Leziuni Celulare Si Extracelulare Reversibile

5/11/2018 Leziuni Celulare Si Extracelulare Reversibile

1/40

C a p lt o lu l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~l EXTRACELULARE REVERSIBILELEZIUNILE CELULARE

~I EXTRACELULARE REVERSIBILELeziunea sau alteratia prezinta mo-

dificarile structurii celulelor, substanteiintercelulare, tesuturilor ~i organelor caresurvin in conditii patologice si se mani-festa prin dereglarea activitatii lor vitale.Aceste modificari pot fi cauzate de stimulifiziologici excesivi sau de factori patolo-gici. Gravitatea leziunilor celulare/tisularedepinde nu numai de specificul, durata siintensitatea actiunii agentului patogen,dar si de multi alti factori, care se referala celule insesi, de exemplu, vulnerabili-tatea lor, sensibilitatea la actiuni agresive,gradul de diferentiere, alimentarea cu san-ge, nutritia, starea antecedenta, precumsi potentialul de adaptare la conditii noide existenta. in majoritatea cazurilor, caraspuns la actiunea unui agent nociv, incelulele afectate se dezvolta procese adap-tative, in urma carora survine 0noua starede stabilitate structural-functionala (starede homeostazie), care asigura supravietu-irea si activitatea functionala a celulelor,in micromediul modificat. Dad limiteleraspunsului adaptativ al celulelor sunt de-pasite, se instaleaza leziunea celulara/ti-sulara, reversibila pana la un anumit nivelde progresare a modificarilor morfologice,

iar in cazurile cand factorul patogen actio-neaza permanent sau este de 0 intensitatemajora survin leziuni ireversibile, care sepot solda cu moartea celulara. Diferentadintre leziunea celulara reversibila ~i ire-versibila este mai mult de ordin cantitativ.Leziunea reversibila este neinsemnata,superficiala si, dupa inlaturarea factoruluinociv celula revine la starea norrnala. Dadactiunea alteranta este grava sau persis-tenta, restabilirea celulei este imposibila sileziunea devine ireversibila, Trecerea de laleziunea reversibila la cea ireversibila estetreptata ~ise produce atunci cand potenti-alul adaptativ al celulei este epuizat.

Asadar, raspunsul celular la actiuni no-cive se manifests prin aparitia unei gamevariate de rnodificari morfologice, care potfi grupate astfel:

~ procese adaptative;~ leziuni reversibile;~ leziuni ireversibile;~ moartea celulara.Procesele de adaptare (atrofia, hiper-

trofia, hiperplazia, metaplazia) sunt expusein capitolul "Procesele adaptiv-cornpensa-torii".

2.1. C AU ZELE L EZIU NIL ORCELULARE /EXTRACELULARECauzele leziunilor reversibile si ire-

versibile ale celulelor si matricei extrace-lulare sunt similare. Majoritatea factorilorcauzali provoaca initial leziuni reversibile,iar dad factorul nociv exercita 0 actiunesevera si prelungita, modificarile progre-seaza, celula atinge un punct de "non-re-tur" ~i survin leziuni ireversibile, soldate

cu moartea celulara, Factorii etiologici aileziunilor celulare variaza de la trauma-tisme mecanice grave cu strivirea tesu-turilor, plagi, pana la defecte molecularela nivel de gene, care stau la baza bolilormetabolice congenitale. Factorii etiolo-gici ai leziunilor celulare pot fi divizati inmai multe grupuri, si anume:


2/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE1) Hipoxia (anoxia), cauzata de tulburari

ale sistemelor cardiovascular ~i respi-rator' de anemii, de intoxicatii cu mo-noxid de carbon etc. Hipoxia inducedereglarea respiratiei aerobe in celule,scaderea sintezei de ATP si activareacompensatorie a glicolizei anaerobe.Survine epuizarea rapida a rezervelorintracelulare de glicogen, acumula-rea acidului lactic, scaderea pH -lui ~idereglarea activitatii majoritatii enzi-melor celulare. Reducerea sintezei deATP cu mai mult de 5-10% fara denorma influenteaza mai multe sistemecelulare critice, in primul rand pompamembrana de sodiu, ceea ce cauzeazaacumularea intracelulara de sodiu, re-tentia apei si tumefierea celulei. Exem-,plu: reducerea sau suprimarea aportuluide singe arterial in miocard, ca urmarea aterosc1erozei stenozante a arterelorcoronariene, provoaca distrofia ische-mica sau infarctul miocardic.

2) Agenti fizici: traumatisme mecanice,termice, radiatii. In unele cazuri areloc actiunea distructiva directa asupratesuturilor/celulelor a factorului cau-zal, in altele, precum radiatia ultravi-oleta ~i ionizanta, efectul patogen serealizeaza prin acumularea excesiva aradicalilor liberi ai oxigenului, care ac-

tioneaza nociv asupra lipidelor, prote-inelor ~i ADN-ului celular. Exemplu:arsurile solare ale pielii in radiatia ul-travioleta excesiva.

3) Agenti chimici: toxine exo- sau endo-gene, droguri, medicamente. Exemplu:distrofia si necroza ficatului in intoxi-catia cu ciuperci otravitoare,

4) Agenti infectiosi: virusuri, bacterii,ricketsii, fungi, paraziti, Exemplu: le-ziunea mucoasei cailor respiratorii decatre virusul gripei.

5) Reactii imune (autoimune), Exemplu:patologia nuc1eilor celulari in lupusuleritematos diseminat, cauzata de auto-anticorpi antinuc1eari ~iantinuc1eolari.

6) Dereglarea functiei trofice a sistemuluineuroendocrin. Exemplu: distrofia siatrofia tesuturilor in tulburari de iner-vatie.

7) Tulburari genetice (defecte genice saucromozomiale). Exemplu: enzimopati-ile ereditare sau tezaurismozele (bolilede acumulare).

8) Tulburari de nutritie, insuficienta sauexcesul unor substante in alimentatie(fierului, vitaminelor, proteinelor, lipi-delor etc.). Exemple: distrofia grasa aficatului in cazurile de abuz de grasimiin alimentatie, dezvoltarea diabetuluizaharat de tip II in obezitate.

2.2. MORFOLOGIA LEZIUNILOIl CELULAllE,I EXTllACELULAllE llEVEllSIBILELeziunile celulare ~i extracelulare re-versibile se mai numesc distrofii sau pro-

cese degenerative (degenerescente). No-tiunea folosita la ora actuala de Jeziunicelularel extracelulare reversibile" esteidentica cu notiunea clasica de "distrofii".In continuare ~om utiliza termenul "dis-trofie".

Distrofia (leziunea celulariilextrace-lularii reversibilii} este un proces patolo-gic, cauzat de tulburari ale metabolismu-lui celular (intercelular), care indue modi-ficari structurale. Toate procesele patolo-gice debuteaza la nivel molecular si oriceraspuns celular la 0 actiune agresiva semanifests, in primul rand, prin tulburari


3/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEale metabolismului celular. Progresand,acestea conduc la modificari structurale,perceptibile la nivelul compartimentuluicelular sau al structurilor intercelulare.Leziunile celulare rezulta din dereglarilefunctionale si biochimice ale uneia saua mai multor componente celulare. Celemai importante ~i sensibile la stimuli no-civi fiind: 1) mitocondriile, care asigurarespiratia si resursele energetice ale celu-lei; 2) membrana celulara, care regleazahomeostazia ionica ~i osmotica a celulei;3) citoscheletul, care asigura functiile desuport, transport, contractila si motori-di ale celulei; 4) sinteza proteinelor ~i 5)aparatul genetic celular. Posibilitatile dedetectare a acestor modificari depind desensibilitatea metodelor de investigatiemorfologidi aplicate. Tehnicile histo-chimice si electronomicroscopice permitidentificarea leziunilor dismetabolice lascurt timp (minute, ore) de la debutulactiunii nocive, iar microscopic sau ma-croscopic devin vizibile mult mai tarziu,Exemplu: leziunile distrofice cauzate deischemia miocardului pot fi depistate cuajutorul reactiilor histochimice peste 30de minute-2 ore de la debutul ischemiei(metodici histochimice pentru glicogen ~ienzime oxidoreductoare), iar la microsco-pul optic - peste 12-20 de ore.

Distrofiile se manifesta morfologic ~ibiochimic prin modificari cantitative saucalitative ale unor produse metabolice incelule si/sau spatiile intercelulare. Pot avea,loc urmatoarele variante:a) acumularea in celule sau/si in compar-

timentul interstitial al unor substantechimice obisnuite in cantitati excesivefata de normal (acumularile intracelu-lare); ele pot fi de origine endocelularasau extracelulara;

b) scaderea continutului unor substantestructurale care se intalnesc in conditiifiziologice;

. . .--. .-. .-. .----.--.-I'0Il

c) stocarea in celule sau/si in spatule in-tercelulare a unor substante normale,dar in locuri neobisnuite;

d) aparitia ~i depozitarea in celule sau/siin compartimentul interstitial a unorsubstante care nu se intalnesc in orga-nism in conditii normale.Aceste modificari cantitative si cali-

tative ale diferitor produse metabolice sepot produce prin urrnatoarele mecanismemorfogenetice stereotipe:

1) Infiltratia - patrunderea excesi-va in celule (spatiile intercelulare) a unorproduse metabolice din sange, limfa, uri-na si depozitarea lor ulterioara ca urmarea insuficientei sistemelor enzimatice, carele metabolizeaza. Exemplu: infiltratia ce-lulelor epiteliale ale tubilor renali cu glu-coza in diabetul zaharat sau infiltratia culipide a lobulilor hepatici in obezitate (inlipemie).

2) Decompozitia (faneroza) - des-compunerea (scindarea) unor substantechimice complexe ~i depozitarea com-ponentelor lor in celule sau in cornparti-mentul extracelular. Exemplu: scindareacomplexelor lipoproteice ale structurilormembranare in hipoxie, intoxicatii sau acomplexelor glicoproteice din substantafundamentala a tesutului conjunctiv in bo-lile reumatice.

3) Transformatia - formarea produ-selor unui tip de metabolism din substanteprecursoare comune pentru toate tipurilede metabolism (proteine, lipide, glucide).Exemplu: transformarea componentelorglucidelor in acizi gra~isau a aminoacizilorin glucide.

4) Sinteza patologicii sinteza unorsubstante care nu se intalnesc in celule ~itesuturi in conditii fiziologice. Exemplu:sinteza glicogenului anormal in unele gli-cogenoze ereditare.


4/40

LEZTUNTLE CELULARE ~T EXTRACELULARE REVERSTBTLE C a p l t o l u l 2Clasificarea distrofiilor dupa diferite criterii este prezentata in tabelul 2.1.

Tabelul2.1Clasificarea distrofiilor

I i , ~ Criteriul de c1asificare Varietatile de distrofii dupa criteriul dati Localizarea preponderenta a tulbura- a) Ce1ulare (parenchimatoase)b) Extrace1ulare (mezenchimale,rilor metabolico-enzimatice stromo-vasculare)

c) Mixte (intra- ~iextrace1ulare)a) Proteiee (disproteinoze)

Tipul metabolismului alterat b) Lipidice (dislipidoze)c) Glueidieed) Minerale

Extinderea leziunilor distrofiee a) Sistemice (generalizare) C"Ii",~b) LoealizateMecanismele de producere a) Dobandite (castigate)(rolul factorilor genetici ~idobanditi) b) Ereditare (congenitale)

2.3. LEZIUNILE CELULARE(DISTROFIILE CELULARE PARENCHIMATOASE)In acest grup de distrofii, tulburarile

de metabolism se produe in celulele pa-renchimatoase, care indeplinesc functiaspecializata a organelor respective. Modi-ficarile morfologice au loc atat la nivel de

citoplasma, cat si la nivel de nucleu ~ipotfi calitative sau cantitative. Dupa tipul me-tabolismului dereglat, distrofiile parenchi-matoase se subimpart in distrofii proteice,lipidice si glucidice (tab. 2.2).

