78
LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018, Februarie 2019 1. Indicele fondului de rulment = 108% Indicele activelor imobilizate = 106% Indicele capitalului propriu = 110% Aceasta inseamna ca: a. a crescut capitalul permanent si s-a redus ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung; b. s-au redus capitalul permanent si ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung; c. s-au redus capitalul permanent si ponderea capitalului propriu; d. a crescut fondul de rulment si nevoia de fond de rulment; e. a crescut capitalul permanent si s-a mentinut ponderea datoriilor pe termen mediu si lung. 2. Rata rentabilitatii vanzarilor (comerciale) este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Cantitate, cost, pret; b. Structura, cost, pret; c. Cantitate, structura, cost, pret; d. Pret, cost. 3. Pragul de rentabilitate semnifica: a. Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile; b. Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim; c. Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari; d. Acea parte a profitului care ramane la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor. 4. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; b. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; c. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale; d. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate. 5. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; b. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale; c. Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale; d. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate. 6. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; b. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; c. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; d. Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri. 7. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

  • Upload
    others

  • View
    16

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

LISTĂ SUBIECTE Sesiunea:

Iulie - Septembrie 2018, Februarie 2019

1. Indicele fondului de rulment = 108% Indicele activelor imobilizate = 106% Indicele capitalului propriu = 110% Aceasta inseamna ca: a. a crescut capitalul permanent si s-a redus ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung; b. s-au redus capitalul permanent si ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung; c. s-au redus capitalul permanent si ponderea capitalului propriu; d. a crescut fondul de rulment si nevoia de fond de rulment; e. a crescut capitalul permanent si s-a mentinut ponderea datoriilor pe termen mediu si lung.

2. Rata rentabilitatii vanzarilor (comerciale) este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Cantitate, cost, pret; b. Structura, cost, pret; c. Cantitate, structura, cost, pret; d. Pret, cost.

3. Pragul de rentabilitate semnifica: a. Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile; b. Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim; c. Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari; d. Acea parte a profitului care ramane la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor.

4. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; b. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; c. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale; d. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

5. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; b. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale; c. Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale; d. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

6. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; b. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; c. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; d. Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

7. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

madalina
Typewritten Text
madalina
Typewritten Text
Page 2: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; c. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; d. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

8. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consummate; b. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; c. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; d. Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

9. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat, intru-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Structura productiei, pretul de vanzare, costul de productie; b. Volumul productiei vandute, structura productiei, costul de productie, pretul de vanzare; c. Activele totale si cheltuielile la o 1000 lei cifra de afaceri; d. Numarul de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, gradul de valorificare al

productiei, rata rentabilitatii comerciale.

10. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Cantitate, structura, pret, cost; b. Structura, pret, cost; c. Cantitate, structura, cost, pret; d. Pret, cost.

11. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 105%; Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 101%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 95%. Aceasta semnifica: a. A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; d. A scazut productivitatea muncii , a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de

produse finite; e. Structura, cost.

12. Pragul de rentabilitate semnifica: a. Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile; b. Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim; c. Acel nivel al volumului de activitate la care firma devine rentabila; d. Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari.

13. Rata rentabilitatii economice a activului este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Activele totale si cifra de afaceri; b. Activele totale si profitul; c. Cifra de afaceri si cheltuiala la 1 leu cifra de afaceri; d. Activele totale si cheltuielile la 1 leu cifra de afaceri.

14. Rentabilitatea financiara (a capitalului propriu) creste cand: a. Gradul de indatorare ia valoarea 1, sau obligatiile sunt egale cu sursele proprii de finantare; b. Rentabilitatea capitalului permanent = rata medie a dobanzii; c. Gradul de indatorare creste (obligatiile cresc mai mult decat sursele proprii de finantare); d. Rentabilitatea economica > rata medie a dobanzii.

Page 3: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

15. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; b. Influenta costului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; c. Profitul aferent cifrei de afaceri din perioada curenta; d. Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri.

16. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra profitului aferent cifrei de afaceri semnifica: a. Scaderea profitului aferent cifrei de afaceri; b. Cresterea costurilor pe produse; c. Scaderea pretului de vanzare; d. Cresterea pretului de vanzare.

17. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri; b. Influenta structurii asupra profitului aferent cifrei de afaceri; c. Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; d. Influenta structurii asupra valorii adaugate.

18. Se cunosc urmatoarele date: u.m.

Indicatori An baza

An curent

Cifra de afaceri 6200 10800

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4600 7500

Productia vinduta in perioada curenta exprimata in: - pretul perioadei de baza - costul perioadei de baza

- -

8500 6200

Influenta structurii productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri este de: a. + 102.45 u.m.; b. + 182.36 u.m.; c. + 182.36 u.m.; d. + 106.45u.m..

19. Cresterea volumului fizic al productiei are ca efect: a. Scaderea profitului aferent cifrei de afaceri; b. Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; c. Cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate; d. Scaderea ratei rentabilitatii resurselor consumate.

20. In veniturile din exploatare se cuprind urmatoarele categorii: a. Veniturile din dobinzile aferente disponibilitatilor banesti de la banci; b. Veniturile din vinzarea produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor catre terti; c. Veniturile din vinzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate in intreprindere; d. Veniturile din diferentele de curs valutar.

21. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

Page 4: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; c. Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale; d. Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

22. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat, intru-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Volumul productiei, structura productiei, costul de productie, pretul de vinzare; b. Activele totale si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri; c. Numarul de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare al productiei, rata rentabilitatii

comerciale; d. Numarul de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, gradul de valorificare al

productiei, rata rentabilitatii comerciale.

23. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%; Indicele ratei rentabilitatii resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifica: a. A crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale; b. Au crescut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale; c. Au crescut rata rentabilitatii resurselor consumate si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri; d. Au scazut cheltuielile si a crescut rata rentabilitatii comerciale.

24. Rezultatul curent al exercitiului se stabileste cu relatia: a. Rezultatul din exploatare + Rezultatul exceptional; b. Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare; c. Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar; d. Rezultatul total al exercitiului – Rezultatul din exploatare.

25. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei ,vindute are ca efect: a. Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; b. Cresterea preturilor de vinzare ale produselor; c. Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; d. Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.

26. Pragul de rentabilitate semnifica: a. Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabila; b. Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim; c. Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari; d. Acea parte a profitului care ramine la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor.

27. Rata rentabilitatii economice a activului este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a. Activele totale si cifra de afaceri; b. Cifra de afaceri si cheltuielile la un leu cifra de afaceri; c. Eficienta activelor totale si cheltuielile la 1 leu cifra de afaceri; d. Activele totale si cheltuielile la 1 leu cifra de afaceri.

28. Urmatorii factori directi: structura, cost si pret influenteaza: a. Rata rentabilitatii resurselor consumate; b. Rata rentabilitatii comerciale; c. Rata rentabilitatii financiare; d. Rata medie a dobinzii.

29. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%; Indicele ratei rentabilitatii resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifica: a. A crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale; b. Au crescut rata rentabilitatii resurselor consumate si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri;

Page 5: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

c. Au scazut cheltuielile si a crescut rata rentabilitatii comerciale; d. Au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri.

30. Rezultatul curent al exercitiului se stabileste cu relatia: a. Rezultatul din exploatare + Rezultatul exceptional; b. Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare; c. Rezultatul total al exercitiului – Rezultatul din exploatare; d. Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare.

31. Scaderea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei vindute are ca efect: a. Cresterea preturilor de vinzare ale produselor; b. Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; c. Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; d. Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.

32. Pe baza relatiei se determina: a. Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; b. Influenta costului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; c. Profitul aferent cifrei de afaceri din perioada curenta; d. Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri.

33. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 105%; Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 101%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 95%. Aceasta semnifica: a. A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; d. A scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de

produse finite.

34. Pe baza relatiei se determina:

a. Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri; b. Influenta structurii asupra profitului aferent cifrei de afaceri; c. Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri; d. Influenta structurii asupra valorii adaugate.

35. Indicele numarului de salariati = 95 %, Indicele productivitatii muncii =98 %, indicele de valorificare a productiei marfa fabricate =106%. Aceasta semnifica: a. A crescut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a crescut stocul de produse finite; b. A scazut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a scazut stocul de produse finite; c. A scazut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a crescut stocul de produse finite

36. Indicele veniturilor de exploatare =110%, indicele cifrei de afaceri =105 %, indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de 115% fapt ce semnifica: a. a crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri; b. a crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare au crescut cheltuielile la

1000 lei cifra de afaceri; c. a scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare ;

37. Indicele fond salariu =98%, indicele salariu mediu =102 %, indicele productivitatii muncii =106 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare ) aceasta avand semnificatia: a. s-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare; b. a scazut profitul de exploatere;

Page 6: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

c. a crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare;

38. Indicele fond salariu =108%, indicele salariu mediu =98 % , indicele productivitatii muncii =106 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare) aceasta avand semnificatia: a. s-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare; b. a scazut profitul de exploatere; c. a crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare; d. a crescut numarul de personal, au scazut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare;

39. Indicele fond salariu = 98%, indicele salariu mediu = 108 %, indicele productivitatii muncii =106 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare) aceasta avand semnificatia: a. s-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare; b. a scazut profitul de exploatere; c. a crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare; d. a scazut numarul de personal, au crescut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare;

40. Indicele fond salariu =108%, indicele salariu mediu =95%, indicele productivitatii muncii =94 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare) aceasta avand semnificatia: a. s-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare; b. a scazut profitul de exploatere; c. a crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare; d. a crescut numarul de personal, au crescut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare, au

crescut veniturile de exploatare;

41. Indicele productiei fizice =98%, indicele consumului specific =90%, indicele cheltuielilor cu materialele totale =96 %, aceasta avand semnificatia: a. s-a redus cantitatea fabricate , consumul specific,si a crescut pretul materialelor; b. a scazut consumul specific si pretul materialelor; c. s-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor;

42. Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil se calculeaza ca raport intre: a. Fondul de timp calendaristic (Tc) si fondul de timp efectiv lucrat (T1); b. Fondul de timp eferent reparatiilor programate (Trp ) si fondul de timp maxim disponibil (Tmax); c. Fondul de timp efectiv lucrat (T1) si fondul de timp maxim disponibil (Tmax); d. Fondul detimp calendaristic (TC ) si fondul de timp al reparatiilor programate (Trp); e. Fondul de timp al efectiv lucrat (T1)si fondul de timp calendaristic (TC) .

43. Fondul de rulment reprezinta : a. Excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilro pe termen lung; b. Acea parte a capitalului propriu ce finanteaza nevoile permanente; c. Acea parte a resurselor permanente utilizata pentru finantarea necesitatilor permanente; d. Diferenta dintre capitalurile permanente si valoarea activelor imobilizate .

44. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia : a. Capital permanent – Active circulante; b. Stocuri +Creante – Datorii financiare; c. Active circulante –Disponibilitati- Datorii curente; d. capital permanent-Active imobilizate .

45. Trezoreria neta se calculeaza cu relatia: a. Disponibilitati banesti – Datorii pe termen scurt; b. Active circulante - Datorii pe termen scurt ; c. Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment; d. Capital permanent – Active circulante .

Page 7: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

46. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decat indicele productivitatii muncii. Aceasta inseamna:

a. cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000lei cifra de afaceri: b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor ; c. sporirea eficientei utilizarii factorului uman ; d. ineficienta consumului de munca vie ; e. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca .

47. Indicele productiei fizice este 105%,indicele consumului specific =102% ,indicele cheltuielilor materiale totale 95%,fapt ce semnifica : a. A crescut cantitatea fabricata si preturilor materialelor; b. A scazut consumul specific si preturilor materialelor; c. S-a redus cantitatea fabricata si preturilor materialelor; d. A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si s-a redus pretul materialelor ; e. A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si pretul materialelor .

48. Rata finanţării imobilizărilor > 1 semnifică:

a. un dezechilibru financiar; b. un risc de insolvabilitate ridicat; c. o incapacitate de plata; d. degajarea unui fond de rulment pozitiv; e. o incapacitate de autofinantare sporita.

49. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia: a. (Stocuri + creante) – datorii financiare; b. Capital permanent – active circulante; c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare pe termen scurt; d. Capital permanent – datorii financiare; e. Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt.

