5
Migrant în România - nr. 3, 2009 1 migrant.ro Nr. 3 - 2009

Limba Romana 3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Limba Romana 3

8/13/2019 Limba Romana 3

http://slidepdf.com/reader/full/limba-romana-3 1/5

Migrant în România  - nr. 3, 2009 1

migrant.ro

Nr. 3 - 2009

Page 2: Limba Romana 3

8/13/2019 Limba Romana 3

http://slidepdf.com/reader/full/limba-romana-3 2/5

Migrant în România  - nr. 3, 2009 5

Cetăţenii străini care au dobândito formă de protecţie în România saucare au un drept de ședere în România,precum și cetăţenii statelor membreale Uniunii Europene și ale SpaţiuluiEconomic European, beneficiazăde dreptul de a participa gratuit lacursuri de iniţiere în limba română.

Cursurile de iniţiere în limba românăse organizează de inspectoratele școlare judeţene/al municipiului București, încolaborare cu centrele teritoriale aleOficiului Român pentru Imigrări (ORI).

Cererile de participare la cursuri,însoţite de copia legalizată a documentuluide identitate, se depun, de către persoaneleinteresate, la inspectoratele școlaresau la sediile centrelor teritoriale aleORI. În fiecare an școlar, înscrierea lacursurile de iniţiere în limba română serealizează înainte de începutul cursurilorsemestrului I, în perioada 25 august - 5

septembrie. Fiecare inspectorat școlardesemnează una sau mai multe școliunde se vor desfășura cursurile.

Unităţile școlare care organizeazăcursul vor stabili, prin decizia consiliuluide administraţie, până cel târziu la datade 14 septembrie, spaţiul de desfășurare,profesorul sau profesorii care vorpreda cursul și orarul cursului. Orarulcursului va fi stabilit pe baza consultăriiconducerii unităţii școlare cu profesorulsau profesorii care predau cursul șicu participanţii sau reprezentanţi aiparticipanţilor la curs. Cursanţii vor fiînscriși nominal într-un catalog special,în care se va consemna prezenţa la curs.

Cursurile de iniţiere în limba românăse desfășoară pe durata a patru oresăptămânal, pe perioada anului școlarstabilită anual prin ordin al ministruluieducaţiei. O grupă este constituită înmedie din 15 persoane. Numărul minimde participanţi este de 10, iar numărulmaxim de participanţi este de 20.

Predarea cursului de iniţiere în

limba română se realizează pe bazaprogramelor speciale, elaborate șiaprobate de ministerul educaţiei. Străinii

limba română? 

 2. Cursurile gratuite de iniţiere în

 limba română adresate adulţilor 

adulţi care au dobândit o formă deprotecţie în România, participanţi lacurs, beneficiază gratuit de manuale,acestea urmând a fi recuperate lafinalul cursului de iniţiere. Străiniiadulţi care au dobândit un dreptde ședere în România, precum șicetăţenii statelor membre ale UniuniiEuropene și ale Spaţiului EconomicEuropean achiziţionează manualele,contra cost, la începerea cursului.

Cursul de iniţiere în limba românăse finalizează, în perioada 1-15 iunie,prin evaluarea cursanţilor. În urmaevaluării, fiecare cursant va primi dinpartea unităţii școlare organizatoareun certificat de participare în care se vaînscrie inclusiv nivelul de competenţălingvistică dobândit, conform unuiadin nivelurile de referinţă (A1, A2,B1, B2, C1, C2), precizate în Cadruleuropean comun de referinta pentrulimbi al Consiliului Europei.

În vederea bunei organizări și asusţinerii activităţilor de formare,de comun acord, Direcţia GeneralăFormare Continuă, Direcţia GeneralăEducaţie Timpurie, Școli, Performanţăși Programe și Institutul Limbii Românepot stabili parteneriate cu diferiteinstituţii și organizaţii acreditatesau recunoscute din domeniu.

Aceste informaţii sunt preluatedin Metodologia privind organizareași desfășurarea cursului de inițiere înlimba română pentru străinii adulțicare au dobândit o formă de protecţiesau un drept de ședere în România,precum și pentru cetăţenii statelormembre ale Uniunii Europene șiale Spaţiului Economic European.Anexa 1 la Ordinul MinistruluiEducaţiei nr. 5924 din 12.11.2009

Forma completă a documentelorce reglementează accesul la cursuride limba română, precum și datelede contact ale inspectoratelorșcolare, unde se depun cererile

 pentru participarea la cursuri delimba română, sunt disponibile pewww.edu.ro și pe www.migrant.ro

entru străinii adulți -Model certificat de participare

ERCETĂRII ȘI INOVĂRII 

n/al municipiului București  ....................................................

colară .................................................................

ICAT

DE INIȚIERE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 

.......................................................................................