Tabelul2.2Clasificarea distrofiilor celulare

~ distrofia granulara;I - distrofii proteice ~ distrofia hialina celulara;

~ distrofia hidropica;~ distrofia keratinica;~ distrofiile ereditare prin tulburari ale meta-bolismului aminoacizilor~ distrofia grasa celulara (stearoza);

II - distrofii lipidice ~ lipidozele sistemice ereditare~ distrofia glicogenica; '~"Ii

III - distrofii glucidice ~ glicogenozele ereditare;~ distrofia mucoasa (mucinoasa) celulara

c-I I I I I I I-=. .= -. .-. .---II-I I I I I I I I. . .-. .-E


5/40

ILEZIUNILE CELULARE ~J EXTRACELULARE REVERSIBILEa p l t o l u l 2

2.3.1. DISTROFIILE CELULARE PROTEICE(DISPROTEINOZELE CELULARE)

Distrofia granularii (intumescentatulbure) se dezvolta in organele parenchi-matoase: rinichi, miocard, ficat. Micro-scopic se manifesta prin aparitia in celule(nefrocite, cardiomiocite, hepatocite) aunui numar mare de granule proteice fine.Macroscopic organele afectate sunt pu-tin marite in volum ~i masa, capsula des-tinsa, consistenta flasca, luciul disparut,pe sectiune au aspect palid ~i opac, ase-manator cu carnea fiarta sau oparita, deunde ~i denumirea de intumescenpi tulbure.

La examenul microscopic celulele suntmarite in dimensiuni, tumefiate, cu limiteneclare, estompate, citoplasma are aspectfin granular, reticulat, contine granule pro-teice, eozinofile mici, raspandite uniform(fig. 2-1 a).

La microscopia electronica se depis-teaza dilatarea cisternelor reticulului en-doplasmatic, care contin aglomerari demase proteice, si tumefierea neinsemnataa mitocondriilor (fig. 2-1 b).

Functia organelor afectate in distrofiagranulara este u~or alterata (de exemplu,

aparitia proteinuriei in distrofia granularaa rinichilor).

Consecintele, Distrofia granularaeste prima manifestare a leziunii celularesi este reversibila, daca factorul cauzal este, Ainlaturat. In cazul in care actiunea nocivapersista, modificarile pot evolua catre le-ziuni mai grave, cum este distrofia hialinacelulara, hidropica sau lipidica.

Aparitia unor granule proteice in ci-toplasma celulelor se poate observa ~i inconditii fiziologice, reflectand particulari-tatile structural-functionale ale celulei (deexemplu, elaborarea granulelor secretoriiin celulele glandelor endocrine, resorbtiafiziologica a proteinelor de catre epiteliultubilor renali proximali etc.), intensifica-rea functiei de sinteza a proteinelor (deexemplu, in hepatocite, celulele secretorii),hiperplazia ~i hipertrofia organitelor cito-plasmatice in suprasolicitarea functionalaa organelor parenchimatoase etc.

Distrofia hialina celulara {hialinozaintracelulara) se caracterizeaza prin apari-

Fig. 21 a, b. Distrofia granulara a epiteliului tubilor renali contortu a - tablou microscopic (co-loratie hematoxilina"eozina; > < 70); b - imagine electronomicroscopicii (x16000): V - vacuole(dsterne dilatate ale reticulului endoplasmatic), MP - mase proteice, N- nueleu .

. . ,


6/40

ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE C a p l t o l u l 2

ria in celule a unor picaturi mari omogene,eozinofile, de origine proteid, care ocupatoata citoplasma (fig. 2-2). Macroscopicorgane1e afectate nu prezinta semne ca-racteristice. La microscopia electronica se

imunoglobuline in cisternele reticululuiendoplasmatic rugos al plasmocitelor ~iincluziunile hialine citoplasmatice in in-fectiile virale. Un proces similar se ob-serva in boala Alzheimer, cand in cito-

Fig. 2-2. Distrofia hialina celulara a epiteliu-lui tubului renal proximal (coloratie hematoxi-lina-eozina; x200).constata distructia organite1or citoplas-matice, omogenizarea si transformarea lorin formatiuni proteice hialiniforme.

Se intalneste, mai frecvent, in ri-nichi (epiteliul tubilor uriniferi) si inficat (hepatocite). In rinichi se obser-va in cazurile de proteinurie masiva inglomerulonefrite, amiloidoza renala,glomerulopatia diabetica, nefroze pa-raproteinemice, intoxicatii etc., candare loc cresterea permeabilitatii filtru-lui glomerular ~i reabsorbtia excesiva aproteinelor din filtratul urinar. Leziunisimilare apar in celule1e hepatice in ca-drul hepatitei ~i cirozei alcoolice - asa-numitii corpusculi Mallory sau hialinulalcoolic - acurnulari hialiniforme intra-citoplasmatice de proteine (citokeratine)ale filamentelor intermediare, care seconsidera un rezultat al degradarii cito-scheletului sub actiunea alcoolului(fig. 2-3). Alte exemple sunt corpuscu-Iii Russel, care reprezinta depozite de

Fig. 2-3. Distrofia hialina celulara (corpusculiMallory) ~isteatoza celulelor hepatice (colora-tie hematoxilinii-eozina; xllO).plasma neuronilor se forrneaza plexurileneurofibrilare, constituite din proteinelecitoscheletului, in special ale microtubu-lilor si neurofilamentelor.

Este un proces ireversibil care con-duce la necroza de coagulare focala sautotala a celulei. Clinic se manifesta printulburari grave ale functiei organului (deexernplu, aparitia in urina a proteine1or~i cilindrilor hialini).

Distrofia hidropica (vacuolani) semanifesta prin aparitia in citoplasma ce-lulelor a un or vacuole umplute cu lichidcitoplasmatic. Microscopic vacuolelesunt optic goale, de forma rotunda sauovala, nucleul palid (fig. 2-4). Se intal-neste atat in organe1e parenchimatoase,cat ~i in piele (epiderm). Macroscopicorganele afectate sunt putin modificate.

Mecanismul principal al distrofieivacuolare este tulburarea metabolismuluihidroe1ectrolitic ~iproteic cu modificareapresiunii coloid-osmotice intrace1ulare,


7/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE

Fig. 2-4. Distrofia hidropica a epiteliului tubi-lor renali contorti (coloratie hematoxilina-eo-zinii; x70).ceea ce conduce la patrunderea apei incelula sau dereglarea eliminarii apei for-mate in celula in cursul proceselor oxido-reductoare. Acumularea excesiva a apeiconditioneaza distrugerea ultrastructuri-lor intracelulare ~i aparitia unor veziculeumplute cu lichid citoplasmatic (baloni-zarea celulei). Lichidul se acumuleaza incisterne1e reticulului endoplasmatic ~i inmitocondrii (fig. 2-5).

. . .-e-. .-. .. .. . .. .--. . .e. .---

Fig. 2-5. Distrofia hidropicii a celulei hepatice(microscopie electronicii x7000): RE - reticulendoplasmatic, M- mitocondrii, N- nucleu.

Diagnosticul de certitudine al distro-fiei hidropice poate fi stabilit doar dupacoloratia pieselor microscopice pentru gli-cogen si lipide (lipsa coloratiei confirm adiagnosticul) .

. ,.I.IJ :CD

Distrofia vacuolara este un proces ire-versibil, avand ca urmare necroza de colic-vatic a celulei. Se poate solda cu distrofiabalonica a celulei ca 0manifestare a necro-zei focale de colicvatie, In organele respec-tive apar tulburari functionale grave. Deexemplu, distrofia hidropica a epiteliuluitubilor renali se observa mai frecvent in sin-dromul nefrotic, caracterizat prin proteinu-rie pronuntata ~iedeme. Distrofia vacuolaraa miocardului se manifesta prin reducereaconsiderabila a functiei contractile a inimii.

Distrofia hidropica se observa in boliinfectioase (mai ales in hepatita virala),intoxicatii (cu fosfor, arsen, tetraclorura decarbon), stari de inanitie, avitaminoze, laactiunea radiatiei penetrante etc.

Distrofia keratinica (cornoasii) seobserva in piele ~i mucoasele acoperitecu epiteliu pavimentos si tranzitional, Semanifests prin formarea excesiva de kera-tina in epiteliul pavimentos pluristratificatcornificat al pielii (hiperkeratoza) sau prinaparitia keratinei in epiteliul mucoaselor,care in conditii norm ale este necornificat(leucoplazie) .

Macroscopic in focarele de hiperkera-toza pielea este ingrosata, uscata, are aspectde solzi de pqte sau de bataturi (fig. 2-6 a).Microscopic stratul cornos al epidermuluieste ingrosat considerabil ca urmare a fo!-marii excesive de keratina (fig. 2-6 b). Inetiologia leziunii au importanta inflamatiacronica, infectia virotica, avitaminozele, inspecial carenta vitaminei A, iritatiile cro-nice, unele tulburari de dezvoltare a pielii,de exemplu, hiperkeratoza innascuta sauihtioza (de la grec. ichtys - r== + osis -proces patologic). Ihtioza generalizata in-nascuta este 0 patologie incompatibila cuviata.

Leucoplazia se observa in mucoasacavitatii bucale, limbii, buzelor, faringelui,laringelui, portiunii vaginale a colului ute-rin, vaginului, vezicii urinare. Macrosco-


8/40

LEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE C a p l t o l u l 2

Fig. 2-6 a, b. Hiperkeratoza pielii: a - aspectmacrosocpic, b - tablou microscopic (coloratiehematoxilinii-eozinii; x 70).pic prezinta niste placi usor proeminente,bine delimitate, de culoare albicioasa, cusuprafata neteda sau neregulata, care potatinge cativa em in diametru (fig. 2-7).Microscopic epiteliul pavimentos pluris-tratificat este ingrosat, stratul superficialformat din celule keratinizate, anucleate

Fig. 2-7. Leucoplazia mucoasei bucale.si acoperit cu un strat de keratina. Leuco-plazia poate aparea si pe mucoasele aco-perite cu epiteliu unistratificat, dad ini-tial a avut loc metaplazia epiderrnoida amucoaselor (in bronhii, stomac, intestine,endometru).

Cauzele mai frecvente ale leucoplazieisunt inflamatia cronica, iritatiile cronice,(fumatul), traumatismele etc. Este cons i-derata 0 leziune precanceroasa.

Distrofia keratinica poate evolua sprerestabilirea tesutului afectat sau necro-za celulelor. Functia pielii ~i a mucoase-lor in zonele alterate este gray dereglata.

2.3.2. DISTROFIILE CELULARE LlPIDICE(LiPIDOZELE CELULARE)

dice apar optic goale in piesele prelucra-te la parafina, deoarece lipidele se dizolva

mului lipidelor neutre sau steatoza organe- in alcool, cloroform etc. Pentru pastrarealorparenchimatoase. Macroscopic organele lipidelor in fragmentele tisulare se evitaafectate sunt marite in volum ~i masa, au contactullor cu reagenti lipofili in proce-consistenta flasca si aspect galben (lutos). sul de prelucrare histologica si se efectu-Microscopic steatoza se manifesta prin eaza sectiuni la microtomul de congelatie .aparitia in citoplasma celulelor a unor pi- In scopul identificarii lipidelor se aplicacaturi de grasimi neutre de diferite marimi urmatoarele metodici de coloratie:(steatoza macro- sau microv'~LQJJ.a.I:a.,L,--__"'~~:t*ti+-:lJ,Iau Scharlach -lipideleP il 1L1Jl.~versltateade Stat detara membrana limitanta. id r e l IMi ld lcln li , I F.rmao~ colo

Nlco lae Teatlmlt lnu .B lb llo te ca S t/ln tiflc l Med lc a/a

Din acest grup de distrofii se intal-nesc mai frecvent tulburdrile metabolis-

. .-.---II-II---~. ..--aza in ro~u; . . . .

98049


9/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE~ Sudan IV sau acid osmic -lipidele

se coloreaza in negru;~ albastrul de Nil coloreaza acizii

gra~i in albastru-inchis, iar grasi-mile neutre - in rosu.

