PATOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
ULCERUL GASTRIC PEPTIC; GASTRITA MICOTICA; ENTERITA
ULCERO-NECROTICA; CARCINOMUL GASTRIC (MUCIPAR); APENDICITA ACUTA;
BOALA CROHN; ADENOCARCINOMUL DE COLON.
ULCERUL GASTRIC PEPTIC
Lipsa de substanta la nivelul peretelui gastric datorata
hipersecretiei acide, care depaseste mucoasa (muscularis mucosae)
si intereseasa si submucoasa, eventual si celelalte straturi;
Localizare ulcer peptic:-frecvent: stomac si duoden (90%), dar si
esofag (esofagita de reflux-esofag Barett), intestin subtire (sdr.
Zollinger-Ellison), diverticul Meckel cu mucoasa gastrica ectopica;
10% populatie-Ulcer peptic gastro-duodenal; Incidenta maxima: 30-50
ani; Ulcerul duodenal mai frecvent la barbati/ ulcerul gastric
incidente egale; Endoscopia- de electie;
Factori protectori: secretia de mucus si bicarbonat cu rol de
tampon, integritatea epiteliului de acoperire, fluxul sangvin
mucosal; Factori de agresiune: -hipersecretia acida gastrica : HCl
si pepsina(no acid-no ulcer); -Helicobacter pylori (90% din Ug si
70% din Ud)bacterie gram-; -consumul cronic de AINS (aspirina);
-refluxul biliar.
PATOGENIE
ULCREUL GASTRIC MACROSCOPIE -
-
Localizare: frecvent-mica curbura si antro-piloric; Unic de
obicei, rotund-ovalar; Nisa benigna: 1-2 cm; Nisele mici se misca
cu peristaltica gatrica; Margine neteda, usor proieminenta, supla,
elastica; Baza: neteda, gri-albicioasa, acoperita de exudat
fibrinoid, uneori hemoragic, rar cu hemoragie activa; Pliurile
mucoasei converg catre craterul ulceros cu spect radiar; Exudat la
nivelul seroasei si aderente in ulcerele penetrante Edem al
mucoasei din jur;
ULCERUL DUODENAL macroscopieUnic/multiplu (kissing ulcer-fata
anterioara si posterioara a DI); Frecvent DI; Aspecte nisa:
-rotund-ovalara (5070%); -neregulata (triunghiulara/rombica ); - de
tip salamimucoasa hiperemica, cu multiple eroziuni; - Liniara, pe
creasta unui pliu al mucoasei;
DIAGNOSTIC DE ORGANOrgan cavitar, 4 straturi: -mucoasa epiteliu
glandular unistratificat, care formeaza foveole si glande
caracteristice pentru fiecare regiune: 1.cardie (foveole si glande
mucoase simple); 2.fundic si corporeal (foveole mai scurte-1/4 din
grosimea mucoasei) si glande lungi, tubulare drepte cu celule
parietale si principale), 3.antru (foveole mai lungi50% di grosimea
mucoasei si glande mucoase simple);
-muscularis
mucosae- separa mucoasa de submucoasa; -submucoasa: tesut
conjunctiv cu fibre elastice si retea vasculara arterio-venoasa;
-Musculara proprie: strat intern-oblic, plexiform, strat mijlociu
circular si strat extern longitudinal; -Seroasa : tesut subtire
conjunctivo-vascular care leaga peritoneul visceral de stomac.
MICROSCOPIC 1. 2. 3.
4.
