LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” LICEUL ...gscbrancusidej.ro/docs/PAS2018.pdf · liceul tehnologic „constantin brÂncuŞi” 1 liceul tehnologic „constantin brÂncuŞi”

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

1

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DEJ

STR. N. IORGA, Nr. 5,

Tel./ fax. 0264/206291-secretariat;

E-mail: [email protected]

Web: http://www.gscbrabcusidej.ro

Director:

prof. ILIEȘ TEODOR SABIN

ECHIPA DE ELABORARE/ REVIZUIRE P.A.S:

Director adjunct : prof. ing.BADIU GINELA

Membrii CEAC: prof. DRĂGAN ANTONELA

prof. ŞIMON RALUCA

Serviciul secretariat: PĂLTINEAN EVA

BERAR NADIA

Informatician: BADIU GABRIEL ADRIAN

Actualizare: DECEMBRIE 2019

Aprobat în C.A. din data de 16 dec.2019 (p-v nr.8)

mailto:[email protected]

http://www.gscbrabcusidej.ro/


2

CUPRINS PAG

CAP. 1 CONTEXTUL

1.1. MISIUNEA ŞI VIZIUNEA 3

1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII 4

1.3. SUCCESE ÎNREGISTRATE DE ELEVII ŞCOLII 12

1.4. REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ÎN ANUL ŞCOLAR 23

CAP. 2 ANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 33

2.2 PRIORITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI

TEHNIC DIN JUDEŢUL CLUJ

35

2.3. ANALIZA MEDIULUI INTERN 58

2.4. ANALIZA S.W.O.T. A MEDIULUI INTERN - CONCLUZII 70

CAP. 3 PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

3.1. PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE STRATEGIGE 75

3.2. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE

NECESITĂ DEZVOLTARE – PRIORITĂŢILE ŞCOLII

75

CAP. 4 CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI REVIZUIRE

4.1. CONSULTAREA 78

4.2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA 78

GLOSAR DE TERMENI 80

ANEXE 1-4

Plan operațional 2019-2020

81

97-104


3

Capitolul 1

CONTEXTUL

Planul de Acțiune al Școlii (P.A.S.) a fost conceput pe termen lung, perioada

2018-2022, cu respectarea elementelor de structură date de Ghidul de elaborare P.A.S.

P.A.S.-ul a fost elaborat în concordanță cu obiectivele și prioritățile naționale,

regionale (regiunea NV) și locale (P.L.A.I. 2016-2025 - județul Cluj, actualizat).

1.1 MISIUNEA ȘI VIZIUNEA

Viziunea

Liceul Tehnologic “Constantin Brâncuşi” este o instituţie

de învăţământ cu vechi tradiţii, dar care promovează un

învăţământ modern, de calitate . Liceul nostru îşi propune

să satisfacă nevoile educaţionale ale elevilor pregătindu -i

pentru integrarea cu uşurinţă în societate şi pe piaţa

muncii. Serviciile oferite îi vor ajuta pe el evi să devină

competenţi în a deţine şi utiliza informaţia, în a dobândi

abilităţi profesionale specifice meseriilor şi specializărilor pe

diferite domenii, dându-le posibilitatea de a-şi continua

studiile şi în forme de învăţământ post -secundar.

Misiunea şcolii este de a oferi tuturor absolvenţilor şanse

reale de dezvoltare personală şi profesională, şanse de

adaptare şi de integrare într-o societate care aparţine marii

familii europene .

“Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să

vezi foarte departe”

<Constantin Brâncuși>


4

1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

Date de identificare:

Denumirea unităţii de învăţământ:

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”

• Adresa: str. N. Iorga, nr. 5, Dej, 405200, jud. Cluj

• Telefon/fax: 0264-206291

• E-mail: [email protected]

• Web: http://www.gscbrancusidej.ro

• Operator de date cu caracter personal nr.: 25770

1.2.1. SCURT ISTORIC Unitatea de învăţământ, îşi are originea în timp în secolul al XIX-lea, respectiv în anul 1870,

când în oraşul nostru s-a înfiinţat prima Şcoală de ucenici industriali.

Înfiinţarea acestei şcoli şi evoluţia ei în timp au fost determinate de necesităţile oraşului şi ale

zonei, iar diversificarea meseriilor în care a pregătit tinerii a fost impusă de direcţiile în care s-a

dezvoltat municipiul. Dacă la început pregătea meseriaşi în domeniul prestărilor de servicii, în anul

1920 se transformă în Şcoală profesională, extinzându-şi paleta de meserii. Începând cu anul 1962,

odată cu industrializarea oraşului, respectiv odată cu punerea în funcţiune a Combinatului de Celuloză

şi Hârtie, şcoala pregăteşte operatori chimişti, laboranţi, electricieni, amecişti etc., meserii cerute de

combinat.

Din anul 1969 Şcoala Profesională de Chimie devine Şcoala Profesională de Construcţii,

diminuându-şi astfel meseriile din domeniul chimiei în favoarea celor din construcţii industriale şi

civile. Din 1970 unitatea școlară se mută în campusul școlar nou construit, situat la adresa actuală.

În anul 1974, Şcoala profesională, întrunind condiţiile necesare, este transformată în Liceu

industrial, fără a i se diminua planul de şcolarizare ca şcoală profesională - singura unitate de

învăţământ de acest gen din zonă - fiind frecventată de elevi din 4 judeţe: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj

şi Maramureş. Din iunie 1974 prin O.M. nr. 592/1974 Şcoala profesională şi liceul de construcţii sunt

reunite sub denumirea de Grupul Şcolar de Construcţii Dej.

Din anul 1981 şcoala devine Grup Şcolar Industrial de Construcţii - Montaj, cu o bază materială

alcătuită iniţial din : şcoală cu 16 săli de clasă, cantină cu o capacitate de 350 de locuri, 2 cămine-

internat, 1 clădire atelier-şcoală cu ateliere şi cabinete de specialitate.

Din 1992, pe lângă profilul tehnic liceu, şcoala are şi profil servicii liceu; din 1996 a funcţionat şi

Şcoala Postliceală (cu specializarea „Asistent de gestiune„ din 2002), iar din anul 2003 Şcoală de arte

şi meserii în următoarele domenii: mecanică, electrotehnică, lucrări publice construcţii şi servicii, În

toţi aceşti ani şcoala a funcţionat nu numai cu multiple tipuri şi nivele, ci şi cu două forme de

http://www.gscbrancusidej.ro/


5

învăţământ: zi şi seral. Cifra de şcolarizare a unităţii noastre a depăşit mulți ani numărul de 1000 de

elevi pe fiecare an şcolar, actualmente stabilizându-se în jurul cifrei de 600 elevi

Începând cu 1 septembrie 2011 şcoala noastră capătă denumirea de Grup Şcolar „Constantin

Brâncuşi” Dej, după numele celebrului deschizător de drumuri în arta modernă contemporană. Din

anul şcolar 2012-2013, după modificările metodologice privind atribuitrea de denumiri unităţilor

şcolare din învăţământul preuniversitar, numele liceului a devenit: LICEUL TEHNOLOGIC

„CONSTANTIN BRÂNCUŞI” .

Liceul tehnologic „Constantin Brâncuşi” Dej este situat în zona centrală a oraşului, în

vecinătatea pieţei agroalimentare, a Băncii Comerciale, a Muzeului Municipal. Amplasarea lui permite,

atât profesorilor cât şi elevilor care frecventează şcoala, accesul cu uşurinţă - atât cu mijloacele de

transport în comun cât şi per-pedes pentru localnici care alcătuiesc majoritatea populaţiei noastre

şcolare. Limba de predare este limba română, dar acest fapt nu a împiedicat să se înscrie la şcoala

noastră elevi de naţionalitate maghiară sau alte naţionalităţi.

Faptul că este amplasată în centrul oraşului permite organizarea şi desfăşurarea unor activităţi

educative şcolare şi extraşcolare la Muzeul Municipal Dej, la Muzeul Militar al Corpului de armată

“Nicolae Şova”, la Biblioteca municipală, la Centrul Cultural „Arta”.

1.2.2 POPULAŢIA ŞCOLARĂ Dinamica populaţiei şcolare pe ultimii ani a fost:

În anul şcolar 2019-2020 populaţia şcolară are următoarea distribuţie:

An şcolar 2019

2020

Total elevi în şcoală /

nr. clase

Clase noi realizate / clase

noi propuse

Elevi liceu / învăţământ

profesional de 3 ani/ Şcoala

postliceală

Nr. elevi: 584/22 5/6 352/174/58

N

r.

cr

t.

Număr de

elevi

An şcolar

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

2019-

2020

1.

Total elevi în

şcoală /

nr. clase

1153/

42

1091/

38

972/

35

902/

34

916/

35

838/

31

776/

30

705/

27

676/

26

684/

25

638

/23

584

/22

2.

Clase noi

realizate/

clase noi

propuse

17/

17

16/

16

14/

14

11/

11

9/

9

8/

8

8/

8

7/

7

8/

8

8/

8

6/

6

5/

6

3.

Elevi liceu /

S.A.M.+ An

completare /

Şcoală

profesională

/ Învăţământ

profesional /

Şc.

Postliceală

742/

340/

71

791/

229/

71

834/

106/

32

870/

-/

32

829/

15/

72

719/

84/

35

637/

65/

74

532/

24/

95/

54

492/

123/

61

467/

163/

54

410/

167/

61

352/

174/

58


6

Pe ultimii 4 ani școlari distribuția elevilor pe clase/profil/ domenii/ calificări a fost:

Profiluri-specializări / domenii-calificării - an şcolar 2015-2016

• Liceu tehnologic

Profil / Domeniu Specializare / Calificare

profesională Număr clase

Număr

elevi

Servicii / Economic Tehnician în activitǎţi economice a-IX-a 1 31

Tehnic / Mecanică Tehnician proiectant CAD a-IX-a 1 29

Tehnic / Construcţii, instalaţii şi

lucrǎri publice

Tehnician desenator pentru construcţii

şi instalaţii a-IX-a 1 31

Servicii / Economic Tehnician în activitǎţi economice a-X-a 1 28

Tehnician in administratie a-X-a 1 25

Tehnic / Mecanică Tehnician proiectant CAD a-X-a 1 29


lucrǎri publice


şi instalaţii

a-X-a 1 28

Servicii / Economic Tehnician în activitǎţi economice a-XI-a 1 29

Tehnic / Mecanică

Tehnician în administraţie a-XI-a 1 23

Tehnician proiectant CAD a-XI-a 1 23

Tehnician mecanic pentru întreţinere

şi reparaţii

a-XI-a 1 27


lucrǎri publice


şi instalaţii

a-XI-a 1 22

Servicii / Economic Tehnician în activitǎţi economice a-XII-a 1 28

Servicii/Comerţ Tehnician în activităţi de comerţ a-XII-a 1 20

Tehnic / Mecanică

Tehnician proiectant CAD a-XII-a 1 26

Tehnician mecanic pentru întreţinere

şi reparaţii

a-XII-a 1 19


lucrǎri publice


şi instalaţii

a-XII-a 1 20

Tehnician instalator pentru construcţii a-XII-a 1 20

Tehnic / Electrotehnică

SERAL

Tehnician în instalaţii electrice a-XI-a s 1 28

Tehnician în instalaţii electrice a-XII-a s 1 18

Tehnician electrotehnist a-XIV-a

s 1 28

TOTAL 21 532

• Învăţământ profesional


profesională Durata Număr clase

Număr

elevi

Mecanică

Operator la maşini cu comandă

numerică 3 a-IX-a 0.5 19

Confecţioner tâmplărie din

aluminiu şi mase plastice 3 a-IX-a 0.5 18


7

Construcţii, instalaţii şi

lucrǎri publice

Instalator instalaţii tehnico-

sanitare şi de gaze 3 a-IX-a 0.5 16

Fierar betonist-montator

prefabricate 3 a-IX-a 0.5 13

Mecanică Operator la maşini cu comandă

numerică 3 a-X-a 0.5 14


aluminiu şi mase plastice 3 a-X-a 0.5 15


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 2 a-XI-a 1 24

TOTAL 4 119

• Şcoala postliceală

Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională Număr clase Număr

elevi

Economic Asistent de gestiune an I 1 32

Asistent de gestiune an II 1 22

TOTAL 2 54

Total nr clase: 27/ nr. elevi: 705/ An şcolar: 2015-2016





Număr

elevi


Servicii / Comerţ Tehnician în activităţi de comerţ a-IX-a 1 30



lucrǎri publice


şi instalaţii a-IX-a 1 31




lucrǎri publice


şi instalaţii a-X-a 1 31


Tehnician în administraţie a-XI-a 1 19

Tehnic / Mecanică Tehnician proiectant CAD a-XI-a 1 28


lucrǎri publice


şi instalaţii a-XI-a 1 27


Tehnician în administraţie a-XII-a 1 20

Tehnic / Mecanică

Tehnician proiectant CAD a-XII-a 1 22

Tehnician mecanic pentru întreţinere şi

reparaţii a-XII-a 1 26


8


lucrǎri publice


şi instalaţii a-XII-a 1 20


SERAL



Tehnician în instalaţii electrice a-XIII-a

s 1 10

TOTAL 19 492




Număr

elevi


numerică 3 a-IX-a 1 20


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 3 a-IX-a 1 23

Mecanică




aluminiu şi mase plastice 3 a-X-a 0.5 14


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 3 a-X-a 0.5 16

Fierar betonist montator

prefabricate 3 a-X-a 0.5 10

Mecanică


numerică 3 a-XI-a 0.5 11


aluminiu şi mase plastice 3 a-XI-a 0.5 14

TOTAL 5 123



elevi



TOTAL 2 61






Număr

elevi




9


lucrǎri publice

Tehnician în construcţii şi lucrări

publice a-IX-a 1 29


Servicii / Comerţ Tehnician în activităţi de comerţ a-X-a 1 29



lucrǎri publice


şi instalaţii a-X-a 1 33




lucrǎri publice




Tehnician în administraţie a-XII-a 1 17

Tehnic / Mecanică Tehnician proiectant CAD a-XII-a 1 28


lucrǎri publice




SERAL



Tehnician în instalaţii electrice a-XIII-a

s 1 15

TOTAL 17 467




Număr

elevi

Mecanică


numerică 3 a-IX-a 1 27


aluminiu şi mase plastice 3 a-IX-a 1 26


lucrǎri publice

Instalator instalaţii tehnico-sanitare

şi de gaze 3 a-IX-a 1 25




lucrǎri publice


şi de gaze 3 a-X-a 0.5 19

Mecanică




aluminiu şi mase plastice 3 a-XI-a 0.5 15


lucrǎri publice


şi de gaze 3 a-XI-a 0.5 16

Fierar betonist montator

prefabricate 3 a-XI-a 0.5 7

TOTAL 6 163


10



elevi



TOTAL 2 54


Profiluri-specializări / domenii-calificării - an şcolar curent 2018-2019



elevi






lucrǎri publice


publice a-X-a 1 30


Servicii / Comerţ Tehnician în activităţi de comerţ a-XI-a 1 29



lucrǎri publice






lucrǎri publice




SERAL


Tehnician în instalaţii electrice a-XIII-a s 1 18

TOTAL 14 410




Număr

elevi

Comerţ Comerciant – vânzător 3 a-IX-a 1 29

Mecanică


numerică 3 a-IX-a 0.5 14

Mecanic utilaje şi instalaţii pentru

industrie 3 a-IX-a 0.5 13


lucrǎri publice


şi de gaze 3 a-IX-a 1 21


numerică 3 a-X-a 1 23


11


aluminiu şi mase plastice 3 a-X-a 1 18


lucrǎri publice


şi de gaze 3 a-X-a 1 20




lucrǎri publice


şi de gaze 3 a-XI-a 0.5 20

TOTAL 6 168



elevi



TOTAL 2 61






Număr

elevi








lucrǎri publice


publice a-XI-a 1 30


Tehnician in activităţi de comerţ a-XII-a 1 25



lucrǎri publice

Tehnician desenator pentru

construcţii şi instalaţii a-XII-a 1 33


SERAL Tehnician în instalaţii electrice a-XIII-a s 1 15

TOTAL 12 352




Număr

elevi

Comerţ Comerciant - vânzător 3 a-IX-a 1 28


12


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 3 a-IX-a 1 28

Comerţ Comerciant - vânzător 3 a-X-a 1 26


numerică

3 a-X-a 0.5 11

Mecanic utilaje şi instalaţii în

industrie

3 a-X-a 0.5 10


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 3 a-X-a 1 19


lucrǎri publice


sanitare şi de gaze 3 a-XI-a 1 16


numerică 3 a-XI-a 1 19


aluminiu şi mase plastice 3 a-XI-a 1 17

TOTAL 8 174



elevi



TOTAL 2 58

Total nr clase: 22 / nr. elevi: 584 / An şcolar: 2019-2020

1.3 SUCCESELE ÎNREGISTRATE DE ELEVII ŞCOLII

Elevii liceului au obținut premii și mențiuni la olimpiade și concursuri școlare, situația pe ultimii 5 ani

fiind următoarea:

• ANUL ŞCOLAR 2014-2015

În anul şcolar 2014-2015 elevii şcolii noastre au participat la olimpiade şi concursuri şcolare la faza

judeţeană şi naţională, obţinând următoarele premii şi menţiuni:

Nr. crt. Numele şi prenumele elevului Clasa Locul/

premiul

Concursul/

olimpiada

Faza :

locală/ judeţeană/

naţională/

internaţională

1. MUREŞAN O. ANDREEA-MARIA XIC locul 1 OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Mecanică

judeteană /

participare natională


13

2. MARCAR IULIA DENISA XIC locul 2 OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Mecanică

judeteană

3. RUS MARCUS FLORIN XIC locul 3 OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Mecanică

judeteană

4. PURDEA FLORIN ANDREI XIIC locul 3 OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Mecanică

judeteană

5. PERHAITA GRIGORE IONEL XII E locul 1 OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Construcţii

judeteană /


6. BOGDAN ALIN SAMUEL XII E locul 4

(menţiune)

OLIMPIADA

TEHNOLOGII

Construcţii

judeteană

7. SUCIU ANAMARIA IX A locul 2 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

8. VĂDEAN GEORGIANA X A locul 3 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

9. UNGUR LARISA GEORGIANA XI A locul 2 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

10. CÎMPAN FANUELA SUSANA XI A locul 3 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

11. MARIŢ TEOFIL IXC locul 1 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană /


12. FĂTU TIMOTEI XC locul 2 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

13. PURDEA FLORIN ANDREI XIIC locul 2 Conc. Naţ. de

matematică

“A. Haimovici”

judeteană

14. GEORGIU MARIA XI A premiul 2 Conc. Internaţional de

meşteşuguri

tradiţionale” Mâini de

aur”

CAEN 2015

sectiunea A7

15. MOTOGNA CRISTINA XI D premiul 2 Conc. Internaţional de

meşteşuguri

tradiţionale” Mâini de

aur”

CAEN 2015

sectiunea A7

16. GEORGIU GABRIEL IX A participare Conc. Nat. de eseuri

„Succesul în ospitalitate

şi turism”

Natională

17. HASIU CRISTIAN

(echipa de baschet băieţi)

XIIC locul 2 Olimpiada nat. a

sportului şcolar

faza pe municipiu

18. KOVACS SZOBOLCS

(Echipa fotbal)

XII D locul 3 Olimpiada nat. a

sportului şcolar

Faza judeţeană

GHERLA

19. VAIDA TANASIE

(Echipa fotbal)

XII C locul 1 Olimpiada nat. a

sportului şcolar

faza pe municipiu

20. BĂIEŞ DANISA MARIA

XII A premiul 3 Festivalul Nat. de

poezie “Ocrotiţi de

Eminescu”- Creaţie

literară

Natională

BLAJ


14




Nr.crt. Numele şi prenumele

elevului

Clasa Olimpiada / concursul Locul/ premiul

1. FĂTU TIMOTEI

XI C Olimpiada disciplinelor din aria

curriculară „Tehnologii” -

Mecanică

Faza judeţeană

locul II

2. SEVAN RAUL ALIN

XI C locul III

3. BORA DUMITRU DANIEL

XI C locul IV

4. RUS MARCUS – FLORIN

XII C Olimpiada disciplinelor din aria

curriculară „Tehnologii” -

Mecanică

Faza judeţeană

locul III

5. MUREŞAN O. ANDREEA –

MARIA

XII C locul III

6. MARCAR C. IULIA – DENISA

XII C locul V

7. TOROK PAUL FLAVIU XII E Olimpiada disciplinelor din aria

curriculară „Tehnologii” –

Construcţii, Instalaţii şi lucrări

publice

Faza judeţeană

locul II

8. VĂDEAN R. GEORGIANA –

ORIANA

XI A Olimpiada disciplinelor din aria

curriculară „Tehnologii” –

Economic

Faza judeţeană

locul V

9. FĂTU EVA NAOMI

XII B Competiţia BUSINESS PLAN

Faza judeţeană

Premiul I

10. BOLDOR VALENTINA

XII B Premiul I

11. GEORGIU GABRIEL

X A Concursul naţional

Alege! Este dreptul tău”

Faza judeţeană

Premiul II

12. PRODAN MĂDĂLINA

IX A Premiul II

13. COSMA ARIANA XII E Concursul Naţional de Poezie

„Ocrotiţi de Eminescu”

Premiul special

14. BUJITA DENIS

IX C Concursul naţional

Stiu si aplic

Locul II

21. GÂNGĂ SAMUEL XI B menţiune Târgul de primăvară al

FE

judeteana

CLUJ

22. RETEGAN NINA XI B menţiune Târgul de primăvară al

FE

judeteana

CLUJ

23. GHEORGHIU ALEXANDRA

XI B menţiune Târgul de primăvară al

FE

judeteana

CLUJ

24. CIUREAN ALIN XII E Premiul 2 Concurs National „Cum

e datina străbună”

CAEN A8


15

15. MURESAN MIHAI IX C CAEN- Tehnic poz. 10

Locul II

16. TOMOIAGA DIANA IX C Locul II

17. RUS CIPRIAN

IX A Concursul National de

matematica aplicata

A. Haimovici /

faza judeteana

M

18. SERBAN PETRUTA

IX A M

19. SUCIU ANAMARIA

X A II

20. BUTYKA ANDREI

XI A M

21. CAMPAN FANUELA

XII A III

22. RUS TEODORA

XII A M

23. SABADAS ALEX

IX B II

24. OPREA ANCUTA

IX C III

25. MURESAN MIHAI

IX C M

26. POPA LOREDANA

IX B M

27. MARIT TEOFIL

X C M

28. SZEKELY LAURENTIU

X D M

29. Echipa fotbal

PRODAN RAUL

BOTA CĂLIN

XIIC,

XIIF

OLIMPIADA SPORTULUI

SCOLAR- Campionat de fotbal

băieți, faza jud.

locul III

30. Echipa fotbal

BLAJ ALEX

XIIF CUPA BRÂNCUȘI - Campionat

de fotbal băieți

Locul I

31. Echipaj

DARDAI ALEXANDRU

UNGUR RAREȘ CRISTIAN

MOLDOVAN DARIUS

ANDREI

XII B Concurs teme SSM

Prevenirea începe prin informare

locul I

32. FE WHEELS HEAVEN SRL

TRIF LARISA

BUTYKA ANDREI

XI A Tg. de primăvara al FE M

33. RUS ROBERTO

XII F Activitate moral creștină participare

34. TOMOIAGĂ DIANA

IX C Let s hear the music first and

foremost, secț. liceu

Premiul II

35. BUJIȚĂ DENIS

IX C Premiul II

36. MATEI DIANA

X E Tricolorul primăverii- concurs

atletism

Locul I

37. RUS CORNEL

X E Locul II


16




Nr.