50. Rata stocurilor se calculeaza astfel: a. ca raport intre stoc si activele circulante; b. ca raport intre stoc si activul total; c. ca raport intre stoc si pasivul total; d. ca raport intre stocul de produse finite si activul total; e. ca raport intre stocul de materii prime si activul total

51. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect: a. cresterea ratei rentabilitatii economice; b. reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri; c. cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; d. reducerea profitului aferent cifrei de afaceri; e. cresterea ratei rentabilitatii comerciale.

52. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. un dezechilibru financiar; b. o incapacitate de plata; c. un risc de insolvabilitate scazut; d. o capacitate de autofinantare sporita; e. un fond de rulment pozitiv.

Page 8: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

53. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cind: a. trezoreria este negativa; b. trezoreria este zero; c. trezoreria este pozitiva; d. fondul de rulment este negativ; e. fondul de rulment este zero.

54. Rata finantarii imobilizarilor =Capital permanent /active imobilizate � 1 semnifica : a. Un risc de insolvabilitate ridicat ; b. Un dezechilibru financiar ; c. O incapacitate de plata ; d. Existenta unui fond de rulment pozitiv .

55. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati defineste: a. randamentul muncii; b. modificarea stocurilor de marfa; c. eficienta folosirii productiei marfa; d. productivitatea muncii.

56. Rata rentabilitatii .................este influentata de factori directi, in urmatoarea ordine: structura, cost, pret.

57. Pragul de ................... semnifica acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

58. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat de factori directi, in urmatoarea ordine: cantitate, structura, ................... pret.

59. Pragul de rentabilitate semnifica acel nivel al volumului de ................... la care firma devine rentabila.

60. Rezultatul din exploatare si rezultatul financiar, formeaza impreuna rezultatul .................al exercitiului .

61. Fondul de rulment reprezinta diferenta dintre capitalurile permanente si valoarea activelor .....................

62. Trezoreria .............. se calculeaza ca diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment.

63. Avem un fond de rulment pozitiv, atunci cand raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este .........................

64. Productivitatea muncii se determina ca ...............intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati.

65. Echilibrul ..................... se realizeaza atunci cind trezoreria este pozitiva.

66. Pretul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunta) atunci cand se face o alegere din mai multe variante posibile, in alocarea resurselor reprezinta: a. costul marginal; b. avantajul competitiv; c. avantajul relativ; d. costul de oportunitate; e. avantajul comparativ.

67. Care dintre enumerarile de mai jos reprezinta caracteristici generale ale economiei de schimb? a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri; c. autonomizarea agentilor economici;

Page 9: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. specializarea consumatorilor; e. specializarea producatorilor, a agentilor economici, in general.

68. Un producator detine avantaj absolut, atunci cand: a. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti; b. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate, in raport cu ceilalti; c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu cei mai multi producatori; d. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu oricare alt producator; e. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate.

69. Printre atributele proprietatii nu se regasesc: a. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri; b. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate; c. utilizarea bunurilor de care beneficiaza, conform prevederilor legale; d. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului; e. dreptul de posesiune.

70. Economia sociala de piata este intalnita in: a. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale; b. Uniunea Europeana si Japonia; c. SUA; d. Japonia; e. America de Nord.

71. Economia de piata directionata de consum este specifica: a. SUA; b. Germaniei si tarilor Europei Occidentale; c. tarilor UE; d. Japoniei; e. Australiei si Noii Zeelande.

72. Atunci cand pe piata apare situatia in care la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului este zero, avem de-a face cu: a. oferta inelastica; b. oferta elastica; c. oferta perfect inelastica; d. oferta perfect elastica; e. oferta cu elasticitate unitara.

73. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret (Ecp), in principiu este: a. Ecp <1; b. Ecp > 0; c. Ecp =1; d. Ecp < 0; e. Ecp = 0.

74. In cazul cererii perfect inelastice sau rigide, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. ec/p =1; b. ec/p = 0; c. -1 < ec/p <-y; d. ec/p > -y; e. -1 < ec/p < 0.

Page 10: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

75. Cand este vorba de bunuri importante care nu au substituti (inlocuitori), marimea pretului lor: a. nu atrage, in general, dupa sine o crestere a cererii; b. atrage, in general, o crestere a cererii; c. nu atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii; d. atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii; e. nu actioneaza asupra marimii cererii.

76. Perioada pietei avand o durata foarte scurta de la modificarea pretului, nu permite ofertantilor sa gaseasca mijloacele necesare de sporire a ofertei; aceasta ramane constanta, oferta fiind: a. elastica; b. inelastica; c. perfect inelastica; d. rigida; e. semirigida.

77. Oferta elastica se manifesta atunci cand: a. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului; b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului; c. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului; d. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului; e. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;

78. Punctul de saturatie se realizeaza: a. la cel mai inalt consum dintr-un produs, dupa care utilitatea marginala devine nula; b. cand utilitatea marginala devine nula; c. cand utilitatea marginala devine negativa; d. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero; e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.

79. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii care, la nivelul bugetului de care dispune si al preturilor existente, ii asigura: a. o cheltuiala minima; b. maximum de satisfactie (utilitate); c. minimum de satisfactie (utilitate); d. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare; e. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei).

80. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva, dar descrescatoare, utilitatea totala resimtita de catre un consumator prin marirea cantitatii consumate din bunul respectiv: a. creste; b. scade; c. este constanta; d. este egala cu zero; e. este maxima.

81. Atunci cand un consumator ordoneaza diferite programe de consum spunand, de exemplu, ca bunul C este preferat bunului B, care, la randul sau este preferat bunului A: a. utilitatea este cardinal masurabila; b. utilitatea este ordinal masurabila; c. utilitatea nu se poate masura in acest caz; d. utilitatea marginala a bunului A este nula; e. utilitatea totala a bunului B este maxima.

Page 11: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

82. Apa este un bun indispensabil vietii omului, in comparatie cu diamantul; totusi, apa are un pret mult mai mic in raport cu cel al diamantului. Acest paradox (aparent) se explica astfel: a. utilitatea marginala a diamantului < utilitatea marginala a apei; b. utilitatea marginala a diamantului > utilitatea marginala a apei; c. utilitatea totala a diamantului < utilitatea totala a apei; d. utilitatea totala a diamantului > utilitatea totala a apei; e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este corecta.

83. Productivitatea medie a capitalului: a. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta; b. este inversul coeficientului marginal al capitalului; c. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului; d. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului; e. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului.

84. Raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix exprima: a. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix; b. coeficientul uzurii capitalului; c. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix; d. coeficientul capitalului fix; e. coeficientul capitalului tehnic;

85. Cota de amortizare depinde de: a. coeficientul uzurii capitalului; b. cheltuielile de productie; c. uzura fizica; d. durata de functionare; e. veniturile realizate de firma.

86. Uzura morala a capitalului fix implica pentru proprietar: a. profituri mai mari, deoarece se vor folosi utilaje mai performante; b. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare, dar mai ieftine; c. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi; d. cresterea vanzarilor; e. costuri mai mici, datorita amortizarii accelerate.

87. Sporirea productivitatii medii a muncii are ca efect: a. cresterea duratei muncii; b. sporirea timpului liber; c. scaderea timpului liber; d. cresterea populatiei ocupate; e. reducerea somajului.

88. Cand productivitatea marginala a unui factor este mai scazuta decat productivitatea medie a acestuia, iar cantitatea din acel factor sporeste, atunci: a. productivitatea medie si productia cresc; b. productivitatea medie scade si productia creste; c. productivitatea medie si productia scad; d. productivitatea medie scade, iar productia nu se modifica; e. productivitatea medie scade si productia creste.

89. Productivitatea marginala a unui factor de productie reprezinta: a. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv, ceilalti reducandu-si

consumul cu o unitate;

Page 12: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea, tot cu o unitate, a altui factor;

c. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie, ceilalti fiind neschimbati;

d. sporul productiei, daca toti factorii de productie raman neschimbati; e. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de

productie.

90. In cadrul costului fix nu se includ: a. amortizarea capitalului fix; b. cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit; c. cheltuielile facute cu chiriile; d. cheltuielile cu salariile personalului administrativ; e. cheltuieli cu combustibilii si energia.

91. In cadrul strategiei privind cifra de afaceri si pentru a evita razboiul preturilor, fiecare dintre cei doi producatori din cazul pietei duopoliste, tine seama de existenta celuilalt, fiind posibile mai multe situatii de piata. Care din afirmatiile de mai jos nu reflecta astfel de situatii? a. duopolul concertat; b. duopolul simetric; c. duopolul dominant; d. duopolul bilateral; e. duopolul asimetric.

92. Oligopolurile concertate cunosc grade diferite de concentrare a activitatii si obiectivelor urmarite, cunoscandu-se doua tipuri de acorduri: a. trustul si cartelul; b. societatea de holding si societatea de participare; c. explicite, exprese; d. intelegeri secrete si trusturi; e. trustul si holdingul.

93. Salariul real: a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal; b. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice; c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut; d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca; e. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica

preturilor.

94. Masa profitului nu depinde de: a. nivelul productivitatii muncii, care influenteaza volumul rezultatelor; b. pretul de vanzare si costul; c. volumul, structura si calitatea produselor concurente; d. viteza de rotatie a capitalului; e. randamentul factorilor, care influenteaza volumul rezultatelor.

95. Marimea pretului pamantului este influentata direct sau indirect de mai multi factori: a. cererea si oferta de capital; b. rata dobanzii bancare; c. marimea si evolutia rentei, care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului; d. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii; e. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului.

Page 13: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

96. Populatia activa cuprinde: a. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica, precum si

varsta legala pentru angajare; b. populatia ocupata in diferite activitati profesionale, elevii, studentii, tinerii care satisfac stagiul militar,

precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca; c. persoanele care cauta un loc de munca; d. persoanele care din diferite motive, nu doresc angajarea pe un loc de munca; e. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale, excluzand elevii,

studentii, tinerii, care satisfac stagiul militar, precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.

97. Salariul privit ca venit este influentat de o serie de factori. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie astfel

de factori? a. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor; b. satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat; c. gradul de organizare a sindicatelor; d. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real; e. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca.

98. Efectul de substitutie consta in: a. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii; b. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata, incat sa-l stimuleze pe salariat in munca; c. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber; d. reducerea timpului liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i asigura

lucratorului venituri mai mari; e. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de viata relativ

ridicat.

99. Salariul nominal brut: a. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau

presteaza munca; b. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri

prevazute de lege (de exemplu, pentru fondul de somaj); c. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal, la un nivel dat al

preturilor, intr-o anumita perioada; d. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul; e. este o marime dinamica, variind in functie de factorii ce au fost evidentiati.

100. Salariul real: a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica

preturilor; b. depinde de marimea productiei; c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut; d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca; e. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu

dinamica preturilor.

101. Asupra nivelului dobanzii si a ratei dobanzii actioneaza o serie de factori. Dintre acestia nu fac parte: a. cererea si oferta de capital de imprumut; b. durata creditului; c. inflatia; d. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut; e. marimea si dinamica profitului.

Page 14: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

102. Operatiunile active efectuate de banci se refera la: a. primirea spre pastrate a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici non-financiari denumite

depozitele clientilor; b. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici si institutiilor care solicita acest lucru; c. efectuarea de plati la ordinul deponentilor din depozitele acestora constituite la banca; d. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni; e. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie.

103. Intre motivatiile cererii agregate de moneda se regasesc: a. motivul precautiei; b. motivul speculatiei; c. motivul prudentei; d. rata dobanzii; e. rata profitului.

104. Disponibilitatile monetare propriu-zise sunt reprezentate intr-o economie de: a. actiuni; b. obligatiuni; c. economii pe librete bancare; d. efectele de comert negociabile; e. bilete de banca.

105. Ce reprezinta costul detinerii de bani lichizi? a. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi; b. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi; c. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca; d. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca; e. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca.

106. Cererea de moneda se afla in raport direct proportional cu: a. volumul total al schimburilor; b. volumul total al salariilor; c. viteza de rotatie a banilor; d. cantitatea de valuta existenta in economie; e. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar.

107. Rata dobanzii reprezinta: a. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun; b. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare; c. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca; d. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica; e. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica.

108. Rambursarea datoriilor de catre banci echivaleaza cu: a. o sporire a masei monetare in numerar; b. o scadere a masei monetare; c. o crestere a masei monetare sub forma scripturala; d. o mentinere a marimii masei monetare in numerar; e. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala.

