6
LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR Oasele maxilare sunt afectate de procese infecţioase de origine diferită ce produc în general leziuni de tip resorbtiv şi mai rar de tip proliferativ, reconstrucţie osoasă încadrate sub termenul de osteită ( proces localizat la corticala osoasă ) şi osteomielita ( procesul prinde osul în totalitate ). Cele mai frecvente sunt provocate de infecţii bucale banale, nespecifice, producându-se : - însămânţarea directă a osului : infecţiile odontogene : carii complicate, parodontopatii , plăgi postextracţionale leziunile traumatice : fracturi deschise în cavitatea bucală, dinţi în focar, corpi străini supuraţii în părţile moi perimaxilare - rar apar apar infecţii osoase de cauză generală, hematogenă : prin metastaze septice de la distanţă ( furuncul, panariţiu, otită ) în cursul bolilor infecţioase Excepţional apar infecţii specifice (sifilis, TBC ) IMAGINEA RADIOLOGICĂ În faza incipientă, congestivă, se produce o demineralizare neomogenă ( prin pH-ul local acid şi circulaţia sanguină accentuată ). Osteocitul îşi măreşte metabolismul; local sărurile minerale sunt vehiculate din os în marea circulaţie şi traveele sunt subţiate ; prin pierderea de săruri minerale regiunea bolnavă devine mai radiotransparentă. Îmbolnăvirea osoasă nu este simultană pe tot segmentul afectat, existând insule bolnave înconjurate de ţesut pe cale de îmbolnăvire, deci osul apare cu demineralizare neomogenă deci estomparea structurii osoase normale, cu ştergerea desenului trabecular, lărgirea spaţiilor trabeculare şi a

LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

Embed Size (px)

DESCRIPTION

LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

Citation preview

Page 1: LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

Oasele maxilare sunt afectate de procese infecţioase de origine diferită ce produc în general leziuni de tip resorbtiv şi mai rar de tip proliferativ, reconstrucţie osoasă încadrate sub termenul de osteită ( proces localizat la corticala osoasă ) şi osteomielita ( procesul prinde osul în totalitate ).

Cele mai frecvente sunt provocate de infecţii bucale banale, nespecifice, producându-se : - însămânţarea directă a osului :

infecţiile odontogene : carii complicate, parodontopatii , plăgi postextracţionale

leziunile traumatice : fracturi deschise în cavitatea bucală, dinţi în focar, corpi străini

supuraţii în părţile moi perimaxilare- rar apar apar infecţii osoase de cauză generală, hematogenă :

prin metastaze septice de la distanţă ( furuncul, panariţiu, otită ) în cursul bolilor infecţioase

Excepţional apar infecţii specifice (sifilis, TBC )

IMAGINEA RADIOLOGICĂ

În faza incipientă, congestivă, se produce o demineralizare neomogenă ( prin pH-ul local acid şi circulaţia sanguină accentuată ). Osteocitul îşi măreşte metabolismul; local sărurile minerale sunt vehiculate din os în marea circulaţie şi traveele sunt subţiate ; prin pierderea de săruri minerale regiunea bolnavă devine mai radiotransparentă. Îmbolnăvirea osoasă nu este simultană pe tot segmentul afectat, existând insule bolnave înconjurate de ţesut pe cale de îmbolnăvire, deci osul apare cu demineralizare neomogenă deci estomparea structurii osoase normale, cu ştergerea desenului trabecular, lărgirea spaţiilor trabeculare şi a ochiurilor spongioasei ; în plus pot apare zone de osteoliză (cu distrugerea sărurilor minerale şi a ţesutului conjunctiv ) rezultând zone radiotransparente cu margini nete. În timp demineralizarea se accentuează prin apariţia proceselor de reparaţie , reconstrucţie osoasă :- periostoza : periostul care normal nu se vede radiologic devine vizibil ca şi

opacităţi lamelare stratificate ce îngroaşă osul- osteoscleroza : recalcificarea trabeculelor osoase care sunt mai groase, cu orientare

anarhicăPot exista insule de demineralizare alternând cu os normal sau cu zone de

osteoscleroză rezultând imaginea caracteristică inflamaţiei osoase : “ miez de pâine “, “os pătat “ .

Osteonecroza cu formarea de “sechestru “ este marcată prin imagine “ în sloiuri “ sau în “sarcofag “, sechestrul apărând mai radioopac, înconjurat de o zonă clară, radiotransparentă.

CLASIFICARE1. Osteite nespecifice de cauză locală

a) osteoperiostite

Page 2: LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

- se caracterizează prin congestie, edem, proliferare conjunctivă cu localizare în părţile moi şi periost determinând îngroşarea dureroasă a periostului maxilar;

- apare mai frecvent la tineri produsă de un granulom vecin, gangrenă dentară complicată, traumatism suprainfectat

b ) abcesul subperiostal- apare la copii şi adulţi, la copil mergând până la decolarea periostului, şi este

consecinţa unor leziuni apicale localizate la incisivii laterali sau rădăcina palatină a premolarului I.