Crt

Numele şi prenumele

elevului Clasa Disciplina

Etapa olimpiadei

(județeană, națională,

internațională)

Rezultatul

obținut

1 FĂTU TIMOTEI XII C Mecanică județeană / participare

la națională Locul I

2

ROTAR VLAD VASILE

LIVIU

XI D Construcții, instalații și

lucrări publice

județeană / participare


3 RAȚ ALEXANDRU

SORIN XI D

Construcții, instalații și

lucrări publice județeană Locul II

4

CÎMPEAN ALEXANDRU

XI C Mecanică județeană / participare

la națională Locul I/II

5

ROMAN DĂNUȚ

ANDREI

XI C Mecanică județeană Locul III

6 MARIȚ TEOFIL XI C Mecanică județeană Mențiune

7 RUS CIPRIAN BOGDAN X A

Concursul național de

matematică aplicată

„A. Haimovici”

județeană Mențiune

8 BUTYKA ANDREI XII A

Concursul național de

matematică aplicată

„A. Haimovici”

județeană Mențiune

9

BUJIȚĂ DENIS,

MUREȘAN MIHAI,

TOMOIAGĂ DIANA

MARIA

XC Concurs ”ȘTIU ȘI

APLIC” județeană Mențiune

10

GEORGIU GABRIEL

PIERRE, VALE

GEORGIANA, SUCIU

ANAMARIA

XIA Concursul Național

Business Plan județeană Premiul II

12

DOBOȘ DARIA MARIA XII

Olimpiada Națională a

Sportului Școlar

județeană / participare


13

Echipa de OINĂ,

MĂRINCEAN FLORIN

IONUȚ

(IX-XII)

IXB


Sportului Școlar județeană Locul I

14

Echipa de OINĂ,

MĂRINCEAN FLORIN

IONUȚ

(IX-XII)

IXB


Sportului Școlar națională Mențiune



17



Nr.

crt.

Numele și prenumele

elevului

Clasa Disciplina Etapa olimpiadă/ concurs

(județeană, națională,

internațională

Rezultatul

obținut

(premiul sau

mențiunea)

1 BANTO DENISA XC Fizică Faza județeană- Olimpiada de

Fizică „Ștefan Procopiu”

Mențiune

2 BARBOR IONUȚ IXA Matematică Faza județeană-Concursul

Național de matematică

„A.Haimovici”

Locul 1

și participare la

Faza națională

3 BERTA LUCIANA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-

spune NU intimidării !

Foto-video

Locul 1

4 BOJOR ANGELA IXA Matematică Faza județeană-Concursul


„A.Haimovici”

Locul 3

5 BOJOR ANGELA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Foto-video

Locul 1

6 BUJIȚĂ DENIS XIC Tehnologii Faza județeană- Știu și Aplic ! Locul 3

7 CÎMPEAN

ALEXANDRU

XII C Tehnologii-

Mecanică

Faza județeană - Olimpiada

disciplinelor din aria curriculară

Tehnologii

Locul 2

8 CÎMPEAN

ALEXANDRU

XIIC Tehnologii-

MECANICĂ

Faza națională -Concurs

național „O carieră în inginerie”

În lumea mașinilor virtuale

Locul 1

9 FARAGO LARISA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Foto-video

Locul 1

10 FLORIAN FLAVIU

IOAN

XA Educație fizică și

sport

Echipa Oină**


Națională a Sportului Școlar

Locul 1

11 FLORIAN FLAVIU

IOAN

XA Educație fizică și

sport

Echipa Oină**

Faza naţională - Olimpiada


Locul 3

12 GEORGIU CĂTĂLIN

IONUŢ

XD Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

13 GEORGIU CĂTĂLIN

IONUŢ


sport

Echipa Oină**



Locul 3

16 GEORGIU GABRIEL –

CRISTIAN – PIERRE

XII A Tehnologii-

ECONOMIC,

ADMINISTRATIV,

COMERȚ



Tehnologii

Locul1

14 GEORGIU GABRIEL

COSMIN

XID Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1


18

15 GEORGIU GABRIEL

COSMIN

XID Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

17 GEORGIU

GHEORGHE

XIIB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

18 GEORGIU

GHEORGHE


sport

Echipa Oină**



Locul 3

19 GEORGIU NECHITA

DĂNUŢ

XIF Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

20 GEORGIU NECHITA

DĂNUŢ

XIF Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

21 GÎRDA CĂTĂLIN –

SERGIU

XI B Tehnologii-

MECANICĂ



Tehnologii

Locul 1

și participare la

Faza națională

22 GÎRDA CĂTĂLIN –

SERGIU

XIB Tehnologii-

MECANICĂ

Faza națională - Concurs


-AutoCAD

Locul 2

23 GOJA LISA X B Tehnologii-

ECONOMIC

Faza județeană- Concurs

”Alege, este dreptul tău!”

Mențiune

24 HANGO RAREŞ IXB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

25 HANGO RAREŞ IXB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

26 HATOS DENISA IXA Matematică Faza județeană-Concursul


„A.Haimovici”

Mențiune

27 HATOS DENISA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Foto-video

Locul 1

28 HOSSU VICTOR XIC Tehnologii Faza județeană - Cu viața mea

apăr viața!

Locul 2

29 HAJDU ZOLTAN XIC Tehnologii Faza județeană - Cu viața mea

apăr viața!

Locul 3

30 MĂRINCEAN FLORIN

IONUŢ

XB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

31 MĂRINCEAN FLORIN

IONUŢ

XB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

32 MARIȚ TEOFIL XIIC Tehnologii-

MECANICĂ




Locul 1

33 MATE ALEXANDRU IX B Educație fizică și

sport



Tenis de masă

Mențiune

34 MICLEA TIMOTEI XI B Tehnologii Faza județeană - Cu viața mea

apăr viața!

Locul 2

35 MOTOGNA MARIUS

GHEORGHE


sport

Echipa Oină**



Locul 1

36 MOTOGNA MARIUS

GHEORGHE


sport

Echipa Oină**



Locul 3


19

37 MUREȘAN DIANA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Foto-video

Locul 1

38 MUREȘAN GEORGE –

BOGDAN

XI C Tehnologii Faza județeană - Cu viața mea

apăr viața!

Locul 2

39 MUREŞAN GEORGE –

BOGDAN

XI C Tehnologii-

CONSTRUCȚII,

INSTALAȚII ȘI

LUCRĂRI

PUBLICE



Tehnologii

Locul 2

40 MUREŞAN MIHAI XI C Tehnologii-

CONSTRUCȚII,

INSTALAȚII ȘI

LUCRĂRI

PUBLICE

Faza națională - Olimpiada


Tehnologii

Mențiune

41 MUREŞAN MIHAI XI C Tehnologii-

CONSTRUCȚII,

INSTALAȚII ȘI

LUCRĂRI

PUBLICE



Tehnologii

Locul 1

42 MUREȘAN MIHAI XIC Tehnologii Faza județeană- Știu și Aplic ! Locul 3

43 OROS ANDREI XA Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

44 OROS ANDREI XA Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

45 PETER EDUARD

VASILE

XC Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

46 PETER EDUARD

VASILE

XC Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

47 PUJAEV DUMITRU XD Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

48 PUJAEV DUMITRU XD Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

49 POPA LOREDANA

MILENA

XIB Tehnologii-

MECANICĂ



-AutoCAD

Locul 2

50 PRECUP LARISA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Foto-video

Locul 1

51 PRODAN MĂDĂLINA XI A Tehnologii-

EONOMIC

Faza județeană- Concurs

”Alege, este dreptul tău!”

Locul 2

și calificat la

Faza națională

52 RAŢ ALEXANDRU –

SORIN

XII D Tehnologii-

CONSTRUCȚII,

INSTALAȚII ȘI

LUCRĂRI

PUBLICE



Tehnologii

Locul 2


20

53 ROMAN DĂNUŢ –

ANDREI

XII C Tehnologii-

Mecanică



Tehnologii

Locul 1

și participare la

Faza națională

54 ROMAN DĂNUȚ-

ANDREI

XIIC Tehnologii-

MECANICĂ




Locul 1

55 SABADÂȘ ALEX

DANIEL

XIB Tehnologii-

MECANICĂ



-AutoCAD

Locul 2

56 ŞLEAM EMANUEL

VASILE


sport

Echipa Oină**



Locul 1

57 ŞLEAM EMANUEL

VASILE


sport

Echipa Oină**



Locul 3

58 STOICESCU SONIA IXA Psihologie Faza județeană - Stop Bullying-


Mențiune

59 TALPOȘ CAMELIA IXB Matematică Faza județeană-Concursul


„A.Haimovici”

Mențiune

60 TĂMAŞ BOGDAN XB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 1

61 TĂMAŞ BOGDAN XB Educație fizică și

sport

Echipa Oină**



Locul 3

62 TECAR CĂLIN

ADRIAN


sport

Echipa Oină**



Locul 1

63 TECAR CĂLIN

ADRIAN


sport

Echipa Oină**



Locul 3

64 TEREC IOAN XIA Matematică Faza județeană-Concursul


„A.Haimovici”

Mențiune

65 TOMOIOAGĂ DIANA

MARIA

XIC Tehnologii Faza județeană- Știu și Aplic ! Locul 3




Nr.

crt.

Numele și

prenumele elevului

Clasa Disciplina Etapa olimpiadă/

concurs

(județeană,

națională,

internațională)

Rezultatul

obținut

Olimpiada/

Concursul


21

1. GÂRDA CĂTĂLIN

SERGIU

XII B Tehnologii

Mecanică

faza națională

Premiul 3

Olimpiada

disciplinelor din

aria curriculară

„Tehnologii”

2. GÂRDA CĂTĂLIN

SERGIU

XII B Tehnologii

Mecanică

faza județeană

participare faza

națională

Premiul 1

3. CHECHEDI

GABRIEL

XI C Tehnologii

Mecanică

faza județeană Premiul 1

4. BANTO DENISA

CRISTINA

XI C Tehnologii

Mecanică


5. BENE OVIDIU

IONUȚ

XII B Tehnologii

Mecanică


6. MUREȘAN MIHAI XII C Tehnologii

Construcții



Construcții

faza națională Mențiune


Construcții

faza națională Premiul

Special

9. CRISTE ADRIAN XI D Tehnologii

Construcții


10. PUJAEV DUMITRU XI D Tehnologii

Construcții


11. PRODAN

NATANAEL

ADRIAN

XI D Tehnologii

Construcții


12. CRISTE ADRIAN XI D Tehnologii

Construcții


13. PUJAEV DUMITRU XI D Tehnologii

Construcții


14. PRODAN

NATANAEL

ADRIAN

XI D Tehnologii

Construcții


15. BUCHEI DENISA IX A

Oină fete faza națională

Premiul 3 Olimpiada

Sportului Școlar

Olimpiada

Sportului Școlar

16. TALPOŞ ADELA

LOREDANA

IX A

17. GHIRAN ANA

MARIA

IX D

18. FRENŢ

MĂDĂLINA OANA

IX B

19. DOBOŞ AMALIA

LOREDANA XI C

20. CONŢIŞ CRISTINA

ELENA XI C

21. SFECHIŞ LILIANA X C

22. POP MARIA

BIANCA X B

23. MIRCEA LORENA

CRISTINA

IX A

24. NAGY-BALDI

IOANA ANDREEA

IX C

25. LECZFALVI

MAGDA OANA

IX A

26. BOLDOR MARIA

FLORINA X A

27. PETRUŢIU MARIA IX A

28. MĂRINCEAN

FLORIN XI B

Oină băieți faza națională

Premiul 3

29. PETER EDUARD XII B


22

30. MOTOGNA

MARIUS

GHEORGHE XI D

Olimpiada

Sportului Școlar

Olimpiada

Sportului Școlar

31. HANGO RAREŞ X B

32. ŞLEAM EMANUEL

VASILE XI D

33. FLORIAN FLAVIU

IOAN

XI A

34. GEORGIU MARIUS

ALIN

XI C

35. GEORGIU

CĂTĂLIN IONUŢ

XI D

36. HATOS GABRIEL

XI B

37. TĂMAŞ BOGDAN

IONUŢ

XI A

38. POP ADRIAN

IX B

39. PUJAEV DUMITRU XI D

40. BOTCĂ PETRICĂ

GABRIEL XC

41. SĂVĂRĂŞAN

DANIEL IONATAN IX B

42-55 Echipa Oină fete

13 fete IX-X

Oină fete faza județeană

Premiul 1

56-70

Echipa Oină băieți

14 băieți

IX-XII

Oină băieți faza județeană Premiul 1

71 BOJOR ANGELA X A Matematică faza județeană Mențiune

Concursul

național de

matematică

„A.Haimovoci”

72 PENEA IOANA X A Matematică faza județeană Mențiune

73 HĂȘMĂȘAN

ANDREI XII A Matematică faza județeană

Mențiune

74 SIGHIARTĂU

MARIAN XII B Matematică faza județeană Mențiune

75 BUJITĂ DENIS XII C Tehnologii faza județeană

participare faza

națională

Premiul 1 Concursul

național

„Stiu și Aplic” 76 MUREȘAN MIHAI XII C

77 RUS IOANA

MARIA XI D

Educativ faza interjudețeană Mențiune Concurs CAERI

Pixel Art

78

BOGDAN ANCA

X A

Geografie-

artă

faza interjudețeană Premiul 1 Concurs CAER

Generația ECO-

Terra

78 RUS IOANA

MARIA XI D

Geografie- artă faza interjudețeană Premiul 2 Concurs CAER

Generația ECO-

Terra

80 BUJITĂ DENIS

XII C Tehnologii faza județeană

Premiul 2 Concurs județean

„Cu viața mea

apăr viața !” 81 MUREȘAN MIHAI XII C

82 BANDE VLAD

XI A

Sport-Lupte Națională Premiul 1 Cupa Națională

Taekwon-do

83 BANDE VLAD

XI A

Sport-Tull Națională Premiul 3 Cupa Națională

Taekwon-do

84 BUJOR TABITA

X B

Religie Faza județeană Premiul 2 Olimpiada religie

evangh.


23

1.4 REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII

1.4.1 Rata de promovare pe ultimii 5 ani:

● Rata de promovare, pe profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă 2014/2015

Filieră Profil / domeniu

Nr. total elevi rămaşi la sfârşit de an

şcolar Nr. elevi promovaţi

Total Fete Băieţi Total Fete Băieţi

Liceal tehnic curs de zi 324 102 222 316 101 215

Tehnologică Tehnic

Liceal economic curs de zi 223 136 87 219 135 84

Tehnologică Servicii

Liceal tehnic curs seral 76 26 50 67 22 45

Tehnologică Tehnic

Şcoala profesională 76 24 52 73 24 49

Şcoala postliceală 62 43 19 62 43 19

Total 761 331 430 737 325 412

Rata de promovare: 96,84%

Rata de promovare liceu tehnic (curs de zi): 97,53%

Rata de promovare liceu economic (curs de zi) : 98,20%

Rata de promovare liceu tehnic (curs seral): 88,15%

Rata de promovare şcoala profesională (curs zi): 96,05%

Rata de promovare şcoala postliceală: 100%



24






Tehnologică Tehnic




Tehnologică Tehnic



Total 672 286 386 641 282 359













Tehnologică Tehnic



25



Tehnologică Tehnic



Total 633 284 349 615 276 339




Rata de promovare liceu tehnic (curs seral): 100%









Tehnologică Tehnic




Tehnologică Tehnic



Total 637 267 370 620 260 360


26













Tehnologică Tehnic




Tehnologică Tehnic



Total 590 262 328 584 250 334


Rata de promovare liceu tehnic (curs de zi): 100%


Rata de promovare liceu tehnic (curs seral): 100%




27

1.4.2 Rata de succes la examene pe ultimii 5 ani:

●Rata de succes la examenul de bacalaureat şi la examenele de certificare a competenţelor profesionale, sexe, medii de rezidenţă.

2014/2015


Nr. total elevi

prezentaţi la

examenul de

bacalaureat

Reuşiţi

Nr. total elevi prezentaţi la

examenul de certificare a

competenţelor

profesionale

Reuşiţi

Total F. B. Total F. B. Total F. B. Total F. B.

Tehnologică Tehnic zi 73 27 46 59 21 38 101 44 57 101 44 57

Tehnologică Servicii zi 65 36 29 57 30 27 37 26 11 37 26 11

Tehnologică Tehnic seral 0 0 0 0 0 0 3 0 3 3 0 3

Şcoala profesională 0 0 0 0 0 0 17 6 11 17 6 11

Şcoala postliceală 0 0 0 0 0 0 22 15 7 22 15 7

Total 138 63 75 116 51 65 180 91 89 180 91 89

Rata de succes bacalaureat: 84,05% Rata de succes certificare competenţe: 100%


2015/2016


Nr. total elevi

prezentaţi la

examenul de

bacalaureat

Reuşiţi

Nr. total elevi prezentaţi la

examenul de certificare a

competenţelor

profesionale

Reuşiţi




Tehnologică Tehnic seral 0 0 0 0 0 0 - - - - - -


28

Şcoala profesională - - - - - - 2 1 1 2 1 1

Şcoala postliceală - - - - - - 13 9 4 13 9 4

Total 87 40 47 60 29 31 108 48 60 108 48 60



2016/2017


Nr. total elevi

prezentaţi la

examenul de

bacalaureat

Reuşiţi

Nr. total elevi prezentaţi

la examenul de certificare

a competenţelor

profesionale

Reuşiţi







Total 91 40 51 65 34 31 107 59 48 107 59 48



29


2017/2018


Nr. total elevi

prezentaţi la

examenul de

bacalaureat

Reuşiţi



a competenţelor

profesionale

Reuşiţi







Total 60 29 31 42 21 21 105 41 64 105 41 64

Rata de succes bacalaureat: 70% Rata de succes certificare competenţe: 100%


2018/2019


Nr. total elevi

prezentaţi la

examenul de

bacalaureat

Reuşiţi



a competenţelor

profesionale

Reuşiţi







Total 79 47 32 63 40 23 101 40 61 101 40 61



30

1.4.3 Rata de retenție și rezultatele școlare pe ultimii 5 ani:

● Date privind retenţia, progresul şi rezultatele şcolare

2014/2015

Nivel de învăţământ

Nr. total elevi

înscrişi la început

de an şcolar

Plecaţi pe parcursul anului

Veniţi

Rămaşi la

sfârşit de an

şcolar Rata de

retenţie

Total Fete Transferaţi

Retraşi,

abandon Exmatriculaţi Repetenţi

Total Fete

Total Fete Total Fete Total Fete Total Fete Total Fete

Liceal tehnic 406 132 5 3 7 2 0 0 17 5 6 1 383 123 94,33%

Liceal servicii 231 139 6 2 6 3 0 0 4 1 4 2 219 135 94,80%

Şcoala profesională 74 24 0 0 2 1 0 0 3 0 4 1 73 24 98,64%

Şcoala postliceală 65 44 0 0 3 1 0 0 0 0 0 0 62 43 98,41%

Total 776 339 11 5 18 7 0 0 24 6 14 4 737 325 94,97%


2015/2016


Nr. total elevi


de an şcolar


Veniţi

Rămaşi la

sfârşit de an

şcolar

(promovaţi) Rata de

retenţie


Retraşi,


Total Fete


Liceal tehnic 348 117 2 1 15 7 0 0 11 1 1 1 321 109 92,24%

Liceal economic,

administrativ, comerţ 184 119 7 6 3 2 0 0 3 2 1 0 175 111 95,10%


31



Total 705 307 20 10 30 16 0 0 21 4 4 3 641 282 90,92%


2016/2017


Nr. total elevi


de an şcolar


Veniţi

Rămaşi la

sfârşit de an

şcolar


retenţie


Retraşi,


Total Fete


Liceal tehnic 305 106 0 0 7 2 0 0 6 3 0 0 292 101 95,73%

Liceal economic,




Total 678 307 4 2 43 23 0 0 18 8 2 2 615 276 90,70%


32


2017/2018


Nr. total elevi


de an şcolar


Veniţi

Rămaşi la

sfârşit de an

şcolar


retenţie


Retraşi,


Total Fete


Liceal tehnic 302 109 0 0 6 6 16 2 4 3 5 2 281 100 93,02%

Liceal economic,




Total 684 285 2 1 38 17 16 2 15 7 7 2 620 260 90,65%


2018/2019


Nr. total elevi


de an şcolar


Veniţi

Rămaşi la

sfârşit de an

şcolar


retenţie


Retraşi,


Total Fete


Liceal tehnic 253 90 1 0 1 1 5 1 0 0 1 0 247 88 97,62%

Liceal economic,




Total 638 270 5 0 39 18 6 1 7 2 3 1 584 250 91,37%


33

Capitolul 2

ANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Analiza profilului economic. Repere economice ale Regiunii de Nord-Vest.

