73
INTRODUCERE Informaţia economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia impune şi dezvoltarea corespondenţei informaţiei economice ca şi arie, conţinut şi operativitate. Principala sursă de date a sistemului informatic economic este contabilitatea a cărei sferă de acţionare o reprezintă întreprinderea. Realizarea obiectului activităţii, numit patrimoniu, determină angajarea de relaţii juridico-patrimoniale, cu o multitudine de persoane juridice şi fizice.Aceste relaţii dau naştere la obligaţii şi drepturi de creanţă cu influenţă directă asupra mărimii şi structurii patrimoniale a unităţii. Contabilitatea unităţii trebuie să reflecte naştere şi stingerea atât a obligaţiei, cât şi a drepturilor unităţii, obiectivul oricărei unităţi patrimoniale este acela de a obţine profit. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesară stabilirea unor relaţii care implică drepturi şi obligaţii, din acest motiv orice firmă se va înfăptui pe piaţă cu un număr mai mic sau mai mare de furnizori şi clienţi. Faptul de a vizualiza şi de a înţelege în mod concret aceste relaţii pe care întreprinderea le are cu furnizorii şi cu clienţii săi, este esenţială pentru bunul mers al acesteia. În acest sens, lucrarea va evidenţia aspecte necesare pentru stabilirea unor relaţii optime, atât pentru întreprindere, cât şi pentru furnizorii săi. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale îşi găseşte atribuţie în fiecare aspect al unei întreprinderi. Cert este însă că acesta este practic indispus pentru crearea unei întreprinderi sau reactualizarea ei. Din aceste motive am considerat că un viitor contabil este absolut necesar să cunoască noţiunile privind contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale Tema aleasă pentru lucrare se numeşte “ Contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale”. Tema s-a efectuat la S.C.TEMECO S.A. Lucrarea este structurată în trei capitole: Capitolul I tratează prezentarea societăţii , denumirea şi forma juridică, obiectul de activitate, organigrama,scurt 5

Licenta Creante Si Datorii 2012

Embed Size (px)

DESCRIPTION

teza de licenta creante si datorii

Citation preview

INTRODUCERE

INTRODUCERE

Informaia economic este prezent astzi n toate domeniile de activitate. Dezvoltarea economiei de pia i sporirea gradului de complexitate a acesteia impune i dezvoltarea corespondenei informaiei economice ca i arie, coninut i operativitate. Principala surs de date a sistemului informatic economic este contabilitatea a crei sfer de acionare o reprezint ntreprinderea. Realizarea obiectului activitii, numit patrimoniu, determin angajarea de relaii juridico-patrimoniale, cu o multitudine de persoane juridice i fizice.Aceste relaii dau natere la obligaii i drepturi de crean cu influen direct asupra mrimii i structurii patrimoniale a unitii.

Contabilitatea unitii trebuie s reflecte natere i stingerea att a obligaiei, ct i a drepturilor unitii, obiectivul oricrei uniti patrimoniale este acela de a obine profit. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesar stabilirea unor relaii care implic drepturi i obligaii, din acest motiv orice firm se va nfptui pe pia cu un numr mai mic sau mai mare de furnizori i clieni.

Faptul de a vizualiza i de a nelege n mod concret aceste relaii pe care ntreprinderea le are cu furnizorii i cu clienii si, este esenial pentru bunul mers al acesteia. n acest sens, lucrarea va evidenia aspecte necesare pentru stabilirea unor relaii optime, att pentru ntreprindere, ct i pentru furnizorii si.

Contabilitatea creanelor i datoriilor comerciale i gsete atribuie n fiecare aspect al unei ntreprinderi. Cert este ns c acesta este practic indispus pentru crearea unei ntreprinderi sau reactualizarea ei.

Din aceste motive am considerat c un viitor contabil este absolut necesar s cunoascnoiunile privind contabilitatea creanelor i datoriilor comercialeTema aleas pentru lucrare se numete Contabilitatea creanelor i datoriilor comerciale. Tema s-a efectuat la S.C.TEMECO S.A.

Lucrarea este structurat n trei capitole:

Capitolul I trateaz prezentarea societii , denumirea i forma juridic, obiectul de activitate, organigrama,scurt istoric al activitii, poziia actual pe pia i contextul organizaional.

Capitolul II prezint evoluia principalilor indicatori economici ai activitii S.C. TEMECO S.A. pe perioada ultimilor 3-4 ani.Pentru fiecare indicator se analizeaz variaia absoluta i relativ, identificandu-se astfel factorii care au cauzat aceast variaie.

Capitolul III trateaz studiul de caz efectuat n cadrul societii S.C. TEMECO S.A. , prezentnd operaiunile privind contabilitatea creanelor i datoriilor comerciale.

Capitolul IV prezint concluziile i propunerii acestei lucrri .

CAPITOLUL I.PREZENTAREA GENERAL A S.C. TEMECO S.A.

1.1.Date de identificareDenumirea:SC TEMECO SA

Sediul:Calea DOROBANILOR 54 TIMIOARA

Numr de nregistrare la O.R.C.:J35/2394/1991

Cod fiscal:RO 1827660

Durata de funcionare:Nelimitat

Forma juridic:persoan juridic romn

societate pe aciuni

Societate cu capital privat, majoritar german

CAEN: Comer cu ridicata de piese i accesorii pentru autovehicule

1.2 Istoricul societii

Temeco i are originea la nceputul anilor 90. ntr-o perioad n care economia de pia era nc n stadiul de proiect, un mic grup de colaboratori, cu toii pasionai de automobil, au avut curajul de a ncepe o afacere.

n 1991, anul nfiinrii, pasiunea a avut acelai rol major pe care l are i astzi, la peste 15 ani de activitate. De-a lungul anilor, Temeco a marcat numeroase premiere n plan naional (1993 primul import de piese auto Bosch n Romnia, 1996 primul Bosch Car Service din Romnia, 1996 primul import de anvelope Bridgestone/Firestone n Romnia).

Avnd ca punct de pornire un magazin de piese auto, Temeco desfoar astzi mai multe tipuri de activiti: service auto, distribuie de piese auto, comer i servicii n domeniul sculelor electrice i echipamentelor pentru construcii, comer i servicii n domeniul accesoriilor electronice pentru autoturisme.

Dezvoltarea permanent se datoreaz faptului c firma a ncercat s se adapteze ct mai bine la cerinele clienilor.

1991: Dup mai multe cutri, asociaii fondatori stabilesc sediul firmei n Calea Dorobanilor nr. 54 i ncep activitatea de comer cu piese auto. Pe spaiul viran se instaleaz o copertin i, mai apoi, se construiesc trei garaje.

1993: La 7 iulie se semneaz, la Viena, contractul cu Robert Bosch AG. Imediat dup aceea, Temeco face primele importuri de piese auto Bosch n Romnia. Activitatea comercial se mut n primul spaiu cu aceast destinaie, din noua cldire.

1994 : Se nfiineaz firma ProCar, cu participare majoritar din firma Temeco. Cele dou firme formeaz grupul Temeco,care organizeaz Tabra de Design Auto i sponsorizeaz echipa de karting a Casei copiilor i Cupa Tivoli la Tenis.

1995 : ncepe s prind contur activitatea de comercializare a sculelor electrice Bosch precum i comercializarea produselor audio Blaupunkt, marc a grupului Robert Bosch AG.

Demareaz crearea reelei de distribuie a pieselor i accesoriilor auto n zona de Vest a rii. Concernul Bosch include Temeco, mpreun cu alte dou firme din Ucraina i Bulgaria, ntr-un program-pilot destinat pieei est-europene, privind diversificarea gamei de produse i servicii.

1996 : Completarea serviciilor oferite clienilor departamentului Scule Electrice se concretizeaz prin nfiinarea unui atelier de service. Acesta este dotat cu echipamente conforme cu standardele service-urilor de scule electrice Bosch, cu documentaii profesionale originale i personal specializat. La 26 aprilie are loc recepia final a cldirii din Calea Dorobanilor nr. 54, n forma n care funcioneaz n prezent.

Se lanseaz Cupa Dacia Nova, prima competiie automobilistic mono-marc din Romnia. Temeco pregtete ase maini cu echipament de curse i ofer premii ctigtorilor.1997 : Se demareaz colaborarea cu firma Kenwood, pentru comercializarea produselorcar audio. Se realizeaz primul import in Romania de jante auto din aliaj uor, marca Dtz, (cu caracter de exclusivitate). n cadrul Cupei Dacia Nova, Temeco nregistreaz nc o premier: echiparea cu injecie a unei maini Dacia participant la competiie.

1998 : Reeaua de distribuie ajunge la maturitate, Temeco avnd stabilite trasee precise, care deservesc o reea de clieni n continu cretere.ncepe colaborarea cu Porsche Romnia pentru aducerea, n premier pe piaa timiorean, a automobilelor Skoda din noua generaie, dup cumprarea constructorului ceh de ctre cel mai puternic productor european de automobile, V.A.G.