- radiografic se evidenţiază o zonă radiotransparentă cu delimitare difuză, cu sau fără opacifieri reacţionale periostale

- diagnostic diferenţial se face cu chistul.c) osteita circumscrisă- apare după traumatisme, anestezie, extracţie- radiografic se observă rarefiere osoasă cu contur difuz sau osteocondensare într-un

proces mai vechi cu sau fără sechestre osoase. În forma periapicală : demineralizare difuză periapicală cu

contur difuz În forma alveolară : lamina dura dispare, marginile alveolei

devin anfractuoase, cu extinderea radiotransparenţei la osul vecin

În forma corticală : demineralizare tăblie osoasă cu scăderea difuză a radioopacităţii, cu sau fără sechestre; aspect neregulat, “ciupit “ al marginii corticalei. Este produsă de cauze locale care progresează de la suprafaţă în profunzimea osului de la un abces sau stomatită ulceromembranoasă ducând la fistule bucale.

a) osteita difuză- frecvent apare la mandibulă- clinic apare febră, durere, tumefacţie, mobilitate anormală a dinţilor- radiografic se evidenţiază structura anormală osoasă cu rarefacţii osoase

neregulate, contur difuzb) osteita cronică- constă dintr-un proces de distrucţie osoasă şi fenomene de tip osteoscleroză şi hiperostoză ca urmare traveele osoase sunt deformate, mai opace, îngroşate, cu sau fără sechestru osos.

2. Osteite nespecifice de cauză exogenă :a ) osteonecroza medicamentoasă.- arsenicul aplicat incorect pentru devitalizarea pulpei dentare poate distruge

septul interdentar şi să producă un sechestru de 1- 2 mm ;- mercurul în stomatita mercurială poate produce osteonecroze întinse

asemănătoare osteitelor rebele la tratament ;- osteonecroza prin thoriu apare la câţiva ani de la injectare şi se caracterizează

prin absenţa procesului de reconstrucţie osoasă din această cauză sechestrul are comportament aparte , fiind imprecis delimitat şi se elimină foarte încet .

b ) osteoradionecroza sau osteonecroza actinică

Page 3: LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

- rămâne multă vreme puţin evidentă radiografic ; - apare la cazurile cu tumori maligne cărora li s-a aplicat radioterapie - clinic : pierderi de substanţă la nivelul părţilor moi cu prinderea osului şi

dinţilor la care dentina este subţiată, favorizând fracturile dentare ;- radiografic : osul este demineralizat neomogen , cu aspect pătat prin prezenţa

focarelor de osteonecroză ; sechestrul este separat printr-un halou clar , radiotransparent, discontinuu, slab vizibil.

La aceste două entităţi, spre deosebire de osteomielitele infecţioase , procesul de regenerare osoasă începe foarte târziu şi foarte lent .Diagnostic diferenţial se impune cu osteosarcomul osteolitic iar cel de certitudine este pus prin biopsie.a) osteomielita acută- reprezintă inflamaţie ce cuprinde osul în întregime cauzată de agenţi patogeni

multipli : stafilococ auriu, stafilococ alb (excepţional ), streptococ .- există patru stadii clinico-radiologice :

la debut – edem al părţilor moi faza II - apare demineralizare pătată cu aspect de “miez de pâine” faza III – de formare a sechestrului care este un fragment osos radioopac

( nu se demineralizează pentru că nu este vascularizat ) înconjurat de o zonă radiotransparentă

faza IV – se caracterizează prin regenerarea osului care apare îngroşat şi deformat prin osteoscleroză şi periostoză .

- rar se poate localiza la nivelul sinusurilor frontale ca o complicaţie a sinuzitei , sinusurile apărând cu contur neregulat şi difuz ;

2. Osteitele specificea) osteita luetică- sifilisul congenital – apare ca şi osteită circumscrisă asociată cu aspectul

dinţilor descrişi de Hutchinson .- sifilisul dobândit : afectarea osoasă apare doar în perioada terţiară când se

evidenţiază gomele sifilitice ( sifilom circumscris ) sau afectări difuze ( zonă radiotransparentă cu contur anfractuos, cu sau fără sechestre osoase ) . Goma sifilitică superficială apare ca o zonă de demineralizare difuză, cu reacţie periostală, fără sechestre , iar goma sifilitică profundă ca şi zonă de osteoliză rotund –ovalară de 1-2 cm cu margini nete, cu sau fără reacţie periostală în vecinătate.

- diagnostic diferenţial se face cu chistele, tumorile cu mieloplaxe, sarcoamele .

b ) tuberculoza - afectarea maxilarelor poate fi secundară unui TBC pulmonar sau direct prin

leziuni traumatice mucoase şi osoase sau contiguitate de la ulceraţii ale mucoasei.

Page 4: LEZIUNILE INFLAMATORII ALE MAXILARELOR

- Apare radiografic ca demineralizare osoasă cu osteoliză marginală ( carie osoasă ) difuz conturată, neomogenă. Cu timpul apar mici sechestre osoase, demineralizate, difuz delimitate , fără reacţie periostală .

- Când se localizează la nivelul ATM se va evidenţia demineralizarea osului cu îngustarea spaţiului articular, şi aspect neregulat al suprafeţelor articulare .

- În general aspectul este de pierdere de substanţă osoasă care va fi urmărită radiologic 9-12 luni constatându-se o restructurare periferică centripetă.

c) actinomicoza oaselor maxilare- este rară- poarta de intrare este gingia sau procesul carios- debutează ca un granulom şi evoluează cu demineralizare, osteoliză, fractură în

os patologic, dar aspectul radiologic este necaracteristic, polimorf.