Planul de dezvoltare regională (PDR) este principalul document de planificare elaborat la

nivel regional şi reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţional în raport cu nevoile

specifice la nivel de regiune, dar şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali

finanţatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective.

Planificarea are în vedere atât fondurile externe (europene) cât şi interne (naţionale/guvernamentale,

regionale, locale). PDR a fost realizat în conformitate cu orientările metodologice elaborate de către

Ministerul Dezvoltării Regionale ce vizează atât conţinutul Planurilor de Dezvoltare Regională cât

și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al acestora, fiind modificat în urma analizei

ex-ante.

Planul de Dezvoltare Regională își propune să contribuie la realizarea celor trei obiective de

bază ale politicii de dezvoltare regională în România, stipulate în Legea nr.315/2004 privind

dezvoltarea regională:

1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente,

2. Corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor,

3. Stimularea cooperării inter-regionale, interne şi internaţionale, transfrontaliere.

PDR 2014-2020 porneşte de la analiza cantitativă şi calitativă a condiţiilor existente şi a

tendinţelor înregistrate în perioada de programare trecută (2007-2013) la nivelul regiunii de

dezvoltare Nord-Vest (Transilvania Nord) în domenii legate de: resursele naturale, sistemul de

aşezări, structura socio-demografică a populaţiei, infrastructura, mediul, economia, turismul,

agricultura şi dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna guvernanţă.

Analiza situaţiei existente se încheie cu evidenţierea potenţialului şi a nevoilor specifice regiunii,

prinintermediul analizei punctelor tari și slabe, oportunităţilor și ameninţărilor (SWOT).

Pe baza acestor informaţii, a viziunii de dezvoltare pe termen lung, precum şi a contextului de

planificare şi programare de la nivel naţional şi european privind politica de coeziune pentru

perioada 2014-2020, au fost formulate obiective, priorităţi şi acţiuni specifice de dezvoltare ale

regiunii pentru exerciţiul financiar 2014-2020.


34

Ultima parte a documentului oferă informaţii privind cadrul în care ar trebui să se realizeze

procesul de monitorizare şi evaluare a PDR pe parcursul perioadei 2014-2020. Aceste activităţi sunt

importante, deoarece perioada actuală de programare pune un accent mai mare pe obţinerea de

rezultate care să conducă la un impact real mai mare, dar şi pentru a putea realiza rapoartele

strategice privind implementarea planului în 2016, 2019 şi 2022.

PDR 2014-2020 oferă cadrul necesar pentru identificarea şi integrarea/corelarea proiectelor la

nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, pe baza priorităţilor de dezvoltare pentru următoarea

perioadă de programare.

Astfel documentul conţine şi un portofoliu de proiecte prioritare strategice. Prin acest

portofoliu se dorește să se contribuie la creşterea absorbţiei şi impactului fondurilor la nivel regional.

De asemenea, sperăm, că în acest mod impactul asupra dezvoltării regiunii ar fi unul mult mai

puternic, investiţiile prioritare finanţate din fonduri europene sau guvernamentale fiind multiplicate

prin investiţiile realizate din fonduri private utilizate pentru proiecte complementare, conexe celor

prevăzute în cadrul portofoliului de proiecte strategice la nivel regional.

În cadrul PDR se realizează o analiză detaliată a tuturor sectoarelor de dezvoltare a regiunii

Nord-Vest, un capitol aparte reprezintă Educația, care cuprinde informații relevante atât pentru

învățământul profesional și tehnic, căt și pentru învățământul superior.

În continuare sunt prezentate prioritățile identificate în cadrul STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ, din care am preluat prioritățile și obiectivele specifice.

Strategia de dezvoltare propusă pentru Regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 se

bazează pe rezultatele analizei SWOT şi pe nevoile şi provocările, care au putut fi identificate în

această analiză. De asemenea are în vedere viziunea şi obiectivele identificate la niveln regional pe

termen lung, precum şi orientările de la nivel european şi naţional.În ceea ce priveşte aspectele

metodologice s-a adoptat orientarea europeană bazată pe concentrarea tematică a resurselor şi

orientarea către rezultate şi impact, ca răspuns la principalele provocări identificate. Conform logicii

de intervenţie promovate la nivel european pentru perioada 2014-2020, strategia se structurează pe

următoarele nivele de intervenţie: obiectiv general, priorităţi şi priorităţi de intervenţie69, pentru

care s-au stabilit obiective specifice, respectiv acţiuni orientative70. Fiecare prioritate corespunde

mai multor Obiective Tematice Europene.

Aspecte demografice

Judeţul Cluj este situat în partea de nord-vest a României, fiind capitala regiunii de

dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi aflându-se la graniţa cu regiunea de dezvoltare

Centru.

Vecinii săi sunt:


35

• la nord-est - judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud

• la est - judeţul Mureş

• la sud - judeţul Alba

• la vest - judeţul Bihor

• la nord - judeţul Sălaj.

Poziţia geografică oferă județului un avantaj competitiv deosebit, având în vedere faptul că

județul Cluj se află relativ în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum şi într-o zonă de

convergentă a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Brașov- Bucureşti, care va

lega coridoarele paneuropene 5 şi 9, permițând conectarea României cu axele de comunicații din

Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, principală axă de comunicație est-vest din ţară, precum

şi mai multe axe tradiționale de comunicație către centrul țării.

Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafaţa României) situându-se pe locul

12 între judeţe ca şi mărime. Din această suprafaţă, 63,8% este acoperită de terenuri agricole, 25,1%

de păduri şi alte vegetaţii forestiere, 2,9% este ocupată cu construcţii, 1,8% căi de comunicaţii şi căi

ferate, iar 5% îl reprezintă terenurile degradate şi neproductive.(Fig.3)

Populația județului Cluj era de 726881 locuitori la 1 iulie 2017,iar județul ocupa locul 8 în

ierarhia judeţelor la nivel naţional cu o pondere de 3,25% din populaţia ţării.

Judeţul Cluj are o reţea de localităţi formată din:

• un municipiu de rang 1: Cluj-Napoca – care are cel mai puternic efect de polarizare,

concentrând 66,8% din populația județului, exercitând efecte negative asupra

dezvoltării celorlalte centre urbane din județ.

• 4 municipii de rang 2: Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla;

• un oraş de rang 3: Huedin;

• 75 comune, având 420 de sate.

Evoluţia produsului intern brut (PIB) şi a valorii adăugate brute (VAB)

Pentru evoluția produsului intern brut pe locuitor calculat pe baza puterii de cumpărare, nu

există date actualizate, evoluția este analizată până în anul 2011 și arată că în județul Cluj trendul a

fost ascendent în perioada analizată, atingând valoarea de 15.300 în anul 2011, cu mult peste media

națională și regională și la distanță față de celelalte județe ale regiunii.

Fig. nr. 1


36

Sursa datelor: PLAI jud. CLUJ 2016-2025

Evoluția produsului intern brut pe locuitor calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare,

arată că în județul Cluj trendul a fost ascendent în perioada analizată, atingând valoarea de 15.300

în anul 2011, cu mult peste media națională și regională și la distanță față de celelalte județe ale

regiunii.


Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată, rezultată din valoarea noilor

produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora.

Analizând evoluția contribuției regiunilor la formarea VAB națională, se observă că

regiunea Nord-Vest are o pondere de contribuție la formarea VAB, aproape constantă în perioada

analizată, cu puțin peste 11%, comparabilă cu regiunea Centru.

Activitățile economice existente în județ au avut o contribuție diferită la formarea VAB.

Datele oficiale ilustrează faptul că procentul cel mai mare de contribuție l-a avut sectorul industrie

(A02) (inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă, salubritate, gestionarea deșeurilor), cu peste

25% pe întreaga perioadă 2009-2014. Maximul de contribuție a fost atins de acest sector economic

în anul 2011, când a înregistrat un procent de 30 % din total. Pe locul doi se situează activitatea

A04-Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor

personale şi de uz gospodăresc, hoteluri și restaurante, transporturi, depozitare, urmată de activitatea

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Romania 7.400 7.800 9.100 10.400 11.700 11.100 11.700 12.200

Nord-Vest 7.000 7.300 8.500 9.900 10.500 10.100 10.500 10.500

Bihor 7.700 7.800 9.300 10.600 11.000 10.200 10.800 10.100

Bistrita-Nasaud 5.500 6.200 7.200 8.300 9.200 9.000 8.500 8.700

Cluj 9.200 9.800 11.200 13.800 14.400 13.900 14.600 15.300

Maramures 5.300 5.400 6.400 7.200 7.800 7.600 8.000 8.000

Satu Mare 6.200 6.200 6.900 7.700 8.400 8.000 8.200 8.300

Salaj 5.400 5.800 7.200 8.300 8.900 8.600 8.900 8.800

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.000

Titl

u a

xăEvoluţia produsul intern brut pe locuitor calculat pe baza parităţii puterii de

cumpărare (în PCS)


37

de administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi

asistenţă socială (A09), urmată de tranzacții imobiliare (AO7) și construcții (A03).

De remarcat este faptul că agricultura (A01)se situează la un nivel scăzut de contribuție

regională la VAB (sub 4% pe întreaga perioadă), acest lucru fiind datorat nivelului scăzut de

productivitate și al practicării în mare mare măsură a agriculturii de subzistență, în județul Cluj

înregistrându-se cel mai mic procent dintre toate județele regiunii.

Fig. nr. 3


Dinamica generală a firmelor - unităţi locale active

Informațiile furnizate de INS pentru perioada 2008-2016, oferă o imagine de ansamblu

asupra evoluției firmelor din județul Cluj.

La sfîrșitul anului 2008, erau înregistrate, la niveul județului, un număr de 28302 unități

locale active, număr care a început să scadă în anii următori, ajungând la 23063 unități locative în

anul 2011, datorita crizei economice care a afectat și țara noastră. Începând cu anul 2012 sirtuația

începe să se redreseze, ajungând în 2015 la 28890 unități locale active, în anul 2016 numărul

acestora este de 30468, depășind cu aproape 2000 numărul de firme din 2008. Aceeași tendință s-a

manifestat și la nivel regional, cu mențiunea că în nici un județ nu s-a atins numărul de firme din

2008, cu excepția Clujului.

A01 A02 A03 A04 A05 A06 A07 A08 A09 A10

2009 3,8% 24,9% 14,0% 21,6% 5,0% 2,2% 10,3% 3,3% 11,8% 3,0%

2010 3,5% 27,2% 13,1% 15,6% 5,7% 2,2% 12,6% 4,3% 12,0% 4,0%

2011 3,3% 34,1% 7,6% 11,1% 5,9% 2,3% 12,0% 5,1% 13,1% 5,4%

2012 2,3% 24,7% 9,7% 19,7% 8,5% 2,5% 11,7% 4,8% 11,8% 4,3%

2013 2,5% 24,4% 8,6% 17,5% 10,5% 3,4% 11,8% 6,0% 12,0% 3,4%

2014 2,3% 24,7% 8,1% 17,7% 10,2% 3,1% 10,8% 6,0% 13,4% 3,6%

2015 2,0% 21,3% 7,2% 20,6% 11,5% 3,3% 11,4% 6,8% 11,7% 4,1%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

40,0%

Evoluţia Valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate CAEN REV 2 - județul CLUJ

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


38

Analiza pe sectoare ale economiei naționale în perioada 2008-2016, relevă faptul că numărul

cel mai mare de firme din județ s-a menținut în sectorul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea

autovehiculelor și motocicletelor (G) (chiar dacă a scăzut constant până în anul 2013), urmat de

Activități profesionale, științifice și tehnice (M), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor,

construcții (E), industria prelucrătoare (C) (Anexa 02).

În anul 2016 se observă o creștere a numărului de unități locale active la nivelul majorității

sectoarelor economice din județ. Situația este comparabilă cu cea la nivel regional și din celelalte

județe ale regiunii.

Fig. nr. 4


Pe activități ale economiei naționale, evoluția investițiilor brute, este diferită pe perioada

analizată.

Numărul total de personal al firmelor din județ a avut o evoluție similară cu cea de la nivel

regional și național, respectiv o scădere în perioada 2008-2010, urmată de o ușoară creștere în anii

2011-2012. Pentru perioada 2013-2016 nu sunt date disponibile la nivel regional și județean.

Pe activități economice, datele oficiale sunt disponibile în perioada 2008-2016. Conform

acestora, personalul cel mai numeros este în industria prelucrătoare –C, , urmat de cel din comerț

cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor-G, din construcții –F, din

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

A

C

E

G

I

K

M

P

R

Clu

j

Evoluţia numărului de unităţi locale active

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008


39

tranzacții imobiliare K, din transport și depozitare H. Evoluția acestora în intervalul 2008-2016 este

ilustrată în figura de mai jos.

Fig. nr. 5


Demografia întreprinderilor - întreprinderilor active nou create

Pentru evoluția ponderii forței de muncă din întreprinderile active nou înființate cu capital

străin în perioada 2008-2016 nu există date la nivelul județului, datele sunt agregate la nivel regional

și național.

La nivelul regiunii Nord-Vest ponderea forței de muncă din întreprinderi nou create a avut

o evoluție ascendentă în perioada 2008-2010 (de la 14,6% în anul 2008 la 28,4% în 2010). A urmat

o perioadă de scădere în intervalul 2010-2012, urmată de o creștere în anul 2013 la 22,2%, în 2014

ponderea forței de muncă ajungând la 11,9%, cu scădere semnificativă în anul 2015, respectiv la

4,5%, urmată de o creștere semnificativă în anul 2016 la 11,3%. Aceste fluctuații au fost

determinate și de situația de criză economică, ce a avut repercursiuni negative directe în activitatea

firmelor.

B C D E F G H I J K* P Q R+S

2008 1241 54089 2415 3064 31193 50373 18285 7312 7726 21076 375 1601 3357

2009 1149 45483 2239 3158 25938 43924 17612 7249 7411 21387 361 1465 3145

2010 1036 42786 1818 3098 21280 41236 17881 7755 8193 21337 407 1650 3308

2011 1241 44034 2436 3108 20522 40094 20425 7985 9326 20648 373 1719 3269

2012 1055 44973 2096 2877 21226 40762 21032 7949 11603 22330 357 1905 3510

2013 1050 44426 2027 2989 20200 41137 22603 8990 13019 23897 381 1902 3713

2014 959 47851 2053 3045 19432 40630 22776 9316 15270 24907 442 2005 3936

2015 1041 49773 2169 3125 21389 40561 23989 9502 17260 26661 505 2444 4229

2016 1127 48964 2057 3068 21087 42184 25851 10090 19747 28039 548 2871 4448

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Nu

măr

pers

oan

e

Personalul din unitatile locale, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, judeţul Cluj


40

Sursa : PLAI jud. CLUJ 2016-2025

Piaţa muncii

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează

două serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de

muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili

deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte,

doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii

din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.

AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea

cu statistica europeană (EUROSTAT).

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din AMIGO, este

prezentată detaliat în Anexele 3a Amigo, 3a Amigo nivel de educație şi 3b Amigo detalieri vârstă.

În anul 2017, în Regiunea Nord-Vest rata de ocupare a populaţiei cu vârsa de muncă (15-24 ani) a

fost de 22,6 %, în creștere față de anul școlar 2016 (20,3%). Rata de activitate la nivelul regiunii era

în 2017 de 68,9%, mai mare la populația de sex masculin și în mediul urban.

Anexele nu conțin date referitoare la județe, informațiile privind rata de activitate, rata de

ocupare, rata șomajului BIM, evoluția structurii populației ocupate pe nivel de educație, șomajul de

lungă durată sunt compilate numai la nivel regional.

14,617,4

28,4

17,114,5

22,2

11,9

4,5

11,3

0

5

10

15

20

25

30

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Pro

cen

te

Evoluţia ponderii forţei de muncă din întreprinderi active nou create cu capital strain Regiunea Nord - Vest


41

Fig. nr. 8

Sursa: PLAI jud. CLUJ 2016-2025

În ceea ce privește evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2017

privind populația activă civilă și populația ocupată civilă, rezultă că în județul Cluj acestea au avut

evoluții ascendente aproape pe toată perioada analizată, în 2017 populația activă ajungând la 365,9

mii persoane, în ușoară creștere față de 2016, iar populația ocupată la 358,4 mii persoane, cele mai

mari valori în intervalul analizat.

Fig. nr. 9

0

100

200

300

400

500

Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

Mii

per

soan

e

Evoluţia resurselor de muncă

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

0

100

200

300

400

500


Mii

per

soan

e

Evoluţia resurselor de muncă

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017


42

Fig. nr. 10


Analiza realizată pe județele regiunii Nord-Vest arată că ponderea cea mai mare în toate

județele o dețin serviciile. Trendul regional se respectă în cadrul județelor, existând totuși unele

particularități legate de ponderea rural/urban în cadrul județelor.

Prognoza locurilor de muncă disponibile

În regiunea Nord-Vest, în ipotezele scenariului moderat, per total, proiecțiile indică o

creștere a cererii potențiale la orizontul anului 2020, creșteri mai semnificative observăm în comerț,

în industria prelucrătoare și în industria extractivă, iar după 2013 în transporturi, depozitare și

comunicații. . Cererea potențială de forță de muncă scade în sectoarele agricultură, energie electrică

și termică, gaze și apă, construcții, dar și administrație publică și apărare, învățământ și sănătate și

asistență socială.

În regiunea Nord-Vest, domeniul Mecanic se plasează pe primul loc în cererea potențială de

forță de muncă din cadrul regiunii, deși ponderea sa este mai mică decât media la nivel național.

Alte domenii cu o cerere semnificativă sunt: Economic, Comerț, Industrie textilă şi pielărie.

Prognoza cererii de formare profesională

Structura cererii potențiale, pe domenii de formare ale IPT, în ipotezele scenariului moderat

în regiunea Nord-Vest în perspectiva 2017-2020:

Domenii de formare %

Agricultură 2,6

Chimie industrială 1,2

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,6

0

50

100

150

200

250

300

350

400


Mii

per

soan

Evoluţia populaţiei active civile

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017


43

Comerţ 13,9

Economic 14,4

Electric 3,7

Electromecanică 3,0

Electronică automatizări 3,7

Fabricarea produselor din lemn 2,3

Industrie alimentară 0,9

Industrie textilă şi pielărie 13,9

Materiale de construcţii 0,9

Mecanică 21,5

Turism şi alimentaţie 7,4

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9

Tehnici poligrafice 0,1

Total 100,0


Referitor la cererea de pregătire profesională trebuie privită doar ca un element de ghidare,

atât timp cât informațiile statistice nu oferă un grad de detaliere care să permită o estimare mai

corectă, iar pentru estimarea cererii de formare profesională pe domeniile de calificare ale

învăţământului profesional şi tehnic ar fi fost necesară existenţa unor informaţii cu privire la inserţia

profesională a absolvenţilor la nivelul fiecărui judeţ şi la nivel naţional.

Structura cererii potențiale pe domenii în perspectiva anului 2020 realizată în cadrul

studiilor realizate de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției

Sociale reprezintă o bază de plecare în stabilirea ponderilor domeniilor la nivel regional și local.

Fig. nr. 11

Distribuţia locurilor de muncă pentru care se estimează creșteri, după domeniul de calificare – ocupații

relevante pentru liceul tehnologic sau învățământul profesional

27,2

19,5

13,4

11,1

8,0

7,7

5,1

3,4

1,6

1,0

0,8

0,7

0,5

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0

electric

mecanica

electronica automatizari

industrie textila si pielarie

comert

constructii instalatii si lucrari publice

chimie industriala

turism si alimentatie

fabricarea produselor din lemn

economic

electromecanica

industrie alimentara

materiale de constructii


44


Învăţământul profesional şi tehnic din județul Cluj

Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă

Analiza evoluției numărului de elevi cuprinși în învățământul gimnazial a evidențiat o

scădere importantă la nivelul tuturor județelor regiunii Nord-Vest în perioada 2007-2018. În județul

Cluj scăderea numărului de elevi în ciclul gimnazial a fost de 3519 de elevi, în perioada 2007-2018.

Evoluția ponderii elevilor din ciclul gimnazial pe sexe respectă tendința identificată la

nivelul ciclului primar, astfel că în 2018, populația de sex masculin reprezintă peste 51,8% din

totalul elevilor de gimnaziu, cea feminină ajungând la 48,2 %.