4 straturi: Exudat fibrino-leucocitar si detritus necrotic,
hemoragie; Zona de necroza fibrinoida-strat subtire, omogen, intens
eozinofil; Tesut de granulatie-celule inflamatorii de tip acut si
cronic, capilare de neoformatie; Zona de tesut fibros cu infiltrat
inflamator cronic-ulcer cronic. Vasele de la margine:
tromboze/endarterita proliferativa; Mucoasa de la margine: leziuni
de gastrita cronica activa, metaplazie inestinala, infectie HP/
duodenita peptica;
COMPLICATII
HEMORAGIE: oculta/ masiva (20%); PERFORATIA: mai frecventa
pentru UD, perete anterior, duce la peritonita generalizata si
pneumoperitoneu (mortalitate- 10-40%); PENETRAREA intr-un organ
vecin: pancreas, ficat, cai biliare; STENOZA PILORICA (510% din UG
antropilorice). Cauze: hipertrofie musculara, edem, fibroza;
MALIGNIZAREA: 6 luni.
Histopatologic, hepatita cronic viral se caracterizeaz prin
:
Infecia cu diferite tipuri virale determin o serie de leziuni
caracteristice :
infiltrat inflamator cronic n spaiul port (limfo-plasmocitar i
macrofagic) leziuni hepatocitare de 3 tipuri : spotting necrosis
(focare necrotice multiple intra-lobulare), piece-meal necrosis
(necroz periportal la nivelul plcii limitante), bridging necrosis
(necroz confluent n punte) de tip portoportal sau porto-central
grade variate de fibroz n infecia cu HBV, hepatocitele au
citoplasma n geam mat (ground-glass) i nuclei nisipoi n infecia cu
HCV apar steatoz micro- i macrovezicular, agregate limfoide portale
i leziuni degenerativ necrotice ale ductelor biliare
Hepatita cronica viralaHE, 4x
Van Gieson, 4x Ag HBs, IHC, 10x
Ground-glass hepatocytes, HE, 20x
Ciroza hepatic
Reprezinta o distrugere ireversibil a arhitecturii hepatice prin
fibroz i regenerare nodular. Factorii de risc pentru ciroza hepatic
includ consumul abuziv de alcool, hepatitele B i C, mai rar,
hemocromatoz, boala Wilson. Tipuri: Ciroza hipertrofica si
micronodulara (Laenec) la alcoolici Ciroza atrofica si
macronodulara secundara unei hepatite cronice
Histopatologic, ciroza hepatic se caracterizeaz prin 3 elemente:
fibroza : benzi groase de colagen i fibroblaste ce nconjoar grupe
de hepatocite, cu sau fr prezena unui infiltrat limfoplasmocitar
noduli de regenerare : sub form de insule, plaje sau cordoane
distorsionarea arhitecturii hepatice : prin compresia dat de noduli
i fibroz, cu compromiterea vascularizaiei, nsoit de proliferare
biliar ductal, colestaz i sinusoide cu structur anormal Pentru
diagnosticul de ciroz hepatic sunt necesare 2 elemente: fibroza i
nodulii de regenerare. Sindromul de hipertensiune portal :
splenomegalie, ascit i circulaie colateral (de tip porto-cav :
varice esofagiene i hemoroizi sau de tip cavo-cav : capul meduzei
periombilical).
Van Gieson, 4x
Hepatomul (carcinomul hepatocelular)
Carcinomul hepatocelular este o tumor malign cu punct de plecare
n celulele hepatice. Factori de risc: infecia cu HBV, ciroza i
expunerea la aflatoxin (produs al fungului Aspergillus flavus, care
poate contamina cerealele depozitate in conditii de intuneric si
umezeala).
Poate avea macroscopic 2 forme : precoce (early, < 2 cm)
tardiv (cu 3 subtipuri : nodular, difuz, masiv). Elementele de
diagnostic histopatologic pozitiv sunt: celule poligonale cu
dispoziie trabecular sau acinar, vase capilare cu caracter sinusoid
i bila. Tipul fibrolamelar apare la un grup mai tnr de pacieni, cu
vrste cuprinse ntre 20 i 40 de ani. Nu se asociaz nici cu HBV i
nici cu ciroza, avnd un prognostic favorabil comparativ cu
carcinomul hepatocelular convenional. Imunohistochimic este pozitiv
la alfa - fetoproteina, p-CEA (canalicular), OCH1E5 (specific
hepatocitar), CD34 (pentru capilarele sinusoide). Dg. dif. se face
cu colangiocarcinomul i metastaze de adenocarcinoame ale tubului
digestiv.