1999 : ncepe colaborarea cu firma Aral Romnia, n domeniul distribuiei de lubrifiani auto.

2001: Demareaz parteneriatul pentru comercializarea aparaturii hi-fi Alpine, facilitnd clienilor accesul la produsecar audiode cea mai bun calitate.

2002 : Pentru a fi n pas cu cererile clienilor, Departamentul Scule Electrice i diversific gama de produse, comercializnd aparate de sudur i compresoare.

2003 : Produsele noi pe care Temeco le comercializeaz ncepnd cu acest an sunt generatoarele i sculele de mn profesionale. Este iniiat parteneriatul cu Goodyear Dunlop Tires Romnia, prin care Temeco i diversific gama de produse oferite clienilor cu mrcile de anvelope Goodyear, Dunlop, Fulda i Sava.

2004 : ncepe remprosptarea echipamentelor din service-ul auto, care permite diagnosticarea i repararea celor mai noi autoturisme.

2005 : Temeco aloc o box pentru montajul echipamentelorcar audioi accesoriilor electronice pentru autoturisme. Departamentul Scule Electrice ncepe comercializarea de scule pneumatice.

2006 : Pentru c numrul i cerinele clienilor Bosch Car Service sunt n cretere, Temeco demareaz investiia ntr-o nou box destinat diagnozei i reparaiei de autoturisme.2007 : Departamentul Servicii Auto a venit n ntmpinarea (nevoilor) clienilor prin nfiinarea staiei de Inspecii Tehnice Periodice, care realizeaz inspeciile tehnice periodice cerute de legislaie, pentru orice autoturism, la standardele impuse de Registrul Auto Romn. Echipa de vnzri i service a Departamentului de Scule Electrice a insistat pe creterea calitii serviciilor prestate, n special pe consultana oferit clienilor la achiziia de scule, utilaje i echipamente.

Anul 2007 a fost ncheiat cu o recunoatere din partea CCIAT: Premiul al III-lean domeniul"Comer cu autovehicule, piese i accesorii de schimb i carburani pentru autovehicule", n grupa "Comer, export, turism", pentru rezultatele obinute n 2006.

1.3.Structura organizatoricSC TEMECO SA dispune de o structur organizatoric de tip piramidal, iar conducerea societii se realizeaz de ctre un director i un consiliu de administraie, numii de ctre AGA.

La nivel central, structura se prezint astfel:

1. Adunarea General a Acionarilor

2. Consiliul de Administraie

3. Directorul General4. Directorii Executivi

1. A.G.A. - Adunarea General a Acionarilor se convoac o data pe an i extraordinar la cererea Consiliului de Administraie sau a acionarilor. Are urmtoarele atribuii principale:

- aprob bugetul de venituri i cheltuieli

- aprob bilanul contabil i contul de profit i pierdere

- aprob listele pentru investiii

- hotrte cu privire la creterea sau scderea capitalului social

2. Consiliul de Administraie se ntrunete o dat pe lun. Este condus de un preedinte care este i Directorul General al firmei. Este format din reprezentani ai acionariatului, i are urmtoarele atribuii:

- poate delega un Comitet de Direcie care trebuie s prezinte Registrul de debitri la fiecare edin a consiliului de administraie i-l poate revoca totodat

3. Directorul General are urmtoarele atribuii:

- poate fi preedintele Consiliului de Administraie

- primete rapoarte zilnice de la Directorii Executivi.

4. Directorii Executivi conduc i controleaz toate compartimentele operative ale societii. n cadrul societii exist urmtorii directori:

Director Economic conduce i organizeaz activitatea financiar-contabil;

Director Comercial conduce activitatea de aprovizionare i desfacere a firmei;

Director Tehnic conduce i organizeaz activitatea de producie.

1.4. Poziia actual pe pia i contextual concurenial

Investiiile totale n producia de componente pentru automobile au depit 500 milioane de euro n 2006, iar piata a atras zece companii strine noi, care au investit ntre cinci i 170 milioane euro.

Principala competiie pe piaa anvelopelor, estimat la 2,2 milioane de uniti n2007, este manifestat de productoriiMichelin, cu fabrici la Zalu i Floreti,Continental AG, a crui activitate este concentrat n partea de vest a rii, i de producatorulPirelli, instalat la Slatina.

Printre companiile de componente auto care dein uniti de producie n Romnia se numr:

Marquardt Schaltsysteme - produce laSibiusisteme electrice i electromecanice pentru Audi, BMW, Mercedes-Benz i Porsche

Calsonic Kansei - produce laPloietisisteme de aer condiionat, sisteme de rcire i de evacuare pentru Audi i BMW.

Takata-Petri - produce laAradvolane pentru maini din segmentul premium

Star Transmision - produce laCugircutii de viteze pentru Mercedes-Benz

Hutchinson - produce lngBraovcomponente din cauciuc pentru etaneizare i antivibraie pentru Dacia, Ford, BMW, Peugeot, ACI, Mahle, Filtrauto, Behr i Bosch

INA-Schaeffler- produce lng Braov subansamble pentru industria auto

Trelleborg Automotive - produce laDejcomponente pentru motoare i asiuri pentru Dacia

Schneider&Oechsler International - cu fabrica de cablaje i subansamble auto laLipova Valeo - produce laMiovenisisteme de cablaj pentru Dacia

Autoliv - companie suedeza furnizoare de sisteme de siguranta auto, produce laBrasov,TimisoarasiLugojcenturi de siguranta, chingi pentru acestea, airbag-uri si butelii cu gaz pentru declansarea lor

Honeywell

HTP High Tech Plastics

Brose

Amberger Werkzeugbau Cluj - firma germana care produce la Cluj componente tanate si ambutisate pentru industria auto

Piaa de piese auto fost evaluat la 950 de milioane de euro n anul2009.CAPITOLUL II .EVOLUIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI AI ACTIVITII ORGANIZAIEI2.1 Principalii indicatori economico-financiariPentru evidenierea situaiei reale a unei ntreprinderi trebuie s avem n vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum cei prezentai n tabelul de mai jos.Tabel 2.1Principalii indicatori economico-financiari

Nr.crt.Indicator economicU.M.Perioada de analiz

200920112011

1Cifra de afacerilei21.578.80515.573.12812.871.897

2Profitul net lei632.792291.916115.790

3Profitul brutlei723.531331.569134.056

4Salariainr444946

5Datorii total lei2.989.4801.559.3012.028.240

6Cheltuieli totalelei21.762.14515.742.70113.200.097

7Venituri totalelei22.485.67616.074.27013.334.153

8Active imobilizate TOTALElei3.621.7453.449.4093.310.712

9Active circulante TOTALElei6.976.3005.856.4426.491.510

10Stocurilei2.966.8202.009.7822.420.558

11Creanelei3.931.1463.773.2384.019.519

12Cheltuieli n avanslei30.98933.49641.060

13Capitalurilei7.639.5547.780.0267.815.142

14Capital social subscris i vrsat lei103.174103.174103.174

Grafic, evoluia principalilor indicatori se prezint astfel:

Figura 2.1 Principalii indicatori de venituri i cheltuieliDin cele prezentate se observ o evoluie descendent a tuturor indicatorilor de venituri i cheltuieli n 2009,2010,2011 i o scdere semnificativ a performanelor financiare ale societii, n perioada 2009-2011.

Figura 2.2 Principalii indicatori de rezultateTabel 2.3

Rata amortizrii

Nr.Crt.Indicator economicU.M.Perioada de analiz

200920102011

1Valoarea imobilizrilorlei1,800,1491,713,8851,522,882

2Cheltuieli cu amortizarealei120,136115,705110,625

3Rata medie a amortizrii%151514

Iar grafic, situaia se prezint astfel:

Figura 2.3. Rata medie a amortizrii

Se observ o mbuntire a gradului de recuperare a investiiilor realizate n active n anul 2009 fa de anul 2011, ceea ce reflect o schimbare n politica de amortizare a firmei.

CAP.III STUDIU DE CAZ LA S.C. TEMECO S.A.3.1.Consideraii teoretice privind creanele i datoriile

3.1.1.Definirea i clasificarea creanelorn cadrul relaiilor societii comerciale cu terii (furnizori, clieni, salariai, buget, acionari) se nasc datorii i creane sume de pltit, respectiv de ncasat.

Creana este definit ca fiind o surs controlat de ntreprindere, ca rezultat al unor evenimente anterioare, din care sunt ateptate beneficii ulterioare pentru ntreprindere. Creanele sunt valorile economice avansate temporar de ctre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice i pentru care urmeaz s primeasc un echivalent valoric. Datoriile i creanele pot fi n lei sau n devize. Cele n devize se nregistreaz n contabilitate la cursul zilei (cursul valutar). Deoarece cursul este variabil de la o perioad la alta, apar frecvent situaii n care datoria/creana se nregistreaz la un anumit curs, numit curs iniial, iar plata, respectiv ncasarea, se face la un alt curs.

