LICEUL TEORETIC N.CARTOJAN

Ceva firesc, dar până când?• Deschizi robinetul şi apa începe să curgă.

Poţi s-o bei, poţi să te speli, poţi să-ţi speli maşina, poţi să-ti uzi peluza sau grădina, poţi să-ţi umpli piscina, poţi să găteşti, poţi da de băut animalelor. Nimic mai firesc. Pentru această normalitate, însă, acele ceasornicului au început să se învârtă în sens invers, numărând distanţa care ne desparte de sfârşit.

Obiectivele proiectului:• Conştientizarea importanţei apei în ecosistem şi

necesitatea economisirii acesteia;• Identificarea surselor de poluare a apelor;• Implicarea elevilor în campania “Nu risipiţi apa!” la nivelul

şcolii şi a persoanelor din împrejurimi;• Utilizarea resurselor T.I.C. în documentarea proiectului prin

folosirea calculatorului, a scanner-ului, a imprimantei, a motoarelor de căutare, a site-urilor specializate;

• Conectarea elevilor la problemele de mediu şi societate;• Cunoaşterea problemelor globale, europene şi naţionale cu

consecinţe imediate în privinţa consumului de apă potabilă;

Structura proiectului

• Apa în organismele vii;• Tipuri şi surse de poluare;• Dezvoltarea populaţiei şi influenţa asupra medi

ului;• Campania “Nu risipiţi apa! Apa este vitală!”;• Calcularea consumului personal cotidian de ap

ă;

• Combaterea poluării;• Curiozităţi despre apă; Ştiaţi că …

Detalierea activităţilor:• Studierea materialelor de specialitate (manuale şi tratate),

diseminarea materialelor primite de la Asociaţia EUROPE MAMAN;• Sondarea participanţilor la Proiect privind Calculul Consumului

personal cotidian de apă; • Documentarea folosind site-uri cu informaţii din domeniul bio-

medical şi tehnico-ştiinţific;• Consultarea articolelor din presa de specialitate;• Căutarea de imagini sugestive pentru alcătuirea proiectului şi

realizarea de desene şi pliante pentru popularizarea acţiunii;• Consultarea on-line a statisticilor naţionale şi internaţionale

referitoare la resursele de apă, dezvoltarea populaţiei şi impactul consumului de energie asupra poluării mediului;

• Scanarea desenelor proprii, listarea materialelor publicitare, descărcarea fotografiilor realizate şi inserarea acestora în proiect.

Apa în organismele vii

  

Apa este un component indispensabil vietii. Un om consumă în medie 3 l apa/zi, iar corpul său are un conţinut de 60%-70% apă. Un pom evaporă aproximativ 200 l apa/zi. În organismele vii, apa este conţinută în forma: intracelulară (50%), interstitială (15 %) si circulantă (5%).

Ţesutul adipos si oasele conţin 33% apă, muschii 77 %, plămânii si rinichii 80%, substaţta cenuşie 85% , iar lichidele biologice: plasma 90 %, saliva 99,5%. Un om adult, cântărind 70 kg conţine apa într-un procent de 65-70 %din greutatea sa, adică pâna la 50 kg apă. Fiinţele vii nu pot supravieţui în absenţa apei, toleranţa la deshidratare depinzând de specia respectivă.

Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joacă şi un rol extrem de important, ca cel de regulator termic sau de irigator al ţesuturilor vii. Un adult normal trebuie sa absoarbă aproximativ 2,5-3 l apă/zi, preluaţi fie sub formă de băuturi sau apă continută în alimente precum si apa de combustie a alimentelor si ţesuturilor (aport endogen).

Dacă ne raportăm la regnul vegetal, apa este continută în: salate, castraveti, andive (95 %) sau în rosii si morcovi (90%). Merele conţin 85 %apa, cartofii 80% , sporii bacteriilor doar 50% apa, fasolea si mazarea 10%. Dacă apa joacă un rol atât de important pentru viaţa, în mod firesc se pune întrebarea: care este rezistenţa organismelor în condiţiile lipsei apei? Se cunosc si plante care au o rezistenta mare la deshidratare- cacteele contin ţesuturi îmbibate cu apă, aşa-zis ‚‚suculente''.