109. Cresterea taxei de reescont are ca efecte: a. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora; b. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora; c. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora;

Page 15: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. sporeste volumul creditului din economia nationala; e. se mentine constant volumul creditului din economia nationala.

110. Nevoia de capital suplimentar la o societate comerciala se poate acoperi prin mai multe cai: a. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic; b. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca; c. cumpararea de valuta; d. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni; e. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor.

111. Care din factorii de mai jos influenteaza decisiv cursul titlurilor de valoare? a. volumul exporturilor; b. eficienta comertului exterior; c. raportul dintre cererea si oferta de titluri; d. deficitul bugetar; e. soldul balantei de plati externe.

112. Un ritm mai ridicat al inflatiei din tara A decat in tara B, are drept consecinta: a. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B; b. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B; c. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede; d. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B; e. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B.

113. Marcati caracteristicile proprii bunurilor publice din enumerarea de mai jos: a. non-atractivitatea; b. non-incluziunea; c. non-excluziunea; d. rivalitatea; e. incluziunea.

114. In cazul externalitatilor pozitive: a. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social; b. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social; c. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social; d. nu exista beneficii sociale; e. beneficiile private exclud beneficiul social.

115. Cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor sunt: a. externalitatile; b. somajul; c. inflatia; d. bunurile de folosinta indelungata; e. crizele economice.

116. Care dintre factorii de mai jos conduc la situatiile de esec al pietelor? a. factorii interni; b. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale; c. factorii ce tin de creserea cererii agregate; d. costurile tranzactionale; e. factorii naturali.

117. Care din urmatoarele categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? a. costurile pentru protectia mediului;

Page 16: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. costurile sociale; c. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite, cum ar fi somajul, inflatia etc.; d. costurile actiunilor de prevenire, identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun; e. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional.

118. Costul total mediu scade atunci cand: a. salariul creste, iar productia scade; b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu; c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul; d. cand sporeste uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali; e. dinamica productivitatii muncii este devansata de cea a salariului.

119. Daca productivitatea capitalului creste, in mod normal scad: a. costul total mediu; b. costul total global; c. salariul mediu; d. amortizarea totala; e. uzura fizica a capitalului.

120. Pe termen scurt, dinamica costului total mediu depinde, in primul rand de: a. costul fix si costul variabil; b. costul variabil si productie; c. costul fix; d. costul de oportunitate; e. costul contabil.

121. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din PGB, iar consumul de capital fix este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de _________________ u.m.

122. Daca PGB este 8.500 um si este de 2,5 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete, consumul intermediar (Ci) este de __________ u.m.

123. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 15% din PGB, iar consumul de capital fix este cu 25% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de _____________ u.m.

124. La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0,6 multiplicatorul investitiilor (K) este _____ .

125. La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0,4 multiplicatorul investitiilor (K) este _____ .

126. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (ÄC) este 1.200 u.m., sporul venitului (ÄY) este _____ u.m.

127. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; ÄC = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci V1 va fi ________ u.m.

128. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; ÄC = 6.000 u.m., s = 0,4. Atunci V1 va fi _____ um

129. Pretul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunţă) atunci când se face o alegere din mai multe variante posibile, în alocarea resurselor reprezintă ____________________ .

130. Dacã o societate realizeaza o productivitate medie de 1.500 produse/angajat, într-o perioada de timp, productivitatea marginala a muncii, în cazul sporirii cu 80% a productiei si cu 40% a numãrului de salariati va fi _________

Page 17: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

131. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar

132. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.

133. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte? a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

134. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta? a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor la venituri e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

135. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m. b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m. c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m. d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m. e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.

136. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

137. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice? a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea

Page 18: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

138. In structura activelor circulante nu se includ: a. stocurile b. creantele c. investitiile financiare pe termen scurt d. casa si conturile la banci e. imobilizarile in curs

139. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este: a. capital propriu = activ - datorii b. activ = pasiv c. trezoreria neta = incasari – plati d. capital propriu – pasiv = activ e. mijloace economice = surse de finantare

140. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta: a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice,

precum si bunurile economice la care acestea se refera

141. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa in lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461 Debitori diversi 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienti 11.886 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu? a. 32.637 lei si 6.513 lei b. 23.121 lei si 15.471 lei c. 23.391 lei si 10.992 lei d. 32.637 lei si 15.471 lei e. 23.121 lei si 6.513 lei

142. Acreditivele reprezinta: a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua

plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua

plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul

exercitiului urmator

143. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta? a. capital si rezerve b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli c. rezerve din reevaluare d. rezerve e. rezultatul exercitiului

Page 19: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

144. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor financiare sunt:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa

145. Capitalul propriu nu cuprinde: a. subventii pentru investitii b. capitalul social c. rezervele d. rezervele din reevaluare e. rezultatul reportat

146. În categoria stocurilor nu se includ: a. materiile prime b. materialele consumabile c. creantele comerciale d. produsele finite e. avansurile pentru cumparari de stocuri

147. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie: a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica

148. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza dubla reprezentare a

patrimoniului d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale

149. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A + x = P + x b. A - x = P - x c. A = P + x - x d. A + x - x = P e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

150. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de: a. articol contabil b. inregistrare cronologica c. corespondenta conturilor d. formula contabila e. inregistrare sistematica

Page 20: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

151. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului

si a rezultatului obtinut b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare e. functia de comunicare financiara externa

152. In structura disponibilitatilor nu se includ: a. conturile la banci b. casa c. acreditivele d. avansurile acordate furnizorilor e. avansurile de trezorerie

153. Creantele comerciale includ: a. creantele fata de clienti b. creantele in cadrul grupului c. creantele din interese de participare d. alte creante e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

154. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in

numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui

instrument usor convertibil in numerar c. anul calendaristic d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

155. O informatie este semnificativa daca: a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in lipsa acesteia e. este relevanta

156. Veniturile din exploatare nu cuprind: a. cifra de afaceri neta b. variatia stocurilor c. veniturile financiare d. productia imobilizata e. alte venituri din exploatare

157. Veniturile extraordinare reprezinta: a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite

ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite

ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite

ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita

Page 21: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

158. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

159. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. forma bilantiera a contului b. forma unilaterala a contului c. forma lista a contului d. forma sah a contului e. forma contului cu duble valori

160. Imobilizarile corporale nu cuprind: a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini c. alte instalatii, utilaje si mobilier d. avansuri si imobilizari necorporale in curs e. avansuri si imobilizari corporale in curs

161. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii

dinspre intreprindere spre mediul exterior b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa

genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau

scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

162. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa

genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau

scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

163. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa

Page 22: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau

scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

164. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile

informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit: a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului de semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric

165. Capitalul propriu reprezinta: a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor

acesteia d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor

acesteia e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea tuturor creantelor

acesteia

166. Ce semnifica inregistrarea contabila: 211 = 456 a. aportul la capitalul social a unui teren b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport c. casarea unui mijloc de transport d. amortizarea unui mijloc de transport e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

167. Imobilizarile necorporale nu cuprind: a. cheltuielile de constituire b. cheltuielile in avans c. cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare e. alte imobilizari necorporale

168. Formula contabila de mai jos reprezinta: 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul

de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

169. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant

Page 23: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

170. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. omisiunile de inregistrare b. erorile de intocmire a balantei de verificare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

171. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la: a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite in mai multe

exemplare)

172. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda: a. informatii referitoare la salarii b. informatii referitoare la salariati c. prezentarea politicilor contabile utilizate d. informatii generale despre entitate e. informatii referitoare la conducerea entitatii

173. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta? a. plati privind impozitul pe profit b. plati in numerar catre si in numele angajatilor c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament

174. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza: a. legalitatea operatiei b. economicitatea operatiei c. integralitatea operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei

175. Un activ necorporal se prezinta in bilant: a. la cost de achizitie b. la cost de productie c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare d. la valoarea justa e. la valoarea de aport

176. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. capital subscris varsat b. rezerve c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezerve din reevaluare

Page 24: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

177. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri de activitati, astfel : a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

178. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in: a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

179. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive

180. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. capital subscris varsat b. rezerve c. credite bancare pe termen lung d. prime de capital e. rezultatul exercitiului

181. …………………este o stire sau un ansamblu de stiri, privind o activitate sau un fenomen economic, care s-a desfasurat ori se va desfasura, cuprinzand elemente noi necunoscute pana atunci.

182. ……………………..este o stiinta sociala, ce inregistreaza sistematic acele tranzactii economice, care se pot exprima in etalon banesc. Ea urmareste existenta si dinamica patrimoniului agentilor economici cu scopul de a stabili, inregistra, analiza si raporta rezultatele financiare finale.

183. Procesul de aderare la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, presupune armonizarea cadrului legal national al acestora cu prevederile din …………………….comunitar.

184. In contabilitate, …………………..este format din relativ multe elemente patrimoniale, fiecare avand o denumire unica si obligatorie, un continut economic obligatoriu, exprimare baneasca si ea obligatorie si un simbol cifric obligatoriu pentru a se evita orice confuzie.

185. Cheltuielile de dezvoltare, din punct de vedere patrimonial fac parte din categoria de active imobilizate ……….

186. Potrivit legislatiei din tara noastra, sunt considerate……………………………, obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ doua conditii: are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

187. Un activ se recunoaste ca ………………..daca aste achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Page 25: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

188. ………………….se formeaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul platii lor.

189. ………………………se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite.

190. ……………………..sunt in expresie baneasca, o serie de evenimente si tranzactii fundamentale care au loc atat in entitatile ce actioneaza in sfera productiei, cat si in cele ce-si desfasoara activitatea in sfera circulatiei.

191. Categoria de……………….. se contureaza si capata consistenta in timpul activitatilor economice generate in urma actului de vanzare (a unor produse sau prestari de servicii).

192. ………………..este un instrument de calcul, cu ajutorul caruia se urmareste operativ, existenta si miscarea fiecarui element patrimonial.

193. O trasatura specifica a ……………….este aceea ca el constituie un model de calcul al marimii situatiei sau starii si miscarilor intervenite in masa bunurilor economice, surselor de finantare, cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor.

194. Orice cont are doua randuri de…………….., una pentru debit si alta pentru credit, facand posibil ca la acelasi cont sa lucreze mai multe persoane.

195. ………………….., denumite si investitii financiare pe termen lung, cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen lung, sub forma de titluri si creante financiare, in scopul obtinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobanzilor, prin cresterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investitii.

196. Dobanzile, redeventele, dividendele si chiriile atasate unei imobilizari financiare sunt considerate, de regula, ……………………., constituind performanta investitiei.

197. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?

a.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.

d.

Valoarea matematica 1,60 lei /act. DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei

Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 1/2 456 = % 6.000

1011 5.000 456 = 1011 5.000 1041 1.000

b.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.

e.

Valoarea matematica 1,077 lei /act. DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,723 lei

Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 2/1 456 = 1011 6.000 456 = 1012 5.000

c.

Valoarea matematica 1,077 lei /act.

DS - ul 0,723 lei Raport actiuni 2/1

456 = % 6.000 1011 5.000 1041 1.000

a. a.

Page 26: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. b. c. c. d. d. e. e.

198. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit – 500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: Impozit datorat: Impozit de platit: a. 2.128 lei 1.628 lei b. 3.175 lei 2.375 lei c. 2.128 lei 1.500 lei d. 2.000 lei 1.628 lei e. 3.175 lei 2.675 lei a. a. b. b c. c d. d e. e

199. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a. 6.400 lei b. 6.720 lei c. 9.600 lei d. 9.280 lei e. 6.080 lei

200. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 3055/2009, marimea capitalurilor proprii este: a. 70 000 lei b. 52 000 lei c. 68 000 lei d. 62 000 lei e. 55 000 lei

201. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a. 6812 = 2813 6.000 lei b. 6811 = 2813 6.000 lei c. 6812 = 2813 24.000 lei d. 6811 = 2813 24.000 lei e. 6811 = 2813 30.000 lei

a. a.