Apare astfel necesitatea de a reflecta n contabilitate diferenele de curs valutar, care pot fi:

Favorabile:

- pentru datorii, cnd cursul la plat este mai mic dect cursul iniial;

- pentru creane, cnd cursul la ncasare este mai mare dect cursul iniial.

Nefavorabile:

- pentru datorii, cnd cursul la plat este mai mare dect cursul iniial;

- pentru creane, cnd cursul la ncasare este mai mic dect cursul iniial.Dup natura lor, creanele pot fi:

a) creane comerciale, structurate pe clieni i efecte comerciale de primit : Clienii reprezint creane fr teri (beneficiari), determinate de vnzarea, pe credit comercial, de bunuri materiale. Efecte comerciale de primit presupun existena unor raporturi juridice anterioare.Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau lung, n cadrul relaiilor comerciale cu furnizorii sau clienii. Efectele comerciale pot fi:

- de primit (cnd atest o crean similar cu clienii);

- de pltit (cnd atest o datorie similar cu furnizorii). Creanele comerciale se clasific:

1. Dup termenul de ncasare, avem:

Creane exigibile (nsoite de factura emis de ctre client) ; Creane neexigibile (pentru care nu s-a emis nc factura). 2. Dup modalitatea de ncasare, avem:

Creane ncasate prin contul bancar, cu ordin de plat emis de client ; Creane ncasate prin casierie (cu numerar), pe baz de chitan de cas, emis ctre client; Creane ncasate prin efecte comerciale de primit (bilete de ordin) primite de la client. 3. Dup sediul clientului, avem:

Creane interne, fa de client ; Creane externe, fa de clieni strini, provenite din activitatea de export.

b) sume de ncasat de la societile din cadrul grupului i din interese de participare sunt creane specifice societilor de grup ;

c) creane privind capitalul subscris i nevrsat reprezint drepturi de crean asupra acionarilor sau asociailor care au subscris la capitalul social i care nu au vrsat integral contribuia la care s-au angajat ;d) alte creane cuprind drepturile unitii patrimoniale rezultate din alte relaii de decontare - avansuri acordate personalului, sume de ncasat de la bugetul statului, pagube de recuperat, debitori (creane din alte operaiuni cu terii din afara ntreprinderii).3.1.2.Definirea i clasificarea datoriilor n cadrul relaiilor societii comerciale cu terii (furnizori, clieni, salariai, buget, acionari) se nasc datorii i creane sume de pltit, respectiv de ncasat.

O datorie reprezint o obligaie actual a ntreprinderii, ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire din resurse care ncorporeaz beneficii economice.

Ca urmare, o caracteristic esenial a unei datorii este faptul c ntreprinderea are o obligaie actual pentru sume ce trebuiesc pltite pentru bunuri i servicii primite, credite, impozite i taxe datorate.

Datoriile rezult din tranzacii sau alte evenimente trecute. Exemplu: achiziia de bunuri sau utilizarea serviciilor d natere unor datorii comerciale, iar primirea unui credit de la banc determin o obligaie de rambursare a creditului. Datoriile se concretizeaz n resurse strine atrase temporar n circuitul economico-financiar al agentului economic. Ele reprezint fonduri primite de la teri fa de care avem datorie de a le rambursa la un anumit termen numit scaden.

Datoriile i creanele pot fi n lei sau n devize. Cele n devize se nregistreaz n contabilitate la cursul zilei (este vorba de cursul valutar). Deoarece cursul este variabil de la o perioad la alta, apar frecvent situaii n care datoria/creana se nregistreaz la un anumit curs (numit curs iniial), iar plata, respectiv ncasarea, se face la un alt curs.

Apare astfel necesitatea de a reflecta n contabilitate diferenele de curs valutar, care pot fi:

Favorabile:

- pentru datorii, cnd cursul la plat este mai mic dect cursul iniial;

- pentru creane, cnd cursul la ncasare este mai mare dect cursul iniial.

Nefavorabile:

- pentru datorii, cnd cursul la plat este mai mare dect cursul iniial;

- pentru creane, cnd cursul la ncasare este mai mic dect cursul iniial.

Datoriile se ramburseaz la un anumit termen, numit scaden.

n funcie de scaden, datoriile pot fi:

- datorii curente, ce trebuie pltite ntr-o perioad de un an, numite i pe termen scurt;

- datorii necurente, ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an sau pe termen lung.

Clasificarea datoriilor dup scaden, permite aprecierea gradului de solvabilitate a ntreprinderii (capacitatea de a-i respecta angajamentele de plat asumate).

Potrivit destinaiei lor, datoriile cuprind urmtoarele structuri:

1. datorii financiare

2. datorii comerciale

3. datorii fiscale

4. datorii salariale

5. datorii sociale

6. datorii fa de acionari sau societi

7. creditori diveri 3.2.Organizarea evidenei contabile a creanelor i datoriilor 3.2.1 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind furnizoriin conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanelor Publice nr. 3055/29.10.2009, n contabilitatea furnizorilor se nregsitreaz operaiunile privind cumprrile, respectiv livrrile de mrfuri i produse, serviciile prestate, precum i alte operaiuni similare efectuate.

Datoriile ctre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pn la finele lunii, nu s-au primit facturile se evideniaz distinct n contabilitate , pe baza documentelor care atest primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie s evidenieze n contabilitate toate veniturile i cheltuielile, respectiv creanele i datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

n conturile de furnizori se evideniaz distinct datoriile, respectiv creanele din penaliti stabilite conform clauzelor contractuale, despgubiri datorate pentru contracte ntrerupte nainte de termen i alte elemente de natur similar.

Avansurile acordate furnizorilor, precum i cele primite de la clieni se nregistreaz n contabilitate n conturi distincte. Avansurile acordate furnizorilor de imobilizri se reflect distinct de avansurile acordate altor furnizori.Operaiunile privind vnzrile/cumprrile de bunuri i prestrile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se nregistreaz n contabilitate n conturile corespunztoare de efecte de primit sau de pltit, dup caz.

n cadrul conturilor de furnizori i clieni, se grupeaz distinct datoriile i creanele rezultate din tranzaciile cu clauze de rezerv de proprietate.

n cazul mrfurilor returnate de clieni se corecteaz nregistrrile contabile efectuate cu ocazia vnzrii mrfurilor. Ca urmare, se corecteaz conturile 411 "Clieni", 707 "Venituri din vnzarea mrfurilor", 607 "Cheltuieli privind mrfurile" i 371 "Mrfuri". Tratamentul TVA n aceste situaii este cel prevzut de legislaia n domeniu.Evidena datoriilor fa de furnizori se ine cu ajutorul conturilor din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate, din care fac parte conturile:

401 Furnizori

403 Efecte de pltit

404 Furnizori de imobilizri

405 Efecte de pltit pentru imobilizri

408 Furnizori facturi nesosite

409 Furnizori debitori 4091Furnizori debitori pentru cumprri de bunuri de natura stocurilor

4092Furnizori debitori pentru prestri de servicii

Contabilitatea analitic a furnizorilor se ine pe fiecare persoan juridic sau fizic n parte, grupate pe furnizori interni i furnizori externi, iar n cadrul acestora pe termene de plat n parte.3.2.2 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind clieniin contabilitatea furnizorilor i clienilor se nregistreaz operaiunile privind cumprrile, respectiv livrrile de mrfuri i produse, serviciile prestate, precum i alte operaiuni similare efectuate.

Creanele fa de clienii pentru care, pn la finele lunii, nu au fost ntocmite facturile se evideniaz distinct n contabilitate (contul 418 "Clieni - facturi de ntocmit"), pe baza documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie s evidenieze n contabilitate toate veniturile i cheltuielile, respectiv creanele i datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

n conturile de furnizori i clieni se evideniaz distinct datoriile, respectiv creanele din penaliti stabilite conform clauzelor contractuale, despgubiri datorate pentru contracte ntrerupte nainte de termen i alte elemente de natur similar.Avansurile acordate furnizorilor, precum i cele primite de la clieni se nregistreaz n contabilitate n conturi distincte.

Scontul comercial - reprezint operaiunea prin care n schimbul unui efect de comer (cambie, bilet la ordin), instituia de credit pune la dispoziia posesorului creanei, valoarea efectului, mai puin agio (taxa de scont i comisioanele aferente), fr a atepta scadena efectului respectiv, iar instituia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Forfetarea - reprezint cumprarea, fr recurs asupra oricrui deintor anterior, a unor creane scadente la termen, ca rezultat al livrrii de bunuri sau prestrilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

Operaiunile privind vnzrile/cumprrile de bunuri i prestrile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se nregistreaz n contabilitate n conturile corespunztoare de efecte de primit sau de pltit, dup caz.