Cordu1 in distrofia grasa este marit indimensiuni, compartimentele largite, dila-tate, miocardul de 0 consistenta flasca, iarpe masa de necropsie se intinde si se la-teste; pe sectiune este opac, palid-galbui.Sub endocard, mai ales in regiunea mu~-chilor papilari, se observa alternanta unorstriuri grasoase galbui, cu zone de culoareobisnuita, inima capatand aspect asernana-tor cu pielea de tigru ("inima tigrata': fig.2-8 a). Aspectul tigrat al miocardului se

. . .-.-. .-. .-. .a----e. .--- explica prin caracterul neomogen al dis-trofiei grase, deoarece depozitarea lipide-lor are loc cu precadere in jurul venelor ~iII:!

venulelor. Acest caracter focal, segmentaral incluziunilor lipidice are loc in hipoxiamoderata a miocardului, iar in leziunilegrave, de exemplu in anemii severe, stea-toza miocardica este difuza. Microscopicin citoplasma cardiomiocitelor se depis-teaza picaturi mici sau mai mari de li-pide' care se coloreaza in galben-ro~u laprelucrarea cu Sudan III (fig. 2-8 b). Laexamenul electro nomicroscopic incluzi-unile lipidice au 0 striatie caracteristicaalb-neagra ~i adera la membranele orga-nitelor citoplasmatice, mai ales a mito-condriilor (fig. 2-8 c). In zonele de con-tact cu incluziunile lipidice, membraneledevin estompate ~i se distrug.

Fig. 2-8 a, b, c.Distrofia grasa a miocardului(steatoza miocardica): a - aspect macrosco-pic ("inima tigrata"]; b - tablou microscopic(coloratie Sudan III; x/lO); c - imagine elec-tronomicroscopica (x21000): L- induziunilipidice, M - mitocondrii, MF - miofibrile.

Se intalneste frecvent in insuficientacardiovasculara cronica (valvulopatii re-umatice sau congenitale, cardioscleroza,cardiomiopatii), anemii, boli infectioasegrave, intoxicatii (cu etanol, fosfor) etc.Este deosebit de caracteristica pentru mi-ocardita difterica si anemii severe. Me-canismul morfogenetic predominant estedecompozitia sau lipofaneroza - scinda-rea cornpusilor lipoproteici ai membra-


10/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEnelor intracelulare. Functia contractila ainimii este scazuta. Steatoza miocardicaeste considerata ca substrat morfologic aldecornpensarii functionale a inimii.

Ficatul in steatoza este marit in vo-lum ~i masa, capsula fibroasa destinsa,neteda, marginile rotunjite, consistentamoale, pastoasa, pe sectiune de 0 colora-tie galbuie (aspect lutos), omogena sau inpete, pe lama cutitului de necropsie rama-nand un strat de grasime. Masa ficatuluipoate fi marita pana la 3-4 kg, fiind de3-5 ori mai mare decat masa norrnala.Desenullobular este pastrat sau chiar ac-centuat (in cazurile in care procesul di-strofic s-a produs doar in unele zone alelobulilor - centrul sau periferia lobulului)sau este sters, estompat in distrofiile se-

vere cu steatoza difuza a hepatocitelor;in ultimul caz, ficatul se asearnana ma-croscopic cu "ficatul de gasca" (fig. 2.9 a).Microscopic in citoplasma hepatocitelor,initial, apar granule de lipide (steatozapulverulenta), ulterior picaturi mici (ste-atoza microveziculara) care in dinamicaconflueaza formand picaturi mari (stea-toza macroveziculara), In steatoza gravapicaturile lipidice se contopesc, forrneazao picatura mare, imping nucleul spre pe-riferie ~i hepatocitul devine asernanatorcu celula grasa (adipocitul). Poate surve-ni ruptura membranelor hepatocitelor siformarea unor chisturi lipidice. La nivelde lobul hepatic steatoza se observa maifrecvent in zonele periferice, mai rar - injurul venei centrale, iar in leziunile grave

. .-..--Ull----. .. ..---ig. 2-9 a, b, c, d. Distrofia grasa a ficatului (steatoza hepatica): a - aspect macroscopic; b, c -tablou microscopic (b - coloratie hematoxilinii-eozind, c - coloraiie Sudan III; x70); d - imagineelectronomicroscopica (x 10000): L - incluziuni lipidice, N- nucleu.


11/40

C a p l t o l u l 2 ILEZlUNILE CELULARE ~l EXTRACELULARE REVERSIBILEdevine difuza (fig. 2-9 b ~i 2-9 c). Elec-tronomicroscopic se constata ca picaturi-le lipidice sunt dispuse cu predilectie inzona perinucleara a celulei hepatice (fig.2-9 d).Cauzele mai frecvente ale steatozeihepatice sunt lipidemia (in obezitate, excesde grasimi in alimentatie, alcoolism cronic,diabet zaharat, tulburari hormonale), into-xicatiile hepatotrope (cu fosfor, tetracloru-ra de carbon, etanol, cloroform etc.), dere-glarile de nutritie (carente de proteine saude factori lipotropi, avitaminoze, afectiuniale tractului digestiv etc.), hipoxia tisula-ra (in insuficienta cardiaca, anemii grave,afectiuni pulmonare) etc. In practica eli-nica prezinta importanta steatoza ficatuluiin alcoolism si in diabetul zaharat asociatcu obezitate.

Mecanismul morfogenetic predomi-nant al steatozei zonelor periferice alelobulului hepatic (steatoza perifericd sauperiportald} este infiltratia si se observa incazurile de hiperlipidemie (grasimile ni-meresc in ficat cu sangele venei porte ~iin-filtreaza, in primul rand, zonele perifericeale lobulilor), iar al zonelor centrolobulare(steatoza centrolobuiara] - decompozitia,care poate avea loc, de exemplu, in hipoxiaprogresiva a ficatului.

Functia ficatului in distrofiagrasa ra-mane norrnala timp indelungat. In cazuri-Ie in care actiunea factorului nociv persista,se asociaza procese de necroza si, treptat,se instaleaza ciroza micronodulara (de tipportal).

2.3.3. DISTROFIILE CELULARE GLUCIDICEPentru identificarea histochimica aglucidelor se folosesc urmatoarele meto-

did de coloratie:-< } reactia PAS (periodic-acid-Schijf)

pentru depistarea sumara a glucide-lor - se coloreaza in rosu; in scopulidentificarii glicogenului, pe sectiu-nile colorate cu reactia PAS se apli-ca suplimentar amilaza - enzimacare dizolva glicogenul; disparitiacoloratiei dupa prelucrarea cu ami-laza confirma prezenta glicogenului;

-< } reactia cu carmin Best pentru depista-rea glicogenului (se coloreaza in rosu);

-< } reactia cu albastru de toluidina saucu albastru de aldan pentru identi-ficarea glicozaminglicanelor, care secoloreaza in rosu-liliachiu (metacro-matic - tesutul apare colorat altfe! de-cat solutio colorantd}), tesuturile nor-male fiind colorate in albastru {or-tocromatic - in culoarea colorantului}.

in scopul pastrarii glicogenului, frag-mentele de tesuturi se fixeaza in alcool ab-solut pentru a evita contactul cu apa, caredizolva glicogenul.

. . .-e---D-D---. . .e. .---. .

Tulburarile metabolismului glucidelorse subimpart in:-< } distrofia glicogenica;-< } distrofia glicoproteinelor sau dis-

trofia mucinoasa parenchimatoasa.Distrofia glicogenidi se manifes-

ta prin acumularea excesiva de glicogenin citoplasma celulelor si se observa eelmai frecvent in diabetul zaharat. In ri-nichi modificarile apar ca urmare a hi-perglicemiei si glucozuriei, determinatede tulburarea procesului de preluare (deutilizare) a glucozei de tesuturi in legatu-ra cu secretia insuficienta de insulina decatre celulele beta ale insulelor pancrea-tice (Langerhans). Celulele epiteliale aletubilor renali au citoplasma clara, vacuo-lizata, iar la coloratia cu carmi nul Best sedepisteaza granule de glicogen de diferitemarimi, colorate in ro~u (fig. 2.10). Suntafectate, mai ales, celulele segmentuluisubtire si portiunii distale a tubilor con-, ,terti; granule de glicogen se observa ~i inlumenul tubilor. Mecanismul morfogene-tic principal al distrofiei glicogenice rena-le este infiltratia, ca urmare a glucozuriei.


12/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~l EXTRACELULARE REVERSIBLLEIn glomerulii renali se constata ingrosareamembranelor bazale ale capilarelor ~ide-puneri de polizaharide in mezangiu (glo-meruloscleroza intercapilara). Procesulpoate fi reversibil.

Fig. 2-10. Infiltratia glicogenici: a epiteliuluitubilor renali contorti in diabetul zaharat (co-loraiie cu carmin; x70).

Distrofia mucinoasa parenchimatoa-s a se caracterizeaza prin secretia si acumu-larea exagerata de mucus (rnucine) in cito-plasma celulelor mucosecretante, precum~imodificarea proprietatilor fizico-chimi-ce ale mucusului. Se observa in mucoaselebronhiilor, tractului digestiv, uterului si inorganele glandulare (pancreas, glandelesudoripare, lacrimale, mamare), in cazuride infiamatie cronica (bronsita cronica,,astmbronsic), cancer mucipar, in special incancer cu celule in forma de inel cu pece-te (fig.2-11), mucoviscidoza (enzimopatieereditara).

Fig. 2-11. Cancer gastric mucinos cu celule "ininel cu pecete" (coloratie hematoxilinii-eozina;xllO).

Macroscopic in organele (tesuturile)lezate se constata exces de mucus, obstruc-ria ducturilor glandulare si a canalelor e~-cretoare, formarea de cavitati chistice. Inurma distrofiei mucinoase parenchimatoa-se, au loc necroza ~idescuamarea celulelorafectate.

In unele cazuri, in structurile glandu-lare se acumuleaza substante mucoide saupseudomucine. Condensandu-se, acesteacapata aspect de coloid (distrofie coloida)cu 0 consistenta gelatinoasa. Se observa ingu~a coloida, adenoame si carcinoame co-loide de glanda tiroida.o forma particulars de distrofie mu-cinoasa are loc in mucouiscidoza - boalaereditara caracterizata prin modificareamucusului secretat de epiteliul mucose-cretant al mucoaselor si glandelor exocri-ne. Mucusul devine vascos, dens, se eli-mina dificil, ceea ce conduce la retentiaevacuarii secretiilor, formarea "dopurilor"de mucus. Se asociaza procese infiamato-rii, dilatarea chistica si deformarea ductu-rilor excretoare, scleroza, procese atroficeale parenchimului glandular. Se afecteaza,mai frecvent, pancreasul exocrin (boa-la fibro-chistica a pancreasului), dar sibronhiile, glandele salivare, sudoripare silacrimale, intestinul subtire, organele ge-nito-urinare ~. a. Evolutia, manifestarileclinice si complicatiile mucoviscidozei,depind de localizarea preponderenta a le-ziunilor.

. . .-.I1I I1M:.:. . .CD. . .CDc : : : : t-DII-. ..D-=DIIN


13/40

C a p ItoI u I 2 LEZIUNILE CELULARE st EXTRACELULARE REYERSIBILE2.4. DISTROFIILE EXTRACELULARE

(MEZENCHIMALE SAU STROMO- VASCULARE)

In distrofiile extracelulare saumezenchimale (stromo-vasculare), tulbu-rarile de metabolism se produc in substan-ta fundamentala si elementele fibrilare aletesutului conjunctiv, indeosebi in stromaorganelor ~i in peretii vaselor (membranabazala a vaselor sanguine este constituitadin substanta fundamentala ~i fibre reti-culinice). Se rnanifesta prin depozitarea in

substanta intercelulara a stromei organelorsi peretilor vasculari a unor produse me-tabolice modificate cantitativ sau calitativ.Mecanismele morfogenetice ale distrofii-lor mezenchimale sunt: infiltratia, decom-pozitia, transforrnatia ~i sinteza patologid.

Dupa tipul de metabolism alterat, dis-trofiile mezenchimale se impart in distrofiiproteice, lipidice ~iglucidice (tab. 2.3).

Clasificarea distrofiilor extracelulare Tabelul2.3

a) - intumescenta mucoida;I.Proteice b) - intumescenta fibrinoida;c) hialinoza;

d) amiloidoza.1- tulburiri ale metabolismului griisimilor neutre:a}generalizate:

1) - obezitatea;2}-c~exia;

b) localizate:II.Lipidice 1) lipomatozele (adipozitatile) segmentare;2) lipodistrofia regionali;

n- tulburiri ale metabolismului colesterolului fi esterilor lui(in ateroscleroza arterelor fi xantomatoza ~lestero1emid.6unili.aIi); ..

