Lucian Boia - Eugen Brote (1974)

8/11/2019 Lucian Boia - Eugen Brote (1974)

http://slidepdf.com/reader/full/lucian-boia-eugen-brote-1974 1/148

LUCIAN BOIA

EUGEN BROTE

(1850 - 1912)

Editura LiteraBucureşti - 1974

Teză de doctorat susţinută la Facultatea de Istorie a Universităţii dinBucureşti, n ziua de !" noie#$rie 197!%



Introducere

&es're o#ul 'olitic ro#(n transilvănean Eu)en Brote s-a scris *oarte'uţin%

+u ocazia #orţii sale, la s*(rşitul anului 191!, icolae Ior)a i-acu'rins viaţa şi caracterul n c(teva *raze ./e anunţă #oartea, nsărăcie şi uitare, la Braşov, a lui Eu)eniu Brote, autorul vestitei lucrăriasu'ra c0estiei ro#(neşti, a'ărută a doua zi du'ă 'rocesule#orandului% 2# *oarte cult, cu un nse#nat talent la scris, #inteca'a$ilă de a stoarce *a'telor concluzii nouă, Brote şi-a o#or(t rostul'olitic trec(nd n 3o#(nia du'ă o conda#nare 'e care era dator s-ois'ăşească%%%.% /u$liniindu-i )reşelile din ulti#ii ani, istoricul conc0ide.Totuşi, ne 'are rău de o#ul isteţ şi #(ndru care ar *i 'utut să ai$ă altă

soartă dacă 'oliticianis#ul 3o#(niei li$ere nu l-ar *i sedus, reţinut şidistrus.%1

+el #ai interesant articol re*eritor la E% Brote a'are tot cu ocazia#orţii sale, n revista .Lucea*ărul., su$ se#nătura T% +odru,'seudoni#ul re#arca$ilului 'u$licist 2ctavian Tăslăuanu%! ortretulcelui dis'ărut este aici desenat de o #(nă si)ură, n clar-o$scur5 'rintr-o antiteză - uneori *orţată, dar 'arţial 6ustă - ntre trăsăturile $une şirele ale lui E% Brote, autorul ncearcă să e'lice destinul său ciudat,care se #'lineşte 'arcă 'otrivit unei *atalităţi% Iată 'ri#a 'arte a

antitezei.8 *ost un om% u un o# dintre cei de toate zilele, ci dintre cei 'uţinişi rari, cari nţele) viaţa, cari nu se lasă conduşi de ea, ci o conduc% 8*ost un o# născut 'entru a c(r#ui 'e se#enii săi, *iind nzestrat cu ointeli)enţă clară şi rece, cu o ini#ă stă'(nită de raţiune, cu o #inte$o)ată n cunoştinţe şi cu o 'utere de #uncă ui#itoare% Toate nsuşiride şe*, la cari #ai 'ute# adău)a n*ăţişarea lui *izică si#'atică,cuceritoare c0iar, 'uterea de convin)ere a'roa'e irezisti$ilă, oratoriadistinsă şi caldă, stilul so$ru şi de o lo)ică de *ier şi #ai 'resus de toate

voinţa lui care nu cunoştea 'iedici, care ştia să se i#'ună.% &ar, şiacu# ur#ează 'artea a doua a antitezei .n *iinţa lui li'sea statorniciacredinţii, sinceritatea convin)erii, aa #orală%%% 8cţiunea lui aveatotdeauna 'ărţi tăinuite, *a'tele lui erau deter#inate de )(ndurine#ărturisite şi de cele #ai #ulte ori vor$ele nu aco'ereau *a'tele%Era un o# al cărui dru# su*letesc nu-l cunoştea ni#eni, *iindcă avea#ulte cărări lăturalnice% :i un ast*el de o#, oric(t ar *i el de inteli)ent,de 0arnic şi de 'ractic, e conda#nat de *irea lui 'ro'rie să se'ră$uşească. %

1 % Ior)a, Oameni cari au fost , vol% II, Bucureşti, 19;", '% 4<%! T% +odru =2% Tăslăuanu >, Eugen Brote, n .Lucea*ărul., ?I =191!>, nr% ;; =1@dece#$rie>, '% 774-77"%



8 ur#at a'oi uitarea% Ti#' de decenii, ni#eni nu s-a #ai interesatde el% Trecuseră a'roa'e ;< de ani de la #oartea sa, c(nd Aasile eteal-a .redesco'erit., 'rezent(ndu-i succint viaţa ntr-un articol de )azetă,a'ărut a'oi, alături de altele, n volu#;% :i A% etea a o$servat destinulciudat al eroului său .Eu)en Brote, n care ne )ră$i# a identi*ica 'e

una din ener)iile cele #ai co#'lee ale Transilvaniei de la s*(rşitulsecolului trecut, a avut un destin straniu, in)rat, sor$ind cu e)alăintensitate at(t din 'a0arul #ăreţiei, c(t şi din cu'a decadenţei.%

8ici se o'reşte $i$lio)ra*ia lucrărilor, re*eritoare eclusiv la E% Brote%&esi)ur, nu#ele său a'are, cel 'uţin n treacăt, n #ai toate lucrările'rivind istoria #odernă a Transilvaniei, n #ono)ra*iile dedicate unor'ersonalităţi de sea#ă, alături de care s-a a*lat n lu'ta lui 'olitică% &ease#enea, autorul 'rezentei lucrări a 'u$licat unele date noi 'rivindviata şi activitatea sa%4

+rede# că su$iectul este su*icient de interesant 'entru a #erita ocercetare #ai ad(ncă şi o tratare detaliată% &esi)ur, E% Brote nu ară#as ca o 'ersonalitate de 'ri# ran) n istoria #odernă a 3o#(niei%&ar rolul său n viaţa noastră 'olitică, econo#ică, socială, culturală, nse#natele sale realizări ca şi re)reta$ilele )reşeli şi eşecuri - suntrealităţi care 6usti*ică studierea unei vieţi at(t de $o)ată n eveni#ente%Bio)ra*iile nu au că'ătat locul ce li se cuvine n istorio)ra*ia noastră5 oe'ocă nu 'oate *i nsă $ine cunoscută *ără a cunoaşte oa#enii care auilustrat-o%

&ată *iind $i$lio)ra*ia at(t de restr(nsă, n reconstituirea vieţii lui E%Brote a# 'ornit a'roa'e eclusiv de la izvoare, cercet(nd ar0ivele şi'resa vre#ii% &in #anuscrise inedite, scrisori şi articole de )azetă s-aconturat destinul unui o#, s-a nc0e)at at#os*era unei e'oci% 2 e'ocă nse#nată 'entru istoria noastră, #arcată n 'ri#ul r(nd de lu'ta'entru uni*icarea statului naţional ro#(n% n cercetarea acestei'ro$le#e, s'eră# că 'a)inile ce ur#ează vor reuşi să aducă o anu#ităcontri$uţie%

; Aasile etea, Uitatul Eugen Brote, n .Are#ea., 17 #ai 194!5 acelaşi articol, n Pentru Transilvania, Bucureşti, *%a%, vol% II, '% 9"-1<@%4 Lucian Boia, Aspecte ale emigraţiei politice din Transilvania în vechea

Românie la sfârşitul secolului ! şi începutul secolului , n .8naleleUniversităţii Bucureşti., ştiinţe sociale, istorie, nr% 1197<, '% C"-995 ide#,"ontri#uţii privind cri$a Partidului %aţional Român şi trecerea de la pasivism laactivism &'()*+'),-., ./tudii., nr% "1971, '% 9@;-9C4%



I. r!"!! #n! (1850 -18$0)

Eu)en Brote s-a născut la !9 noie#$rie11 dece#$rie 1C"<, n3ăşinari1%

Un alt #e#$ru al *a#iliei, etru Brote, unc0iul său, caracteriza ast*ellocalitatea un nu#ăr de ani #ai t(rziu .3ăşinariul este o co#ună curatro#(nească, ea nu#ără du'ă conscrierea din anul 1;7<, #'reună cua'artinenţa 3(ul-/adului, "%"@9 locuitori%%% 2cu'aţiunea reşinăreniloreste econo#ia vitelor şi a c(#'ului, ne)oţul cu 'iei, seu, l(nă, tăiatulle#nelor de *oc şi de lucru.!%

rintre satele transilvănene, 3ăşinarii ocu'ă un loc a'arte şi deinvidiat% ri#a #enţiune si)ură des're localitate o )ăsi# n anul 14CC%Locuitorii, iniţial ţărani li$eri, cad tre'tat su$ de'endenţa /i$iului, s're

s*(rşitul secolului al ?AII-lea a6un)(nd ntr-o situaţie si#ilară cu aio$a)ilor5 n 17C@, 'rintr-o di'lo#ă i#'erială, sunt nsă eli$eraţi, scutiţide orice o$li)aţie *aţă de oraş, 3ăşinarii devenind .sat li$er re)esc. ;%&e acu# nce'e o evoluţie ra'idă, co#una nu#ăr(nd n 1C;9, ;%C;"locuitori, iar n 1C7<, ""@94%

Este ui#itor c(te re#arca$ile 'ersonalităţi, din toate do#eniile'olitic, econo#ic, cultural, sunt ori)inare de aici sau şi-au des*ăşurataici activitatea% &in lun)ul şir *ac 'arte Aisarion 3o#an, /ava o'oviciBarcianu şi &aniil o'ovici Barcianu, 8urel şi Eu)en Brote, #edicul Ilarie

itrea, 2ctavian Do)a% 8ndrei :a)una venea des n 3ăşinari, unde esteşi n#or#(ntat%8ceastă 'oziţie s'ecială 'oate 'ri#i #ai #ulte e'licaţii% n 'ri#ul

r(nd, co#una avea o 'o'ulaţie nu#eroasă =n ntre)i#e ro#(nească>5este situată n re)iunea /i$iului, un 'uternic *ocar de viaţă naţională%ai #ult c0iar, vre#e ndelun)ată accesul ro#(nilor n /i$iu *iindst(n6enit de $arierele *eudale, la 3ăşinari - a*lat la nu#ai 1< #de'ărtare de oraş - s-a concentrat o 'arte a activităţii care5 alt*el, nc0i' *iresc, şi-ar *i avut locul n ca'itala co#itatului%

ă#(ntul nu este 'rea $un şi eistă 'uţin loc 'entru a)ricultură%Ur#area nu a *ost nsă sărăcia, căci răşinărenii s-au s'ecializat ncreşterea vitelor şi #ai cu sea#ă n co#erţ% entru această din ur#ăactivitate, aşezarea satului, n a'ro'ierea )raniţei, era ideală%3ăşinărenii cu#'ărau oi de dincolo de #unţi =c(te C<-1"<%<<< anual>,le treceau 'e la Turnu 3oşu şi le tăiau ndată, 'entru seu% roducţia de

1 8r0ivele /tatului /i$iu, Protocolul #ote$aţilor/ R0şinari% 1C"<, *% "1%! etru Brote, 1i#era comun0 regeasc0 Reşinariu, /i$iu, 1C7C5 '% "% Este 'ri#a

#ono)ra*ie a localităii% Lucrarea de $ază 'entru cunoaşterea satului esteAictor ilcală, 2onografia comunei R0şinari, /i$iu, 191"%; Aictor ăcală, op/ cit/, '% C7%4 !#idem, '% 9!-9;%



seu o vindeau *a$ricii de stearină din /i$iu, uneori a6un)(nd nsă cu'rodusele lor '(nă la +lu6, esta şi Aiena%

Localitatea a devenit ast*el #ai 'ros'eră dec(t #a6oritatea celorlaltesate ro#(neşti% e)oţul a dezvoltat s'iritul de iniţiativă al localnicilor şii-a 'urtat 'e răşinăreni de'arte de satul lor% ulţi oa#eni de aici au

te#'era#ent #i)rator% +azul lui Ilarie-itrea, care şi-a 'etrecut viaţa n eic şi Indonezia, este se#ni*icativ% ecesitatea 'si0ică a unei'er#anente de'lasări e'lică 'oate şi unele eveni#ente din viaţa luiEu)en Brote%

Tatăl său este Ioan Brote =1C19-1C71>, 'ersonalitate #arcantă, lavre#ea sa, 'e 'lan local"% Fiu de 'reot, avea o anu#ită cultură, *iind nvăţător n 3ăşinari =n 1C;7-1C;C> şi a'oi c0iar director al şcolii de aici=ntre 1C"<-1C"@>@% rinci'ala sa ocu'aţie a *ost co#erţul =l(nă, vite>,cu care a reuşit să realizeze o avere considera$ilă, investită n 'ă#(nt

şi case% u tre$uie trecut cu vederea nici rolul său n ti#'ul revoluţieide la 1C4C5 a 'artici'at la adunarea de la Bla6 din ;1" #ai, a'oi a *ost're*ectul le)iunii ro#(ne din ţinutul /i$iului% l cunoştea 'ersonal 'e8ndrei :a)una, care l vizita, s*ătuindu-se cu el, c(nd venea la 3ăşinari%

&eşi $olnav de ini#ă - din această 'ricină avea să #oară deti#'uriu - duce o viaţă activă, a cărei notă #a6oră este tendinţa dedo#inaţie, at(t n viaţa 'u$lică, 'rin creşterea averii şi o$ţinerea unor*uncţii, c(t şi n viaţa de *a#ilie% Este de *a't un re'rezentant ti'ic al$ur)0eziei transilvănene n ascensiune% otrivit unor a#intiri de *a#ilie,

cu toate s*aturile #edici lor, el .nu-şi 'ierde ca'ul, şi *ace #ocăneştesocoteala '(nă la ulti#a leţcaie% şi instalează droaia de co'ii n casastră#oşească din 3ăşinari, *ără să se sinc0isească de )usturile nevesti-si, şi se a'ucă de crescătoria de oi, cu to'tanul% +ălare la st(ne, ndroşcă la /i$iu du'ă a*aceri, n *runtea tre$urilor răşinărenilor, el *ace'o'asuri vi6elioase n casa lui%%%.7%

Ioan Brote s-a căsătorit cu 8na =1C!4-1C9!>, născută o'oviciBarcianu, dintr-o *a#ilie răşinăreană renu#ită 'entru 'reocu'ările saleintelectuale% Ea ar *i adus cu sine .o *ra)ilitate *izică şi un su*lu de

idealis#, anacronice n casa $ătr(nească a *a#iliei Brote, unde#asivitatea şi autoritatea des'otă *ăceau $lazon.C% Eu)en i va #oşteni'ro$a$il 'e a#$ii 'ărinţi se va dovedi un o# 'ractic, activ, str(ns le)atele 'ă#(nt şi $un or)anizator ele oa#eni, clar şi un idealist, care nu aştiut sau nu a vrut să tra)ă niciodată *oloase #ateriale% &acă Ioan

" &es're Ioan Brote, vezi I% Gaşe)anu, 3iguri din 20rginime, Braşov, 194;, '%1<1-1<45 Aictor ăcală, op/ cit/, '% ;19-;!<5 Enciclopedia Român0, vol% 1, /i$iu,1C9C, '% ";9%@

/tan 8% Ionescu, 2onografia şcolii primare de stat 4Octavian 5oga4 dinR0şinari, /i$iu, 19;@, '% 4<%7 L% Brote, Tat0l meu, tet dactilo)ra*iat, '% "%C !#idem, '% 4%



Brote a #urit $o)at, *iul său va s*(rşi n sărăcie%Ioan şi 8na Brote au avut o 'uzderie de co'ii, $otezaţi, #a6oritatea,

du'ă o$iceiul ardelenesc al vre#ii, cu nu#e ro#ane Ioan =născut n1C4<>, 8urel =1C4!>, 8na =1C44>, /a$ina =1C4@>, E#il =1C4C>, Eu)en=1C"<>, Iustina =1C"!>, Aaleriu =1C"4>, +onstanţia =1C"@>, Aictor =1C"C>,

Iulian =1C@<>, &aniil =1C@!>, Elena 8urelia =1C@4> şi, ulti#ul, Liviu9

%+o'iii au *ost de'rinşi de #ici cu )reutăţile şi nvăţaţi să se descurce n viaţă% Tri#işi la şcolile din /i$iu, .s(#$ăta ei se ntorc la 3ăşinari'entru o scurtă vacanţă% Fiecare 'ri#eşte du#inică seara, c(nd sunt ncărcaţi n trăsură, c(te o #isiune )os'odărească 'e care s(#$ăta cevine va tre$ui să o ducă la nde'linire% u erau 'rea uşoare 'entruco'iii Brote ase#enea nsărcinări5 tatăl lor avea nes*(rşite relaţii dea*aceri şi un şir de case la /i$iu care se cereau ad#inistrate% /e nt(#'la că unul #ai uita sau tratase cu ne)li6entă ordinele tatălui, şi

atunci era e'ediat 'e loc şi 'e 6os la /i$iu - indi*erent de oră - de undenu se 'utea ntoarce dec(t cu trea$a *ăcută.1<%ri#ele clase, Eu)en Brote le *ace la şcoala 'ri#ară din 3ăşinari,

instituţie cu tradiţie11% Fusese n*iinţată la 17C@ =dar, *ără o or)anizare'recisă şi local 'ro'riu *uncţionase şi #ai nainte>% n anul 1;;7, s-aconstruit un local nou, cu eta6, care, restaurat n 1C@4 şi 19<4, se'ăstrează şi astăzi% &i#ensiunile sunt i#'resionante 'entru o şcoală'ri#ară sătească, cu at(t #ai #are tre$uie să *i *ost i#'resia n 1C;7%2 nouă dovadă a $o)ăţiei răşinărenilor, dar şi a interesului lor 'entru

cultură% +(nd a nvăţat n ea E% Brote, cu'rindea @ săli de clasă, ocancelarie 'entru director, o sală 'entru $i$liotecă, 'recu# şi #ai#ulte ncă'eri *olosite de 'ri#ărie şi 'aro0ie%

Eu)en Brote este nscris n clasa nt(i, n anul şcolar 1C"@1C"71!% Tatăl său toc#ai 'ărăsise direcţia şcolii şi n locul lui *usese nu#it /avao'ovici Barcianu =*ratele 8nei Brote, deci unc0iul lui E% Brote>, 'reot,scriitor şi savant, #ai cu sea#ă *ilolo)% El ră#(ne n *runtea şcolii '(nă n anul 1C"9%

n 'ri#a clasă, E% Brote nvăţa reli)ia şi istoria $i$lică, citirea cu

caractere slave şi latine, arit#etica% La toate este cali*icat .e#inent.% nanul ur#ător, 1C"7-1C"C, l nt(lni# n clasa a III-a1;, ceea ce nsea#nă

9 &u'ă Protocolul #ote$aţilor/ R0şinari, a*lat, 'entru 'erioada '(nă n 1C"9 la8r0ivele /tatului /i$iu, iar 'entru anii ulteriori la +onsiliul 'o'ular 3ăşinari% Uniidintre co'ii vor #uri n v(rstă de nu#ai c(ţiva ani, alţii ncă *oarte tineri% ai#ult trăiesc 8urel, 8na, /a$ina, Eu)en, Iustina, Aictor, Liviu%1< L% Brote, op/ cit/, '% @%11 /tan 8% Ionescu, op/ cit/ Aezi şi icolae 8l$u, !storia şcolilor româneşti din

Transilvania între '(,,+'(67, Editura didactică şi 'eda)o)ică, Bucureşti, 1971,'% 171-17;%1! 8r0iva :colii )enerale nr% 1 din 3ăşinari, re)istrul nr% ""C =1C";-1C7@>, *% 4@%1; !#idem, *% "4%



că a$solvise două clase ntr-un an% 8cu# nvăţa cate0is#ul, datorinţelesu'uşilor, )ra#atica ro#(nă, citirea ro#(nă şi )er#ană, )ra#atica)er#ană, arit#etica, scrierea ro#(nă şi )er#ană% La 7 ani, era cel #ait(năr din clasă, cole)ii săi av(nd toţi ntre 9 şi 1; ani% +ali*icativele sunt.e#inent. şi .$un.%

&u'ă 1C"C nu l #ai )ăsi# n re)istrele şcolii5 neav(nd la dis'oziţienici alte date 'entru ur#ătorii doi ani, 'ute# tra)e concluzia că s-a're)ătit n 'articular 'entru clasa a IA-a, lu(nd 'oate lecţii şi n vederea nscrierii la un liceu )er#an%

n anul 1C@<1C@1, este elev n clasa I-a a Di#naziului evan)0elic=)er#an> din /i$iu14% 2 instituţie si#ilară ro#(nească nu eista la /i$iuşi nu va eista ='entru $ăieţi> '(nă n 191C% nvăţ(nd ntr-o li#$ă stră-ină, are totuşi avanta6ul de a de'rinde de #ic li#$a )er#ană, 'e carea6un)e să o cunoască 'er*ect, ceea ce i va *i de #are *olos #ai t(rziu%

/tudiază aici '(nă n 1C@4, c(nd ter#ină clasa a IA-a% 3ezultateleo$ţinute sunt, n )eneral, *oarte $une% ro)ra#ul de nvăţă#(nt eraserios alcătuit5 n clasa a III-a, de 'ildă, se nvăţa li#$a latină, li#$a)reacă, li#$a #aternă, #ate#atica, ştiinţele naturii, istoria şi)eo)ra*ia%

Ter#in(nd cele 'atru clase )i#naziale, E% Brote şi continuă studiilela liceul )er#an de stat din /i$iu% Este actualul liceu .D0eor)0e Lazăr.,instituţie cu tradiţie ndelun)ată1"% n*iinţată n anul 1@9!, şcoala atrecut 'rin #ai #ulte *aze, cores'unzătoare li#$ii de 'redare 'erioada

latină =1@9!-1C4C>, )er#ană =1C49-1C@C>, #a)0iară =1C@C-1919> şiro#(nă% &eşi, n vre#ea de care ne ocu'ă#, se 'reda n li#$a)er#ană, #a6oritatea elevilor erau ro#(ni, *a't e'lica$il 'rin li'saunui liceu ro#(nesc n re)iune şi 'rin 'onderea 'o'ulaţiei ro#(neşti n #'re6uri#ile /i$iului% n anii 1C4C-1C@C au *recventat şcoala "%"71elevi, dintre care ;%<;C ro#(ni, 14!1 )er#ani, 99! #a)0iari%

E% Brote se a*lă n clasa a A-a n anul şcolar 1C@41C@"1@% nvaţăro#(na, )er#ana, #ate#atica, ştiinţele, li#$ile latină şi )reacă,reli)ia, )eo)ra*ia şi istoria% +ali*icativele sunt $ine, *oarte $ine şi

satis*ăcător% n anii ur#ători continuă studiile la acelaşi liceu, a$solvindulti#a clasă, a AIII-a, n 1C@C% Este şi ulti#ul an c(nd 'redarea se *ace n li#$a )er#ană% Intervenind co#'ro#isul dualist =1C@7>, li#$a de'redare devine #a)0iara, deoarece şcoala a'arţinea statului% (nă las*(rşit, E% Brote este notat, n )eneral, cu cali*icativul .$ine., *ără a *i

14 8r0iva aro0iei Evan)0elice +%8% /i$iu, Gau'tcatalo)e des Ger#anslHdierD#nasiu#s =anii 1C@<-1C@4>%1" etru unteanu, 2onografia 1iceului 45heorghe 1a$0r4 din 8i#iu '6)9:)* +

')67:6(, /i$iu, *%d%1@ 8r0iva Liceului .D0eor)0e Lazăr. /i$iu% ;atalog der f<nften ;lasse vom8chul=ahre '(6>:- =n continuare sunt *olosite celelalte cataloa)e, '(nă n1C@C>%



nsă vreodată 'ri#ul din clasă%8nii c(nd studiază la /i$iu coincid cu o 'erioadă dintre cele #ai

interesante n viaţa 'olitică a ro#(nilor transilvăneni% n 1C@<, I#'eriulGa$s$ur)ic, zdruncinat de ne#ulţu#irile interne şi n*r(n)erile su*erite'e *ront, n anul anterior, nce'e să se .li$eralizeze.% &esi)ur, evoluţia

este li#itată, totuşi, co#'arativ cu re)i#ul neoa$solutist ce a ur#at nă$uşirii revoluţiilor de la 1C4C, 'ro)resul este si#ţitor% /e reactiveazăviaţa 'olitică a 'rovinciilor istorice, 'rintre care se a*la şi Transilvania%

n *aţa #arilor trans*or#ări ce erau aşte'tate, ro#(nii transilvănenise or)anizează şi se 're)ătesc să intre n lu'tă% La 11; ianuarie 1C@1se ntruneşte o con*erinţă naţională la /i$iu, alcătuită din 1"< dedele)aţi, sosiţi din toate ţinuturile locuite de ro#(ni% +ele două 'etiţiiadresate #onar0ului cer e)alitatea ro#(nilor - n do#eniul *olosiriili#$ii şi 'e 'lan $isericesc - cu celelalte naţionalităţi din Transilvania17%

La !; octo#$rie4 noie#$rie 1C@1, tot la /i$iu - care se i#'une cacentru 'olitic al ro#(nilor transilvăneni - se inau)urează 8sociaţia Transilvană 'entru literatura ro#(nă şi cultura 'o'orului ro#(n=8/T38>% /e#ni*icaţia noii or)anizaţii era du$lă culturală şi 'olitică%reşedinte devine 8ndrei :a)una, vice'reşedinte Ti#otei +i'ariu, iar'ri# secretar Deor)e Bariţiu%

8nul decisiv este 1C@;% La C!< a'rilie are loc o nouă con*erinţănaţională a ro#(nilor, la /i$iu% rintre cerinţele *or#ulate acu#, senu#ără din nou autono#ia Transilvaniei şi recunoaşterea naţiunii

ro#(ne ca e)ală n dre'turi cu celelalte1C

% La 1 iulie st% n% este datdecretul i#'erial 'entru convocarea &ietei Transilvaniei la /i$iu%3o#(nii o$ţin "7 de #andate, #a)0iarii "4, iar saşii 4;% &esi)ur,'otrivit 'rocentului lor, ro#(nii ar *i tre$uit să ai$ă #a6oritateaa$solută, dar o$ţinuseră nu#ai o #a6oritate relativă% +u toate acestea,'ro)resul realizat era enor#% n realitate, de'utaţii ro#(ni au a6unsre'ede să re'rezinte #a6oritatea a$solută, 'rin ne'rezentarea aleşilor#a)0iari% 8st*el, &ieta din /i$iu, din 1C@;, ca'ătă o se#ni*icaţie cuadevărat istorică%

La !9 se'te#$rie 1C@;, &ieta votează le)ea 'rivind ntre$uinţareae)ală a celor trei li#$i ro#(na, #a)0iara şi )er#ana% Le)ile Transilvaniei aveau să *ie 'u$licate n toate cele trei li#$i% &u'ă orodnică activitate, &ieta a *ost nc0isă la !9 octo#$rie 1C@4, 'entrudurata sesiunii senatului i#'erial%

Un ulti# c(şti) i#'ortant al ro#(nilor a *ost n *iinţarea, 'rindecretul i#'erial din !4 dece#$rie 1C;4, a #itro'oliei ro#(neortodoe din /i$iu% 8vanta6ul o$ţinut era nu nu#ai reli)ios, dar şi'olitic, căci, n li'sa unui 'artid, $iserica avea un rol şi n conducerea

17 T%A% ăcăţian, "artea de aur sau luptele politice na?ionale ale românilor desu# coroana ungar0, vol% II, /i$iu, 19<4, '% !1!-!1"%1C !#idem, vol% II, '% 7;@%



tre$urilor 'olitice ale ro#(nilor% &e ase#enea, se *ăcea un 'as nainte n consolidarea or)anizării culturale a ro#(nilor transilvăneni, dat *iindcă nvăţă#(ntul lor se a*la su$ controlul $isericii%

&ar, şirul succeselor se nc0eiase% Te#(ndu-se de a*ir#area *orţelornaţionale, 'e care le considerau un 'ericol 'entru inte)ritatea

i#'eriului, clasele conducătoare austriece au renunţat să 6oace cartea*ederalizării - c0iar aşa li#itate, cu# se anunţa - şi s-au 0otăr(t, ncădin 1C@", dar #ai cu sea#ă n ur#a noii n*r(n)eri din 1C@@, să a6un)ăla o nţele)ere cu clasele conducătoare #a)0iare% &ieta din /i$iu nu s-a#ai convocat, n sc0i#$, 'e $aza unei le)i electorale retro)rade, s-aadunat o nouă dietă, la +lu6 =noie#$rie 1C@">% 3o#(nii *iind n#inoritate =4C de'utaţi aleşi şi nu#iţi din !9C>, dieta a 0otăr(t unireacu Un)aria%

+o#'ro#isul austro-un)ar a *ost desăv(rşit n anul 1C@7, 'rin

nu#irea 'ri#ului )uvern #a)0iar, n *runte cu contele Iuliu 8ndrJss=*e$ruarie> şi 'rin ncoronarea lui Francisc Iosi* ca re)e al Un)ariei=iunie>% rinci'alele avanta6e 'olitice o$ţinute de ro#(ni n 'erioadali$erală =1C@<-1C@7> au *ost anulate% /-au #enţinut doar cele două*oruri din /i$iu 8stra şi itro'olia, n 6urul cărora se vor )ru'a, nunu#ai cu sco'uri culturale sau reli)ioase, #ulţi intelectuali ro#(ni%

&eşi nu ave# alte ştiri des're activitatea lui E% Brote n anii a#intiţi, n a*ara cataloa)elor şcolare, la care ne-a# re*erit, ne 'ute# totuşi nc0i'ui interesul cu care el, ca şi ceilalţi tineri ro#(ni, a ur#ărit

evoluţia eveni#entelor acestei 'erioade de e*ervescenţă naţională%/i$iul devenise 'rinci'ala scenă 'olitică a ro#(nilor transilvăneni şisuccesele, ca şi eşecurile lor, tre$uie să *i trezit n #ulţi 'asiunea lu'tei'olitice% n orice caz, toată viaţa, E% Brote va 'ăstra o #are ad#iraţie*aţă de 8ndrei :a)una, 'e care l-a 'utut *ără ndoială cunoaşte şi'ersonal, la 3ăşinari, dar a cărui acţiune a 'utut-o ur#ări şi nţele)e#ai $ine n ti#'ul eveni#entelor de du'ă 1C@<%

/u*icient de lu#inat şi $o)at, Ioan Brote a ţinut ca *iii săi să nveţec(t #ai #ult şi, s'irit 'ractic, i-a ndru#at #ai ales s're do#eniul

econo#ic şi ştiinţi*ic19

% n toa#na anului 1C@C, E% Brote şi continuăstudiile% Locul ales n vederea s'ecializării este o #ică localitate dinvestul Un)ariei, n a'ro'ierea )raniţei cu 8ustria a)arKvJr!<% ai nainte nsă vizitează 'entru c(teva zile Aiena, oraş care, văzut 'entru'ri#a oară de t(nărul 'rovincial, tre$uie să i *i *ăcut o 'uternicăi#'resie% /e 'ăstrează o scrisoare tri#isă atunci din ca'itala 8ustriei,

19 8urel Brote a studiat dre'tul - re#arc(ndu-se a'oi ca econo#ist -, E#il aur#at #edicina, Aaleriu a *ost tri#is la o #are *a$rică din Linz, iar Eu)en şi,

#ai t(rziu, Aictor s-au consacrat a)rono#iei%!< n li#$a )er#ană Un)arisc0 8lten$ur) =nse#n(nd acelaşi lucru cua)arKvJr Aec0e +etate a)0iară>% n 'rezent, unindu-se cu orăşelul vecinoson, localitatea se nu#eşte oson#a)arKvJr%



'ri#a cunoscută din cores'ondenţa sa%La nce'utul lunii octo#$rie se a*la la a)arKvJr% La " octo#$rie se

nscrie la 8cade#ia de 8)ricultură de aici!1% Instituţia - de ran)universitar - se $ucura de o *ru#oasă tradiţie şi de un renu#eeuro'ean% nte#eiată n anul 1C1C, )ăzduită n vec0ea cetate a

oraşului, ea #'linea o 6u#ătate de secol de eistenţă, n #o#entulc(nd t(nărul transilvănean nce'ea aici studiile!!% Li#$a de 'redare a*ost iniţial latina, a'oi )er#ana% &in 1C@9 s-a 'redat 'aralel n )er#anăşi #a)0iară, '(nă n 1CC4, c(nd s-a des*iinţat secţia )er#ană% &uratacursurilor era de ! ani =din 19<7 vor *i ; ani, iar n 'rezent 4 ani>%nse#nătatea şcolii este dovedită şi de #arele nu#ăr de studenţi dina*ara Un)ariei, care o *recventau% (nă n 191C nu#ărul lor *usese de1%;"9 =din totalul de 7%;7">% Aeneau aici şi #ulţi transilvăneni, ro#(ni,#a)0iari sau )er#ani% n seria lui E% Brote, 'rintre cei @" de studenţi,

nt(lni# un alt ro#(n din Transilvania, 8ron +0irilă, 'recu# şi un$ucureştean, Iosi* o'ovici% &esi)ur, E% Brote ca şi #a6oritateastrăinilor, ur#ează, şi du'ă 1C@9, cursurile n li#$a )er#ană, #aiaccesi$ilă!;%