Efectele comerciale trebuie s ndeplineasc condiiile de form i fond prevzute de legislaia n vigoare, fr de care validitatea lor poate fi contestat sau anulat.

Efectele comerciale scontate neajunse la scaden se nregistreaz ntr-un cont n afara bilanului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scaden") i se menioneaz n notele explicative.

Creanele i datoriile n valut, rezultate ca efect al tranzaciilor entitii, se nregistreaz n contabilitate att n lei, ct i n valut, cu respectarea prevederilor pct. 185 din prezentele reglementri.

Contabilitatea creanelor i a datoriilor privind clienii se realizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienii i conturile asimilate din care fac parte:

Contul 411 Clieni

Contul 413 Efecte de primit de la clieni

Contul 418 Clieni facturi de ntocmit

Contul 419 Clieni creditori

3.2.3 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind personalulContabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru incapacitate temporar de munc, pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat.

n vederea nregistrrii primelor reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoate ca provizion costul previzionat al acestora atunci i numai atunci cnd:

a) entitatea are o obligaie legal sau implicit de a face astfel de pli ca rezultat al evenimentelor anterioare; i

b) poate fi fcut o estimare cert a obligaiei.

O obligaie curent exist atunci, i numai atunci, cnd entitatea nu are o alt alternativ realist dect s efectueze aceste pli.

Contabilitatea creanelor i datoriilor privind personalul se realizeaz prin conturile din grupa 42 Personal i conturi asimilate:

421 Personal - salarii datorate;

423 Personal - ajutoare materiale datorate;424 Prime reprezentnd participarea personalului la profit ;

425 Avansuri acordate personalului;

426 Drepturi de personal neridicate;427 Reineri din salarii datorate terilor;

428 Alte datorii i creane n legtur cu personalul; 4281 Alte datorii n legtur cu personalul;

4282 Alte creane n legtur cu personalul.3.2.4 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind bugetele de asigurri i protecie socialContabilitatea decontrilor privind contribuiile sociale cuprinde obligaiile pentru contribuia la asigurri sociale, contribuia la asigurri sociale de sntate i la constituirea fondului pentru ajutorul de omaj.

Eventualele sume datorate sau care urmeaz s fie ncasate n perioadele urmtoare, aferente exerciiului n curs, se nregistreaz ca alte datorii i creane sociale. Aici se cuprinde i contribuia unitii la schemele de pensii facultative i la primele de asigurare voluntar de sntate.Contabilitatea creanelor i datoriilor privind bugetele de asigurri i protecie social se realizeaz folosind conturile din grupa 43 Asigurri sociale, protecia social i conturi asimilate.Contul 431 "Asigurri sociale"

Contul 437 "Ajutor de omaj"

Contul 438 "Alte datorii i creane sociale"

3.2.5 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind bugetul statuluin cadrul decontrilor cu bugetul statului i fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adugat, impozitul pe venituri de natura salariilor, subveniile de primit, alte impozite, taxe i vrsminte asimilate. Impozitul pe profit/venit de plat trebuie recunoscut ca datorie n limita sumei nepltite.

Dac suma pltit depete suma datorat, surplusul trebuie recunoscut drept crean.

Plile anticipate n contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflect distinct n contabilitate (contul 4411 "Impozitul pe profit").

Taxa pe valoarea adugat pentru achiziiile din Romnia i pentru livrrile de bunuri sau prestrile de servicii efectuate n Romnia se determin i se nregistreaz n contabilitate potrivit legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se nregistreaz n contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe i vrsminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri, vrsmintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat i alte impozite i taxe. Acestea se defalc n contabilitatea analitic pe feluri de impozite, taxe i vrsminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Contabilitatea creanelor i datoriilor privind bugetul statului se realizeaz prin intermediul conturilor din grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate.Contul 441 "Impozitul pe profit/venit"

Contul 442 "Taxa pe valoarea adugat"

4423 "TVA de plat"

4424 "TVA de recuperat"

4426 "TVA deductibil"

4427 "TVA colectat"

4428 "TVA neexigibil".

n contextul funciunii acestor conturi, prin perioad se nelege perioada fiscal reglementat de legislaia fiscal n domeniul TVA.

Contul 4423 "Taxa pe valoarea adugat de plat"

Contul 4424 "Taxa pe valoarea adugat de recuperat"

Contul 4426 "Taxa pe valoarea adugat deductibil"

Contul 4427 "Taxa pe valoarea adugat colectat"

Contul 4428 "Taxa pe valoarea adugat neexigibil"

Contul 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"

Contul 445 "Subvenii"

Contul 446 "Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate"

Contul 447 "Fonduri speciale - taxe i vrsminte asimilate"

Contul 448 "Alte datorii i creane cu bugetul statului"

3.2.6 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind grupul de societi i asociaiiContabilitatea decontrilor ntre entitile din cadrul grupului i cu acionarii/asociaii, cuprinde operaiunile care se nregistreaz reciproc i n aceeai perioad de gestiune, att n contabilitatea entitii debitoare, ct i a celei creditoare, precum i decontrile ntre acionari/asociai i entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontri cu acionarii/asociaii i, de asemenea, conturile coparticipanilor referitoare la operaiunile efectuate n comun, n cazul asocierilor n participaie.

Dividendele repartizate deintorilor de aciuni, propuse sau declarate dup data bilanului, precum i celelalte repartizri similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanului.n acest sens, sumele reprezentnd dividende, respectiv, vrsminte la buget vor fi reflectate n conformitate cu prevederile prezentate mai sus.

Cota - parte din profit ce se pltete, potrivit legii, fiecrui asociat constituie dividend.

Sumele depuse sau lsate temporar de ctre acionari/asociai la dispoziia entitii, precum i dobnzile aferente, calculate n condiiile legii, se nregistreaz n contabilitate n conturi distincte.Contabilitatea creanelor i datoriilor privind grupul de societi i ascoiai, se realizeaz folosind contruile din grupa 45 Grup i acionari/asociai.

Contul 451 "Decontri ntre entitile afiliate"

Contul 453 "Decontri privind interesele de participare"

Contul 455 "Sume datorate acionarilor/asociailor"

Contul 456 "Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalul"

Contul 457 "Dividende de plat"Contul 458 "Decontri din operaii n participaie"

3.2.7 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind debitorii i creditorii diveriPotrivit pct.206 din OMFP 3055-2009, creanele/datoriile entitii fa de ali teri, alii dect personalul propriu, clienii i furnizorii, se nregistreaz n conturile de debitori/creditori diveri.Operaiunile care nu pot fi nregistrate direct n conturile corespunztoare, pentru care sunt necesare clarificri ulterioare, se nregistreaz, provizoriu, n contul 473 "Decontri din operaii n curs de clarificare".

Sumele nregistrate n acest cont trebuie clarificate de ctre entitate ntr-un termen de cel mult trei luni de la data constatrii.Contabilitatea creanelor i datoriilor privind debitorii i creditorii se realizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 46 Debitori i creditori diveri i anume:

Contul 461 "Debitori diveri"

Contul 462 "Creditori diveri"

3.2.8 Contabilitatea creanelor i datoriilor privind regularizrilePrincipalele operaii de regularizare se refer la delimitarea cheltuielilor i veniturilor aferente perioadei viitoare de cele aferente perioadei curente. Pentru evidena acestor operaiuni de decontare ntre exerciii se utilizeaz conturile din grupa 47 "Conturi de regularizare i asimilate", care cuprinde conturile:

- Contul 471 Cheltuieli nregistrate n avans este un cont de activ i se utilizeaz pentru a evidenia cheltuielile efectuate n avans care urmeaz a se suporta ealonat pe cheltuieli, pe baza unui scadenar, n exerciiile viitoare;

- Contul 472 Venituri nregistrate n avans este un cont de pasiv, cu ajutorul lui se ine evidena veniturilor nregistrate n avans;

- Contul 473 Decontri din operaii n curs de clarificare este un con bifuncional, cu ajutorul acestui cont se ine evidena sumelor n curs de clarificare ce nu pot fi nregistrate pe cheltuieli sau alte conturi n mod direct, fiind necesare cercetri i lmuriri suplimentare.

3.2.9 Contabilitatea ajustrilor pentru deprecierea creanelorPentru deprecierea creanelor din conturile de clieni, decontri n cadrul grupului i debitori diveri se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.

Contabilitatea acestor provizioane se ine cu ajutorul grupei 49 "Ajustri pentru deprecierea creanelor ".