Toate animalele de pe glob, ca şi omul, posedă modalităţi de procurare a apei. În timpul activitaţilor zilnice, în organismul uman sunt consumate de către organism zaharuri si grăsimi. Prin arderea lor se formeaza CO2 si H2O; CO2, toxic, este înlaturat iar H2O se poate utiliza pentru diferite necesitaţi ale organismului. Viata nu ar fi fost posibilă în zonele de deşert dacă animalele din aceste zone nu ar fi învăţat să se ascundă ziua de caldură şi dacă nu ar fi avut posibilitatea de a împiedica evaporarea apei din organism.. Prin transpirţtie, pe vreme rece, se evapora 250-1700 g apa. În cazul unei munci fizice dificile, prestată pe vreme uscată si caldă, cantitatea de transpiraţie poate atinge chiar 10-15 l în 24 ore. Pe această cale, organismul combate de fapt supraîncălzirea. Pentru evaporare se consuma o cantitate de caldura de 600 calorii pentru 1 l sudoare. Daca aceasta caldura ar fi toata furnizata de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10° C. Corpul omenesc furnizeaza pentru evaporare doar o cantitate mica de caldura; astfel transpiratia nu poate asigura racirea corpului, dar permite evitarea supraîncalzirii. Numai datorita evaporarii apei la nivelul plamânilor si pielii, temperatura corpului uman se mentine la valori în jurul a 37 °C, chiar daca temperatura ambientala este de 40-50° C. Se stie ca arsita din zonele de desert este mai suportabila decât cea din padurile tropicale umede. Aceasta se explica prin faptul ca în atmosfera umeda sudoarea se evapora lent, se aduna în picaturi ce se preling pe corp si nu apare senzatia de usurare. De ce nu putem bea apa de mare? Raspunsul este la îndemâna daca se cunoaste compozitia apei de mare. Aceasta contine saruri. O cantitate de 100 g saruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera adevarate accidente. Daca limita normala de saruri în sânge este depasita, organismul tinde sa se debaraseze de cantitatea suplimentara de saruri, un rol important în aceasta curatire jucându-l rinichii. Un adult elimina aproximativ 1,5 l urina în decursul unei zile, adica jumatate din cantitatea de apa primita în 24 de ore. Cu apa sunt eliminate simultan si Na, Ca, K. Concentratia sarurilor în apa de mare fiind mult mai mare decât a sarurilor din urina, pentru ca organismul sa elimine aceste saruri patrunse odata cu apa de mare, ar fi necesara o cantitate mult mai mare de apa decât cea bauta.

Tipuri de poluare

• Poluare chimică datorată

metalelor grele, îngrăşămintelor chimice, hidrocarburilor, pesticidelor, insecticidelor, fungicidelor;

• Poluare biologică produsă de microorganisme patogene şi substanţe organice fermentescibile;

• Poluare termică provenită din deversările de ape la temperaturi mai mari decât cele normale;

• Poluarea fizică produsă de cei care aruncă deşeuri menajere, pet-uri şi alte reziduuri în apă.

Dezvoltarea populaţiei şi influenţa asupra mediului• Dezvoltarea populaţiei necesită energie, iar rezultatul este:

a) energie= ardere combustibili► (CO2), căldură ardere lemn (de foc) – reducerea pădurii b) transport= trafic, vehicule cu petrol ►CO2, căldură; c) apa pentru nevoi igienico-sanitare (100 – 200 l/om/zi) – apa potabilă; rezultă ape uzate menajere epurare sau degradare (sol, aer, apa) d) hrană: agricultură, creştere animale irigaţie (consum apă); ierbicide (spălare poluanţi) îngrăşăminte (azot, fosfor, potasiu) în apă. apa, foraje -> gunoi + deşeuri vegetale şi animale e) bunuri: industrie apa -> apă uzată, tratare specială reziduuri -> degradare aer, sol, apă energie -> vezi a) comerţ ambalaje -> prelucrare f) hrană şi bunuri -> reziduu solid menajer – preluare, stocare - poluare aer, apă, sol; g) recreere – spaţii verzi, sol curat, apă curată(nu întotdeauna).

Influenţa producţiei de energie asupra apei

Energie = consum combustibil:Solid – carbuni;Lichid – petrolGazos - gaz

Transport auto (>500 mil. auto)

- Drumurile = asfalt; “asfaltul este ultima recolta a pamantului”;- Drum + parcare = 0,07 ha/auto;- 24 % din prod. de CO2;

- Degaja produsi toxici, cancerigeni (NOx; SO2)

- Zgomot.