La a)arKvJr, 'ro)ra#ul de nvăţă#(nt era alcătuit cu toatăseriozitatea, o*erind studenţilor at(t cunoştinţe de s'ecialitate, c(t şi o're)ătire ştiinţi*ică )enerală%

ncă dinainte, E% Brote era *a#iliarizat cu unele as'ecte 'ractice alea)rono#iei5 lucrase 'e 'ă#(ntul tatălui său% La s*(rşitul celor doi ani

de studii, rezultatele o)lindesc te#einica 're)ătire nsuşită n acestrăsti#'% +ali*icativele acordate la reca'itularea *inală n vedereao$ţinerii certi*icatului de a$solvire sunt ur#ătoarele!4

Deo#etrie 'ractică - $ine5 #ecanică - *oarte $ine5 c0i#ie - e#inent5#ineralo)ie - $ine5 cli#atolo)ie - *oarte $ine5 anato#ia, #or*olo)ia şi*iziolo)ia 'lantelor - $ine5 $otanica s'ecială - $ine5 cultura 'lantelor -*oarte $ine5 cultura viţei de vie şi a 0a#eiului - *oarte $ine5 cultura*ructelor şi le)u#e lor - *oarte $ine5 silvicultură - $ine5 zoolo)ie -e#inent5 anato#ia şi *iziolo)ia ani#alelor do#estice - *oarte $ine5

creşterea oilor şi econo#ia l(nii - e#inent5 creşterea vitelor - e#inent5creşterea cailor - *oarte $ine5 #edicina veterinară - e#inent5 econo#ia

!1 8r0iva :colii /u'erioare de :tiinţe din oson#a)arKvJr, Personal und@isciplinar#uch der 8tudierenden '(6( f/ *,>/!! n 19@C şi-a săr$ătorit 1"< de ani de activitate% +u această ocazie, Ars8ntal a 'u$licat o docu#entată #ono)ra*ie a 8cade#iei, su$ titlul OvrOvrC =+etate vec0e, +etate vec0e%%%>, Buda'esta, 19@C%!; E% Brote a declarat #ai t(rziu - n 'erioada e#orandu#ului - că nucunoaşte li#$a #a)0iară% +u toate acestea, o studiase n clasa a AII-a de liceu,

cali*icativul o$ţinut *iind .$ine.% Este de 'resu'us că avea anu#ite cunoştinţe,*ără a 'utea nsă vor$i corect un)ureşte%!4 8r0iva :colii /u'erioare de :tiinţe din oson#a)arKvJr, Personal und@isciplinar#uch der 8tudierenden '(6( f/ *,>/



naţională - e#inent5 statistică - e#inent5 ştiinţa or)anizării - e#inent5ştiinţa evaluării - e#inent5 conta$ilitate - e#inent5 te0nolo)ie - e#i-nent5 ar0itectură - *oarte $ine5 noţiuni de dre't - e#inent5 silinţa -*oarte silitor5 r(vna - *oarte zelos5 co#'ortarea #orală - 'e de'linsatis*ăcătoare%

/u$linie# rezultatele deose$ite o$ţinute n studiul econo#iei,statisticii, conta$ilităţii% Ele cores'und 'e de'lin structurii intelectuale alui E% Brote, #are #(nuitor de ci*re şi alcătuitor de statistici% &u'ă a$-solvirea institutului, se 'are că a *ăcut şi o călătorie de studii n 8ustriaşi Der#ania, des're care nsă nu cunoaşte# a#ănunte!", =si)ur este că n 1C7; va #er)e iar n Der#ania>%

u şti# 'rea #ulte des're t(nărul care, n 1C7<, la #ai 'uţin de !<de ani, ter#inase 'erioada studiilor% 8vea o cultură )enerală serioasă,de *or#aţie )er#ană, o $ună 're)ătire de s'ecialist% Era #uncitor,

)(ndea lucid şi 'recis% &estinul unui o# este deter#inat nsă, at(t decalităţile sale, c(t şi de #'re6urările vieţii% ntre o# şi #ediu le)ăturaeste indisolu$ilă% &e aceea, #ai nainte de a continua să 'rezentă#*irul vieţii lui E% Brote, este necesară sc0iţarea #ediului social şi 'oliticcare, oric(t de 'uternică sau ori)inală ar *i 'ersonalitatea unui o#, lin*luenţează n c0i' 0otăr(tor%

/ituaţia n Transilvania era #ai cur(nd ne*avora$ilă 'entru un t(nărro#(n, dornic de #uncă şi a*ir#are% Baza societăţii ro#(neşti de aici o*or#a ţărăni#ea% Lucrători ro#(ni, la oraşe, erau ncă 'uţini,

'roletariatul a*l(ndu-se a$ia la nce'uturile or)anizării sale% &ease#enea, $ur)0ezia ro#(nă era sla$ă, ocu'(nd 'oziţii nense#nate n industrie şi co#erţ, a$ia acu# nce'(nd acţiunea de nte#eiere a$ăncilor =.8l$ina. este n*iinţată n 1C7!>, care aveau să constituie '(năla s*(rşitul e'ocii dualiste 'rinci'alul său reazi# econo#ic5 $ur)0ezia#are nu avea ncă dec(t un nu#ăr nense#nat de re'rezentanţi% ns*(rşit, intelectualitatea transilvăneană, care dăduse o serie de'ersonalităţi re#arca$ile - #ulte dintre ele des*ăşur(nd o rodnicăactivitate 'este #unţi, n statul ro#(n - 'ăstra ncă un str(ns contact

cu ţărăni#ea% ai toţi intelectualii şi aveau ori)inea - la de'ărtare eleo )eneraţie sau două - la ţară%8ceastă structură a societăţii ro#(neşti transilvănene, neantrenată

ncă 'e de'lin n trans*or#ările i#'use de le)ile ca'italis#ului, tre$uienea'ărat luată n consideraţie 'entru nţele)erea evoluţiei #işcăriinaţionale% rinci'ala $ază econo#ică şi 'olitică a lu'telor naţionale auconstituit-o, ti#' de #ai #ulte decenii, #asele ţărăneşti% 2 'reocu'are#a6oră şi constantă a intelectualităţii va *i, din această 'ricină, con-solidarea econo#ică a satului ardelenesc, lu#inarea ţărăni#ii,

nar#area ei cu su*iciente cunoştinţe 'entru a *ace *aţă )relelor ncercări şi li'suri% +ăci ţăranul ro#(n trăia n sărăcie şi, *ără

!" Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, 8r0iva /% 8l$ini, I #ss 17%



consolidarea )os'odăriei lui, cu )reu se 'utea conce'e o evoluieecono#ică şi socială cores'unzătoare, 'recu# şi e#anci'area 'oliticăa ro#(nilor% rin *or#aţia sa de s'ecialitate, E% Brote era #enit să seaşeze n 'ri#ele r(nduri ale intelectualilor transilvăneni% ntr-adevăr,'uţine 'ro*esiuni erau #ai necesare n Transilvania anilor 1C7< dec(t

cea de a)rono#%Evoluţia societăţii ro#(neşti avea să *ie nsă #ult st(n6enită 'rineveni#entele 'olitice care aveau loc% ncor'orarea Transilvaniei laUn)aria a creat o situaţie di*icilă n )eneral 'entru #asele 'o'ulare dinaceastă 'rovincie, dar n s'ecial 'entru ro#(ni, su'uşi du$lei asu'ririnaţionale şi sociale% E'loatarea naţională a $arat calea, ncetinind#ersul noilor *orţe, care n c0i' o$iectiv tre$uiau să-şi *acă loc n#i6locul ro#(nilor $ur)0ezia, intelectualitatea şi 'roletariatul%

işcarea naţională ro#(nă s-a o'us d(rz ncor'orării la Un)aria şi

le)ilor ntoc#ite de e'onenţii re)i#ului dualist% &acă n 'rivinţa uneio'oziţii *er#e 'ărerile coincideau, nu acelaşi lucru se 'oate s'une a-su'ra tacticii ado'tate% 8cu# a'are se'ararea dintre activişti şi'asivişti, care va #arca ti#' de a'roa'e 'atru decenii lu'ta ro#(nilortransilvăneni!@% 8ctiviştii - care se #ani*estau #ai ales n Banat, daraveau unii re'rezentanţi şi n Transilvania 'ro'riu-zisă =n 'ri#ul r(nd,8ndrei :a)una> - considerau că tre$uie să se ţină sea#a de situaţiaeistentă, 'artici'(ndu-se la viaţa 'olitică a statului% asiviştii - ai cărorconducători erau Deor)e Bariţiu şi Ioan 3aţiu - 'rotest(nd #'otriva

ali'irii Transilvaniei la Un)aria *ără consultarea 'o'ulaţiei, 'reconizaune'artici'area ro#(nilor, su$ nicio *or#ă, la viaţa 'olitică a statului,a$ţinerea lor de la ale)erile 'arla#entare% Tre$uie insistat asu'ra*a'tului că deose$irile ntre cele două curente nu erau esenţiale, nu'riveau 'ro)ra#ul şi sco'urile #işcării naţionale% asivis#ul nu a nse#nat 'asivitate5 di#'otrivă, ne'artici'(nd la viaţa 'olitică, ro#(niis-au #ani*estat n a*ara 'arla#entului ca o 'uternică *orţă de o'oziţie%La r(ndul său, activis#ul nu a nse#nat 'ărăsirea cauzei ro#(neşti,trecerea n ta$ăra )uverna#entală% 3o#(nii care au reuşit să intre n

'arla#ent şi-au *ăcut datoria la *el ca şi ceilalţi, a'ăr(nd n acest nalt*or 'o'orul lor% &e *a't, cele două tactici #ai cur(nd se co#'leteazăreci'roc dec(t se eclud%

8ctiviştii $ănăţeni s-au constituit n 'artid naţional, 'rin adunareadin Ti#işoara, la !@ ianuarie7 *e$ruarie 1C@9, su$ conducereat(nărului şi talentatului 8leandru ocioni% 3o#(nii din Transilvania auconvocat la r(ndul lor o con*erinţă la iercurea =!; *e$ruarie7 #artie1C@9>, constituindu-se n 'artid naţional, 'e $aza 'asivis#ului% +eledouă 'artide nu au avut nsă o eistenţă le)ală% uternica a*ir#are a

!@ 8su'ra acestei 'ro$le#e, vezi Meit0 Gilc0ins, Românii din Transilvania şicompromisul dualist &'(6-+'(6). la ide#, 8tudii privind istoria modern0 aTransilvaniei, editura &acia, +lu6% 197<, '% "9-11"%



ro#(nilor du'ă nc0eierea co#'ro#isului dualist nu a 'utut o'rio*ensiva statului, ndre'tată #'otriva lor% &i#'otrivă situaţia li se va nrăutăţi tre'tat%

n acest contet, ce 'ers'ective 'utea avea un intelectual ro#(n,care dorea să ră#(nă credincios cauzei 'o'orului săuN 8 intra n

a'aratul de stat nse#na de la $un nce'ut să renunţi la această cauză%&e alt*el, 'entru aceasta tre$uia să cunoşti $ine şi li#$a #a)0iară% nrest, nu eistau #ulte 'osi$ilităţi de ale)ere% uteai *i nvăţător sau'ro*esor ntr-una din şcolile 'ri#are sau cele c(teva )i#nazii şi liceea*late su$ 'atrona6ul $isericii% uteai *i *uncţionar al $isericii ortodoesau unite% uteai *i *uncţionar al 8strei% n cur(nd, 'rin n*iinţarea$ăncilor ro#(neşti, vor a'are c(teva 'osturi noi% resa, ncă 'uţinra#i*icată, nu 'utea o*eri o situaţie si)ură, #enţin(ndu-se cu destule 6ert*e #ateriale5 c(ţiva entuziaşti s-au distins nsă şi n această

activitate, unde nu s-au #$o)ăţit niciodată, dar s-au ruinat adeseori%l vo# vedea 'e E% Brote, n anii ur#ători, ocu'(nd c(teva dintre*uncţiile ce i erau accesi$ile% u a *ost niciodată n serviciul statului%atriotis#ul său l-a o'rit% &e ase#enea, şi cunoaşterea insu*icientă ali#$ii #a)0iare% +u at(t #ai #ult se va nd(r6i n slu6irea societăţiiro#(neşti n care, 'rin stră#oşii săi ţărani, avea rădăcini at(t dead(nci% n #i6locul statului un)ar va *i un neada'tat% &ra#a neada'tării- care l-a nsoţit de-a lun)ul ntre)ii vieţi - nce'e acu#%



II. %nce&utu' #ct!!t*!! (18$1-188+)

La !@ ianuarie st% v% 1C71, ncetează din viaţă Ioan Brote, n v(rstăde nu#ai "! de ani1% Este n#or#(ntat la 3ăşinari, n cri'ta *a#iliei, nu

de'arte de locul unde se va nălţa #ausoleul lui 8ndrei :a)una =care#oare du'ă doi ani, la 1@!C iunie 1C7;>% e #onu#ent stă scris IoanBrote% 1C19-1C71% ro'rietar şi co#erciant%

2 'arte a averii revenindu-i, E% Brote este scutit de )ri6a căutării uneislu6$e% &e *a't, cunoaşte# *oarte 'uţin des're viaţa sa n ur#ătorii ani%/-a consacrat ad#inistrării #oştenirii ră#ase de la tatăl său, cultiv(nd*er#a ce o avea l(n)ă /i$iu!% Introduce aici, du'ă cu# nvăţase, tot*elul de a#eliorări, 'ractic(nd o a)ricultură raţională% /e re#arcă #aiales n creşterea vitelor% .Aitele de rasă elveţiană din 'e'iniera d-lui

Eu)en Brote - avea să scrie #ai t(rziu /e'ti#iu 8l$ini - erau căutate detoţi cultivatorii şi si)ure de cele dint(i 're#ii la toate e'oziţiile, *iero#(neşti, *ie săseşti şi c0iar un)ureşti.;%

&e ase#enea, lua n arendă şi alte 'ro'rietăţi% &intr-o cerere ce oadresează itro'oliei, la 1" iulie st% n% 1C79, a*lă# că de trei ani, decidin 1C7@, ţinea n arendă o )rădină a acesteia4%

&acă date 'rivind viaţa sa 'ersonală ne li'sesc, n sc0i#$ 'ute#reconstitui su*icient de a#ănunţit nce'uturile activităţii sale 'u$lice% E%Brote nu era o#ul care să se #ulţu#ească cu ad#inistrarea 'ro'riei

averi% 8vea a#$iţia #oştenită de la tatăl său şi dorea să 6oace un rol n'olitica ro#(nească% &esi)ur că era 'rea t(năr 'entru un ase#enearol% &ar, avea şi cultură, cunoştinţe de s'ecialitate% n acest do#eniu se'utea a*ir#a, nu nu#ai 'rin eercitarea 'ractică a #eseriei, dar şi 'rin'o'ularizarea unor cunoştinţe deose$it de necesare ţăranului ro#(n%ecesitatea acestei 'o'ularizări nu a si#ţit-o doar el% n Transilvania sea*lau c(ţiva a)rono#i tineri care ur#ăreau acelaşi sco'%

Iniţiativa a'arţine lui :te*an o', care editează la Bla6, 'e la nce'utul anului 1C7;, )azeta $ilunară =va a'are nsă #ai rar>

.Econo#ul., cu su$titlul .2r)an 'eriodic ilustrat, 'entru ra#ii deecono#ia, industria şi co#erciu.% /co'ul )azetei era, n 'ri#ul r(nd, dea contri$ui la dezvoltarea a)riculturii transilvănene%

Un cola$orator al )azetei este a)rono#ul &i#itrie +o#şa, #aiv(rstnic dec(t E% Brote, născut n 1C4@% /tudiile le-a ur#at nsă ceva

1 8r0iva +onsiliului 'o'ular 3ăşinari, 2atricola morţilor , 1C715 vezi şi necrolo)ul n .Tele)ra*ul ro#(n., ?I? =1C71>, nr% C =!C ianuarie9 *e$ruarie>%! u cunoaşte# ntinderea şi nzestrarea ei% ai t(rziu avea să o v(ndă cu

;<%<<< lei, ceea ce nsea#nă că era vor$a de o 'ro'rietate #i6locie, care io*erea, desi)ur, un venit su*icient 'entru a nu avea )ri6i #ateriale%; Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, 8r0iva /% 8l$ini, I #ss 17, *% 1%4 8r0iva itro'oliei /i$iu, doc% "C1C79



#ai t(rziu, la nce'ut tot la a)arKvJr, ntre 1C71-1C7;, a'oi acontinuat s'ecializarea la Lei'zi) şi n +e0ia% /crie la .Econo#ul. ncădin 'ri#ele luni ale a'ariţiei, tri#iţ(nd articole at(t din Un)aria, c(t şidin Der#ania% &in 1C74 &% +o#şa este 'ro*esor la Institutul Teolo)icdin /i$iu% 8vea deci 'osi$ilitatea să se nt(lnească des cu E% Brote,

le)(ndu-i aceleaşi 'reocu'ări =n 'lus, se căsătorise cu +onstanţia, soralui E% Brote>% +ei doi vor activa #'reună vre#e de #ulţi ani,contri$uind su$stanţial la răs'(ndirea cunoştinţelor a)rono#ice n Transilvania%

ri#ele articole ale lui E% Brote sunt 'ro$a$il cele se#nate cu initiala.E., su$ titlul E'istole către ţăranii a)ricultori"% /co'ul lor este'o'ularizarea unor cunoştinţe necesare a)ricultorilor% ncă din 'ri#ulsău articol, E% Brote şi e'ri#ă convin)erea că dezvoltarea ştiinţei vacontri$ui şi la #$unătăţirea situaţiei ţăranilor ro#(ni%

rinci'alul articol 'e care l 'u$lică n .Econo#ul . este nsă Agricultura şi ţ0ranul român/ Un apel c0tre înv0ţ0torii şi preoţii rurali,a'ărut la 1"!7 a'rilie 1C74@% /unt dezvoltate aici c(teva idei care vorsta şi #ai t(rziu la $aza activităţii sale% 3e#arca$il este *a'tul căaceste idei sunt 'e de'lin cristalizate la un t(năr de !; ani%%% .:tiinţa e'utere, ştiinţa e li$ertate - scria el - %%% 8)ricultura astăzi nu #ai este uncon)lo#erat de e'erienţe şi datini, ci o adevărată ştiinţă.% Oăranul dinalte ţări nu este sărac, deoarece *oloseşte toate avanta6ele ce i sunt'use la dis'oziţie de ştiinţă% entru 'o'orul ro#(n, $aza econo#ică o

constituie a)ricultura5 *ără dezvoltarea ei, nu se 'oate clădi #aide'arte% 8'elul este adresat nvăţătorilor şi 'reoţilor, deci celor careştiau carte la sate, 'entru a-i a6uta 'e ţărani să introducă un siste#raţional de a)ricultură%

8ctivitatea 'u$licistică a lui E% Brote continuă 'e un 'lan su'erior la.Foişoara Tele)ra*ului ro#(n.% .Tele)ra*ul ro#(n., al cărui su'li#entera .Foişoara., a a'ărut, din iniţiativa lui 8ndrei :a)una, la ; ianuarie1C";7% &eşi or)an $isericesc, a'arţin(nd E'isco'iei, a'oi itro'oliei din/i$iu, ti#' de #ai #ulte decenii, ntr-o vre#e c(nd 'resa ro#(nească

era 'rea 'uţin ra#i*icată, a 6ucat un rol 'olitic şi cultural, care nu 'oate*i ne)li6at% Ti#' de 1C ani, din 1C@" '(nă n 1CC;, a *ost redactat deicolae +ristea, *idel disci'ol al lui 8ndrei :a)unaC%

/ocietatea ro#(nească nu era a#eninţată nu#ai din a*ară% Eistau*eno#ene n)ri6orătoare c0iar n interiorul ei% +ultura ardelenească, n

" n .Econo#ul., I =1C7;>, nr% 1@ =1"!7 se'te#$rie>, '% 1!4 şi nr% 1C =1"!7octo#$rie>, '% 1;9-14<%@ .Econo#ul., II =1C74>, nr% 7 =1"!7 a'rilie>, '% 49-"1%7

+ontinuă şi astăzi, *iind ziarul cu cea #ai ndelun)ată a'ariţie din taranoastră%C entru icolae +ristea, vezi Meit0 Gitc0ins, %icolae "ristea şi mişcareanaţional0 româneasc0 din Transilvania, n op/ cit/, '% 117-1@@%



e*orturile, $ine intenţionate de alt*el, ale re'rezentanţilor ei, tindea săse ru'ă de 'o'or% /u$linierea 6ustă a ori)inilor noastre latine a *ost şiizvorul unor ea)erări dăunătoare% Tendinţa de latinizare a li#$ii şiado'tarea unui siste# orto)ra*ic eti#olo)ic, 'e de o 'arte nstrăinacultura de #ase, 'e de altă 'arte crea o $arieră arti*icială ntre

literatura transilvăneană şi cea, care se ndre'ta ntr-o direcţie 6ustă,din vec0ea 3o#(nie% n 3o#(nia, Titu aiorescu s-a re#arcat n lu'ta'entru *ăurirea unei culturi unice, 'entru 'ro#ovarea unei sin)ureli#$i literare, unei orto)ra*ii co#une% 3olul intelectualilor transilvănenidin t(năra )eneraţie era, du'ă 1C7<, de a #ilita n 'rovincia lor 'entruaceleaşi idei%

nnoirea nu tre$uia să *ie eclusiv culturală% Li'suri serioase eistau n do#eniul or)anizării econo#ice şi 'olitice% &e #ulte ori *a'tele nucores'undeau vor$elor% Era necesară o #uncă te#einică, de zi cu zi,

'entru consolidarea $azei econo#ice a #işcării naţionale ro#(neşti şi'entru ca or)anizaţiile cu caracter 'olitic, econo#ic sau culturaleistente ='artidele naţionale, 8stra, $ăncile, şcolile> să ntre'rindă oactivitate nu *or#ală, ci utilă% Tre$uia deci lic0idată contradicţia dintre*ond şi *or#ă, desi)ur nu 'rin renunţarea la *or#ele noi, ci 'rinridicarea cores'unzătoare a *ondului%

In*luenţa 6uni#is#ului asu'ra noului curent din Transilvania esteevidentă% &in anul al doilea al 'u$licării lor, .+onvor$irile literare. sunte'ediate n #ai #ulte localităţi din Transilvania, n anul al treilea

=1C7<> răs'(ndindu-se şi la /i$iu% .Tele)ra*ul ro#(n. a avut un rol desea#ă n răs'(ndirea ideilor 6uni#iste şi, n )eneral, a culturiiro#(neşti de 'este #unţi%

.Foişoara Tele)ra*ului ro#(n., care a'are la 1 ianuarie 1C7@, este'rinci'ala 'urtătoare de cuv(nt a 6uni#is#ului transilvănean% eritulcelor nu 'rea #ulţi redactori şi cola$oratori este #are şi #erită a *isu$liniat, căci nce'eau o #uncă )rea, 'e un teren di*icil, n #i6loculunui 'o'or care avusese '(nă atunci 'rea 'uţin acces la cultură şi unorintelectuali i#'re)naţi cu ideile şcolii latiniste%

% +ristea a susţinut #işcarea, dar nu a 'artici'at activ la ea, nu ascris n su'li#entul ziarului 'e care l conducea% 8cţiunea a nce'ut cunu #ai #ult de 'atru 'ersoane9% ri#ul, n ordinea v(rstei, Ilarionuşcariu1<, născut n 1C4!, a *ăcut studii de teolo)ie la /i$iu, a'oi de*iloso*ie la Aiena =devenind n 1C@9 doctor n *iloso*ie>% &in 1C7< era'ro*esor la se#inarul din /i$iu% Este autorul #ai #ultor lucrări cucaracter 'eda)o)ic, istoric şi *ilolo)ic% n .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n.se ocu'ă cu 'ro$le#e de 'eda)o)ie, se#n(nd un #are nu#ăr dearticole%

9 E% Brote, @r/ @/P/ Barcianu/ Reminiscenţe politice, n . Tri$una 'o'orului.,AII=19<;>, nr% ;! =1C *e$ruarie; #artie>%1< Enciclopedia român0, vol% III%, /i$iu, 19<4, '% @9C-@99%



8l doilea, &i#itrie +o#şa, se ncadrează n acţiunea .Foişoarei. cu0ărnicia sa caracteristică, dovedită şi la .Econo#ul.% reocu'ările salese 'are că nu de'ăşesc li#itele stricte ale 'ro*esiunii, dar n acesteli#ite se dovedeşte un $un s'ecialist şi 'o'ularizator%

8l treilea, &aniil o'ovici Barcianu, născut n 1C47 la 3ăşinari, este

*iul lui /ava o'ovici Barcianu şi vărul lui E% Brote% ntre 1C7< şi 1C74 astudiat la Aiena, Bonn şi Lei'zi) 'eda)o)ia şi ştiinţele naturale% n 1C7@e nu#it 'ro*esor la Institutul teolo)ic din /i$iu% &octor n ştiinţelenaturii, a *ost un re#arca$il cunoscător al acestei disci'line% &e E%Brote l va le)a o str(nsă 'rietenie%

n s*(rşit, al 'atrulea din )ru', cel #ai t(năr, dar 'ro$a$il şi cel #aiener)ic este E% Brote% /e'ti#iu 8l$ini avea să scrie #ai t(rziu că .nunu#ai ca cola$orator cu condeiul, dar #ai ales 'rin su'erioritatea saintelectuală, 'rin tactul şi stăruinţa cu care ştie să ur#ărească o idee

$ună şi 'rin calităţile sale de 'rieten şi o# de societate, el a *ostoarecu# su*letul )ru'ării.11%+ei 'atru alcătuiau o ec0i'ă o#o)enă% For#aţia lor intelectuală era

ase#ănătoare, cu toţii *iind oa#eni de *or#aţie culturală )er#ană =se'oate *ace aici o a'ro'iere de .Puni#ea., ai cărei #e#$ri, n #a6oritate,se *or#aseră tot n şcolile )er#ane% entru Transilvania, desi)ur,această situaţie era nor#ală>% Trei dintre ei - &% +o#şa, &%% Barcianu şiE% Brote - aveau n co#un 'reocu'area 'entru ştiinţele naturii% &%%Barcianu şi Ilarion uşcariu se a'ro'iau 'rin interesul 'entru

'eda)o)ie, *iind, ca şi &% +o#şa de alt*el, 'ro*esori% n s*(rşit, erautineri, ntre !" şi ;; de ani% Toţi 'atru se nt(lneau *recvent n societatea ro#(nească a /i$iului,

care nu nu#ăra ncă 'rea #ulţi intelectuali% :edinţele redacţionale seţineau cu re)ularitate la locuinţa lui Ilarion uşcariu% Qiciun articol,nicio notiţă *ie c(t de scurtă, nu 'uteau *i 'u$licate n .Foiţă. nainte dea *i citite şi discutate n aceste ntruniri, care se 'relun)eau '(nă t(rziunoa'teaR1!%

+ur(nd, s-au alăturat şi alţii acestui nucleu iniţial% l a#inti# 'e

8tanasie arian arienescu1;

, cel #ai v(rstnic din )ru', născut n1C;<5 a ur#at dre'tul la universităţile din esta şi Aiena, *iind #ultăvre#e 6udecător% n 1C7@ nde'linea această *uncţie la Ti#işoara%reocu'ările sale s-au ndre'tat nsă s're lin)vistică şi *ilolo)ie, #ai cusea#ă s're literatura 'o'ulară% n 1C77 a *ost ales #e#$rucores'ondent al 8cade#iei 3o#(ne, iar #ai t(rziu, n 1CC1, #e#$rutitular% /e căsătoreşte cu sora #ai #are a lui E% Brote, 8na%

&e la Berlin, unde se a*la la studii, a venit şi Ioan Bec0nitz =născut n1C4C>% La .Foişoara. şi, #ai t(rziu, la . Tri$una. el a *ost ti'ul o#ului

11 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, 8r0iva /% 8l$ini, I #ss 17, *% !%1! E% Brote, op/ cit/1; Enciclo'edia ro#(nă, vol% III, /i$iu, 19<4, '% !<C-!<9%



at(t de necesar ntr-o redacţie $ine in*or#at, rece'tiv la ideile noi şi)ata oric(nd să *acă o trea$ă% n sta$ilirea unei direcţii culturale şi'olitice, rolul său a *ost #ai #ic dec(t al celor 'atru redactori 'rinci'aliai revistei% El va cola$ora a$ia n anul al doilea - 1C77 - cu un studiudes're siste#ul eti#olo)ic - unde a6un)e la aceleaşi concluzii cu T%

aiorescu, - o traducere şi două dări de sea#ă%ai sunt şi alţi cola$oratori, care a'ar n cursul anului 1C77'ro*esorul Ioan o'ea din Braşov, 'reotul Bartolo#eu Băiulescu dinaceeaşi localitate% &e ase#enea, *ratele lui E% Brote, #edicul E#il Brote'u$lică un articol des're $ăuturile alcoolice% +ola$orează şi 8u)ust/al*eld, directorul :colii de a)ricultură din ediaş =*ost 'ro*esor la oinstituţie si#ilară din Ganovra>, 'u$lic(nd n cursul anului 1C7@ articolecu caracter a)rono#ic şi 'eda)o)ic%

3evista *oloseşte, 'entru 'ri#a dată n Transilvania, orto)ra*ia

*onetică =.Tele)ra*ul ro#(n. era redactat ncă ntr-un siste# orto)ra*ic#it>%n ce 'riveşte su$iectele tratate, 'reocu'area #a6oră nu se

ndrea'tă s're literatură, unele *orţele nu erau ncă su*iciente, ci s'relatura ştiinţi*ică% ntr-adevăr, s're deose$ire de 6uni#is#ul din3o#(nia, varianta sa transilvăneană nu a dat, '(nă la Deor)e +oş$uc,niciun #are scriitor% ecesităţile societăţii transilvănene erau altele%ai nt(i tre$uia să se renunţe la vor$ele )oale des're cultură şi să se ntre 'rindă o acţiune concretă 'entru culturalizarea #aselor% /e

i#'unea s'orirea şcolilor 'o'ulare, 'entru ca ţăranii, n cea #ai #are'arte anal*a$eţi, să nveţe carte% ro$le#a educaţiei era i#'ortantă şide aceea articolele cu caracter şcolar, 'eda)o)ic vor ocu'a un loc nse#nat% /e i#'unea şi răs'(ndirea n #ase a unor cunoştinţe*olositoare vieţii de toate zilele, n vederea consolidării )os'odărieiţărăneşti% &in această 'ricină, .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n. va *ace#ultă ştiinţă 'o'ularizată scrisă de oa#eni co#'etenţi, #ai ales ndo#eniul ştiinţelor naturii şi al a)rono#iei% n s*(rşit, continu(nd ovec0e tradiţie, nce'ută de :coala 8rdeleană, *ilolo)ia, lin)vistica şi

istoria aveau să *ie la r(ndul lor tratate, dar n s'irit nou, cores'unzătoradevărului şi intereselor noastre culturale%+ola$orarea lui E% Brote la revistă caracterizează $ine ntrea)a

#işcare, de aceea ne vo# o'ri #ai #ult asu'ra ei% 2 'arte a articolelorsale sunt de ştiinţă 'o'ularizată% Un articol din 1C7@ este intitulat"âteva tr0s0turi generale din viaţa plantei145 şi aici nt(lni#convin)erea că la $aza a)riculturii tre$uie să stea cunoaştereaştiinţi*ică% n anul ur#ător 'u$lică Pr0sila vitelor în Transilvania şiUngaria'-% Este o statistică co#'letă şi a#ănunţită, aşa cu# ştia să

14 .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n., I =1C7@>, nr% 1< =@ #ai>, '% 7"-7@ şi nr% 1! =;iunie>, '% 94-9"%1" !#idem, II =1C77>, nr% @ =17 #artie >, '% 41-44, nr% 7 =; a'rilie>, '% 49-"<, nr% 9



*acă nu#ai E% Brote, care se 'are că nu se si#ţea cu adevărat $inedec(t n lu#ea ci*relor% n s*(rşit, n acelaşi an, articolul Prevedereatimpului'6 ur#ăreşte, ca şi cel 'rivitor la viaţa 'lantelor, 'unerea unorcunoştinţe *olositoare la nde#(na ţăranului%