III. Glucidice a) - distrofia mucoasa mezenchimala (mixomatoza pesuturilor);b) - mucopolizaharidozele (boala Hurler sau gargoilism). .---M-MCD1M 2.4.1. DISTROFIILE EXTRACELULARE PROTEICE(DISPROTEINOZELE EXTRACELULARE)CD---~-.-- Se disting urmatoarele varietati dedisproteinoze extracelulare: intumescentarnucoida, intumescenta (degenerescenta)

fibrinoida, hialinoza ~i amiloidoza. Pri-NN

mele trei pot fi faze consecutive ale unuiasi aceluiasi proces de dezorganizare a te-" ,sutului conjunctiv (de exernplu, in bo1ilereurnatice).


14/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE2 .4 .1 .1 . INTUMESCENTA M U C O I D A

Reprezinta 0 dezorganizare superfici-ala si reversibila a tesutului conjunctiv, ca-racterizata, din punct de vedere biochimic,prin acumularea ~i redistribuirea glicoza-minglicanelor (in special a acidului hialu-ronic) in substanta fundamentala. Hidro-filia glicozaminglicanelor induce 0 cresteresemnificativa a permeabilitatii vasotisula-re, ceea ce conduce la infiltrarea substan-rei fundamentale cu proteine plasmatice(albumine ~i gamaglobuline), hidratareasi intumescenta tesutului interstitial. Fas-, , ,ciculele de fibre colagene sunt tumefiate,spatiile interfibrilare considerabil largite,ca urmare a hiperhidratarii, con tin maseproteice microgranulare. Fibrele colage-nice propriu-zise isi pastreaza structuranormala ~i striatia transversala, fiind doartumefiate (edem mucoid, cromotrop saumixomatos) (fig. 2-12 a).

Aspectul macroscopic al organeloreste nemodificat, leziunile pot fi depista-te doar la examenul microscopic cu reactiihistochimice pentru evidentierea glico-zaminglicanelor. La coloratia cu albastrude toluidina focarele distrofice se colo-reaza metacromatic in liliachiu-violaceusau ro~u ca mucinele, pe fundalul albastru(ortocromatic) al tesutului conjunctiv in-tact (de aici si denumirea de "intumescen{dmuciodd") (fig. 2-12 b).

Intumescenta mucoida este prezenta indiferite organe ~i tesuturi, dar mai ales inperetii arterelor, valvulele inimii ~iendocar-dul parietal in hipoxie, diverse boli infecti-oase, alergice, reumatice, ateroscleroza etc.

Este un proces reversibil, dar poateevolua in degenerescenta fibrinoida, dadfactorul cauzal nu este inlaturat. Functiaorganelor in intumescenta mucoida esteusor dereglata,

. .-.1l:I. . .-. .. .Fig. 2-12 a, b. Intumescenia mucoida a tesutului conjunctiv: a - imagine electronomicroscopica(x35000), Fe - fibre colagene; b - tablou microscopic (coloratie cu albastru de toluidine; xllO).2 .4 .1 .2 . INTUMESCENTA F I B R I N O I D A

Este un proces ireversibil de dezorga-nizare a tesutului conjunctiv. Se caracte-rizeaza prin distructia substantei funda-,mentale ~i a fibrelor de colagen, crestereapronuntata a permeabilitatii vasotisulare siformarea fibrinoidului. Fibrinoidul este 0

. . .substanta cornplexa, constituita din protei-ne si polizaharide rezultate din degradareafibrelor colagene ~ia substantei fundamen-tale, pre cum si din proteinele plasmaticeextravazate de pe urma cresterii permea-bilitatii vaselor. Componentul principal al

III---. . .. ..--E


15/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE s r EXTRACELULARE REVERSIBlLEfibrinoidului este fibrina (fig. 2-13). Dreptconsecinta a acestui fapt, fibrinoidul pre-zinta proprietati tinctoriale asemanatoarecu fibrina, de unde ~i denumirea. Macro-scopic nu se observa rnodificari caracteris-tice. Functia organelor este gravalterata.

Distingem degenerescenta fibrinoida a!esutului conjunctiv propriu-zis ~i a vase-lor sanguine.

Progresarea modificarilor fibrinoideconduce la necroza fibrinoida a !esutuluiconjunctiv, care se transforma intr-o masaomogena cu tinctorialitate eozinofila (fig.2-14). in jurul focarelor de necroza se ob-

~erva infiltratie macrofagala ~i limfocitara.In consecinta, pe locul teritoriilor de mo-dificari fibrinoide apar procese de scleroza(cicatrizare) ~i hialinoza, cu dereglari func-tionale importante ale organului respectiv.

Se intalneste in unele boli alergice,autoimune, angioneurotice, dismetabo-lice, infectioase etc. (boli reumatice, glo-merulonefrite, hipertensiune arteriala,ateroscleroza). Focarele de necroza fibri-noida a !esutului conjunctiv cu cordoncelular constituie substratul morfologic algranuloamelor reumatice (granuloamelorAschoff).

Fig. 2-13. Intumescenta fibrinoida a iesutuluiconjunctiv (microscopie electronica; x 35000):Fe - fibre colagene, F- fibrina.. .-e----D

Fig. 2-14. Necroza [ibrinoida a iesutului con-junctiv in reumatism (coloratie hematoxilina-eozina; xllO) .

2 .4 .1.3 . H IA LINOZA (D IS TROF IA H IA LlNA ) EXTRACELULARASe manifests prin aparitia in tesuturi

a hialinului - 0 masa sernitransparenta,albicioasa, de consistenta dura, cu aspectsticlos, asemanatoare cartilajului hialin, de-pozitata extracelular. Hialinul este 0sub-stanta de origine proteid (proteina fibri-lara), care, microscopic, apare astructurata,omogena, eozinofilica; este rezistenta 1 aactiunea enzimelor, acizilor, bazelor. Meca-nismul principal de producere a hialinozeieste distructia structurilor fibrilare ale te-

-DCD--. . .e. .---. . . .. . .

sutului conjunctiv ~i cresterea permeabili-ta~ vasotisulare (plasmoragia). Hialinozase poate dezvolta in urma: a) intumescenteifibrinoide, b) imbibitiei plasmatice (plas-moragiei), c) inflamatiei cronice, d) ne-crozei, e) sclerozei.

Se disting hialinoza tesutului conjunc-tiv propriu-zis ~ihialinoza vaselor sanguine.

Hialinoza vaselor apare cu preponde-renta in arterele de calibru mic ~i arteriole,fiind precedata de cre~terea permeabilitatii


16/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEvasculare ~i imbibitia plasmatica (plasmo-ragia) a peretilor vaselor. Hialinul vascularse forrneaza din precursorii plasmatici, inspecial din proteine1e plasmei sanguine,acumulandu-se initial subendotelial. Celu-lele musculare netede ~ie1ementele fibrila-re ale pererilor vasculari se atrofiaza treptatsi se imbiba cu fibrina si alte componen-te plasmatice. Cu timpul, vasul afectat setransforma intr-un tub de hialin (devineasemanator cu un tub de sticla), cu pere-te1e ingro~at ~i lumenul foarte ingust sauchiar complet astupat (fig. 2.15). Aceste

modificari duc la ischemia ~ihipoxia orga-nului, atrofia parenchimului ?i proliferareaperivasculara a tesutului conjunctiv.

Aceste leziuni sunt caracteristice inspecial pentru hipertensiunea arteriala ~idiabetul zaharat. Sunt afectate, in primulrand, arterele de calibru mic ale creierului,inimii, rinichilor, retinei, glandelor endo-crine etc. In aceste cazuri, procesul de hia-linoza arteriala are un caracter generalizat.

Hialinoza locala a arterelor se observain splina, fiind un proces fiziologic deter-minat de particularitatile morfofunctio-

nale ale splinei ca organ de depozitare asangelui.

Hialinoza tesutului conjunctiv pro-priu-zis se intalneste, in primul rand, inbolile reumatice, fiind precedata de intu-mescenta fibrinoida a tesutului conjunc-tiv. Hialinul in aceste cazuri se formeazadin mase1e de fibrinoid. Un exemplu ca-racteristic 11reprezinta scleroza ~i hiali-noza valvulelor inimii in reumatism sialte boli reumatice, care indue ingrosareasi deformarea lor si inst~larea valvulopati-ilor cardiace (fig. 2-16). In aceste boli hia-linoza tesutului conjunctiv are un caractergeneralizat.

Fig. 2-15. Hialinoza arterelor lienale (a) si a arteriolelor renale (b). Coloraiie hematoxilina-eozi-nii; xllO).

Fig. 2-16. Hialinoza valvulei mitrale (valvulo-patie reumatica).

. . .-..-=-.-.D-D. . .. .&CD-.D1ft


17/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULAREREVERSIBILEHialinoza locala se observa in ulcerul

gastric, apendicita, cicatrice cheloidiene(fig. 2-17), aderente, in capsula splinei

in ascita ("splina glasata" sau "glazurata")(fig. 2-18).

Hialinoza este, de obicei, un proces

Fig. 2-17. Hialinoza tesutului conjunctiv (colo-ratie hematoxilinii-eozinii; xII 0).ireversibil, care se poate solda cu tulbu-rari functionale si cornplicatii grave (deexem plu, nefroscleroza arterioloscleroticacu ratatinarea rinichilor in hipertensiunea

Fig. 2-18. Hialinoza capsulei splinei.

arteriala, valvulopatiile cardiace reuma-tismale, glomeruloscleroza si retinopatiadiabetica etc.)

2.4.2. DISTROFIILE EXTRACELULARE LlP ID ICETulburarile de metabolism al grasimi-

lor neutre se localizeaza la nivelul tesutu-lui celulo-adipos; poate avea loc crestereaexcesiva a depozitelor de grasimi (obezita-tea) sau diminuarea lor (casexia).

Obezitatea poate fi primard, deter-minata de factori constitutional-ereditari(necesitatea alimentatiei cu 0 valoare ca-lorica crescuta este determinata genetic),~i secundard, care este simptomatica ~i seobserva in unele boli cerebrale, endocrinesi ereditare. Din acest punct de vedere seobserva urmatoarele variante de obezitatesecundara:a) Alimentara - cauzata de alimentatia

in exces si hipodinamie (sedentaris-mul).

b) Cerebrala - in diferite tumori cerebra-Ie, traumatisme, infectii neurotrope.

c) Endocrina - in diferite procese pa-tologice ale glandelor endocrine, deexemplu:

- - - - in hipercorticism - hipersecretiade hormoni corticosteroizi (ade-

. .-e- =. . .- =. . .CII. . . .CII. .-.-e. ..-=.CD. . .

nom bazofil allobului anterior alhipofizei sau tumori hormonalactive ale corticosuprarenalelor);

- - - - in hipotiroidism - scaderea func-tiei glandei tiroide (mixedern);

- - - - in hipogonadism - hiposecretiade hormoni androgeni (proceseinflamatorii, tumori ale testicu-lelor, in cazuri de castrare, in cli-max);

- - - - in hiperinsulinism - hipersecre-ria de insulina (adenom din ce-lulele beta ale insulelor pancrea-tice);

d) Ereditara - cauzata de defecte gene-tice (inclusiv enzimopatii ereditare).Morfologic, obezitatea se manifests

prin cre~terea depozitelor de grasimi in re-sutul subcutanat, epiploon, mediastin, me-zou, tesutul retroperitoneal, loja ~i stromaunor organe interne (inima, pancreasul,rinichii, ficatul). in obezitatea primara areloc hipertrofia adipocitelor, ceea ce condu-ce la scaderea sensibilitatii lor la insulina.


18/40

LEZIUNILE CELULARE~I EXTRACELULARE REVERSIBILE C a p l t o l u l 2In toate formele de obezitate are loc

lipomatoza inimii. Celulele adipoase (adi-pocitele) infiltreaza miocardul, disociindfasciculele de fibre musculare, care treptatse'atrofiaza (fig. 2-19 a). Macroscopic ini-ma este marita in dimensiuni, sub epicardapar depozite abundente de grasimi, careinconjoara cordul ca un man~on (fig. 2-19b); aceste manifestari sunt mai pronuntatein regiunea ventriculului drept, a carui gro-

sime poate atinge 1-2 em (grosimea nor-mala este de 2-3 mm). Forta de contractiea miocardului scade, dezvoltandu-se insu-ficienta cardiaca; devine posibila chiar ~iruptura peretelui ventriculului drept, cutamponarea sacului pericardic si moarteasubita. Trebuie mentionat ca obezitatea(inclusiv lipomatoza inimii) este unuldintre factorii de rise ai bolii ischemice acordului (cardiopatiei ischemice).

bFig. 2-19 a,b. Lipomatoza inimii: a - tablou microscopic (coloratie hematoxilina-eozina, x70);b - aspect macroscopic.