........................................ziua.........................................

........................................................................................

........................................................................................

școlar...............................................................................

at la sesiunea de evaluare ............................................

PREȘEDINTE COMISIE,

Ø Străinii cu drept de ședere legalîn România pot beneficia de cursuri gratuite de iniţiere în limba română

Ø Cursurile au durata de 4 oresăptămânal, conform structurii anuluișcolar. Programul cursurilor se stabilește prin consultare cu participanţii

Ø La finalul cursului se evaluează nivelulde cunoaștere a limbii și se primește uncertificat emis de Ministerul Educaţiei

Ø Copiii cetăţenilor străini rezidenţi în Româniaau acces la sistemul educativ românesc. Ceicare nu cunosc limba română beneficiază decursuri de iniţiere și pot participa la activităţieducative. O comisie specializată evalueazăcunoștinţele și recomandă în ce clasă să fieînscris copilul în anul școlar următor.

Page 3: Limba Romana 3

8/13/2019 Limba Romana 3

http://slidepdf.com/reader/full/limba-romana-3 3/5

Migrant în România  - nr. 3, 200910

INSTITUTII 

Cunoscută pentru caracterulei multi și intercultural, Timișoaraoferă de mai mulţi ani și adăpostunor refugiaţi din toată lumea. Însăîncercarea de integrare a acestora însocietatea românească nu este tocmaiușoară, după cum urmează să aflăm dela directorul Centrului pentru Refugiaţide la Timișoara, Constantin Daminescu.

Echipa migrant.ro a poposit laporţile Centrului într-o friguroasăzi de joi, pregătită pentru a face faţămăsurilor de securitate care permit saunu accesul în Centru. A priori vizitei,imaginarul și-a creat propriul modelasupra felului în care ar trebui să arateși să funcţioneze un astfel de loc, ocombinaţie între un spaţiu sigur, închisși poate trist. Prima impresie s-a ridicatînsă deasupra așteptărilor, deoarecedupă aproximativ un minut am trecutde controlul de la intrare și odatăajunși înăuntru, un superb curcubeune-a zâmbit și ne-a adus speranţă

asupra a ceea ce urma să se întâmple.Întâlnirea pe care am stabilit-o cudomnul director Constantin Daminescu

nu a suferit întârzieri iar înainte dea începe orice discuţie acesta a ţinutsă clarifice valenţele multiple pecare le are instituţia ce o conduce.

“Centrul a fost deschis în 2004pentru a prelua cererile solicitanţilorde azil care în ţara de origine au suferitpersecuţii și care cer protecţia statuluiroman. Aceasta a fost principalaactivitate pe care am desfășurat-o din2004 până în 2008, când Centrul nostrua mai primit o atribuţie, aceea de cazaretemporală a refugiaţilor internaţionali.”Cu aceste clarificări în minte, hotărâmde comun acord să ne concentrămdiscuţia asupra primului statut pecare l-a avut și îl are Centrul, acela deadăpost pentru solicitanţii de azil.

Odată cazaţi la Centru, solicitanţiide azil intră în mecanismul proceduralpentru a primi statutul de refugiat.Doar o parte dintre aceștia primescacest statut, ne mărturisește domnuldirector, însă în cazurile în care li se

respinge cererea, aceștia au posibilitateasă accepte un statut de tolerat, săînainteze o nouă cerere de azil dacă

au apărut modificări și noi doveziasupra situaţiei precare din ţara deorigine sau să se repatrieze voluntar,situaţie în care li se asigură gratuittransportul spre casă. După spuseledomnului Daminescu majoritateacelor care ajung în această situaţie alegîntoarcerea voluntară acasă pentrucă ajung la concluzia, după cum li s-aîntâmplat și românilor după 1989, că înEuropa nu este numai “lapte și miere”.

Odată primit statutul de refugiat,aceștia intră în programe de integrarepe care Centrul, în parteneriat cu

Centrul pentru Refugiaţide la Timișoara

model de bună practică

Page 4: Limba Romana 3

8/13/2019 Limba Romana 3

http://slidepdf.com/reader/full/limba-romana-3 4/5

Migrant în România  - nr. 3, 2009 15

marilor orașeTeleorman, Giurgiu sau Ialomița.Explicația procentaj mai mare înaceste zone trebuie să țină cont dedouă aspecte deosebit de importante.Vaslui și Caraș-Severin sunt județede frontieră și un număr mare depersoane din Republica Moldova auales să trăiască în zonele rurale dinVaslui, în timp ce în județul Caraș-

Severin trăiesc mulți cetățeni sârbi.În ambele cazuri, apropierea de locullor de origine este adesea în strânsălegătură cu relațiile familiale pre-existente (în Caraș-Severin există etnicisârbi care au legături cu minoritateasârba care locuiește de veacuri peacele meleaguri, cu etnicii românidin cadrul comunității minoritarecare locuiește de cealaltă parte agraniței cu Serbia, precum și cu etniciigermani din cadrul comunitățilorgermane traditionale din acea zonă).Teleorman, Giurgiu și Ialomița sunt județe predominant agricole, situate lao distanță mică față de București, undeau fost realizate investiții în domeniulagriculturii de catre italieni, turci,și libanezi și unde s-au instalat maimulți cetățeni ai Republicii Moldova.

