2
Leziuni elementare cutaneo-mucoase prin modificări de culoare Pata poate fi o simplă modificare de culoare (consistenţă nemodificată) sau poate fi însoţită de modificarea consistenţei. Trebuie descrise: mărimea, forma, aspectul marginilor, conturul petelor. 1. Pete vasculare : a) pete eritematoase: prin vasodilataţie dispar la vitropresiune, apoi se recolorează prin eritem activ (prin dilataţia arteriolelor şi a capilarelor arteriolare, mai roşu, mai cald, se reface repede după vitropresiune) prin eritem pasiv (prin dilataţia venulelor şi a capilarelor venulare, mai violaceu, mai rece, se reface mai încet după vitropresiune) după suprafaţa afectată, se împart în: macule eritematoase 5 mm), plăci eritematoase 5 mm, dar mai mică decât podul palmei unui adult), placarde eritematoase (mai mare decât podul palmei unui adult) pot fi localizate sau generalizate (eritrodermia) ex.: eczemă, lupus eritematos, psoriazis, pitiriazis versicolor, pitiriazis rozat, sifilis secundar etc b) pete purpurice: prin extravazarea hematiilor în spaţiile extracapilare nu dispar la vitropresiune îşi schimbă culoarea în funcţie de produşii de degradare a hemoglobinei după suprafaţa afectată, se împart în: peteşii 5 mm), echimoze 5 mm), vibice (liniare) ex.: purpure, trisindrom Gougerot 2. Pete datorate pigmentului melanic : după mărime pot fi macule, plăci, placarde a) hipercromice: prin exces de pigment melanic la nivelul epidermului pot fi: primitive (nevi) sau secundare (leziuni reziduale după cele din lichen plan etc)

Leziuni Elementare Modificare Culoare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dermatologie

Citation preview

Page 1: Leziuni Elementare Modificare Culoare

Leziuni elementare cutaneo-mucoase prin modificări de culoare

Pata poate fi o simplă modificare de culoare (consistenţă nemodificată) sau poate fi însoţită de modificarea consistenţei. Trebuie descrise: mărimea, forma, aspectul marginilor, conturul petelor.

1. Pete vasculare: a) pete eritematoase: prin vasodilataţie

– dispar la vitropresiune, apoi se recolorează • prin eritem activ (prin dilataţia arteriolelor şi a capilarelor

arteriolare, mai roşu, mai cald, se reface repede după vitropresiune)

• prin eritem pasiv (prin dilataţia venulelor şi a capilarelor venulare, mai violaceu, mai rece, se reface mai încet după vitropresiune)

– după suprafaţa afectată, se împart în: macule eritematoase (ø ≤ 5 mm), plăci eritematoase (ø ≥ 5 mm, dar mai mică decât podul palmei unui adult), placarde eritematoase (mai mare decât podul palmei unui adult) – pot fi localizate sau generalizate (eritrodermia) – ex.: eczemă, lupus eritematos, psoriazis, pitiriazis versicolor, pitiriazis rozat, sifilis secundar etc

b) pete purpurice: prin extravazarea hematiilor în spaţiile extracapilare – nu dispar la vitropresiune – îşi schimbă culoarea în funcţie de produşii de degradare a hemoglobinei – după suprafaţa afectată, se împart în: peteşii (ø ≤ 5 mm), echimoze (ø ≥ 5 mm), vibice (liniare) – ex.: purpure, trisindrom Gougerot

2. Pete datorate pigmentului melanic: după mărime pot fi macule, plăci, placarde

a) hipercromice: prin exces de pigment melanic la nivelul epidermului – pot fi:

• primitive (nevi) sau secundare (leziuni reziduale după cele din lichen plan etc)

Page 2: Leziuni Elementare Modificare Culoare

• congenitale (nevi pigmentari plani) sau dobândite (nevi pigmentari plani, nevi lentigo, morfee, cloasma gravidică, leziuni reziduale etc)

– hipercromia generalizată se numeşte melanodermie b) hipocromice/ acromice: prin deficitul/ absenţa pigmentului

melanic – pot fi:

• primitive (pitiriazis versicolor) sau secundare (leziuni reziduale după cele din psoriazis, lupus eritematos etc)

• congenitale (albinism, piebaldism) sau dobândite (vitiligo etc)

3. Alte pete: – macule artificiale: tatuaje voite/ accidentale (explozii industriale) – carotenodermie – icter etc