Cresterea locala a continutului de re-sut celulo-adipos are loc in lipomatoze,de exemplu in boala Dercum. Se caracte-rizeaza prin aparitia in tesutul subcutanatal membrelor si al trunchiului a unor no-.

duli constituiti din grasimi, uneori dure-rosi (lipomatosis dolorosa), care amintesclipoamele. Este 0patologie endocrina po-ligland ulara.

2.4.3. DISTROFIILE EXTRACELULARE GLUCIDICEDistrofia mucoasa mezenchimala

(mixomatoza tesuturilor). In aceasta vari-anta de distrofie extracelulara au loc tul-burari ale metabolismului glicoproteidelordin substanta fundamentala a tesutului,conjunctiv. Principalele glicoproteide suntmucoidele secretate de celulele tesutu-lui conjunctiv (fibroblasti, condroblasti ~iosteoblasti), un compon~nt important alsubstantei fundamentale. In cazul deregla-rii metabolismului, mucoidele se acumu-leaza excesiv in tesutul conjunctiv, are locsubstituirea fibrelor colagenice cu 0 masamucoida. Tesutul conjunctiv capata aspectmixomatos, gelatinos, asernanator resutu-

lui mixoid al fatului si al cordonului om-bilical. Se observa in tesutul conjunctiv inmixedem si casexii, in valvulele cardiace in,sindromul Marfan etc. Fenomenul de mi-xomatoza se intalneste frecvent in tumori-le din tesuturile conjunctiv, cartilaginos ~iosos. Este foarte caracteristic pentru mi-xoame. Celulele tesutului conjunctiv capa-ta 0 forma stelata, Mixomatoza se poatedezvolta in unele tumori ca manifestare aleziunilor secundare. Procesele de mixo-matoza se pot solda cu necroza tesututilor~i formarea unor cavitati chistice umplutecu mucus.

. .-..M-M. .M. .o-o~. .I.o-=o. . . .N


19/40

C a p l t o l u l ~ ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE2.S. BOLILE DE ACUMULARE(TBZAURISMOZBLB $AU BOLILB DB STOCAI)

Este un grup de afectiuni caracterizateprin insuficienta sau absenta in organisma unor enzime, ceea ce conduce la acumu-larea in tesuturi :;;iorgane a unor substanteintermediare, care nu pot fi metabolizate.Sunt boli cu caracter ereditar, la baza ca-rora stau defecte ale genelor, care codificaanumite enzime (enzimopatii ereditare,innascute), Aceste afectiuni pot fi diagnos-ticate antenatal prin amniocenteza, ceea ce

justifica importanta consultului geneticinainte de nastere,

Tezaurismozele pot fi grupate conven-tional in:- > tulburari innascute ale metabolis-

mului aminoacizilor,- > boli lizozomale de acumulare (boli

de stocaj lizozomal).

2.5.1. TULBURARI EREDITARE ALE METABOLISMULUI AMINOACIZILORPrincipalele afectiuni din acest grup

sunt cistinoza, tirozinoza, fenilcetonuria sialcaptonuria.

Cistinoza este deterrninata de altera-rea metabolismului cistinei, ca urmare aunei deficiente enzimatice innascute. Secaracterizeaza prin depozitarea cristalelorde cistina in rinichi, ficat, splina, cornee,maduva osoasa si alte tesuturi. Clinic se,manifests prin dereglarea functiei rinichi-lor (calculoza urinara), intarzierea dezvol-tarii fizice, modificari ale scheletului, ase-manatoare cu rahitismul (rahitism vitami-norezistent).

Tirozinoza este 0 manifestare a de-reglarii metabolismului tirozinei cauzatade deficienta tirozinaminotransferazei. Semanifests clinic prin hipertirozinemie,afectarea ficatului, rinichilor si oaselor.

Fenilcetonuria prezinta 0 dereglarea metabolismului fenilalaninei conditi-

. . .-el1li---D-Dc::t-.-e. ..-1li. .

onata de insuficienta ereditara a enzimeifenilalanin-hidroxilaza, ceea ce conducela hiperfenilalaninemie si fenilcetonurie.Excesul fenilalaninei :;;iderivatiilor ei dere-gleaza dezvoltarea creierului prin inhibitiatransportului de aminoacizi, sintezei neu-romediatorilor si mielinei, cauzand 0 starede retard mintal al copilului (dementa sauoligofrenie fenilpiruvica).

Alcaptonuria se caracterizeaza printulburarea metabolismului fenilalanineicu acumularea acidului homogentizinic intesutul conjunctival tuturor organelor, caurmare a insuficientei enzimei homogen-tizinat-oxidaza. Clinic se manifesta prinleziuni distrofice ale articulatiilor, deter-minata de depozitarea acidului homogen-tizinic in cartilajele articulare :;;idiscurileintervertebrale.

2.5.2. BOLILE LlZOZOMALE DE ACUMULARE(BOLILE DE STOCAJ LlZOZOMAL)

Reprezinta un grup de afectiuni ere-ditare caracterizate prin acumularea inlizozomi a unor sub stante intermediare,nemetabolizate. Sunt cauzate de absentasau insuficienta innascuta a hidrolazelor. .

acide lizozomale. In functie de naturametabolismului alterat se disting Iipido-ze sistemice, glicogenoze ~i mucopoli-zaharidoze.


20/40

I C a p l i o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE2.5.2.1. LlPIDOZELE SISTEMICE SAU BOLILE DE STOCAJ LIPIDIC

Se subimpart, dupa tipullipidelor acu-mulate, in celule in boala Gaucher, boalaTay-Sachs si boala Niemann-Pick.

Boala Gaucher sau cerebrozidlipidozaeste cauzata de absenta enzimei glucocere-brozidaza ?i se caracterizeaza prin acumu-larea de glucocerebrozide in celulele reti-culoendoteliale cu aparitia asa-numitelorcelule Gaucher - macrofage incarcate culipide. Clinic se manifesta prin hepatos-plenomegalie si leziuni osoase.

Boala Tay-Sachs sau gangliozidlipi-doza prezinta acumularea de gangliozidein lizozomii neuronilor si macrofagelor.

Clinic se manifests prin tulburari psihicesi amauroza (orbire), de unde si denumireade idiotic amauroticd. In aspect biochimicse inregistreaza deficienta enzimei hexo-zaminidaza.Boala Niemann-Pick sau sfingomie-linlipidoza se manifests prin acumulareade sfingomielina in celulele parenchima-toase ?i reticuloendoteliale. Mecanismulbiochimic consta in deficienta enzimeisfingomielinaza, care scindeaza sfingomi-elina. Clinic se observa semne neurologice,icter, hepatosplenomegalie.

2.5.2.2 GLiCOGENOZELE SAU BOLILE DE STOCAJ GLiCOGENICSe manifesta prin acumularea in tesu-

turi si organe a glicogenului cu structuranormala sau cu structura alterata.Boala Gierke se caracterizeaza prinacumularea excesiva a glicogenului in or-ganele parenchimatoase, in special in ficat?i in rinichi. Este cauzata de deficientaenzimei glucozo-6-fosfataza. Clinic seinregistreaza hepato- ?i renomegalie, iarmicroscopic - depozite masive de glicogenin ficat, rinichi, muschi, mucoasa tractuluidigestiv ?i sistemul nervos.Boala Pompe se manifesta prin acu-mularea excesiva a glicogenului in mio-card, muschii netezi si scheletali. Este cau-,

zata de deficienta alfa-glucozidazei. Clinicse inregistreaza cardiomegalie masiva siinsuficienta cardiaca severa,BoalaMcArdle este cauzata de insufi-cienta fosforilazei musculare si se manifes-,ta prin acumularea glicogenului in miocite,iar clinic - prin miopatie.Boala Forbes-Cori are la baza defi-cienta ereditara a amilo-l,6-glucozidazei,soldata cu acumularea glicogenului cusructura anorrnala in ficat, muschi, cord.

In afara de glicogenoze generalizate seintalnesc si acumulari localizate de glico-gen, de exemplu in unele tumori ca semi-nomul ?i carcinomul renal cu celule clare.

2.5.2.3. MUCOPOLIZAHARIDOZELESe caracterizeaza prin acumularea ti-

sulara a glicozaminglicanelor (mucopo-lizaharidelor) si eliminarea lor cu urinain cantitati crescute. Cel mai frecvent seintalneste sindromul Hurler, cauzat dedeficients ereditara a enzimei alfa-iduro-nidaza. Se manifests prin acumularea deheparansulfat ?i dermatansulfat in organe-le parenchimatoase si vasele sanguine, iar

clinic - prin deformarea fetei, statura mica,leziuni osoase ?i articulare, hepatospleno-megalie, retard mintal. Microscopic se de-pisteaza depozite de mucopolizaharide incelulele fagocitare, fibroblasti, endotelioci-te ?i celulele musculare netede ale pereti-lor vasculari. Sindromul clinic se numestegargoilism (de la lat. gargulio - gatlej). '

u--


21/40

ILEZIUNILE CELULARE ~l EXTRACELULARE REVERS1BlLEa p l t o l u l 2

TERMENII DE B A Z AIa tema "L EZ IU NI C EL ULA RE ~I E XT RA CE LU LA RE R EV ER SIB lL E"

alcaptonurie distrofie granulara intumescenta tulburealteratie distrofie hialina celulara leucoplazieboala Forbes-Cori distrofie hidropica leziuneboala Gaucher distrofie vacuolara Iipornatozaboala Gierke faneroza metacromazieboala Hurler fenilcetonurie mixornatozaboala McArdle gargoilism mucopolizaharidozaboala Niemann-Pick glicogenoza mucoviscidozaboala Pompe hialin alcoolic obezitateboala Tay-Sachs hialinoza ortocromazieboala de acumulare hiperkeratoza sinteza patologicaboala de stocaj ihtioza splina glasata (glazurata)cistinoza infiltratie steatozacorpusculi Mallory inima tigrata tezaurismozacorpusculi Russel infiltratie plasmatica tirozinozadecompozitie intumescenta fibrinoida transformatiedistrofie intumescenta mucoida

TESTEIa tema "L EZ IU NI C EL ULA RE ~I E XT RA CE LU LA RE R EV ER SIB IL E"

SETULIintrebiiri tip complement simplu cu unsingur raspuns corect

1. Care din semnele enumerate maijos carac-terizeazd distrojia granulara:a) picaruri mari omogene hialiniforme

in citoplasma celulelor;b) formarea unor vacuole in citoplasma

si nuc1eu;c) granulatii mici eozinofile in citoplas-rna celulelor;d) keratinizare patologica;e) granule de glicogen in citoplasmar

2. Definitia leucoplaziei:a) keratinizarea excesiva a pielii;b) distrofia vacuo lara a pielii;c) paracheratoza;

d) formarea perlelor canceromatoase;e) keratinizarea patologica a membra-nelor mucoase.

3. Care din termenii enumerati indica acu-mularea lipidelor in celuleleparenchima-toase:a) lipomatoza;b) steatoza;c) lipoidoza sistemica;d) sfingolipidoza;e) lipofuscinoza?

4. Care este cauza principalii a steatozei mi-ocardului:a) hipoproteinemia;b) hipoxia;c) hipocalcemia;


22/40

I C a p l t o l u l 2 .EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEd) hipoglicemia;e) hiperuricemia?

5. Care din procesele enumerate caracteri-zeazd intumescenta mucoidd:a) se dezvolta in celulele tesutului con-junctiv;

intrebdri tip complement multiplu cu 2,3 sau mai multe riispunsuri corecte.1. Modificdrile macroscopice ale organelor,ca-racteristicepentru distrofia granulard:a) dimensiunile marite;b) dimensiunile micsorate;c) consistenta flasca a organului;d) aspect tulbure pe sectiune;e) densificarea organului;f) organul i~i pastreaza luciul obisnuit.