8lte articole, c0iar dacă 'ornesc de la ştiinţa a)rono#iei, ţintesc nsă

#ult #ai de'arte% n !ndulgenţ0 sau critic0'7

, a)rono#ia nu #ai estedec(t un 'retet, E% Brote lans(nd aici de *a't, n al doilea nu#ăr al re-vistei, 'ro)ra#ul cultural al acesteia% Ee#'lul de la care 'orneşte esteo la#enta$ilă lucrare, .#anualul 'o'ular de a)ricultură 'ractică., n'arte co#'us, n 'arte co#'ilat de Dior)iu Aintilă, .ins'ectore silvanaledistrictuale n Fa)araş., aşa cu# se intitulează acest re'rezentant nunu#ai al a)rono#iei, clar şi al coru'erii li#$ii ro#(ne% 3i'osta lui E%Brote este violentă, aşa cu# se şi cuvenea% QLiteratura unui 'o'or, -scrie el la nce'utul articolului - este o)linda activităţii sale 'u$lice%%%

Tendinţa, ce are 'o'orul ro#(n de a-şi navuţi literatura şi cu ea$o)ăţia şi cultura naţională este cu at(t #ai lăuda$ilă, cu c(tdeşte'tarea acestui 'o'or din .so#nul cel de #oarte. datează nu#aide cur(nd% nsă, sedus *iind de ne#ăr)inita a#$iţiune a a6un)e dintr-odată la un nivel e)al cu celelalte 'o'oare civilizate, el n-a #ai cenzurat'roductele sale literare, ci a 'ri#it tot de $un, ce s-a 'rodus n li#$alui, 'entru a 'utea i#'une lu#ii cu nu#ărul cărţilor ti'ărite%+on*und(nd ast*el intensivitatea cu etensiunea literaturii şi *iindscrierile li'site de orice control, cea #ai *irească ur#are a *ost

ncura6area su'er*icialităţii şi a i)noranţei 'retenţioase%%% reaindul)enta noastră 'resă a 'ri#it ideile con*uze dre't ştiinţă, iar *razeledre't e'resiune no$ilă a si#ţă#(ntului naţional, şi cea #ai rea cartedeveni ncărcată cu laudă şi recunoştinţă%%% R%

&esi)ur, ideile e'ri#ate n aceste *raze nu sunt noi, ele *useserăi#'use de #ai #ulţi ani n 3o#(nia de Puni#ea% Totuşi, este re#arca$il#odul cu# le-a asi#ilat t(nărul de nu#ai !" de ani, cu o *or#aţieştiinţi*ică şi o 'ro*esie care, #ai ales ntr-un #ediu intelectual re*ractarideilor a#intite, nu l o$li)au să se ţină la curent cu #işcarea culturală

de 'este #unţi% 3e#arca$ilă, ţin(nd sea#a de v(rstă şi #ediu, este şili#'ezi#ea *razei, li#$a corectă, so$ră, n care, s're deose$ire de acel.ins'ectore silvanale. şi at(ţi alţi conte#'orani transilvăneni, a reuşitsă-şi co#unice convin)erile% &u'ă introducere, ur#ează o eecuţie alucrării, n stilul #aiorescian, cu citarea unor *raze şi de#onstrareaa$surdităţii lor% Fără ndoială, E% Brote l-a citit, c0iar studiat cu atenţie,'e criticul Puni#ii% &u'ă res'in)erea conţinutului, ur#ează des*iinţareastilului lucrării şi, n s*(rşit, acuzaţia dovedită de 'la)iare a unor

=!C a'rilie>, '% 7<-7!%1@ !#idem, II =1C77>, nr% !< =! octo#$rie>, '% 1";-1"" şi nr% !1 =1@ octo#$rie>, '%1@1-1@!%17 !#idem, I =1C7@>, nr% ! =1" ianuarie>, '% 14-1@%



*ra)#ente% Insistă asu'ra *a'tului că, din 'ăcate, cartea analizată nure'rezintă un *eno#en izolat% .Idei nelă#urite, su'er*icialitate,i#itaţiune oar$ă, *raze )oale, ne)li6area li#$ei, le a*lă# n 2anualul popular , ntoc#ai ca şi n 'artea cea #ai nse#nată a literaturii,'oliticei, 6urnalisticei - cu un cuv(nt a ntre)ii noastre activităţi 'u$lice.%

n *aţa acestei situaţii, E% Brote 'rocla#ă rolul criticii, #enită să nlăturevor$ele )oale şi să 'ună ca *unda#ent al ntre)ii acţiuni culturale şi'olitice, adevărul%

ro)ra#ul, at(t de clar e'us, l va a'lica nsuşi E% Brote, ncercetarea activităţii de 1@ ani a 'rinci'alei instituţii transilvănene -8stra% /tudiul, de #are ntindere, 'u$licat n #ai #ulte nu#ere ale.Foişoarei ., se intitulează O privire asupra activit0ţii Asociaţiuneitransilvane pentru literatura român0 şi cultura poporului român de laînfiinţarea ei pân0 la a !D+a adunare general0'(%

Bazat 'e o cercetare te#einică, ri)uroasă, 'e #(nuirea *ără )reş adatelor statistice, E% Brote n*ăţişează *ără #ena6a#ente situaţia reală5 ntre *or#ă şi *ond, ntre cuvinte şi realizarea lor, distanţa era #are%/unt cercetate 'e r(nd nu#ărul #e#$rilor asociaţiei, *ondurileeistente şi a'oi #odul n care s-au dus - sau nu s-au dus - la nde'linire 0otăr(rile adunărilor )enerale% n ce 'riveşte nu#ărul#e#$rilor, n ti#' ce la a doua adunare )enerală era de 7!C =#e#$riordinari, n a*ară de cei c(ţiva *ondatori sau aleşi 'e viaţă>, la a ?IA-aadunare )enerală sunt nu#ai 1!<% 8ceastă scădere i#'resionantă -

c0iar dacă a avut şi cauze o$iective - este considerată, şi 'e dre't, ca n)ri6orătoare 'entru viitorul 8strei% 8utorul crede că nsuşi .s'iritul decare ca a *ost condusă '(nă acu# a contri$uit n #are 'arte lascăză#(ntul nu#ărului #e#$rilor.19% n ce 'riveşte averea societăţii şi*olosirea ei, E% Brote constată de ase#enea o situaţie 'uţin nor#ală%.rivind #odul distri$uirii su#elor dis'oni$ile, vede# că nu#ai "4S dinsu#ele c0eltuite s-au ntre$uinţat n #od *olositor iar 4@S sunt #ai#ult sau #ai 'uţin s'eze ad#inistrative% 8cest *a't ne sur'rinde cuat(t #ai #ult, cu c(t vede# că alăturea cu scăderea su#elor

dis'oni$ile #er)e urcarea s'ezelor ad#inistrative%%% &acă o societate,'entru a distri$ui su#a de *l% !@%9!@,!4 cr%, are li'să 'entru susţinereaor)anis#ului său 'ro'riu su#a de *l% !;%1"C,;< cr%, ră#(ne n du$iu,oare susţinerea or)anis#ului o*icialilor sau distri$uirea ca'italelor'entru lucrări *olositoare este sco'ul societăţiiN.!<%

&u'ă constatarea insu*icienţelor le)ate de nsăşi or)anizarea 8strei,se trece la analizarea nde'linirii 0otăr(rilor ado'tate% 2 'ro'unere care

1C n .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n., I =1C7@>, nr% 1; =17 iunie>, '% 97 -1<<, nr% 14

=1 iulie>, '% 1<"-1<9, nr% 1" =17 iulie>, '% 11;-11", nr% 1@ =!9 iulie>, '% 1!1-1!;,nr% 1C =!@ au)ust>, '% 1;7-1;C, nr% 19 =9 se'te#$rie>, '% 14"-147%19 !#idem, '% 1<"%!< !#idem, '% 1<@%



st(rneşte ri'osta sa este cea relativă la .n*iinţarea unei acade#iiro#(ne de dre'turi.% /e *ăcuse un a'el la 'u$lic şi se str(nsese o su#ăde $ani n acest sco', co#itetul declar(nd această 'ro$le#ă dre't.vitală. % .2 'oziţie nse#nată a unui 'o'or n stat - scrie E% Brote - estecondiţionată 'rin naintarea sa n cultură% u *orţa $rută, nici *raze

)oale, ci o cultură trainică, dezvoltarea 'uterilor sale #ateriale şis'irituale vor ridica şi susţine un 'o'or la o 'oziţie nse#nată n stat% 2cultură trainică nsă nu#ai atunci se creează c(nd 'o'orul ndezvoltarea sa ur#ăreşte le)ile naturii şi, du'ă ce a zidit *unda#entul,'une tre'tat 'iatră 'este 'iatră la edi*iciul culturii sale.!1% +onsideră oa$surditate n*iinţarea acestei acade#ii, c(nd 'o'orul ro#(n, n cea#ai #are 'arte ncă anal*a$et, ducea li'sa şcolilor 'o'ulare%

n continuare este cercetată .Transilvania., revista editată de 8stra%/co'ul acestei 'u$licaţii era, 'otrivit statutelor, 'u$licarea dez$aterilor

8sociaţiei şi .lăţirea #i6loacelor naintării n literatura ro#(nă şi cultura'o'orului ro#(n.% 8'roa'e n ntre)i#e, revista a *ost scrisă de D%Bariţiu, 'reocu'at #ai ales de 'ro$le#ele istorice5 Qrezultă că cu'rinsul.Transilvaniei. este *oarte interesant 'entru 'uţinii istorio)ra*i, nsă secşi *ără interes 'entru #a6oritatea 'u$licului ro#(n cititorR!!% u#ărula$onaţilor a *ost la nce'ut 4<<, n anul al doilea =1C@9> a scăzut la ;<<,a'oi scăderea a continuat, a6un)(ndu-se la nu#ai 1C<, dovadăinteresul li#itat ce l 'rezentau #aterialele 'u$licate% aralel, s-aa)ravat de*icitul *inanciar al revistei% &eci, 'u$licaţia, 'otrivit 'ărerii lui

E% Brote, nici nu a contri$uit la naintarea culturală a 'o'orului ro#(n,nici nu a *ost o ntre'rindere renta$ilă% n 'lus, o 'arte i#'ortantă eraocu'ată cu 'u$licarea .in etenso. a actelor societăţii, uneori 'eni$ileeerciţii de stil, dintre care autorul dă un ee#'lu convin)ător%+oncluzia este că .o *oaie ce 'u$lică 'rotocoale, 'rocese ver$ale şiarticole ce s-au scris nu#ai din dis'eraţie a nu ră#(ne coloaneleneti'ărite, şi care *oaie nu se citeşte dec(t de 1C< inşi, nici c(nd nu'oate *ace 'retensiunea a s'ri6ini naintarea 'o'orului n cultură.!;%

&etaliat analizează E% Brote $i$lioteca societăţii care, la a doua

adunare )enerală, cu'rindea C9 lucrări, iar la a ?IA-a, 149C% entru aa*la calitatea acestor volu#e, a cercetat ndea'roa'e $i$lioteca% ai nt(i critică siste#ul catalo)ării, unic n *elul său =.Bi$liotecarii care auscos la lu#ină acest siste# clasic de catalo)izare tre$uie că au avutde-a dre'tul intenţiunea a-l *ace c(t se 'oate #ai iraţional% Ei au nce'ut cu a)ricultura şi, 'rin o asociaţiune ciudată de idei, au a6uns dela a)ricultură la ar0eolo)ie, au continuat cu ar0itectura, căreia i-aucoordonat arta şi, 'entru a *ace o săritură c(te se 'oate #ai #are, au

!1 !#idem, '% 1<C%!! !#idem, '% 11;%!; !#idem, '% 114%



nşirat $i$lio)ra*ia%%% etc%.>!4% n ce 'riveşte *ondul, .8sociaţiunea aadunat cărţi deoca#dată *ără un sco' anu#e% :i 'entru a 'uteai#'une cu un nu#ăr #are de o'uri, $i$liotecarii s-au *olosit de#i6loace, care nu se 'ot ierta% Ei adecă au nre)istrat una şi aceeaşicarte su$ #ai #ulţi nu#eri, au dat la o #ulţi#e de 'u$licaţiuni şi

ordinaţiuni, uneori li'site de orice 'reţ, nu#eri se'araţi şi au aşezat n$i$liotecă o #ulţi#e de 6urnale neco#'lete, care toate sunt 'revăzutecu nu#eri 'ro'rii%%% Lu(nd toate aceste n drea'tă considerare -conc0ide E% Brote - tre$uie să #ărturisi# că noi cu )reu ne 'ute#decide a nu#i colecţiunea de cărţi a 8sociaţiunii o #i#liotec0 şia6un)e# ast*el la trista concluziune că 8sociaţiunea şi n 'rivinţaaceasta s-a #ulţu#it cu crearea *or#ei )oale%%%.!"%

+a o concluzie a ntre)ului studiu, E% Brote arată că .sin)urelerezultate 'ractice do$(ndite de 8sociaţiune n răsti#' de 1@ ani sunt

edarea unei *oi, *ondarea unei $i$lioteci, distri$uirea de sti'endii şicrearea *ondului unei acade#ii ro#(ne de dre'turi.!@% &intre acestea,sin)ura realizare care era 'ozitivă ră#(ne distri$uirea $urselor% +ua6utorul 8strei, şi continuaseră studiile, '(nă la data aceea, @9 de tineri=din care .!< se a*lă ncă la studii, !@ sunt a'licaţi, 1< nu se ştie unde şicu# sunt a'licaţi, @ au trecut n 3o#(nia, 7 au #urit.>% n rest, autorulconsideră rezultatele deza#ă)itoare şi l avertizează 'e cititor că'ro)resul se 'oate *ace nu#ai 'e calea adevărului, nu a iluziilor%+(teva *raze #erită a *i citate n nc0eiere, *iind caracteristice 'entru

)(ndirea lui E% Brote şi se#ni*icative 'entru calea aleasă dere'rezentanţii noii )eneraţii transilvănene .i#ic #ai stricăcios 'entru'ro)res dec(t de a trăi n iluziuni şi a se nşela nsuşi 'e sine% /i#ţul de#ărire şi tărie 'ro'rie ce-l 'roduce iluziunea nu nu#ai că ne *ace or$i'entru toate )reşelile şi slă$iciunile noastre, ci ne #(nă *ără cruţare nainte 'e calea )reşită '(nă ce ne silesc #'re6urările a ne lu'ta şi ane #ăsura #ărirea şi tăria noastră cu #ărirea şi tăria altora% 3ezultatulacestei lu'te nu 'oate *i altul dec(t o a#ară deza#ă)ire şi e'unereaslă$iciunilor noastre n toată )olătatea lor% Este dar un 'ostulat al

'ro)resului a ne des*ace odată 'entru totdeauna de iluziuni şi, c0iardacă a# trece de răi naţionalişti, a cerceta cu s(n)e rece du'ă adevăr%8devărul este sin)urul şi unicul 'unct de 'lecare 'entru oriceacţiune.!7!7%

Fără ndoială, articolul lui E% Brote este deose$it de as'ru şi 'oate'ărea nedre't% 8ctivitatea 8strei se 'utea 'rivi şi din altă 'ers'ectivă%nsuşi *a'tul eistenţei sale, c0iar naintea /ocietăţii 8cade#ice 3o#(-ne, era re#arca$il% /ituaţia di*icilă a ro#(nilor din Transilvania

!4

!#idem, '% 1!;%

!" !#idem, '% 1!;%!@ !#idem, '% 14@%!7 !#idem, '% 14"%



constituia cauza o$iectivă a #ultor nere)uli eistente n or)anizarealor% +u toate acestea, 'rivind din un)0iul din care a 'rivit el, criticară#(ne ndre'tăţită% +0iar n condiţii at(t de vitre)e, se 'utea *ace #ai#ult şi, n s'ecial, #ai $ine, cu #ai #ultă or)anizare şi si#ţ al realităţii%/co'ul criticii nu era des*iinţarea 8strei, ci ridicarea activităţii ei 'e un

'lan su'erior% &e *a't, idei nnoitoare a'ăruseră c0iar n s(nulsocietăţii% /ecretar era n vre#ea aceea &%% Barcianu, iar controlorc0iar *ratele autorului, 8urel Brote% nsuşi E% Brote 'artici'ă la adunarea)enerală ţinută la /i$iu, n au)ust 1C7@ =c0iar n 'erioada c(nd a'ăreastudiul> şi este ales ra'ortorul .co#isiei 'entru nscrierea #e#$rilor noişi ncasarea taelor.% rocesul ver$al al adunării este se#nat şi de el!C%rin ur#are, nu ataca 8stra din a*ară, ci se 'rezenta ca unul dine'onenţii nnoirii acestei societăţi, s'ri6init *iind de o 'arte din #e#$riisăi% &ar, *ără ndoială, cura6ul şi te#einicia ar)u#entării acestui t(năr

tre$uie să-i *i adus, de 'e atunci, şi #ulţi duş#ani%+ritica, at(t de 6uni#istă, a unei venera$ile instituţii transilvănene,nu 'utea *i trecută cu vederea nici de 'artea cealaltă a +ar'aţilor% %E#inescu a consacrat c(teva r(nduri de a'reciere lucrării lui E% Brote,deose$it de #ă)ulitoare, dată *iind 'ersonalitatea şi ei)enţa celui carele se#na Q8cest articol, nse#nat 'rin 're)nanţa 6udecăţii şi 'rin ocurăţenie de li#$ă, a$ia o$işnuită n 6urnalistica ro#(nă, e scris de &-nul Eu)en Brote şi 'u$licat n .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n.% &in el seva vedea că deceniile din ur#ă ale culturii ro#(ne au n toate 'ărţile

&aciei un caracter unitar, care s-ar 'utea nse#na cu cuvinteleirosirea%%% 'uterilor vii ale 'o'orului ro#(nesc 'entru crearea de *or#ede cultură )oale şi de 'risos%%% e de altă 'arte $ă)ă# de sea#ă căsoarta oa#enilor care s'un adevărul e aceeaşi la noi ca şi-n Transilvania .+ine zice că idolul tre$uie zdro$it, v(nzător este.% &eaceea vede# şi 'e d% Brote aşte't(ndu-se de a *i taat de .răunaţionalistR!9%

La s*(rşitul anului 1C77, .Foişoara. şi ncetează a'ariţia,conto'indu-se cu .Tele)ra*ul ro#(n.% u a *ost o renunţare din 'artea

tinerilor% &i#'otrivă, se va a6un)e la o trans*or#are a nsuşi.Tele)ra*ului ro#(n., 'rin care se vor trans#ite acu#, de trei ori 'esă'tă#(nă, ideile vec0iului su'li#ent =din 1C@! '(nă n 1C7C a'ărusede două ori 'e să'tă#(nă>% ncă din 'ri#ul nu#ăr al anului 1C7C,cititorii sunt nştiinţaţi că - dată *iind caracteristica ti#'ului #odern dede#ocratizare a culturii - .Tele)ra*ul ro#(n. va a'are de acu# naintecu orto)ra*ie *onetică;<% Era o #are victorie a celor c(ţiva entuziaşticare, cu doi ani nainte, se )ru'aseră la .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n.,

!C

8r0ivele /tatului /i$iu, Fond 8stra, cutia @;%!9 % E#inescu, 8crieri politice şi literare, vol% I =1C7<-1C77>, Bucureşti, 19<", '%;14-;1"% 8rticolul a a'ărut n .+urierul de laşi. din !! se'te#$rie 1C7@%;< "0tr0 onoraţii cetitori, n .Tele)ra*ul ro#(n., ??AI =1C7C>, nr% 1 =; ianuarie>%



şi a culturii ro#(neşti, n )enere% Ao# nt(lni n continuare se#năturilelui Ilarion uşcariu, &i#itrie +o#şa, &% % Barcianu, Eu)en Brote, 8t% %arienescu, 'recu# şi ale unor noi aderenţi /i#eon o'escu, Ioan+rişan%

/u$ titlul Ortografie, E% Brote =se#nat cu iniţiala .e.> ncearcă să

de#onstreze $lă6enilor su'erioritatea orto)ra*iei *onetice;1

% unctul de'lecare este un articol anti*onetic din .Foaia scolastecă. de la Bla6,redactată de Ioan icu oldovan% +u #ult u#or, E% Brote *oloseştear#a statisticii - s'ecialitatea sa - 'entru a dovedi *ilolo)ilor retro)razi#arele avanta6 econo#ic al *onetis#ului% Q&acă .Foaia scolastecă. dinBla6 - calculează el - lu(nd de $ază orto)ra*ia .Tele)ra*ului ro#(n. vaşter)e ntr-o coloană a *oaiei sale toate literele de 'risos, va rezulta căse ti'ăresc ntr-o coloană nici #ai #ult nici #ai 'uţin dec(t 1<< literede 'risos%%% ntre) #aterialul, care .Foaia scolastecă. l dă cetitorilor săi

n !4, l 'oate da cu orto)ra*ia *onetică n !! 1! nu#eriR% +ontinu(ndcalculul, a6un)e la concluzia că, *olosind orto)ra*ia *onetică, )azeta dinBla6 ar 'utea *ace o econo#ie de ;< *lorini 'e an, *ără a #ai socoti şic0eltuielile ad#inistrative% 3ecunoaşte că nu este 'rea #ult5 dar, dacă*oaia $lă6ană ar a6un)e la *or#atul, nu#ărul de 'a)ini şi tira6ul lui.Ti#es ., de 'ildă, atunci econo#ia ar *i de sute de #ii 'e an Tot n1C7C 'u$lică, n #ai #ulte nu#ere succesive, un #ic tratat deconta$ilitate 'entru ţărani, su$ titlul "ompta#ilitatea agricultorului%

n anii ur#ători nsă, nu i #ai nt(lni# se#nătura% 8 'ăstrat *ără

ndoială le)ăturile cu redacţia .Tele)ra*ului ro#(n., 'oate a 'u$licatc(te ceva *ără a se#na, cert este că 'reocu'ările i se ndrea'tă acu# n alte direcţii% nainte de a nc0eia 'rezentarea 'ri#ei *aze a activităţiisale 'u$licistice, #ai tre$uie a#intită redactarea, #'reună cu &%+o#şa, a "0lindarului #unului econom% 8'ar o't volu#e, ntre 1C77 şi1CC4% /co'ul său era, 'e de o 'arte trans#iterea unor cunoştinţe'ractice *olositoare ţăranului, 'e de altă 'arte 'u$licarea unei literaturide valoare şi, n acelaşi ti#', 'e nţelesul #aselor =nt(lni# aici nu#eca A% 8lecsandri, &% Bolintineanu, Dr% 8leandrescu, I% +rean)ă, +%

e)ruzzi, % Bălcescu, % Dane, Aeronica icle, c0iar T% aiorescu, nu nsă şi % E#inescu>% n ce 'riveşte redactarea articolelor cu caractera)rono#ic, 'ro$a$il că rolul 'rinci'al l-a avut &% +o#şa5 aşa se e'licăşi *a'tul că nu#ele său a'are naintea celui al lui E% Brote% Este de'resu'us nsă că ale)erea #aterialului literar a *ost *ăcută #ai cur(ndde acesta din ur#ă%

/căderea interesului 'entru )azetărie se e'lică 'rin *a'tul că, n 6urul anului 1CC<, E% Brote era un o# *oarte ocu'at% re)ătireasu'erioară şi #area lui a#$iţie au contri$uit la a6un)erea sa 'e 'ri#ul

'lan al vieţii transilvănene, şi nu n una, ci n #ai #ulte direcţii%;1 Ortografie, n .Tele)ra*ul ro#(n., ??AI =1C7C>, nr% ;9 =4 a'rilie> şi nr% 4< =@a'rilie>%





l(n)ă *a'tul că avea să cu'rindă 'roduse #ai #ulte şi #ai variate ca n1C@!, nse#na şi o certă #ani*estaţie 'olitică%

8dunarea )enerală a 8sociaţiei, din Turda, 0otăra la C au)ust 1CC<'re)ătirea e'oziţiei industriale şi a)ricole 'entru anul ur#ător - la !7au)ust 1CC1 - cu ocazia adunării care ur#a să se ţină la /i$iu% 8 *ost

ales un .co#itet de e'oziţiune., *or#at din $aronul &% Ursu, D% Bariţiu,I% o'escu, % +os#a, A% 3o#an, 8l% Le$u, E% Brote, &% +o#şa, &%%Barcianu% reşedintele co#itetului a devenit artenie +os#a,cunoscutul *inanciar, *ost de'utat, avocatul şi viitorul director al Băncii8l$ina, iar secretar E% Brote, ale cărui cunoştinţe econo#ice a6unseserăsă *ie a'reciate de toţi;"% re)ătirea concretă a e'oziţiei va *i n 'ri#ulr(nd #eritul lui%

+o#itetul a lansat - 'entru 'rocurarea di*erite lor o$iecte - un .a'elcătre 'o'orul ro#(nesc, n cauza e'oziţiunii naţionale, care se va

desc0ide n !71" au)ust 1CC1 la /i$iu.% .o'oarele li'site de industrien-au viitor., se scria aici;@% &ezvoltarea econo#iei, la care avea săcontri$uie e'oziţia 'lănuită, era considerată o 'ro$le#ă de eistenţănaţională% 8ceastă conce'ţie era ur#area *irească a ridicării unei noi)eneraţii, care - ca artenie +os#a sau Eu)en Brote nu 'rivea 'oliticaizolat, ci lua n consideraţie, n vederea o$ţinerii unor succese 'olitice,consolidarea $azei econo#ice%

/e#ni*icaţia 'olitică a e'oziţiei nu a scă'at )uvernului, care a0otăr(t să #'iedice această #ani*estare% otrivit le)ii din 1C@C,

naţionalităţile 'uteau nte#eia asociaţii cu sco'uri literare, culturale,econo#ice etc%, #ai 'uţin 'olitice% rin ordonanţa #inisterului deinterne din !! #ai 1C7", dre'tul de asociere era restr(ns, *iind n)ăduite 'entru naţionalităţi nu#ai asociaţiile culturale şi literare%Evident, e'oziţia din 1CC1 nu avea cu# să intre n această cate)orie%La 1 iunie 1CC1, viceco#itele co#itatului /i$iu tri#ite co#itetului8strei o adresă, n care se a#inteşte că e'oziţia nu 'utea să ai$ă loc%

3o#(nii nu aveau nsă intenţia să renunţe la e'oziţia 'lănuită, acărei 're)ătire se a*la ntr-un stadiu destul de avansat% 8u 0otăr(t

aşadar să continue lucrările, de data aceasta nu su$ 'atrona6ul 8strei,ci al unei ntre'rinderi 'articulare, căreia )uvernul nu avea ce să-ire'roşeze% Evident, era doar o sc0i#$are n *or#ă, căci *ondul ră#(neaacelaşi% 8'elul 'articularilor 'entru continuarea lucrărilor este se#natde D% Bariţiu, &%% Barcianu, E% Brote, &% +o#şa, % +os#a, % +ristea,8l% Le$u, % 2lariu, % etra etrescu, 3% etria, I% o'escu, A% 3o#an, I%/terca :uluţiu, 8% Tro#$iţaş, &% +er$u% 3e'rezenta de *a't vec0iulco#itet, lăr)it% reşedinte este ales tot artenie +os#a, iar secretar, de

;" .Tele)ra*ul 3o#(n., ??AIII =1CC<>, nr% 1!< =11 octo#$rie>%;@ !#idem, ??AIII =1CC<>, nr% 1"1 =!; dece#$rie>% Este 'osi$il ca a'elul să *i *ostredactat de E% Brote% n orice caz, ideile e'use aici sunt şi ale sale%



ase#enea, E% Brote;7%n s*(rşit, e'oziţia se desc0ide la 1"!7 au)ust, 'rintr-un discurs

ţinut de artenie +os#a, n sala 0otelului .#'ăratul 3o#anilor.% /unt'rezenţi şi oas'eţi din vec0ea 3o#(nie, 'rintre ei *iind şi +arol &avila%8u loc un 'r(nz co#un, un concert, un $al, o ecursie la 3ăşinari% La

e'oziţie se a*lă o$iecte nscrise su$ @%<<< nu#ere;C

, n realitate *iind#ai nu#eroase, căci su$ acelaşi nu#ăr 'utea *i)ura o serie de o$iecte%&in 3o#(nia se re#arcă cele e'use de 8zilul .Elena &oa#na.% n)eneral, este re'rezentată #ai ales industria casnică5 se constată nsăcă şi 'rodusele ateliere lor #eşteşu)ăreşti dovedesc un 'ro)res =sunte'use ast*el o$iecte de co6ocărie, 'ălării, 'anto*i, 'lu)uri, c(ntare,di*erite unelte etc%>% &e o #are industrie ro#(nească, *ireşte, nu 'utea*i ncă vor$a n Transilvania%

E'oziţia a durat #ai #ult de două să'tă#(ni, '(nă la !14

se'te#$rie% 8*luenţa 'u$licului a *ost re #arca$ilă% n 'ri#a zi s-au nre)istrat 44" vizitatori, n a doua - 7!!, a treia - !1@, a 'atra - 1!"<%n total, n 4 zile - !%@;;;9% 8'oi rit#ul s-a #enţinut 797 la 19 au)ust,"!9 la !< au)ust, ;@! la !1 au)ust =s're a *ace o co#'araţie, a#inti#că 'o'ulaţia /i$iului era #ai #ică de ;<%<<< locuitori>% 8cordarea anu#eroase 're#ii şi di'lo#e a avut dre't sco' ncura6area#eşteşu)urilor şi a)riculturii ro#(neşti, n vederea consolidării $azeiecono#ice a ro#(nilor transilvăneni%

2 altă 'reocu'are a 8strei, n care s-a a*ir#at E% Brote, a *ost

crearea unei şcoli de *ete la /i$iu% 3euniunea *e#eilor ro#(ne din oraşreuşise, 'rintr-o acţiune iniţiată n 1CC1, să desc0idă o şcoală 'ri#ară, n 1CC;% n acest an, adunarea )enerală a 8strei ia 0otăr(rea construiriiunei şcoli su'erioare de *ete =cu 4 clase )i#naziale>5 aceasta şi vainau)ura cursurile n anul 1CC@% Fiind casierul 8sociaţiei, E% Brote a avutun rol i#'ortant n str(n)erea *ondurilor şi re'artizarea lor 'entruconstruirea clădirii4<% ai 'uţin a#$iţioasă de c(t ideea .8cade#iei dedre'turi., 'e care o ironizase E% Brote, şcoala de *ete a avut #eritul dea *i *ost o 'ro'unere realistă şi, dusă la nde'linire, de a *i contri$uit la

dezvoltarea nvăţă#(ntului #ediu ro#(nesc n Transilvania%ute# să-l crede# 'e /e'ti#iu 8l$ini, care a*ir#ă că E% Brote s-are#arcat la 8stra ca .ad#inistrator #odel%%% n str(n)erea şi *olosirea*ondurilor.41% resti)iul său de $un *inanciar l-a reco#andat 'entru un'ost si#ilar n cealaltă instituţie ro#(nească din /i$iu, #ult #ai $o)atădec(t 8stra, itro'olia%

;7 .Tele)ra*ul ro#(n., ??I? =1CC1 >, nr% 7" =;< iunie>%;C @e la epo$iţiune, n .Tele)ra*ul ro#(n., ??I? =1CC1>, nr% 97=!< au)ust>%;9

!#idem%4< +lădirea valora n 1CC7, 'otrivit ra'ortului a#intit al lui E% Brote, @;%C!@*lorini, deci 'este 6u#ătate din averea 8strei%41 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss% 8r0% /% 8l$ini, I #ss 17, *% 1%



Foarte interesantă era or)anizarea $isericii ortodoe transilvănene%/tatutul său or)anic4! cores'undea intenţiilor 'olitice a*late n s'ateleor)anizării reli)ioase% &ouă erau #arile sale inovaţii votul universal şi'artici'area laicilor la ad#inistrarea $isericii% +elula de $ază a acesteiaera 'aro0ia5 cetăţenii ei, ntruniţi n sinod, ale)eau co#itetul 'aro0ial,

'aro0ul, ca'elanul, diaconul, e'itro'ii, 'ro*esorii şi nvăţătorii% Unitateai#ediat su'erioară era e'ar0ia5 sinodul e'ar0ial, care se ntruneaanual, nu#ăra @< de #e#$ri, !< 'reoţi şi 4< laici, aleşi 'e trei ani%2r)anul ad#inistrativ se nu#ea .+onsistoriu e'ar0ial., #e#$rii săi*iind asesori consistoriali% +onsistoriul se #'ărţea n trei senatese'arate cel $isericesc =toţi #e#$rii săi *iind clerici>, şcolar =o trei#e'reoţi, două trei#i laici> şi e'itro'esc =de ase#enea, o trei#e 'reoţi,două trei#i laici>% n s*(rşit, n ca'ul edi*iciului se a*la itro'olia,reunind #ai #ulte e'ar0ii% La trei ani o dată se aduna con)resul

naţional $isericesc, *or#at din 9< de de'utaţi, ;< clerici şi @< laici%2r)anul su're# ad#inistrativ, ales de con)res 'entru o 'erioadă detrei ani, era +onsistoriul #etro'olitan% rezidat de #itro'olit, se #-'ărţea, ca şi consistoriul e'ar0ial, n trei senate cel $isericesc, carecu'rindea @ clerici, cel şcolar şi e'itro'esc =ulti#ele două cu'rinz(ndc(te @ #e#$ri, dintre care ! clerici şi 4 laici>%