Page 27: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. b c. c d. d e. e

202. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie: a. 106.000 lei b. 76.000 lei c. 94.000 lei d. 82.000 lei e. 100.000 lei

203. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4: a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

10.000 lei 105 = 117 10.000 lei c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei

10.000 lei 105 = 117 10.000 lei d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

2.500 lei 105 = 106 2.500 lei e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

12.500 lei 105 = 117 12.500 lei

204. Se achiziţionează pe 30 august anul N o instalaţie la costul de 700.000 lei, valoarea reziduală estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

205. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:

A) ca o cheltuială; B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care

diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare; C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ; E) inclusă în rezultatul exerciţiului. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. B şi C; b. C şi D; c. E; d. A şi B;

Page 28: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

e. B şi E.

206. În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; producţia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenţii de exploatare 6.000 lei; subvenţii pentru investiţii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autorităţilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:

a. 6.672,00 lei b. 6.260,80 lei c. 6.532,80 lei d. 6.480,00 lei e. 6.288,80 lei.

207. Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit (LIFO)? CMP LIFO a) 1.320/480 1.160/640 b) 1.320/480 1.400/400 c) 1.100/700 1.160/640 d) 1.320/640 1.400/400 e) 1.400/400 1.320/480 a. a. b. b c. c d. d e. e

208. SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit (LIFO)? FIFO LIFO a) 950/700 1.250/550 b) 1.250/550 950/850 c) 1.900/1.100 1.100/1.900 d) 1.140/660 1.250/850 e) 950/850 1.250/550 a. a. b. b c. c d. d e. e

209. La SC MEN SA se înregistrează obţinerea de produse finite în următoarele condiţii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăţi obţinute în cursul lunii. În condiţiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obţinute: a. 345 = 711 25.000 lei b. 345 = 711 30.000 lei

Page 29: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

c. 348 = 345 5.000 lei d. 345 = 711 25.000 lei

348 = 711 5.000 lei e. 345 = 711 30.000 lei

348 = 711 5.000 lei

210. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de vânzare fără TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea : a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei; b. rezultatul exerciţiului după impozitare 4.200 lei; c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; d. rezultatul financiar 100 lei; e. rezultatul curent 4.100 lei.

211. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si 15 ani; d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si 25 ani; e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.

212. Dreptul de subscriere reprezinta:

a. pierderea din valoare a unei actiuni vechi in cazul emisiunii de actiuni la noi aporturi in numerar la un pret de emisiune inferior valorii contabile anterioare

b. pierdere de valoare inregistrata de o actiune in cazul cresterii de capital prin operatiuni interne c. dreptul actionarilor de a subscrie la capitalul social d. dreptul de a semna actele contabile

213. Pozitia financiara a intreprinderii poate fi definita astfel: a. capacitatea intreprinderii de a oferi informatii privind performantele intreprinderii; b. capacitatea intreprinderii de a se adapta la schimbarea mediului si e influentat in bilant, cu ajutorul

resurselor economice controlate, structura de finantare, precum si cu ajutorul unor indicatori economico-financiari, precum lichiditatea si solvabilitatea;

c. capacitatea intreprinderii de a oferi informatii utile privind activitatile de finantare si investitii; d. capacitatea intreprinderii de a oferi informatii utile managerului.

214. Care sunt criteriile de marime, in functie de care persoanele juridice intocmesc un anume pachet de situatii financiare anuale: a. profitul brut; profitul net; rata rentabilitatii b. total active; cifra de afaceri neta; numarul mediu de salariati c. rata profitului; volumul de investitii; lichiditate d. total pasive; cifra de afaceri bruta; rentabilitatea

215. In vederea stabilirii valorii amortizabile a unui activ corporal o societate dispune de urmatoarele date si informatii: - valoarea de intrare : 5.000 lei - valoarea reziduala : 500 lei - durata de viata utila : 5 ani. Valoarea amortizabila este : a. 5. 000 lei b. 4.500 lei c. 5.500 lei

Page 30: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. 2.500 lei e. 7.500 lei

216. Conform Cadrului General IASB, un activ reprezinta: a. o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice prezente pentru intreprindere b. o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere c. o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice prezente pentru intreprindere d. o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere e. o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente viitoare si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere

217. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite: a. structurile situatiilor financiare b. caracteristicile calitative ale situatiilor financiare c. rubricile situatiilor financiare d. elementele situatiilor financiare e. informatiile situatiilor financiare

218. Cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar presupune: a. emisiunea de noi actiuni la aceeasi valoare nominala a actiunii sau prin majorarea valorii nominale a

actiunii b. majorarea dreptului de atribuire c. nu se pot face cresteri de capital social d. cresteri de beneficii

219. Urmatoarea inregistrare contabila reprezinta: 1011 = 1012 a. varsarea capitalului social b. transformarea capitalului social din nevarsat in varsat c. nu se fac astfel de inregistrari d. aportul actionarilor

220. Care din definitiile de mai jos corespunde amortizarii fiscale: a. o cheltuiala ce afecteaza rezultatul exercitiului financiar b. un element rectificativ al valorii contabile, prin care se determina valoarea contabila neta a imobilizarilor

amortizabile, care se recunoaste in bilant c. folosita doar pentru determinarea rezultatului impozabil si a impozitului pe profit ce nu se inregistreaza in

contabilitate, ci doar intr-un registru special d. amortizarea impusa legislatiei fiscale

221. Cum se determina valoarea matematica a unui titlu de valoare (actiuni)? a. valoarea ce rezulta din calcule matematice la constituirea capitalului b. ca raport intre capitalurile proprii si numarul de titluri c. ca valoare ce rezulta din vanzarea intreprinderii d. insumand castigurile obtinute pe actiunile detinute

222. La sfarsitul unei luni se cunosc urmatoarele date: - TVA colectata: 1.200 lei; - TVA neexigibila: 200 lei;

Page 31: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

- TVA deductibila: 1.000 lei; Contabilitatea operatiunilor de inchidere a conturilor de TVA presupune inregistrarea: a. % = 427 1.200 lei;

4426 1.000 lei; 4424 200 lei;

b. 4427 = 4428 1.200 lei; 4426 = 4423 200 lei;

c. 4426 = 4427 1.000 lei; 4424 = 4428 200 lei;

d. 4427 = % 1.200 lei; 4426 1.000 lei;

4423 200 lei; e. 4427 = % 1.200 lei;

4426 1.000 lei; 4428 200 lei.

223. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar;

b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite; c. anul calendaristic; d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor; e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor.

224. La sfarsitul exercitiului financiar N, situatia stocurilor unei societati se prezinta astfel: – valorile contabile: 301 – 150 lei; 371 – 200 lei; 345 – 600 lei; – valorile de inventar: 301 – 180 lei; 371 – 120 lei; 345 – 650 lei. Ce inregistrari se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar N?

a. 6814 = 397 80 lei; % = 7814 80 lei; 391 30 lei; 4427 50 lei;

b. 6814 = % 80 lei; 391 30 lei; 394 50 lei;

c. 6814 = 397 80 lei; d. 397 = 7814 80 lei; e. 397 = 7814 80 lei;

6814 = % 80 lei; 390(391) 30 lei; 4427 50 lei.

225. O societate comerciala achizitioneaza materii prime din strainatate in valoare de 5000 Euro. Se cunosc

urmatoarele elemente: - taxa vamala 10%; - comision vamal 1%; - TVA 24%; - la data facturarii care coincide cu data livrarii si vamuirii, cursul de schimb era de 3,5 lei /Euro.

Valoarea contabila a stocului de materii prime achizitionat este: a. 16750 lei; b. 19425 lei; c. 22125 lei; d. 18425 lei.

Page 32: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

226. In cadrul contului de profit si pierdere, indicatorul cifra de afaceri neta este format din: a. sumele provenind din vanzarea bunurilor si serviciilor ce intra in categoria activelor curente ale

intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente;

b. sumele provenind din vanzarea bunurilor si serviciilor ce intra in categoria activelor necurente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente;

c. sumele provenind din vanzarea bunurilor si serviciilor ce intra in categoria activelor curente ale intreprinderii;

d. sumele provenind din vanzarea bunurilor si serviciilor ce intra in categoria activelor curente si necurente ale intreprinderii;

e. productia vanduta +/– variatia stocurilor + venituri din productia imobilizata.

227. Conform Cadrului Contabil IASB, cheltuielile reprezinta: a. diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri

sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu;

b. diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari;

c. diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor;

d. diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

228. Ce tip de model a utilizat Romania in a doua etapa a reformei contabile?

a. modelul de bilant orizontal; b. modelul de bilant vertical; c. modelul de bilant financiar; d. modelul de bilant functional; e. modelul de bilant economic.

229. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura pasivului, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta? a. capital si rezerve; b. subventii pentru investitii; c. provizioane pentru riscuri si cheltuieli; d. datorii; e. venituri in avans.

230. Recunoasterea in bilant a unui element atunci cand acesta: - face posibila iesirea de resurse, purtatoare de beneficii economice viitoare, ca urmare a lichidarii

unei datorii prezente; - aceasta este evaluata in mod credibil, reprezinta:

a. recunoasterea datoriilor; b. recunoasterea cheltuielilor; c. recunoasterea veniturilor; d. recunoasterea activelor; e. recunoasterea capitalurilor proprii.

Page 33: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

231. Care din datoriile de mai jos nu reprezinta o datorie curenta? a. datoriile comerciale exigibile in mai putin de 12 luni de la data bilantului; b. datoriile comerciale exigibile in mai mult de 12 luni de la data bilantului care fac parte din fondul de

rulment utilizat in ciclul normal de exploatare a activitatii; c. datoriile catre angajati exigibile in mai putin de 12 luni de la data bilantului; d. datoriile catre angajati exigibile in mai mult de 12 luni de la data bilantului care fac parte din fondul

de rulment utilizat in ciclul normal de exploatare a activitatii; e. datoriile putatoare de dobanda prin care se finanteaza fondul de rulment pe termen lung si nu sunt

exigibile in 12 luni.

232. Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N: vanzari de produse finite 6.000 lei; vanzari de marfuri 1.800 lei; costul marfurilor vandute 1.200 lei; variatia stocurilor (sold debitor) 800 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei; productia imobilizata 5000 lei. Care este suma care se va inscrie in contul de profit si pierdere la productia vanduta, cifra de afaceri neta si venituri din exploatare total? a. productia vanduta:7.800 lei; cifra de afaceri neta: 8.500lei; venituri din exploatare: 14.300 lei b. productia vanduta:6.000 lei; cifra de afaceri neta: 8.500lei; venituri din exploatare: 12.700 lei c. productia vanduta:6.000 lei; cifra de afaceri neta: 7.300lei; venituri din exploatare: 11.500 lei d. productia vanduta:6.600 lei; cifra de afaceri neta: 6.600lei; venituri din exploatare: 10.800 lei e. productia vanduta:6.600 lei; cifra de afaceri neta: 7.300lei; venituri din exploatare: 10.800 lei

233. Se dau urmatoarele informatii: cumparari de materii prime 100 lei; cheltuieli privind energia electrica si apa 30 lei; produse finite obtinute evaluate la cost de productie 100 lei; venituri din vanzarea produselor finite 150 lei; venituri din productia de imobilizari corporale 40 lei. Informatii complementare: sold initial la materii prime 50 lei; sold final la materii prime 30 lei; sold initial la produse finite 70 lei; sold final la produse finite 60 lei. Care este valoarea adaugata creata de intreprindere? a. 50 lei b. -120 lei c. 100 lei d. 70 lei e. 30 lei

234. In cursul exercitiului N, societatea Alfa procedeaza la productia unei cladiri pentru nevoi proprii; la sfarsitul exercitiului cheltuielile implicate de investitie sunt de 8000lei. La 30 iunie N+1, investitia materiala este finalizata si receptionata, costul ei totalde productie fiind de 11.500 lei. Care este inregistrarea contabila la receptia imobilizarii? a. 212 = 231 11.500lei b. 212 = 722 11.500 lei c. 231 = 722 3.500 lei

212 = 231 8.000 lei d. 212 = 231 8.000 lei

722 3.500 lei e. 212 = 231 8.000 lei

231 = 722 3.500 lei

235. Un utilaj are o valoare de intrare de 3.600 lei si o durata de amortizare de 5 ani, fiind intrat si pus in functiune pe data de 28.12.N. Aplicandu-i regimul de amortizare degresiv (AD1), in ce an se va trece la valori anuale de amortizare liniara si la ce suma se ridica amortizarea? a. anul N+4 600lei b. anul N 1.080lei c. anul N+5 560lei d. anul N+2 720lei

Page 34: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

e. anul N+3 588lei

236. La o societate comerciala se cunosc urmatoarele date privind stocurile si provizioanele pentru deprecierea stocurilor: solduri la inchiderea exercitiului N: 301 = 95 lei; 391 = 5 lei; 345 = 60 lei; 371 = 120 lei, 397 = 10 lei. La inchiderea exercitiului N+1 valorile de inventar (piata) a stocurilor sunt: 301 = 89 lei; 371 = 120 lei; 345 = 57.5 lei. Care sunt inregistrarile contabile ce trebuie efectuate si cu ce sume, la inchiderea exercitiului N+1? a. 6814 = 391 3,5 lei b. 6814 = 394 3,5 lei c. 6814 = 391 1 lei

6814 = 391 2,5 lei 397 = 7814 10 lei

d. % = 7814 3,5 lei 391 1 lei 394 2,5 lei 6814 = 397 10 lei

e. 6814 = % 13,5 lei 391 1 lei 394 2,5 lei 397 10 lei

237. ………………………………………..reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in

capitalul altor intreprinderi, care asigura intreprinderii detinatoare exercitarea controlului, respectiv a unei influente semnificative in gestiunea intreprinderii detinatoare de titluri.