Solutii alternative- Transport cu biciclete in oras (nepoluant, fara zgomot, bun pentru sanatate);- Transport public si pe cale ferata;- Impadurire (control CO2)

Ploi acide, cu consecinte asupra solului si agriculturii

Solutii alternative (nepoluante si cu efecte secundar bune):- eoliana 37-40 kwh- solara- hidraulica (20%)- hidrogen

Produce CO2 –efect de sera – 2,3 % / an–incalzire pamant (0.6oC / secol) – schimbarea climei–topire calote polare – reducerea suprafetei uscatului; 60% din populatie in zone joase- creste caldura retinuta de la soare – 80%.–seceta–migratie, suprasolicitare sol;–viituri mari, catastrofe

Statele dezvoltate au 12 kw/loc. putere instalata, cele din lumea a treia au numai 0,2 kw/loc – cum se va rezolva decalajul?

Conştientizarea importanţei apei

Pentru a pune în evidenţă faptul că apa este o substanţă vitală, grupa de elevi care a lucrat la acest proiect privind gestionarea resurselor de apă s-au gândit să realizeze o acţiune la nivelul şcolii în care să atragă atenţia că apa nu mai trebuie risipită şi că fiecare dintre noi poate contribui la păstrarea unor ape căt mai curate. S-au realizat pliante care au fost distribuite în şcoală la toate clasele şi profesorilor dar şi populaţiei care a trecut prin perimetrul şcolii noastre . A fost organizat şi un mini concurs cu desene pe teme de protecţia mediului şi protejarea resurselor de apă.

Calcularea consumului personal cotidian de apă

PrenumelePrenumele VârstaVârsta Total apă consumatăTotal apă consumată

MarcelMarcel 1515 581,75 l581,75 l

IzabelaIzabela 1616 925,50 l925,50 l

ManuelManuel 1616 535,00 l535,00 l

MariusMarius 1717 454,81 l454,81 l

BeniBeni 1616 325,00 l325,00 l

BiancaBianca 1515 1072,5 l1072,5 l

OctavianOctavian 1616 551,50 l551,50 l

AntoanelaAntoanela 1515 1235,0 l1235,0 l

AndreiAndrei 1515 732,50 l732,50 l

Ioana TeodoraIoana Teodora 1616 1050,0 l1050,0 l

Iulia GiorgianaIulia Giorgiana 1616 1050,0 l1050,0 l

DianaDiana 1515 850,00 l850,00 l

ŞtefanŞtefan 1515 445,00 l445,00 l

MădălinMădălin 1515 725,00 l725,00 l

RoxanaRoxana 1616 1080,0 l1080,0 l

RubenRuben 1515 542,00 l542,00 l

MarinelaMarinela 4747 390,00 l390,00 l

CameliaCamelia 3333 381,75 l381,75 l

Concluzii privind consumul de apă

• Chestionarele legate de consumul personal cotidian de apă, au fost aplicate elevilor cu vârste cuprinse între 15-17 ani şi celor două cadre didactice care au coordonat proiectul.

• Din consumul raportat se vede o risipă extraordinar de mare în unele cazuri dat fiind că în statisticile internaţionale, consumul de apă în ţările dezvoltate este în jur de 100-200l în 24 de ore.

• În cazul celor chestionaţi se observă un consum aproape dublu în cazul adulţilor şi de peste 3 ori şi în unele cazuri chiar de peste 5 ori în cazul adolescenţilor.

• Este foarte clar, că din acest punct de vedere avem o problemă şi risipa aceasta ar trebui să ne pună pe gânduri dar nu numai atât, ci ar trebui luate şi nişte măsuri.

Cum putem să scădem consumul de apă?

• Conştientizarea problemei este primul pas, dar nu este suficient!• Reparaţi instalaţiile sanitare.Nu mai risipiţi apa.

Apa nu este inepuizabilă ! Trebuie să nu uităm acest lucru. Sunt ţări în care este mare criza de apa ! Noi de ce o risipim? Sunt probleme cu resursele de apa şi în ţara noastră ! Dacă aceste probleme ar apărea şi în localitatea noastă? Nu mai aruncaţi deşeuri în apă(pentru ele exista coşurile de gunoi si containerele) ! Civilizaţie înseamna curătenie si grijă pentru mediul in care trăieşti ! În nici un caz nu înseamnă risipă.

• Apa este vitală pentru biotop şi pentru biosferă! • Consumând mai puţină apă, veţi face şi economie la bani!

• Adulţii( părinţii copiilor trebuie şi ei atenţionaţi pentru ai învăţa pe tineri despre necesitatea de a consuma apa dar şi alte resurse cu cât mai multă responsabilitate.