8cest siste# de or)anizare *ăcea 'osi$ilă 'artici'area unui nu#ăr#are de ro#(ni la a*acerile $isericii, nce'(nd cu 'aro0iile şi '(nă la#itro'olie% +on)resele $isericeşti, ca şi şedinţele consistoriale, erau

ocazii 'entru discutarea unor 'ro$le#e care nu rareori atin)eau s*era'olitică, econo#ică sau culturală%n 1C79, E% Brote este ales #e#$ru al +onsistoriului itro'oliei% Aa

ocu'a această *uncţie '(nă n anul 1CCC% +a asesor consistorial, *ace'arte din senatul e'itro'esc, n a cărui sarcină se a*la ad#inistrarea*ondurilor $isericii ortodoe% l nt(lni# 'entru 'ri#a dată la şedinţelesenatului n ziua de 7 iulie 1C79% La 11!; iulie, +% /tezar este alescasier, iar el controlor4;% 8ceeaşi *or#aţie ca la 8stra, ceea ce nsea#năcă cei doi de'uneau #'reună o activitate rodnică% &e-a lun)ul anilor a

'artici'at la a'roa'e toate şedinţele, care se n#ulţeau #ereu, se#n alcreşterii volu#ului de lucrări, odată cu s'orirea averii% /e cu#'ăraucase, 'ă#(nt, se *ăceau di*erite o'eraţiuni *inanciare, se controlaaverea şcolilor, sarcini care reveneau lui +% /tezar şi E% Brote, #ai alesulti#ului44%

4! 8tatutul organic al #isericii greco+orientale române din Ungaria şiTransilvania, /i$iu, 1CC1%4; 8r0iva itro'oliei /i$iu Protocolul şedinţelor "onsistoriului arhidiecesan

epitropesc '(7)%44 8#ănunte des're această activitate se )ăsesc n lucrarea lui +onstantin/tezar şi Eu)en Brote, ro veritate, /i$iu, 1C9<% E% Brote se re*eră aici la #uncalor, n #i6locul unui senat e'itro'esc .co#'us nu#ai din asesori onorari, care



aralel cu activitatea la 8stra şi la itro'olie, l vede# nce'(nd săai$ă un rol şi n conducerea #işcării naţionale% n cadrul artiduluiaţional 3o#(n din Transilvania 'ro'riu-zisă continua dis'uta dintre'asivişti - care şi i#'useseră 'unctul de vedere - şi activişti, a*laţi n#inoritate% eav(nd eistenţă le)ală, 'artidul se ntrunea n con*erinţe

doar cu ocazia 're)ătirii ale)erilor, 'entru a se 'ronunţa asu'ra tacticiide ur#at%n 1C7C, con*erinţa electorală s-a ntrunit la /i$iu, la C!< iulie, su$

'reşedinţia vicarului icolae o'ea5 'rezenţa nu a *ost 'reanu#eroasă, #ulte cercuri electorale netri#iţ(nd dele)aţi4"4"% nco#isia de 'ro'uneri, *or#ată din 9 'ersoane, s-au ciocnit din nou'unctele de vedere o'use n le)ătură cu 'artici'area sau ne'ar-tici'area la ale)eri% :a'te #e#$ri ='rintre care şi ra'ortorul co#isiei D%Bariţiu> au luat a'ărarea 'asivităţii, ceilalţi doi =% /trăvoiu şi %

+ristea> cer(nd intrarea n activitate% +on*erinţa a 'ri#it 'ri#a'ro'unere cu ;@ de voturi contra !", rezultat care dovedea totuşieistenţa unui nu#ăr a'recia$il de 'artizani ai activis#ului% /-a'rocla#at solidaritatea tuturor 'artici'anţilor, n sensul că #inoritateaactivistă s-a su'us liniei trasate de #a6oritate%

+o#itetul central electoral, ales n şedinţa a treia din 9!1 iulie,re*lecta această situaţie% /e co#'unea din 7 'ersoane, acce'tate toatecu unani#itate icolae o'ea, Deor)e Bariţiu, Va0aria Boiu, &i#itrie+o#şa, Aisarion 3o#an, Iosi* Godoşiu şi Eu)en Brote% Ulti#ul n v(rstă

de !7 de ani, era cel #ai t(năr =% o'ea, ales 'reşedinte alco#itetului, avea "! de ani, D% Bariţiu @@, V% Boiu 44, &% +o#şa ;!, A%3o#an 4" şi I% Godoşiu 4C>% &intre ei, 'otrivit declaraţiilor *ăcute n *aţacon*erinţei, D% Bariţiu, I% Godoşiu şi A% 3o#an susţineau *er#'asivitatea, n ti#' ce % o'ea şi % +ristea erau activişti% u şti# cu#a votat E% Brote, dar 'resu'une# că at(t el, c(t şi &% +o#şa, *ăc(nd'arte din )ru'area de la .Tele)ra*ul ro#(n., condusă de % +ristea, nclinau s're activis#% Ti#' de #ai #ulţi ani, E% Brote a *ăcut 'olitică'asivistă, deoarece condiţiile o i#'uneau şi #a6oritatea o cerea, dar nu

din convin)ere% /'iritul său ener)ic, tinz(nd s're a*ir#are 'e toate'lanurile, l a'ro'ia #ai #ult de conce'ţia ade'ţilor activis#ului dec(tde a lui D% Bariţiu%

8ctivitatea noului co#itet =n care E% Brote nde'lineşte *uncţia de

dacă veneau de ;-4 ori la şedinţă ntr-un an.% +% /tezar, *iind $ătr(n, .nu #ai'utea is'răvi el sin)ur toate şi descărca din c(nd n c(nd c(te ceva 'e u#erii#ei #ai tineri% :i ast*el a# #ers nainte a'roa'e zece ani de zile% Undecredea# că este li'să de noi, ne ducea#5 unde alţii nu-şi *ăceau datorinţa o*ăcea# noi 'e a lor şi avea# totdeauna un sin)ur sco' să n#ulţi#, să s'ori#

şi să asi)ură# averea ar0idiocezei. ='% ;9>% ntre 1C79-1CCC averea a crescutde la 7<<%<<< la a'roa'e !%<<<%<<< *lorini%4" entru con*erinţa din 1C7C, vezi T%A% ăcăţian, op/ cit/, vol% AI, /i$iu, 191<, '%@;<-@4!%



casier> a *ost destul de #ăr)inită, şi nici nu 'utea *i alt*el% işcareanaţională se a*la ntr-o 'erioadă de re*lu, at(t din 'ricina 'resiunilor)uverna#entale, c(t şi din cauza dezor)anizării interne% 3o#(nii erau n c0i' arti*icial divizaţi n două 'artide, unul 'entru Transilvania, altul'entru Banat şi Un)aria, ur#(nd tactici di*erite% ai #ult, du'ă cu#

a# arătat, şi n Transilvania 'ro'riu-zisă eista o dez$inare n 'ro$le#atacticii% /in)ura soluţie 'entru a *ace din #işcarea naţională o *orţăca'a$ilă să 6oace un rol 'olitic era uni*icarea 'artidelor şi sta$ilireaunui sin)ur 'ro)ra#, unei sin)ure linii de conduită%

Ur#area a *ost convocarea con*erinţei electorale 'entru data de 1!#ai st% n% 1CC1, la /i$iu% n aceeaşi zi, du'ă-a#iaza, s-au ntrunit ncon*erinţă co#ună dele)aţii a#$elor 'artide ro#(neşti, n vedereauni*icării lor% /-au 'rezentat 1<; dele)aţi din Transilvania 'ro'riu-zisă şi"! din restul teritoriilor locuite de ro#(ni% E% Brote nu a 'artici'at ca

dele)at la lucrările con*erinţei, din #otive necunoscute 'recis, dar care'ot *i $ănuite% ai nt(i, relaţiile sale cu #ulţi dintre conducătorii#işcării naţionale nu erau şi nu vor *i niciodată $une, ur#are a vi)oriicu care criticase .*or#ele *ără *ond. ale acestei #işcări% ai i#'ortanteste nsă dezacordul 'rinci'ial care l a'unea liniei o*iciale% E% Brote nu'utea *i de acord cu tactica 'asivistă, din ce n ce #ai răs'(ndită ncadrul #işcării naţionale% u 'utea *i de acord nici cu li'sa unei liniiunice, nici cu sla$a 'reocu'are a conducerii 'entru 'ro$le#eleecono#ice şi sociale, care constituiau totuşi $aza unei a*ir#ări 'olitice

serioase% n această vre#e tre$uie căutată ori)inea ru'turii care vaduce la nte#eierea .Tri$unei. şi căutarea unei noi orientări n 'oliticanaţională%

entru a ilustra #ai $ine 'unctele vulnera$ile ale 'oliticii artiduluiaţional, a#inti# 'e scurt rezultatele con*erinţei din 1CC1% La 14 #ailucrările au luat s*(rşit, rezultatul *iind *uziunea celor două 'artide ntr-un sin)ur artid aţional 3o#(n, a cărui tactică nu era nsă unică'entru Transilvania 'ro'riu-zisă se #enţinea 'asivis#ul, iar 'entru restactivis#ul% /-a ado'tat n unani#itate Programa partidei naţionale

române din Ungaria şi Transilvania, n nouă 'uncte4@

% ri#ul 'unctrevendica autono#ia Transilvaniei% 8l doilea, *olosirea li#$ii ro#(ne nad#inistraţie şi 6ustiţie, n toate ţinuturile locuite de ro#(ni% 8l treilea,nu#irea de *uncţionari ro#(ni sau care cunosc li#$a ro#ană n acesteţinuturi% 8l 'atrulea, .revizuirea le)ii des're e)ala ndre'tăţire anaţionalităţilor n *avoarea acestora, loiala şi reala eecutare a tuturorle)ilor.% 8l cincilea, res'ectarea autono#iei $isericeşti şi şcolare,a6utorarea şcolilor şi altor instituţii culturale ro#(ne de către stat% 8lşaselea, .crearea unei le)i electorale 'e $aza su*ra)iului universal, sau

cel 'uţin ca *iecare cetăţean, care e su'us la dare directă, să *ie nvestit cu dre't de ale)ere.% n 'unctul şa'te se arată că artidul

4@ T%A% ăcăţian, op cit/, vol% AII, '% ;;-;4%



aţional va lu'ta contra tuturor tendinţelor de deznaţionalizare%unctul o't se re*eră la cola$orarea 'artidului, n ce 'riveşte unelere*or#e, cu alte *orţe 'olitice care ţin sea#a de $unăstarea 'o'orului%n s*(rşit, la ulti#ul 'unct se enunţa .c0estiunea dualis#ului ne*iindastăzi la ordinea zilei, 'artida naţională şi rezervă a se 'ronunţa

asu'ra ei la ti#'ul său.% +o#itetul central ales era *or#at din A%Ba$eş, D% Bariţiu, % +os#a, &% anole, % o'ea, D% o' de Băseşti, I%3aţiu, A% 3o#an, D% /ecula, % /tănescu, 8% Tro#$itaş, 'reşedinte *iindartenie +os#a%

ute# 'resu'une că E% Brote nu a *ost de acord cu toate 0otăr(rilecon*erinţei, unele dintre ele $une, dar altele discuta$ile% /e #enţineauast*el, deşi 'artidele *uzionaseră, două linii tactice di*erite activitate şi'asivitate% revederile 'ro)ra#ului aveau un caracter a'roa'e eclusivnaţional, lăs(nd la o 'arte #arile 'ro$le#e econo#ice şi sociale% +a

a)rono# şi econo#ist, interesat #ai ales de soarta ţăranilor, E% Brotenu 'utea su$scrie un 'ro)ra# care considera aceste as'ecte caineistente% n 'lus, at(t el, c(t şi, n )eneral, )ru'area de la .Tele)ra*ulro#(n. ar *i dorit *uziunea nu *or#ală, ci or)anică, a celor două 'artide,'rin ado'tarea unei sin)ure tactici, de 're*erat activis#ul%

+on*uzia 'olitică era #are şi devenea tot #ai necesară reluarea, 'eun 'lan #ai nalt şi cu *orţe s'orite, a #işcării de rennoire, )ru'ată, cuc(ţiva ani nainte, n 6urul .Foişoarei Tele)ra*ului ro#(n.% .Tele)ra*ulro#(n., cu toată 'ersonalitatea re#arca$ilă şi s'iritul desc0is al

'ri#ului său redactor, nu 'utea #er)e 'rea de'arte5 *iind or)anulitro'oliei, orice iniţiativă care ar *i co#'ro#is atitudinea #oderată şide res'ect *aţă de )uvern a $isericii, nu ar *i avut sorţi de iz$(ndă%oate că s'eranţele tinerei )eneraţii ar *i continuat totuşi să se ndre'te s're .Tele)ra*ul ro#(n., dacă deznodă#(ntul nu s-ar *i'rodus 'e neaşte'tate% Un articol anti)uverna#ental 'u$licat de I%/lavici, n octo#$rie 1CC;47, nsea#nă #ai #ult dec(t 'utea su'orta#itro'olitul iron 3o#anul, care, 'resat la r(ndul său de autorităţi,'retinde şi o$ţine de#isia lui % +ristea4C% /că'at de acest 'reot

inco#od, ziarul itro'oliei 'oate deveni n s*(rşit o 'u$licaţie o*icială aacestei instituţii şi ni#ic #ai #ult, ieşind din circuitul ideilor noi şi'ierz(ndu-şi tre'tat in*luenţa% 2dată cu 'lecarea lui % +ristea, deveneaur)entă necesitatea n*iinţării unui nou or)an de 'resă% 2 intensăactivitate, ncununată '(nă la ur#ă de succes, va ntre'rinde naceastă direcţie E% Brote%

Eveni#entele 'olitice, activitatea econo#ică sau culturală, s-ausu'ra'us n 6urul anului 1CC< 'este o viaţă 'ersonală şi de *a#ilie, nuli'sită de nt(#'lări, 'e care nu le 'ute# reconstitui nsă dec(t

*ra)#entar%47 R0splat0F n . Tele)ra*ul ro#(n., ???I =1CC;>, nr% 11@ =@1C octo#$rie>%4C . Tele)ra*ul ro#(n., ???I =1CC;>, nr% 117 =C!< octo#$rie>%



ecazurile se acu#ulează n *a#ilia Brote% n iunie 1C79 #oare lanu#ai !4 de ani, *ratele #ai #ic al lui Eu)en, Aaleriu Brote, devenitco#erciant5 şi-a s*(rşit viaţa de'arte de casă, la LudWi)s$ur) =nXYrtte#$er)>49% este c(teva luni, la v(rsta de !; de ani, #oare şi+onstanţia, soţia lui &% +o#şa"<% u du'ă #ultă vre#e va nceta din

viaţă, la Aiena, şi E#il Brote, #edicul%n aceşti ani, Eu)en Brote tre$uie să *i #ers n #ai #ulte r(nduri laBucureşti% u ave# ştiri des're aceste călătorii, nu şti# dacă nca'itala 3o#(niei s-a nt(lnit cu ziarişti sau oa#eni 'olitici, cu di*eriţitransilvăneni a*laţi aici% /in)urul *a't cert este că la Bucureşti s-acăsătorit cu 8na Trianda*il =născută n 1C"4>% +ăsătoria a avut loc la !1se'te#$rie st% v% 1CC<, la $iserica Lucaci"1% 8na #ai *usese căsătorită ntre 1C7!-1C79 cu Ioan o'a, cunoscut ca redactor al revistei u-#oristice si$iene .+alicul.% Aiitorii soţi se cunoscuseră la /i$iu%

&ivorţ(nd de 'ri#ul soţ, 8na se ntorsese la Bucureşti, unde locuia #'reună cu tatăl său +onstantin Trianda*il, ne)ustor% Este )reu des'us ce rol a 6ucat ea n viata lui E% Brote% 2 nt(lni# ca #e#$ră *oarteactiva a .3euniunii ro#(ne de c(ntări. din /i$iu% Inter'reta, $ucur(ndu-se de succes, arii din o'ere, aco#'aniată la 'ian de inerva, soţia lui8urel Brote =diri6orul reuniunii *iind cunoscutul co#'ozitor Deor)e&i#a>%

n 1CC4, c(nd cariera 'olitică a lui E% Brote se a*la la o #arerăs'(ntie, 'ersonalitatea sa era 'e de'lin *or#ată% Un o# care l-a

cunoscut $ine, /e'ti#iu 8l$ini, considera că .se distin)e 'rincal#itatea, clasitatea şi lo)ica str(nsă a discursurilor sale, care de#ulte ori sunt 0otăr(toare n c0estii )rele şi delicate%%% +a o# - continuăel - Eu)en Brote este o natură #uncitoare, liniştită, cu#'ătată şi ca#rezervată%%% iciodată nu-şi 'ierde s(n)ele rece, nu 'rovoacă şi nu lu'tădec(t cu 'uterea ar)u#entelor."!% /-ar #ai 'utea s'une că, su$ o n*ăţişare rece, se ascundea n E% Brote o *ire 'asionantă, uneorinedrea'tă *aţă de adversari, şi o *oarte #are a#$iţie, un s'iritdo#inator% &acă a# ncerca să )ăsi# nota 'rinci'ală a inteli)enţei

sale, crede# că ar *i s'iritul realist şi li#'ede% n sc0i#$, nu are #ultă49 ecrolo)ul n . Tele)ra*ul ro#(n., ??AII =1C79>, nr% 71 =!1 iunie st% v%>%"< ecrolo)ul n . Tele)ra*ul ro#(n., ??AII =1C79>, nr% 117 =@ octo#$rie st% v%>%"1 2 scurtă notă este 'u$licată n . Tele)ra*ul ro#(n., ??AIII =1CC<> nr% 11" =;<se'te#$rie>% +ăsătoria este nre)istrată n Registrul pentru c0s0toriţi pe anul'((, =culoarea ne)ru>, a*lat la 8r0iva Istorică +entrală a /tatului Bucureşti,Fond starea civilă% &osarul căsătoriei, nr% 1C"1CC< se a*lă n acelaşi *ond%"! Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, 8r0iva /% 8l$ini, I #ss 17, *% 1%

+d% 1C94 - col% 4



i#a)inaţie, nu este o#ul visurilor şi idealurilor nde'ărtate% 8 *ost unevoluţionist, nu un revoluţionar% +ontradicţia ntre nţele)ereasu'erioară a realităţii i#ediate şi nenţele)erea #ersului )eneral alsocietăţii, a #arilor trans*or#ări sociale şi naţionale ce se a'ro'iau, aconstituit cauza eşecului *inal al unor e*orturi re#arca$ile%



III. Tr!,un# (188+-189)

nte#eierea .Tri$unei. a *ost rezultatul a două şiruri de eveni#enteşi 'oate *i ast*el 'rivită din două 'uncte de vedere%

n 'ri#ul r(nd, istoria ei re'rezintă continuarea activităţii tinerilor)ru'aţi #ai nainte la .Tele)ra*ul ro#(n. şi la .Foişoara Tele)ra*uluiro#(n.% Erau, du'ă cu# a# văzut, oa#eni cu o *ru#oasă 're)ătire,#ai ales ştiinţi*ică, o$ţinută 'rin *ilieră )er#ană, c(şti)aţi de ideile 6uni#iste de 'este #unţi, s'irite n )eneral 'ractice, care res'in)eau.iluziile. #işcării naţionale şi nţele)eau să 'ornească eclusiv de larealitate%

&u'ă de#isia *orţată a lui % +ristea, ră#asă *ără 'osi$ilitatea de ase #ani*esta 'rin 'resă, )ru'area a nce'ut cu deose$ită ener)ie

acţiunea 'entru editarea unei )azete noi% /-au sta$ilit contacte cu 8urelureşianu, din 1C77 directorul .Dazetei Transilvaniei., cel #ai vec0iziar ro#(nesc de 'este #unţi =nte#eiat n 1C;C>11% Bo)atul şi)enerosul ne)ustor $raşovean &ia#andi anole =1C;;-1C99> a o*eritun s'ri6in #aterial n vederea trans*or#ării .Dazetei Transilvaniei . ncotidian =a'ărea '(nă atunci de trei ori 'e să'tă#(nă> şi #utării sale la/i$iu5 era vor$a deci de o *uziune a vec0ii 'u$licaţii cu )ru'areasi$iană% n aceste condiţii i s-a o*erit lui 8% ureşianu, 'rin E% Brote,direcţia nou lui ziar% 8u avut loc discuţii, la Braşov şi /i$iu, la care a

'artici'at şi E% Brote% 8% ureşianu s-a arătat ne0otăr(t, a'oi aacce'tat, ca nu#ai du'ă c(teva zile să renunţe de*initiv, 0otăr(ndu-sesă trans*or#e sin)ur, *ără )ru'area de la /i$iu, .Dazeta Transilvaniei. n cotidian =la 41@ a'rilie 1CC4>%

Eşecul ncercării de *uziune a avut o cauză su$iectivă - dorinţa lui 8%ureşianu de a 'ăstra vec0ea )azetă - dar şi una o$iectivă% ntre celedouă )ru'ări eistau deose$iri de vederi n 'ro$le#ele #işcăriinaţionale, si$ienii dovedindu-se #ai su'li, #ai .realişti., n ti#' ce$raşovenii se #enţineau 'e o 'oziţie .intransi)entă. %

/in)ura soluţie care ră#(nea lui E% Brote şi 'rietenilor săi era n*iinţarea unui ziar nou, la /i$iu% Aa avea nu#ele . Tri$una., ales de I%Bec0nitz, *iind editat de o societate 'e acţiuni, .Institutul ti'o)ra*ic. % /-au *ăcut .#ai #ulte e#isiuni de acţiuni% &in 'ri#a e#isiune de 4<%<<<*l% au *ost rezervate acţiuni de "%<<< *l% 'entru 'ersoane ce ar *i voit,'oate, #ai t(rziu, să ia 'arte la ntre'rindere, iar din ca'italul de vreo;"%<<< *l%, ast*el adunat, s-a cu#'ărat o ti'o)ra*ie şi s-a de'us cauţiu-

1

entru tratativele viitorilor tri$unişti cu 8urel ureşianu, vezi 8%8% ureşianu,Un docu#ent i#'ortant relativ la )eneza . Tri$unei. din /i$iu, etras din . OaraB(rsei., Braşov, 19;@% /e 'u$lică o scrisoare a lui E% Brote către 8% ureşianudin ! #artie 1CC4%



nea ele @%<<< *l% 'entru ziarul .Tri$una.!!%8ceastă evoluţie *irească a unui curent a'ărut din necesităţile

sociale şi 'olitice transilvănene este nsă nu#ai 'ri#ul as'ect caretre$uie luat n consideraţie 'entru a e'lica *eno#enul tri$unist% 8doua cauză a a'ariţiei .Tri$unei . se a*lă 'este #unţi, n viaţa 'olitică

din 3o#(nia%n 1CC;, statul ro#(n - la c(r#a căruia se a*la din 1C7@ un )uvernnaţional li$eral, condus de Ion% +% Brătianu - aderase la Tri'la 8lianţă%/ta$ilirea unor relaţii 'olitice s'eciale cu Der#ania şi, #ai ales, cu8ustro-Un)aria, aducea cu sine nsă şi necesitatea luării n consideraţiea unei 'ro$le#e delicate situaţia ro#(nilor din #onar0ia 0a$s$ur)ică%Duvernul nu 'utea ne)li6a acest as'ect, care se $ucura de o atenţie'rivile)iată din 'artea tuturor ro#(nilor% n acelaşi ti#', dacă lu'tatransilvănenilor, s'ri6iniţi de *raţii lor ele 'este #unţi, s-ar *i intensi*icat,

situaţia 3o#(niei *aţă ele noii săi aliaţi risca să devină di*icilă% işcareanaţională din Transilvania era, aşadar, o ar#ă reduta$ilă, dar cu du$lutăiş, n #(na *iecărui )uvern ro#(n se 'utea servi de ea, nsă tot 'rinea 'utea *i do$or(t%

n *aţa acestei situaţii şi ţin(nd sea#a şi ele *a'tul că transilvăneniiaveau nevoie ele s'ri6in, #aterial şi #oral, )uvernul ro#(n a ncercatsă sta$ilească un control asu'ra evoluţiei 'olitice ele 'este #unţi% +elales 'entru sta$ilirea le)ăturii a *ost Ioan /lavici%

ntr-adevăr, scriitorul era 'ersona6ul cel #ai 'otrivit n vederea unui

ase#enea sco'% artizan neclintit al cola$orării tuturor ro#(nilor =./oarele 'entru toţi ro#(nii la Bucureşti răsare., s'unea el>, dar totuşile)alist, nu ar *i ad#is să stea n *runtea unei #işcări anti0a$s$ur)ice% Puni#ist cunoscut, 'ăstrase tot ti#'ul le)ături n Transilvania,cola$orase cu 0ărnicie la )azetele de acolo, iar n 3o#(nia sea'ro'iase şi de li$erali%

+ei care l-au nde#nat să 'lece la /i$iu au *ost #ai ales li$eralii='otrivit a#intirilor sale, % Mo)ălniceanu, I%+% Brătianu, iar dintre 6uni#işti T% 3osetti>;% &in di*erite #otive, alţii, ca T% aiorescu, %%

+ar', &%8% /turdza, l s*ătuiau să nu acce'te% 3ezervele lor 'riveau nsănu#ai 'ersoana lui I% /lavici =n care, #ai ales 6uni#iştii, vedeau unscriitor, şi #ai 'uţin un o# 'olitic>, nu 'rinci'iul unui control asu'ra#işcării naţionale de 'este #unţi5 dovadă este *a'tul că toc#ai &%8%/turdza va deveni 'rinci'alul susţinător al lui I% /lavici şi altri$unis#ului%

n luna #artie 1CC4, I% /lavici se a*la la /i$iu, 'artici'(nd la uneledintre discuţiile a#intite cu 8% ureşianu5 n scurt ti#' a devenitdirectorul .Tri$unei. &acă nainte de sosirea sa rolul 'rinci'al n

! I% /lavici, 4Tri#una4 dlui dr/ !/ Raţiu/ Eplic0ri documentare, 2răştie, 1C9@, '%4%; Ioan /lavici, Amintiri, Bucureşti, 19<7, '% !@7%



're)ătirea noului or)an de 'resă l-a avut E% Brote, acu#, desi)ur,acesta trece 'e al doilea 'lan% I% /lavici era o 'ersoană #ult #aicunoscută, nce'use să se $ucure de notorietate literară şi - #ai ales -avea #ulte le)ături 'olitice n 3o#(nia% u tre$uie nsă crezut căscriitorul a i#'us vreun 'unct de vedere, n dezacord cu conce'ţia

celorlalţi% :i si$ienii erau n *elul lor 6uni#işti şi nţele)eau 'ro$le#anaţională n ter#eni ase#ănători%ri#ul nu#ăr al .Tri$unei. a'are la 14!@ a'rilie 1CC4, av(nd n

*runte un articol-'ro)ra#, intitulat "0tre pu#licul românG /e#natarii săi- " din /i$iu şi " din Braşov - sunt Ioan Bec0nitz, 8urel Brote, directorulBăncii Transilvania, Eu)en Brote, Ioan &usoiu, co#erciant, &ia#andianole, co#erciant, /i#eon ăr)inean, avocat, Ioan ea)oe, #edic,Deor)e B% o'', *a$ricant, Ioan de reda, avocat, Ioan /lavici% &e re-#arcat *a'tul că #ulţi dintre ei sunt oa#eni de a*aceri industriaşi,

co#ercianţi sau *inanciari, 'recu# şi intelectuali cu o 're)ătireştiinţi*ică% n )eneral, cei care au iniţiat #işcarea tri$unistă sunt şioa#eni cu o $ună situaţie #aterială% &e la nce'ut, .Tri$una. ne a'areca o 'urtătoare de cuv(nt a tinerei $ur)0ezii ro#(neşti din Transilvania, dornică să-şi asi)ure o 'oziţie econo#ică şi 'oliticăsatis*ăcătoare%

ro)ra#ul .Tri$unei.4 este sc0iţat n " 'uncte5 nu este li'sită deinteres o 'aralelă ntre el şi 'ro)ra#ul - n 9 'uncte - al artiduluiaţional 3o#(n, din care )ru'area tri$unistă considera că *ace 'arte%

La 'ri#ul 'unct se arăta că Un)aria este un stat 'oli)lot5 'rin ur#are,niciun 'o'or nu tre$uie să *ie o'rit n dezvoltarea sa *irească% La'unctul ! se considera 'o'orul ro#(n ca un ele#ent de ordine n stat%unctul ; declara ca tactică a ro#(nilor rezistenţa 'asivă, din 'ricina*a'tului că le)ile statului sunt ncălcate de autorităţi% La 'unctulur#ător, tri$uniştii arătau că nu vor intra n tratative cu niciun *actor al'uterii 'olitice, ece't(nd situaţia c(nd s-ar o*eri ro#(nilor )aranţiisi)ure% n s*(rşit, ulti#ul 'unct susţine autono#ia Transilvaniei%

8st*el enunţat, 'ro)ra#ul 'oate induce n eroare% El nu cores'unde

dec(t 'arţial 'ro)ra#ului real al tri$uniştilor% 8tacaţi din #ai #ulte'ărţi ncă nainte de a'ariţia ziarului, din #otive tactice, ei au introdus n *runtea 'ri#ului nu#ăr şi idei *aţă de care #ani*estau un totalsce'ticis#% unctele ; şi " *i)urează nu#ai de *or#ă n 'ro)ra#ultri$unist% I% /lavici avea să i scrie n #odul cel #ai clar lui T% aiorescu,la !C #ai 1CC@ .ro)ra#ul din /i$iu e 'oliticeşte )reşit, *iindcă nurezolvă cestiunea naţională şi ne izolează de celelalte naţionalităţi, carenu au niciun interes de a se e'une 'entru autono#ia 8rdealului, nicide a *ace cauză co#ună cu noi care nu tri#ite# de'utaţi n dietă%%% La

anul viitor se *ac ale)erile 'entru dietă% ncă la toa#nă ar tre$ui dar săse 0otărască lucrurile ntr-un *el ori ntr-altul% &acă ncercarea reuşeşte,

4 "0tre pu#licul românG, n .Tri$una., I =1CC4>, nr% l =14!@ a'rilie>%



ne 'une# 'e lucru%%% ."%8ve# aici sc0iţată ideea 'ărăsirii tacticii 'asiviste şi reintrarea n

activitatea 'arla#entară, n nţele)ere cu celelalte 'o'oare asu'rite dinUn)aria5 'aralel, ur#a să se renunţe la autono#ia Transilvaniei, consi-derată o cerere nvec0ită% oziţia era n esenţă 6ustă, căci tre$uia

de'ăşită ideea unei autono#ii nu#ai 'entru Transilvania 'ro'riu-zisă, n vederea unirii tuturor ro#(nilor% &esi)ur, aceste 'ăreri, 'rivindsc0i#$area tacticii 'artidului, sunt ncă va)i5 ele ne a'ar nsă ntr-olu#ină #ai 'uternică, dacă ţine# sea#a de *a'tul că, 'este undeceniu, tri$uniştii vor *i cei care declanşează ca#'ania 'entru'ărăsirea 'asivis#ului şi trecerea la activis#%

unctul 4 al 'ro)ra#ului .Tri$unei. lăsa să se ntrevadă 'osi$ilitateaunor tratative ntre #işcarea naţională şi )uvernul #a)0iar% 8se#eneacontacte ur#au să ai$ă loc nsă nu#ai n cazul c(nd s-ar *i acordat

ro#(nilor su*iciente )aranţii% u era vor$a aici de o cedare, ci de're)ătirea unor ne)ocieri care, #ai de vre#e sau #ai t(rziu, du'ă'ărerea tri$uniştilor, tre$uiau să ai$ă loc%

+redinţa n 'osi$ilitatea unei nţele)eri cu 'uterea de stat, no$ţinerea unor concesii din 'artea acesteia, a constituit #areanaivitate a tri$unis#ului, duc(nd '(nă la ur#ă la destră#area #işcării%n ce 'riveşte ra'orturile dintre ro#(ni şi #a)0iari, .Tri$una. s-a situat, n )eneral, 'e o 'oziţie 6ustă% I% /lavici, E% Brote nu au *ost niciodatăşovini şi, lu't(nd 'entru dre'turile ro#(nilor, au su$liniat totodată

necesitatea unor $une relaţii ntre cele două 'o'oare, n *olosula#$elor 'ărţi%2 idee de valoare a .Tri$unei. a *ost 'er#anenta le)ătură cu vec0ea