238. Elementul esential al teoriei contabilitatii il constituie asigurarea unui set de …………………..ce se constituie intr-un cadru general de referinta pentru evaluarea si dezvoltarea practicilor contabile.

239. O ………………este relevanta daca aceasta influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

240. Tranzactia economica „Incasarea unui client cu numerar” determina modificari numai in……….

241. Formula contabila 627 = 5121 se poate asimila modificarii de structura in ………

242. Formula contabila 421 = 4312 se poate asimila modificarii de structura in ………..

243. Prin …………………se intelege stabilirea unor formulare de documente unitare, pentru fiecare tip de tranzactie in parte.

244. …………………………………..sunt acele documente in care se detaliaza operatia economica ce urmeaza a fi inregistrata, corect intocmite si verificate, cu semnatura de control financiar preventiv.

245. …………………., este un registru care se intocmeste lunar pe baza datelor informationale preluate din jurnalele multiple (registrele - jurnale auxiliare).

246. Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un act inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de……………………….

247. …………………inseamna denumirea si adresa unitatii patrimoniale care a intocmit documentul.

248. ………………., se folosesc pentru a inregistra detaliat activele, sursele sau procesele economice.

Page 35: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

249. …………………………….sau modul de inregistrare si prelucrare a datelor formeaza continutul formei contabile iar formularele de evidenta si raportare a datelor folosite reprezinta instrumente de lucru ale acesteia.

250. Fluxul contabil de inregistrare si prelucrare a datelor incepe cu consemnarea in scris a datelor in documentele primare, se continua cu reflectarea acestor documente in registrele contabile si se incheie cu intocmirea …………………….si efectuarea analizei pe baza de balanta.

251. ……………………., sunt documente tipizate, care contin elementele articolului contabil.

252. In vederea inregistrarii in contabilitate, se procedeaza la …………………..documentelor justificative, prin inscrierea simbolurilor conturilor in care urmeaza sa se incadreze operatia consemnata in acestea.

253. Datele consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica, grupate si sistematizate in cadrul unor formulare numite……………..

254. …………………………..sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza periodic, cronologic si sistematic operatiunile economico-financiare, consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

255. ……………………..este un procedeu al metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a componentelor patrimoniului.

256. ……………………………reprezinta pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii.

257. O unitate industriala produce si comercializeaza un singur produs. Costurile totale aferente obtinerii produsului sunt de 33.000 lei, dupa cum urmeaza:

- Materii prime utilizate sunt de 10.000 lei; - Salariile perioadei sunt de 15.000 lei, din care 9.000 lei pentru personalul din productie, 4.000

lei pentru personalul din distributie, 2.000 pentru personalul administrativ. - Amortizarea activelor imobilizate sunt de 8.000 lei, din care 5.000 lei pentru utilajele folosite in

productie si 3.000 lei pentru activele utilizate in scopuri administrative. Recunoasteti costurile de productie pentru stocuri si costurile de productie care nu sunt incluse in costurile stocurilor, exprimate in unitati monetare). a. Costuri de productie pentru stocuri – 24.000 lei

Costuri de productie care nu sunt incluse in costul stocurilor – 9.000 lei b. Costuri de productie pentru stocuri – 27.000 lei

Costuri de productie care nu sunt incluse in costul stocurilor – 6.000 lei c. Costuri de productie pentru stocuri – 19.000 lei

Costuri de productie care nu sunt incluse in costul stocurilor – 14.000 lei d. Costuri de productie pentru stocuri – 15.000 lei

Costuri de productie care nu sunt incluse in costul stocurilor – 18.000 lei e. Costuri de productie pentru stocuri – 24.000 lei

Costuri de productie care nu sunt incluse in costul stocurilor – 7.000 lei

258. O unitate industriala produce doua produse, X si Y. Se cunosc urmatoarele date: - Costul materiei prime pentru produsul X este de 2.000 lei - Costul materiei prime pentru produsul Y este de 1.000 lei - Salariile angajatilor din productie sunt de 30.000 lei. Angajatii sunt implicati in activitati pentru

ambele produse; - Amortizarea utilajelor folosite in productie este de 15.000 lei. Utilajele sunt folosite pentru

ambele produse. Sa se determine costurile directe si costurile indirecte ( exprimate in unitati monetare).

Page 36: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

a. Costuri directe 33.000 lei Costuri indirecte 15.000 lei

b. Costuri directe 3.000 lei Costuri indirecte 45.000 lei

c. Costuri directe 45.000 lei Costuri indirecte 3.000 lei

d. Costuri directe 18.000 lei Costuri indirecte 30.000 lei

e. Costuri directe 32.000 lei Costuri indirecte 25.000 lei

259. Societatea comerciala “Rosu&Negru” SRL, a inregistrat urmatoarele costuri in luna aprilie:

- costul materiilor prime folosite in proportie de 4.000 lei; - costul amorizarii utilajelor folosite in proportie de 5.000 lei; - costul chiriei spatiului in proportie de 3.000 lei. Recunoasteti valoarea regiei fixe de productie.

a. 12.000 lei b. 9.000 lei c. 7.000 lei d. 8.000 lei e. 10.000 lei

260. Se cunosc urmatoarele costuri din sectia 1 a unei unitati industriale: -costul cu amorizarea unui utilaj folosit pentru doua produse a fost de 15.500 lei in fiecare dintre ultimele doua luni; -materia prima – costul a fost de 20.000 lei in luna percedenta, si de 30.000 lei in luna curenta.

Clasificati aceste costuri in directe/indirecte si variabile/ fixe. a. amorizarea utilajului – cost direct fix

materia prima – cost direct variabil b. amorizarea utilajului – cost indirect fix

materia prima – cost direct variabil c. amorizarea utilajului – cost direct fix

materia prima – cost indirect variabil d. amorizarea utilajului – cost direct variabil

materia prima – cost direct variabil e. amorizarea utilajului – cost direct fix

materia prima – cost direct fix

261. La o unitate industriala, se produc doua tipuri de cherestea, A si B. In luna Decembrie 2012 s-au produs 300 m3 cherestea bruta tip A si 700 m3 cherestea bruta tip B. La 1 m3 de cherestea bruta tip A au loc pierderi de 10% prin uscare, iar la tipul B 20%. Sa se calculeze costul efectiv unitar al unui m3 de cherestea comerciala din fiecare tip, stiind ca pentru productia lunii Decembrie 2012 s-au inregistrat costuri de 10.000 lei. A B a. 11.00 lei/ m3 12.50 lei/m3 b. 10.00 lei/m3 12.50 lei/m3 c. 11.11 lei/m3 10.11 lei/m3 d. 12.50 lei/m3 11.11 lei/m3 e. 11.00 lei/m3 11.50 lei/m3

Page 37: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

262. Intro sectie se produc huse pentru masini. In luna martie au fost lansate in fabricatie 1.000 de huse pentru masini; materia prima (materialul) a fost taiat; costul pentru o husa este de 100 lei. Restul costurilor sunt legate de tivirea huselor. La sfarsitul lunii martie, 600 de huse pentru masini au fost terminate, iar restul de 400 au fost lucrate in proportie de 50%. Costurile de productie ale perioadei (cu exceptia materiei prime) au fost de 160.000 lei.

Sa se determine costul total al productiei in curs de executie.

a. 60.000 lei b. 80.000 lei c. 50.000 lei d. 65.000 lei e. 50.000 lei

263. Societatea comerciala “Alb&Negru” produce si vinde doua produse A si B. Pentru luna ianuarie, se cunosc urmatoarele informatii :

Informatii A B

Cantitate produsa 600 buc. 400 buc Cost unitar cu materia prima 5 lei 10 lei

Salariatii si utilajele lucreaza pentru ambele produse. Costurile cu salariile si amortizarile aferente lunii ianuarie au fost de 20.000 lei. Sa se determine costul de productie pentru produsele A si B. A B a. 15.000 lei 12.000 lei b. 12.000 lei 15.000 lei c. 10.000 lei 12.000 lei d. 12.000 lei 13.000 lei e. 12.000 lei 14.000 lei

264. Un cabinet de avocatura efectueaza servicii de consultanta si asistenta juridica in drept penal, drept civil si drept comercial. Dupa primul trimestru Cabinetul prezinta urmatoarele informatii: - au fost prestate urmatoarele servicii : consultanta si asistenta juridica in drept penal la S.C. Ana, consultanta si asistenta juridica in drept civil la S.C. Maria si consultanta si asistenta juridica in drept comercial la S.C. Dana. -s-au lucrat 300 ore pentru S.C. Ana, 100 ore pentru S.C. Maria si 200 ore pentru S.C. Dana. Costul mediu al orei de lucru este de 200 lei. -costurile firmei (deplasari, utilitati, etc) au fost de 50.000 lei si se repartizeaza in functie de numarul de ore lucrate. Sa se determine costul complet aferent celor trei servicii. S.C Ana S.C. Maria S.C.Dana a. 90.000 30.000 60.000 b. 60.000 30.000 90.000 c. 90.000 60.000 30.000 d. 80.000 60.000 90.000 e. 30.000 90.000 60.000

265. Care dintre afirmatii nu este adevarata? Cheltuielile variabile se impart in: a. cheltuieli varibile proportionale b. cheltuieli varibile degresive c. cheltuieli varibile regresive d. cheltuieli varibile progresive e. cheltuieli varibile fixe

Page 38: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

266. LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilitatii - republicata si actualizata, prevede ca, anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrarii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde prin aplicarea metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 921 = 933 c. 923 = 921 d. 933 = 921 e. 924 = 901

267. LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilitatii - republicata si actualizata, prevede ca, anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde prin aplicarea metodei globale, înregistrării: a. 922 = 921 b. 901 = 921 c. 922 = 933 d. 933 = 921 e. 923 = 901

268. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel: a. 933 = 921 b. 932 = 921 c. 933 = 924 d. 924 = 925 e. 925 = 933

269. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta impune parcurgerea urmatoarelor etape generale: Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a. determinarea indicilor de echivalenta b. determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente c. calculul costului exprimat in unitati echivalente d. determinarea costului pe unitatea fizica de produs e. decontarea costului produselor obtinute

270. Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care: a. se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor b. raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate c. isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate d. sunt fixe in raport cu timpul de lucru e. nu isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate

271. In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a. procedeul suplimentarii b. procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal c. procedeul indicilor de echivalenta d. procedeul diviziunii simple e. pocedeul cantitativ

272. In contextul bugetarii cheltuielilor indirecte acestea sunt denumite cheltuieli ale centrelor de analiza si au ca scop: a. determinarea profitului contabil b. sunt un instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea previziunilor cu realizarile

Page 39: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

c. elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli d. determinarea costului activitatii normale e. determinarea costului productiei de fabricatie interdependenta

273. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu: a. procedeul cifrelor de echivalenta b. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe c. procedeul calculului algebric d. procedeul indicilor de echivalenta e. procedeul celor mai mici patrate

274. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a. procedeul diviziunii simple b. procedeul valorii ramase c. procedeul cifrelor de echivalenta d. procedeul indicilor de echivalenta e. procedeul suplimentarii

275. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este: a. metoda target- costing b. metoda globală c. metoda pe faze d. metoda Direct Costing e. metoda costurilor normate

276. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand: a. acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de muncă b. produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de muncă c. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare e. produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de munca

277. Activitatea bugetară la nivelul întreprinderii moderne prezintă mai multe caracteristici care sunt prezentate în continuare. Care dintre afirmatii nu este corecta? a. activitatea bugetară dă un conţinut economic real autorităţii în entitatea patrimonială b. datorită bugetului de costuri, responsabilitatea primeşte o componentă reală în cadrul obiectivelor

entităţii patrimoniale c. bugetul de costuri permite aplicarea principiului informării prin excepţie. Organele ierarhic superioare

sunt informate numai în cazul abaterilor de la buget d. bugetul de costuri furnizează un instrument şi un suport informaţional pentru comunicarea între

compartimente (departamente), între acestea şi conducere e. bugetul de costuri nu constituie un mijloc de control care asigură menţinerea cheltuielilor în limitele

stabilite

278. Care dintre afirmatii nu este adevarata? Bugetele de costuri se clasifică din punct de vedere al : a. importanţei b. neimportantei c. nivelului de elaborare d. gradului de cuprindere e. metodei de stabilire, unităţii de raportare, termenului

279. Care dintre afirmati nu corespunde activitatii de elaborare a bugetului de costuri? a. elaborarea de studii şi programe special

Page 40: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. întocmirea programului activităţii principale c. aprobarea structurii de personal d. elaborarea propriu-zisă a bugetului, urmărirea executării, analiza abaterilor e. neglijarea cauzelor abaterilor

280. Principiile elaborării bugetelor de costuri sunt: a. principiul concordanţei dintre sistemul de bugete şi sistemul de autoritate; b. principiul totalităţii; c. principiul supleţei; d. principiul corelării bugetelor de costuri cu politica şi strategia generală; e. principiul cooperării dintre toate subdiviziunile întreprinderii; f. principiul identităţii dintre sistemul de codificare general şi cel al bugetelor de costuri. a. a +b +c b. a + b +c +d c. a + c + d + f d. a + b + c + d + e + f e. a + b + d + f

281. Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor: a. materiale b. de personal c. alte cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs d. se regasesc in structura produsului respectiv e. materiale, de personal si alte cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea

unui produs si se regasesc in structura produsului respectiv

282. Contul 903 – “decontari interne privind diferentele de pret” . Care dintre afirmatii nu este corecta? a. este un cont de activ b. evidentiaza diferentele dintre costul prestabilit si costul efectiv c. in debit se inregistreaza diferentele productiei terminate ( in negru diferentele nefovorabile si in rosu

diferentele favorabile ) prin creditul contului 902 d. nu se crediteaza cu inchiderea contului de diferente la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 e. nu prezinta sold

283. Contul 902 – “decontari interne privind productia obtinuta” . Care dintre afirmatii nu este adevarata? a. este un cont bifunctional b. functioneaza ca un cont de activ c. evidentiaza atat costul prestabilit cat si cel efectiv , si implict diferentele de pret aferente productiei

terminate d. se crediteaza cu costul prestabilit al productiei terminate ( debitul contului 931) si cu diferentele dintre

costul prestabilit si cel efectiv ( debit cont 903) e. se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate (creditul conturlui 921)

284. Din procesul de fabricatie se obtine : - produsul principal grau = 100 tone - produsul rezidual – paie Sumele obtinute din valorificari : - 2.000 lei valorificari la terti - 1.000 lei consum in procesul intermediar de productie Cheltuielile totale sunt de 20.000 lei Sa se determine costul pe unitatea de produs principal. a. 170 lei / tona b. 200 lei / tona c. 150 lei / tona

Page 41: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. 195 lei / tona e. 250 lei / tona

285. O unitate idustriala produce ata pentru cusut. In anul 2012 a realizat urmatoarele cifre : Trimestrul Productie ( mil. metri ata) Cheltuieli totale ( lei) I 200 30.000 II 400 35.000 III 500 40.000 IV 600 50.000 Sa se determine costurile variabile pe unitatea de volum de productie, utilizand procedeul punctelor de extreme ( minim- maxim). a. 50 lei/mil.metri ata b. 48 lei/mil.metri ata c. 55 lei/mil.metri ata d. 42 lei/mil.metri ata e. 45 lei/mil.metri ata

286. Relaţia de calcul:

în care: Cu=costul unitar; Chi=cheltuieli pe articole de calculatie; Q=cantitatea de produse; i= articol de calculatie. In contabilitatea de gestiune, cu ajutorul acestei relatii de calcul, se determina procedeul: a. Diviziunii simple b. Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute c. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor) d. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic) e. Calculului algebric

287. Procedeul ………………….. se utilizeaza pentru calculul costului unitar in conditiile unei productii perfect omogene.

288. Procedeul ………………se utilizeaza pentru determinarea costului produselor colaterale, denumite si produse cuplate, simultane sau asociate.

289. Contul 921 – „Cheltuielile activitătii de bază” (A) colectează pe debit cheltuielile aferente activitătii de bază si decontează pe credit costurile ……………….ale productiei finite si a celei neterminate.

290. Repartizarea cheltuielilor ……………….de productie – se face cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile cu materiile directe sau manopera directa sau total cheltuieli directe sau pot fi baze diferentiate pentru fiecare fel sau categorie de cheltuiala directa.

291. Contul 922 – „Cheltuielile activitătii auxiliare” (A) …………………..pe debit cheltuielile efective preluate din CF si se creditează cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiază de activitatea auxiliară.

292. Costul de ……………….sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente productiei (materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă si alte cheltuieli directe de productie), precum şi cota cheltuielilor indirecte de productie alocată în mod rational ca fiind legată de fabricatia acestora.

Page 42: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

293. Costul …………..cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale de administratie plus cheltuielile de desfacere repartizate rational.

294. Caracteristic metodei pe fază este faptul că urmărirea cheltuielilor de producţie se face pe fiecare fază sau etapă de productie prin care trece produsul respectiv si numai după aceea se calculează costul …………. pe produs.

295. Calculatia globală se aplică în cazul productiei ………….unde se obtine un singur produs, lucrare, serviciu fără semifabricate si fără productie neterminată la sfarsitul perioadei.

296. Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt ……………….cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.

297. O interogare in Access permite, intre altele: a. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date. c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.

298. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End If End If pentru A=4si B=10 afiseaza: a. C=4 b. C=0 c. C=6 d. nu afiseaza nimic e. C=10

299. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT; a. 3 b. 7 c. 8 d. nu afiseaza nimic e. 16

Page 43: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

300. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru

problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

b. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If

c. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

d. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca

e. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost

Page 44: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

301. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: . a. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-un simbol. c. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a

raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

302. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End If End If pentru A=10 si B=5afiseaza: a. C=-5 b. C=0 c. C=5 d. nu afiseaza nimic e. C=10

303. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media

FROM MAT; a. 3 b. 7 c. 8 d. nu afiseaza nimic e. 18

304. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema:

Page 45: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5. a. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)

valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

b. val_tot = 0 For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)

Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i) c. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)

valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)

Page 46: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

Next i d. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

e. val_tot = 0 For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

305. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

a. de actiune b. asupra unei anumite date c. de grup d. de stergere e. de adaugare

306. Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select

Page 47: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

Print "C=", C pentru A=15 si B=10 afiseaza: a. C=5 b. C=-5 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10

307. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min

FROM MAT; a. 7 b. 3 c. 8 d. nu afiseaza nimic e. 18

308. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp). a. ch_totale = 0

For i=1 To N dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i b. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select

Page 48: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

ch_totale=ch_totale+ch_tp c. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i

d. ch_totale = 0 For i=1 To 5

dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i e. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

309. Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0

Page 49: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C=5 b. C=0 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10

310. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_max FROM MAT; a. 8 b. 3 c. 7 d. nu afiseaza nimic e. 18

311. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi: a. Scheme logice b. Declaratii si instructiuni c. Probleme de rezolvat d. Pseudocod si scheme logice e. Rezultate

312. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar). a. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”) End If

Next i b. For i=1 To N

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”)

Page 50: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i c. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

d. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i e. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Next i

313. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B For i = 1 To 5 step 2 C = C - i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=0 c. C=-10 d. nu afiseaza nimic e. C=-4

314. Secventa urmatoare de comenzi:

Page 51: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

C = A - B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

315. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf). a. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

b. For i=1 To N den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

c. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

d. For i=1 To 8

Page 52: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i e. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i

316. Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=4 si B=6 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=100 c. C=-2 d. nu afiseaza nimic e. C=-4

317. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme: 1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else) 2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) 3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) 4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For) 5 structura de control generalizata (Case-Of) a. 2+3+4 b. 1+4+5 c. 3+4+5 d. 1+2+5 e. 2+4+5

318. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor.

Page 53: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

a. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

b. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

c. For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

d. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

e. tsd=0 tsc=0 For i=0 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

319. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Page 54: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

For i = 1 To 2 If C < 0 Then C = B - A Else If C = 0 Then C = 100 Else C = A - B End If End If Print "C=", C Next i pentru A=8 si B=4afiseaza: a. C= - 4si C=4 b. C=4 si C=4 c. C=4si C= -4 d. C= - 4 si C= - 4 e. C=100

320. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 12 AND 18; a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 12 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 12 si mai mic sau egal de 18 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 12si mai mare de 18 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 18

321. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON. a. For i=1 To 25

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If

Page 55: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

Next i c. For i=1 To 25

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If

322. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i pentru A=4 si B=8afiseaza: a. C= - 4 si C=100 b. C=4 si C=100 c. C=0 si C= 100 d. C= - 4 si C= 4 e. C=100

323. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda:

Page 56: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare decat 100 c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. Nu selecteaza nimic.

324. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MIN (Cant) As Cant_min FROM MAT; a. 1221 b. 7 c. 8 d. nu afiseaza nimic e. 18

325. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 3 2 31221 Cot kg 1550 7 3 41124 Con kg 15500 8

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Cant) As Cant_max FROM MAT;

a. 15500 b. 7 c. 8 d. nu afiseaza nimic e. 18

326. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate. a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If

Page 57: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

327. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de

comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

Page 58: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

a. aparitia unor evenimente. b. deschiderea bazei de date c. la construirea unei interogari d. la obtinerea unui raport e. popularea bazei de date

328. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi: a. similare sau inrudite b. diferite c. referitoare numai la rapoarte d. referitoare numai la formulare e. referitoare numai la interogari

329. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de: a. focus b. evenimente c. tipuri d. clase e. controale

330. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logic

331. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: 1) Colectia de date 2) Limbajul Visual Basic 3) Descrierea datelor 4) Relatiile dintre date 5) Programare 6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect: a. 2+5+6 b. 1+3+4 c. 1+2+3+4+5+6 d. 1+2+3 e. 4+5+6

332. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: a. relatie sau inregistrare b. relatie sau tabel c. relatie sau camp de date d. relatie sau atribut e. relatie sau ierarhie

333. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt: a. erori de algoritm b. erori de executie c. erori de asamblare d. erori de schema logica e. erori de codificare numite si erori de sintaxa

Page 59: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

334. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea

aplicatiei informatice d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in special atunci cand se

produc erori in sistemul de calcul)

335. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

336. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

337. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

338. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt: a. functii financiare b. functii de editare c. functii statistice d. functii de afisare e. functii pentru siruri de caractere

339. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice: 1 programarii structurate 2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice 3 programarii dirijate de evenimente 4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) 5 programarii bazate pe obiecte 6 programarii inteligente

a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 3+4+5+6 e. 2+4+5+6

Page 60: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

340. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt: 1 evenimente care fac referire la date 2 evenimente de focalizare 3 evenimente asociate cu alte evenimente 4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura 5 evenimente asociate mouse-ului

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5

341. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: a. Adaugarea unui camp unui tabel b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date d. Stergerea unui camp dintr-un tabel e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date

342. Interogarile ................. se utilizeaza atunci cand este necesara modificarea frecventa a criteriilor de selectie in baza de date.

343. Compactarea bazei de date este operatia prin care se reduce ....................... bazei de date.

344. Evenimentul OnMouseUp se declanşează în momentul în care utilizatorul lasă liber butonul mouse–ului după ce l–a apăsat, în controlul unde se tratează acest ..................... .