Evoluția ponderii elevilor pe medii de rezidență la nivelul județului Cluj (locația școlii)

respectă tendința ponderilor ciclului primar, respectiv creșterea ponderii în mediul urban la 71,5%

în perioada analizată, concomitent cu scăderea ponderii în mediul rural la 28,5%.

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul gimnazial

Fig.nr. 13


Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul liceal

Analiza evoluției numărului de elevi cuprinși în învățământul liceal la nivelul județelor

regiunii Nord-Vest a scos în evidență o scădere a numărului de elevi în toate județele regiunii, în

județul Cluj scăderea a fost de 5294 de elevi, în perioada 2007-2018.


2007-2008 26446 15181 25163 23473 17296 11193

2008-2009 26006 14836 24122 22600 16518 10752

2009-2010 25532 14531 23621 22259 15976 10548

2010-2011 25373 14398 22971 21711 15626 10425

2011-2012 24223 13794 22303 20539 14485 10015

2012-2013 24206 13654 22083 20281 14268 10003

2013-2014 23935 13377 21827 19806 14264 9942

2014 2015 23650 13254 21791 19408 14315 9702

2015 2016 23317 12479 21712 18870 14227 9483

2016 2017 23511 12743 22169 18538 14002 9271

2017 2018 22210 11967 21644 17139 12993 8819

05000

1000015000200002500030000

nr.

ele

vi

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul gimnazial la nivelul judeţelor Regiunii


45

Evoluția ponderii elevilor din ciclul liceal pe sexe a scos în evidență faptul că populația

feminină la nivelul județului Cluj reprezintă o pondere de 52,4% la nivelul anului 2018. Populația

de sex masculin reprezenta 47,6% în 2018.

Evoluția ponderii elevilor pe medii de rezidență la nivelul regiunii (locația școlii) este de

99,4% pentru mediul urban și 0,6% pentru mediul rural, pentru județul Cluj.

Fig.nr. 14


Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul profesional

Din datele statistice analizate în perioada 2007-2018, s-a constatat că în toate regiunile de

dezvoltare numărul elevilor înscriși în învățământul profesional a fost ridicat în perioada 2007-2010,

a scăzut apoi dramatic în perioada 2010-2012, după care a înregistrat o creștere anuală care a devenit

semnificativă în 2018.

Analiza datelor statistice privind evoluția numărului de elevi din învățământul profesional

pe județele regiunii situează în anul 2018, județul Bihor pe primul loc cu 3036 elevi,urmat de județul

Cluj cu 2983 de elevi.

Evoluţia ponderii pe sexe a elevilor din învăţământul profesional în județul Cluj este de 66,9%

pentru populația școlară de sex masculin și 33,1% pentru cea de sex feminin, în anul 2018.

Ponderea pe medii de rezidență este 98% pentru mediul urban și 2% pentru mediul rural, la

nivelul anului 2018 . Județul Cluj are cea mai ridicată pondere a elevilor din învățământul

profesional din mediul urban, iar județul Bistrița-Năsăud cea mai ridicată din mediul rural (35,1%).


2007 2008 26296 11311 24537 20983 13480 9445

2008 2009 26704 11629 24144 21813 13827 9427

2009 2010 27527 13204 25345 22688 15021 10148

2010 2011 28195 14248 26513 23368 15479 10554

2011 2012 28503 14664 27085 23151 15669 10750

2012 2013 26665 13539 25297 21491 14074 9999

2013 2014 24542 12561 23567 20137 12699 9158

2014 2015 22430 11545 22107 18799 11509 8303

2015 2016 20322 10381 20259 17206 10129 7708

2016 2017 19385 9991 19897 16591 9614 7437

2017 2018 18584 9569 19243 16189 9467 7168

05000

1000015000200002500030000

nr.

ele

vi

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul licealla nivelul judeţelor Regiunii


46

Fig.nr. 15


Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal

Pentru învățământul postliceal datele statistice arată că numărul elevilor a crescut simțitor în

toate județele regiunii de dezvoltare, comparativ cu anul școlar 2007-2008.

Fig.nr. 16


Analiza pe județe arată că în anul 2015, județul Cluj a avut cel mai mare număr de elevi

din învățământul postliceal, 4380 de elevi, urmat de către județul Bihor cu 3310 de elevi și județul


2007 2008 5200 4187 6414 6263 4995 2468

2008 2009 4637 3753 5536 5420 4355 2181

2009 2010 2901 2342 3493 3200 2541 1397

2010 2011 1469 921 1711 1549 1096 717

2011 2012 289 313 393 334 279 177

2012 2013 520 564 495 649 522 302

2013 2014 838 642 730 735 690 445

2014 2015 1897 1074 1397 1459 1196 843

2015 2016 2383 1404 2148 2072 1625 1036

2016 2017 2871 1719 2645 2693 2038 1286

2017 2018 3036 1877 2983 2810 2243 1277

01000200030004000500060007000

nr.

ele

vi

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul profesionalla nivelul judeţelor Regiunii


2007 2008 1583 354 1956 1009 573 207

2008 2009 2184 514 2362 1457 694 260

2009 2010 2511 609 2931 1801 716 386

2010 2011 2487 572 3181 1797 824 544

2011 2012 2623 648 3446 1780 1008 617

2012 2013 3096 1040 3821 1769 1299 692

2013 2014 3244 1240 4314 2450 1504 718

2014 2015 3310 1241 4380 2306 1679 678

2015 2016 2988 1059 4225 2039 1699 668

2016 2017 2530 1104 3933 1951 1686 628

0500

100015002000250030003500400045005000

nr.

ele

vi

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal la nivelul judeţelor Regiunii Nord-Vest


47

Maramureș cu 2306 de elevi.Începând din 2016 și 2017 numărul elevilor din învățământul postliceal

a început să scadă, astfel că în 2018, județul Cluj avea 3988 elevi în învățământul postliceal.

Ponderea pe sexe arată că elevii de sex feminin ocupă 71%, iar cei de sex masculin de 29%,

la nivelul județului Cluj în anul 2018.

Ponderea pe medii de rezidență este 100% pentru mediul urban în județul Cluj, în perioada

analizată 2007-2018.

Rata netă de cuprindere în învățământul secundar superior clasele IX-X

Analiza pe județele regiunii a scos în evidență că în județul Cluj evoluția ratei nete de

cuprindere în învățământul secundar clasele IX-X, a fost de 74% în anul școlar 2017-2018, cea mai

ridicată din regiune.

Fig.nr. 17


Rata netă de cuprindere în învățământul secundar superior clasele XI-XII

Datele statistice existente arată că rata netă de cuprindere în învățământul secundar superior

clasele XI-XII, în Regiunea Nord-Vest, a fost de 70,3% în anul școlar 2017-2018.

Dintre județele regiunii, judetul Cluj a înregistrat cea mai ridicată rată netă de cuprindere.

Evoluția ratei nete de cuprindere pe sexe înregistrează o creștere semnificativă în perioada

menționată de la 63,8% în 2007 la 72,5% în 2018, pentru sexul feminin, respectiv de la 58% la

68,1% pentru sexul masculin.

Referitor la mediul de rezidență, se constată că rata netă de cuprindere pentru mediul urban

a crescut de la 85,3% în 2007 la 124,6% în 2018.Pentru mediul rural rata netă de cuprindere în

învățământul secundar superior clasele XI-XII, a fost de 2,6% în 2007, scăzând la 1,5% în 2018.

50

55

60

65

70

75

80

Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior, calasela IX-X (15-16 ani)-total-

2007 2008

2008 2009

2009 2010

2010 2011

2011 2012

2012 2013

2013 2014

2014 2015

2015 2016

2016 2017

2017 2018


48

Fig.nr. 18


Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional

La nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada 2004-2017, populaţia şcolară cuprinsă în

învăţământul tehnic şi profesional a avut o evoluţie descendentă, de la 79021 de elevi în 2004, la

44656 de elevi în 2018, adică o reducere cu 43,5%.

În județul Cluj la începutul perioadei analizate în 2004-2005, existau 17837 de elevi

cuprinși în învăţământul tehnic şi profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul școlar 2017-2018,

numărul elevilor cuprinși în ÎPT din județul Cluj a fost de 9526 de elevi, adică 44,6%, cea mai

scăzută pondere din regiune.(ponderea ÎPT în regiunea Nord-Vest a fost de 48,8% în anul școlar

2017-2018).

Ponderile anuale ale învățământului profesional în cadrul planului de școlarizare la nivelul

județului Cluj au scăzut constant de la valori în jur de 26% în 2004-2005, la un minim de 1,4% atins

în 2011-2012. Începând cu anul școlar 2012-2013 ponderea învățământului profesional începe să

crească , ajungând în anul școlar 2017-2018 la 13,6%.

Pentru învățământul liceal tehnologic ponderea s-a situat la valoarea de 29,3% în anul școlar

2004-2005, crescând până la o valoare maximă de 50,4% atinsă în anul școlar 2011-2012. În anul

școlar 2017-2018 ponderea învățământului liceal tehnologic în planul de școlarizare al județului

Cluj a fost de 31%, comparativ cu ponderea învățământului liceal teoretic și vocațional care s-a

situat la 55,4%.

30354045505560657075

Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior, calasela XI-XII (17-18 ani)-total-

2007 2008

2008 2009

2009 2010

2010 2011

2011 2012

2012 2013

2013 2014

2014 2015

2015 2016

2016 2017

2017 2018


49

Ponderile anuale ale învățământului liceal filiera teoretică și vocațională au crescut constant de la o

valoare minimă de 44,6% atinsă în anul școlar 2004-2005, la 55,4% în anul școlar 2017-2018,

concomitent cu scăderea puternică a ponderii învățământului profesional și liceal tehnologic

Fig.nr. 19


Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal tehnologic în anul şcolar 2018-

2019

Din datele statistice furnizate, analiza numărului de clase, elevi și ponderea acestora pe cele

15 domenii de formare în care se școlarizează în învățământul liceal filiera tehnologică, în județul

Cluj în anul școlar 2018-2019, a evidențiat următoarele:

• Județul Cluj ocupă a treia poziție în cadrul Regiunii Nord-Vest privind numărul de elevi

cuprinși în învățământul liceal tehnologic în anul școlar 2017-2018, cu 4619 de elevi, după județele

Maramureș și Bihor;

• Analiza pe medii de rezidență a relevat faptul că în județul Cluj funcționează 178 de clase

de liceu tehnologic cu 4619 de elevi, în mediul urban și nici o clasă în mediul rural.

Bihor Cluj Maramureş Sălaj Satu Mare Bistriţa-NăsăudTOTAL NORD -

VEST

2004 2005 55,9% 55,4% 64,4% 55,3% 62,2% 66,8% 59,4%

2005 2006 56,9% 55,2% 65,9% 55,3% 62,8% 67,1% 60,0%

2006 2007 57,7% 56,4% 65,8% 56,6% 63,0% 68,2% 60,7%

2007 2008 58,5% 57,0% 65,5% 56,9% 61,8% 69,2% 61,0%

2008 2009 58,7% 56,3% 63,5% 56,7% 59,1% 69,9% 60,2%

2009 2010 57,1% 55,7% 61,6% 55,9% 57,5% 70,1% 59,1%

2010 2011 55,5% 54,2% 59,9% 54,7% 57,0% 68,1% 57,7%

2011 2012 52,9% 51,8% 58,1% 52,8% 56,2% 65,7% 55,6%

2012 2013 50,0% 48,7% 55,6% 51,2% 53,7% 62,4% 52,9%

2013 2014 46,0% 45,8% 52,9% 48,4% 50,3% 58,3% 49,5%

2014 2015 45,3% 44,7% 52,2% 48,0% 48,4% 55,5% 48,4%

2015 2016 45,5% 44,1% 52,7% 48,5% 47,1% 54,0% 48,1%

2016 2017 46,5% 44,6% 53,1% 49,7% 46,9% 53,9% 48,6%

2017 2018 47,3% 44,6% 53,1% 49,2% 47,8% 53,7% 48,8%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%

Evoluţia ponderii IPT în Regiunea Nord Vest


50

Fig.nr. 20


Cuprinderea elevilor în învăţământul profesional şi dual în anul şcolar 2018-

2019

Analiza numărului de clase, elevi și ponderea acestora pe cele 13 domenii de formare în care

se școlarizează în învățământul profesional, în județul Cluj în anul școlar 2018-2019, a evidențiat

următoarele:

• Județul Cluj ocupă locul al doilea în cadrul Regiunii Nord-Vest în ceea ce privește numărul

elevi cuprinși în învățământul profesional și învățământul dual în anul 2018-2019, cu 112 clase și

2777 de elevi. Pe primul loc se situează județul Maramureș cu 115 clase și 2461 de elevi.

Din totalul de 112 clase de învățământ profesional și dual școlarizat în județul Cluj, în anul

școlar 2018-2019, 21 de clase sunt alocate învățământului dual.Cele mai multe clase de învățământ

dual au fost constituite în județele Cluj și Bihor (câte 21 de clase în fiecare județ.

Domeniile de formare cu cel mai mare număr de elevi în învățământul profesional la nivelul

județului Cluj sunt reprezentate în figura

Fig. nr. 21


36

38

40

42

44

46

48

1

41

43

48

46

NUMĂRUL CLASELOR DE LICEU TEHNOLOGIC DIN JUDEȚUL CLUJ ÎN ANUL ȘCOLAR 2018-2019

clasa aIX-a

clasa a X-a

clasa a XI-a

clasa a XII-a


51

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul postliceal în anul

şcolar 2018-2019

În anul școlar 2018-2019, numărul elevilor școlarizați prin învățământul postliceal la nivelul

județului Cluj a fost de 3449 de elevi, repartizați atât la școala postliceală cât și la școala de maiștri.

Analiza la nivelul județului Cluj a scos în evidență faptul că cei mai mulți elevi școlarizați

prin școala postliceală se află în învățământul postliceal particular 2103 elevi, iar în învățământul

de stat 1346 de elevi. Prin școala de maiștri (învățământ de stat) se școlarizează 244 de elevi.

Numărul cel mai mare de elevi școlarizați prin școala postliceală a fost în domeniul Sănătate

și asistență pedagogică, 2237 de elevi, urmat de domeniul Economic cu 166 de elevi și Turism și

alimentație cu 142 elevi. Cei mai puțini elevi au fost înscriși la domeniul Servicii cu 41 de elevi.

Fig.nr. 22


Concluzii din analiza ÎPT

6.5.1.Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională

şi domenii de pregătire

Din datele statistice analizate se constată o creștere semnificativă a numărului de elevi din ciclul

primar aproape în toate județele Regiunii Nord-Vest. Județul Cluj a înregistrat cea mai mare creștere

Agricultura

constructii si

lucraripublice

Economic

electronica si

automatizari

Esteticasi

ingrijireacorpuluiomenesc

Industriealimentar

a

Informatica

Mecanica

Protectiamediului

Sanatatesi

asistentapedagogi

ca

ServiciiTranspor

turi

Turismsi

alimentatie publica

anul I 31 26 64 64 36 31 60 25 30 873 29 53 91

anul II 24 19 102 28 35 37 65 25 30 769 12 0 51

anul III 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595 0 0 0

0100200300400500600700800900

1000

Numărul de elevi înscrişi în şcoala postliceală la începutul anului şcolar 2018-2019- județul Cluj


52

a numărului de elevi în cei zece ani școlari analizați (7950 elevi), fiind pe primul loc a număr de

elevi cuprinși în ciclul primar, 30600, în anul școlar 2017-2018.

Analiza evoluției numărului de elevi cuprinși în învățământul gimnazial a evidențiat o

scădere importantă la nivelul tuturor județelor regiunii Nord-Vest în perioada 2007-2018. În județul

Cluj scăderea numărului de elevi în ciclul gimnazial a fost de 3519 de elevi, în perioada 2007-2018.

Evoluția ponderii elevilor din ciclul gimnazial pe sexe respectă tendința identificată la

nivelul ciclului primar, astfel că în 2018, populația de sex masculin reprezintă peste 51,8% din

totalul elevilor de gimnaziu, cea feminină ajungând la 48,2 %.

Evoluția ponderii elevilor pe medii de rezidență la nivelul județului Cluj (locația școlii) respectă

tendința ponderilor ciclului primar, respectiv creșterea ponderii în mediul urban la 71,5% în

perioada analizată, concomitent cu scăderea ponderii în mediul rural la 28,5%.

Analiza evoluției numărului de elevi cuprinși în învățământul liceal la nivelul județelor

regiunii Nord-Vest a scos în evidență o scădere a numărului de elevi în toate județele regiunii, în

județul Cluj scăderea a fost de 5294 de elevi, în perioada 2007-2018.

Evoluția ponderii elevilor din ciclul liceal pe sexe a scos în evidență faptul că populația

feminină la nivelul județului Cluj reprezintă o pondere de 52,4% la nivelul anului 2018. Populația

de sex masculin reprezenta 47,6% în 2018.

Evoluția ponderii elevilor pe medii de rezidență la nivelul regiunii (locația școlii) este de

99,4% pentru mediul urban și 0,6% pentru mediul rural, pentru județul Cluj.

Analiza datelor statistice privind evoluția numărului de elevi din învățământul profesional

pe județele regiunii situează în anul 2018, județul Bihor pe primul loc cu 3036 elevi,urmat de județul

Cluj cu 2983 de elevi.

Evoluţia ponderii pe sexe a elevilor din învăţământul profesional în județul Cluj este de 66,9%

pentru populația școlară de sex masculin și 33,1% pentru cea de sex feminin, în anul 2018.

Analiza pe județe arată că în anul 2015, județul Cluj a avut cel mai mare număr de elevi din

învățământul postliceal, 4380 de elevi, urmat de către județul Bihor cu 3310 de elevi și județul

Maramureș cu 2306 de elevi.Începând din 2016 și 2017 numărul elevilor din învățământul postliceal

a început să scadă, astfel că în 2018, județul Cluj avea 3988 elevi în învățământul postliceal.

Ponderea pe sexe arată că elevii de sex feminin ocupă 71%, iar cei de sex masculin de 29%,

la nivelul județului Cluj în anul 2018.

În județul Cluj la începutul perioadei analizate în 2004-2005, existau 17837 de elevi cuprinși

în învăţământul tehnic şi profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul școlar 2017-2018, numărul

elevilor cuprinși în ÎPT din județul Cluj a fost de 9526 de elevi, adică 44,6%, cea mai scăzută

pondere din regiune.(ponderea ÎPT în regiunea Nord-Vest a fost de 48,8% în anul școlar 2017-2018).


53

Ponderile anuale ale învățământului profesional în cadrul planului de școlarizare la nivelul

județului Cluj au scăzut constant de la valori în jur de 26% în 2004-2005, la un minim de 1,4% atins

în 2011-2012. Începând cu anul școlar 2012-2013 ponderea învățământului profesional începe să

crească , ajungând în anul școlar 2017-2018 la 13,6%.

Pentru învățământul liceal tehnologic ponderea s-a situat la valoarea de 29,3% în anul școlar

2004-2005, crescând până la o valoare maximă de 50,4% atinsă în anul școlar 2011-2012. În anul

școlar 2017-2018 ponderea învățământului liceal tehnologic în planul de școlarizare al județului

Cluj a fost de 31%, comparativ cu ponderea învățământului liceal teoretic și vocațional care s-a

situat la 55,4%.

Ponderile anuale ale învățământului liceal filiera teoretică și vocațională au crescut constant

de la o valoare minimă de 44,6% atinsă în anul școlar 2004-2005, la 55,4% în anul școlar 2017-

2018, concomitent cu scăderea puternică a ponderii învățământului profesional și liceal tehnologic.

Învățământul profesional și dual este organizat pe baza parteneriatului școală-operator

economic cu scopul satisfacerii solicitărilor de pe piața muncii, de către sistemul de învățământ

profesional și tehnic.

Județul Cluj ocupă locul al doilea în cadrul Regiunii Nord-Vest în ceea ce privește numărul

elevi cuprinși în învățământul profesional și învățământul dual în anul 2018-2019, cu 112 clase și

2777 de elevi. Pe primul loc se situează județul Maramureș cu 115 clase și 2461 de elevi.

Din totalul de 112 clase de învățământ profesional și dual școlarizat în județul Cluj, în anul

școlar 2018-2019, 21 de clase sunt alocate învățământului dual.

Cele mai multe unități de învățământ profesional și tehnic sunt unități de învățământ de stat

40, iar 13 unități de învățământ aparțin sistemului de învățământ particular. În mediul urban

funcționează 44 de unități de învățământ ÎPT, iar în mediul rural 1 unitate.

Pentru asigurarea egalității de șanse, în județul Cluj funcționează clase de învățământ

profesional și tehnic pentru elevi cu deficiențe în 3 unități de învățământ.

În cadrul regiunii Nord-Vest județul Cluj ocupă primul loc, cu 167 de ateliere școlare 417

laboratoare și 6276 de computere. Cel mai mic număr de ateliere școlare a fost în județul. Bistrița-

Năsăud cu 112 laboratoare, 47 ateliere școlare și 1813 computere.

Rata abandonului școlar pentru învățământul liceal și profesional a fost de 1,9% în anul școlar 2016-

2017.

Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional a tinerilor (18-24 ani),la nivel național și implicit

la nivel regional rămâne mult mai ridicată decât media europeană.

Dacă media europeană în 2017 era de 10,6%, România avea o rată de 18,1%, iar Regiunea Nord-

Vest de 16,3%.