3o#(nie% Ti#' de c(ţiva ani, va oscila ntre 6uni#işti şi li$erali,'ăstr(nd cu 'ri#ii #ai ales le)ăturile de ordin literar, dar 're*er(ndu-itot #ai #ult 'e ceilalţi 'e 'lan 'olitic%

u şti# dacă la nte#eierea ziarului au contri$uit şi $anii )uvernuluili$eral% Fa'tul că #ulţi dintre *ondatori erau oa#eni relativ $o)aţi, ca şidi*icultăţile *inanciare 'rin care trece 'u$licaţia cur(nd du'ă n*iinţare,

ar dovedi #ai cur(nd contrariul% &ar acest a6utor nu a nt(rziat să vină,'ut(nd *i 'ro$at cu s'ri6inul #ai #ultor docu#ente% 8st*el, la !14noie#$rie 1CC9, I% /lavici i scria lui T% aiorescu, re*erindu-se la0otăr(rea lui, cu doi ani nainte, de a se ntoarce n 3o#(nia

. %%%#-a# şi 0otăr(t să #ă ntorc, nu#ai nsă du'ă ce #i se dăduserăasi)urări că eistenţa .Tri$unei. va *i asi)urată 'rin o su$venţiuneanuală de "-C #ii de lei, 'e care n-avea# nsă să o 'ri#esc dec(t du'ăce voi *i 'lecat de aici% :i, n adevăr, dl% Bianu a şi venit la Braşov ca să-#i aducă C #ii, din care avea# să-#i aco'ăr şi c0eltuielile de călătorie

.% (nă la ur#ă, nu a #ai 'lecat% .8# luat dar $anii, #-a# ntors cu ei" Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, / @<=1C> ?AII =/crisoarea lui I%/lavici către T% aiorescu din !C #ai 1CC@>%



la /i$iu şi a# ră#as aici.@%86utor din 3o#(nia, #ai ales de la li$erali, au 'ri#it tri$uniştii şi n

alte ocazii% Ioan Bianu =1C"@-19;">, ardelean de l(n)ă Bla6, devenitdirectorul Bi$liotecii 8cade#iei şi 'rieten inti# al lui &%8% /turdza, eraunul dintre acţionarii .Institutului ti'o)ra*ic.7% +ores'ondenţa dintre el

şi E% Brote se re*eră adesea la s'ri6inul #aterial dat de I% Bianu sau 'rinI% Bianu ziarului%86utorul li$eral nu tre$uie nsă su'raa'reciat% &acă .Tri$una. s-a

'utut #enţine, cu destule di*icultăţi, a *ost n 'ri#ul r(nd 'rin#i6loacele 'ro'rii, de #ulte ori 'rin 6ert*ele #ateriale ale celor din 6urulsău% /ituaţia a devenit critică #ai ales du'ă trecerea li$eralilor no'oziţie =1CCC>% 8cu# I% Bianu i scria lui E% Brote că, n 'rivinţasărăciei, au a6uns să *ie e)ali, n loc de $ani d(ndu-i s*atul .scoateţi a'ădin 'iatră şi să vă ţineţi.C% n )eneral, cu toate variaţiile i#'use de

con6unctura 'olitică, le)ătura ntre tri$unişti şi artidul aţional Li$erala devenit, de-a lun)ul anilor, tot #ai str(nsă%n sc0i#$, du'ă c(ţiva ani, ru'tura 'olitică dintre .Tri$una. şi

6uni#işti era totală% Qoi - i scria desc0is I% /lavici lui T% aiorescu, la!14 noie#$rie 1CC9 - deşi a#ici literari ai .6uni#iştilor. de 'este+ar'aţi, nu sunte# 6uni#iştiR9% Puni#ea, ado't(nd o 'olitică *oarte'rudentă - cu toate că n esenţă nu di*erită ele a li$eralilor - n'ro$le#a ro#(nilor ele 'este #unţi, nu #ai era si#'atizată de t(năra)eneraţie transilvăneană, deşi cultura acesteia era de *or#aţie

6uni#istă%+a şi ceilalţi #e#$ri ai )ru'ării, E% Brote a de venit tre'tat, din 6uni#ist convins =aşa cu# era n 'erioada .Tele)ra*ului ro#(n.>'artizan al li$eralilor% Tre$uie să *i contri$uit la această sc0i#$are şie'erienţa ne'lăcută a le)ăturilor 'ersonale cu Titu aiorescu% &ec(teva ori, venit la Bucureşti 'entru a căuta s'ri6in, E% Brote a avutocazia să vor$ească cu şe*ul .Puni#ii., cunosc(nd, n saloanele sale, şi'e alţi oa#eni 'olitici şi scriitori%

La !" *e$ruarie 1CC@, T% aiorescu nota Q/cara, interesantă

.Puni#ea. la #ine% Brote de la /i$iu, Davarr =secretar de le)aţie>,+ar', T0% 3osetti, Balş, Gaşdeu, Urec0ea, PacZues =Iaco$ e)ruzzi n%n%>,Ala0uţă, eucescu, ica etc%R1<% 2 altă ntrevedere aiorescu - Brote a

@ Loc% cit%, +ores' %, / @< =!">?AII =/crisoarea lui I% /lavici către T% aiorescudin !14 noie#$rie 1C;9>%7 Loc% cit%, +ores'%, doc% ""%49< =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 17a'rilie 1CC9>%C 8r0iva Bi$liotecii +entrale de /tat, / ;I B=/crisoarea lui I% Bianu către E% Brote

din 1;!" a'rilie 1CC9>%9 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, / =< 1!">?AII1< Titu aiorescu, Hnsemn0ri $ilnice, vol% II =1CC1-1CC@l>, Bucureşti, *%d%, '% ;;C-;;9%



avut loc n vara anului 1CCC, c(nd o#ul 'olitic 6uni#ist care, n o'oziţie,'ro#isese un anu#it a6utor, condiţionează acu# s'ri6inul desc0i#$area atitudinii .$rătieniste. a .Tri$unei.11%

&eşi nu cunoaşte# alte a#ănunte asu'ra acestor ntrevederi,at#os*era discuţiilor o 'ute# nsă intui, citind c(teva r(nduri dintr-o

scrisoare tri#isă de T% aiorescu lui I% /lavici la 719 noie#$rie 1CC9.u ad#it ca ntre &-ta şi #ine să vor$eşti de Eu)% Brote% 8# vor$it cuBrote de " ori n viaţă şi 'rin ur#are nu-l cunosc% Interese, ca acelea decare a vrut să vor$ească Brote cu #ine la ulti#a sa nt(lnire, nu le'utea# discuta cu el, nu *iindcă 'oate nu #erită el toată ncrede rea,dar eu, necunosc(ndu-l, nu o 'utea# avea.1!%

n sc0i#$, E% Brote şi consolidează 'rietenia, care se va dovedi dedurată, cu c(ţiva li$erali% n *e$ruarie 1CC@ are 'ri#a nt(lnire cu&i#itrie 8% /turdza% I% /lavici şi tri#isese 'rietenul cu o scrisoare de

reco#andare, n care e'lica sco'ul #isiunii Q:tiind că ur#ăriţi cu vieinteresare lucrarea noastră, #i-a# luat voie a vă ru)a să $inevoiţi a'ri#i 'e dl Eu)en Brote, care este nsărcinat din 'artea .8sociaţiunii.să adune n 3o#(nia a6utoare 'entru şcoala de *ete ce s-a n*iinţat aicila /i$iuR5 l roa)ă 'e #inistru să *ie si)ur că .este un o#, n care 'uteţisă 'uneţi toată ncrederea şi care nu va ntre'rinde ni#ic *ără de ştireaşi *ără de a'ro$area &-voastre.% n 'lus, E% Brote #ai 'ri#ise nsărcinarea să-i dea lă#uriri asu'ra situaţiei n care se a*la .Tri$una.,.şi de a vă ru)a să $inevoiţi a ne da s'ri6inul ce se 'oate n

#'re6urările actuale.% n concluzie, I% /lavici l asi)ură 'e &%8% /turdza.că aşa vo# *ace, cu# veţi crede de cuviinţă a ne 'ovăţui 'rin &o#nia/a.1;%

/crisoarea este *oarte interesantă 'entru cunoaşterea relaţiilordintre tri$unişti şi li$erali, 'recu# şi 'entru sta$ilirea nce'utuluile)ăturilor lui E% Brote cu &%8% /turdza, le)ături care i vor in*luenţadecisiv cariera şi viaţa% +ei doi oa#eni se ase#ănau n #ai #ulte'rivinţe% 8#(ndoi erau deose$it de 0arnici, #i)ăloşi n #unca lor,intransi)enţi, uneori nedre'ţi *aţă de alţii şi ur#ărind '(nă la ca'ăt un

dru#, c0iar dacă se dovedea )reşit% +a şi E% Brote, &%8% /turdza avea o*or#aţie )er#ană, *iind unul dintre 'uţinii li$erali cu ase#enea studii%Ee#'lele o*erite dovedesc *a'tul că o serie de interese i-a a'ro'iat

'e tri$unişti de li$erali5 n ulti#ă instanţă nsă, ei au căutat să se ndre'te nu s're un 'artid sau altul, ci s're 3o#(nia% oate că nicio)ru'are 'olitică transilvăneană nu a *ăcut at(t de #ult 'entrua'ro'ierea ntre ro#(nii a*laţi de o 'arte şi de alta a +ar'aţilor, 'entru

11 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, 8r0iva I% Bianu, III #ss 4<%1!

I%E% Torouţiu, 8tudii şi documente literare, vol% III, Bucureşti, 19;!, '% 17;-174%1; Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% 1!C%7C< =/crisoarea lui I%/lavici către &%8% /turdza din " *e$ruarie 1CC@>%



o c(t #ai $ună cunoaştere reci'rocă% ncă de la 're)ătirea a'ariţieiziarului, au căutat să-şi asi)ure c(t #ai #ulte a$ona#ente n 3o#(nia%&ia#andi anole, care a lucrat intens 'entru răs'(ndirea .Tri$unei.'este #unţi, insista .să se intereseze de cauza noastră şi *raţii din3o#(nia.1414% +erea să se tri#ită ziarul tuturor #iniştrilor, de'utaţilor

şi senatorilor%&acă Bucureştii re'rezintă 'ri#ul centru s're care se orienteazătri$uniştii, Aiena este al doilea% La .Tri$una. era ncă vie vec0ea iluzie aro#(nilor transilvăneni, credinţa că #'ăratul, cercurile 'oliticeaustriece, i vor s'ri6ini n cele din ur#ă n lu'ta 'entru e#anci'arenaţională% /e e'lică ast*el, ntr-o anu#ită #ăsură, lu'ta tenacedes*ăşurată de tri$unişti ntre 1CC7 şi 1C9!, '(nă au avut c(şti) decauză, 'entru alcătuirea şi naintarea e#orandu#ului la tron%

.Tri$una. s-a #'otrivit cu 0otăr(re tendinţelor ossut0iste de

des'rindere, totală sau 'arţială, a Un)ariei de 8ustria% &acă s'eranţeleossut0iste s-ar *i realizat, ro#(nii din Transilvania nu s-ar #ai *i 'utut)(ndi la un a6utor din 'artea Aienei% &atorită acestei 'oziţii, .Tri$una.co#$ate )ru'area lui 8leandru ocioni, care nu vedea cu oc0i răieventual a se'arare a Un)ariei%

/trate)ia .Tri$unei. ne a'are acu# clară% Baz(ndu-se 'e Bucureşti şiAiena, )ru'area din /i$iu credea că se va 'utea eercita o 'resiunesu*icientă asu'ra Buda'estei 'entru satis*acerea cererilor ro#(neşti%8st*el, 'olitica tri$unistă de'ăşeşte #'re6urările locale, ncadr(ndu-se

n 'olitica euro'eană%ai eista nsă un *actor i#'ortant, de care tre$uia să se ţinăsea#a, cu at(t #ai #ult cu c(t orientarea sa era ase#ănătoare#işcării ro#(nilor lu'ta celorlalte 'o'oare asu'rite din 8ustria şiUn)aria% odul cu# a 'rivit .Tri$una. ideea unei a'ro'ieri de celelalte#işcări naţionale este destul de co#'le % Iniţial, rezervele sunt #ari*aţă de #işcarea slavilor şi de ideea cola$orării ro#(no-slave% Tri$uniştii doreau să 'ăstreze le)ătura cu )er#anii şi să o sta$ilească, n cele din ur#ă, cu #a)0iarii ='e de altă 'arte, conducătorii

'o'oarelor slave din 8ustro-Un)aria, la r(ndul lor, insistau n #od )reşitasu'ra solidarităţii slave, ne)li6(nd de #ulte ori ra'orturile cu alte'o'oare>% 3ealitatea a *ost nsă #ai 'uternică dec(t 're6udecăţiletri$uniste5 lu'ta tot #ai d(rză, 'e #ăsura accentuării asu'riri inaţionale sau a creşterii *orţelor 'ro'rii, a 'o'oarelor din #onar0ia0a$s$ur)ică, nu se #ai 'utea des*ăşura izolat% Le)ăturile sta$ilite erau ncă insu*iciente5 victoria nu 'utea *i o$ţinută dec(t 'rin *or#area unui$loc co#un%

n 1CC@, I% /lavici scria .Tre$uie dar să ne nţele)e# cu )er#anii, cu

14 Loc% cit%, +ores'% / ;< =1> ???II =/crisoarea lui &% anole către I% /lavici dinC!< a'rilie 1CC4>%



s(r$ii, cu slovacii şi cu rutenii asu'ra unui 'ro)ra# co#un.1"% El nsuşiia le)ătura, n această vre#e, cu cercurile slave din Aiena şi ra)a1@%

2 altă 'ro$le#ă care tre$uie lă#urită este cea a ra'orturilor.Tri$unei. cu #asele 'o'ulare transilvănene% &acă #uncitori#earo#(nă nu a atras 'rea #ult atenţia ziarului, n sc0i#$, *aţă de

ţărăni#e tri$uniştii au dovedit un real ataşa#ent, acord(ndu-i un a6utore*ectiv şi 'ri#ind la r(ndul lor un s'ri6in constant% n această direcţiecontinuă să se a*le 'e 'ri#ul 'lan Eu)en Brote% Un articol al său din1C91, se#ni*icativ intitulat Talpa ţ0rii 17, dovedeşte continuarea, şi n'erioada tri$unistă, a ideilor sale din tinereţe% .Deneraţiunea #ai nouăşi #ai nvăţată - scrie el - are #ai 'resus de toate datorinţa a contri$ui'rin lu#ina sa c(şti)ată la #$unătăţirea sorţii *raţilor lor ră#aşi tot lasate cu 'lu)ul şi cu sa'a n #(nă şi cu sărăcia n casă% Ea are s*(ntadatorinţă a ntinde ţăranului 'lu)ar #(na 'entru a-l ridica şi 'e el la un

nivel #ai nalt%%% +ăci, lu#ea oricu# se va nv(rti, ţăranul este şi vară#(ne tal'a ţării%%% 86utorarea ţăranului tre$uie să *ie i#ediată şite#einică, adică a'licată la )os'odăria sa ntr-o *or#ă dăinuitoare% Oarina sa să devină #ai 'roductivă, 'roductele sale să devină de ocalitate #ai $ună, #unca sa destul de )rea să devină #ai $inerăs'lătită%%% 2 or)anizaţiune 'otrivită ar *i constituirea de asocieri,tovărăşii, reuniuni locale sau districtuale, care ur#ăresc anu#itesco'uri, care tind la a6utorul i#ediat şi te#einic al ţăranului din acele'ărţi.%

8ceste idei nu au ră#as 'e 0(rtie, ci au *ost ri)uros a'licate de E%Brote% +ea #ai de sea#ă realizare a sa a *ost nte#eierea .3euniuniiro#(ne de a)ricultură. din co#itatul /i$iului%

ecesitatea n*iinţării unei ase#enea reuniuni1C - n vederea ridicăriinivelului a)riculturii transilvănene - era de #ultă vre#e si#ţită5 n'resă =şi #ai cu sea#ă n revista .Econo#ul., condusă de :te*an o'>se 'urtaseră #ulte discuţii n le)ătură cu această 'ro$le#ă% La nce'utul anului 1CC<, nce'e acţiunea 'ractică n vederea n*ă'tuiriireuniunii5 un 'as nainte se *ace cu ocazia e'oziţiei din 1CC1,

n*iinţ(ndu-se acu#, n vederea redactării statutelor, şi un co#itet,*or#at din 1" #e#$ri, 'rintre care şi E% Brote ='reşedinte *iind I%/terca-:uluţiu, iar secretar &% +o#şa>% /tatutele au *ost naintate

1" Loc% cit%, +ores'% / @< =1C>?AII =/crisoarea lui% I% /lavici către T% aiorescudin !C #ai 1CC@>%1@ I% /lavici, Românii din regatul ungar şi politica maghiar0, Bucureşti, 1C9!, '%;7%17 .Foaia ilustrată., I =1C91>, nr% !; =9!1 iunie>% 3evista era redactată de &%%

Barcianu%1C icolae +ordoş, Preocup0ri de organi$are a unor reuniuni agricole la româniitransilv0neni în secolul ! , n Terra ostra, +ule)ere de #ateriale 'rivindistoria a)riculturii n 3o#(nia, 1971, '% ;;"-;44%



inisterului de interne n 1CC;% 3ăs'unsul #inisterului nu este 'rea ncura6ator se a'ro$ă doar n*iinţarea unei reuniuni restr(nse laco#itatul /i$iului, nu 'entru ntrea)a Transilvanie, cu# ar *i doritiniţiatorii #işcării% n *aţa acestei situaţii, co#itetul se autodizolvă nau)ust 1CC"%

&acă 'lanul iniţial, conce'ut la scară #are, nu s-a 'utut realiza, nu nse#na nsă că tre$uia să se renunţe co#'let la ideea reuniuniia)ricole% +0iar redusă la di#ensiunea unui sin)ur co#itat, o ase#eneareuniune ar *i avut o deose$ită i#'ortanţă, #ai nt(i 'rin i#'ulsul ceur#a să-1 dea a)riculturii din co#itatul res'ectiv, a'oi ca un ee#'luşi 'entru ceilalţi ro#(ni% &u'ă ncetarea activităţii co#itetului, acţiuneaa continuat su$ conducerea lui E% Brote, a*lat n *runtea unui co#itet'rovizoriu%

/-a 'utut ast*el constitui, la 1@!C *e$ruarie 1CCC, .3euniunea

ro#(nă de a)ricultură. din co#itatul /i$iului19

% n articolul de *ond'u$licat n .Tri$una., la 19 *e$ruarie! #artie, - scris 'ro$a$il de E%Brote, - se arată #enirea reuniunii% Ea tre$uia să-i de'rindă 'ea)ricultori să-şi cultive 'ă#(ntul 'otrivit cu natura solului, să creascăsoiuri $une de vite, să realizeze o #ai #are 'roducţie de *ructe, săe'loateze raţional 'ădurile% Este n interesul tuturor .ca 'o'orul să selu#ineze, să-şi s'orească averea şi să lucreze cu un c(şti) c(t se 'oatede #are.% .e t(n)ui# #ereu, scrie el, că sunte# săraci acolo, undesunt #ii şi #ii de $raţe #uncitoare, e #are $o)ăţie, dacă $raţele

acestea lucrează cu 'rice'ere şi calcul.%reşedintele reuniunii a *ost ales, 'e şase ani, E% Brote, iarvice'reşedinte Ioan de reda% /tatutul ado'tat =ela$orat ncă din 1CC7>arăta că Qsu$ nu#ele .3euniunea ro#(nă de a)ricultură din co#itatul/i$iului . se n*iinţează o asociaţiune, cu sco'ul de a lucra la'er*ecţionarea tuturor ra#urilor a)riculturii, a industriilor a)ricole şido#estice, cu# şi la #$unătăţirea #aterială a claselor a)ricole, ndeose$i a cultivatorilor #iciR!<% 3euniunea .ur#ăreşte 'ro)resula)riculturii n toate ra#urile sale, studiază re*erinţele econo#ice, n

deose$i ale 'o'ulaţiunii rurale şi cule)e date n această 'rivinţă,stăruieşte 'entru introducerea re*or#elor, a#elioraţiunilor şiinventiunilor $une n s*era a)riculturii, industriei a)ricole şido#estice%%%.% e#$rii reuniunii a'arţineau tuturor cate)oriilor socialetransilvănene, ceea ce dovedeşte că se ur#ărea interesarea tuturor n'ro)resul a)riculturii% Erau, desi)ur, ţărani, dar şi nvăţători, 'reoţi,notari, di*eriţi 'ro'rietari, 'ri#ari, econo#işti, #edici etc%

entru a o$serva 'unerea n 'ractică a 'revederilor statutare, luă#

19 +onstituirea 4Reuniunii romane de agricultur04 din co#itatul /i$iului, n.Tri$una., A =1CCC>, nr% ;C =1C *e$ruarie1 #artie>%!< 8tatutele Reuniunii romane de agricultur0 din comitatul 8i#iului, /i$iu, 1CCC%





ca# nţe'at şi orator c0i$zuit.!"% 3areori ntre .Tri$una. şi conducereaartidului aţional 3o#(n ='recu# şi celelalte instituţii ale ro#(nilortransilvăneni> a do#nit o nţele)ere de'lină% n re'etate r(nduri relaţiileau a6uns să *ie deose$it de ncordate% &eose$iri 'olitice esenţiale n)eneral nu eistau% .Tri$una. era nsă o )ru'are de oa#eni #ai tineri,

cu o 're)ătire su'erioară culturală şi ştiinţi*ică - n consecinţă dornicisă a6un)ă c(t #ai re'ede 'e 'ri#ul 'lan% /e $ucura, #ai #ult dec(talţii, de 'rieteni şi s'ri6in n 3o#(nia% 8vea, incontesta$il, dintre toate)ru'ările transilvănene, cea #ai solidă 'oziţie n r(ndul #aselorţărăneşti% /-ar 'utea s'une că re'rezenta, 'e 'lan social, ari'a dest(n)a a artidului aţional% 8cest radicalis# al . Tri$unei., 'e l(n)ăunele nenţele)eri 'ersonale, a deter#inat atitudinea ostilă a unorele#ente $ur)0eze $o)ate din *runtea %%3%, din conducerea $ăncilor=a#inti# aici un ndelun)at con*lict cu artenie +os#a> şi a altor

instituţii ro#(neşti%E% Brote avea să se )ăsească ntr-o situaţie dintre cele #aico#'licate, odată cu conturarea .Tri$unei. ca o )ru'are a'arte ncadrul vieţii 'olitice transilvănene% Era *uncţionar al 8strei, 'recu# şi alitro'oliei, *iind n acelaşi ti#' unul dintre conducătorii ziarului%

Intri)ile nu s-au lăsat 'rea #ult aşte'tate% ri#ul teren al n*runtăriia *ost şcoala civilă de *ete, 'atronată de 8stra% ro*esorii erau toţitri$unişti sau si#'atizanţi ai acestora% n se'te#$rie 1CC7, &%%Barcianu, directorul şcolii, a *ost nevoit să de#isioneze =ca şi

directoarea Elena o'>, căci intrase n con*lict cu co#itetul% &irector'rovizoriu este nu#it /e'ti#iu 8l$ini =ncă din 1CC@ 'ro*esor aici>, dar n 1CCC tre$uie să 'ărăsească şi el 'ostul, #'reună cu E% Godoş şi8urelia Fili'escu% Este evident că #ăruntele intri)i şcolare ascundeaunenţele)eri 'olitice #ai )rave ntre tri$unişti şi conducerea 8strei% +aur#are, la ;1 iulie 1CCC, E% Brote adresează adunării )enerale =de la8$rud> o scrisoare, 'rin care se scuză că nu 'oate 'artici'a la lucrărileei, cer(nd n acelaşi ti#' să *ie eli$erat din *uncţia de casier, 'ricina*iind .o diver)enţă 'rinci'ială. de 'ăreri cu co#itetul!@% Lua s*(rşit

ast*el o activitate re#arca$ilă, de 'este un deceniu%n acelaşi ti#' cu criza de la 8stra şi de la şcoala de *ete, ru'tura cutri$uniştii se 'etrece şi n +onsistoriul itro'oliei% retetul este oo'eraţiune *inanciară =convertirea unor $onuri rurale n valoare de7<<%<<< *lorini> e*ectuată n 1CC@ de +% /tezar şi de E% Brote% 8#$iisunt acuzaţi că o'eraţiunea se soldase cu un de *icit de "%@!" *lorini=lucru discuta$il, dar c0iar dacă ar *i *ost adevărat, se trecea 'rea uşorcu vederea *a'tul că, tot n ur#a ad#inistraţiei lor, averea itro'olieis'orise de la 7<<%<<< *lorini la !%<<<%<<<>% n #ai 1CCC sunt aleşi un

nou casier şi un nou controlor, +% /tezar şi E% Brote tre$uind să!" I% /lavici, Amintiri, Bucureşti, 19@7, '% 1<4%!@ 8r0ivele /tatului /i$iu, Fond 8stra, cutia 71, doc% !411CCC%



'ărăsească +onsistoriul la data de 1 iulie% &u'ă 'ărerea lui E% Brote, eravor$a tot des're o*ensiva itro'oliei şi a Băncii 8l$ina #'otriva.Tri$unei.5 'e aceeaşi linie se curăţase şcoala de *ete din /i$iu deele#entele inde'endente şi *usese iz)onit din scaun - a'oi nevoit sătreacă n 3o#(nia - 'roto'o'ul tri$unist /i#eon o'escu, şi, n s*(rşit,

.s-a 'ornit şi ca#'ania n contra noastră, 'entru a ne ridica din'oziţiunile de ncredere ce le avea# unul de 1C, celălalt de 1< ani n#i6locul $isericii noastre.!7%

&e alt*el, #itro'olitul ceruse sinodului să *ie conda#nată .Tri$una.'rintr-un vot, iar 'reoţii să *ie o'riţi de a #ai 'artici'a la ntrunirile'u$lice% &% anole şi şase 'artizani ai săi stăteau n *aţa unei #a6orităţiostile de 49 de'utaţi% ro'unerile #itro'olitului n-au *ost discutate ncele din ur#ă5 dar, notează I% /lavici, .o'escu, Brote, /tezar şi ncăc(ţiva au ră#as 'e c(#'ul de lu'tă.!C%

ărăsirea celor două instituţii, 'e l(n)ă as'ectul său ne'lăcut, a avuttotuşi nse#nătatea de a-i lăsa lui E% Brote #ai #ult ti#' li$er 'entru.Tri$una.% /e a'ro'ia #o#entul c(nd aceasta avea să se s'ri6ine, n'ri#ul r(nd, 'e el%

isiunea, deloc uşoară, de ad#inistrare a ziarului i revenise lui8urel Brote, o# cu te#einică 're)ătire şi ndelun)ată e'erienţăecono#ică şi *inanciară% Iată ce scrie I% /lavici des're activitatea luiQ/arcina de ad#inistrator al .Institutului. şi al ziarului o luase asu'ra sadr% 8urel Brote, care *ăcea *el de *el de co#$inaţiuni s're a s'ori

veniturile ti'o)ra*iei% n *iecare zi sucea şi nv(rtea ci*rele şi ne s'unea#ereu că ne a'ro'ie# de situaţiunea n care vo# *i nevoiţi să lic0idă#%/e s'oreau, ce-i dre't, a$ona#entele, dar se s'oreau şi c0eltuielile, şiar *i *ost destul să cu#'ără# o #ai nse#nată 'roviziune de 0(rtie'entru ca să nu ne ră#(ie destul 'entru aco'erirea celorlaltec0eltuieli.!9% La nce'ut, .Tri$una. av(nd 'uţini a$onaţi , 8% Brote eraneliniştit, căci .vedea cu# din zi n zi sunte# tot #ai a'roa'e desituaţiunea n care va tre$ui să lic0idă#% n *iecare zi el *ăcea e'uneredes're a$ona#entele ziarului şi co#'araţie cu aceeaşi zi din anii

trecuţi.;<

% /ituaţia *inanciară #enţin(ndu-se di*icilă, n 1CCC i s-a o*eritlui 8leandru ocioni 'osi$ilitatea cu#'ărării unor acţiuni aleInstitutului Ti'o)ra*ic =cei "%<<< *l% ră#aşi ne'lasaţi>5 cu#'ăr(ndu-le, ao$ţinut 4 locuri n co#itetul de direcţie =octo#$rie 1CCC>% 8'ro'iereade #ocionişti, deter#inată strict de #otive $ăneşti, nu avea să dureze#ult, din 'ricina diver)enţelor 'olitice%

ri#a victorie #ai nse#nată au o$ţinut-o tri$uniştii n anul 1CC7, cu

!7 +onstantin /tezar şi Eu)en Brote, Pro veritate, /i$iu, 1C9<%!C

Bi$lioteca 8cade# iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, doc% @<<79 =/crisoarea lui I%/lavici către I% Bianu din !" #ai 1CCC>%!9 I% /lavici, op/ cit/, '% !74-!7";< I% /lavici, 4Tri#una4 şi tri#uniştii, 2răştie, 1C9@, '% ;@



'rile6ul celei de a treia con*erinţe naţionale, ntrunită la /i$iu, la 7 #aist% n% n co#isia de ;< 'entru ela$orarea 'ro'unerilor au intrat I% /lavicişi E% Brote, dovadă că )ru'area condusă de ei se a*ir#ase şi, cu voiesau *ără voie, tre$uia luată n consideraţie% oul co#itet central, alesacu#, se *or#a din 11 #e#$ri Aincenţiu Ba$eş, Deor)e Bariţiu, Eu)en

Brote, Iuliu +oroianu, Aasile Lucaciu, 8urel ureşianu, icolae F%e)ruţiu, icolae 2ncu, Deor)e o' de Băseşti, Ioan 3aţiu, Ioan/lavici;1%

reşedinte era D% Bariţiu% &u'ă cu# scrie I% /lavici, acesta .s-aa'ro'iat n anii din ur#ă de oa#enii noştri.% I% /lavici ar *i vrut să-icedeze direcţia .Tri$unei., #ai ales că .are trecere şi n cercurile 'ecare noi n-a# 'utut să le c(şti)ă#.;!% .Bariţiu a 'ri#it din nou'rezidiul, iar noi cu dl% Brote ne-a# an)a6at să a6ută# 'e $ătr(nul, dl%Brote ca casier, iar eu ca secretar.% n noul co#itet, rolul tri$uniştilor

avea să *ie nse#nat% .Dreutatea ntrea)ă - #ai scria I% /lavici - cade a-su'ra celor trei #e#$ri din /i$iu care constituiesc $iroul, deoarececo#itetul ntre) nu#ai rar se 'oate ntruni% e vo# şi da toată silinţasă or)aniză# 'artidul şi să-l 'orni# 'e c(t se va 'utea la lucrare.;;%

+on*erinţa, n *aţa 'ătrunderii tot #ai anevoioase a de'utaţilor'o'oarelor asu'rite n 'arla#ent, a 0otăr(t )eneralizarea tacticii'asiviste% Fa'tul că tri$uniştii se raliază acestui 'unct de vedere nsea#nă doar că se vedeau nevoiţi să ţină sea#a de realităţi şi deo'inia #a6orităţii5 a# văzut, şi vo# vedea, că 'ărerile lor inti#e erau

totuşi altele% Ei au insistat nsă ca 'asivis#ul să *ie e'loatat la#ai#u#, 'rintr-o 'olitică n realitate activă, 'rin antrenarea #aselorşi 'o'ularizarea 'este 0otare a cererilor ro#(neşti% 8cu# nce'e de*a't ca#'ania #e#orandistă, care va constitui, cate)oric, cel #ai#are triu#* al tri$unis#ului%

Făc(nd această a*ir#aţie, nu uită# că cel dint(i a'ărător al ideiie#orandu#ului a *ost 8urel ureşianu% La nce'utul anului 1CC" elscrie, su$ titlul Românii tronul şi opiniunea pu#lic0, o serie de articole n .Dazeta Transilvaniei., arăt(nd necesitatea n#nării unui #e#oriu

suveranului5 docu#entul ur#a să 'rezinte detaliat situaţia )rea aro#(nilor% +ele 1! articole re*eritoare la această 'ro$le#ă au avut un'uternic ecou% La con*erinţa din #ai 1CC7, 8% ureşianu, s'ri6init şi deceilalţi dele)aţi, inclusiv de tri$unişti, a susţinut redactarea şi'rezentarea e#orandu#ului 'rintr-o de'utăţie c(t #ai nu#eroasă, latron% El şi Iuliu +oroianu şi-au luat o$li)aţia să redacteze c(te un 'ro-iect% roiectul său a *ost )ata n au)ust 1CCC, n ti#' ce Iuliu +oroianul-a 'rezentat n 1C9<%