345. Acţiunea macro pentru manipularea obiectelor de date OpenForm - se utilizeazã pentru a deschide un ............ în diferite moduri de vizualizare.

346. Actiunea macro pentru manipularea obiectelor de date GoToControl - se foloseste pentru a ................... un câmp sau un control specificat din cadrul înregistrãrilor curente dintr–un formular, tabel sau interogare care sunt deschise.

347. Entitatea reprezinta un obiect material sau ................ al realitatii modelate, caracterizat de o existenta proprie, cu o identitate proprie, obiect caracterizat de anumite proprietati care-l fac identificabil in raport cu alte obiecte ce prezinta acelasi comportament

348. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ............. de module, evitând rescrierea si codificarea.

349. Interogarile de tip actiune au ca rol de a ........................., de a sterge, a adauga, a modifica si de a crea noi tabele.

350. Criteriile de selectie reprezinta ..................... pe care le stabilim intr-o interogare, pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date.

351. In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua sectiuni - sectiunea pentru tabele si sectiunea sub forma de .......... pentru specificarea câmpurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor..

Page 61: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

352. Zona unde se poate specifica numărul de pagini, data curentă poartă denumirea de .......... de pagină (Page Footer);

353. Interogarea Delete Query - permite stergerea uneia sau mai multor .................... dintr-un tabel.

354. Interogarea Update Query permite ....................... unui grup de inregistrari selectate pe baza unui criteriu dintr-un tabel.

355. Daca se incearca inchiderea noului tabel in modul de vizualizare Design View fara a specifica o cheie

................. apare un mesaj care anunta ca nu a fost atribuita nici o cheie primara. Executand click pe butonul Yes in caseta de mesaj determinam Acces-ul sa creeze un nou camp AutoNumber in tabel si-l specifica drept cheie primara.

356. Actiunea macro pentru controlul execuţiei aplicaţiei MsgBox se foloseşte pentru afişarea unui ............. sau a unei pictograme într–o casetă de mesaje, în funcţie de tipul de mesaj afişat ce poate fi de avertisment, de informare sau un mesaj critic.

357. Functiile incorporate ale limbajului VBA, InputBox() si MsgBox() permit efectuarea unor operatii simple de intrare/iesire (I/O) prin utilizarea unor casete de .............. predefinite pe care le putem adapta utilizând o gama de pictograme si combinatii de butoane de raspuns.

358. Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; b) NrMatricol este un atribut multivaloare; c) NrMatricol este un atribut decompozabil; d) NrMatricol este un atribut identificator; e) NrMatricol este un atribut optional.

359. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta

intr-o alta ET participanta la aceasi AST; b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET participanta la

aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST.

360. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);

Page 62: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);

e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

361. Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern; c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; e) Cerere aprobata este un EvT indus.

362. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) AST Medicament; b) ET Medicament; c) AT Medicament; d) Bloc operator Medicament; e) Proces Medicament.

363. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata: a) CodProdus este un atribut atomic; b) CodProdus este un atribut optional; c) CodProdus este un atribut monovaloare; d) CodProdus este un atribut obligatoriu; e) CodProdus este un atribut identificator.

364. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica; d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe

Page 63: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

365. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).

d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).

366. Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator; b) Polita intocmita este un EvT declansator extern; c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat; d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar; e) Polita intocmita este un EvT indus;

367. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

Page 64: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

a) EvT EsteImprumutata; b) AST EsteImprumutata; c) AT Data_imprumut; d) OpT EsteImprumutata; e) SincT Data_imprumut.

368. Indicati afirmatia adevarata: a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

369. Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator; d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de

tip UNU LA MULTI; e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de

tip UNU LA UNU si cardinalitate.

370. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric; b) NumeAngajat este un atribut multivaloare; c) NumeAngajat este un identificator; d) NumeAngajat este un atribut optional; e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

371. Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata: a) Varsta este un atribut repetitiv; b) Varsta este un atribut variabil in timp; c) Varsta este un atribut decompozabil; d) Varsta este un atribut multivaloare; e) Varsta este un atribut identificator.

372. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional; b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; d) DataExecutie poate fi un atribut calculat; e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.

373. Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar; b) CodServiciu este un atribut identificator; c) CodServiciu este un atribut atomic; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

374. Indicati afirmatia adevarata: a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;

Page 65: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; d) Y=n exprima participarea unica la actiune; e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.

375. EvT declansator poate fi: a) EvT extern intermediar; b) EvT emis; c) EvT intern rezultat; d) EvT emis rezultat; e) EvT intern intermediar.

376. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) EvT Asigurare; b) AST Asigurare. c) ET Asigurare; d) OpT Asigurare e) AT asigurare

377. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) EvT Declansator; b) EvT Emis; c) AST; d) ET; e) Proces.

378. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) AST; b) Bloc OpT; c) EvT Emis; d) EvT Declansator; e) Proces

379. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic; b) StareCivila este un atribut multivaloare; c) StareCivila este un identificator; d) StareCivila este un atribut calculat;

Page 66: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

e) StareCivila este un atribut decompozabil.

380. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)

d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).

381. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi, NrCursa,

DataCursei); b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).

d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);

e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei).

382. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Page 67: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).

d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).

383. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient);

b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura,

DataFactura). d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient); e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).

384. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)

ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,

CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare).

Page 68: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

385. Atributele sunt percepute din punct de vedere informatic ca a) notaţii asociate acestora şi documentaţia necesară pentru dezvoltarea unui sistem informatic b) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită perioadă de timp c) operaţiile economice consemnate în documentele justificative înregistrate în ordine cronologică şi

grupate în registrele contabile d) un registru de memorie este forma de prezentare a informaţiei, conţinutul rămânând acelaş e) variabile ale datelor, caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua acestea la un moment dat

386. Atributele obligatorii sunt a) optionale în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei entităţi b) compilarea, actualizarea şi testarea componentelor sistemului c) asociate în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei entităţi, aceste

atribute trebuind să prezinte neapărat o valoare d) decizii admise în trecut nu mai puteau fi înţelese la un moment dat, datorită modificării punctelor de

vedere şi a mediului e) cazurile de utilizare, clase, diagrame

387. Domeniul reprezintă a) cardinalităţile asocierilor dintre tipurile de entitati b) valorile pe care le iau la un moment dat atributele c) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită perioadă de timp d) relaţiile dintre tipurile de entităţi cu numele aferent acestora

cea mai utilizată formă de SQL încapsulată

388. Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.

Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată a) Nr_bon determină Cod_gestionar b) Cod_gestionar determină Nr_bon c) Cantitate_elib este un identificator al relaţiei d) Nr_cmd_c este un determinat e) Nici una dintre afirmaţii nu este adevărată

389. Se consideră următorul fragment de model conceptual al datelor

Care dintre afirmaţiile de mai jos consideraţi că sunt adevărate

a) Data_semn_ctr este un atribut multivaloare b) Data_semn_ctr este un atribut identificator c) Data_semn_ctr este un atribut decompozabil

Page 69: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d) Data_semn_ctr este un atribut unic e) Data_semn_ctr este un atribut atomic

390. Atributele multivaloare a) prezintă mai multe valori nule pentru acel atribut b) asigură o „lipsă” de redondanţă a tabelelor simultan cu integritatea şi accesibilitatea datelor c) prezintă mai multe realizări concomitente pentru aceiaşi entitate d) reprezentativ în cadrul unui sistem operant este format din reuniunea de funcţii care pune în

evidenţă cel mai bine comportamentul întregului sistem operant e) exista ca o viziune de ansamblu asupra datelor dorite exprimate prin câmpuri, tabele, criteriile de

selecţie şi eventual ordinea de sortare

391. Se prezintă următoarele concepte utilizate în modelarea bazelor de date relaţionale: a. Clienţi b. DatăSemnareContract c. Alexandru Sorin d. CursuriEfectuate e. CodStradă f. 5Noiembrie1982 g. Bucureşti Strada Vasile Lascăr h. DatăNaşere

a) (a, c) b) (a, d, e) c) (c, f) d) (c, f, g) e) (b, h)

392. Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.

Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată:

a) Cod_gestionar este o entitate unică b) Cod_gestionar este o asociere unică c) Cod_gestionar determină pe Nume_gest d) Cod_gest este o valoare unică e) Cod_gest este un domeniu identificabil

393. Modelul ...................este unul de referinta asigurând trecerea de la o etapa la alta in ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape.

394. Modelul...................... consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului.

395. Analiza .......................... evidentiaza, la nivel conceptual, modul de structurare a datelor si a legaturilor dintre ele. Cea mai utilizata tehnica este entitate-asociere.

396. Obiectivele ............................. au in vedere informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unitatii economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale: cercetare-dezvoltare, comerciala, productie sau exploatare, financiar- contabilitate, personal.

Page 70: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

397. Restrictiile de integritate ........................... sunt inerente conceptelor folosite la modelarea datelor.

398. Restrictiile de integritate ............................ sunt introduse de utilizator pentru a reflecta corect realitatea si sunt expresia regulilor de gestiune aplicate in organizatie.

399. Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este obiectiv de ..................

400. Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este o subactivitatea a activitatii de .................. .

401. Analiza ..................... evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite evenimente. Una dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

402. Modelul ..........................este o alta forma a modelului cascada,dupa etapa de proiectare se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfârsit sau componente livrate distinct.

403. Functiile unui SIAD sunt: a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre

utilizator si sistem si intre intrari si iesiri b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre

utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre

utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

404. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la: a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida

405. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca: a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si relatiile dintre acestea b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane

406. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune: a. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

407. În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de: a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul

tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

Page 71: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date

408. În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date

409. Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta: a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date, validarea, curatirea si

transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date, utilizatorii finali b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date, validarea, curatirea si

transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor

sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

410. În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

a. date de conjunctura b. detalii c. date sintetice d. date elementare

411. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente: a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul

de executie si integrare a modelelor b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul

de creare si verificare a modelelor c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de modele), procesul de

executie si integrare a modelelor d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date, procesul de executie si

integrare a modelelor

412. Care dintre urmatoarele tipuri de date nu este specifica limbajului Prolog? a. char b. symbol c. text d. string

413. Achizitia cunoasterii se realizeaza in mai multe faze. Care dintre fazele de mai jos nu este caracteristica procesului de achizitie a cunoasterii? a. regularizarea b. conceptualizarea c. implementarea

Page 72: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

d. identificarea

414. Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale nu face parte: a. sistemele expert b. invatarea automata c. programarea orientata obiect d. demonstrarea automata a teoremelor

415. Analiza decizionala contine: a. alternative generate de crize majore ale organizatiei, alternative decizionale, consecinte decizionale b. stari generale, alternative decizionale, consecinte decizionale c. stari generale, alternative repetitive, consecinte decizionale d. stari generate de inconsistenta bazei de date, alternative decizionale, consecinte decizionale

416. Crearea tabelelor in Microsoft SQL Server se realizaza prin utilizarea de scripturi, asa cum se prezinta in exemplul de mai jos: a. generate table voldepozite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur

varchar(30), Timp varchar(20), Tipdepozit varchar(30), voldep numeric); b. creeaza tabel voldepozite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur

varchar(30), Timp varchar(20), Tipdepozit varchar(30), voldep numeric); c. generate cube voldepozite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur

varchar(30), Timp varchar(20), Tipdepozit varchar(30), voldep numeric); d. create table voldepozite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur

varchar(30), Timp varchar(20), Tipdepozit varchar(30), voldep numeric);

417. Care este fragmentul de program Prolog corect? a. domains

nume,den,tip=text predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

b. domains nume,den,tip=symbol predicate firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

c. domain nume,den,tip=symbol predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

d. domains nume,den,tip=symbol predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

Page 73: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

418. Expertii umani convertesc problemele din sfera expertizei in sfera cunostintelor comune de specialitate ce sunt bine structurate. Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza acest fenomen? a. claritate b. incertitudine c. complexitate d. certitudine

419. Un motor de inferente al unui sistem expert cu reguli de productie nu indeplineste una din urmatoarele functii: a. declansarea (activarea) regulilor b. interogarea utilizatorului (intrebare) c. inferarea unei noi fapte dintr-o regula (ce apartine bazei de reguli) d. oferirea raspunsului adecvat problemei