• S-a propus conducerii şcolii şi colegilor profesori, includerea problematicii consumului de apă la toate clasele( eventual la orele de consiliere) şi prezentarea acestor materiale tuturor elevilor din şcoală.

Combaterea poluării

• În scopul combaterii poluarii se impun o serie de măsuri practice reglementate prin lege ca de exemplu: -Construirea unor coşuri cat mai înalte in fabricile in care se produc gaze nocive pentru a elimina gazele cat mai sus in atmosferă; unele gaze reactioneaza cu oxigenul la înălţimi in atmosferă. -Fixarea de filtre moderne in fabricile de negru de fum, ciment, var, etc.care să reţină particulele solide. - Îmbunătăţirea calităţii carburaţilor care să reducă procentul de oxid de carbon din gazele de combustie.

-Fixarea de filtre catalitice la motoarele autovehiculelor, care să reţină oxidul de carbon. -Limitarea folosirii insecticidelor si erbicidelor. -Purificarea apelor industriale. -Incinerarea reziduurilor uscate si utilizarea lor drept combustibil. -Împădurirea coastelor golaşe. -Amenajarea de cât mai multe spaţii verzi, perdele de arbori,ce reprezintă adevarate filtre pentru aerul poluat.

POLUAREA APELOR

Resurse de apă în scădere!!!Rezervele de apă sunt in scădere iar omenirea nu face nimic pentru a ajuta viitorul

noilor generţtii. Apa este deja o resursă strategică in unele regiuni ale lumii, având program de

consum al apei. In prezent, risipa de apa a atins valori nemaiîntâlnite.Una din cinci persoane nu are

acces la apa potabilă, însemnand 1,1 miliarde de oameni, doua din şase trăiesc în condiţii improprii de igienă, ceea ce s-ar traduce in 2,6 miliarde de oameni, iar 3 900 copii mor in fiecare zi măcinati de boli cauzate de apa infestată pe care o consumă. In acelaşi timp, nu mai putin de 88% dintre maladiile intalnite in prezent sunt provocate de lipsa igienei si consumul apei poluate.

Alături de încalzirea globală si epuizarea resurselor de petrol si gaze naturale, lipsa apei potabile va fi una dintre cele mai stringente probleme cu care se va confrunta omenirea in noul mileniu, au anuntat cercetatori din peste 50 de state ale lumii. Denumit si “Secolul vitezei”, secolul XX poate fi caracterizat printr-o dezvoltare uimitoare a tehnologiei si a industriilor, depaşirea spatiului terestru si o creştere semnificativă a populaţiei la nivel mondial.

Reversul medaliei nu a intarziat însă să apară. Daunele imense cauzate mediului au creat omenirii probleme grave care abia acum încep să-şi arate adevarata faţă: încălzirea globală, topirea gheţarilor, subţierea stratului de ozon, şi nu în ultimul rând, epuizarea resurselor naturale de apă. Bătălia pentru păstrarea purităţii apelor ar trebui sa intereseze întreaga lume. Stă în putinţa oamenilor de a veghea ca marele izvor de viaţă de care dispunem să rămână întotdeauna curat şi mai ales cât mai îmbelşugat.

Când a fost publicat în 1965, romanul "Dune", de Frank Herbert, vorbea despre un viitor îndepărtat, în care o planetă suferă de lipsa apei; astăzi scenariul pare nu numai posibil, dar şi foarte apropiat în timp, pe Pământ. 1,1 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă, iar numărul s-ar putea tripla în următorii 20 de ani.