54

Raportându-ne la perioada analizată (2007-2017) se constată că România are o rată a tinerilor NEET

mai ridicată decât media europeană. În 2017 UE avea o rată de 15,5 %, iar România 21%.

Datele statistice arată că rata de participare la formarea continuă a populației adulte din UE,

se menține la valoarea de 10,9% în 2017.Comparativ la nivel național rata de participare a scăzut

în 2017 la 1,1%și rămâne în continuare mult mai scăzută decât media europeană.

Domeniul pregătirii de bază/ Profilul Ţinte propuse

pentru oferta de formare *

(%)

Ţinte propuse pentru oferta de

formare * (%)

Agricultură 4 3

Chimie industrială 1 3

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 6 6

Comerţ 5 3

Economic 10 10

Electric 7 7

Electromecanică 2 2

Electronică automatizări 8 10

Estetica și igiena corpului omenesc 2 3

Fabricarea produselor din lemn 5 2

Industrie alimentară 3 3

Industrie textilă şi pielărie 5 4

Materiale de construcţii 1 0

Mecanică 23 20

Producție media 0 3

Protecţia mediului 0 3

Turism şi alimentaţie 14 18

Tehnici poligrafice 0 0

Silvicultură 1 0

Total 100 100

2.2 PRIORITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI

TEHNIC DIN JUDEŢUL CLUJ

Creşterea rolului educaţiei şi a dezvoltării profesionale în formarea capitalului uman în

sprijinul creşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în

promovarea incluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active şi, nu în ultimul rând,

dezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare majoră în cadrul

politicilor şi stategiilor în domeniul educaţiei.

În acest context, corelarea ofertei de formare cu cerinţele derivate din nevoile de dezvoltare

economică şi socială şi cu nevoile de dezvoltare personală şi profesională a celor care învaţă

constituie un obiectiv permanent al sistemelor de educație şi formare profesională.

Învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) trebuie să-şi asume un dublu rol: economic şi social

şi prin urmare ÎPT trebuie să asigure pregătirea dar şi integrarea socio-profesională a elevilor. De

aceea o planificare prospectivă, în termeni de prognoză a ofertei ÎPT în corelare cu cererea de pe


55

piaţa muncii este deosebit de importantă. Planificarea strategică a ofertei ÎPT are caracter naţional

şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca sat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei

învăţământului profesional şi tehnic la trecerea rapidă şi eficientă către o economie competitivă

bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Din analizele și concluzile referitoare la ÎPT din județul Cluj, regăsite în PLAI CLUJ 2016-

2025, actualizat, s-au stabilit următoarele priorități de acțiune și dezvoltare:

PRIORITĂŢI ale învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Cluj :

PRIORITATEA 1: Creşterea relevanţei ofertei învăţământului profesional şi tehnic din județ

pentru piaţa muncii

Obiective:

Obiectivul 1.1 : Identificarea nevoilor de calificare

Obiectivul 1.2 : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

identificate

Obiectivul 1.3 : Creşterea gradului de adecvare a competenţelor absolvenţilor IPT la nevoile pieței

muncii

Indicatori de impact:

Rata de ocupare a absolvenților din grupa de vârstă 20 -34 de ani cu nivel ISCED 3-4 se apropie, la nivel

naţional, la mai puţin de 5 puncte procentuale în 2025 faţă de media UE (faţă de 8,2 puncte procentuale

în 2017)

PRIORITATEA 2 : Creşterea participării şi îmbunătăţirea retenţiei în IPT

Obiective:

Obiectivul 2.1 : Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ

pentru tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile

Obiectivul 2.2 : Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră


Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani în anul şcolar 2024-2025

este de minim 80% faţă de în 77,9% anul şcolar 2017-2018, la nivel regional

Tinerii NEET cu nivel de educaţie 3-4, vocaţional, reprezintă mai puţin de 4% din totalul tinerilor din

grupa de vârstă 20 – 24 de ani, în anul 2025, faţă de 8,3% în 2017, la nivel naţional.

Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional, la nivel regional, maxim 2,5 % până în 2025, faţă

de 4% în anul şcolar 2017-2018, la nivel regional

Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional a tinerilor (18-24 ani) la nivel regional în anul 2025

este de maximum 12%, față de 16,3% în anul 2017, la nivel regional

PRIORITATEA 3: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Obiective:

Obiectivul 3.1: Construcţia/consolidarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de formare

profesională

Obiectivul 3.2 : Dotarea cu mijloace didactice şi echipamente a infrastructurii de formare profesională

iniţială


Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani în anul şcolar 2024-2025

este de minim 96% faţă de 92,3% în anul şcolar 2017-2018, la nivel județean


56

Tinerii NEET cu nivel de educaţie 3-4, vocaţional, reprezintă, la nivel naţional, mai puţin de 4% din

totalul tinerilor din grupa de vârstă 20 – 24 de ani, în anul 2025, faţă de 8,3% în 2017, la nivel naţional

Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional , maxim 2,5 % până în 2025, faţă de 4% în anul

şcolar 2017-2018, la nivel regional

Aceste ţinte vor fi luate ca repere, adaptate la profilul liceului și cuprinse ca priorități în

P.A.S. – ul Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Dej.

2.3 ANALIZA MEDIULUI INTERN

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” este unitatea şcolară care oferă tinerilor absolvenţi

de clasa a VIII- a, din localitatea Dej şi zonele învecinate, posibilitatea parcurgerii unui traseu

profesional prin: liceu tehnologic - cursuri de zi şi seral, învăţământ profesional cursuri de zi,

precum şi învăţământ postliceal, toate finanţate de la buget.

Procesul de învăţământ se desfăşoară în spații școlare care beneficiază de toate utilităţile:

curent electric, apă, încălzire centrală proprie, telefon, conectare la internet. Elevii şcolarizaţi provin

în proporţie de aproximativ 80% din localitate iar 20% din zonele învecinate.

2.3.1 PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA

Pentru analiza procesului de predare-învăţare şi a rezultatelor învăţării s-au realizat rapoarte

specifice pe catedre/arii curriculare. Analiza rapoartelor a condus la următoarele:

PUNCTE TARI:

o În urma aplicării testelor iniţiale s-au stabilit planuri de măsuri pentru recuperarea

cunoştinţelor de bază la disciplinele la care s-a constatat un nivel scăzut de pregătire;

o Majoritatea profesorilor folosesc măsuri pentru a promova egalitatea şanselor şi a

împiedica discriminarea;

o Majoritatea profesorilor stabilesc relaţii de lucru şi comunicare eficientă cu elevii;

o Resursele materiale existente în şcoală contribuie la efienticizarea învăţării;

o Rezultate bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale şi

satisfăcătoare la examenul de bacalaureat pentru absolvenţii de liceu;

o Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea gradelor

didactice, participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la nivelul şcolii şi judeţului;

PUNCTE SLABE:

o Din cauza programelor şcolare încărcate şi ritmului lent de învăţare al majorităţii

elevilor şcolii, predomină uneori evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;


57

o Motivaţia elevilor pentru învăţare este scăzută, în special în rândul elevilor care nu

au reuşit să obţină note de trecere la examenele naţionale;.

o Dificultatea de a realiza practic programe susţinute pentru pregătirea suplimentară a

elevilor din cauza posibilităţilor dificile de navetă al acestora;

o Programele şcolare şi numărul diminuat de ore alocate / disciplină/modul permit prea

puţin tratarea individuală a elevilor, după nevoile fiecăruia;

o Număr mare de absenţe înregistrat de unii elevi din învăţămîntul liceal obligatoriu și

din învățământul profesional;

MĂSURI:

o Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ - plan operaţional pentru

asigurarea calităţii;

o Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură şi ţinte individuale

de învăţare pe baza testelor iniţiale (la nivelul fiecărei catedre);

o Adaptarea strategiilor de predare-învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de

învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev;

o Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;

o Stabilirea unui program riguros de desfăşurare a lecţiilor în sistem înformatizat;

o Încurajarea comunicării pe orizontală (elev-elev) în procesul de predare- învăţare;

o Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina

creşterea motivaţiei învăţării;

o Îmbunătăţirea activităţii de promovare a ofertei educaționale pentru atragerea unor

elevi cu o pregătire iniţială mai bună;

o Implicarea unui număr mai mare de părinţi în activităţile şcolii, în vederea scăderii

absenteismului şi prevenirii insuccesului şcolar.

2.3.2 RESURSE MATERIALE ŞI DIDACTICE

PUNCTE TARI:

o În laboratoarele de fizică, chimie, în cabinetele de informatică, de istorie, de

geografie precum şi în cabinetele de specialitate (discipline tehnologice), baza materială permite

desfăşurarea în bune condiţii a procesului de predare-învăţare. Aceste laboratoare şi cabinete au

fost reabilitate şi dotate din fonduri guvernamentale/ locale şi din fonduri proprii.

o Biblioteca şcolii este dotată cu un număr mare de volume şi majoritatea elevilor şcolii

au fişe la bibliotecă; biblioteca a fost reamenajată ca un mini centru de documentare şi informare

(CDI);


58

o S-au achiziţionat din fonduri proprii unele mijloace didactice moderne:

videoproiectoare, laptop-uri, tablă interactivă, etc.;

o Pentru disciplinele istorie, geografie, biologie, ed. fizică, desen tehnic, mijloacele

de învăţământ au fost modernizate;

o Au fost reamenajate cabinetul de măsurări tehnice, cabinetul de construcţii, cabinetul

de instalaţii, cabinetele de discipline economice, precum şi cabinetul de matematică şi geografie;

o La atelierele școală au fost achiziționate scule, unelte și echipamente acționate

electric;

o Este funcţională o sală multimedia, dotată cu echipament audio-video corespunzător;

o În incinta şcolii funcţionează un cabinet medical şcolar şi cabinet de asistenţă

psihopedagogică;

o Existenţa cantinei şcoală şi a 2 cămine internat – cu spaţii parțial reabilitate.

o Finalizarea construcției sălii de sport în perimetrul campusului școlar.

PUNCTE SLABE:

o Aparatura şi echipamentele din dotarea atelierelor şcoală sunt vechi, fiind uzate fizic

şi moral, deşi şcoala a făcut eforturi pentru renovarea acestora şi pentru reînnoirea dotărilor;

o Dotarea cabinetelor și laboratoarelor este satisfăcătoare dar nu cuprinde în totalitate

mijloacele necesare pentru aplicarea teoriei prin lucrări practice/ de laborator;

o Nu toate sălile de clasă sunt dotate cu echipamente IT care ar facilita activitatea de

predare-învățare

2.3.3 REZULTATELE ELEVILOR

PUNCTE TARI:

o În cadrul olimpiadelor şi concursurilor şcolare, în ultimii ani, elevii şcolii noastre au

obţinut rezultate bune la nivel judeţean şi naţional mai ales la disciplinele tehnice, pe domeniile:

Mecanică și Construcții, instalații și lucrări publice, precum şi la concursul de matematică adresat

elevilor de la liceele tehnologice;

o Promovabilitatea la examenele de certificare profesională în ultimii patru ani a fost

peste 95%;

o Implicarea elevilor în activităţi extracurriculare, proiecte educative (cu premii la

nivel judeţean şi naţional) precum şi în proiecte de mobilitate internațională;

o Există un număr semnificativ de absolvenţi de liceu care îşi continuă studiile la nivel

universitar şi mai ales postliceal;

PUNCTE SLABE:


59

o Există elevi cu rezultate la învățătură slabe, datorită fenomenului de absenteism și

lipsei de implicare a familiilor;

o Există unele cazuri de retragere, mai ales în rândul elevilor din învăţământul non

obligatoriu;

o Există şi medii la purtare sub 8 datorate numărului mare de absenţe ale elevilor

sancţionaţi, conform regulamentelor în vigoare, cu scăderea notei la purtare.

o Rezultatele la examenul de bacalaureat sunt bune la nivel de licee tehnologice dar

sunt încă sub media pe județ.

2.3.4 INFORMAREA, CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ELEVILOR

PUNCTE TARI:

o Existenţa unei norme întregi pentru postul de profesor în cabinetul de asistenţă

psihopedagogică;

o Existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii:

angajatori locali, A.J.O.F.M., Poliţie, Consiliul Local, unităţi de învăţământ universitar etc. pentru

a furniza elevilor servicii de consiliere şi orientare privind cariera;

o Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de înăţământ preuniversitar,

Regulamentul Intern, Regulamentul de organizare și funcționare a liceului, Statutul elevilor, Norme

de sănătate şi securitate în muncă, dar şi condiţiile de acordare a burselor şi a altor ajutoare băneşti

oferite elevilor aflaţi în dificultate (Bani de liceu, burse sociale, burse de merit, etc.), au fost studiate

şi prelucrate de către toţi diriginţii la clase;

o În vederea prevenirii abandonului şcolar şi a combaterii absenteismului, alături de

Comisia de disciplină şi de psihopedagogul şcolii, diriginţii s-au implicat în identificarea copiilor

cu probleme la nivel psihopedagogic şi cu situaţii deosebite în familie, colaborând cu Poliţia

Municipiului Dej şi cu cabinetul psihologic şcolar.

o Organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai unor agenţi economici parteneri şi

organizarea de excursii de studii;

o Organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai unor instituţii de învăţământ superior

(Facultatea de Fizică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, U.S.A.M.V., Universitatea

Babeș-Bolyai, Academia de Poliţie etc.);

o A fost menţinută o bună legătură cu părinţii elevilor şcolii, nu numai prin

desfăşurarea de şedinţe pe clase şi pe şcoală dar şi prin informarea telefonică / scrisă la domiciliul

elevilor, precum şi prin monitorizarea continuă a acestora din urmă.

PUNCTE SLABE:


60

o Implicarea insuficientă din partea părinţilor în procesul de consiliere şi orientare a

elevilor;

o Existenţa unui număr mare de elevi proveniţi din familii cu venituri foarte modeste,

mulţi asistaţi social;

o Existenţa unui număr mare de elevi cu un părinte (sau ambii părinţi) plecaţi în

străinătate;

o Numărul relativ mic de părinţi care menţin o legătură periodică / ritmică cu şcoala.

o Lipsa unei consilieri reale/ cursuri de formare pentru profesorii care predau elevilor

cu CES sau responsabililor de caz.

2.3.5 CALIFICĂRI ŞI CURRICULUM (OFERTA DE ŞCOLARIZARE)

Proiectul planului de şcolarizare a fost fundamentat în urma discuţiilor cu agenţi economici

din zona Dej, cu reprezentanţii A.L.O.F.M., cu reprezentanţii Consiliului Local şi cu consultarea

Consiliului Reprezentativ al Părinţilor.

Din discuţiile şi sondajele de opinie ale eleviilor de clasa a VIII-a din Dej şi zonele

învecinate Dejului, se remarcă o cerere pentru clasele de liceu în profil servicii/Tehnician în

activități economoce dar şi pentru profil tehnic, specializările « Tehnician proiectant

CAD », «Tehnician desenator pentru construcții şi instalaţii » sau “Tehnician în construcţii lucrări

publice”. Există solicitări din partea agenților economici, dar mai puțin din partea elevilor și a

părinților , pentru învăţământul profesional pentru domeniile de calificare profesională: Mecanică,

Construcții, instalații și lucrări publice, Comerț.

2.3.6 SPAŢII ŞCOLARE

o Numărul de clădiri şi dispersia în teritoriu a acestora:

Școala beneficiază de spaţii şcolare generoase, având 5 clădiri situate în acelaşi perimetru:

- clădire principală cu parter + 3 etaje (corp A);

- ateliere şcoală cu parter + 2 etaje (corp B);

- cantină şcolară cu parter şi Sala de servire situată la etaj (corp D);

- cămin internat 1 cu parter + 3 etaje (corp C1);

- cămin internat 2 cu parter + 1 etaj utilizabil (corp C2).

- sală de sport (corp E)

• Structura bazei materiale utilizate în activităţi didactice şi extracurriculare:

-30 săli de clasă;

- 9 laboratoare şi cabinete (fizică, chimie, biologie, informatică 1şi informatică 2, istorie, limbi

moderne, geografie, matematică );


61

- 7 cabinete de specialitate (cabinet mecanică -CAD, mecanică- măsurări tehnice, cabinet construcţii,

cabinet instalaţii, cabinet electrotehnică, firma de exerciţiu, cabinet discipline economice 1 şi 2);

- 8 ateliere şcoală (3 de mecanică, 1 de maşini unelte, 1 de construcţii, 1 de instalaţii, 1 de

electrotehnică, 1 de tâmplărie);

- sală multimedia multifuncţională (dotată cu echipament IT, audio-video, tablă interactivă);

- bibliotecă- mini CDI, cu sală de lectură;

- cantină şcolară cu suprafaţa utilă de 410 mp (capacitate de servire masă de 300 pers./serie)

- 2 cămine internat;

- sală de sport

- cabinet medical şcolar

- cabinet de asistenţă psiho-pedagogică

S-au făcut toate demersurile pentru dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor

cu mobilier suficient şi adecvat (bănci şi scaune pentru elevi). Laboratoarele de fizică şi chimie

sunt bine dotate cu materiale didactice, cu echipamente IT (calculator şi videoproiector).

Cabinetele de informatică sunt echipate complet cu calculatoare şi videoproiectoare. Cabinetele

de specialitate (cabinetele de măsurări şi de construcţii) din clădirea atelierelor sunt dotate cu

materiale didactice şi cu sisteme IT. Toate birourile din şcoală sunt dotate cu sisteme IT complete

(calculator, imprimantă, scanner). Reţeaua internă din şcoală, la care sunt conectate toate

calculatoarele din birouri, cabinete, laboratoare, sala profesorală, este conectată la internet prin

2 linii de fibră optică (RoEduNet şi RDS).

2.3.7 RESURSE UMANE-personal angajat

Personal didactic

2.3.7.1.Personalul didactic angajat structurat pe statut (titular/ suplinitor/asociat)

respectiv nivel de studii :

• PERSONAL DIDACTIC / anul şcolar 2014-2015

Personal didactic angajat:

total

Personal didactic

calificat Personal

didactic

necalificat Cu studii

universitare

Cu studii

postliceale

- cadre didactice titulare 39 38 1 0

- cadre didactice suplinitoare / cu

norma de bază în unitatea de

învăţământ

8 (din care:

1 prof.

asociaţi)

7 1 0


62



total

Personal didactic

calificat Personal

didactic


universitare

Cu studii

postliceale


- cadre didactice suplinitoare / cu

norma de bază în unitatea de

învăţământ

5 (din care:

1 prof.

asociaţi)

4 1 0

• PERSONAL DIDACTIC / an şcolar 2016/2017

• PERSONAL DIDACTIC / an şcolar 2017/2018


total

Personal didactic calificat Personal

didactic


universitare

Cu studii

postliceale


- cadre didactice suplinitoare

/ cu norma de bază în

unitatea de învăţământ

7 7 0 0



total

Personal didactic calificat Personal

didactic


universitare

Cu studii

postliceale


- cadre didactice suplinitoare

/ cu norma de bază în

unitatea de învăţământ

7 7 0 0


total

Personal didactic

calificat Personal

didactic


universitare

Cu studii

postliceale



63


2.3.7.2.Personalul didactic angajat structurat pe grade didactice:

• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: 2014-2015

Gradul didactic Debutanţi Definitivat Gradul II

Gradul I

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare

Număr de profesori 2 10 7 28 0

• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: 2015-2016


Gradul I

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare


• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat / 2016/2017


Gradul I

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare


• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat / 2017/2018

Gradul didactic Debutanţi Definitivat Gradul II Gradul I

- cadre didactice suplinitoare /

cu norma de bază în unitatea

de învăţământ

5

(din care:

3 prof. asociaţi);

5 0 0


total

Personal didactic

calificat Personal

didactic


universitare

Cu studii

postliceale


- cadre didactice suplinitoare /

cu norma de bază în unitatea

de învăţământ

4

(din care:

1 prof. asociat);

2 2 0


64

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare


• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat / 2018-2019


Gradul I

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare


• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat / 2019-2020


Gradul I

+

doctorat

echivalat cu

gr.I

Doctorat

fără

echivalare


2.3.7.3.Personalul didactic angajat structurat pe grupe de vechime în învățământ, respectiv

vechime în muncă:

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat 2014-2015

Vechime deb. 2-6 6-10 10-14 14-18 18-22 22-25 25-30

30-35

35-40

Peste

40

- în învăţământ 2 3 4 5 11 9 4 2 2 3 2

Vechime 0-5 5-10 10-15 15-20 Peste

20

- în muncă 2 7 8 10 20

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat 2015-2016


65

Vechime deb. 2-6 6-10 10-14 14-18 18-22 22-25 25-30

30-35

35-40

Peste

40

- în învăţământ 1 0 7 2 11 10 3 2 3 2 1

Vechime 0-5 5-10 10-15 15-20 Peste

20

- în muncă 1 5 7 10 19

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat / 2016/2017

Vechime

(ANI) deb. 2-6 6-10 10-14 14-18 18-22 22-25 25-30

30-35

35-40

Peste

40

- în învăţământ 1 3 4 11 9 5 2 4 1 1

Vechime

(ANI) 0-5 5-10 10-15 15-20

Peste

20

- în muncă 0 2 5 14 20

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat / 2017/2018

Vechime

(ANI)

Până

la 1

an

1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 Peste

25

- în învăţământ 2 1 3 5 13 10 8

Vechime

(ANI) 0-5 5-10 10-15 15-20

Peste

20

- în muncă 0 4 3 11 24

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat / 2018-2019

Vechime

(ANI)

Până

la 1

an

1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 Peste

25

- în învăţământ 0 1 3 6 10 12 10


66

Vechime

(ANI) 0-5 5-10 10-15 15-20

Peste

20

- în muncă 1 3 6 10 22

• Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat / 2019-2020

Vechime

(ANI)