2. Care din semnele enumerate mai jos suntcaracteristicepentru "inima tigratd":a) dimensiunile marite;b) cavitatile dilatate;c) depozite subepicardiale de tesut adi-

pos;d) miocardul de culoare bruna pe sec-

tiune;e) sub endocardul muschilor papilari se

observa dungi alb-galbui;f) tesut adipos in stroma miocardului;g) consistenta densa a miocardului?

3. Care din distrofiile enumerate sunt carac-teristicepentru reumatism:

1. Care din semnele morfologice enumeratesunt caracteristicepentru:I - distrofia hialina celulara;a) picaruri proteice mari conflu-

ente in citoplasma celulelor;II - distrofia granulara;

b) tumefierea mi tocondriilor;c) granule proteice fine in cito-

plasma;d) distructia organitelor citoplas-

matice?

b) se dezvolta in substanta fundamen-tala a tesutului conjunctiv;

c) acumulare de lipide;d) acumulare de glicogen;e) acumulare de proteine?

SETUL IIa) intumescent a tulbure;b) intumescenta mucoida;c) glicogenoza valvulelor cardiace;d) intumescenta fibrinoid a;e) hialinoza intracelulara;f) hialinoza extracelulara?

4. Care din leziunile enumerate ale arterelorse intdlnesc in hipertensiunea arteriala:a) amiloidoza arterelor;b) hialinoza arterelor de calibru mic;c) infiltratia lipidica a arterelor;d) infiltratia plasmatica a arterelor;e) infiltratia glicogenica a arterelor?

5. Care din semnele enumerate caracterizea-zd intumescenta fibrin 0 idd:a) cresterea considerabila a permeabili-

tatii vasculare;b) este un proces reversibil;c) distructia fibrelor colagenice;d) reactia pozitiva la fibrina;e) formarea fibrinoidului?Testele de clasificare includ cdte 2-4 su-biecte si 0 serie de rasounsuri. Indicati care'1' ,rdspunsuri sunt corecte pentru fiecare su-

biect aparte.SETUL III

2. Care modificdri morfologice caracterizea-zd:I - distrofia hidropica a miocardului;a) dungi galbui sub endocard;

b) prezenta in sarcoplasma a unorvacuole, umplute cu lichid C-toplasmatic;

II - distrofia grasa a miocardului;c) prezenta in sarcoplasma a unor

picaturi, care se coloreaza cuSudan III; . ,


23/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNlLE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEd) macroscopic miocardul nu este

modificat;e) dilatarea cisternelor reticulu-

lui endoplasmatic?3. in caredin afecfiunile enumerate se obser-vii:I - steatoza ficatuluiII - distrofia hidropica a ficatului.

a) gu~abazedoviana;b) exces de grasimi in alimentatie;c) intoxicatie cu etanol;d)avitaminoze;e) patologia pulmonata cronies;f) hepatita virala.4. Caredin semneleenumerate caraaerizeazd:

I - steatoza miocardului;II -lipomatoza miocardului.

a) vacuole lipidice in citoplasmacardiomiocitelor;

b) se observa cel mai frecvent inobezitate;

c) aglomerari de adipocite intrefibrele miocardice;

d) depozite de grasimi sub epi-card;

e) aspect vargat al miocardului pesectiune;

f) cardiomiocitele sunt marite indimensiuni;

g) este substratul morfologic aldecompensarii activitatii con-tractile a inimii?

5. Care din semnele enumerate sun! caracte-risticepentru:I - intumescenta mucoida;II - intumescenta fibrinoida.

a) este un proces reversibil;b) are loc distructia fibrelor cola-gene;

c) este un proces ireversibil;d) structura fasciculara a fibrelor

colagene se pastreaza;e) se depisteaza la coloratie cu al-

bastru de toluidina.f) are loc acumularea acidului hi-

aluronic?

SETUL IV. PROBLEME SITUATIONALESunt prezentate cazuri (observafii) din

practica cotidianii cu unele date clinice fimorfologice din fisele de obseruatie cliniciisi/sau din protocoalele de necropsie. Fieca-re subiect include intrebiiri tip complementsimplu sau multiplu cu 1,2 sau mai multeraspunsuri corecte.1.Un bolnav cu grip a pandemics prezenta

tahicardie, urme de proteine in urina.Dupa vindecare, activitatea inimii ~icaracteristicile urinei s-au normalizat.Intrebiiri:

A) Ceproces distrofic a avut loc in miocardsi rinichi:, a) distrofia grasa;

b) distrofia hidropica;c) distrofia granulara;d) distrofia glucidica;e) amiloidoza;f) hialinoza celulara?

B) Care mecanism morfogenetic al dis-trofiei predominii in miocard (1) fi ri-nichi (2):

a) infiltratia;b) decompozitia;c) transformarea;d) sinteza denaturatar

2. La 0 pacienta de 18 ani au aparut du-reri in gat, febra pana la 39C, marirealimfoganglionilor cervicali, pe mu-coasa amigdalelor palatine - mem-brane de culoare alb-cenusie, care sedetaseaza dificil, las and ulceratii san-gerande. A fost stabilit diagnosticulde difterie. Peste 8 zile pacienta a de-cedat de insuficienta cardiaca acuta,La necropsie miocardul avea consis-tenta foarte flasca, pe sectiune aspectlutos, cavitatile inimii considerabildilatate.


24/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSISILEIntrebare:

Ce modificari patologice pot ji depistate incardiomiocite:

a) distrofie glucidica;b) distrofie vacuolara;c) distrofie grasa;d) distrofie hialina intracelulara;e) distrofie granularar

3. La necropsia cadavrului unui pacient,care a decedat in urma intoxicatiei al-coolice cronice, s-au depistat urmatoa-rele modificari macroscopice ale ficatu-lui: masa marita pana la 4,5 kg (normamedie 1,5-1,6 kg), consistenta flasca,culoarea galbena.Intrebari:

A) Ce modificari histologice pot ji depistatein bioptatuljicatului:

a) acumularea de glicogen in hepa-tocite;

b) prezenta picaturilor de grasimiin hepatocite;c) proliferarea tesutului grasos (adi-pos) printre travee1ehepatice;

d) acumularea de amiloid in ficat?B) Care metoda de coloratie trebuie aplica-ta pentru stabilirea diagnosticului co-rect:

a) hematoxilina si eozina;b) Sudan III;c) carminul;d) ro~u de Congo?

4. La examenul microscopic al biopsiei,din capsula articulatiei genunchiuluila un pacient cu artrita reumatoida s-a

depistat un focar de tumefiere a fibrelorcolagene, care s-a colorat in rosu cu al-bastru de toluidina.Intrebare:Acumularea airor substante rejleda

acest tablou microscopic:a) glicogenului;b) lipoproteine1or;c) hialinului;d) amiloidului;e) glicozaminglicanelor;f) grasimilor neutre?

5. Un pacient de 45 de ani a decedat su-bit de stop cardiac. La necropsie s-aconstatat obezitate de gradul III, tipuniversal, ruptura peretelui ventricu-lului drept cu tamponada pericardului(in sacul pericardic mai mult de 350 mlde sange lichid si cheaguri), inima instare de sistola, sub epicard - depozi-te abundente de tesut adipos, grosimeaperetelui ventriculului drept 1,8 em.La examenul histologic s-au depistataglomerari de adipocite, care infiltreazastroma miocardului, fibre1e musculareatrofiate.Intrebare:

Careprocespatologic din celeenumerate areloc in cazul prezentat?

a) steatoza miocardului;b) hipertensiune arteriala;c) cardiopatie ischemica;d) infarct miocardic acut;e) lipomatoza inimii?

. . .. . .IIIiIiIIIIIIW. . .

. 2.6. LEZIUNI MIXTE INTRA- ~I EXTRACELULAllEREVERSIBILE (DISTROFIILB MIXTB)

In leziunile (distrofiile) mixte tulbura-rile metabolice se produc atat in parenchi-mul organe1or si tesuturilor (intracelular),cat ~i in stroma conjunctiva (extracelular).De obicei, este yorba despre alterarea me-tabolismului proteinelor mixte (cromopro-

teine1or,nucleoproteinelor, lipoproteinelor,glicoproteine1or) ~ial substantelor minera-le. Se manifesta prin modificari cantitativesi calitative ale substantelor respective incelule si in compartimentul interce1ular.

.. . .. . ..lAol1li


25/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE2.6.1. DISTROFIILE CROMOPROTEINELOR

Cromoproteinele sau pigmentii deorigine endogena sunt proteine complexecolorate sintetizate in organism, spre deo-

sebire de pigmentii exogeni, care patrundin organism din mediul inconjurator. Seclasifica in 3 grupuri (tab. 2.4).

Tabelul2.4Clasificarea distrofiilor pigmentilor endogeni

PigmeJl1ii hem oglobinogeniPigmentii hemoglobinogeni fiziologici

a) feritinab) hemosiderin ac) bilirubina

Pigmenpi hemoglobinogeni patologicia) hematoidinab) hematinele> hemomelanina> hematina clorhidricti (hemina)

~ pigmentul deflrmolc) porfirina

Pi entii

melaninaPigmentii lipidogeni a) lipofuscinab) lipocromiiTulburarile de metabolism ale cromo-

proteinelor se pot manifesta morfologicprin cresterea sau diminuarea cantitatiide pigmenti, prezenti in organism in modnormal, sau prin aparitia 9i depozitareaunor pigmenti, formati doar in conditii

'C-ca:. . .- =. .CD. . .

patologice. Metabolismul pigmentilor sepoate deregla in mod secundar in mul-te afectiuni ?i procese patologice. in altecazuri aceste tulburari se dezvolta primar,constituind substratul morfologic al unorboli in sine.

2.6.1.1. DISTROFIILE PIGMENTILOR HEMOGLOBINOGENIAcesti pigmenti se forrneaza in

urma hemolizei eritrocite1or si degra-darii hemoglobinei si prezinta urmatoarelecaracteristici:

a) Feritina - feroproteina, depozitulprincipal de fier in organism. Se formeazain organele sistemului reticuloendote1ial(in ficat, splina, limfoganglioni). Niveluleste crescut in hemosideroze.

b) Hemosiderina - pigment amorf deculoare bruna care contine fier. Se formea-

-It-It. . . .Ca.CIt-I:. .

za intracelular in ce1ulele reticuloendote-liale (sideroblasti). in hemoragii apare inprimele 24 de ore. Nivelul este crescut inhemosideroza generalizata si locala si inhemocromatoza. Pentru identificarea he-mosiderinei in piesele histologice se folo-seste reactia Pearls: la tratarea sectiunilor" ,cu ferocianura de potasiu si acid clorhidricse formeaza granule albastre de fericianurade fier (se mai nume9te albastru de Berlinsau de Prusia) .


26/40

LEZIUNlLE CELULARE ~[ EXTRACELULARE REVERSIBILE C a p l t o l u l 2c) Biliruhina - pigment cristalin de

culoare galbena, nu contine fier, Biliruhinaindirecta (libera, neconjugata) se formeazain celulele reticuloendoteliale, fund eli-minata ulterior in plasma sanguina, Bili-rubina directa (conjugata) se formeaza inhepatocite prin conjugarea bilirubinei li-bere cu acidul glucuronic ~i este excretarain bila. Nivelul este crescut in sindroameleicterice.

d) Hematoidina - pigment cristalinde culoare portocalie, nu contine fier. Esteidentic bilirubinei, se mai nume~te biliru-

hinil tinJaIT,fi Se aeumul~ extr;acelula1rin zonele ell aport Iimirat de oxigelll~m-departate de tesilll~e viabile, mai ales i l l l Lmasele necrotice, Infocarele hemoragioese formeaza peste 5-10 zile dilllpiliheme-siderina, Se depisteaza in hematoamevechi, infarcte hemoragice, hemangioameinzonele lor centrale, sitlDfundu-sefiber i l l l Lmasele necrotice, 1 1 0 . focarele hemoragicemari. Ia periferie se depisteaza hemoside-rina, iar in centro - hematoidina, ReactiaPearls indica absenta fierului in hemaroi-dina (fig. 2-20).

relor gas trice, redandu-le 0culoare neagra(fig. 2-21).