;1

T%A% ăcăţian, op/ cit/, vol% AII, '% ;47%;! Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, doc% @<<47 =/crisoarea lui I%/lavici către I% Bianu din !@ a'rilie 1CC7>%;; Loc% cit%, doc% @<<4C =/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din 1< #ai 1CC7>%



+u toate acestea, #işcarea #e#orandistă se lea)ă, şi 'e dre't, denu#ele .Tri$unei., nu al lui 8% ureşianu% Unii transilvăneni s'erau,desi)ur, ca e#orandu#ul să deter#ine o sc0i#$are n atitudinea+urţii din Aiena *aţă de ro#(ni% Tri$uniştii, #iz(nd 'e o alianţă cuAiena, ur#ăreau şi ei acest sco'% &ar e#orandu#ul nu a nse#nat n

'ri#ul r(nd un a'el adresat #'ăratului% ornindu-se de aici, s-a ncercat 'o'ularizarea cauzei ro#(nilor 'e 'lan euro'ean şi, n ace laşiti#', #o$ilizarea #aselor transilvănene la lu'tă desc0isă #'otrivare)i#ului dualist% 8ceasta a *ost se#ni*icaţia #ai naltă ae#orandu#ului, cea care a dat acţiunii un caracter a'roa'erevoluţionar% &eclanşarea unei 'uternice o*ensive naţionale era, *ireşte,un act de #are răs'undere% &e reuşita sau nereuşita ei at(rna soarta#ultor oa#eni% &acă ro#(nii iz$uteau să antreneze şi alte 'o'oareasu'rite din #onar0ie, criza siste#ului dualist, a ntre)ii #onar0ii, era

desc0isă% I#'licaţiile 'uteau *i #ari c0iar 'e 'lan euro'ean% &ar, n*r(n)erea #işcării 'utea nse#na 'aralizarea, 'entru #ulţi ani, alu'tei naţionale%

Tri$uniştii, 'rin tinereţea şi dina#is#ul lor, s-au arătat a *i cei #aiconstanţi şi #ai călduroşi s'ri6initori ai e#orandu#ului% n acest ti#',8% ureşianu, ca şi alţi conducători ai #işcării naţionale =A% Ba$eş, 8%ocioni etc%>, deşi a'ro$(nd teoretic acţiunea 'e care o iniţiase, s-aesc0ivat de la 'unerea ei n 'ractică% i#eni nu ndrăznea să s'ună căideea e#orandu#ului ar *i rea5 n sc0i#$, se considera că #o#entul

nu este o'ortun, că n con6unctura eistentă, n ra'ortul de *orţe, nu se'utea ntrevedea şansa unei victorii ro#(neşti% &e aceea, dacă ideea a*ost a lui 8% ureşianu, #işcarea n sine, sin)ura care 'rezintă i#-'ortanţă, a *ost n cea #ai #are 'arte o'era tri$uniştilor%

n #o#entul c(nd .Tri$una. a6unsese să 6oace un rol n conducereaartidului aţional, ascensiunea sa este st(n6enită de conda#narea luiI% /lavici% 8utorităţile şi dăduseră sea#a de la nce'ut că, #ai #ultdec(t .Dazeta Transilvaniei., dina#ica .Tri$una. re'rezenta o'ri#e6die% (nă n 1C9! .Dazeta Transilvaniei. are 'atru 'rocese de

'resă =totaliz(nd un an şi 6u#ătate nc0isoare>, iar .Tri$una. şa'te='este 'atru ani>;4% ri#ul 'roces de 'resă se des*ăşoară n *aţa curţiicu 6urati din /i$iu, la ; *e$ruarie 1CC"5 acuzaţii I% /lavici şi redactorulres'onsa$il +orneliu o' ăcurariu sunt ac0itaţi% +a ur#are, la !7 iunie1CC" este des*iinţată +urtea din /i$iu% Ur#ătoarele 'rocese vor avealoc la +lu6, ntr-o at#os*eră #ult #ai de*avora$ilă #işcării nationalero#(ne% La 1; #ai 1CC@, +% o' ăcurariu este conda#nat la un an nc0isoare, iar la !" a'rilie 1CCC vine r(ndul lui I% /lavici, care 'ri#eştede ase#enea un an% Aa sta nc0is la Aaţ, ntre 1 iulie 1CCC şi 1< iulie

;4 Eu)en Brote, Un memoriu politic "estiunea român0 în Transilvania şiUngaria, Bucureşti, 1C9", anea @7, '% 41"-444%



1CC9;"%n acest răsti#', 'rinci'alul conducător al #işcării ră#(ne E% Brote,

toc#ai eli$erat de o$li)aţiile sale la 8stra şi itro'olie% Lui I% Bianu,care se te#ea de intrarea lui 8% ocioni n co#itetul de direcţie al .Tri-$unei., I% /lavici i scria .Te#erile, 'e care le ai n ceea ce 'riveşte

.Tri$una., nu-#i 'ar destul de nte#eiate% Eu)en e o# cu #ultă 6udecată şi #ai viclean ca vicleanul, de care te te#i d-ta.;@% n *runtea

.Tri$unei., el a 'ăstrat le)ătura cu I% /lavici;7, vizit(ndu-l şi la nc0isoare =. ieri - scria I% /lavici, la 1 *e$ruarie 1CC9 - a sosit şi dl%Eu)en Brote aici.>;C%

n acelaşi ti#', E% Brote ncerca să str(n)ă relaţiile cu 'artidele din3o#(nia, n 'ri#ul r(nd cu li$eralii, dar şi cu 6uni#iştii, a*laţi la )uvern%n *e$ruarie 1CC9 *ace o vizită la Bucureşti5 du'ă ntoarcerea la /i$iu iscrie lui I% Bianu, scuz(ndu-se că nu s-a 'utut nt(lni cu el n ulti#a

seară, tre$uind să vadă 'e altcineva =este vor$a de un 6uni#ist, 'oatec0iar de T% aiorescu> .8# 'ri#it aici răs'uns de la &o#nia lui%3ăs'unsul este #ai 'uţin cinic, dar #ai duios ca cel de toa#na trecutăsituaţiunea *oarte )rea% oi trece# a *i n serviciul altora% +u toateaceste, ce s-a *ăcut 'entru alţii se va *ace şi 'entru noi% /ă viu la #ai -dacă '(nă atunci nu vor *i intrat Q'a0onţiiR n ţară.;9%

8$senţa lui I% /lavici coincide cu o situaţie #aterială din nouco#'licată, dar, n ur#a at(tor e'erienţe, 'roiectată 'e un *ond deo'ti#is# .Un s*ert din ca'italul nostru este c0eltuit%%% ave# o

situaţiune *inanciară din cele #ai 'eni$ile, dar nu ne dă#%%% +uconul&ia#andi 'une #ereu la ini#ă, 8urel suduie ca niciodată, Bec0nitz selu'tă cu nervi, şi duce# cu toţii n s'ate 'e a#icul d-voastre, 'e dl%Ba$eş - dar nu ne dă#.4<%

D% Bariţiu se retrăsese 'ractic din activitatea 'olitică, )ru'areaBa$eş - ocioni se consolida% Oin(nd sea#a şi de situaţia *inanciară a.Tri$unei., este lesne de nţeles de ce E% Brote, din #otive tacticete#'orare, s-a decis să 'ăstreze $une relaţii cu 8% ocioni =intrarea

;" &% Aata#aniuc, !oan 8lavici şi lumea prin care a trecut , Editura 8cade#iei3%/%3%, Bucureşti, 19@C, '% ;"4-;@@%;@ Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, doc% @<<91 =/crisoarea lui I%/lavici către I% Bianu din 4 dece#$rie 1CCC>%;7 Aezi scrisorile lui, din această 'erioadă, către I% /lavici, la Bi$lioteca8cade#iei 3%/%3%, #s, +ores'%, / 1" =1-4>???II;C Loc% cit%, doc% @<<99 [/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din 1 *e$ruarie1CC9>%;9

Loc% cit%, doc% ""4C9 =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 11 #artie1CC9>%4< Loc% cit%, doc% ""49< [/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 17 a'rilie1CC9>%



#ocioniştilor la .Tri$una., scria el, .a *ost o necesitate 'olitică.41>% Totuşi, el s-a străduit, şi n aceste condiţii 'olitice neclare, să

#enţină neclintită linia #işcării tri$uniste, #'otriva ele#entelor#oderate, le)ate #ai ales de Banca 8l$ina şi de directorul acesteiaartenie +os#a% .+o#itetul naţional electoral - i scria lui I% /lavici, la

1; #ai 1CC9 - este convocat 'rin dr% 3aţ 'e 1C l%c% la Turda% Bariţ sevede că s-a lăsat cu totul $altă de 'olitică, iar onora$ilii #e#$ri eternicred că cu c(t vor *i #ai de'arte de .8l$ina., cu at(t #ai inde'endent'ot vor$i% Eu a# de )(nd să #ă duc la Turda şi a# să le s'un căoa#enii cari nu 'ot *i inde'endenţi n toate #'re6urările, să se lase de'olitică.4!%

ntoarcerea lui I% /lavici la /i$iu - la s*(rşitul lunii au)ust 1CC9 - nuli#'ezeşte situaţia% &i#'otrivă, relaţiile dintre el şi 8% ocioni sunt*oarte ascuţite% 8u loc tratative, n luna octo#$rie, I% /lavici

'ronunţ(ndu-se 0otăr(t #'otriva dualis#ului, 'entru unitatea#onar0iei, n ti#' ce 8% ocioni credea .că noi ro#(nii nu ave# să-ico#$ate#, ci să-i s'ri6ini# 'e #a)0iari n silinţele lor de a des*acestatul un)ar de 8ustria, iar aceasta nu nu#ai 'entru că un stat un)arinde'endent e #ai avizat ca cel actual la s'ri6inul nostru, ci şi 'entru căinde'endenţa Un)ariei e un 'as nainte s're lic0idarea 8ustro-Un)ariei.4;%

+a ur#are a nenţele)erilor, 8% ocioni se retra)e din co#itetul dedirecţie% /ituaţia *inanciară se a)ravează, 'un(nd su$ se#nul ntre$ării

şi coeziunea )ru'ării tri$uniste% .8# ră#as - scria I% /lavici - a'roa'enu#ai 'atru inşi, cu E% Brote, +ristea şi +o#şa ceilalţi #ai $ucuroşi ar*i, dacă a# *ace aşa, cu# zice dl% 8% ocioni.44%

.Tri$una. este .n a)onia #orţii., i co#unica la ! dece#$rie 1CC9 I%/lavici lui I% Bianu% entru a se #enţine, ar *i *ost necesară su#a de4%<<< *lorini% 8ceastă su#ă .a# #'ărţit-o n C< sorţi e)ale de c(te "<*l % Fiecare a#ic al cauzei, care stăruie 'entru a'ariţia .Tri$unei. n*or#ă nesc0i#$ată, n-are dec(t să dovedească stăruinţa 'rin 'lătirea n $ani )ata a unui sau #ai #ultor sorţi.% ondul tre$uia să ia *iinţă

nainte de 1C dece#$rie 1CC9, ziua c(nd se 0otăr(se adunarea)enerală a Institutului Ti'o)ra*ic, care avea să 0otărască a'ariţia ncontinuare sau sistarea ziarului% i co#unică lui I% Bianu că va 'leca laBraşov 'entru a str(n)e $ani, iar de va *i nevoie este )ata să vină şi laBucureşti4"%

41 Loc% cit%, doc% ""491 =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 1@ #ai 1CC9>%4! Loc% cit%, / 1" =;>???II =/crisoarea lui E% Brote catre I% /lavici din 1; #ai1CC9>%4;

Loc% cit%, doc% @<1!9 =/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din 1@!Cocto#$rie 1CC9>%44 I$ide#%4" Loc% cit%, doc% @<<9; =/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din ! dece#$rie



La Braşov a #ers nsă E% Brote, care a )ăsit s'ri6in #aterial şi #oral,#ai ales n D% o'' şi &% anole5 aceştia au stăruit .'entru continuarealu'tei cu *orţe ndoite.4@% 8'oi, E% Brote a #ers la 8rad şi +aranse$eş%&ru#ul i-a adus a6utor $ănesc, dar şi #ulte ncura6ări, donvedind'oziţia s'ecială ocu'ată de .Tri$una. n 'olitica transilvăneană

Qi#eni nu voieşte să ştie de căderea .Tri$unei.R, i co#unica lui I%Bianu47% La r(ndul său, I% /lavici scria la 41@ dece#$rie Q. Tri$una.,dacă toate reuşesc, e asi)urată% 8ici, la Braşov, la +lu6, la 8rad şi la+aranse$eş, s-au adunat a'roa'e ! <<< *l% Brote, care e dus, ne-aanunţat ieri 1C"<R4C% /e 'ri#iseră $ani şi de la Bucureşti% ./uccesulcălătoriei - continua I% /lavici - e 'este aşte'tare $un şi du'ă scrisoa-rea, 'e care a# 'ri#it-o azi, oa#enii 'retutindeni sunt calzi şi au trecutaici 'este ;%<<< *l%.% Iar, la 4 ianuarie 1C9< 'utea să-i scrie lui I% BianuQ+0estia .Tri$unei. e rezolvată n cele #ai $une condiţiuni%%% er)e#

deci si)ur nainteR49

%&ar, .Tri$una. avea să #ear)ă nainte *ără I% /lavici% :i aşa, acesta şi 'relun)ise 'este li#itele 0otăr(te iniţial şederea n Transilvania%8vea nostal)ia vieţii de 'este #unţi% n re'etate r(nduri, de-a lun)ulcelor şase ani de lucru la /i$iu, se arătase )ata de a renunţa% &e*iecare dată, se rese#nase totuşi să #ai ră#(nă era #are nevoie deel% La nce'utul anului 1C9< 0otăr(rea de a 'leca, şi c(t #ai re'ede,devine nsă irevoca$ilă% u #ai avea ndoieli n le)ătură cu soartaziarului du'ă 'lecarea sa, *iind conştient că l lansase 'e un dru# $un,

şi av(nd toată ncrederea n valoarea 'rietenilor săi%n #o#entul c(nd I% /lavici se 're)ătea să 'lece, la +lu6 eraconvocat co#itetul central al artidului aţional 3o#(n =@1C *e$ruarie1C9<>, 'entru a 0otăr n 'ro$le#a e#orandu#ului% Tri$uniştii suntre'rezentaţi 'rin E% Brote, care ră#(ne acu#, n locul lui I% /lavici,conducătorul necontestat al #işcării% &iscuţiile 'urtate la +lu6 au nse#nat un succes 'entru .Tri$una. % A% Ba$eş li'sind, n nu#ele său+% Brediceanu a stăruit 'entru a#(narea 'rezentării e#orandu#ului, n ti#' ce 8% ureşianu, .s-a ncercat n tot c0i'ul a ne ţine n loc cu

discuţiunea.% E% Brote a co#$ătut ideile lui A% Ba$eş, *iind s'ri6init0otăr(t de I% +oroianu şi A% Lucaciu% Fiind doar ! voturi contra,co#itetul s-a 'ro nunţat 'entru naintarea *ără nt(rziere a e#orandu-#ului% Tetul =cel al lui I% +oroianu> era sta$ilit, ur#(nd doar să se

1CC9>% &intr-o nse#nare 'e #ar)inea scrisorii rezultă că I% Bianu a 'lătit 1<<*lorini%4@ Loc% cit%, / 1" =7>???II =/crisoare nedatată a lui E% Brote către I% /lavici>%47 Loc% cit%, doc% ""49@ =/crisoarea lui E% Brote I% Bianu din !@ dece#$rie 1CC9>%4C

Loc% cit%, doc% @<1;7 =/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din 41@dece#$rie 1CC9>%49 Loc% cit%, doc% @<1;C =/crisoarea lui I% /lavici către I% Bianu din 4 ianuarie1C9<>%



*iniseze şi să *ie tradus '(nă la s*(rşitul lunii #artie n li#$a )er#ană%n locul lui I% /lavici, a *ost ales n co#itet tri$unistul &% anole"<%

La 19 *e$ruarie; #artie, I% /lavici 'leacă la Bucureşti% Tri$uniştii l-aure)retat .Gotăr(rea d-lui /lavici - scria E% Brote - a se #uta la Bucureştine-a venit *ără veste şi noi o socoti# de ne*avora$ilă 'entru cauza

noastră%%% u #ai nca'e nicio ndoială că 'lecarea d-lui /lavici vade'ri#a toate cercurile noastre."1% 8#ărăciunea a 'ierit nsă re'ede5su$ conducerea lui E% Brote, .Tri$una. continua să-şi #enţină şi c0iarsă-şi #$unătăţească 'oziţia 'olitică, dovadă şi succesul o$ţinut Ia +lu6%.+(t de )rea ni se 'ărea nouă situaţiunea nainte de 'lecarea d-lui/lavici, scria E% Brote la 11 #artie - at(t de s'lendidă o 'rivi# acu#a%Ao# *i, nu-i vor$ă, ncă n $eţia eveni#entelor #$ucurătoare alesă'tă#(nii trecute, dar situaţiunea deşi nu va ră#(nea s'lendidă du'ăce ne vo# trezi, ea va ră#(nea $ună, n tot cazul #ai $ună ca oric(nd%

8 #icii noştri sunt toţi veseli şi nce' a-şi $ate 6oc de #ine, zic(nd că dl%/lavici a lucrat @ ani şi n-a avut ce-i *ace lui Tisza, iar eu n trei zile a#is'răvit toată trea$a aceasta."!%

n scurtă vre#e nsă, eu*oria a tre$uit să lase locul unei nţele)eri#ai lucide a situaţiei% 2 nouă reuniune a co#itetului, la Buda'esta, a#arcat ru'tura de'lină a tri$uniştilor de )ru'ul Ba$eş-ocioni% E% Brote şi dădea sea#a că, n această situaţie, .Tri$una. ar 'utea deveni.centrul #işcărilor noastre 'olitice.% :tia nsă, de ase#enea, că tre$uiao lu'tă ndelun)ată şi #ult cura6 'entru a lua iniţiativa unei acţiuni

0otăr(toare% /e )(ndea şi la o eventuală retra)ere%n realitate, E% Brote ştia că nu retra)erea se a'ro'ie, ci, du'ă cu# ico#unica şi lui I% Bianu, .lu'ta decisivă.% I% +oroianu şi A% Lucaciu,c(şti)aţi 'e de'lin de )ru'area tri$unistă, 'leacă la Bucureşti 'entru ase consulta n 'ro$le#a e#orandu#ului% ri#ul declara că are acolo$uni 'rieteni 'olitici ='rintre care % Mo)ălniceanu, I%+% Brătianu>5 E%Brote l ndru#a şi s're I% Bianu şi I% /lavici% n locul lui 8% ocioni şi A%Ba$eş, n direcţiunea Institutului Ti'o)ra*ic sunt aleşi I% +oroianu, A%Lucaciu şi % 2ncu%

&ar situaţia *inanciară a .Tri$unei. devine din nou n)ri6orătoare%&atoriile se urcau n iunie 1C9< la C!7@ *lorini ";% E% Brote este iar'esi#ist .#i 'are *oarte rău că şi eu a# tre$uit să vin n ur#ă laconvin)erea că n-o #ai 'ute# duce%%% u 'ute# su'orta loviturile )relece ni le a'lică )uvernul, sunte# 'rea sla$i%%% Eu #ai *ac ulti#a

"< Loc% cit%, doc% """<! =/crisoarea lui E% Brote călre I% Bianu din !< *e$ruarie1C9<>%"1 Loc% cit%, doc% """<< =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 9 *e$ruarie

1C9<>%"! Loc% cit%, doc% """<; =/crisoarea lui E% Brote cătr I% Bianu din 11 #artie1C9<>%"; Loc% cit%, doc% """<9 =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din !9 iunie 1C9<>%









1C;< şi 19;1 au)ust 1C91@7% +o#itetul sta$ileşte că insinuărileziarelor $ucureştene sunt nente#eiate, şi dă un vot de ncredere'reşedinte lui %%3% E% Brote, #'reună cu 'atru 'artizani ai săi,votează nsă contra, #otiv(ndu-şi atitudinea 'rintr-o scrisoare'u$licată n .Tri$una.% rin ur#are, criza nu era a'lanată% &e *a't, şi

dintre cei care votaseră n *avoarea lui A% Ba$eş, #ulţi 'rocedaserăast*el nu#ai 'entru #enţinerea solidarităţii%/ituaţia ră#(n(nd con*uză, A% Ba$eş convoacă la /i$iu, la data de

11!; octo#$rie, o con*erinţă, iar 'entru ziua ur#ătoare sta$ileşteşedinţa co#itetului naţional@C% Tri$uniştii nu au *ost invitaţi% Lacon*erinţă - unde 'artici'au, n a*ara #e#$rilor co#itetului, unii#e#$ri ai con)resului $isericesc, 'recu# şi 8% ocioni - s-a discutatdes're nenţele)erile dintre . Tri$una. şi conducerea 'artidului5 dar, nloc de a *i conda#naţi, tri$uniştii au *ost c0e#aţi să 'artici'e la şedinţa

co#itetului de a doua zi%ri#a 'ro$le#ă luată n discuţie de co#itet a *ost cea ae#oradu#ului% 8% ocioni tri#isese o scrisoare, desi)ur tot cuar)u#ente #'otriva acţiunii 'lănuite% .&l% Ba$eş - i co#unică E% Brotelui D% o' de Băseşti, care nu *usese de *aţă - stăruie ca nainte detoate să citească această scrisoare% &e astădată co#itetul re*uză ntr-o*or#ă 'uţin #ă)ulitoare 'entru dl% ocioni%%% 3e#arca$il şicaracteristic 'entru situaţiune e că aderentii 'entru aşternerea#e#oriului la #onar0 au #ai s'orit 'rin d-nii dr% 3aţiu şi dr% o'a de la

8rad% 8*ară de aceia s-a #ai *or#at o nouă *racţiune n s(nulco#itetului, care s-a des*ăcut de dl% Ba$eş, nsă nu s-a alăturat nouă%8ceastă *racţiune e co#'usă din +iato, 2ncu, Fili' şi Bar$u% Ei ar vreaşi n-ar vrea.@9%

Gotăr(rea ado'tată a *ost ca, '(nă n ianuarie, 'roiectul lui I%+oroianu să se #ulti'lice şi să se #'artă #e#$rilor co#itetului5 '(năatunci să 'rezinte şi 8% ureşianu 'roiectul său% /e 'ărea deci căacţiunea #e#orandistă se 'une din nou n #işcare, *a't ce constituia,desi)ur, o n*r(n)ere 'entru A% Ba$eş% n şedinţa ur#ătoare, el e din

nou atacat .'entru dualis#ul #a)0iaro-ro#(n, 'entru *ai#ele de'actări şi 'entru a'ro'ierea lui de iron., *iind nevoit să declare că .sesu'une necondiţionat 0otăr(rilor co#itetului.% n s*(rşit, se discută şisituaţia .Tri$unei. care, cu o #ică #a6oritate, este #ustrată 'entru*a'tul că .a 'ăcătuit contra solidarităţii şi disci'linei 'artidului.%

+0iar cu această ulti#ă 0otăr(re şi n ciuda at#os*erei ncă neclare,

@7 .Tri$una., AIII =1C91>, nr% 1C7 =!; au)ust4 se'te#$rie >, nr% 1C; =!4au)ust" se'te#$rie> şi nr% 1C9 =@ se'te#$rie>%@C

Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, doc% """!9 =/crisoarea lui E% Brotecătre I% Bianu din !@ octo#$rie 1C91>%@9 Bi$lioteca +entrală Universitară +lu6, #ss, o' de Băseşti, vol% 1% *% 7!-7;=/crisoarea lui E% Brote către D% o' de Băseşti din !C octo#$rie 1C91>%



victoria tri$uniştilor nce'use să se contureze% I% 3aţiu trecuse de'artea lor, a#$ii vice'reşedinţi #'otrivindu-se deci lui A% Ba$eş% D%o' de Băseşti, care n au)ust votase ncă n *avoarea 'reşedintelui,#er)e acu# #(nă n #(nă cu E% Brote% &ată *iind #area sa autoritate#orală, sc0i#$area atitudinii sale a c(ntărit )reu% ntr-o scrisoare, din

1< noie#$rie 1C91 - un adevărat rec0izitoriu de 9 'a)ini #ari - iaducea )rave acuzaţii lui A% Ba$eş, a#intindu-i că n 1C9< a *ost ales'reşedinte, 'entru a *i .'urure e'resiune vie şi *idelă a co#itetului.5.sunt silit - continua D% o' de Băseşti - a constata din *a'te că c0iarcontrariul s-a nt(#'lat%%% &e 1< ani de zile are co#itetul 'artiduluinaţional #andatul a aduce la cu noştinţă tronului şi lu#ii ntre)isituaţiunea 'eni$ilă şi a'roa'e nesu*eri$ilă n care ne a*lă#, şi tu ncurs de ani ndelun)aţi ţi-ai 'us toată silinţa ca să zădărniceşti #'linirea acestui #andat.% n concluzie, i arată că este cazul să se

retra)ă .Oi-a# *ăcut o 'unte cinstită de retra)ere% Tu nsă '(nă acu#nu te-ai *olosit de ea.5 va tre$ui să cedeze locul altuia, #ai conciliant,#ai cal#, #ai inde'endent7<% /e contura de 'e acu# viitoareaconducere a 'artidului, n ur#a nţele)erii dintre E% Brote, D% o' deBăseşti şi I% 3aţiu%

A% Ba$eş, retră)(ndu-se, din #otive de .$oală., s're s*(rşitul anului1C91, vice'reşedinţii I% 3aţiu şi E% Brote au se#nat tetul convocăriicon*erinţei naţionale, 'entru data de C!< ianuarie 1C9!% /e anunţaueveni#ente decisive%

n acelaşi ti#' cu n*r(n)erea )ru'ării lui A% Ba$eş, situaţia seli#'ezea şi la .Tri$una.% /ocietatea 'e acţiuni se des*iinţează, ntre'rinderea *iind cu#'ărată de E% Brote, cu toată o'oziţia lui 8%ocioni% Iată, n descrierea lui I% /lavici, #odul cu# a decurs aceastăo'eraţie *inanciară .&l% Eu)en Brote5 care cultiva #oşioara ce o arel(n)ă /i$iu şi avea una din cele #ai *ru#oase lă'tării n 8rdeal, şi-ades*ăcut )os'odăria, şi-a dat #oşioara n arendă şi a v(ndut ntrea)asa 'răsilă de vite, ca să 'oată licita alăturea cu dl% dr% 8% ocioni%e'ut(ndu-şi nc0i'ui o ase#enea 0otăr(re, dl% dr% 8% ocioni a taat

'rea 6os 'e concurentul său, a o*erit 'rea 'uţin şi ast*el dl% E% Brote adevenit sin)ur 'ro'rietar al Institutului Ti'o)ra*ic.71 =la 1 iunie 1C9!,lic0idarea societăţii dur(nd #ai #ulte luni>% 86un)(nd să dis'ună du'ăcu# credea de cuviinţă de unul dintre cele #ai i#'ortante ziarero#(neşti, nu nu#ai din Transilvania, ci de 'e ntre) teritoriul locuit dero#(ni, E% Brote şi-a văzut si#titor s'orită *orţa şi in*luenţa 'olitică%Viarul a6un)e acu# să ai$ă !<<< de a$onaţi, nu#ăr du$lu *aţă desituaţia de la s*(rşitul anului 1CC47!%

7<

7<% I$ide#, vol% I, *% !;-!1%71 I% /lavici, 4Tri#una4 dlui dr/ !/ Raţiu/ Eplic0ri documentare , 2răştie, 1C9@, '%@%7! !#idem, '% 7%



+on*erinţa naţională se ntrunea n condiţii *avora$ile 'entrui#'ri#area unui nou av(nt #işcării naţionale% u nu#ai ro#(nii, dar şialte 'o'oare din #onar0ia 0a$s$ur)ică erau )ata să intre n lu'tă% 2dele)aţie de ;< de 'ersoane, condusă de 8% ureşianu, vizitase la nce'utul lunii octo#$rie 1C91 ra)a, unde ce0ii or)anizaseră o #are

e'oziţie industrială% 8u avut loc discuţii cu caracter 'olitic, *ăc(ndu-seast*el nce'utul 'entru sta$ilirea unei cola$orări ro#(no-ce0e% n.Tri$una., 8urel +% o'ovici, re'rezentantul studenţi#ii transilvănene,se#na călduroase a'eluri, c0e#(nd la n*răţirea tuturor 'o'oarelor din8ustro-Un)aria%

+on*erinţa naţională s-a desc0is la /i$iu, la C!< ianuarie 1C9!, n'rezenţa a 'este !<< de dele)aţi7;% Lucrările ei au *ost 'rezidate de I%3aţiu% &u'ă citirea dării de sea#ă a vec0iului co#itet - ra'ortor *iind A%Lucaciu - s-a ales o co#isie *or#ată din 4< de 'ersoane, 'entru a *ace

'ro'uneri n vederea sta$ilirii liniei 'artidului n ur#ătorii ani% &inco#isie *ace 'arte şi E% Brote% :edinţele ei au loc n du'ă-a#iaza zileide C!< ianuarie şi n di#ineaţa zilei ur#ătoare% rinci'ala 'ro$le#ădiscutată - şi sin)ura de *a't unde 'ărerile di*ereau - a *ost cea ae#orandu#ului%

n le)ătură cu e#orandu#ul s-a 'rodus o n*runtare se#ni*icativă ntre 8% ocioni şi E% Brote% ri#ul, aristocrat strălucitor 'rin inteli)enţăşi cultură, al doilea re#arc(ndu-se 'rin claritatea şi lo)ica ar)u-#entărilor% entru E% Brote este, 'oate, #o#entul cul#inant al carierei

sale 'olitice acu#, c(nd de#onstrează, ntr-un discurs care i-ai#'resionat 'e cei de *aţă, că e#orandu#ul tre$uie .să se aştearnă*ără a#(nare.% +u toate acestea, 8% ocioni reuşeşte, la li#ită, săo$ţină #a6oritatea n co#isia celor 4< 1C voturi sunt n *avoarea'ro'unerii lui E% Brote, dar 19 #'otrivă% n şedinţa ntre)ului co#itetsituaţia se sc0i#$ă nsă5 cu 7C de voturi contra "@, E% Brote are c(şti)de cauză74% +a#'ania #e#orandistă se decisese% Tri$uniştii şi i#-'useseră 'unctul de vedere%

n co#itetul central sunt aleşi eclusiv 'artizani ai e#orandu#ului,

8% ocioni şi 8% ureşianu re*uz(nd să-şi ia răs'underea celor ce aveausă ur#eze, #'otriva 'ărerii şi s*atului lor% +ei !" de #e#$ri aico#itetului sunt I% 3aţiu, /% 8l$ini, I% +oroianu, D% o' de Băseşti, A%Lucaciu, E% Brote, &%% Barcianu, D% Tri'on, T% i0ali, A% I)nat, 8% Fili', B%3aţiu, L% +iato, % Bar$u, % +ristea, D% anu, &% +o#şa, 8% /uciu, I%ic0ita, % Aeliciu, D% Lazăr, I%T% era, D% &o#ide, 8%+% o'ovici, 3%atiţia% Eveni#entele aveau să *acă din ei cea #ai re'rezentativă şi#ai cunoscută *or#aţie care s-a a*lat la c(r#a artidului aţional%

7;

entru lucrările con*erinţei, vezi T%A% ăcăţian, op/ cit/, vol% AII, '% 4C9-"1;5.Tri$una., I? =1C9!>, nr% @ =9!1 ianuarie>, nr% 7 =1<!! ianuarie>, nr% C =11!;ianuarie> şi nr% 9 =1!!4 ianuarie>%74 .Tri$una., I? =1C9!>, nr% 9 =1!!4 ianuarie>%



reşedinte este I% 3aţiu, 'ri#ul vice'reşedinte D% o' de Băseşti, aldoilea vice'reşedinte E% Brote, secretar )eneral A% Lucaciu, 'ri#secretar &% +o#şa, al doilea secretar /% 8l$ini, casier &%% Barcianu7"%