Până

la 1

an

1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 Peste

25

- în învăţământ 2 0 3 5 7 9 11

Vechime

(ANI) 0-5 5-10 10-15 15-20

Peste

20

- în muncă 1 1 4 7 24

2.3.7.4. Personal didactic auxiliar

Funcţia Nr. posturi

2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020

Bibliotecar, documentarist gr.1 1 1 1 1

Informatician, analist programator

I A 1 1 1

1

Secretar I S 2 2 2 2

Funcţia Nr. posturi

2014/2015 2015/2016

Bibliotecar, documentarist gr.1 1 1

Analist programator; inginer

sistem I A 1 1

Secretar II S 2 2

Administrator

financiar(patrimoniu)grad I 1 2

Administrator

financiar(patrimoniu)treapta I 2 vac 1 vacant

Pedagog scolar I 1 vac 1 vacant

Tehnician I A 1 vac 1 vacant

Laborant I S 1 1

Supraveghetor de noapte 1 1


67

Administrator financiar grad I 1 1 1 1

Administrator patrimoniu grad I 1 1 1 1

Laborant I S 1 1 1 1 vacant

Supraveghetor de noapte 1 1 1 1

2.3.7.5. Personal nedidactic

Functia

Nr. posturi

2014-

2015

2015-

2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

2019-

2020

Casier magaziner 1 vacant - - - - 1

Paznic/portar 3 4 4 4 4 2

Ingrijitor I 7 6 6 6 6 6

Muncitor I - - - 2 2 1

Muncitor II 2 3 - 1 1 1

Muncitor III 2 3 - 1 1 1

Muncitor IV 1 - - - - -

Muncitor calificat - - 6 - - -

Bucătăreasă - - - 1 1 1

Lenjereasă - - - 1 1 -

2.3.8 PARTENERIATE ŞI COLABORĂRI

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” desfăşoară activităţi intense de parteneriat, vizând

trei niveluri:

• Parteneriate cu agenţi economici (în vederea desfăşurării stagiilor de pregătire

practică sau pentru sprijinirea activităţilor şcolii):

Nr. Crt. Agent economic partener

1. SC CLASIC PROD MEX SRL

2. SC MOLK ALEX SRL

3. NAOMI FASHION SRL

4. SC PANI IND MARKET SRL

5. SC MANI ALINA SRL

6. TRITON HEINZ SRL

7. SC MADAMARI IMPEX SRL


68

8. SC SPERA SH IMPEX SRL

9. SC SOMEG GHERLA

10. SC CIMPAN & CIMPAN

11. SC MARK INSTAL SRL

12. SC ASY EXIM SRL

13. SC AGIR COM SRL

14. SC TERMOTEC TERMINVEST

15. SC IKO PROCOM IMPEX SRL

16. SC SOMEG GHERLA

17. SC MARK INSTAL SRL

18. SC MECSOM SA

19. CIMPAN & CIMPAN



22. SC PRO TERRA PLANT SRL

23. SC MARIFLOR PROD COM

24. CELLBAGS SRL



27. SC GELISSIM SRL

28. SC CLARUS IMPEX SRL

29. SC BAYERN MOBILE SOLUTION

30. SC BAYERN MOBILE SOLUTION

31. SC GLOBAL SOLUTION IMPEX SRL

32. SC CLARUS IMPEX SRL

33. SC ILEA@O SRL

• Parteneriate cu alte unităţi şcolare / instituții:

An școlar 2018-2019

Nr. crt. Instituția parteneră Observații

1. Detașamentul de Pompieri Dej colaborare proiect: „Prevenirea

riscurilor începe prin informare”

2. Poliția Municipiului Dej parteneriat acțiuni de prevenție

3. Parohia Ortodoxă Dej - Valea Codorului parteneriat susținere elevi

4. FC Unirea , Dej elevi în echipa sportivă


69

5. ACS Vulturii, Dej elevi în echipa sportivă

6. FC Someșul Dej elevi în echipa sportivă

7. Facultatea de Științe Economice Cluj-Napoca prezentare ofertă educațională

8. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca prezentare ofertă educațională

9. Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Cluj prezentare ofertă educațională

10. Organizația studenților din Universitatea Tehnică Cluj-

Napoca

prezentare ofertă educațională

11. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară,

Cluj-Napoca

prezentare ofertă educațională

12. Universitatea Babeș-Bolyai- Departamentul de

Psihologie

Proiect cercetare

13. ANOFM Cluj Protocol campanie facilitare acces

pe piața muncii

14. Clubul Copiilor Dej Parteneriat cerc pictură

15. Palatul Copiilor Cluj Parteneriat cerc dans modern

16. Clubul copiilor Mediaș Parteneriat proiect „Generația

ECO-Terra”

17. Școala Gimnazială M. Eminescu, Dej colaborare proiect CAEJ „De la

copii pentru copii”

18. Școala Gimnazială M. Eminescu, Dej Parteneriat interșcolar - Stop

bulliyng

19. Școala Gimnazială Cășeiu

Astra Dej

Parteneriat „Pe urmele lui

Coșbuc”- recitări

20. Școala Gimnazială Câțcău parteneriat rural-urban,

parteneriat proiect : „Împreună

suntem creativi, suntem

responsabili”

21. Școala Gimnazială Cuzdrioara parteneriat rural-urban,

parteneriat proiect : „Împreună

suntem creativi, suntem

responsabili”

22. Școala Gimnazială Măguri Răcătău parteneriat rural-urban, derulare

proiecte comune, sprijinire cu

materiale didactice

23. Școala Gimnazială Avram Iancu, Dej colaborare proiect concurs

județean

colaborare proiect „Festivalul

Științific”

24. Centrul Național de Informare și promovare Turistică ,

Dej

parteneriat activități educative

25. Fundația My Brother s Keeper Intl, Oradea parteneriat activități educative

26. Centrul de zi Familia și Copilul, Dej parteneriat activități de

voluntariat: „Împreună suntem

creativi, suntem responsabili”

27. Direcția Generală de Asistență Socială – Centrul de

îngrijire și asistență Câțcău

Proiect caritabil „Dăruind, devii

mai bun!”

28. Asociația Grup Școlar Industrial Construcții Montaj Dej parteneriat susținere elevi,

parteneriat proiecte cofinanțate de

Consiliul județean Cluj:

„Împreună suntem creativi,

suntem responsabili”

și „PRO creativ, PRO voluntar,

PRO verde

29. Asociația PREVENTIS Campanie de prevenire a

dependențelor


70

30. Biserica Penticostală Betel Dej Parteneriat ADA

31. Asociația Filantropică ortodoxă Proiect sprijin umanitar

32. Asociația pentru Educație și Caritate Campanie umanitară „Șanse la

viață!”

33. Agenția jud. pt. plăți și inspecție socială Proiect INTESPO

• Alte arteneriate cu instituţii sau organizaţii :

I.S.J. Cluj, C.C.D. Cluj, Consiliul Local, Primăria Dej, Poliția municipiului Dej, Asociaţia

Naţională Mutuală România-Franţa „Louis Pasteur” Dej, S.C. Informativa Media Ropres SRL, S.C.

Psihoselect S.R.L., FC Unirea Dej, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, Parohia Ortodoxă

Română Dej, Spitalul Municipal Dej, Fundaţia Cultural Umanitară „Henri Coandă” Oradea-Filiala

Dej, Club AS CFR Dej, Poliţia Municipiului Dej, S.C. „Elit Media Advertising” S.R.L.; A.L.O.F.M.

Dej, Astra Dej, Muzeul Municipal de Istorie Dej, Casa de Cultură Dej, Galeriile Frezia Dej,

Asociația DALFSEN Helpt Oost Europa (Olanda) etc.

2.4 Analiza S.W.O.T. – Concluzii

Din analiza mediului intern s-au desprins următoarele concluzii:

PUNCTE TARI

o Spaţii şcolare şi dotare

- Activitatea se desfăşoară într-un complex (campus) educaţional propriu obiectivelor

formulate şi realizate (existenţa laboratoarelor, cabinetelor, atelierelor şcoală);

- Şcoala este dotată cu o reţea de calculatoare conectate la INTERNET;

- Liceul este aplicant în runda a doua pentru obținerea de granturi în proiectul ROSE

(Romania Secondary Education Project);

- S-a semnat contractul de achiziții cu o firmă de construcții pentru construirea sălii de sport,

din fonduri guvernamentale;

- Clădirea principală este securizată printr-un sistem antiefracţie şi un sistem de

supraveghere cu camere video;

- Laboratoarele şi cabinetele şcolare sunt dotate corespunzător;

- Şcoala are cămin şi cantină, funcţionale;

- Şcoala este accesibilă pentru elevi, fiind situată într-un oraş - nod de cale ferată, la

intersecţie de artere rutiere naţionale;

- Şcoala se găseşte într-un permanent proces de reabilitare a spaţiilor şcolare;

- Şcoala deţine un sistem termic propriu, pe gaze naturale;

- Şcoala deţine spaţii de închiriere aducătoare de venituri proprii.


71

o Resurse umane:

- Corpul profesoral este compus din profesori, ingineri, economişti, maiştri-instructori,

majoritatea cu gradul didactic I, specialişti în domeniile în care sunt pregătiţi elevii;

- Cadrele didactice sunt preocupate de formarea lor continuă şi dezvoltarea carierei

personale;

- Există un număr suficient de personal didactic auxiliar şi nedidactic pentru acoperirea

tuturor sectoarelor.

o Rezultatele învăţării:

- Promovabilitatea la examenul de BAC în 2019 a fost de 79,74%, după cele două sesiuni.

- Promovabilitatea la examenul de BAC în 2018 a fost de 53,94%, după cele două sesiuni

Promovabilitatea la examenul de BAC în 2017 a fost de 71,42%, după cele două sesiuni de examen,

în creștere față de promovabilitatea din sesiunea 2016, care a fost de 68,96%;

- Unii elevi ai şcolii obţin rezultate bune la olimpiade şi concursuri şcolare la nivel judeţean

şi chiar naţional (mențiune la Ol Tehnologii/faza pe țară/ Construcții);

- Liceul a fost partener în 2 proiecte multilaterale Comenius: „Creating a European Future

School” (perioada de derulare 2010-2012, parteneri: Germania, Italia, Spania, Turcia,) şi „Starting

a professional career” (perioada 2012-2014, parteneri: Germania, Franţa, Austria, Turcia,

Norvegia).

- O echipă de elevi și profesori a participat la un stagiu de formare profesională în Olanda,

la Deltion Colege, Zwolle/2015-2016.

- Şcoala a încheiat şi derulat parteneriate cu Centrul de Formare Profesională din Marly-

Franţa şi cu organizaţii non-guvernamentale din Olanda (Dalfsen Helpt Oost Europa), în vederea

schimbului de elevi şi bune practici în domenii ale pregătirii profesionale.

o Relaţia cu părinţii şi comunitatea locală :

- Şcoala realizează convenţii şi contracte cu agenţi economici, pentru desfăşurarea stagiilor

de pregătire practică a elevilor;

- Şcoala are încheiate numeroase protocoale de parteneriat cu instituţii de învăţământ, cu

O.N.G.-uri în vederea realizării activităţilor din cadrul proiecteleor educative.

- Comitetul Reprezentativ al părinţilor a sprijinit şcoala în unele activităţi educative şi în

activităţi de autogospodărire a claselor.

PUNCTE SLABE

-Promovabilitatea la examenul de BAC în 2018 a fost de 70%, după cele două sesiuni de

examen, în ușoară scădere față de promovabilitatea din sesiunea 2017, care a fost de 71,72%;

- Nerealizarea reabilitării totale şi dotării corespunzătoare a atelierelor şcoală;

- Întârzierea construcției sălii de sport


72

- Activitate productivă scăzută în cadrul atelierelor şcoală;

- Neimplicarea unor cadre didactice în lucrul în echipă;

- Neimplicarea tuturor angajaţilor, la nivel maxim, în realizarea sarcinilor de serviciu;

- Absenteism uşor ridicat la nivelul claselor din învăţământul liceal obligatoriu și

învăţământul profesional;

- Lipsa de premii obținute la faza națională a olimpiadelor școlare(doar 1 mențiune);

- Întârzieri în accesarea proiectelor Erasmus+;

OPORTUNITĂŢI

- diversificarea programelor din CDL şi a activităţilor extracurriculare şi orientarea lor spre

necesităţile locale prezente şi, mai ales, viitoare;

- urgentarea reparaţiilor în spaţiile şcolare nerenovate încă;

- reabilitarea termică a căminelor, cantinei şi atelierelor şcoală;

- accesarea de fonduri pent dotarea cabinetelor şi atelierelor la standardele cerute,

prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, cu sprijinul Primăriei Dej;

- organizarea în spaţiul şcolar a unor cursuri de reconversie profesională în colaborare cu

Agenţia Locală de Ocopare şi Formare a forţei de muncă;

- dezvoltarea unei culturi organizaţionale;

- menţinerea şi extinderea relaţiilor cu agenţii economici;

- executarea unor lucrări de tâmplărie (mobilier şcolar) pentru autodotare prin utilizarea la

capacitate a atelierului existent;

- menţinerea unităţii şcolare în circuitul internaţional şcolar, prin derularea unor noi proiecte

cu finanţare europeană;

- îmbunătățirea rezultatelor la examenul de bacalaureat și creșterea participării elevilor la

acest examen;

-autorizarea/acreditarea pentru calificări profesionale care sunt cerute de piața muncii

-parcurgerea unor cursuri de formare a profesorilor pentru obținerea de competențe în lucrul

la clasă cu elevi cu CES

AMENINŢĂRI

- precaritatea veniturilor familiilor din mediul urban dar şi rural care îşi orientează copii spre

şcoala noastră;

- creşterea numărului de elevi ai căror părinţi lucrează în străinătate, favorizând absenteismul

acestora;

- dezinteresul manifestat de unii părinţilor față de școală;


73

- conduită necorespunzătoare în rândul unor elevi, datorată lipsei de educație din sânul

familiei;

- migraţia forţei de muncă calificată spre exterior;

- slabul interes al unor agenți economici pentru sprijinirea învățământului profesional și

tehnic;

- scăderea numărului de clase de liceu și creșterea nr. de clase la învățămîntul profesional-

fără a se dota corespunzător atelierele școală- poate conduce la scăderea nr. de elevi

- riscul scăderii calității actului didactic cauzat de volumul mare de documente cerute, de

schimbarea continuă a curriculum-ului la învățământul profesional și tehnic, de lipsa viziunii pe

termen scurt a implementării învățământului dual la nivel local;

- unele dificultăţi de integrare socio–profesională a absolvenţilor în contextul situaţiei

economice mondiale şi naţionale.

În urma analizei S.W.O.T. realizată la nivel de unitate şcolară s-au desprins

următoarele nevoi:

La nivel de curriculum:

- formarea de colective de profesori pentru elaborarea de lucrări de specialitate (auxiliare

şcolare, manuale) şi proiecte educaţionale;

- oferirea de resurse de învăţare şi facilităţi logistice;

- participarea elevilor în număr mai mare la concursurile şcolare şi obţinerea de performanţe,

mai ales la nivel național;

- realizarea unei palete cât mai largi de activităţi extraşcolare şi implementarea de proiecte

educaţionale în parteneriat cu şcoli din spaţiul european.

- autorizarea / acreditarea pentru calificări/specializări atractive pe piața muncii, în corelare

cu cerințele educabililor și ale agenților economici

La nivel de resurse umane:

- conștientizarea importanței muncii în echipă şi participarea la decizie;

- formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe de perfecţionare/

formare ;

- consilierea elevilor în probleme legate de absenteism, tendință de abandon școlar,

delicvenţă juvenilă, violență verbală şi fizică, orientare şcolară şi profesională dar şi în aspecte

referitoare la viaţa de zi cu zi;

- intensificarea pregătirilor suplimentare pentru ameliorarea rezultatelor la examenul de

Bacalaureat și creșterea numărului de premii obținute la olimpiade și concursuri.

La nivel de resurse materiale şi financiare:


74

-dotarea tuturor laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor cu echipamente şi materiale

auxiliare;

- reabilitarea atelierelor şcoală;

- reabilitarea celorlalte spaţii şcolare (ateliere, unele săli de clasă, unele grupuri sociale)

- înlocuirea centralelor termice existente cu centrale noi , performante și sigure

La nivel de relaţii şcoală-comunitate:

- necesitatea menţinerii legăturilor între şcoală şi principalii actori ai comunităţii locale

(Primăria, Consiliul local, Poliţie, părinţi, agenţi economici, alte unități de învăţământ);

- coordonarea unor activităţi care pot rezolva unele nevoi locale ale comunităţii (crearea de

locuri de muncă, implicarea în proiecte care să atragă fonduri la nivelul şcolii, activităţi cultural-

educative);

- cooperarea mai strânsă între profesori – elevi – părinţi;

Din lista de nevoi enumerate mai sus rezultă cinci priorități de dezvoltare instituțională cu

obiective și ținte strategice formulate în capitolul următor. Considerăm că prin rezolvarea lor de

către şcoală, cu sprijinul comunităţii locale şi prin diferite programe/ proiecte cu finanțare externă

în care liceul s-ar putea implica, s-ar putea atinge toate țintele strategice, pe perioada derulării acestui

plan de dezvoltare şcolară până la nivelul anului 2022.


75

Capitolul 3

PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

INSTITUȚIONALĂ

3.1. PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE STRATEGICE

Ţinând cont analiza mediului extern, de contextul socio-economic, demografic şi din analiza

S.W.O.T a mediului intern au rezultat o serie de aspecte care trebuie îmbunătăţite şi cuprinse în

proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii.

Scopurile strategice țin de dezvoltarea instituțională prin asigurarea calității procesului

educațional și asigurarea de spații școlare modernizate și dotate corespunzător.

În urma analizei făcute s-au stabilit că următoarele aspecte trebuie urmărite în etapa următoare:

➢ Prioritatea nr.1: Creșterea calităţii în procesul educaţional prin dezvoltarea profesionlă

a resursei umane

➢ Prioritatea nr.2: Îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolii

➢ Prioritatea nr.3: Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la examenele naționale și stimularea

performanței școlare

➢ Prioritatea nr.4: Îmbunătățirea serviciilor de consiliere, dezvoltare personală și orientare

profesională

➢ Prioritatea nr.5: Dezvoltarea relaţiilor comunitare

Pentru fiecare an școlar se va elabora planul operațional cu obiectivele, ţintele stategice şi

acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea dezvoltării instituţionale.

3.2 REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE

NECESITĂ DEZVOLTARE. STABILIREA OBIECTIVELEOR

ȘI A ȚINTELOR

Prioritatea nr.1: Creșterea calităţii în procesul educaţional

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea profesională a resursei umane și a strategiilor didactice care

facilitează învăţarea centrată pe elev, pentru ridicarea calităţii actului instructiv-educativ

Ţinte strategice:


76

1. Dezvoltarea resursei umane prin parcurgerea de programe de formare continuă – cu

creștere de 5% a nr. de participanți / an școlar

2. Abordarea metodelor învățării centrate pe elev și a practicilor școlii incluzive

3. Participarea cadrelor didactice la mobilități tip Erasmus+ - (min.5 mobilități ale cadrelor

didactice) pentru dezvoltarea profesională

Măsurat prin :

Constatările rezultate în urma asistenţelor şi interasistenţelor realizate, întocmirea fişelor de

monitorizare internă şi a raportului de autoevaluare al CEAC.

Constatările rezultate în urma inspecţiilor ISJ Cluj şi MEN

Statisticile privind rezultatele învățării

Cursuri de formare parcurse și numărul de mobilități internaționale

Prioritatea nr.2: Îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolii

Obiectiv strategic 2: Modernizarea unității școlare, prin programe (POR și altele) de

construcție/reabilitare a spaţiilor şcolare şi de îmbogăţire a bazei tehnico-materiale din laboratoare,

cabinete şi atelierele-şcoală

Ținta stategică:

1.Desfășurarea orelor în laboratoare și cabinete de specialitate dotate, în totalitate, la standarde -

spre 2022. Desfășurarea orelor de educație fizică în sala de sport proprie spre decembrie 2019.

Măsurat prin :

Constatările privind spațiile de învățământ, rezultate în urma asistenţelor şi interasistenţelor

realizate, întocmirea fişelor de monitorizare internă şi a raportului de autoevaluare al CEAC.

Construcția efectivă a sălii de sport și darea în folosință

Modernizarea bazei materiale în cabinete, laboratoare și ateliere școală.

Prioritatea nr.3: Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la examenele naționale și stimularea

performanței școlare

Obiectiv stategic 3: Implicarea liceului în activități și proiecte europene (ERASMUS+, POCU,

ROSE) menite să conducă la creșterea promovabilității la examenul de Bacalaureat și stimularea

învățării pe tot parcursul vieții.