Fig.2-20. Hemoragie cerebrala veche (hematom cerebral vechi) (coloratie hematoxilinii-eozinii (1)~j reactia Pearls (2); x70): a - hemosiderina, b - hematoidina, c - focar necrotic.

e) Hematinele:1) Hemomelanina sau pigmentul

malaric - pigment cristalin de culoarebruna-neagra, contine fier. Se forrneazain eritrocite sub actiunea plasmodiilormalariei. Nivelul este crescut la bolnaviide malarie (hemornelanoza). Dupa dis-trugerea eritrocitelor patrunde in sange ~ieste fagocitat de macrofagele circulante ;;itisulare.

2) Hematina clorhidrica - pigmentcristalin brun-negru, contine fier. Se for-meaza sub influenta enzimelor digestive ;;ia acidului clorhidric din sucul gastric. Seacumuleaza pe fundul eroziunilor ~i ulce-

c-eiii:. . .::II. . .filii. . .filiio-o. . . .e. .o--oig. 2-21. Hematina clorhidricii pe fundul ero-

ziunilor mucoasei gastrice.


27/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE3) Pigmentul de formol - pigment

brun-negru format in tesuturile fixate informalina acida.f) Porfirina nu contine fier; in raze-

le ultraviolete da 0 luminescenta rosie; sedepisteaza in cantitati mici in sange, uri-na, tesuturi; mareste sensibilitatea pieliila lumina; nivelul este crescut in porjirie,care poate fi innascuta sau dobandita.

Distrofiile pigrnentilor hemoglobino-geni se pot manifesta prin sporirea canti-tatii de pigmenti, care se formeaza in con-ditii fiziologice (feritina, hemosiderina sibilirubina) sau prin aparitia unor pigrnenti,care se intalnesc doar in conditii patologi-ce (hematoidina, hematinele ~iporfirina).

Distrofiile mai frecvente ale pigmen-tiler hemoglobinogeni sunt bemosideroza,bemocromatoza, icterul, bemomelanoza fiporfiria.

Hemosideroza poate fi generalizata silocalizata:

a) Hemosideroza generalizata estecauzata de hemoliza intravasculara a eri-trocitelor; se intalneste in anemii hemoli-tice, leucoze, boli infectioase grave (septi-cemii), intoxicatii (de exemplu, cu venin f!esarpe}, transfuzii de sange incompatibil. Incelulele sistemului reticuloendotelial si aorganelor parenchimatoase are loc depo-zitarea de hemosiderina. Concomitent seobserva cresterea sintezei de feritina ~i debilirubina. Organele afectate (splina, fica-tul, maduva osoasa, limfoganglionii, rini-chii) au 0 culoare ruginie. Microscopic incitoplasma celulelor se depisteaza granulede hemosiderina (fig. 2-22 si 2-23)

b) Hemosideroza localizata este ca-uzata de hemoliza extravasculara a eritro-citelor. Se observa in hemoragii, infarctehemoragice, staza venoasa cronica a orga-nelor ~i tesuturilor. Morfologic se observadepozitarea localizata, circumscrisa a he-mosiderinei in diferite organe si tesuturi,

. . .-.----III-III---. .. ..---

care le reda 0 culoare bruna-cafenie (fig.2-24). Microscopic in citoplasma celulelormezenchimale ~i epiteliale se depisteazagranule de hernosiderina. Sufuziunile san-guine subcutanate au initial culoare albas-

Fig. 2-22. Hemosideroza rinichiului(coloratie hematoxilinii-eozina; x70).

Fig. 2-23. Hemosideroza ficatului(coloratie hematoxilinii-eozinii; x 110).

Fig. 2-24. Hematom cerebral.


28/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEtra-violeta (vanata), iar in decurs de 7-10 de hemoliza excesiva a eritrocitelor. Se ob-zile capata 0 nuanta galbuie-verzuie inurma formarii consecutive a diferitor pig-menti hemoglobinogeni: hemosiderinei(culoarea bruna) , hematoidinei (culoareagalbena) ?i biliverdinei (culoarea verzuie).

Hemocromatoza poate fi primara sausecundara:

a) Hemocromatoza primara este 0tezaurismoza cu caracter familial, cauzatade un defect innascut al enzimelor, careregleaza utilizarea (metabolismul) fieru-lui in organism. Are loc absorbtia exce-siva a fierului exogen (alimentar) in duo-den. Continutul de fier in organism cre?-te de zeci de ori. Morfologic se observadepozitarea de hernosiderina si feritina inorgane si tesuturi si de melanina in pie-, ,le. Organele afectate au 0 culoare bruna-cafenie ?i consistenta dura. Microscopicse depisteaza granule de hemosiderin a incitoplasma celulelor ?i proliferarea exce-siva a tesutului conjunctiv. Se afecteazaficatul, pancreasul, pielea, cordul, glande-le endocrine, mucoasa gastrica. Semnelecardinale: ciroza hepatica pigrnentara, di-abet zaharat, coloratia bruna (bronzata) apielii si cardiomiopatie. Din cauza hiper-pigmentatiei pielii boala se mai numestediabet bronzat.

b) Hemocromatoza secundara esteconditionata de utilizarea insuficienta afierului in procesele de hematopoieza, Seobserva in hemoliza masita a eritrocitelor,aport excesiv de fier alimentar, transfu-zii repetate de sange, hemoglobinopatii.Morfologic se depisteaza depozitarea dehemosiderin a si feritina in organe si tesu- ., ,turi (ficat, pancreas, miocard etc.). Orga-nele afectate au 0 culoare bruna-cafenie ?iconsistenta crescuta,

Icterul poatefi hemolitic, parenchi-matos sau mecanic:

a) Icterul hemolitic (prehepatic) tine

serva in anemii hemolitice, leucoze, into-xicatii, boli infectioase, transfuzii de sangeincompatibil. Are loc cresterea nivelului debilirubina libera (indirecta, neconjugata)in plasma sanguina, La examenul exteriorse inregistreaza coloratia galbena a tuturororganelor si tesuturilor, in special a tegu-mentelor, mucoaselor, sclerelor, seroaselor.

b) Icterul hepatic (parenchimatos)este cauzat de leziuni distructive ale he-patocitelor in hepatite, hepatoze, cirozehepatice. Se observa cresterea continutuluide bilirubina libera ?i conjugata in plasmasanguina,

c) Icterul mecanic (subhepatic, ob-structiv) este legat cu dereglarea perme-abilitatii cailor biliare (staza biliara) (fig.2-25). Se intalneste in cazurile de obtu-

Fig. 2-25. Ficatul cu stazii biliarii in icter me-canic (coloratie hematoxilind-eozina; x70) .rare a cailor biliare prin calculi, tumoriale ducturilor biliare, paraziti, malfor-matii sau de compresiunea lor extern a(metastaze de cancer in limfoganglioniihilului hepatic, tumori de cap de pancre-as, tumori ale papilei duodenale lampuleiVater!, aderente, Clinic se inregistreazaexces de bilirubina directa (conjugata)in sange, ceea ce deterrnina pigmentareagalbena-verzuie a organelor ~i tesuturilor;inclusiv a pielii ?i sclerelor. in afara de co-

. . .-IIIIG-:.-.CD---. . ..~--: l 1 : l iCII,I ' ' ' ' ' 'C ! ' Q 1


29/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNlLE CELULARE~l EXTRACELULAREREVERSIBILElon.p.a in1tensa a regwm.eJIltcloin icterulobsttructi:v se ohsierri intoxk:ap.e gene.ralainOOsii de ac:m. hilim, smdmm hemora-gk" leciooi d1istro:fitt ale riniclillor. in-sumcieJllli hepato-renali.. Stasa biliari sepeare oompllka C U l l . inffllam3i~ clilolrbiliare(ooD'm giti)"ma1 tllm c idud poces1 l1 lllapiitie elliclup.ecronici. se poate dezvolta cimzabil .Wi ooD.estatici..H~se~mma-!me . . Are loc dep1lllllelreahemomdaninci(PgmeJllM mallMk) in o~e ~ temmria t r : i . t inmcdWlaur" at~exmtt .Mar (inspli-na" :fiat" m ad1 uw . ~ li.m.fugaDgiiom.pm::wn ~ in creier" in azmile de mmamahrici.). PigmeJllM apare wb aqrunea ereditare a enzimelor care regleaza me-pllasmodillor mabriei" are ~ .m . t:abolisffim porfirinelor in eritroblasti ~ieritmcite. Conoomitr:eJlltse depoziteaza he- fiat.. Au Ioc cresterea nivelului de por-mosiderina ~ hilirubma. Organcle afuctate fuine in singe ~imini ~:i depozitarea lorcapati 0 n1ll3Ulllp ttn~e-inchlsa.. Micro- in tes:uturi- : i n pide se observa eritem,soopic inmacrofage se depistt.eazi gmumlle fotooermatita, ulceratii, cicatrice, foca-de hemomdanina {]g.2-26}. Ire depigmentate. in neat - distrofia gra-Podiria poate fi innis:mta ~ dobin- sa a heparocitelor, depuneri de hemosi-d1im: de-rin;i inoase si dinti - coloratie cafenie.- -~ "" , .a} Podiria inDisadi. este OIl lJ lZata b) Porlma. dobanmta se observa illde: rulli~ me:rnho&mWui porfiri- m t m r i c a t i i . avitaminoze_nclor in o~sm in urma insuficieJllyci

Fig. 2-26. Hemomelanoza creierului in malarie(coloratie hematoxilinii-eozinii; xllO).

2.6.1.2. DISTROFIILE PIGMENTILOR PROTEINOGENIMdanma (de 1 lagrec. meim - negro)

este llIfi pigment de: o o o a r e hrnna-nea-gR" are inmndilli fiziologitt se mntinein pcle:" ph" me :m immc l e orubre {mmi-d 1 i " I D s " retimta}"crcier" leptomenillge. Pig-m e :nM determ ina ooD.orn.tiapielli. parurui.och llor. S e fu rm e:aza e:xclmiv in m elano-cite pin oxidarea 1I:irozine:i indihidroxife-~ (DOPA}"reaqia fiind OIlbl izat ide:~ ~ este smtetizati door inme1ianoote:" mellanina se awmuleazi ~ inlten.tm ootcle stratului hual al epidermu-hi~in m31crofagcle:dermale {me1lano&:-ge - h lstioore c:are &goo.1teazi mdanina}_

-.:-.-.:-.g-D=-. . .. ...=-.E

Microscopic are aspect de granule fine si-tuate Intra- san eztra ce lu la r, La coloratiileuzuale co hematozilina-eozina nu se deo-se~ de alti pigmenti (hemosiderina, u -pofusrina). ins:cop de diagnostic diferen-rial se foloseste reactia Fontana-Masson. ,.en solup.e amoniacala de nitrat de argint.Mellanina reduce nitratul de argint la ar-gint metalic:. care se depisteazs microsco-pic sub forma de granule de culoare nea-gd.Pigmentul are rol protectie; protejeazapielea de acfiunea radiatiei ultraviolete. La, .expunere la lumina solari sinteza de me-Janina oeste. ceea ce este 0 reactie biolo-. ,


30/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE~l EXTRACELULARE REVERSIBILEgid de protectie, Continutul de melaninavariaza mult in functie de particularitatiindividuale ~i rasiale. Melanogeneza estereglata de sistemul nervos central ~i glan-dele endocrine.

Tulburarile metabolismului melani-nei se manifesta prin hiperpigmentatie(hipermelanoza, melanodermic) sau hipo-pigmentatie (hipornelanoza), fiecare dinele poate fi generalizata sau localizata, do-bandita sau innascura (congenitala).

Cel mai caracteristic exemplu de hi-permelanoza generalizata dobanditaeste boala Addison. Pielea in aceasta boa-la devine intens pigmentata, capatand unaspect bronzat. Microscopic se depisteazacantitati crescute de melanina in celulelestratului bazal al epidermului, numeroasemelanofage incarcate cu granule de mela-nina in zonele subepidermale ale dermu-lui (fig. 2.27). Este cauzata de insufici-

Fig.. 2-27. Hiperpigmentafia pielii in boa-ta Addison (coloratie hematoxilina-eozina;xno~l.enta cronica a suprarenalelor cu abolireasau diminuarea productiei hormoniloracestor glande. Cele mai frecvente cauzesunt: tuberculoza glandelor suprarenale(mai mult de 70% de cazuri), amiloido-za, tumori primare sau metastatice bi-laterale etc. Hiperpigmentatia pielii se

explica prin faptul d in urma distructieisuprarenalelor si diminuarii continutuluide hormoni suprarenali in singe, are loccresterea secretiei de ACTH, care exer-cita 0 actiune melanocito-stimulatoare,intensificand sinteza me1aninei in piele.Hipermelanoza pielii se intalneste in alteboli endocrine (hipogonadism, hipopi-tuitarism), hemocrornatoza, avitaminoze(pelagra, scorbut), casexii.