Contul 491 "Ajustri pentru deprecierea creanelor - clieni"

Contul 495 "Ajustri pentru deprecierea creanelor - decontri n cadrul grupului i cu acionarii/asociaii"

Contul 496 "Ajustri pentru deprecierea creanelor - debitori diveri"

3.3.Recunoaterea,evaluarea i prezentarea n situaiile financiare a creanelor i datoriilor

Cadrul general de ntocmire i prezentarea a situaiilor finaciare definete recunoaterea ca fiind procesul ncorporrii in bilan sau in contul de profit i pierdere a unui element care ndeplinete criteriile de recunoatere. Acest proces implic descrierea n cuvinte a respectivului element i asocierea unei anumite sume, precum i includerea respectivei sume n totalul bilanului sau al contului de profit i pierdere.

Recunoaterea elementelor n situaiile financiare se realizeaz prin referin la doua criterii ce trebuie ndeplinite n mod cumulativ:

-probabilitatea realizrii unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei iesiri de resurse purttoare de beneficii economice (pentru datorii);

-evaluarea s se poat realiza ntr-un mod credibil

Criteriile de recunoatere a datoriilor i creanelor n bilan trebuie recunoscute doar atunci cnd ntreprinderea devine parte a unui contract i, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligaia legal de a plti.

Astfel, o creana curent este recunoscuta in bilan in momentul in care este probabil realizarea unui beneficiu economic viitor de ctre ntreprindere i atunci cnd are o valoare care poate fi evaluat in mod credibil.

O datorie curent este recunoscuta in bilan atunci cnd este probabil ca va rezulta o ieire de resurse, purttoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaii prezente i cnd valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil.

Evaluarea trebuie neleas ca un proces prin care se determina valorile la care creanele i datoriile curente vor fi recunoscute in situaiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

Evaluarea capitalului uman se realizeaz utiliznd urmtoarele metode:

metoda costului istoric: presupune nregistrarea costurilor ce au caracter de investiie (cum sunt costurile cu recrutarea, selecia, integrarea, formarea, promovarea personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioada egala cu durata de viata a capitalului uman;

metoda costului de nlocuire: prezentata ca o extensie a costurilor istorice, se bazeaz pe principiul actualizrii costurilor istorice i are drept scop nregistrarea cheltuielilor ce trebuie angajate pentru a reconstitui, in aceeai mrime, potenialul uman de care dispune ntreprinderea la un moment dat;

metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in utilizarea lor alternativa cea mai favorabila.3.4.Indicatori de analiz i gestiune a creanelor i datoriilor Pe baza datelor preluate din Situaiile financiare, n special a bilanului i a contului de profitpierdere, se efectueaz cercetarea mediului economic prin analiza economico-financiar. Analiza folosete un ansamblu de metode i instrumente de lucru, prin care se interpreteaz informaia contabil, cu ajutorul unor indicatori specifici .

Principalele categorii de indicatori din cadrul Situaiilor financiare anuale se structureaz n 4 categorii:

A. INDICATORI DE LICHIDITATE

lichiditatea curent

lichiditatea imediat B. INDICATORI DE RISC

Gradul de ndatorare

Indicatorul pentru acoperirea dobnzilor C. INDICATORI DE ACTIVITATE

Viteza de rotaie a stocurilor

Numrul zilelor de stocare

Viteza de rotaie a debitelor-clieni

Viteza de rotaie a creditelor-furnizori

Viteza de rotaie a activelor imobilizate

Viteza de rotaie a activelor totale D. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Rentabilitatea capitalului angajat

Marja brut din vnzriA. INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditatea reprezint capacitatea entitii de a-i onora la termen obligaiile de plat cu resursele bneti de care dispune .

1.Indicatorul lichiditii curente stabilete garania acoperirii datoriilor curente din activele curente. Se exprim n coeficieni i se calculeaz dup formula:

Valoarea recomandat acceptabil a acestui indicator este n jur de 2, valoarea care ofer garania acoperirii datoriilor curente din activele curente.

2.Indicatorul lichiditii imediate (indicatorul test acid) arat posibilitatea achitrii datoriilor curente din valorile de trezorerie existente i din cele care se vor ncasa din creane la scaden. Se exprim n coeficieni i se calculeaz dup formula:

Valoarea recomandat este mai mare dect 1. Dac valoarea este sub 1 nseamn c sunt dificulti de achitarea a datoriilor scadente.

B. INDICATORI DE RISC

Riscul este incertitudinea, nesigurana obinerii anumitor rezultate din activitatea economic a entitii.

1.Indicatorul gradului de ndatorare stabilete ponderea creditelor pe termen lung (capital mprumutat) n capitalul propriu sau ponderea n capitalul angajat (capital propriu+capital mprumutat). Se exprim n procente i se calculeaz dup formula:

2.Indicatorul privind acoperirea dobnzilor arat de cte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobnzile. Cu ct valoarea indicatorului este mai mic, cu att poziia entitii este considerat mai riscant n achitarea preului creditului: dobnda. Se calculeaz dup formula:

C. INDICATORI DE ACTIVITATE (indicatori de gestiune)

Acetia furnizeaz informaii cu privire la:

viteza de intrare sau de ieire a fluxurilor de trezorerie;

capacitatea entitii de a controla capitalul circulant i activitile comerciale.

1.Viteza de rotaie a stocurilor (rulajul stocurilor) arat numrul de rotaii pe care l-a fcut stocul n cursul exerciiului i se exprim n numr de ori. Se calculeaz dup formula:

2.Numrul de zile de stocare indic numrul de zile n care bunurile sunt stocate n unitate. Se calculeaz dup formula:

3.Viteza de rotaie a debitelor clieni exprim numrul de zile pn la data la care debitorii i achit datoriile ctre entitate. O valoare n cretere arat creane mai greu de ncasat. Se calculeaz dup formula:

4.Viteza de rotaie a creditelor-furnizori arat numrul de zile de creditare pe care entitatea l obine de la furnizorii si prin credit comercial. Se calculeaz dup formula:

Pentru aproximarea achiziiilor se poate utiliza indicatorul costul mrfurilor vndute sau cifra de afaceri.

5.Viteza de rotaie a activelor imobilizate arat ponderea cifrei de afaceri n totalul activelor imobilizate i exprim n ce proporie volumul cifrei de afaceri este generat de o anumit valoare a activelor imobilizate. Se exprim n coeficieni i se calculeaz dup formula:

Analiza ratelor de gestiune a clienilor i furnizorilor Realizarea obiectivului de activitate pune ntreprinderea ntr-o dubl ipostaz: de consumator de materii prime, materiale i utiliti (cnd intr n relaii de colaborare cu furnizorii de materii prime i utiliti) i de furnizor de produse finite i servicii. Pentru realizarea echilibrului financiar ntreprinderea va trebui s acioneze att asupra vitezei de rotaie a stocurilor, ct i asupra creditului comercial. Creditul comercial se regsete sub dou forme:

creditul clieni;

creditul furnizor.

a)Rata de gestiune a clienilor (viteza de rotaie a creanelor) ne arat n cte zile ntreprinderea i ncaseaz contravaloarea mrfurilor de la clieni, putndu-se aprecia fie prin numrul de rotaii a creditului clieni (cnd se raporteaz cifra de afaceri la creanele totale), fie prin durata de ncasare, n zile, a creditului, pe baza relaiilor:

sau

unde:

Creane Totale =suma contului clieni +efecte de primit+efecte neajunse la scaden;

T=numrul de zile aferente perioadei.

Urmrirea gestiunii clienilor cu ajutorul celei de-a doua formule este cea mai folosit n practic i exprim decalajul mediu de zile de la data facturrii produselor i pn la data ncasrii contravalorii lor.

b)Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaie a furnizorilor) ne arat n cte zile agentul economic i achit obligaiile sale fa de furnizori, exprimndu-se prin :

numrul de rotaii a creditului furnizor (nrf) ;

durata n zile a unei rotaii (dzf):

sau

sau

3.5. Contabilitatea datoriilor de exploatare 3.5.1. nregistrarea datoriilor privind achiziia de materiale i a lucrrilor sau a serviciilor executate de teri Se cumpr materii prime la preul negociat de 2.000 lei, plus TVA 19 %, dar al cror cost standard este de 1.500 lei:

% = 401 2.380 301 Materii prime Furnizori 1.500

308 Diferene de pre la 500

materii prime i materiale

4426 TVA deductibil 380

Aprovizionarea cu materii prime de la furnizori, 1.000 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 1.190 301Materii prime 1.000

4426 TVA deductibil 190

Aprovizionarea cu materiale de natura obiectelor de inventar, 2.000 lei, TVA 19%:

% = 401Furnizori 2.380 303Materiale de natura obiectelor 2.000

de inventar

4426 TVA deductibil 380

Aprovizionarea cu combustibil, 1.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 1.190 3022 Combustibil 1.000

4426 TVA deductibil 190

Recepia materiilor prime din import, 3.000 lei:

301Materii prime = 401 Furnizori 3.000

Aprovizionarea cu materiale auxiliare, 2.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 2.380 3021 Materiale auxiliare 2.000

4426 TVA deductibil 380

Aprovizionarea cu rechizite de birou, 300 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 357 3028 Alte materiale consumabile 300

4426 TVA deductibil 57

Achiziionarea de echipament de lucru i uniforme, 2.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 2.380 303Materiale de natura obiectelor

de inventar 2.000

4426 TVA deductibil 380 Atribuirea echipamentului de lucru i uniformelor salariailor, 2.000 lei. 50 % din valoare se suport de unitate i 50 % se suport de salariai: % = 303 Materiale de natura 2.000 obiectelor de inventar

603 Cheltuieli privind materialele 1.000

de natura obiectelor de inventar

4282 Alte creane n legtur cu

personalul 1.000

nregistrarea TVA suportat de salariai pentru echipamentul de lucru i uniforme, 190 lei:

4282 Alte creane n legtur cu = 4427 TVA colectat 190

personalul

ncasarea de la salariai a valorii echipamentului de lucru i uniformelor, 1.190 lei:

5311 Casa n lei = 4282 Alte creane 1.190

n legtur cu personalul

Aprovizionarea cu mrfuri de la furnizori; valoarea mrfurilor este de 5.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 5.950 371 Mrfuri 5.000

4426 TVA deductibil 950

Aprovizionarea cu mrfuri pentru care nu a sosit nc factura; valoarea mrfurilor este de 2.000 lei, TVA 19 %:

% = 408 Furnizori- 2.380 facturi nesosite

371 Mrfuri 2.000

4428 TVA neexigibil 380

Primirea facturii pentru mrfurile menionate mai sus:

408 Furnizori-facturi nesosite = 401 Furnizori 2.380

4426 TVA deductibil 4428 TVA neexigibil 380

Se primete factura pentru consumul de energie electric, a crei valoare este de 400 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 476 605 Cheltuieli privind energia i apa 400

4426 TVA deductibil 76

Se primete factura pentru prestaii de transport efectuate de teri, valoarea facturat fiind de 1.500 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 1.785624 Cheltuieli cu transportul

de bunuri i personal 1.500

4426 TVA deductibil 285

Intrri de mrfuri prin aprovizionare de la furnizori, dar lsate n custodia acestora:

Aprovizionarea cu mrfuri (5.000 lei) i ambalaje (1.000 lei) de la furnizori, lsate n custodia acestora pentru o anumit perioad de timp:

% = 401 Furnizori 7.140 357 Mrfuri aflate la teri 5.000

358 Ambalaje aflate la teri 1.000

4426 TVA deductibil 1.140

Primirea mrfurilor i ambalajelor n gestiunea cumprtorului:

371 Mrfuri = 357 Mrfuri aflate la teri 5.000 381 Ambalaje 358 Ambalaje aflate la teri 1.000

nregistrarea cheltuielilor privind custodia:

% = 401 Furnizori 476 628 Alte cheltuieli cu serviciile

executate de teri 400

4426 TVA deductibil 76

Se menioneaz o lucrare de reparaii executat de un furnizor, valoare factur 1.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 1.190 611 Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile 1.000

4426TVA deductibil 190

Se nregistreaz factura emis de Romtelecom, valoare factur 1.500 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 1.785 626 Cheltuieli potale 1.500

i taxe de telecomunicaii

4426TVA deductibil 285

Se nregistreaz factura de publicitate, valoare factur 600 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 714 623 Cheltuieli de protocol, 600

reclam i publicitate

4426TVA deductibil 114

Se nregistreaz factura privind cheltuielile cu colaboratorii, valoare factur 1.800 lei, TVA 19 %:

% = 401 Furnizori 2.142

621 Cheltuieli cu colaboratorii 1.800

4426TVA deductibil 342

Se nregistreaz factura privind chiria pe spaiu, valoare factur 860 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 1.023

612 Cheltuieli cu redevenele, 860

locaiile de gestiune i chiriile

4426TVA deductibil 163

Se nregistreaz cheltuielile privind asigurarea parcului auto, valoare factur 1.700 lei:

613Cheltuieli cu primele = 401 Furnizori 1.700

de asigurare

Se nregistreaz cheltuielil eprivind onorariile i comisioanele, valoare factur 800 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 952

622Cheltuieli privind comisioanele 800

i onorariile

4426TVA deductibil 152

Se nregistreaz avansurile acordate furnizorilor, valoare factur 1.200 lei , TVA 19%:

% = 401 Furnizori 1.428

409 Furnizori debitori 1.200 4426TVA deductibil 228

3.5.2. nregistrarea datoriilor privind furnizorii de bunuri imobilizate Se achiziioneaz un teren, n valoare de 3.100 lei, pe care se intenioneaz s se construiasc un imobil: Achiziionarea terenului:

% = 404 Furnizori de imobilizri 3.689 2111 Terenuri 3.100

4426 TVA deductibil 589

Societatea TEMECO S.A. ncheie un contract cu o firm specializat pentru executarea lucrrilor de desecare a terenului. Lucrrile de amenajare sunt facturate n sum de 5.000 lei, plus TVA 19%, apoi se face recepia final:

nregistrarea facturii privind investiia realizat:

% = 404 Furnizori de imobilizri 5.950 231Imobilizri corporale n 5.000

curs de execuie

4426 TVA deductibil 950

Recepia lucrrilor de desecare a terenului:

2112 Amenajri de terenuri = 231Imobilizri corporale n 5.000

curs de execuie

Se nregistreaz factura privind achiziionarea de licene n valoare de 1.200 lei, TVA 19%: % = 404 Furnizori de imobilizri 1.428

212Construcii 1.200

4426 TVA deductibil 228

Se nregistreaz factura privind achiziionarea programelor informatice, valoare de 2.000 lei, TVA 19%:

% = 404 Furnizori de imobilizri 2.380

208 Alte imobilizri corporale 2.000

4426 TVA deductibil 380

Se nregistreaz factura privind achiziionarea mobilierului comercial n valoare de 1.900 lei, TVA 19%:

% = 404 Furnizori de imobilizri 2.261

214 Mobilier, aparatur birotic, 1.900

echipamente de protecie a valorilor

umane i materiale i alte active

corporale 4426 TVA deductibil 361

Se nregistreaz factura privind achiziionarea unui spaiu comercial n valoare de 51.600 lei, TVA 19%:

% = 404 Furnizori de imobilizri 61.404

212Construcii 51.600

4426 TVA deductibil 9.804

Se nregistreaz obligaia de plat a ratelor pe baza facturii emise de locator pentru leasingul financiar i a dobnzii aferente:

% = 404 Furnizori de imobilizri 2.369167 Alte mprumuturi i datorii 1.680

asimilate

4426 TVA deductibil 319

666 Cheltuieli privin dobnzile 370

Se nregistreaz diferenele nefavorabile de curs valutar nregistrate la finele lunii, din evaluarea soldului n valut, n valoare de 208 lei:665 Cheltuieli din diferene = 404 Furnizori de imobilizri 208

de curs valutar Se nregistreaz diferenele nefavorabile aferente datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul valutar, rezultate la finele lunii, n sum de 291:

665 Alte cheltuieli financiare = 404 Furnizori de imobilizri 291

Avansuri acordate :

% = 404 Furnizori de imobilizri 23.800

232 Avansuri acordate pentru 19.200

imobilizri corporale

234 Avansuri acordate pentru 800

imobilizri necorporale

4426 TVA deductibil 3.800

3.5.3. nregistrarea reducerilor acordate de furnizori n activitatea comercial intervin reduceri comerciale sau financiare mai ales atunci cnd relaiile comerciale sunt de durat i se desfoar pe baze reciproc avantajoase. Reducerile de pre pot fi de dou categorii, reduceri de natur comercial i reduceri de natur financiar.

Reducerile de natur comercial sunt determinate de cantitatea i calitatea produselor sau mrfurilor livrate. Dintre aceste reduceri comerciale mai frecvente sunt:

rabatul, care se acord n cazul unei caliti inferioare fa de calitatea prevzut n contract. Rabatul are scopul de a compensa pierderea prin calitatea inferioar a produselor sau a mrfurilor livrate; remiza, care se acord n cazul unui volum mare de vnzri ctre un client. Acordarea remizei are rolul de cointeresare a clientului de a cumpra cantiti mari de marf sau produse; risturnul, care se acord n funcie de importana clientului, acesta avnd rolul de a stimula clienii pentru un volum mare de cumprri, precum i pentru a-i stabiliza pe acetia.Reducerile financiare se acord, potrivit reglementrilor contabile romneti, atunci cnd ncasarea are loc anterior datei prevzute n contract. Reducerile acordate sunt reflectate n mod distinct n conatbilitate. Astfel, reducerile comerciale se nregistreaz la venituri, respectiv n valoarea stocurilor n funcie de poziia celui care nregistreaz, de furnizor sau de client, i n funcie de acordarea reducerii la livrare sau post-vnzare. Trebuie s se recunoasc valoarea net corectat cu reducerile acordate sau primite.