Hepatocarcinomul
HE, 10x
OCH1E5, 10x
CD34, 10x
Este o inflamaie acut exsudativ a mucoasei vezicii biliare, ce
evolueaz n pusee, foarte frecvent nsoit de litiaz (90% din cazuri )
Poate fi cataral, flegmonoas sau gangrenoas Microscopic,
colecistita acuta cataral se caracterizeaza printr-o inflamaie acut
exudativ-alterativ (catar - scurgere), cu celule epiteliale
alterate descuamate n cantitate mare, i rare PMN. Mucoasa este
hiperemica si edematiata. n cazul colecistitei acute flegmonoase,
coninutul cavitii este constituit din piocite, hematii i detritus
necrotic. Mucoasa are soluii de continuitate, iar musculara propria
este infiltrat cu PMN. Seroasa evideniaz hiperemie important i
uneori sufuziuni sanguine. n colecistita gangrenoas, puroiul este
prezent n lumen, apar fistule de la nivelul mucoasei pn n seroas,
sunt prezente false membrane de fibrin i apar perforatii ale
seroasei cu evolutie spre peritonita. Pot aprea abcese
pericolecistice, subhepatice, subdiafragmatice
Colecistita acut
Colecistita acuta gangrenoasa
Colecistita cronic
Colecistita cronic este o inflamaie cronic nespecific a vezicii
biliare ce are ca factor etiologic litiaza biliar si macroscopic,
poate apare sub diverse aspecte, fiind fie hipertrofic, fie atrofic
sau mixta. Hipertrofia apare datorit ngrorii tunicii musculare. n
lumen exist bil i calculi, dar nu exist puroi. Vezica biliar
sclero-atrofic este mic, are perei subiri, iar n lumen nu exist
bil, dar se poate remarca prezena unui lichid apos sau a unui
calcul. Colecistita cronic hipertrofica se poate asocia cu
colesteroloza (depuneri de cristale de colesterol n mucoasa vezicii
biliare care-i dau aspectul de vezicul frag).
Colecistita cronica hipertrofica, HE, 4x
Citosteatonecroza pancreatic
Reprezint necroza esutului adipos determinat de lipazele
pancreatice eliberate n cadrul unei pancreatite acute
necrotico-hemoragice. Caracteristica principal din punct de vedere
macroscopic o reprezint existena unor pete albicioase,
strlucitoare, cretoase, numite pete de spermanet. Aspectul
microscopic al citosteatonecrozei pancreatice relev zone de necroz
a esutului adipos, precum i umbre ale celulelor adipoase nconjurate
de infiltrat inflamator. Se pot de asemenea, observa zone granulare
amorfe intens bazofile care sunt spunuri de calciu. Spunurile de
calciu se formeaz datorit condensrii cu sruri de calciu a acizilor
grai eliberai prin aciunea lipazelor pancreatice.
Pancreatita acuta necrotico hemoragica
HE, 4x
Mucoviscidoza
Mucoviscidoza (fibroza chistic) apare ca o anomalie a secreiei
mucoase a glandelor pancreatice, prin deficitul de formare al
canalelor de clor. Este o boal genetic autozomal recesiv. Din punct
de vedere macroscopic, pancreasul apare micorat de volum,
nemodificat n stadiul incipient. n stadiile incipiente secreia
glandelor exocrine devine vscoasa i obstrueaz canalele excretorii.
n stadiile tardive se remarca diminuarea parenchimului pancreasului
exocrin, putndu-se observa doar prezena insulelor pancreatice
endocrine. Macroscopic, pancreasul apare atrofic, mic,
fibrochistic
Fibroza chistica de pancreas, (mucoviscidoza), HE, 10x