420. In cazul deciziilor in conditii de incertitudine: a. Aceste decizii presupun ca decidentul cunoaste aproximativ evolutia viitoare a fenomenului, posibilul

trend al variabilelor necontrolabile si chiar ce rezultate are fiecare strategie analizata pe baza criteriului sperantei matematice

b. Aceste decizii presupun cunoasterea evolutiei anterioare a fenomenului economic. Acest mod de cunoastere va permite o previziune si o alegere cat de cat corecta a variantei de decizie. Acest tip de decizie face parte din clasa generala a deciziilor de orientare in care alegerea unei variante se face in functie de previziunile viitoare ale decidentului precum si de criterii obiective care presupun rationament logic

c. Aceste decizii presupun un ansamblu de decizii anterioare, cu verificarea rezultatelor in practica d. Procesul de decizie va avea o multitudine de consecinte, iar fiecareia i se va asocia o probabilitate. Se

obtine o distributie a probabilitatilor din care se va alege varianta cu speranta matematica cea mai buna. Daca exista variante de decizie care au aceeasi speranta matematica, atunci se va calcula intervalul de variatie si abaterea standard. Ca varianta optima se va alege aceea care are cea mai mica abatere standard

421. Crearea tabelelor in Microsoft SQL Server se realizaza prin utilizarea de scripturi, asa cum se prezinta in

exemplul de mai jos: a. generate table agentie (Agentie varchar(20), Zona varchar(10), Tara varchar(10)) b. creeaza tabel agentie (Agentie varchar(20), Zona varchar(10), Tara varchar(10)) c. create table agentie (Agentie varchar(20), Zona varchar(10), Tara varchar(10)) d. generate cube agentie (Agentie varchar(20), Zona varchar(10), Tara varchar(10))

422. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? a. Evaluarea fiecarei clauze conduce la un rezultat de tip booleean b. “Y” este o variabila Prolog c. Toate clauzele definite in sectiunea clauses sunt fapte Prolog d. Urmatoarea definitie de constanta este corecta:

constants nume_patron=”Ionescu Ion” /*sir de caractere*/

423. Selectia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:

a. extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli b. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli c. compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat d. introducerea in baza de fapte a unei noi submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele

ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

Page 74: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

424. In domeniul economic, problema de rezolvat cu ajutorul sistemului expert este adecvata daca indeplineste

mai multe conditii, din care nu face parte una din urmatoarele: a. problema este posibila si potrivita b. problema este imposibila c. problema este complexa si dificila d. problema este justificabila (profitabila)

425. Crearea tabelelor in Microsoft SQL Server se realizaza prin utilizarea de scripturi, asa cum se prezinta in exemplul de mai jos: a. create table volcredite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur varchar(30),

Timp varchar(20), Garantiecredit varchar(20), Sectoractivitate varchar(20), volcredite numeric) b. generate table volcredite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur

varchar(30), Timp varchar(20), Garantiecredit varchar(20), Sectoractivitate varchar(20), volcredite numeric)

c. create cube volcredite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur varchar(30), Timp varchar(20), Garantiecredit varchar(20), Sectoractivitate varchar(20), volcredite numeric)

d. generate cube volcredite (Agentie varchar(20), Durata varchar(20), Moneda varchar(20), Tipjur varchar(30), Timp varchar(20), Garantiecredit varchar(20), Sectoractivitate varchar(20), volcredite numeric)

426. Care predicat Prolog impiedica backtracking-ul?

a. cut b. orice predicat Prolog c. nici una din variantele de mai sus d. fail

427. Ca faza a achizitiei cunoasterii, formalizarea reprezinta: a. stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat; b. formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii; c. proiectarea structurii si organizarea cunoasterii; d. validarea si testarea bazei de cunostinte;

428. Una din urmatoarele operatii nu este inclusa in analiza protocoalelor: a. evidentierea detaliata de catre expertul uman a cunoasterii implicata de fiecare actiune b. comentarea de catre expertul uman a fiecarei operatii in scopul inregistrarii audio-video c. intocmirea unei documentatii detaliate a sistemului expert d. elaborarea frazelor si enunturilor de catre expertul uman si scrierea acestora in protocol

429. Care este varianta corecta pentru clasificarea deciziilor: a. decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii de risc b. decizii in conditii de intelegere a contextului de luare a deciziei, decizii in conditii de incertitudine,

decizii in conditii de risc c. decizii ale sistemelor informatice, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii de risc d. decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de securitate maxima, decizii in conditii de risc

430. In cazul deciziilor in conditii de certitudine: a. Aceste decizii presupun ca decidentul cunoaste aproximativ evolutia viitoare a fenomenului, posibilul

trend al variabilelor necontrolabile si chiar ce rezultate are fiecare strategie analizata pe baza criteriului sperantei matematice

b. Aceste decizii presupun o cunoastere a evolutiei fenomenelor viitoare, ceea ce se petrece mai rar in realitatea economica. O astfel de decizie se bazeaza pe criteriul costului minim de functionare

c. Aceste decizii presupun un ansamblu de decizii anterioare, cu verificarea rezultatelor in practica d. Procesul de decizie va avea o multitudine de consecinte, iar fiecareia i se va asocia o probabilitate. Se

Page 75: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

obtine o distributie a probabilitatilor din care se va alege varianta cu speranta matematica cea mai buna. Daca exista variante de decizie care au aceeasi speranta matematica, atunci se va calcula intervalul de variatie si abaterea standard. Ca varianta optima se va alege aceea care are cea mai mica abatere standard

431. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

a. Bazele de date deductive fac parte din categoria bazelor de date active b. Limbajul Prolog este un limbaj de nivel inalt c. Programarea logica reprezinta un tip de programare bazata pe rationamente d. Bazele de date deductive sunt denumite si baze de date distribuite

432. Ca faza a achizitiei cunoasterii, conceptualizarea reprezinta: a. stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat b. formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii c. validarea si testarea bazei de cunostinte d. proiectarea structurii si organizarea cunoasterii

433. Din urmatoarele afimatii una este falsa: a. Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe iteratii ale ciclului de baza

prezentat, oprirea avand loc in functie de metoda de inferenta (rationament) folosita b. Cogniticianul are responsabilitatea fundamentala de a realiza achizitia si organizarea cunoasterii,

obtinand astfel baza de cunostinte c. Modelul initial al bazei de cunostinte se obtine prin intermediul unor tehnici de modelare manuala dupa

care, prin rafinare, se realizeaza baza de cunostinte finala d. Organizarea cunoasterii se refera la metoda de reprezentare a cunostintelor (reguli de productie, de

exemplu), verificarea cunoasterii (asigurarea corectitudinii bazei de cunostinte) si validarea procesului de inferentiere (se executa, periodic, pe timpul testarii sistemului expert)

434. Clasificarea deciziilor in functie de nivelul decizional si gradul de structurare este:

a. decizii de marketing, decizii de control operational, decizii tactice - de control managerial, decizii in ceea ce priveste cunostintele, decizii structurate sau programabile, decizii nestructurate (neprogramabile), decizii semistructurate

b. decizii strategice, decizii de control pentru date de intrare, decizii tactice - de control managerial, decizii in ceea ce priveste cunostintele, decizii structurate sau programabile, decizii nestructurate (neprogramabile), decizii semistructurate

c. decizii strategice, decizii de control operational, decizii tactice - de control managerial, decizii in ceea ce priveste cunostintele, decizii structurate sau programabile, decizii nestructurate (neprogramabile), decizii semistructurate

d. decizii strategice, decizii de control operational, decizii tactice - de control pentru situatii finale, decizii in ceea ce priveste cunostintele, decizii structurate sau programabile, decizii nestructurate (neprogramabile), decizii semistructurate

435. Care dintre regulile prezentate mai jos nu exista pentru solutia optima a problemei de decizie multicriteriala in

conditii de incertitudine? a. Criteriul Schwarz b. Criteriul SAVAGE sau regula regretului c. Criteriul Laplace d. Criteriul Hurwicz

436. Cate tipuri de componente contine un predicat? a. 1 b. 2 c. 4 d. 3

Page 76: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

437. Ca faza a achizitiei cunoasterii, implementarea reprezinta:

a. stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat b. formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii c. validarea si testarea bazei de cunostinte d. formularea regulilor in cazul sistemelor expert cu reguli de productie

438. La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, se poate opta pentru mai multe criterii de alegere a regulii declansabile, din care nu face parte criteriul: a. o regula arbitrara b. cea mai specifica regula c. prima regula din lista d. cea mai putin complexa regula (cu cel mai mic numar de fapte in premisa);

439. Adoptarea deciziilor constituie un proces care pe langa suportul tehnic are nevoie de un suport: a. structural care este asigurat de partea arhitecturala componenta integranta a sistemului decizional b. comportamental care este asigurat de partea functionala componenta integranta a sistemului decizional c. credibil care este asigurat de partea scrisa pe hartie componenta integranta a sistemului decizional d. cognitiv care este asigurat de partea umana componenta integranta a sistemului decizional

440. Pentru procesul decizional structurat si pentru cel semistructurat se pot folosi modelele cantitative bazate pe metode si modele ale cercetarii operationale. Aceasta abordare presupune automatizarea totala sau partiala a procesului de adoptare a deciziei si consta in urmatorii pasi:Pentru procesul decizional structurat si pentru cel semistructurat se pot folosi modelele cantitative bazate pe metode si modele ale cercetarii operationale. Aceasta abordare presupune automatizarea totala sau partiala a procesului de adoptare a deciziei si consta in urmatorii pasi: a. descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte cubul OLAP, elaborarea unui

model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei b. descrierea si definirea intrarilor si iesirilor, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai

bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei c. descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model

matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea acelor date de intrare care vor folosi la crearea bazei de date

d. descrierea si definirea modelului euristic, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei

441. Principalele componente structurale ale modelului sunt:

a. variabilele de decizie, parametrii ce nu influenteaza rezultatul, variabilele rezultat b. variabilele de decizie, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele de intrare c. variabilele de iesire, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele rezultat d. variabilele de decizie, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele rezultat

442. Datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date

443. Tehnicile de Data Mining se pot aplica: a. aleatoriu; b. condescendent; c. numai descendent; d. numai ascendant;

Page 77: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

e. atat ascendent cat si descendent.

444. Ciclul de decizie este constituit: a. din informatii de generalizare, de regulă cantitative, unele valorice, prelucrate după metodologii

statistice b. pe baza dărilor de seamă de stat; dări de seamă departamentale; dări de seamă interne ale

agentilor economici c. din abordarea ascendentă, cunoscută mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea

descendentă sau top-down d. din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursul dezvoltării

sistemului informatic e. ca un anumit domeniu compus din părti corelate între ele si cu legături cu exteriorul

445. Gradul de abstractizare al unui model este dat de mai multe criterii, dupa care se face si clasificarea lor: a. modele iconice, modele calitative, modele cantitative (matematice); b. modele statistice, modele analitice, modele cantitative (matematice); c. modele iconice, modele analitice, modele cantitative (matematice); d. modele calitative, modele statistice, modele cantitative (matematice); e. modele iconice, modele analitice, modele calitative (matematice).

446. Clasificarea SIAD-urilor se face după mai multe criterii, cel mai des utilizat fiind gradul de analiză a datelor pe care se bazează solutia: a. SIAD-uri care au la bază metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; b. SIAD-uri care au la bază modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri bazate pe

cunostinte; c. SIAD-uri care au la bază modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate finale; d. SIAD-uri care au la bază modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; e. SIAD-uri care au la bază experienţa managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe

cunostinte;

447. In tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza: a. baza pentru nivelele altei dimensiuni; b. o bază de date; c. un depozit de date; d. ierarhia; e. un raft de date.

448. In tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definită in genere prin mai multe: a. linii; b. coloane; c. niveluri; d. tabele; e. matrici.

449. In asistarea deciziilor, pentru a găsi solutia optimă, metodele analitice utilizează: a. modele euristice; b. formule matematice; c. modele de căutare exhaustivă; d. modele nematematice; e. metode euristice.

450. In tehnologia OLAP, unitătile de măsură pot constitui: a. criterii de dezagregare a datelor; b. criterii de agregare a datelor;

Page 78: LISTĂ SUBIECTE Sesiunea: Iulie - Septembrie 2018 ebruarie 2019 · b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; c. Au

c. criterii de distributie a datelor; d. criterii de repartizare a datelor către utilizatori; e. criterii de definire contextuală a datelor.