Reducerile financiare sunt nregistrate diferit, respectiv se separ cumprarea de reducerea de pre.

n ceea ce privete deductibilitatea, att la stabilirea impozitului pe profit, ct i a taxei pe valoare adugat, acordarea reducerilor comerciale i financiare se poate face cu respectarea urmtoarelor condiii:

reducerile de pre, indiferent c sunt comerciale sau financiare, s fie compatibile cu prevederile Legii concurenei nr.21/1996, cu modificrile i completrile ulterioare;

s fie efective i n sume exacte n beneficiul clientului;

s nu constituie n fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartid pentru o prestaie oarecare n favoarea uneia dintre prile contractante;

s fie reflectate n facturi sau n alte documente legale, adic s fie cuprinse n facturile prin care se acord reducerile, iar dac se acord ulterior s fie emise facturi de stornare (n rou);

s se acorde n baza unei hotrri a asociailor sau acionarilor, dup caz;

Fr respectarea prevederilor enumerate, reducerile de pre comerciale sau financiare nu ndeplinesc condiiile de deductbilitate.

n cele ce urmeaz vom prezenta operaiunile legate de reducerile comerciale, care au loc n mai multe situaii: acordarea lor la unitile cu amnuntul sau la unitile cu ridicata, acordarea odat cu livrarea sau dup livrare la finele lunii, acordarea reducerilor de ctre productor sau de ctre comerciant etc.

Reducerile comerciale nu se nregistreaz distinct n contabilitate, recunoscndu-se la venituri, respectiv n valoarea stocurilor, doar valoarea net corectat cu reducerile acordate sau primite.

Societatea achiziioneaz mrfuri n valoare de 10.000 lei pentru care primete o reducere de pre de 5%:

nregistrarea n contabilitatea clientului:

% = 401 Furnizori 11.305 371 Mrfuri 9.500

4426 TVA deductibil 1.805

Dac reducerea de pre se acord ulterior facturrii, avem urmtoarea situaie:

401 Furnizori = 609 Reduceri comerciale 595

primite

n ceea ce privete reducerile financiare, acestea sunt mult mai uor de nregistrat pentru c ele privesc cheltuielile sau veniturile financiare, iar n Planul de Conturi General sunt nominalizate conturi n acest scop, respectiv:

contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate;

contul 767 Venituri din sconturi obinute ;

Societatea primete sconturile efectund urmtoarea nregistrare:

5121 Conturi la bnci n lei = 767 Venituri din sconturi obinute 1.000

n relaiile economice se obinuiete s se utilizeze termenul discount, deci acest neologism a luat locul termenului scont.

Mai trebuie precizat c n practic, n dese cazuri, reducerile comerciale sunt prezentate sub denumirea de discount. n realitate, rabaturile comerciale, remizele i risturnele sunt reduceri comerciale, iar cnd folosim termenul scont ne referim la reducerile financiare. n terminologia contabil trebuie s folosim aceti termeni pentru a nu crea confuzii.

Conform legii, rabaturile, remizele, risturnele i sconturile, precum i alte reduceri de pre nu trebuie cuprinse n baza de impozitare. Toate aceste reduceri trebuie s fie consemnate i n documente care s fie nregistrate n jurnalul de cumprri sau de vnzri, prelucrate n deconturile ntocmite att de furnizor, ct i de beneficiar pentru perioada fiscal n care s-a efectuat ajustarea.

3.5.4. nregistrarea decontrii datoriilor fa de furnizori 1) S.C. TEMECO S.A. nregistreaz urmtoarele operaiuni privind decontarea datoriilor cu furnizorii de materiale i servicii:

Acceptarea de ctre furnizori a biletului la ordin, n valoare de 7.140 lei:

401 Furnizori = 403 Efecte de pltit 7.140

Plata la scaden a valorii efectelor comerciale (bilet la ordin, cambie):

403 Efecte de pltit = 5121 Conturi la bnci n lei 7.140

Pli efectuate ctre furnizori prin:

- banc:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci n lei 11.883

-cas:

401 Furnizori = 5311 Casa n lei 7.000

-avans trezorerie:

401 Furnizori = 542 Avansuri de trezorerie 2.500

-acreditive:

401 Furnizori = 5411 Acreitive n lei 3.000

-credite pe termen lung i mijlociu:

401 Furnizori = 162 Credite bancare pe termen lung 2.000

-credite pe termen scurt:

401 Furnizori = 5191 Credite bancare pe termen scurt 2.000

Decontare avansuri acordate furnizorilor cu ocazia regularizrii plilor cu acetia:

401 Furnizori = 409 Furnizori-debitori 1.200

Pli ctre colaboratori i reinerea impozitului la surs: 401 Furnizori = % 2.142 444 Impozitul pe venituri 180

de natura salariilor

5121 Conturi la bnci n lei 962

5311 Casa n lei 1.000

Datoriile prescrise: 401Furnizori = 758 Alte venituri din exploatare 2.380

Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturrii:

401 Furnizori = 609 Reduceri comerciale primite 595

Valoarea sconturilor obinute de la furnizori:

401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obinute 500

Diferenele favorabile de curs valutar aferente datoriilor ctre furnizori evaluate la sfritul lunii:

401 Furnizori = 765 Venituri din diferene de curs valutar 280

Diferenele favorabile aferente datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul valutar, cu ocazia evalurii la finele lunii:

401 Furnizori = 768 Alte venituri financiare 350

2) Decontarea datoriilor fa de furnizorii de imobilizri, dup cum urmeaz:

-acreditive - 10.000 lei;

-numerar - 1.500 lei;

-virament - 6.380 lei;

-avansuri - 20.000 lei;

-garanii depuse la teri 500 lei;

-bilete la ordin 5.000 lei;

-datorii prescrise 1.000 lei;

nregistrarea sumelor achitate n numerar:

404 Furnizori de imobilizri = 5311 Casa n lei 1.500

nregistrarea sumelor achitate prin banc:

404 Furnizori de imobilizri = 5121 Conturi la bnci n lei 73.780

Pli cu bilet la ordin, cu valoarea acceptat de 5.000 lei:

404 Furnizori de imobilizri = 405 Efecte de pltit pentru imobilizri 5.000

Decontarea avansurilor pentru imobilizri corporale:

404 Furnizori de imobilizri = 232 Avansuri acordate pentru 18.000

imobilizri corporale

Decontarea avansurilor pentru imobilizri necorporale:

404 Furnizori de imobilizri =234 Avansuri acordate pentru imobilizri 2.000

necorporale

Decontarea garaniilor depuse la teri:

404 Furnizori de imobilizri = 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 500

nregistrarea datoriilor prescrise:

404 Furnizori de imobilizri = 758 Alte venituri din exploatare 1.000

nregistrarea sconturilor obinute de la furnizorii de imobilizri: 404 Furnizori de imobilizri = 767 Venituri din sconturi obinute 1.500

nregistrarea diferenelor favorabile de curs:404 Furnizori de imobilizri = 765 Venituri din diferene de curs valutar 1.200

nregistrarea diferenelor favorabile aferente datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul valutar: 404 Furnizori de imobilizri = 768 Alte venituri financiare 1.700

nregistrarea decontrii prin acreditive n lei: 404 Furnizori de imobilizri = 5411 Acreditive n lei 10.000

3.5.5 nregistrarea datoriilor privind clienii-creditorin baza contractului ncheiat n data de 10 martie 2010, firma SC TEMECO SA, n calitate de importator piese auto urmeaz s fac aceast livrare dup cum urmeaz:

Valoarea total a contractului este de 13.090 euro, inclusiv TVA, din care 11.000 euro baza de impozitare i 2.090 euro TVA aferent bazei de impozitare.

Prin contract, se prevede plata n termen de 30 de zile de la ncheierea contractului a unui avans de 15% din valoarea total a contractului, inclusiv TVA. Termenul de livrare a bunurilor este data de 25 aprilie 2010. Diferena de plat urmeaz a fi achitat de ctre cumprtor n termen de 30 de zile de la livrarea efectiv a bunurilor contractate, repsectiv n data de 25 mai 2010.