Neamț și Suceava, sunt două județecare au printre cele mai mari numerede imigranți în zonele din afara marilororașe. În ambele cazuri, majoritateadintre aceștia sunt veniți din RepublicaMoldova și Italia, dar în cazul Suceveiexistă și un număr mare de ucrainieniși turci, precum și de comunitățiabia formate de chinezi și americani.Un număr mare de imigranți esteînregistrat și în Argeș, majoritatea fiindmoldoveni, dar și turci, arabi, italieni șifrancezi, ultimii aflați în legătură directăcu cea mai mare fabrică de mașini dinRomânia, proprietatea unei companiifranceze. O situație asemănătoare poatefi observată și în cazul Constanței, cuun număr important de canadieni,în strânsă legătură cu șantierul

pentru construirea unei centralenucleare, pe lângă prezența multorturci, arabi, moldoveni și italieni.

Un numar foarte mic de imigranțise găsește în județele mai puțindezvoltate din punct de vedereeconomic și/sau mai izolate, la care seajunge mai greu, luând în considerareactuala infrastructură a României,care este foarte slab dezvoltată.

Aceste date reflectă statisticileoficiale, bazate pe permisele derezidență permanentă eliberatede Autoritatea pentru Străini dincadrul Ministerului Administrațieiși Internelor, la vremea respectivă.Totuși, în cazul anumitor comunități,numerele reale sunt mult mai mari,dar greu de evaluat exact, deoarecese bazează pe reînnoirea vizelortemporare sau, în cazul cetățenilor UE,rezidența neînregistrată în România.

Trebuie remarcat și faptul că zoneledin afara marilor orașe trec printr-un proces de restructurare profundă,ca urmare a aderarii la UE și a unuistandard de viață foarte scăzut înmajoritatea zonelor rurale, mult maiscăzut decât în zonele urbane. Pe lângăschimbările majore din structuraactivităților economice din zonelerurale, îmbătrânirea populației șireducerea semnificativă a populațieiper ansamblu în zonele rurale dincauza emigrației interne și externe,mai sunt afectate puternic și de relațiilesociale din multe comunități rurale.

Acest studiu ne oferă o imagine deansamblu asupra distribuției cetățenilorstrăini în afara marilor orașe și a unoradintre motivele care i-au determinatsă aleagă locațiile respective. Luând înconsiderare schimbările rapide carese produc în societatea româneascăla diferite niveluri, ar fi cu siguranțădeosebit de interesant, ca acum, dupăaproape cinci ani de la colectareaacestor date să se realizeze un nou

studiu pe această tematică, care săreflecte realitatea actuală și direcțiaîn care s-au produs schimbările.

Înainte de a analiza aceste date,trebuie luate în considerare douăobservații. În primul rând, judetulIlfov este o zonă rurală 100%, dareste situat în jurul capitalei București,fiind astfel foarte aproape de toatefacilitățile unui oraș mare. În al doilearând, procentajul mare de imigranțicare trăiesc în afara reședinței de județîn județul Hunedoara poate fi explicatprin structura sa atipică: spre deosebirede toate județele României, este un județ mai puternic industrializat, cupopulația concentrată nu în orașelemari (resedința de județ), ci distribuităîn câteva orașe de mărime egală.Totusi, dacă luăm în considerare faptulcă numarul imigranților din acest județ este mic, concluziile generale nusunt afectate în mod semnificativ.

Astfel, se poate concluziona, peransamblu, că aproape 20% dintrestrăinii cu rezidență permanentă înRomânia au ales să trăiasca în afara

marilor orașe, cu diferențe variind dela mai putin de 4% în judetul Galați, laaproape 70% în Vaslui, Caraș-Severin,

Oana NeștianInstitutul InterculturalTimișoara

Page 5: Limba Romana 3

8/13/2019 Limba Romana 3

http://slidepdf.com/reader/full/limba-romana-3 5/5

Migrant în România  - nr. 3, 200920

INTERVIU 

 „Mă înţeleg foarte bine

cu românii“ 

Ali Touati:

Interviu realizat deAmadou NIANG

Expert în migraţieAsociaţia Cultura Păcii

În tranzit înRomânia 1995spre Austria,tunisianul Ali Touatia rămas în ţară,unde e căsătoritcu o româncă.