+on*erinţa din ianuarie 1C9! a avut o i#'ortanţă deose$ită n istoria#işcării naţionale a ro#(nilor transilvăneni5 ea 'unea ca'ăt #ai #ultor

ani de şovăieli şi inau)ura o eta'ă de lu'tă d(rză 'entru victoria re-vendicărilor ro#(neşti% 8ceastă se#ni*icaţie nu a scă'atconte#'oranilor% +elelalte 'o'oare asu'rite din #onar0ia 0a$s$ur)icăau ur#ărit cu interes lucrările con*erinţei, a'reciind *avora$ilrezultatele sale% 8*ir#area 'olitică a ro#(nilor crea ast*el condiţii noi'entru reluarea 'lanurilor 'rivind o alianţă a 'o'oarelor asu'rite din#onar0ie%

nainte de a *i 'rezentat la tron, tetul e#orandu#ului tre$uiasta$ilit de*initiv% n vederea acestui sco' s-a 0otăr(t convocarea

co#itetului la /i$iu, n zileleele !"-!@ #artie st% n% :edinţa, care a adusulti#ele #odi*icări tetului alcătuit de I% +oroianu, a *ost 'rezidată eleD% o' de Băseşti, n li'sa lui I% 3aţiu, $olnav%

ici E% Brote nu a 'artici'at la această ntrunire% +0iar n ziua c(nd#e#$rii conducerii %%3% se adunau la /i$iu, la 1;!" #artie 1C9!, i#oare soţia - de #ai #ultă vre#e $olnavă - n v(rstă de nu#ai ;C deani% n#or#(ntarea, la care 'artici'ă ntrea)a co#ună şi nu#eroşi'rieteni din /i$iu ai *a#iliei, are loc la 1"!7 #artie, n ci#itirul din3ăşinari, acolo unde 'este două decenii avea să odi0nească şi E% Brote%

Lovitura tre$uie să *i *ost dureroasă 'entru E% Brote, dareveni#entele care se 're)ăteau nu aveau să i dea 'rea #ult ră)az%ncă la 719 a'rilie l vede# 'rezid(nd a 'atra adunare )enerală areuniunii ro#(ne de a)ricultură din co#itatul /i$iului, care are loc nco#una Boiţa7@%

/e a'ro'ia 'unerea n 'ractică a ideilor #e#orandiste, a 0otăr(rilorcon*erinţei din ianuarie% E% Brote, ca vice'reşedinte al 'artidului şi caşe* al .Tri$unei . tre$uia să *ie n 'ri#ele r(nduri% Lui i s-a ncredinţattraducerea n li#$a #a)0iară şi )er#ană a e#orandu#ului,

su'rave)0erea cali)ra*ierii ee#'larulul ce ur#a să *ie n#(nat luiFrancisc Iosi*, 'recu# şi ti'ărirea sa77% &e ase#enea, n cadrul uneicons*ătuiri care are 1oc n casa lui I% 3aţiu, n a'rilie 1C9! se 0otărăşteca tot el să răs'undă de or)anizarea acţiunii din Aiena, n ti#' ce

7" .Toată ncrederea - notează A% Branişte - se concentra n recele Brote, carestă'(nea situaţia ca un s*in, ieşind rar n lu#e şi st(nd Qnc0eiatR de sus '(nă

6os *aţă de toţi. \Aaleriu Branişte, Amintiri din închisoare, Editura inerva,

Bucureşti, 197!, '% 1C1>%7@ .Tri$una., I? =1C9!>, nr% C@ =1"!7 a'rilie>%77 Aasile etea, !storia memorandului românilor din Transilvania şi Banat ,Bucureşti, 1947, '% 77%



alcătuirea de'utaţiunii cădea n sarcina lui A% Lucaciu7C% &u'ă cu# sevede, dacă E% Brote nu a 'artici'at la redactarea e#orandu#ului şinici la sta$ilirea tetului de*initiv, n sc0i#$, n #are 'arte, realizarea'ractică a acţiunii #e#orandiste a *ost o'era sa%

e a*lă# n *aţa unei 'ro$le#e care nu este ncă lă#urită, deşi

'rezintă o i#'ortanţă certă, st(nd la ori)inea 'rocesului care va avealoc e#orandu#ul a *ost ti'ărit de E% Brote la Institutul Ti'o)ra*ic, cusau *ără a'ro$area co#itetului eecutiv N +ăci toc#ai ti'ărirea şirăs'(ndirea e#orandu#ului au constituit 'retetul 'rocesului%Intero)at, n #ai #ulte r(nduri, E% Brote avea să declare că tetul a nce'ut să se 'u$lice nainte de 1 iunie 1C9! =c(nd a devenit 'ro'rie-tarul Institutului Ti'o)ra*ic>, #enţion(nd, de ase#enea, că soţia sa adecedat la !" #artie, el li'sind du'ă aceea #ai #ulte să'tă#(ni din/i$iu, n 'erioada res'ectivă lu(ndu-se 'ro$a$il #ăsurile 'entru

i#'ri#are79

% n s'ri6inul său vine şi o declaraţie, din 1C *e$ruarie st% n%1C9;, se#nată n nu#ele co#itetului de I% 3aţiu, &% +o#şa, &%%Barcianu şi /% 8l$ini, 'rin care se declară că la !@ #artie 1C9!,co#itetul a 0otăr(t ti'ărirea şi răs'(ndirea e#orandu#uluiC<% Estedre't că, n aceeaşi vre#e, icolae 3o#an, conta$ilul Institutului Ti-'o)ra*ic, declară că el a 'ri#it ordin de la E% Brote 'entru i#'ri#area şie'edierea e#orandu#uluiC15 la r(ndul său a trans#is acestedis'oziţii ti'o)ra*ului Ioan o'a ecşa% &% +o#şa şi &%% Barcianu susţin nsă, c(nd li se ia intero)atoriul, că du'ă #oartea soţiei, E% Brote a

ră#as c(teva să'tă#(ni la 3ăşinari% n s*(rşit, din re)istrele Institutului Ti'o)ra*ic rezultă că a*acerea 'entru i#'ri#area e#orandu#ului n"%<<< de ee#'lare =n li#$a ro#(nă> s-a nc0eiat la 1; #ai 1C9! st% n% n contul co#itetului artidului aţional 3o#(nC!% =Ulterior s-au ti'ărit şialte ee#'lare, n total *iind 7%"<< n li#$a ro#(nă, "<< n )er#ană,7<< n *ranceză, 7<< n italiană>% 8nc0eta a a6uns la concluzia că cele#ai #ulte ee#'lare s-au ti'ărit, ntr-adevăr, nainte de 1 iunie 1C9!%

+ei #ai #ulţi #e#$ri ai co#itetului au declarat la intero)atoriu că la!" #artie 1C9! s-a 0otăr(t i#'ri#area e#orandu#ului, *iecare

ne)(nd nsă că ar *i avut vreo le)ătură cu Institutul Ti'o)ra*ic n acestsco'% &oar /% 8l$ini a *ăcut unele 'recizări, arăt(nd că atunci c(nd E%Brote s-a ntors la /i$iu, el i-a co#unicat =ca şi alţi #e#$ri aico#itetului> cele 0otăr(te traducerea şi ti'ărirea tetului, 'rezentareasa la Aiena la s*(rşitul lunii #ai 1C9!C;%

7C !#idem, '% 147%79 Procesul 2emorandumului românilor din Transilvania/ Acte şi date, +lu6,19;!, vol% I, '% 7;%C<

!#idem, '% 7"-7@%

C1 !#idem, '% 9C-1<!%C! !#idem, '% 11!%C; !#idem, '% ;;1-;;4%



&acă totul s-ar *i o'rit aici, lucrurile ar *i *ost destul de clare% ait(rziu nsă, du'ă 'lecarea lui E% Brote n 3o#(nia, unii #e#orandişti au nce'ut să l acuze că a 'u$licat şi răs'(ndit e#orandu#ul *ără ştireaco#itetului =care nu ar *i intenţionat aceasta, dec(t n cazul unei 'ri#iri*avora$ile la Aiena>C4%

+rede# că adevărul, aşa cu# reiese din docu#ente, este totuşidestul de si#'lu% ro$a$il că, la !"-!@ #artie sau #ai t(rziu, co#itetul=sau #ăcar un nu#ăr din #e#$rii săi> a decis, aşa cu# se arăta şi ndeclaraţia se#nată de I% 3aţiu, 'u$licarea% Fără ndoială că E% Brote,contrar declaraţiei sale, a avut cunoştinţă de decizia co#itetului, d(nd#ai de'arte dis'oziţii n vederea i#'ri#ării% 8r *i a$surd să consideră#că #e#$rii co#itetului ar *i riscat, nu#ai 'entru a-l salva 'e E% Brote,să dea o declaraţie, care i acuza 'e toţi% &e ase#enea, este )reu decrezut că şe*ii 'artidului, a*laţi la /i$iu, nu cunoşteau ce se 'etrece la

Insututul Ti'o)ra*ic% &u'ă 'lecarea lui E% Brote situaţia s-a sc0i#$at5 n'ri#e6die de a *i conda#naţi, #e#orandiştii au aruncat totul asu'racelui 'lecat, a*lat acu# n si)uranţă% Unii nte#niţaţi au a6uns 'oatec0iar să creadă că E% Brote este sin)urul .vinovat.% &e *a't, 'u$licareaera necesară şi ea a servit #ult 'o'ularizării cauzei ro#(neşti, at(t ni#'eriu c(t şi n a*ara 0otarelor lui% +0iar dacă unii au avut un rol #ai#are şi altii unul #ai #ic, ră#(ne totuşi c(t se 'oate de 6ustă a*ir#aţialui E% Brote .Era un interes ca'ital al 'oliticii ro#(ne ca e#orandul să*ie 'rezentat, aşa 'recu# şi era n realitate, ca un act nu al unuia, ci al

tuturor.C"

%La 1<!! #ai 1C9! E% Brote şi secretarul co#itetului, /% 8l$ini,sosesc la Aiena 'entru a 're)ăti 'ri#irea dele)aţiei şi a lua contact cucercurile 'olitice şi cu 'resa din ca'itala 8ustrieiC@% n cur(nd va sosi şi8%+% o'ovici, iar la 14!@ #ai I% 3aţiu, A% Lucaciu şi D% o' de Băseşti%n cele c(teva zile 'e care le avea la dis'oziţie, E% Brote a 're)ătitcazarea dele)aţiei, a dat s're a *i cali)ra*iat e#orandu#ul, arăs'(ndit #ai #ulte zeci de ee#'lare ale acestuia% /uccesul a *ost#ai redus n ceea ce 'riveşte sta$ilirea unor contacte 'olitice5 sin)urul

concurs o$ţinut a *ost al social-creştinilor, al .ce0ilor tineri. =ari'a dest(n)a a #işcării naţionale ce0e, s're deose$ire de .ce0ii $ătr(ni.,ari'a conservatoare> şi al c(torva #e#$ri ai +lu$ului FederalistGo0enWart% E% Brote nu şi-a 'recu'eţit e*orturile 'entru a realiza oat#os*eră *avora$ilă şi a sta$ili c(t #ai #ulte relaţii% 8leandru Aaida

C4 3u$in atiţia, Amintiri din timpul memorandumului, n .Transilvania., L??A=1944>, nr% 4-" =a'rilie-#ai>, '% !C"% ăreri ase#ănătoare şi A% Branişte% &u'ăo'inia sa, ti'ărirea şi răs'(ndirea e#orandu#ului era eclusiv o'era lui

Brote% Fără 0otăr(re ori autorizaţie de la co#itet, a *ăcut el toate de ca'ul său,*ără să in*or#eze 'e cineva din co#itet. =n op/ cit/, '% !;1-!;!>%C" E% Brote, op/ cit/, '% 14;%C@ Aasile etea, op/ cit/, '% 149%



Aoievod, care l-a văzut atunci, la Aiena, i *ace un 'ortret su)estiv, dinc(teva linii .E% Brote aler)a toată ziua, nu ştia# 'e unde, 'e la cine%Era un o# #ic de statură, rece şi scu#' la vor$ă %%% 8# a*lat a'oi că E%Brote şi 8% +% o'ovici aler)aseră zadarnic 'e la redacţiile ziarelor şicăut(nd 'rieteni 'rintre di*eritele 'artide din .3eic0srat.C7% +ercurile

)uverna#entale austriece nu aveau nsă niciun interes să s'ri6ine 'ero#(ni, căci ar *i st(rnit ast*el ne#ulţu#irea )uvernului din Buda'esta%(nă n seara zilei de !C #ai st% n% a sosit la Aiena ntrea)a dele)aţie

=a'roi#ativ ;<< de 'ersoane>, re'rezent(nd toate 'ăturile socialetransilvănene% La ;< #ai au avut loc două ntruniri 'u$lice la care,alături de ro#(ni, au 'artici'at şi c(ţiva s'ri6initari ai lor =de'utaţisocial-creştini, ce0i tineri, studenţi ce0i, s(r$i, slovaci, croaţi, saşi>% La'ri#a ntrunire ţine un discurs n *avoarea ro#(nilor cunoscutul o#'olitic +arol Lue)er% &in 'artea ro#(nilor vor$esc I% 3aţiu, D% o' de

Băseşti şi E% Brote, ulti#ul n )er#ană, arăt(nd că ro#(nii nu suntizolaţi, ci se $ucură de si#'atia .celor 1 ] #ilioane )er#ani şi a celor7 #ilioane de slavi, care )e# su$ aceeaşi a'ăsare.CC%

&acă vizita dele)aţiei ro#(ne la Aiena a constituit un 'rile6 de#ani*estare a solidarităţii 'o'oarelor asu'rite, sco'ul său 'rinci'al nu a'utut *i totuşi atins, du'ă cu# era de 'revăzut% I% 3aţiu a *ăcut #ai#ulte de#ersuri, *ără succes, 'entru a *i 'ri#it n audienţă de #'ărat%n cele din ur#ă, sin)ura soluţie a *ost de'unerea e#orandu#ului, n'lic si)ilat, la cancelaria i#'erială% &e aici, nedes*ăcut, va *i re#is

)uvernului #a)0iar, #inistrul de interne de la Buda'esta na'oindu-l,'rin 're*ectul de la Turda, lui I% 3aţiu% u$licarea e#orandu#ului şi#ai ales antrenarea #aselor lar)i n 6urul ideilor #e#orandiste au *ăcut nsă ca lucrurile să nu se o'rească aici, re*uzul #onar0ului constituindnu s*(rşitul, ci nce'utul unei a#'le #işcări% +reşterea s'irituluirevoluţionar al #aselor, solidarizarea o'iniei 'u$lice din vec0ea3o#(nie, atenţia s'orită a ntre)ii Euro'e 'entru 'ro$le#a Transilvaniei, n s*(rşit, 'rocesul care va avea loc, au contri$uit caaceastă 'etiţie adresată #'ăratului - cu# #ai *useseră şi altele n

istoria ro#(nilor transilvăneni - să constituie 'unctul de 'lecare al unoreveni#ente ce a veau să z)uduie edi*iciul dualist%n ur#a re*uzului, dele)aţia 'ărăseşte Aiena, ntre 1 şi " iunie% ai

ră#(n A% Lucaciu '(nă la 1< iunie, I% 3aţiu '(nă la 1! iunie şi /% 8l$inicare se n)ri6ea aici de 'u$licarea n continuare şi e'ediereae#orandu#ului%

Aara anului 1C9! constituie un ră)az 'entru #e#orandişti% Duvernulnu se decide ncă să ncea'ă acţiunea #'otriva lor5 toc#ai se're)ătea rennoirea alianţei 3o#(niei cu 8ustro-Un)aria =la !" iulie

1C9!> şi, n acest contet, evident că nu erau indicate #ăsuri 'reaC7 !#idem, '% 1"@-1"7%CC .Tri$una., ? =1C9;>, !9 #ai1< iunie%



severe #'otriva ro#(nilor din Transilvania% &e ase#enea, n toa#naanului 1C9!, re)ele +arol I l va vizita 'e Francisc Iosi*%

n iulie 1C9!, A% Lucaciu 'etrece trei zile la Bucureşti, nt(#'inat cuun viu entuzias#, ntr-o at#os*eră deose$it de 'rielnică ntăririile)ăturilor dintre ro#(nii a*laţi de o 'arte şi de alta a #unţilor% /e

intensi*ică #ani*estările de solidaritate cu #e#orandiştii5 este or)a-nizat un #itin) n *aţa statuii lui i0ai Aiteazul% Aizita lui A% Lucaciu acontri$uit la in*or#area oa#enilor 'olitici din 3o#(nia asu'rasco'urilor #işcării #e#orandiste şi la sta$ilirea unui 'ro)ra# deacţiune 'ro'a)andistică n străinătate% u#eroase ee#'lare alee#orandu#ului se răs'(ndiseră de6a n 3o#(nia% Un nu#ăr de "<<se tri#isese la "17 iunie% La 7 iunie, Li)a +ulturală cerea ncă 1%"<<ee#'lare, 'entru a se #'ărţi la toate secţiile şi tuturor #e#$rilorC9%La @ iulie 1C9!, E% Brote răs'unde .%%%vă aduc la cunoştinţă că

ediţiunea ntrea)ă a e#orandu#ului la #'ăratul s-a des*ăcut de6a%8# *ăcut deci dis'oziţiunile necesare ca să se ti'ărească o a douaediţiune, din care la ti#'ul său vă voi e'edia nu#ărul de ee#'larecerut.9<% La 1C au)ust, tri#itea ntr-adevăr ncă 1%<<< de ee#'lare91%

E% Brote, care şi 'etrecuse ulti#ele luni ntr-o continuă tensiune,at(t n le)ătură cu #işcarea #e#orandistă, c(t şi cu $oala şi #oarteasoţiei - şi ştia 'ro$a$il că l aştea'tă ncercări la *el de )rele, a si#ţit nvara acelui an nevoia unei destinderi% Face o ecursie la #unte9!% oatecă acu# nce'e le)ătura cu 8dela de Gelden$er), 'rile6ul nt(lnirii *iind,

'otrivit a#intirilor de *a#ilie .o ecursie #ai ndelun)ată n #unţii/i$iului.9;% Este de 'resu'us totuşi că E% Brote o ştia #ai dinainte, norice caz l cunoştea 'e tatăl său, Aictor de Gelden$er), un o#interesant, viorist, constructor şi co#erciant de 'iane, or)anizator deconcerte% &eşi )er#an, avea le)ături str(nse cu ro#(nii din /i$iu,a'el(nd 'entru 'u$licitate şi la .Tele)ra*ul 3o#(n.% 8dela nu se lăsa cuni#ic #ai 're6os n ce 'riveşte ori)inalitatea% ăscută n 1C@9, a'are ncă de #ică n concerte alături de tatăl său945 *ace a'oi studii #uzicalela Aiena, devenind o $ună 'ianistă% er)e şi la aris, iar #ai t(rziu,

'entru doi ani, la /#irna, unde dă lecţii de #uzică% naltă, ele)antă,inteli)entă, dar *ire idealistă şi oarecu# etrava)antă .ră#ăsesene#ăritată, *iindcă nu )ăsise '(nă atunci un $ăr$at la nălţi#eavisurilor ei.9"% &u'ă ce cutreierase 'rin Euro'a, se si#ţea ca#

C9 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss% Li)a +ulturală, dosar 4C";, doc% 4;"%9< !#idem, doc% !7;%91 !#idem, dosar 4C"4, doc% ;@C%9! Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss, +ores'%, doc, !7<47 =/crisoarea lui E% Brotecătre /% 8l$ini din !1 au)ust 1C9!>%9; L% Brote, op/ cit/, '% 1;%94 .Tele)ra*ul 3o#(n., ???II =1CC4>, nr% ; =1<!! ianuarie>%9" L% Brote, op/ cit/, '% 1!%



stin)0eră n at#os*era de 'rovincie a /i$iului% 8cu# l nt(lneşte 'e E%Brote .şi se ndră)osteşte de ro#(nul cu ni#$ de erou local. 9@% /e 'arecă *a#ilia 8delei nu a *ost 'rea nc(ntată de această le)ătură5 aşa s-ar'utea e'lica a#(narea că sătoriei '(nă n 1C9@%

&u'ă interludiul din vara anului 1C9!, n toa#nă se reiau acţiunile

'olitice% işcarea #e#orandistă nu se 'utea des*ăşura izolat, ci nstr(nsă le)ătură cu vec0ea 3o#(nie 'e de o 'arte, iar 'e de alta cu'o'oarele asu'rite din #onar0ie% &e la nce'utul anului 1C9! aceste'o'oare ur#ăreau cu interes cresc(nd 'olitica ro#(nească%

:i de data aceasta E% Brote a *ost cel ales 'entru a sta$ili o acţiuneco#ună% La ;< se'te#$rie st% n% 1C9! i scrie lui I% Bianu,co#unic(nclu-i că a doua zi ur#a să 'lece n re)iunile locuite deslovaci, croaţi şi s(r$i, a'oi avea să sosească la Bucureşti97%

ri#a eta'ă a călătoriei este ca'itala #işcării naţionale slovace,

Tur^ans /vat_ artin9C

% 8ici, vice'reşedintele %%3% stă ;@ de ore şiare o cons*ătuire cu 'rinci'alii *runtaşi 'olitici slovaci avel udro`,'reşedintele 'artidului, /%G% Aa6ans_, atu &ula etc% &e aici, E% Brote#er)e n ca'itala +roaţiei, la Va)re$ =!@ se'te#$rieC octo#$rie>, a'oila ovi /ad, unde discută cu oa#enii 'olitici s(r$i%

nţele)erea cea #ai de'lină s-a realizat ntre ro#(ni şi slovaci%/ituaţia #işcării naţionale s(r$e era #ai co#'licată, eist(nd două'artide li$eralii şi radicalii, ntre care E% Brote ncearcă să #edieze% ns*(rşit, croaţii nu au 'utut *i atraşi n acţiunea co#ună% rin

co#'ro#isul #a)0iaro-croat din 1C@C, +roaţia de venise o 'rovincieautono#ă, *iind condusă de un $an, av(nd o dietă la Va)re$ şiad#inistr(ndu-se n li#$a 'ro'rie5 dis'unea, de ase#enea, de trei#inistere 'ro'rii interne, nvăţă#(nt şi culte, 6ustiţie, iar n'arla#entul din Buda'esta tri#itea 4< de de'utaţi% n aceste condiţii,este lesne de nţeles *a'tul că o unitate ntre #işcarea naţională croatăşi #işcarea celorlaltor 'o'oare asu'rite din Un)aria nu se 'utea realiza=ceea ce nu a eclus nsă #ani*estarea, n #ai #ulte r(nduri, a si#-'atiei reci'roce>%

&u'ă ter#inarea vizitei n ca'italele slave, E% Brote soseşte laBucureşti =octo#$rie 1C9!>% 8ceasta dovedeşte că 'olitica dea'ro'iere cu 'o'oarele din #onar0ia 0a$s$ur)ică era s'ri6inită şi decercurile 'olitice din 3o#(nia, n 'ri#ul r(nd de Li)a +ulturală% E% Brotediscută cu 'rebedintele acesteia, Dri)ore Brătianu, at(t des'reconsolidarea ra'orturilor dintre ro#(nii transilvaneni şi 3o#(nia, c(t şides're s'ri6inul 'e care l 'utea 'ri#i n vederea n*ă'tuirii unei alianţe

9@ !#idem, '% 1;%97

Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% """;4 =/crisoarea lui E%Brote către I% Bianu din ;< se'te#$rie 1C9!>%9C &es're călătoria lui E% Brote, vezi Ioan Deor)escu, @r/ !oan Raţiu, /i$iu, 19!C,'% 1<!-1<4%



a 'o'oarelor asu'rite din Un)aria% La Bucureşti se a*la de #ultă vre#e=sosise aici n 1CC;> ziaristul slovac Dustav 8u)ustini99% El cunoştea$ine li#$a ro#(nă, 'recu# şi li#$a s(r$ă, căci trăise c(tva ti#' şi laBel)rad% &in Bucureşti tri#isese interesante cores'ondenţe ziaruluislovac .arodnie ovin. şi 'u$licase - n 1CC" - un a#'lu studiu

des're ca'itala 3o#(niei, intitulat 2alJ PariK =icul aris>% +ontri$uiseast*el la o #ai $ună cunoaştere a 3o#(niei n /lovacia, dovedindu-se, n #o#entul c(nd se 're)ătea o alianţă ro#(no-slovacă, o#ul cel #ai'otrivit 'entru a *acilita contactele ntre cele două 'o'oare% n ti#'uldiscuţiilor lui E% Brote cu Dr% Brătianu, s-a 0otăr(t n 'rinci'iu trecereaziaristului slovac la /i$iu, unde ur#a să lucreze n redacţia .Tri$unei.%n *elul acesta, )azeta si$iană şi conducerea artidului aţional 3o#(naveau să dis'ună de o 'ersoană care cunoştea $ine li#$ile slave%

n noie#$rie-dece#$rie 1C9!, se a*lă n ca'itala 3o#(niei I% 3aţiu,

A% Lucaciu şi I% +oroianu, relu(ndu-se discuţiile nce'ute n iulie de A%Lucaciu şi continuate n octo#$rie de E% Brote%&u'ă vizitele e*ectuate n 3o#(nia, la nce'utul anului 1C9;, se

intensi*ică acţiunea 'entru *ăurirea alianţei cu slovacii şi s(r$ii% 8n)a6atla .Tri$una. din ianuarie 1C9; - D% 8u)ustini se i#'une din 'ri#ul #o-#ent ca un si#$ol al coo'erării ro#(no-slovace% n zilele de 9-1<ianuarie 1C9; are loc la Aiena o 'ri#ă con*erinţă a re'rezentanţilornaţionalităţilor% &in 'artea ro#(nă 'artici'ă I% 3aţiu, E% Brote şi 8%+%o'ovici, din 'artea slovacă % udo`, % te*anovi ,̂ % &ula, /%

&aner, iar din 'artea s(r$ă şe*ul radicalilor, E% Davrila% 3ezultatul nt(lnirii este ast*el a'reciat de .Tri$una. .%%%n zilele din ur#ă s-auţinut la Aiena, ntre re'rezentanţi de *runte ai ro#(nilor, slovacilor şis(r$ilor din Un)aria, convor$iri con*idenţiale cu sco' de a sta$ili un'ro)ra# 'olitic co#un şi o 'rocedare solidară a acestor naţionalităţi%%%n a#(ndouă aceste 'rivinţe s-a a6uns la o nţele)ere de'lină% rinci'iul*unda#ental al 'ro)ra#ului sta$ilit este autono#ia naţiunilor şi ţărilor n cadrul #onar0iei 0a$s$ur)ice% +on)resul naţionalităţilor ce se va ţinela nce'utul lunii #ai şi la care a*ară de ro#(ni, slovaci şi s(r$i vor lua

'arte şi )er#anii, rutenii şi croaţii, va re)ula de*initiv aceastăasociaţiune de 'artide şi 'rocedarea solidară a sus-nu#itelor 'o'oaredin Un)aria% &e ase#enea, şi ne)ocierile 'entru n*iinţarea unui ziarcotidian, n li#$a )er#ană, care să a'ere interesele acestei asocieri de'o'oare, au avansat ntr-at(ta, nc(t c0iar n cursul anului 1C9; *oaiava 'utea a'are n unul din oraşele ca'itale ale #onar0iei.1<<%

8cest 'lan, at(t de vast, nu s-a 'utut nsă realiza n cursul anului

99 n le)ătură cu activitatea lui D% 8u)ustini, vezi Lucian Boia, 1a Roumanie vue

par les TchLMues et les 8lovaMues &'(>(+'),,. n .ouvelles Etudes dGistoire.,IA,197<, '% !"9-!C15 ide#, Activitatea $iaristului slovac 5ustav Augustini înTransilvania &'()*+'),,. n ./tudii., nr% ", 197<, '% 91"-9!@%1<< .Tri$una., ? =1C9;>, nr% 7 =1!!4 ianuarie>%



1C9;% % te*anovi^ a *ăcut o vizită la Va)re$, dar nu a 'utut 0otăro'oziţia croată să 'artici'e la acţiunea co#ună% n 'lus, eistaunenţele)eri ntre 'artidele s(r$e% n s*(rşit, se nce'e, tot n aceastăvre#e, anc0eta #'otriva conducătorilor artidului aţional 3o#(n, nle)ătură cu 'u$licarea şi răs'(ndirea e#orandu#ului%

+el dint(i ur#ărit a *ost E% Brote, deoarece era - deşi nu#ai cu nce'ere de la 1 iunie 1C9! - 'ro'rietarul Institutului Ti'o)ra*ic care'u$licase e#orandu#ul şi de unde *useseră e'ediate, n di*eritelocuri, ee#'larele acestuia1<1% ri#ul intero)atoriu i se ia la @octo#$rie 1C9!, la tri$unalul re)al din /i$iu1<!15 ur#ează alteintero)atorii, la 7 octo#$rie, !7 octo#$rie, 1! noie#$rie, 14 noie#$rieşi, n 1C9;, la 1! *e$ruarie, 1C *e$ruarie, !@ #ai% &u'ă cu# a# arătat,la 1C *e$ruarie 1C9;, co#itetul artidului aţional 3o#(n a dat odeclaraţie, 'rin care se recunoştea că n şedinţa din !@ #artie 1C9! s-a

0otăr(t 'u$licarea şi răs'(ndirea e#orandu#ului% n ur#a acesteideclaraţii, s*era cercetărilor tri$unalului se lăr)eşte, vina, care '(năatunci se considera a *i nu#ai a lui E% Brote, *iind etinsă asu'ra tuturor#e#$rilor din co#itet =n nu#ăr de !;, căci ! #uriseră>, la 1; #ai1C9;1<;% 8ceastă #odi*icare, i#'lic(nd un #are nu#ăr de 'ersoane n'roces, nu sc0i#$a radical situaţia lui E% Brote, care continua să *ieacuzat că .a dat #andat s'ecial şi instrucţiuni lui icolae 3o#an'entru e'edierea ee#'larelor eorandu#ului şi a dis'us eecutareaco#itetului de !", dată n 'rivinţa aceasta.1<4%

u era sin)urul 'roces care l a#eninţa% Tot n ti'o)ra*ia sa se'u$licase Replica, alcătuită de 8%+% o'ovici, la *el de acuzatoare ca şie#orandu#ul la adresa re)i#ului eistent% n s*(rşit, #ai #ultearticole din .Tri$una. aveau să ducă 'e cei socotiti res'onsa$ili deredactarea sau 'u$licarea lor tot n *aţa tri$unalului% &u'ă 'lecarea sadin Transilvania, n a*ara 'roceselor 3e'licei şi e#orandu#ului, E%Brote a #ai *ost incul'at n 'rocesele de 'resă din 1! se'te#$rie 1C9;,1@ dece#$rie 1C9; =la două 'rocese 6udecate n aceeaşi zi>, !!dece#$rie 1C9;, 1; #artie 1C94, !9 #artie 1C94, !; a'rilie 1C94, "

iulie 1;941<"

% 8ceastă adevărată avalanşă de 'rocese n 're)ătire lăsasă se ntrevadă, n cazul lui E% Brote, 'osi$ilitatea unei conda#nărirecord% Era, de alt*el, o recunoaştere din 'artea autorităţilor a roluluie#inent 'e care l 6ucase n 'olitica ro#(nească din ulti#ii ani%

n această 'erioadă de tensiune, se #ai 'uneau n *aţa 'artidului

1<1 Procesul 2emorandumului românilor din Transilvania/ Acte şi date, +lu6,19;!, vol% I, '% 47-"<% =&enunţul 'enal al 'arc0etului )eneral din +lu6 contra luiE% Brote, din !1 se'te#$rie 1C9!>%1<!