Hipermelanoza generalizata innascu-ta sau xerodermia pigmentara (xeroder-ma pigmentosum) este 0 boala ereditara,cu caracter familial, cauzata de deficientacongenitala a endonucleazei - enzimei careregleaza procesele de reparare a defectelorADN-ului survenite sub actiunea radiatieiultraviolete. Se manifests prin hipersensi-bilitate la lumina solara, Se caracterizeazaprin hiperpigrnentatia pielii sub forma depete, mai pronuntate pe partile descope-rite ale corpului, expuse radiatiilor solare,ulceratii, atrofii, cicatrice, deforrnari. Esteo stare de precancer.

Hipermelanozele locale dobandi-te reprezinta diferite variante de pete sauzone hiperpigmentate, de exemplu:

~ efelidele (pistruii) - mici pete pig-mentate (1-10 mm) care apar dupaexpunerea la lumina solara, carac-teristice indeosebi 'persoanelor Cllpar blond sau roscat, ~i au caractersezonier; microscopic numarul demelanocite este normal, dar conti-nutul de melanina in keratinocitelestratului bazal al epidermului estecrescut;

~ lentigo - pete de 5-10 mm care nudevin mai pigmentate sub actiunearadiatiei solare; microscopic se de-pisteaza hiperplazia melanocitelorsi hiperpigmentatia lor;

'C-.=. .2. . .CD


31/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNlLE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILE zonele hiperpigmentate ale pielii, care

apar in tumori ovariene, dupa folo-sirea indelungata a anticonceptiona-lelor hormonale, in timpul sarcinii(cloasma sau melasma gravidelor); acantosis nigricans - aparitia unorpete pigmentate localizate mai frec-vent in locurile flexurilor corpului(regiunea axilara, a cefei, anorectala,inghinala), in endocrinopatii (diabetzaharat, adenom hipofizar, hiperti-roidism), iar in unele cazuri se aso-ciaza cu anurnite forme de cancer alorganelor viscerale, fiind 0manifes-tare a sindromului paraneoplastic.

Un alt exemplu de hipermelanozalocala sunt nevii pigmentari, consideratihamartoame congenitale sau dobanditeale pielii (hamartom - formatiune pseu-dotumorala, constituita din celule ~i tesu-turi - componente normale ale organuluidat). Macroscopic au aspect de pete saupapule cu suprafata neteda sau verucoasa,de culoare bruna sau bruna-neagra, uneoriacoperiti cu peri, dimensiunile pana la 6mm (fig. 2-28). Microscopic reprezinta 0aglomerare de celule nevice - celule careprovin din celulele Schwann ~i pot sinte-tiza melanina,

Melanomul malign reprezinta un altexemplu de hipermelanoza locala doban-dita. Este una dintre cele mai maligne

--

Fig. 2-28. Nev pigmentar.

tumori intalnite la om. Localizarea maifrecventa este la nivelul P!elii, dar pot fi ~ilocalizari extracutanate. In melanoamelemaligne are loc sinteza unor cantitati ex-cesive de melanina, care se contine si in,metastazele hematogene ale melanomu-lui, care pot fi localizate in diferite organe~i tesuturi (fig. 2-29).

Fig. 2-29. Metastaza de melanom in creier.Hipomelanoza poate fi generalizata

sau localizata. Hipopigmentatia generali-zata sau albinismul apare ca urmare a in-suficientei ereditare a enzimei tirozinaza,care catalizeaza formarea melaninei din ti-rozina. Se caracterizeaza prin absenta me-laninei in par, piele, iris si retina. Persoane-le au tegurnentele palide, parul blond-alb,irisul, coroida depigmentate, fundul rozatal ochiului devenind vizibil cu ochiulliber.Examenul microscopic ~i electronoopticdemonstreaza ca melanocitele exista innumar normal, au 0 structura normala, fi-ind prezenti premelanozomii, dar nu con-tin melanina. Pacientii cu albinism oculo-cutanat prezinta fotofobie severa, pieleaextrem de senzitiva la radiatia solara, foto-dermatite, ulceratii ~i rise inalt de cancerscuamocelular sau bazocelular al pielii.

Hipomelanoza localizata se numesteleucodermie sau vitiligo (albinism partial).Se manifesta prin aparitia unor pete albede forma si dimensiuni variabile, uneorisirnetrice, net delimitate, inconjurate de


32/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILEcele mai multe ori de un lizereu hiperpig-mentat (fig. 2-30). Se intalneste in unele

Fig. 2-30. Leucodermie (vitiligo).

boli endocrine (hiperparatiroidism, gu~abazedoviana, diabet zaharat) in legaturacu dereglarea melanogenezei, dupa diverseleziuni inflamatorii ~i necrotice ale pielii(in arsuri, sifilis, lepra). Vitiligo poate aveaorigine autoimuna, fiind cauzata de apari-ria autoanticorpilor contra tirozinazei saua melanocitelor. Studiile electronomicro-scopice au depistat reducerea numaruluide melanocite in zonele afectate, spre de-osebire de albinism, in care melanocitelesunt prezente, dar nefunctionale, Depig-mentarea melaninica localizata poate fi siinnascuta.

2.6.1.3. D IS TROFIILE P IGMEN TIL OR L1P ID OGEN IPigmentii principali din acest grup

sunt lipofuscina, ceroidul si lipocromii.Lipofuscina (de la lat. fuscus - gal-

ben) este un pigment intracelular insolu-bil, sub forma de granule fine de culoa-re galbena-bruna, dispuse in citoplasmapredominant perinuclear (fig. 2-31 ~i

Fig. 2-31. LipofuscinozaJicatului(coloraiie hematoxiiina-eozind; x 110).tesuturi - lipofuscinoza dobandita - areloc in afectiuni casectizante, atrofia seni-,la, hipoxie ~i se observa mai frecvent inmiocard, ficat, creier, corticala suprarena-lelor. Macroscopic, tesuturile ~i organelerespective capata 0 nuanta bruna, de aicidenumirea de atrojie brund (fig. 2-33).Din aceasta cauza, lipofuscina mai estedenumita ~i"pigment de uzura" sau "pig-mentul senilitatii",

2-32). Este constituit din lipide comple--xe (fosfolipide) ~i proteine, care apar inurma oxidarii peroxidice a lipidelor ne-saturate ale membranelor subcelulare inprocesul de autofagie a componentelorproprii degradate, imbatranite ale celu-lei. Acumularea lipofuscinei in organe ~i

Fig. 2-32. LipoJuscinoza miocardului(coloratie hematoxilind-eozina; x 110).

. . .-iSI I I I i I I--. .G--al-.Fig. 2-33. Atrofia bruna a inimii.


33/40

C a p l t o l u l 2 ILEZIUNILE CELULARE ~I EXTRACELULARE REVERSIBILECeroidul (de la lat. cera - ceara) - u -

popigment care apare in macrofage inurma fagocitozei unor produse care con-tin lipide. Lipidele nu sunt dezintegratede enzimele lizozomale ~iraman in celule,formand corpii reziduali - telolizozomii. Seformeaza, mai ales, in necroza tesuturilor,de exemplu, in ficat in hepatita virala acu-ta, in faza de resorbtie, sau in tesutul degranulatie in curs de maturare.

Diferenta dintre lipofuscina ~i ceroidnu este distincta, primullipopigment aparein ce1ule1eparenchimatoase ale organe1orin urma autofagiei, iar al doilea - in rna-crofage, in urma proceselor de heterofagie.

Lipocromii deterrnina coloratia gal-bena a tesutului celulo-adipos, corpuluigalben ovarian, corticalei suprarenalelor,testiculelor, serului sanguin, transsuda-tului.

Pigmentatiile exogene. Cel mai free-vent se intalnesc incluziunile de praf decarbune, care patrund in organism prinrespiratie, Praful inhalat este fagocitat demacrofagele alveolare si transportat pe calelimfatica in limfoganglionii traheobronhi-ali. Acumularile de pigment redau limfo-ganglionilor ~i parenchimului pulmonarculoare neagra. Inhalarea indelungata aprafului de carbune provoaca 0 patolo-gie profesionala a sistemului respirator -antracoza - manifestata morfologic prinpneumoscleroza si emfizem pulmonar.

Tatuajul este 0 pigmentatie exogenalocalizata a pielii. Colorantul respectiv in-trodus in piele este fagocitat de macrofa-gele din derm, unde ramane toata viata.

Pigmentatia exogena a pielii se poateintalni si la persoanele care lucreaza cu di-feriti coloranti chimici.

2.6.2. D ISTROFIILE NUCLEOPROTE INELORTulburarile metabolismului nucleo-

proteinelor se manifesta prin formareaexcesiva de acid uric ~i a sarurilor lui, carese pot depozita in tesuturi. Se observa, inspecial, in guta si litiaza urinara,

Guta (podagra) se caracterizeaza prinhiperuricemie ~i hiperuricurie. Se disting2 forme de guta: primara (idiopatica) sisecundara, Guta primara, cea mai frecven-ta forma, constituie 90% din cazuri. Estecauzata de tulburari innascute, ereditareale metabolismului purinic. Are loc hiper-productia de acid uric cu excretia lui nor-,mala sau productia normala de acid uric sieliminarea scazuta. Alcoolul si obezitateasunt factori predispozanti. In;r-un anumitnumar de cazuri se observa dereglarea ac-tivitatii enzimelor implicate in metabolis-mul acidului uric .

Guta secundara se observa in 10% dincazuri, poate fi complicatie a unor boli cudistructii ce1ulare masive, de exemplu, inhemoliza cronica, policitemie, leucemii ~ilimfoame, ceea ce conduce la cresterea ni-

. . . .-.--M. .--Il. . . .GIla..Q-eN

velului de acid uric in sange. Guta secun-dara poate aparea si in legatura cu consu-mul exagerat de proteine animale.

Leziunea patognornica este toful gu-tos, care prezinta depozite de saruri deacid uric, cristaline sau amorfe, inconju-rate de inflamatie reactiva perifocala cumacrofage, limfocite, fibroblasti si celu-le gigante polinucleate "de corpi straini"(fig. 2-34 a). Ulterior, se dezvolta procese

Fig. 2-34 a. Noduli podagrici (toft gutosi) - ta-blou microscopic (coloraiie hematoxilina-eozi-na; x 70): 1- depozite de urati, 2 - celule gigan-te polinucleate de corpi straini.


34/40

I C a p l t o l u l 2EZIUNILE CELULARE~I EXTRACELULARE REVERSIBILE

Fig. 2-34 b. N oduli podagrici (toft gutosi) - as-pec t macroscopic .

de scleroza, se forrneaza noduli durerosi)~i survine deformarea articulatiilor (fig.2-34 b). Se afecteaza articulatia cotului,genunchiului, degetelor, urechea etc. Sa-rurile de urat de sodiu se depun in mem-branele sinoviale, cartilaje, tendoane, li-gamente, capsula articulata. La 90% dinpacienti cu artrita gutoasa cronica aparleziuni renale: nefropatie acuta sau cro-nica, calculi urinari.

2.6.3. D ISTR OFIILE M INER ALE. CA LC IN OZA PATO LOGICADintre distrofiile minerale, predomina

tulburarile metabolismului calciului. Fac-torii principali, care asigura mentinereanivelului normal de calciu in organism,sunt: parathormonul, calcitonina, aportulalimentar, vitamina D, precum si functiaorganelor excretoare de calciu (rinichii, co-lonul). Calciul se depisteaza in sectiunilehistologice prin reactia von Kossa cu nitratde argint.

Calcinoza patologica se manifes-ta prin depozite anormale de saruri decalciu in tesuturile moi. Se intalnesc 2variante de calcinoza: a) distrofica ~1b) metastatica.

Calcinoza distrofica (petrificarea) seintalneste in tesuturile neviabile, necro-zate, nive1

Documents

Leziuni Celulare Si Extracelulare Reversibile