Firma SC TEMECO SA n calitate de furnizor i firma SC TEMECO S.A, n calitate de cumprtor, sunt persoane impozabile pe teritoriul Romniei i nregistrate n scopuri de TVA. Pentru determinarea n lei a bazei de impozitare, ambele pri stabilesc prin contract utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de BNR, valabil n ziua efecturii tranzaciei.

n situaia n care condiiile negociate prin contract sunt respectate integral de ctre ambele pri contractante, firma SC TEMECO S.A. procedeaz astfel:

ncaseaz n data de 25 martie 2010 contravaloarea n lei a avansului negociat, n sum de 1.963,50 euro (13.090 euro x 15% = 1.963,50 euro, din care 1.650 euro baza de impozitare a TVA i 313,50 euro -TVA);

emite factura de avans la cursul valutar din data ncasrii avansului, respectiv 4,2100 lei/euro. Valoarea total a facturii de avans n sum de 7.304,22 lei, determinat astfel:

baza de impozitare: 1.650 euro x 4,2100 lei/euro = 6.138 lei ;

calcul TVA 313,50 euro x 4,2100 lei/euro = 1.166,22 lei ;

Pentru operaiunile realizate, efectueaz urmtoarele nregistrri contabile:

emitere factur pentru avans :

4111 Clieni = % 7.304,22

419 Clieni-creditori 6.138

4427 TVA colectat 1.166,22

ncasarea avansului (are la baz ca document justificativ extras de cont bancar ):

5121 = 4111 7.304,22

Conturi curente la bnci Clieni

livreaz bunurile pe data de 25 aprilie 2010, moment n care cursul valutar comunicat de BNR este de 4,1900 lei;

determin baza de impozitare a TVA pentru bunurile livrate astfel:

pornete de la contravaloarea avansului ncasat n lei: 1.963,50 euro x 4,2100 lei/euro = 7.304,22 lei;

stabilete diferena de achitat pentru bunurile livrate, inclusiv TVA:

13.090 euro 1.963,50 euro = 11.126, 50 euro;

Pentru suma de 11.126,60 euro, se utilizeaz cursul valutar din data livrrii, respectiv 4,1900 lei:

calculeaz valoarea bunurilor de livrare, n lei, avnd ca baz urmtoarele elemente de calcul, exclusiv TVA:

15 % avans achitat = 1.650 euro, exclusiv TVA

85 % diferen de plat = (11.000 euro 1.650 euro ) = 9.350 euro

Modul de calcul TVA este urmtorul:

[(1.650 euro x 4,2100 lei/euro ) + (9.350 euro x 4,1900 lei/euro )] x19% = [(6.138 lei + 34.408 lei)] x 19% = 7.703,74 lei

40.546 lei + 7.703,74 lei = 48.249,74 lei

Suma de 48.249,74 lei reprezint valoarea total a facturii de livrare a bunurilor, inclusiv TVA, din care:

40.546 lei baza de impozitare a TVA i 7.703,74 lei TVA colectat;

la data de 25 aprilie 2010, storneaz integral factura emis iniial la data ncasrii avansului prin emiterea unei facturi n rou i efectueaz n rou urmtoarea nregistrare contabil:

4111 = % 7.304,22

Clieni 419 6.138

Clieni-creditori 4427 166,22

TVA colectat

la data de 25 aprilie 2010, emite factur pentru ntreaga contravaloare a bunurilor livrate n sum total de 48.249,74 lei i efectueaz urmtoarea nregistrare contabil:

4111 = % 48.249,74

Clieni 707 40.546,00

Venituri din vnzarea

mrfurilor

4427 7.703,74

TVA colectat

stabilete diferena de plat pornind de la urmtoarele elemente de calcul TVA:

- valoarea total a facturii emise: 48.249,74 lei;

- valoarea avansului ncasat 7.304,22 lei diferen de plat: 40.945,52 lei;

ncaseaz n data de 25 mai 2010 diferena de plat n sum de 40.945,52 lei, pentru care efectueaz nregistrarea contabil:

5121 = 4111 40.945,52

Conturi curente la bnci Clieni

3.5.6. nregistrarea datoriilor privind personalul angajat

Cheltuielile cu salariile personalului: 641 = 421 12.228

Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate

personalului Reineri la surs privind contribuiile pe venituri din salarii, sume datorate de angajai conform statului de salarii:

impozitul pe veniturile de natura salariilor:421 = 444 463

Personal-salarii datorate Impozitul pe venituri

de natura salariailor

cheltuieli privind comisionul de 0,25 % pentru I.T.M.: 635 = 44702 31

Cheltuieli cu alte impozite , taxe Comision I.T.M.

i vrsminte asimilate Eviden avans:

4211 = 4251 4.650

Personal-salarii datorate Avansuri acordate personalului

3.5.7. nregistrarea datoriilor privind bugetele asigurrilor sociale Reineri la surs privind contribuiile pe venituri din salarii, sume datorate de angajai conform statului de salarii:

contribuia personalului la asigurrile sociale de sntate (10,5 %): 421 = 4312 746

Personal-salarii datorate Contribuia personalului

la asigurrile sociale

contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate (5,5 %):

421 = 4314 390

Personal-salarii datorate Contribuia angajailor pentru

asigurrile sociale de sntate contribuia personalului la fondul de omaj (0,50 %): 421 = 4372 36

Personal-salarii datorate Contribuia personalului

la fondul de omaj

impozitul pe veniturile de natura salariilor: 421 = 444 463

Personal-salarii datorate Impozitul pe venituri

de natura salariailor Contribuii datorate de angajator:

cheltuieli privind contribuia de 20,8% la asigurrile sociale (condiii normale ):

6451 = 4311 1479

Contribuia unitii la Contribuia unitii

asigurrile sociale la asigurrile sociale cheltuieli privind contribuia de 0,50% la fondul de omaj:

6452 = 4371 36

Contribuia unitii pentru Contribuia unitii

ajutor de omaj la fondul de omaj cheltuieli privind contribuia de 5,50% la asigurrile sociale de sntate: 6453 = 4313 370

Contribuia angajatorului Contribuia angajatorului

pentru asigurrile sociale pentru asigurrile sociale de sntate de sntate

cheltuieli privind contribuia de asigurare de 0, 279% pentru accidente de munc i boli profesionale: 6451 = 431102 20

Contribuia unitii la Contribuia angajatorului

asigurrile sociale la fondul de risc cheltuielile privind contribuia de 0,85% pentru concedii i indemnizaii: 6451 = 431103 60

Contribuia unitii la Contribuia angajatorului

asigurrile sociale asigurrile sociale de sntate 0,85%

cheltuieli privind contribuia de 0,25 % la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale:

6452 = 437102 18

Contribuia unitii pentru Contribuia uniti

ajutorul de omaj fondul de garantare

3.5.8. nregistrarea decontrii datoriilor societaii privind bugetele asigurrilor sociale i ctre alte instituii privind asistena social nregistrarea viramentelor aferente obligaiilor de plat care cad n sarcina angajatorului:

Plata sumelor datorate pe baza ordinelor de plat nlocuite se evideniaz conform urmtoarelor nregistrri contabile ce au ca document justificativ extrasul de cont bancar:

contribuia personalului la asigurrile sociale:

4312 = 5121 742

Contribuia personalului la Conturi la bnci n lei

asigurrile sociale contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate:

4314 = 5121 390

Contribuia angajailor pentru Conturi la bnci n lei

asigurrile sociale de sntate

contribuia personalului la fondul de omaj: 4372 = 5121 36

Contribuia personalului la Conturi la bnci n lei

fondul de omaj impozitul pe venitul de natura salariilor:

444 = 5121 643

Impozitul pe venituri Conturi la bnci n lei

de natura salariilor

contribuia angajatorului la asigurrile sociale: 4311 = 5121 1479

Contribuia unitii la Conturi la bnci n lei

asigurrile sociale

contribuia angajatorului la fondul de omaj: 4371 = 5121 36

Contribuia unitii la Conturi la bnci n lei

fondul de omaj

contribuia angajatorului la asigurrile sociale de sntate: 4313 = 5121 370

Contribuia angajatorului pentru Conturi la bnci n lei

asigurrile sociale de sntate

contribuia de asigurare pentru accidentele de munc i boli profesionale:

431102 = 5121 20 Contribuia angajatorului Conturi la bnci n lei

la fondul de risc

contribuia de 0,85% pentru concedii i indemnizaii:

431103 = 5121 60

Contribuia angajatorului Conturi la bnci n lei

asigurrile sociale de sntate 0,85%

contribuia de 0,25% la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale: 437102 = 5121 18

Contribuia unitii la Contul la bnci n lei

fondul de garantare 3.6.Contabilitatea creanelor de exploatare

3.6.1. nregistrarea creanelor privind clienii

Vnzarea mrfurilor: 4111 Clieni = % 1.190 707 Venituri din vnzarea 1.000

mrfurilor

4427 TVA colectat 190

Achitarea prin banc:

5311 Casa n lei = 4111 Clieni 1.190

Prestare de servicii, respectiv servicii de ntreinere auto n cadrul service-ului:4111 Clieni = % 1.190

704 Venituri din servicii 1.000

prestate

4427 TVA colectat 190

Achitarea prin cas:

5311Casa n lei = 4111 Clieni 1.190