Cu toţii am crezut că apa, prin imensitatea volumului ei, “digeră” tot ce putem să arucăm în ea; cu alte cuvinte, întinderile de apă ar fi o imensă ladă de gunoi pe care o ştiam purificatoare. Resursele de apă scad,iar secetele sunt tot mai frecvente. Apa un element esenţial al vieţii nu se mai afla în centrul preocuparilor omenirii. şDesi Europa are provizii suficiente de apă, acest continent se confruntă cu probleme legate de poluare, depozitare nepotrivită a deşeurilor şi folosirea abuzivă a apei. Dunărea, de exemplu, este unul din cele mai amenintaţe cursuri de apă, care dispar din cauza poluării. În unele colţuri ale Europei, vara face ravagii. România se confruntă cu cea mai cumplită secetă din ultimii 60 de ani. Grecia este afectată de un val de căldură fără egal în ultimii 110 ani, care a provocat numeroase incendii de pădure. Râurile Tigru şi Eufrat sunt un alt exemplu de acest fel. Acestea aprovizionează trei ţări: Turcia, Siria şi Irak (80% din apa folosită în Siria provine din râurile care vin din Turcia). Ţările de Jos au suferit de asemenea de secetă, cantitatea de precipitaţii a fost numai de 1 mm în comparaţie cu nivelul normal de 44 mm. Lipsa apei şi seceta devin fenomene tot mai obişnuite în Europa. Tendinţa recentă sugerează că, în viitor, lipsa apei în Europa se va agrava. A trebuit să se producă o serie de catastrofe până să descoperim greşeala pe care am facut-o. O problema importantă în legătură cu folosirea apelor constituie lupta impotriva poluării lor. Utilizarea apei nu trebuie privită doar sub aspect cantitativ, ea este inseparabil legată şi de cel calitativ.

Ştiaţi că…• Au fost întocmite fişe cu diverse curiozităţi despre apă şi care în acelasi timp să

sensibilizeze elevii dat fiind consumul mare de apă pe care l-au raportat în chestionarele date.

• Apa ocupa aproape 75% din suparafaţa pământului, numai oceanele ocupă 70% restul de până la 75% fiind acoperit de mări, fluvii, râuri, lacuri etc. Apa este singurul element din natură care poate lua mai multe forme: Forma lichidă – oceane, mări, râuri, lacuri etc. Forma solidă – gheaţa Forma gazoasă – vaporii de apă care se formează când apa se evaporă din cauza căldurii, ei sunt invizibili Apa nu are o forma anume, ea poate lua forma vasului în care o punem, de exemplu când punem apa într-un pahar ea ia forma paharului, daca vărsăm apa pe jos ea seîmprăştie pentru că nu o mai ţine nimic într-o anumită formă. Apa în natură are un anumit circuit - ea se transformă în permanenţă. Apa care se evaporă din cauza căldurii nu dispare pur si simplu, ea se ridică sub formă de vapori si se formeaza norii; când norii ajung într-o porţiune mai rece, apar picăturile de ploaie sau fulgii de zapada si astfel apa ajunge iar pe sol unde este absorbită în pământ. O parte din apa din pământ este folosită de plante ca să se hrănească iar o altă parte se adună in aşa-numite rezervoare şi îşi face loc către suprafaţă formând râurile care sunt ape curgătoare şi care, în final, ajung în mări si oceane - adică apa ajunge de unde a plecat si circuitul se reia. Mările si oceanele sunt ape stătătoare. Ele sunt sărate pentru că râurile care se varsă in ele aduc săruri minerale care se depun pe fundul mărilor si al oceanelor. Când apa se evaporă, mineralele rămân, de aceea apa de ploaie sau zăpada nu sunt sărate. Aţi observat că apa de la robinet nu are culoare? Cu toate acestea ,vă întrebaţi probabil de unde vine culoarea albastră a marii sau a oceanului? Culoarea albastră este o iluzie optică, pentru că cerul se reflectă în apă; când este înnorat culoarea mărilor si oceanelor se schimbă. O altă curiozitate este culoarea verde a lacurilor cu apă linistită - aceasta se datoreaza plantelor verzi din apa.

Bibliografie• http://www.green-report.ro/categories/poluarea-apei---2381-0.htm• http://www.timisoreni.ro/info/util/Poluarea_apelor_pune_in_pericol_viata_oam

enilor.html• http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare• http://www.hydrop.pub.ro/vion_cap16.pdf• http://www.ecomagazin.ro/eco/protectia-apelor/• http://www.harrypotter.as.ro/biblioteca/geogra/curiozitati/curiozitati.php• http://www.util21.ro/util21/curiozitati-stiati-ca-28.htm• “Chimia şi viaţa”, de Silvia Jerghiuţă şi colaboratori, Ed. Document, Iaşi 1999;• Manuale Chimie Clasa a IX-a şi a XI-a, Ed. Crepuscul 2006• Aplicaţii PowerPoint Educationale, de Bogdan şi Monica Pătruţ, Ed. EduSoft,

2006• Ghid de utilizare Think.com, Oracle Romania• Manuale T.I.C. Clasa a IX-a şi a XI-a• http://www.didactic.ro/gotofile.php?

download=1&file=realizareasofturiloreducationalepowerpoint.zip&complet=files/12/realizareasofturiloreducationalepowerpoint.zip&type=disciplina