Literatura sec al 17Caracterizarea clasicismului si al baroculuiSecolul al 17-lea ii revine un loc aparte in evolutia literaturii universale.Aceasta perioada este marcata de destramarea vechilor rindueli feudale,care au dus la revolutia burgeza din Anglia,razboiul de 30 de ani din Germania,la conceptia umanista,renascentista,despre lume si om in continua miscare si schimbare.In literature sec al 17-lea s-au constituit 2 mari curente: Barocul si Clasicismul.Si unul si altul reprezinta niste reactii la umanism,marcind totodata constientizarea crezei idealelor renascentiste.Trecerea de la ranastere la baroc si classicism reprezinta un process greu de surprins in forme constitutive.Barocul poate fi considerat o manifestare a renasterii tardive in care idealurile umaniste si traditiile renascentise pierd din vitalitatea de adinioara.Asupra lit.sec al 17-lea si-a lasat amprenta filozofia nationalista a lui Remmy Decartes,aturoul discursului asupra metodei de a ne conduce ratiunea si de a cauta adevarul in stiinte.Decartes respinge gindirea scolastica cu rationament sec si abstract.Opunindu-I o noua metoda de gindire,bazata pe ratiune.El afirma ca ,,Omul cunoaste adevarul,legile ale universului si ale artei si ca trebuie sa se conduca de ele zilnic,gratie ratiunii.

Clasicismul-curent literar artistic care s-a impus in literature franceza din sec al 17 lea si s-a prelungit pin in sec al 18.Termenul classicism intruneste termenii –conditiile perfectiunii ce apartin lumii si culturii.Baza filosofica a clasicismului este rationalismul.Omul clasicismului dupa cum il definea Tudor Veanu este cel pe care jocul tuturor fortelor realului il determina,fara sa-l absoarba in unitatea lor,,Este classic omul care traieste in indoita constiinta a dependentei sale,fata de totalitatea fortelor natural si spiritual ale lumii,si a individualitatii sale puternice si mindre.’’Principiile estetice ale clasicismului au fost sintetizate in arta poetica al lui Nicolas Boileaux Despreaux.Cele mai importante sint:principiul imitarii,material caruia este natura.Clasicismul recomanda imitarea naturii prin natura,intelegindu-se natura personalitatii umane.Principiul ratiunii-se impune in toare cele lalte principia si reguli ale clasicismului in care imitarea naturii nu este una haotica,ci rationala.Potrivit unor reguli deduse din capodoperele anticilor si din Aristotel.Fantezia creatoare a scriitorului trebuie controlata de ratiune si supusa regulelor astfel asigurindu-se intr-o opera artistic claritatea,echilibrul,armonia,simetria-toate fiind calitati ale operei clasiciste.Principiul neamesticului genurilor-presupune puritatea genurilor si a speciilor literare cultivate.Clasicismul destingea specii literare superioare(ragedia,epopeea,oda,imnul,satira,rindelul,idila,apistola) si inferioare(comedia,fibula,farsa),dar nu admitea amesticul lor.Principiul respectarii regulilor clasice-axat pe regula verosimilitatii,regula bunei cuviinte si regula celor 3 unitati.Scriitorii clasicisti erau constienti de rolul educative al creatilor-idealul fiind l’honnete home,adica omul bine educat,desavirsit din punct de vedere moral,dispus p-u actiuni nobile si generoase.

Arta poetica-Nikolas BoileauxClasicismul reprezinta modalitatea de a creea durabil,essential opera.Nicolas B este primul curtic literar francez,care judeca o opera literara pornind de la anumite principia,string legate cu rationalismul.Arta poetica a lui N.B este scrisa in versuri si se compune din 4 cinturi.Cinturile 1 si 4 cuprind concept generale,iar cinturile 2 si 3 se refera la genuri si specii literare.In cintul 1 Boileaux considera ca trebuie sa scrie versuri doar cel ce simte o vocative pentru poezie si se calauzeste de ratiune.Aceasta insa nu se opune sensibilitatii si imaginatiei poetice,ci se suprapune notiunii de bun simt.Cintul 2 este consacrat genurilor mici(idila,iligie,sonnet,satira) iar cintul 3 genurilor mari(epopeea,tragedia,comedia).In cintul 4 se recomanda poetilor prietenia cu un critic sincer,onest si dezinteresat.Arta poetica de Horatiu reflecta

asupra propriei arte.