Ţinte strategice:

1.Creșterea cu cel puțin 2% / an a ratei de promovabilitate la examenul de Bacalaureat și atingerea

procentului de promovabilitate BAC spre 75%, pentru anul 2022

2.Creșterea nr. de premii obținute la olimpiade și concursuri școlare cu 2% / an

Măsurat prin:


77

Creşterea progresivă, anuală a procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat până în

2022

Creșterea nr. de premii obținute la olimpiadele și concursurile școlare

Prioritatea nr.4: Îmbunătățirea serviciilor de consiliere, dezvoltare personală și orientare

profesională

Obiectiv stategic 4 : Reducerea absenteismului, a riscului de părăsire timpurie a școlii și creșterea

șansei de inserție socio-profesională a absolvenților prin implicarea liceului în activități specifice de

colaborare și proiecte europene (ERASMUS+, ROSE)

Ţinte stategice:

1. Menținerea la 0% a ratei de abandon școlar

2. Reducerea cu 3 % /an a numărului de elevi exmatriculaţi sau rămaşi repetenţi din cauza

numărului mare de absenţe nemotivate

3. Creșterea numărului elevilor care își continuă studiile sau se integrează pe piața muncii, spre

95% în 2022

4. Colaborarea cu agenții economici pentru introducerea unor calificări profesionale prin

învățământ profesional dual- cel putin 2 calificări spre 2022

Măsurat prin :

Scăderea numărul elevilor exmatriculaţi şi rămaşi repetenţi din cauza absenţelor;

Scăderea numărul elevilor cu probleme de absenteism, care sunt în evidenţa profesorului din

cabinetul de asistență psiho-pedagogică;

Creșterea numărul elevilor care continuă studiile la nivel universitar/terțiar sau se angajează.

Clasele de învățământ dual formate.

Prioritatea nr.5: Dezvoltarea relaţiilor comunitare

Obiectiv : Sensibilizarea tuturor partenerilor de dialog în rezolvarea problemelor școlii. Promovarea

imaginii liceului în comunitate

Ţinta: Lărgirea caracterului participativ al comunității în dezvoltarea instituțională și cooptarea

familiei ca partener real al școlii;

Măsurat prin :

Întărirea colaborării familiei cu școala

Creșterea numărului de proiecte comunitare în parteneriat- cu 10 % spre 2022

Proces educaţional și oferta educațională adaptate la schimbările de ordin social şi economic


78

Capitolul 4

CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI

REVIZUIRE

4.1. CONSULTAREA

În urma procesului de monitorizare internă Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii s-a

întrunit şi făcând o analiză a PLAI Cluj - 2016-2025, actualizat , a luat hotărârea de menţinere a unor

priorităţi şi reformularea unora dintre ele, implicit a ţintelor până la atingerea acestora, pentru adaptarea

la contextul actual. În cadrul întâlnirii s-a convenit, de asemenea, asupra sarcinilor şi responsabilităţilor

fiecărui membru în revizuirea şi actualizarea PAS-ului. S-a continuat cu colectarea datelor necesare, au

fost consultate PRAI şi PLAI preluându-se datele statistice, dar şi priorităţile, ţintele şi obiectivele

generale şi specifice ale zonei de NV şi ale judeţului. Din Rapoartele anuale ale stării învăţământului

din şcoală, pe care directorul le-a întocmit, precum şi din Raportele de autoevaluare întocmite de

Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii, s-au preluat datele necesare.

Acţiuni desfăşurate în vederea elaborării/ reactualizării P.A.S.

- stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor individuale

- culegerea de informaţii pentru elaborarea PAS: prin aplicarea de chestionare elevilor,

părinţilor, profesorilor şcolii, agenţilor economici şi altor parteneri interesaţi; discuţii

colective şi individuale cu principalii parteneri implicaţi în formarea profesională;

consultarea P.R.A.I. şi P.L.A.I.;

- restabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare;

- prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii (C.P., C.A., C.M.), elevilor (CE.) părinţilor şi partenerilor sociali;

- structurarea sugestiilor făcute în urma consultărilor şi pe baza acestora revizuirea

priorităţilor;

- elaborarea planului operaţional.

4.2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

La finele fiecărui an şcolar are loc autoevaluarea internă prin completarea Raportului anual de

autoevaluare de către Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii, urmat de elaborarea Planurilor de


79

îmbunătăţire pentru punctele slabe constatate. Evaluarea externă realizată de către ISJ Cluj a validat în

fiecare an raportul de autoevaluare şi a realizat monitorizarea externă a instituţiei.

Implementarea Planului de Acţiune a Şcolii va fi realizată de către tot personalul şcolii, pe toate

compartimentele existente.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat prin:

➢ Întâlniri şi şedinţe de lucru pentru informare, feed-back, actualizare (CEAC , conducerea

liceului și comisia de elaborare/ actualizare a PAS)

➢ Includerea de activităţi specifice în Planul de Activitate al Consiliului de Administraţie, al

Consiliului profesoral şi al catedrelor

➢ Raportarea semestrială în cadrul CP şi CA

➢ Raportarea anuală a C.E.A.C.

➢ Revizuirea periodică şi corecţii ale PAS


80

GLOSAR DE TERMENI

P.A.S. Planul de Acţiunea al Şcolii

P.R.A.I. Planul Regional de Acţiune în Învăţământ

P.L.A.I. Planul Local de Acţiune în Învăţământ

C.L.D..P.S. Consiliul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

I.S.J. Inspectoratul Şcolar Judeţean

C.C.D. Casa Corpului Didactic

A.L.O.F.M. Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă

A.J.O.F.M. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

A.C. Arie curriculară

C.A. Consiliul de Administraţie

C.P. Consiliul Profesoral

C.M. Comisie Metodică

C.E. Consiliul Elevilor

C.P.P.E. Coordonator Proiecte şi Programe Educative

ÎP Învăţământ Profesional

ÎPT Învăţământ Profesional și Tehnic

O.N.G. Organizaţie Non-guvernamentală

A.I.M.M. Agenţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

C.D.L. Curriculum în Dezvoltare Locală

S.P.P. Standarde de Pregătire Profesională

R.O.S.E PROIECTUL PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR

(ROMANIAN SECONDARY EDUCATION PROJECT)

P.O.R. Program Operațional Regional

C.E.A.C. Comisia de Evaluare şi Asigurarea a Calităţii

V.A.B Valoarea adăugată brută

U.E. Uniunea Europeană


81

ANEXA 1- Rezultatele învăţării

Mediile la sfârşitul anului şcolar 2014/2015

Clasa Nr. elevi

promovaţi

Medii între Situaţia şcolară

neîncheiată 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Liceu Tehnic

Clasa a IX-a 55 4 12 20 19 0 0 0

Clasa a X-a 68 9 17 41 1 0 0 0

Clasa a XI-a 102 6 45 49 2 0 0 0

Clasa a XII-a 109 12 35 55 7 0 0 0

Clasa a XIII-a 28 27 1 0 0 0 0 0

Clasa a XIV-a 21 19 2 0 0 0 0 0

Total 383 77 112 165 29 0 0 0

Liceu Servicii

Clasa a IX-a 52 9 7 10 26 0 0 0

Clasa a X-a 55 1 16 12 23 3 0 0

Clasa a XI-a 49 1 8 12 20 8 0 0

Clasa a XII-a 63 0 6 22 23 12 0 0

Clasa a XIII-a 0 0 0 0 0 0 0 0

Clasa a XIV-a 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 219 11 37 56 92 23 0 0

Învăţământ profesional

Anul I 30 15 4 4 7 0 0 0

Anul II 24 7 0 0 17 0 0 0

Anul III 19 10 3 3 3 0 0 0

Anul IV 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 73 32 7 7 27 0 0 0

Învăţământ postliceal

Anul I 22 0 0 0 0 9 13 0

Anul II 40 0 0 0 4 20 16 0

Total 62 0 0 0 4 29 29 0


82


Clasa Nr. elevi

promovaţi


neîncheiată 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Liceu Tehnic

Clasa a IX-a 55 4 12 20 19 0 0 0

Clasa a X-a 68 9 17 41 1 0 0 0

Clasa a XI-a 102 6 45 49 2 0 0 0

Clasa a XII-a 109 12 35 55 7 0 0 0

Clasa a XIII-a 28 27 1 0 0 0 0 0

Clasa a XIV-a 21 19 2 0 0 0 0 0

Total 383 77 112 165 29 0 0 0

Liceu Servicii

Clasa a IX-a 52 9 7 10 26 0 0 0

Clasa a X-a 55 1 16 12 23 3 0 0

Clasa a XI-a 49 1 8 12 20 8 0 0

Clasa a XII-a 63 0 6 22 23 12 0 0

Clasa a XIII-a 0 0 0 0 0 0 0 0

Clasa a XIV-a 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 219 11 37 56 92 23 0 0


Anul I 30 15 4 4 7 0 0 0

Anul II 24 7 0 0 17 0 0 0

Anul III 19 10 3 3 3 0 0 0

Anul IV 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 73 32 7 7 27 0 0 0


Anul I 22 0 0 0 0 9 13 0

Anul II 40 0 0 0 4 20 16 0

Total 62 0 0 0 4 29 29 0


83


Clasa Nr. elevi

promovaţi


neîncheiată 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Liceu Tehnic

Clasa a IX-a 61 0 16 38 7 0 0 0

Clasa a X-a 59 1 5 31 16 6 0 0

Clasa a XI-a 79 5 23 33 16 2 0 0

Clasa a XII-a 83 13 23 30 13 4 0 0

Clasa a XIII-a 10 0 6 3 1 0 0 0

Total 292 19 73 135 53 12 0 0

Liceu Servicii

Clasa a IX-a 60 0 20 29 9 2 0 0

Clasa a X-a 29 0 2 16 10 1 0 0

Clasa a XI-a 40 0 8 20 11 1 0 0

Clasa a XII-a 48 0 0 13 23 12 0 0

Total 177 0 30 78 53 16 0 0


Anul I 30 3 12 8 6 1 0 0

Anul II 52 9 30 11 2 0 0 0

Anul III 22 6 8 4 4 0 0 0

Total 104 18 50 23 12 1 0 0


Anul I 25 1 2 1 5 14 2 0

Anul II 17 0 0 0 4 13 0 0

Total 42 1 2 1 9 27 2 0


84


Clasa Nr. elevi

promovaţi


neîncheiată 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Liceu Tehnic

Clasa a IX-a 60 0 5 36 19 0 0 0

Clasa a X-a 63 0 17 32 13 1 0 0

Clasa a XI-a 77 8 10 27 25 7 0 0

Clasa a XII-a 70 12 16 16 22 4 0 0

Clasa a XIII-a 11 3 8 0 0 0 0 0

Total 281 23 56 111 79 12 0 0

Liceu Servicii

Clasa a IX-a 31 0 1 11 19 0 0 0

Clasa a X-a 58 0 6 36 12 4 0 0

Clasa a XI-a 31 1 3 14 7 6 0 0

Clasa a XII-a 42 0 4 10 24 4 0 0

Total 162 1 14 71 62 14 0 0


Anul I 63 12 27 23 1 0 0 0

Anul II 29 2 10 12 3 2 0 0

Anul III 37 2 18 16 1 0 0 0

Total 129 16 55 51 5 2 0 0


Anul I 28 7 5 2 4 9 1 0

Anul II 20 0 3 1 5 9 2 0


85


Clasa Nr. elevi

promovaţi


neîncheiată 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Liceu Tehnic

Clasa a IX-a 29 0 3 17 8 1 0 0

Clasa a X-a 62 0 3 28 25 6 0 0

Clasa a XI-a 62 1 16 24 19 2 0 0

Clasa a XII-a 77 11 9 27 21 9 0 0

Clasa a XIII-a 17 11 1 5 0 0 0 0

Total 247 23 32 101 73 18 0 0

Liceu Servicii

Clasa a IX-a 32 0 2 17 8 5 0 0

Clasa a X-a 32 0 1 11 12 8 0 0

Clasa a XI-a 55 0 12 25 12 6 0 0

Clasa a XII-a 30 2 3 12 8 5 0 0

Total 149 2 18 65 40 24 0 0


Anul I 65 9 31 20 5 0 0 0

Anul II 52 8 23 19 2 0 0 0

Anul III 27 2 11 9 5 0 0 0

Total 144 19 65 48 12 0 0 0


Anul I 24 0 0 0 4 18 2 0

Anul II 20 0 4 2 3 10 1 0

Total 44 0 4 2 7 28 3 0


86

Anexa 2 - Media de intrare în clasa a IX-a liceu

Anul şcolar Domeniul

Ultima

medie de

intrare

Nr. elevi

Medii între:

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Total 2014/2015 115 15 29 48 22 1

2014/2015

Economic 0 57 11 10 21 14 1 -

Mecanică 5,63 29 - 4 19 6 - -

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 0 29 4 15 8 2 - -

Total 2015/2016 89 - 2 45 42 -

2015/2016

Economic 5,85 31 - 1 - 1 29 -

Mecanică 5,69 27 - 1 - 14 12 -

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 7,33 31 - - - 30 1 -

Total 2016/2017 113 - - 49 49 15 -

2016/2017

Economic 7,39 29 - - 1(locuri

romi) 15 13 -

Comerţ 6,34 28 - - 22 6 - -

Mecanică 6,73 28 - - 8 19 1 -

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6,11 28 - - 18 9 1 -

Total 2017/2018 89 - 3 1 41 44

2017/2018

Economic 8,13 30 - 1(locuri

romi) 1(locuri

romi) - 28 -

Mecanică 7,48 30 - 2(locuri

romi) - 19 9 -

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6,74 29 - - - 22 7 -

Total 2018/2019 58 2 - 4 51 1 -

2018/2019 Economic 7,12 30

2(locuri

romi) - - 27 1 -

Mecanică 6,91 28 - - 4 24 - -


87

Anul şcolar Domeniul

Ultima

medie de

intrare

Nr. elevi

Medii între:

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Total 2019/2020 62 - 2 26 30 4 -

2019/2020

Economic

(28 + 2 elevi Republica Moldova+ 1 elev locuri

romi + 1 repartiţie frate geamăn)

6,90 32 - 1 5 22 4 -

Mecanică

(28 + 2 elevi locuri romi) 6,44 30 - 1 21 8 - -


88

ANEXA 3

DINAMICA STRUCTURII ŞCOLII DIN 2006 - 2014 (PE TIPURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, FILIERE ŞI

SPECIALIZĂRI / MESERII)

Forma de

invatamant

Profil

Calificarea/

Specializarea/Meseria

2006/

2007

2007/

2008

2008/

2009

2009/

2010

2010/

2011

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

Liceu

Zi

Tehnic

Tehnician proiectant CAD 2/53 3/83 3/76 3/88 3/88 3/98 4/118 4/112

Tehnician desenator pentru

construcţii şi instalaţii 3/87 4/116 4/124 3/100 3/99 3/97 3/93 4/116

Tehnician desenator tehnic 1/31 - - - - - - -

Tehnician instalator pentru

construcţii - - - 1/33 2/59 2/63 2/60 2/52

Tehnician in instalaţii

electrice 1/31 1/30 - - - - - -

Tehnician electrotehnist 1/22 2/40 1/18 - - - - -

Tehnician în electrotehnică 1/33 - - - - - - -

Tehnician mecanic

intreţinere şi reparaţii 1/19 2/41 2/39 3/71 4/108 5/137 5/116 4/105

Tehnician operator tehnică

de calcul 1/28 1/24 1/24 - - - - -

Tehnician în construcţii şi

lucrări publice 1/27 2/53 2/60 3/80 3/71 4/92 4/89 1/24

Servicii

Tehnician în activităţi

economice 3/87 4/122 4/121 4/122 4/120 4/119 4/117 4/119

Tehnician în turism 2/55 2/53 1/27 - - - - -


financiare şi comerciale 1/31 - - - - - - -

Tehnician în activităţi de

comerţ 1/21 2/44 3/78 2/51 3/66 4/85 1/27

Tehnician în hotelărie 1/27 1/26 1/25 1/18 - -

Tehnician în administraţie 1/29 2/56 3/87 4/119 4/115 4/108 3/81 3/88

Tehnician în administratie

publică 1/29 - - - - - - -

Liceu

Seral

Tehnic

Tehnician în construcţii şi

lucrări publice 1/30 - - - - - - -

Tehnician electrotehnist - - 1/29 2/53 3/63 3/70 3/86

Tehnician în instalaţii

electrice - 1/38 2/64 2/53 1/20 - - -

Tehnician mecanic

intreţinere şi reparaţii 1/31 1/26 - - - - - -

Servicii

Tehnician în activităţi de

comerţ - - - 1/26 1/29 1/28 - -


economice 1/39 1/28 1/26 - - - - -

Şcoala de

arte şi

meserii

Lucrător în lăcătuşerie

mecanică structuri 2/53 2/54 2/52 1/30 - - - -

Lucrător instalator pentru

construcţii 2/55 2/54 2/51 1/27 - - - -

Lucrător finisor pentru

construcţii 2/53 2/51 2/50 1/28 - - - -

Lucrător în comerţ 1/28 - 1/30 1/35 - - - -

Lucrător în obţinerea şi

prelucrarea metalelor - 1/29 1/21 - - - - -

Lucrător în hoteluri - 1/30 1/26 - - - - -

An de

com-

pletare

Electrician constructor 1/25 - - - - - - -


aluminiu şi mase plastice 1/24 1/26 1/21 2/44 1/29 - - 1/20


sanitare şi de gaze 1/25 1/23 1/20 1/28 1/24 - - -

Zugrav, ipsosar, vopsitor,

tapetar 1/25 1/26 1/24 - 1/26 - 1/15 1/15


89

DINAMICA STRUCTURII ŞCOLII DIN 2014 -2018 (PE TIPURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, FILIERE ŞI

SPECIALIZĂRI / MESERII)

Comerciant-vânzător

mărfuri nealimentare 1/30 1/30 - - - - - -

Comerciant-vânzător - - 1/29

seral - 1/33 - - -

Lucrător hotelier 1/30 - - 1/22 - - - -

Şcoala

postli

ceală

Asistent de gestiune 1/16 1/38 2/70 2/52 1/28 1/38 2/72 3/84

Total clase 37 41 42 38 35 34 35 31

Forma de

învăţământ

Profil

Calificarea/

Specializarea/Meseria

2014/

2015

2015/

2016

2016/

2017

2017/

2018

2018/

2019

2019/

2020

Liceu

Zi

Tehnic

Tehnician proiectant CAD 4/101 4/107 4/111 4/121 4/123 4/122

Tehnician mecanic intreţinere şi reparaţii 3/71 2/46 1/26 - - -

Tehnician desenator pentru construcţii şi

instalaţii 4/103 4/101 4/109 3/88 2/64 1/33

Tehnician instalator pentru construcţii 2/50 1/20 - - - -

Tehnician în construcţii şi lucrări publice - - - 1/29 1/30 1/30

Servicii

Tehnician în activităţi economice 4/120 4/116 4/118 4/118 4/128 4/127

Tehnician în administraţie 3/87 2/48 2/39 1/17 - -

Tehnician în activităţi de comerţ 1/24 1/20 1/30 1/29 1/29 1/25

Liceu

Seral Tehnic

Tehnician electrotehnist 2/55 1/28 - - - -

Tehnician în instalaţii electrice 1/26 2/46 3/59 3/64 2/36 1/15

Şcoala

profesională

Comerţ Comerciant – vânzător - - - - 1/29 2/54

Mecanică

Operator la maşini cu comandă numerică 0,5/17 1/33 2/46 2/55 2/47 1,5/30

Mecanic utilaje şi instalaţii pentru industrie - - - - 0,5/13 0,5/10

Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase

plastice 1,5/36 1/33 1/28 1,5/36 1/18 1/17

Construcţii,

instalaţii şi

lucrări

publice

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze 1/21 1,5/40 1,5/39 2/60 2,5/61 3/63

Fierar betonist montator prefabricate - 0,5/13 0,5/10 0,5/6 - -

Şcoala

postliceală Asistent de gestiune 3/65 2/46 2/61 2/54 2/61 2/58

Total clase 30 27 26 25 23 22


90

ANEXA 4

Oferta educaţională

ANUL ŞCOLAR 2014 – 2015

NR.

CRT. CLASA SPECIALIZĂRI

1. IX A Tehnician în activităţi economice

2. IX B Tehnician în administraţie

3. IX C Tehnician proiectant CAD

4. IX D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

5. IX E1-prof Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

IX E2-prof Operator la maşini cu comandă numerică

6. X A Tehnician în activităţi economice

7. X B Tehnician în activităţi de comerţ

8. X C Tehnician proiectant CAD

9. X D Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

10. X E Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

11. X F-prof Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

12. XI A Tehnician în activităţi economice

13. XI B Tehnician în administraţie

14. XI C Tehnician proiectant CAD

15. XI D Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

16. XI E Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

17. XI F Tehnician instalator pentru construcţii

18. XI G-prof Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

19. XII A Tehnician în activităţi economice

20. XII B Tehnician în administraţie

21. XII C Tehnician proiectant CAD

22. XII D Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

23. XII E Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

24. XII F Tehnician instalator pentru construcţii

25. XI A seral

RD

Tehnician în instalaţii electrotehnice

26. XIII A seral

RP

Tehnician electrotehnist

27. XIV A seral

RP


28. I postliceal Asistent de gestiune

29. II postliceal Asistent de gestiune


91



NR.



2. IX B Tehnician proiectant CAD

3. IX C Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


5. X B Tehnician în administraţie


7. X D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii




11. XI D Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

12. XI E Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


14. XII B Tehnician în activităţi de comerţ




18. XII F Tehnician instalator pentru construcţii

19. IX D pr Operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner tâmplărie

din aluminiu şi mase plastice

20. IX E pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, fierar betonist –

montator prefabricate

21. X E pr Operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner tâmplărie

din aluminiu şi mase plastice

22. XI F pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

23. XI A seral

RD

Tehnician în instalaţii electrice

24. XII A

seral RD


25. XIV A

seral RP


26. I A

postlicl

Asistent de gestiune

27. II A

postlicl

Asistent de gestiune


92



NR.