Tragedia Clasicista,Pierre Corneille-Cidul.Jean Racine-Andromaca.Principiile clasicismului francez s-au manifestat intr-o forma stralucita in tragedia clasicista.Astfel subiectele in tragedia clasicista franceza erau imprumutate din antichitate.Conflictul principal se realizeaza intre ratiune si sentiment,intre datorie si pasiune.Tragedia clasicista este scrisa in versuri alexandrine.(12 silabe despartire la mijloc).Pierre Corneille-tragedia creeata de Corneille se deosebeste de cea caracterizata de Aristotel in poetica sa.Eroul lui Corneille tinde sa se realizeze sis a i-a decizii conducindu-se de sentimental cinste si al datoriei.El trezeste simpatie si admiratie fiind gata de orice sacrificiu in numele unor principia morale impuse de onoare.Cidul-poem eroic,medieval,spaniel a servit drept izvor de inspiratie pentru mai multi scriitori.Compus din 5 acte tragedia Cidul are la baza un conflict tipic operelor clasiciste-dintre sentiment si datorie.Fiica nobilului Don Gomez –Chimena este indragostita de Rodrig(fiul lui Don Diegue) care la rindul sau o iubeste pe Chimena.Dar dup ace regale l-a numit preceptor pe tatal lui Rodrigue (don Diegue) contele Don Gomez il jigneste pe don Diegue considerind ca el trebuia sa fie ales.Umilit batrinul D.Diegue ii cere fiului sa0i salveze onoarea.Astfel Rodrigue este impus sa aleaga din datoria de apara onoarea tatalui si dragostea sa pentru CHimena.Chemat la duel Don Gomez este ucis de catre Rodrigue.Acum Chimena trebuie sa-si razbune tatal sis a ceara moartea vinovatului,alegind intre datorie si iubire.Indeplinindu-si datoria fata de patrie Rodrigue lupta impotriva Maurilor si se intoarce victorios la curte sub numele de Cid(stapin),dar Chimena insista asupra pedepsirii lui.Duelul dintre Rodrigue si Don sanchez trebuie sa decida cine ii va fi sot.Rodrigue invinge si himena se supune,casatorindu-se cu eroul national.Astfel triumfind(datoria fata de patrie).

jean Racine-Andromaca

Un alt creator al tragediei clasice diferita de cea a lui Corneille este jean Racinne.El afirma,,Verosimilul e unicul singurul lucru ce poate misca’’.Esential este sa creezi ceva din nimik.Sa placi sa misti,sat ii incordat timp de 5 acte spectatorii printr-o singura actiune,sustinuta de violent pasiunilor,de frumusetea sentimentelor si de elegant exprimarii’’.In tragediile lui racine nu domina criteriul politic,ca la Corneille,ci criteriul moral.Eroii tragediilor sale sunt oameni coplesiti de pasiuni si de sentimente puternice.In fata carora s-ar putea ca ratiunea sa nu reziste.In timpul ce lui Corneille ii corespundea mai mult teatrul lui Sofocle,lui Racine este mai apriape teatrul lui Euripide.Se observa interesul pentru iubirea tragic,pentru pasiuni mistuitoare,in care exceleaza personajele feminine.Eroinele lui racine prefer sa moara,decit sa-si incalce principiile morale.

Andromacasubiect preluat din antichitate,fiind present si in teatrul lui Euripide.Dupa moartea lui Hector,in razboiul Troian,sotia lui hector-Andromaca devine prisoniera lui Pirus(fiul lui Ahile).Pe pirus il iubeste hermiona,cu care acesta urmeaza sa se casatoreasca,iar pe hermiona o iubeste Oreste(care soseste pentru a lua si a duce Grecilor pe Astianax-fiul lui Hector si Andromacai)ultimul descendent al troienilor.Insa Pirus se indragosteste in Andromaca si a dispus sa nu-l cedeze pe Astianax,daca Andromaca ii va devein sotie.Vaduva lui Hector nu poate accepta iubirea lui Pirus,deoarece astfel ar fi tradat amintirea sotului si iubirea pentru fiul lor.Andromaca nu poate face o optiune libera,ea refuza

propunerea lui Pirus,dar isi pierde fiul(cedat grecilor).Intr-un final Andromaca decide sa-I devina sotie lui Pirus,dar sa-si puna capat zilelor imediat dupa celebrarea casatoriei.Indemnat de hermiona,Oreste il ucide pe Pirus(crezind ca astfel isi va cistiga iubirea,dar Hermiona isi curma viata blestemindu-l pe Oreste,care in cele din urma isi pierde mintile.Andromaca ca sotie legitima a lui Pirud trebuie sa razbine moartea sotului’’.