2. IX B Tehnician în activități de comerț

3. IX C Tehnician proiectant CAD

4. IX D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


6. X B Tehnician proiectant CAD

7. X C Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii




11. XI D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


13. XII B Tehnician în administrație




17. IX E-pr Operator la maşini cu comandă numerică

18. IX F -pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

19. X D-pr Operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner

tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

20. X E-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, fierar betonist-

montator prefabricate

21. XI E-pr Operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner


22. XI A seral

RD


23. XII A seral

RD


24. XIII A seral

RP


25. I A postlic Asistent de gestiune

26. II A postlic Asistent de gestiune


93



NR.




3. IX C Tehnician în construcţii și lucrări publice


5. X B Tehnician în activităţi de comerţ


7. X D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


9. XI B Tehnician proiectant CAD

10. XI C Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


12. XII B Tehnician în administrație


14. XII D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

15. IX D-pr Operator la maşini cu comandă numerică

16. IX E-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

17. IX F -pr Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

18. X EF-pr Operator la maşini cu comandă numerică,

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

19. XI D-pr Operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner


20. XI E-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze,

fierar betonist-montator prefabricate

21. XI A seral Tehnician în instalaţii electrice

22. XII A seral Tehnician în instalaţii electrice

23. XIII A seral Tehnician în instalaţii electrice




94



NR.






5. X C Tehnician în construcţii şi lucrări publice


7. XI B Tehnician în activităţi de comerţ


9. XI D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii


11. XII B Tehnician proiectant CAD

12. XII C Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

13. IX C-pr Comerciant vânzător

14. IX D-pr Operator la maşini cu comandă numerică/

Mecanic-utilaje şi instalaţii pentru industrie

15. IX E -pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

16. X D-pr Operator la maşini cu comandă numerică

17. X E-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

18. X F-pr Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

19. XI EF-pr Operator la maşini cu comandă numerică/

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

20. XII A seral Tehnician în instalaţii electrice





95



NR.








7. XI C Tehnician în construcţii şi lucrări publice


9. XII B Tehnician în activităţi de comerţ


11. XII D Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

12. IX C-pr Comerciant vânzător

13. IXD-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

14. X C-pr Comerciant vânzător

15. X D-pr Operator la maşini cu comandă numerică,

Mecanic-utilaje şi instalaţii în industrie


17. XI D-pr Operator la maşini cu comandă numerică,

18. XI E -pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

19. XI F-pr Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice





96


ANUL ŞCOLAR 2020-2021- PROIECT

NR.




3. IX C Tehnician în construcţii şi lucrări publice






9. XII B Tehnician proiectant CAD

10. XII C Tehnician în construcţii şi lucrări publice

11. IX D-pr Comerciant vânzător

12. IX E-pr Operator la maşini cu comandă numerică,


13. IXF-pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar

14. IX-pr Dual Operator la maşini cu comandă numerică

15. X C-pr Comerciant vânzător

16. X D-pr Operator la maşini cu comandă numerică,



18. XI D-pr Operator la maşini cu comandă numerică,

19. XI E -pr Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

20. XI F-pr Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

21. XI A seral Tehnician în instalaţii pentru construcții




97

PLANUL OPERAȚIONAL - Anul școlar 2019-2020 PRIORITATEA 1: Creșterea calității în procesul educațional Obiectiv strategic nr.1: Dezvoltarea profesională a resursei umane și a strategiilor didactice care facilitează învăţarea centrată pe elev, pentru ridicarea

calităţii actului instructiv-educativ

Ținte strategice:

1. Dezvoltarea resursei umane prin parcurgerea de programe de formare continuă – cu creștere de 5 % a nr. de participanți în 2019-2020

2. Abordarea metodelor învățării centrate pe elev și a practicilor școlii incluzive

3. Participarea cadrelor didactice la mobilități tip Erasmus+ sau altele

Context: Din analiza internă efectuată s-a constatat faptul că strategiile de predare-învățare-evaluare folosite de cadrele didactice sunt variate, dar

uneori insuficient adaptate stilurilor individuale de învățare, abilităților şi motivării fiecărui elev. Comunicarea profesor-elev şi elev-elev trebuie

încurajată mai mult, în procesul de predare-învățare.

Biblioteca școlii dispune de un spațiu adecvat şi deține un număr de aproximativ 19.500 volume, dar lipsesc apariții editoriale noi, în domeniul pur

tehnic cu precădere. Există o sală media echipată cu tablă interactivă, 2 laboratoare de informatică și de asemenea există 4 videoproiectoare și

calculatoare aferente. Cabinetele școlare de specialitate sunt reabilitate și au o dotare minimală.

Există parteneriate cu instituții din Olanda dar trebuie accesate fonduri europene pentru facilitarea mobilităților internaționale Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce

anume trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până la care

vor fi finalizate Persoana /persoane

responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare 1.1 Proiectarea riguroasă a tuturor

activităţilor la nivelul fiecărei structuri

funcţionale din şcoală

1.2. Proiectarea didactică să se realizeze

astfel încât să promoveze parcurgerea

eficientă a curriculumului, învățarea

centrată pe elev și ameliorarea rezultatelor

învățării

1.3.Folosirea de către profesori a

strategiilor moderne de predare;

1.4. Revizuirea Curriculum în Dezvoltare

Locală, în colaborare cu agenții economici

parteneri

Planuri manageriale/Planuri de

activități

Proiectare didactică eficientă

Îmbunătățirea rezultatelor

învățării la elevi

CDL atractiv și instructiv

Septembrie –

octombrie 2019

Octombrie 2019

Octombrie 2019

An școlar

Septembrie 2019

Echipa managerială

Cadre didactice

Şefi comisii metodice

Şefi compartimente

Consiliul de

administraţie

CEAC

Cadre didactice

Cadrele didactice

Informatician

Bibliotecar

Directori

Responsabil AC

Tehnologii

Agenti

economici

neestimat

nedeterminat

Buget


98

1.5.Colaborarea şcolii cu Casa Corpului

Didactic şi alte instituţii abilitate în

vederea parcurgerii de către cadre a unor

cursuri de formare/ perfecționare legate de

ţinta propusă.

1.6.Dezvoltarea bibliotecii prin achiziții

de carti recomandate, auxiliare curriculare

și cărți de specialitate

1.7.Instruirea cadrelor didactice pentru a

folosi cu uşurinţă mijloacele IT

1.8. Dotarea salilor de clasă, a cabinetelor

și laboratoarelor cu echipamente IT

menite să faciliteze învățarea

Obţinerea de informaţii

referitoare la nevoile de

instruire, educaţie şi formare

Nr. de volume crescut

75 % din cadrele didactice

aplicã metodele active de

învăţare

50% din conţinuturile

programei şcolare sunt predate

informatizat- cu ajutorul soft-

ului specializat

Conf. Calendarului

permanent

Conf. Activităților

planificate

Responsabilul cu

dezvoltarea

profesională a cadrelor

didactice

Echipa managerialã a

şcolii

Responsabilii

comisiilor metodice

Informatician


şcolii

Informatician

Contabil

ISJ Cluj

CCD – Cluj

Alţi furnizori de

formare

nedeterminat

100000 lei

Buget

Extra-

bugetar

1.9 Căutarea de colaborări internaționale

pentru elevi și cadre didactice cu finanțare

din fonduri europene

Candidaturi pentru mobilități de

personal. Mobilități efectuate

Conf. Ghidului

aplicantului


şcolii

Comisie proiecte

internaționale

Informatician

Contabil

ISJ Cluj

Insp. Proiecte

internaționale

Grant acordat Fonduri

europene


99

PRIORITATEA 2: Îmbunătățirea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolii Obiectiv strategic nr.2: Dezvolarea relațiilor cu comunitatea locală și crearea unui climat optim de desfăşurare a procesului instructiv-educativ, prin

continuarea reabilitării spaţiilor şcolare şi prin modernizarea bazei tehnico-materiale din laboratoare, cabinete şi atelierele-şcoală

Ţinte strategice:

1. Continuarea reabilitării, dotării laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate - creștere cu 10 % față de anul școlar 2018-2019

2. Finalizarea construcției sălii de sport pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică în spaţii şcolare proprii

3. Modernizarea / înlocuirea centralelor termice

Context:

Din analiza situației existente s-a constatat că principalul aspect ce necesită rezolvare este îmbunătățirea bazei materiale în școală. Deși laboratoarele

existente, precum şi majoritatea cabinetelor de specialitate, au fost dotate cu mobilier adecvat și s-a investit în echiparea cu material didactic

corespunzător, utilajele şi echipamentele din atelierele școală sunt uzate fizic şi moral, necesitând înlocuirea lor.

Liceul nu deține o sală de sport proprie, aceasta fiind în construcție. Clădirile ce alcătuiesc campusul școlar sunt neizolate termic la exterior și centralele

termice sunt învechite. Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce


Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /persoane

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

2.1.Analiza de nevoi educaţionale ale

elevilor şi a intereselor părinţilor acestora;

2.2.Dotarea sălilor de clasă cu mobilier şi

alte echipamente care să îmbunătăţească

ambientul din şcoală;

2.3. Colaborarea cu primăria în vederea

urmăririi stadiului proiectului depus pt.

accesarea Programului POR de

reamenajare a atelierelor şcoală

2.4. Reabilitarea și izolarea termică a

spațiilor școlare (cămine-internat , cantină,

ateliere)

80% din sălile de clasă

reamenajate;

Laboratoare şi cabinete dotate

în mod corespunzător;

Ateliere reamenajate

Spaţii pentru elevi cu ambient

îmbunătăţit

Sept.2019

Ian- febr. 2020

An școlar curent

- Director

- Director adjunct

- Director

- Contabil şef

- Administrator

- Informatician

- Profesori de

specialitate

Primăria Dej

Consiliul local şi

judeţean

150000lei

2 mil. Euro

Bugetar

Extra-

bugetar

2.5. Dotarea cabinetelor și atelierelor-

şcoală cu maşini şi unelte performante;

Obţinerea de fonduri / granturi

Echiparea atelierelor școală

Aug 2020

- Director

- Director adjunct

Agenţi economici

parteneri

2 mil. Euro

750000lei

Fonduri

europene


100

2.6. Finalizarea construcţiei unei săli de

sport proprii cu sprijinul Primăriei Dej

2.7. Demersuri pentru înlocuirea centralei

termice actuale cu centrale termice

performante

2.8. Cooptarea cadrelor didactice în

activităţi de elaborare de material didactic;

2.9. Activităţi de reamenajare şi reparaţii

executate în regie proprie- cu sprijinul

maiștrilor instructori

2.10. Implicarea comunităţii locale, a

părinţilor şi a eventualilor sponsori în

acţiuni de reabilitare a spaţiilor şcolare şi

de îmbogăţire a bazei tehnico-materiale

Orele de Educaţie fizică şi

concursurile sportive

desfăşurate în incinta şcolii;

Reducerea consumului la

utilitati

Existenţa materialului didactic

modern necesar;

Reparaţii în şcoală executate în

regie proprie;

Colaborare strânsă cu

comunitatea şi atragere de

fonduri

Decembrie 2019

An școlar curent

An școlar curent

An școlar curent

- Şef catedra tehnică

- Maiştri instructori

- Directori

- Echipa de proiect

- Director

- Director adjunct

- maiştrii instructori

- Coordonator

proiecte şi programe

educative şcolare şi

extraşcolare

Primăria Dej

Consiliul local şi

judeţean

Agenţi economici

Primărie

Asociaţia GSICM

Dej

120000lei

nedeterminat

Fonduri de la

ministerul

dezvoltării și

bugetul local

Buget

Extrabugetar


101

PRIORITATEA 3: Îmbunătățirea rezultatelor elevilor la examenele naționale și stimularea performanței școlare

Obiectiv stategic 3: Implicarea liceului în activități și proiecte europene (ERASMUS+, POCU, ROSE) menite să conducă la creșterea promovabilității

la examenul de Bacalaureat și stimularea învățării pe tot parcursul vieții.

Ţinte strategice:

1. Creșterea în medie cu 2% / an a ratei de promovabilitate la examenul de Bacalaureat și atingerea procentului de promovabilitate BAC de 75%

pentru anul 2022, prin implementarea în unitatea noastră a proiectului ROSE-runda 2

2. Creșterea nr. de premii obținute la olimpiade și concursuri școlare cu 2% / an

Context:

Din analiza făcută asupra rezultatelor obținute de elevi la Bac 2019 se observă un procentaj de promovabilitate bun pentru un liceu tehnologic. Deși sunt

clase de elevi unde promovabilitatea la bacalaureat este bună, rezultatele pe școală sunt încă sub media obținută pe județ.

Elevii liceului obțin premii și mențiuni mai ales la disciplinele din A.C. Tehnologii, la nivel județean și național (1 premiu și 3 mențiune la nivel național

in 2019)

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce



(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /persoane

responsabile


finanţare

3.1 Întocmirea planurilor de măsuri de

ameliorare a rezultatelor în urma analizei

rezultatelor obținute la BAC 2018, la

nivelul fiecărei comisii metodice

Întocmirea planurilor de măsuri

de ameliorare în funcție de

cauzele identificate care au

condus la procentaj de

promovabilitate mic

Octombrie 2019 Responsabili

catedre/CM pentru

disciplinele examenului

de BAC

Elevii

Părinții

Comunitarea

ISJ Cluj

nedeterminat

3.2 Realizarea activităților în cadrul

proiectului ROSE/ HOPE: planificarea

materiei și realizarea graficelor de pregătire

suplimentară a elevilor pentru examenul de

Bacalaureat, respectiv olimpiade și

concursuri școlare

3.3 Monitorizarea prezenței elevilor la

pregătirile suplimentare/ orele remediale

Grafice de pregătire

Planificarea materiei de

pregătire la BAC/ olimpiade

Octombrie-

Noiembrie 2019/

Cf. calendarului de

implementare-9

luni de

implementare

proiect- an 2

Cadrele didactice și

responsabilii de

catedre/CM

Echipa de proiect ROSE

nedeterminat

3.4Pregătirea și organizarea probelor de

obținere a competențelor lingvistice și

digitale din cadrul examenului de Bac 2020

Creșterea procentului de

participare a elevilor la probe

An școlar curent

Director

Director adjunct

Responsabili CM

Cadre didactice

Cf necesarului de

materiale

ISJ Cluj


102

3.5 Realizarea de asistențe la ore la clasele

terminale la disciplinele de BAC

Plan de măsuri care să conducă

la ridicarea cu 10 % a

procentului de promovabilitate

semestrial

3.6 Aplicarea pentru obținerea de granturi

pt. Erasmus+ sau altele

Mobilități de personal Conform ghidului

și calendarului de

aplicare Comisiile de proiect

100000 euro Finanțare

externă

3.7 Motivarea elevilor cu rezultate bune și

f. bune la învățătură / concursuri și

olimpiade, prin acțiuni de promovare și

popularizare a performanțelor

Număr crescut de elevi cu

rezultate f. bune la învățătură și

performanțe școlare

An școlar curent

Director

Director adjunct

Cadre didactice

Sponsori

5000lei Primăria

Dej

Consiliul

Local

PRIORITATEA 4: Îmbunătățirea serviciilor de consiliere, dezvoltare personală și orientare profesională

Obiectiv strategic nr.4: Reducerea absenteismului, a riscului de părăsire timpurie a școlii și creșterea șansei de inserție socio-profesională a absolvenților

prin implicarea liceului în activități specifice de colaborare și proiecte europene (ERASMUS+, ROSE)

Ținte stategice:

1. Menținerea la 0% a ratei de abandon școlar

2. Reducerea cu 3 % /an a numărului de elevi exmatriculaţi sau rămaşi repetenţi din cauza numărului mare de absenţe nemotivate

3. Creșterea numărului elevilor care își continuă studiile sau se integrează pe piața muncii, spre 95% în 2022

4. Colaborarea cu agenții economici pentru introducerea unor calificări profesionale prin învățământ profesional dual- cel putin 1 calificare în anul

școlar 2020-2021

Context:

Din analizele oferite de comisia de monitorizare a frecvenței școlare se constată că absenteismul este mai ridicat în rândul elevilor din ciclul inferior al

liceului, existând totodată și elevi din ciclul superior al liceului care sunt exmatriculați din cauza absențelor. La nivel de unitate școlară există puține cazuri

de violență verbală și fizică ușoară ce conduc la scăderea notelor la purtare, cazuri care trebuie combătute. Se constată că elevii sunt atrași spre școală mai

ales atunci când participă la activități educative, nonformale, de informare și orientare . Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce



(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /persoane

responsabile


finanţare

4.1.Intocmirea planurilor de măsuri pentru

reducerea absenteismului și a cazurilor de

violență în mediul școlar

Micșorarea numărului de

absențe per elev

Reducerea cu 2% a nr. de elevi

exmatriculați/ repetenți din

cauza absenteismului

Scăderea nr. de corigențe

Octombrie 2019 Directori

Comisia de combatere a

violenței

Comisia de

monitorizare a

absențelor

Elevi

Părinți

Cadre didactice

Invitați

Poliția de

proximitate

nedeterminat

Buget /

Extrabuget

4.2 Monitorizarea frecvenței școlare.

Raportare lunară/semestrială

lunar

4.3 Monitorizarea și gestionarea cazurilor

de violență din mediul școlar

lunar


103

4.4Acțiuni specifice derulate la nivel de

proiecte/activități prevăzute în planurile

anti violență și de combatere a

absenteismului

4.5 Implicarea elevilor în inițierea,

derularea și participarea la activități

educative la nivel de unitate

școlară/judetean/național/internațional

4.6 propunerea de activități privind

implicarea liceului în proiectul Erasmus+

4.7 implementarea activităților proiectului

ROSE-HOPE- an 2

Diminuarea nr. de note scăzute

la purtare

Creșterea numărului de elevi

care se implică activ în

proiectele școlii

Creșterea stimei de sine și

dezvoltare personală

armonioasă

Creșterea gradului de inserție pe

piața muncii sau de continuare a

studiilor în mediul

universitar/terțiar

Conform

calendarului

activităților

Conform ghidului

de aplicare

Cf. procedurii și a

calendarului de

implementare

Coordonator proiecte și

programe

Cadre didactice

Diriginți

Prof. in Cab. As.psih.

Reprez. Poliției Dej

Elevi

Părinți

Cadre didactice

Finațare de

la buget și

externă

4.8 Se vor aborda la orele de dirigenție / de

consiliere tematici specifice, referitoare la

absenteism, abandon școlar şi a delicvență

juvenilă (şi la consecințele pe care acestea

le au asupra individului, asupra școlii,

asupra comunității), precum și teme privind

orientarea profesională și dezvoltarea

carierei;

Conform

planificărilor și

tematicilor de

consiliere

4.9 Monitorizarea elevilor cu risc de

absenteism/ abandon școlar/violență în

mediul școlar.

Consilierea acestora prin cabinetul de

asistență psiho-pedagogică

Micșorarea nr. de cazuri de

violență verbală, altercații, în

mediul școlar

Conform orarului

cab. As psih. și

planificării

întâlnirilor

Cadre didactice

Diriginți


Comitetul de

părinți

nedeterminat

4.10 Intâlniri cu agenții economici pentru

prezentarea avantajelor învățământului

profesional dual, în vederea propunerii unei

clase de IP dual

4.11 Acreditarea de noi calificări, cerute de

agenții economici

Clasă de IP dual propusă pt.

anul școlar 2020-2021

Acreditare obținută

Conform

calendarului Director

director adjunct

Responsabil a.c

Tehnologii

CEAC

ISJ Cluj

Partenerii

economici

ARACIP

Nedeterminat

Cf. tarifelor


104

PRIORITATEA 5: Dezvoltarea relaţiilor comunitare

Obiectiv strategic nr. 5:

Sensibilizarea tuturor partenerilor de dialog în rezolvarea problemelor școlii. Promovarea imaginii liceului în comunitate

Ţinta stategică:

1. Lărgirea caracterului participativ al comunității, dezvoltarea instituțională și cooptarea familiei ca partener real al școlii- cu creștere de 5% a nr.de

proiecte comunitare comune în 2019-2020

Context:

Există o relație de bună colaborare la nivelul comunității precum și cu agenții economici parteneri. Parteneriatul familie-școală existent este satisfăcător,

dar mai apar unele disfuncționalități în ceea ce privește interesul manifestat de unii părinți pentru proprii copii și implicit pentru unitatea școlară.

Imaginea liceului în comunitate este bună dar trebuie mereu promovată prin popularizarea ofertei educaționale și a proiectelor derulate. Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce



(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /persoane

responsabile


finanţare

5.1. Colaborarea/participarea la proiecte

comunitare comune

Număr crescut de proiecte

Protocoale de colaborare

încheiate

Contracte-cadru mai numeroase

Activități sprijinite/

sponsorizări

An școlar curent

Directori

Coordonator proiecte și

programe

Cadre didactice

Diriginți


Reprez. Poliției Dej

Elevi

Părinți

Cadre didactice

Invitați

Poliția de

proximitate

Agenți economici

Unități școlare

Instituții

nedeterminat

Buget /

Extrabuget

Sponsorizări

5.2 Abordarea constructivă a relaţiilor de

colaborare eficientă între unitatea şcolară şi

agenții economici zonali

5.3 Implicarea părinților în acțiunile școlii:

proiecte educative, proiecte de sprijinirea a

modernizării ambientului școlar, proiecte

de combatere a absenteismului

Conform

calendarului

activităților

5.4 Întărirea rolului comunității locale în

promovarea unui proces educativ eficient

la nivel de unitate școlară

Documents

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” LICEUL ...gscbrancusidej.ro/docs/PAS2018.pdf · liceul tehnologic „constantin brÂncuŞi” 1 liceul tehnologic „constantin brÂncuŞi”