!#idem, '% @@-7"%

1<; !#idem, '% "<-";% Aezi şi actul de acuzare, la '% ""-@1%1<4 !#idem, '% @<%1<" E% Brote, op/ cit/, anea @7, '% 41"-444%



două 'ro$le#e i#'ortante, de rezolvarea cărora at(rna n #are#ăsură succesul #işcării naţionale atra)erea #aselor ţărăneşti şior)anizarea artidului aţional 3o#(n% .Tri$una. avea, ncă de la nce'utul eistenţei sale, str(nse le)ături cu #asele de la sate% E% Broteactivase #ult n această direcţie% işcarea #e#orandistă i#'unea nsă

str(n)erea şi #ai *er#ă a ra'orturilor dintre intelectualitatea a*lată n*runtea #işcării şi ţărăni#e, a#'li*icarea 'ro'a)andei la sate ns'ri6inul cauzei naţionale ro#(neşti% n acest sco', E% Brote şi I% 3ussu-:irianu nte#eiază )azeta .Foaia 'o'orului., a*lată su$ redacţia celuidin ur#ă% u#ărul de 'ro$ă a'are n dece#$rie 1C9!, 'u$licaţiaa'ăr(nd cu re)ularitate de la ; ianuarie 1C9;% Era, de *a't, o variantă a.Tri$unei. adresată #aselor ţărăneşti5 a re'rezentat un succesre#arca$il, devenind una dintre cele #ai răs'(ndite )azete% La 1"*e$ruarie 1C9;, E% Brote i scria lui A% an)ra Q .Foaia 'o'orului . a *ost

'ri#ită *oarte $ine de 'u$licul ro#(nesc% 8stăzi, a# !%C7; a$onenţi%ă ocu' acu# cu ideea a da ncă o 6u#ătate coală adaus *ără a urca'reţul a$ona#entuluiR1<@% 8cesta a *ost nu#ai nce'utul, căci, du'ăcu#scrie I% /lavici, n 'ri#ul an )azeta a a6uns la "%<<<, iar n al doileala 7%<<< de a$onaţi =n ti#' ce .Tri$una. avea circa !%<<<>1<7%

+ealaltă 'ro$le#ă, a or)anizării 'artidului, avea, de ase#enea, oi#'ortanţă deose$ită% artidul aţional 3o#(n nu era, dec(t 'arţial, un'artid n sensul #odern al cuv(ntului% u avea un statut, nu era *or#atdintr-un nu#ăr 'recis de #e#$ri, nu i#'unea dec(t *oarte va) o

anu#ită disci'lină% Era o or)anizaţie a ale)ătorilor ro#(ni - n nu#ărde a'roi#ativ 1<<%<<< -, dar care nu toţi #er)eau 'e linia indicată deconducerea 'artidului% n *aţa i#'ortantelor eveni#ente 'olitice care se're)ăteau era a$solut necesar ca artidul aţional să se #odernizeze,să devină o or)anizaţie $ine de*inită, alcătuită dintr-un nu#ăr de#e#$ri disci'linaţi, conştienţi de sco'urile ur#ărite%

ecesitatea unei stricte or)anizări a 'artidului a stat n centrulatenţiei lui E% Brote% ndată du'ă con*erinţa din ianuarie 1C9!, ntr-ocirculară se#nată de el şi de /% 8l$ini, se cerea .a dis'une c(t se 'oate

#ai cur(nd cele tre$uincioase ca şi n co#itatul d-voastră 'artidulnaţional să se or)anizeze şi constituie *ără a#(nare% &es're rezultatulacestora vă ru)ă# să ncunoştinţaţi a'oi şi co#itetul central şi anu#e n #od detaliat at(t des're or)anizaţia şi constituirea clu$urilorelectorale co#itatense, c(t şi des're a celor cercuale şi - unde nu#aise 'oate - şi des're a celor co#unale. % Eventual, ru)a să i se tri#ită şiliste ale ale)ătorilor ro#(ni1<C% 8 ră#as, ca #ărturie, şi o interesantă

1<@ 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% 191

=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din 1" *e$ruarie 1C9;>%1<7 I% /lavici, op/ cit/, '% C%1<C Bi$lioteca +entrală Universitară +lu6, #ss, 8r0iva Fr% Gossu Lon)in, !"!!doc% 4%



scrisoare adresată lui A% an)ra, la 1" *e$ruarie 1C9;% .nc(t 'entruor)anizarea 'artidului, care te 'reocu'ă - i scrie E% Brote - a# să-ţico#unic că noi la co#itet ave# de6a n această 'rivinţă 'lanurilenoastre, de a căror realizare ne-a# şi a'ucat% &e 'rezent lucră# c0iarla or)anizarea 'artidului n co#itatul /i$iului şi n cur(nd va *i

ter#inată% &u'ă /i$iu ur#ează toc#ai 8radul% 2r)anizarea se *ace su$conducerea unui dele)at al co#itetului central% oate că vin c0iar eu lad-voastră% lanul e ur#ătoriul n *iecare cerc ad#inistrativ%%% nu#i#noi =co#itetul central> la 'ro'unerea d-voastre c(te un $ăr$at de ncredere5 de ase#enea, va *i nu#it unul 'entru ntre) co#itatul% Toţiaceşti $ăr$aţi de ncredere vor *i convocaţi ntr-o zi anu#ită la 8rad şisu$ 'rezidiul $ăr$atului de ncredere%%% se sta$ilesc toate a#ănunteleor)anizării.1<9%

ncă din noie#$rie 1C9!, du'ă cu# scrie I% 3ussu-:irianu, Qco#itetul

naţional a a'ro$at nu nu#ai 'lanul cu# să 'orni# şi să susţine#.Foaia 'o'orului., dar a 'utut să a*le şi des're or)anizarea a'roa'e#ilitărească 'e care o *ăcuseră# n co#itatul /i$iului, ră#(n(nd caaceeaşi lucrare să se continue şi n celelalte 'ărţiR%11<% &in 'ăcate,eveni#entele ce au ur#at nu au 'er#is desăv(rşirea acesteior)anizări, ast*el că artidul aţional 3o#(n va su*eri n continuare deli'sa unei structuri şi conduceri *er#e%

entru a se #ani*esta solidaritatea ro#(nilor transilvăneni n 6urulconducerii artidului aţional, 'recu# şi cola$orarea cu celelalte

'o'oare din Un)aria, se convoacă la /i$iu o con*erinţă naţională, nzilele de !; şi !4 iulie st% n% /unt 'rezenţi #ai #ulţi ziarişti şi oa#eni'olitici din 3o#(nia =D% +antacuzino, I% Bianu, I%+% Drădişteanu, I%Lu'ulescu, +% +olescu-Aartic etc%>, ceea ce su$liniază sensi$ilaa'ro'iere 'etrecută n ulti#ul an ntre transilvăneni şi o'inia 'u$licădin 3o#(nia5 de ase#enea, 'artici'ă o dele)aţie slovacă =%te*anovi^, /% &aner, P% Botto>% n discursul de desc0idere, I% 3aţiu ainsistat din nou asu'ra realizării unei alianţe nu nu#ai cu slovacii şis(r$ii, ci şi cu )er#anii şi rutenii111% artici'area #asivă a ţărăni#ii,

'recu# şi 'rezenţa celor veniţi din a*ara Transilvaniei, au *ăcut dincon*erinţa din iulie 1C9; un eveni#ent de 'ri#ă i#'ortanţă,dovedindu-se ncă o dată *orţa #işcării naţionale ro#(neşti%

n viaţa lui E% Brote con*erinţa constituie ulti#ul eveni#enti#'ortant la care a 'artici'at 'e teritoriul Transilvaniei% rocesele de'resă se a'ro'iau, 'ri#ul ur#(nd să *ie cel al 3e'licei, la ;1 au)ust1C9;% Este )reu de a*ir#at dacă, ncă din iulie sau au)ust 1C9;, E%Brote nclina s're 0otăr(rea de a e#i)ra% Unele scrisori dovedesc #ai

1<9

8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% 191%11< I% 3ussu-:irianu, 2r)anizarea 'artidului naţional, n .Tri$una 'o'orului., I=1C97>, nr% 49 =1;!" #artie>%111 .Tri$una., ? =1C9;>, nr% 1"; =1;!" iulie>%



cur(nd contrariul% +ert este că dorea să 'ărăsească Transilvania 'entruca, de'arte de eveni#entele care, de ani de zile, nu-i dăduserăa'roa'e nicio cli'ă de ră)az, să-şi or)anizeze )(ndurile şi să alea)ădru#ul de ur#at% &orinţă lesne de nţeles, căci, dintre toţi conducătorii#işcării naţionale, el era, n vara anului 1C9;, cel #ai e'us%

La !7 iulie 1C9;, c(teva zile du'ă con*erinţă, naintează o cerere,'entru a i se da autorizaţia de de'lasare =ntruc(t se a*la su$ acuzare>5arată că, din #otive de sănătate, intenţionează să 'lece la !9 iulie la$ăile Dastein =n 8ustria> şi a'oi, eventual, n altă staţiune, 'entru 'atrusă'tă#(ni11!% La !C iulie, 6udecătorul de instrucţie din +lu6 a'ro$ăcererea%

E% Brote nu se #ulţu#eşte nsă să ră#(nă n 8ustria, căci la !<au)ust 1C9; se a*la, 'ro$a$il de #ai #ulte zile, la Biarritz, scriindu-i deaici 'rietenului său /% 8l$ini11;% +u 'uţin ti#' nainte *u)a sa devenise

cunoscută şi autorităţilor, iar .la 1@ au)ust, 'arc0etul )eneral 'ro'unearest de instrucţie contra lui Brote, care şi-a călcat votul sole#n,'lec(nd n străinătate, *ără a cere autorizaţie 6udecătorului deinstrucţie. % Era nsă 'rea t(rziu% E% Brote se a*la la adă'ost%

11!

rocesul e#orandu#ulul ro#(nilor din Transilvania% 8cte şi date, +lu6,19;!, vol% I, '% 4@!%11; Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<4C =/crisoarea lui E%Brote către /% 8l$ini din !< au)ust 1C9;>%



I. L# Bucure/t! (189 -1898)La !" au)ust 1C9;, E% Brote se a*la tot la Biarritz% &in scrisoarea ce o

adresează n această zi lui /% 8l$ini, reiese că ncă nclina să se ntoarcă n Transilvania, 're)ătindu-se 'entru viitorul 'roces .lanul de

ntoarcere - scria el - n-a su*erit '(nă acu# nicio sc0i#$are.1

%&ru#ul se va des*ăşura ntr-adevăr, un ti#', con*or# 'ro)ra#ului, ntreru'(ndu-se nsă c(nd E% Brote a6un)e n Italia% La ilano se nt(lneşte cu I% Bianu, venit aici ca re'rezentant al lui &%8% /turdza%:e*ul artidului aţional Li$eral nce'use ca#'ania de răsturnare a)uvernului conservator, #iz(nd n 'ri#ul r(nd 'e a)itarea 'ro$le#einaţionale% In*luenţa sa n această direcţie nu 'utea dec(t să s'orească,dacă ar *i iz$utit să atra)ă n 3o#(nia 'e 'rinci'alii *runtaşi ai ro#(-nilor din Transilvania% ro$a$il că acu# a reuşit I% Bianu să l convin)ă

'e E% Brote de necesitatea venirii lui la Bucureşti deşi, *ără ndoială, n#o#entul c(nd 'ărăsise Un)aria, şe*ul tri$uniştilor va *i avut n vedereşi o ase#enea 'osi$ilitate%

&e la ilano, cei doi sosesc - la 9 se'te#$rie - la Aeneţia, unde sea*lau +% +olescu-Aartic, un alt tri#is al lui &%8% /turdza, 'recu# şi'ro*esorul şi ziaristul Aaleriu Branişte, #'reună cu 8%+% o'ovici,recent conda#nat n 'rocesul 3e'licei, care reuşise totuşi să treacă)raniţa din 8ustria n Italia% 8cu# are loc, cu 'artici'area celor cinci,.con*erinţa de la Lido., concretizată .n 'ro'unerea susţinută de E%

Brote şi s'ri6inită necondiţionat de I% Bianu şi +olescu, ca toţi #e#$riico#itetului naţional contra cărora se 'usese de6a n cur)ere 'rocesulde Q'resăR 'entru 'u$licarea şi răs'(ndirea e#orandului, să nuaşte'te dez$aterea 'rocesului şi conda#narea si)ură, ci să see'atrieze, trec(nd cu toţii n 3o#(nia, unde vor *i 'ri#iţi cu #are nsu*leţire, de aici a'oi se vor res*ira n toate centrele #ai i#'ortanteale Euro'ei, cu dele)aţiuni o*iciale de e#i)ranti.!% +u #ultă dre'tate,A% Branişte a co#$ătut această idee, care ar *i lăsat 'e ro#(nii din Transilvania *ără conducători, ntr-unul din #o#entele cele #ai di*icile

ale istoriei lor% 8%+% o'ovici s-a 'ronunţat, din #otive 'ersonale - căci,*ire etre# de nervoasă, avea )roază de nc0isoare - 'entru e#i)rareacelor conda#naţi de la 'atru ani n sus =conda#narea 'e care ocă'ătase el>% a6oritatea s-a declarat deci n *avoarea e#i)rării, dardesi)ur, con*erinţa restr(nsă de la Lido nu 'utea decide n nu#ele ntre)ului 'artid%

Gotăr(rea lui E% Brote nu a *ăcut o i#'resie $ună celor ră#aşi n Transilvania% +0iar #e#$rii si$ieni ai co#itetului =&%% Barcianu, &%

1 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<49 =/crisoartea lui E%Brote către /% 8l$ini din !" au)ust 1C9;>%! Aaleriu Branişte, op/ cit/, '% !1<%



+o#şa, % +ristea>, toti tri$unişti, 'artizani ai săi, au *ost ne#ulţu#iţi;%/c0i#$area atitudinii şe*ului lor nu a avut, orice s-ar s'une, #otive'ersonale, ci a *ost rezultatul unei #editaţii 'olitice% E% Brote a6unsesesă creadă ntr-o rezolvare a'ro'iată a cerinţelor ro#(nilor din Transilvania5 a#'loarea *ără 'recedent a lu'tei naţionale, alianţa cu

'o'oarele slave asu'rite, s'ri6inul 'ri#it din 3o#(nia şi interesulo'iniei 'u$lice euro'ene - erau *actori care, du'ă 'ărerea sa, aveau săi#'ună o soluţie% E% Brote şi *ăcea iluzia că e#i)rarea s'ectaculoasă a ntre)ului co#itet, con6u)ată cu o acţiune di'lo#atică #'otriva)uvernului Un)ariei, cu o 'ro'a)andă a conducătorilor artiduluiaţional 3o#(n n 'rinci'alele centre euro'ene, nu 'utea să nu dearoade% El #iza n s'ecial 'e atitudinea Der#aniei, căci intervenţia ei'entru rezolvarea 'ro$le#ei ro#(nilor din Transilvania ar *i *ost şi navanta6ul ntăririi Tri'lei 8lianţe%

(nă la ado'tarea unei 0otăr(ri de*initive, E% Brote se sta$ileşte, #'reună cu 8%+% o'ovici, la VYric0% La 1; se'te#$rie i scria lui I%Bianu, co#unic(ndu-i că toc#ai sosise% .+u o'ovici - adău)a el - n-a#'(nă acu# societatea cea #ai 'lăcută5 dar s'er a-l 'utea sc0i#$a.4%ntre cei doi e#i)raţi nce'use, 'rin #ici *recuşuri, seria nenţele)erilor%ntr-adevăr, cu )reu se 'uteau )ăsi doi oa#eni #ai deose$iţi% E% Brotez)(rcit la vor$ă, iar 8%+% o'ovici de o )randilocvenţă de #ulte orisu'ărătoare5 'ri#ul, o# 'ractic, concret, al doilea #are a#ator de idei)enerale, #'ru#utate din tot *elul de autori, ea)erat n conce'ţii, ca

şi n vor$ă5 unul cal#, cu#'ătat, consecvent, celălalt nervos şisc0i#$ător%3etras n Elveţia, E% Brote nţele)ea să #enţină c(t #ai str(ns

le)ătura cu #işcarea din Transilvania, continu(nd a-şi eercitacontrolul asu'ra 'artidului% La 14 se'te#$rie i dădea lui /% 8l$iniur#ătoarele instrucţiuni, #ai cur(nd su$ *or#ă de ordine . /erviciul dein*or#aţiune a *uncţionat *oarte 'rost şi continuă a *uncţiona tot aşa%8stăzi, 6oi, eu nu ştiu ce s-a nt(#'lat #arţi la +lu6%%% &acă #ai ţineţideci să lucraţi #'reună cu #ine, te ro) 'e d-ta n s'ecial a or)aniza

acolo un serviciu 'ro#'t de in*or#aţiune 'entru viitor% Iar 'entru trecutţin de indis'ensa$il ca să vină cineva aici% ai $ine va *i dacă vineUnc0ieşul =I% 3aţiu n%n%> n 'ersoană5 dacă nu 'oate dsa, să vinăBarcianu sau d-ta.% El continua să *acă tot *elul de 'lanuri, *iind .dis'us#ai #ult ca oric(nd la continuarea lu'tei ."%

I% 3aţiu se #'otriveşte nsă e#i)rării ntre)ului co#itet@5 ar *i *ost

; !#idem, '% !1!%4 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% """4; =/crisoarea lui E% Brote

către I% Bianu din 1; se'te#$rie 1C9;>%" Loc% cit%, doc% !7<"< =/crisoarea lui E% Brote către /% 8l$ini din 14 se'te#$rie1C9;>%@ I% /lavici, V$uciu#ări 'olitice la ro#(nii din Un)aria, Bucureşti, 1911, '%4!-4;%



de acord, eventual, cu trecerea a 4 sau @ #e#$ri la Bucureşti, dar nu#ai #ult% E% Brote şi #enţine nsă 'ro'unerea .s'er - scria el - săa6un)e# cu toţii acolo unde tre$uie să a6un)e# 'entru a da un nou şi'uternic av(nt cauzei naţionale.7% .&acă 'ro'unerea 'entru salvare ar*i nu#ai a #ea - arăta n altă scrisoare - n-aş stărui at(t de #ult% &ar o

)ăsesc şi n alte ca'ete destul de rece şi clar )(nditoare% 8'oi, nu credcă #ai )ăsi# noi n cur(nd o situaţie at(t de s'lendidă 'entru a rezolvicestiunea ro#(nă n *ond% /unt $ine in*or#at c(nd zic aceasta. C% /untr(nduri care dovedesc #arile iluzii ce şi le *ăcea n le)ătură cu 'oliticanaţională a lui &%8% /turdza şi a celorlalţi 'oliticieni li$erali%

aralel cu e#i)rarea ntre)ului co#itet, E% Brote 'ro'uneaor)anizarea unor #ari acţiuni ale naţionalităţilor aliate din Un)aria şiintensi*icarea 'ro'a)andei, #ai ales n Der#ania% +ere .să se convoace n )ra$ă la /i$iu con)resul naţionalităţilor, care are să *ie o'rit% ndată

du'ă o'rire să-l convocă# aici =la VYric0, n%n%>, unde are să se şi ţinăcu #are alai% aralel cu aceasta să lucră# la Berlin ca să a'rinde# ntrea)a 'resă şi să interesă# toate cercurile 'olitice )er#ane%+on)resul să cul#ineze n tri#iterea unei de'utaţiuni la #'ăratul,co#'usă din re'rezentanţii 'o'oarelor ro#(ne, slovace şi s(r$e. 9% .Eustărui şi acu#, scria el tot ele la VYric0, 're l(n)ă e#i)rarea ntre)uluico#itet%%% şi stărui astăzi #ai #ult ca n trecut., insist(nd asu'racondiţiilor *avora$ile eistente .8ltcu#, ad#ira$ilă 're)ătire 'entrurăz$oiul cel #are stare de asediu n Boe#ia şi n Transilvania /lovacii,

s(r$ii şi croaţii 'e deasu'ra.1<

%+o#itetul re*uz(nd să e#i)reze, E% Brote şi 8%+% o'ovici 'ornescsin)uri s're Bucureşti% La ! octo#$rie se a*lau la Denova, ur#(nd să se #$arce n aceeaşi zi 'e va'orul .Dalatz. care *ăcea cursa arsilia -Dalaţi11% La 41@ octo#$rie a6un) la destinaţie1!, iar la @1C octo#$riesosesc la Bucureşti, unde descind la Drand Gotel Boulevard1;% 8u avutocazia să l nt(lnească 'e I% 3ussu-:irianu, care a doua zi 'ărăseşteca'itala, 'entru a se constitui 'rizonier la /e)0edin =ur#are a

7 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<"1 =/crisoarea lui E% Brote

către /% 8l$ini din !! se'te#$rie 1C9;>%C Loc% cit%, doc% !7<"! =/crisoarea lui E% Brote către /% 8l$ini din !9 se'te#$rie1C9;>%9 Loc% cit%, doc% """4@ =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din 1@ se'te#$rie1C9;>%1< Loc% cit%, doc% """4C =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din !< se'te#$rie1C9;>%11 Loc% cit%, doc% """"< =/crisoarea lui E% Brote către I% Bianu din ! octo#$rie1C9;>%1!

.&acia. =Dalaţi>, 1 =1C9;>, nr% 97 =7 octo#$rie>%1; &e 'este #unţi, n . Aoinţa naţională., ? =1C9;>, nr% !@74 =C!< octo#$rie>%n Bucureşti, E% Brote avea să locuiască 'e $-dul Elisa$eta, nr% 1!, ti#' dec(teva luni, a'oi, ntr-un cartier #ai #ăr)inaş, 'e str% /*% /'iridon, nr% "4%



'rocesului de 'resă al .Tri$unei. din se'te#$rie 1C9;>%n 'lină *ier$ere 'rovocată de 'ersecuţiile din Transilvania, 'rezenţa

celor doi oa#eni 'olitici n ca'itala 3o#(niei nu 'utea treceneo$servată% E% Brote şi 8%+% o'ovici nce' a lucra neo$osiţi 'entru ală#uri o'inia 'u$lică din 3o#(nia asu'ra ro#(nilor de 'este #unţi% La

#ai 'uţin de o lună du'ă sosirea sa, E% Brote 'utea să *acă, ntr-oscrisoare către /% 8l$ini, un $ilanţ 'ozitiv ./ituaţia )enerală continuă a*i $ună% oi =#ă nţele) 'e #ine, #'reună cu unii a#ici devotaţicauzei> sunte# necontenit n QserviciuR.% Eu nici nu is'răvesc $ine un#e#orand des're o a*acere naţională şi #ă văd silit a #ă a'uca dealtul ntr-altă direcţie% 8# şi o cores'ondenţă destul de #are, ca acestetoate lucrări să #ă ocu'e di#ineaţa '(nă sara, aşa nc(t n-a# a6uns ncă să a# si#ţă#(ntul că #ă a*lu n Bucureşti% +ercul #eu de a#ici'olitici s'oreşte 'e zi ce trece% #$ucurător e că astăzi nu #ai a*li nici

o#, dar nici *e#eie, cu care n-ai 'utea vor$i des're cestiuneaardeleană% /e nţele)e că eu #ă *olosesc şi de ocaziunileconversaţiunilor 'entru a a'lica #ici .#e#orande. % +auza noastră e*oarte 'o'ulară aici.14% Iar, ntr-o altă scrisoare .Eu #uncesc aici din)reu% +(#'ul de activitate ce #i se desc0ide e at(t de #ănos, nc(t -'oate 'entru 'ri#a dată n viaţa #ea - #-a# s'eriat de lucrul ce a#să-l săv(rşesc% &ar #ă #(n)(ie s'eranţa şi credinţa că nu eu sin)urvoi avea să tra) n 0a#% &e6a a# vreo c(ţiva tovarăşi *oarte voinici, şicercul a#icilor #ei se *ace din zi n zi tot #ai lar).1"%

n aceste condiţii, n contact cu cei doi soli ardeleni, solidaritatearo#(nilor din .ţară. cu cei din Transilvania se or)anizează şi seintensi*ică% Un rol i#'ortant are Li)a +ulturală, 'rin inter#ediul căreiadi*erite 'ersonalităţi din 3o#(nia intră n le)ătură cu transilvăneniie#i)raţi% &e 'ildă, o ntrunire din !! *e$ruarie 1C94 i reuneşte 'e'reşedintele Li)ii A%8% Urec0ea, I% /lavici, % Fili'escu, E% Brote, A%Lucaciu, a*lat n vizită la Bucureşti, B% &elavrancea, 8%+% o'ovici, I%Bianu etc% /-a discutat des're .sta$ilirea unităţii de acţiune n linia'rinci'ală de 'olitică naţională a re)atului ro#(n şi a artidului

aţional 3o#(n din Transilvania şi Un)aria, ca nici noi *ără de voi şi nicivoi *ără de noi să nu *ace# ni#ic.1@% /-a vor$it şi des're 'osi$ilitateatri#iterii unor a#$asadori ai e#i)raţilor n ca'italele euro'ene, caresă lucreze n nţele)ere cu #iniştrii 'leni'otenţiari ai 3o#(niei%

&in 'ăcate, relatiile dintre E% Brote şi conducerea 'artidului ră#asă n Transilvania nu sunt toc#ai $une%8titudinea di*erită n 'ro$le#ae#i)rării, 'recu# şi n ce 'riveşte relaţiile cu artidul aţional Li$eral

14 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<"; =/crisoarea lui E%

Brote către /% 8l$ini din 11; noie#$rie 1C9;>%1" Loc% cit%, doc% !7<"4 =/crisoarea lui E% Brote către /% 8l$ini din 1@!Cnoie#$rie 1C9;>%1@ Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, 8r0iva I% Bianu, #ss% A, varia "%



=care nu este a)reat de I% 3aţiu şi de cei din 6urul său> deter#ină osituaţie delicată, un nce'ut de criză n cadrul #işcării naţionaletransilvănene% n această situaţie, E% Brote, văz(nd că i sca'ă controlul ntre)ului 'artid, ncearcă cel 'uţin să-şi #enţină autoritatea la.Tri$una.% /-a nt(#'lat ca trecerea sa la Bucureşti să coincidă cu o

'erioadă di*icilă 'entru ziar% n ur#a 'rocesului de 'resă dinse'te#$rie 1C9;, redacţia ziarului este conda#nată 'e di*eriteter#ene =/% 8l$ini la ; luni, iar I% 3ussu-:irianu la ! luni nc0isoare,că'ăt(nd a'oi ncă o conda#nare% /unt nc0işi la /e)0edin nce'(nd cu11; noie#$rie 1C9;>% lecarea lor te#'orară de la .Tri$una., *iindsi#ultană cu 'lecarea de*initivă a lui E% Brote, a'ărea 'osi$ilitatea ca)ru'area tri$unistă, '(nă atunci at(t de 'uternică, să se destra#e, iarziarul să a6un)ă su$ controlul lui I% 3aţiu%

3edacţia *iind desco#'letată, n locul celor ce li'seau vine A%

Branişte, care *usese ntre anii 1C91-1C9; 'ro*esor Ia Braşov% Elcola$orase la .Tri$una., dar nu *ăcea 'arte din )ru'area 'ro'riu-zisă%enţele)erile ntre el şi E% Brote nu nt(rzie să a'ară% Tre$uia nu#ită o'ersoană de ncredere şi aceasta a *ost )ăsită n +% o' ăcurariu,*ostul redactor al .Tri$unei., conda#nat n 1CC@ la un an nc0isoare5du'ă eli$erare trecuse n 3o#(nia, *iind ntre 1CCC-1C9; 'ro*esor laAaslui% &e aici este tri#is de E% Brote şi I% Bianu la /i$iu, 'entru aasi)ura continuitatea vec0iului s'irit tri$unist n redacţia .Tri$unei.% La11 !; noie#$rie 1C9; i co#unica lui E% Brote că a a6uns la /i$iu cu

două zile nainte, dar, scrie el, .să iau n 'ri#ire n-a# 'utut, 'entru cănici du'ă 'redarea scrisorii nu era# socotit ca intr(nd cu vreun dre't%&l% Branişte 'are *oarte sur'rins.17%

&u'ă cu# se vede, deşi trecuse 'uţin ti#' de la 'lecarea lui E%Brote şi nte#niţarea redactorilor, at#os*era la .Tri$una. se sc0i#$ase%&eşi era 'ro'rietarul ziarului, E% Brote nt(#'ina )reutăţi n a'ro$area,din 'artea 'artidului, a unui redactor nu#it de el%

ai trec c(teva zile şi +% o' ăcurariu i scrie .+estiunea se)ăseşte tot n *elul cu# ţi-a# ra'ortat% 8$ia a# 'utut *ace ca să se

'u$lice articolul d-tale n *elul şi *or#a cu# s-a 'u$licat%%% Eu sunt decitot n situaţiune di*erită de aceea n care #-ai crezut că voi *i c(nd #-aitri#is aici% u 'ot nţele)e 'entru ce aceşti oa#eni sunt 0otăr(t #'otriva a tot ce 'riveşte nu#ele d-tale%%% &l% 3aţiu are o deose$ită'redilecţie *aţă cu dl% Branişte şi n cestiunea aceasta e cu totulstă'(nit de dl% Branişte% &-ta eşti a'roa'e eclus din lucrărileQTri$uneiR% +e e de *ăcutN.1C%

+a ur#are, E% Brote şi anunţă, 'rintr-o scrisoare datată !!noie#$rie4 dece#$rie 1C9;, de#isia din conducerea artidului

17 8r0iva B%+%/%, doc% 4<@1%1C Loc% cit%, doc% 4<@; =/crisoarea lui +% o' ăcurariu către E% Brote din !7noie#$rie 1C9;>%



aţional% n *aţa acestei a#eninţări =tre$uie ţinut sea#a de *a'tul căavea o 'oziţie 'uternică n 'artid, #ulţi 'artizani at(t n Transilvaniac(t şi n 3o#(nia, iar n cazul retra)erii sale .Tri$una., care ia'artinea, ar *i ncetat să #ai *ie or)anul 'artidului>, I% 3aţiu şi cei din 6urul său dau na'oi, re*uz(nd să 'ri#ească de#isia =n şedinţa

co#itetului din !7 noie#$rie9 dece#$rie>5 şi e'ri#ă n sc0i#$dorinţa de a cu#'ăra Institutul Ti'o)ra*ic%&eşi 'ri#ise cuv(ntul lui I% 3aţiu că, orice se va nt(#'la, nu va *i

nlăturat, A% Branişte este nevoit să 'ărăsească redacţia, conducerea*iind 'reluată e*ectiv de +% o' ăcurariu% E% Brote ieşise nvin)ător dinacest con*lict%

/ituaţia se co#'lică nsă din nou% La nu#ai o să'tă#(nă du'ă nlăturarea lui A% Branişte, .Tri$una. este sus'endată de autorităţile#a)0iare =la "17 dece#$rie>19% Le)ea o'rea ca 'ro'rietarul editor să

se a*le n altă ţară% /ituaţia se sc0i#$ase n *avoarea co#itetuluiartidului aţional, care l so#ează acu# 'e E% Brote să-i v(ndăInstitutul Ti'o)ra*ic% ntre ti#', E% Brote, o$ţinuse, n *olosul .Tri$unei.,din 'artea Li)ii +ulturale, su#a de 1@%<<< lei #'ru#ut% 8*l(ndu-sedes're sc0i#$area situaţiei, co#itetul Li)ii +ulturale votează din nouşi, de data aceasta, se 0otărăşte ca su#a, n loc să *ie n#(nată lui E%Brote, să *ie tri#isă la /i$iu, s'ri6inindu-se ast*el cu#'ărarea .Tri$unei.de către co#itetul artidului aţional% n *avoarea lui E% Brote au votatli$eralii din Li)ă =D% +antacuzino, I% Bianu, :t% /i0leanu, B%

&elavrancea>, iar ceilalţi n *avoarea lui I% 3aţiu!<

%&esi)ur, E% Brote era str(ns le)at de li$erali, dar şi I% 3aţiu, c0iardacă se dorea deasu'ra 'artidelor, *ăcea, *ără voia lui, 6oculconservatorilor% /ecretarul Li)ii +ulturale, Ion Lu'ulescu, or)anizeazăo*ensiva #'otriva lui E% Brote, dorind nsă n 'ri#ul r(nd ca 'rin el să-ilovească 'e li$erali5 iz$uteşte să-l atra)ă şi 'e I% 3aţiu, 'ro*it(nd denenţele)erile acestuia cu )ru'area tri$unistă%

.Tri$una. şi .Foaia o'orului., ne'ut(nd să #ai a'ară c(t ti#'Institutul Ti'o)ra*ic ră#(nea 'ro'rietatea sa, E% Brote s-a văzut nevoit

să-l v(ndă =n ianuarie 1C94>, 'reţul *iind 1!%<<< de *lorini% ./u#a de 1!#ii *l% - scrie I% 3aţiu - a# 'lătit d-lui Brote nainte de a *i aruncat nte#niţă, adică i-a# tri#is $ani )ata !%"<<%%% din restul '(nă la 1! #ii i-a# 'lătit datoriile.!1% =ri#irea su#ei de !%"<< *l% e recunoscută şi de E%Brote, n sc0i#$ el nu acce'tă #odul cu# s-au *olosit ceilalţi $ani,declar(nd că Instiltutul Ti'o)ra*ic a *ost cu#'ărat cu tot activul şi

19 Loc% cit%, doc% 4<"9 =/crisoarea lui +% o' ăcurariu către I% Bianu din 17dece#$rie 1C9;>%!<

8r0iva ureşenilor Braşov, doc% !;!9 =/crisoarea lui I% Lu'ulescu către 8%ureşianu din 1 ianuarie 1C94>%!1 nse#nările zilnice ale lui Ioan 3aţiu, =Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%,8r0iva A% Branişte>, '% "C%



'asivul său>% &eoarece, n cazul 'roceselor de 'resă era 'ede'sit şi'ro'rietarul ti'o)ra*iei, o*icial Institutul nu s-a 'us 'e nu#ele co#ite-tului, ci 'e nu#ele lui Ioan o'a ecşa, a'oi, din *e$ruarie 1C94, al lui Tit Liviu 8l$ini, *ratele lui /% 8l$ini%

/-ar 'ărea că, n ur#a acestei v(nzări-cu#'ărări, co#itetul de la

/i$iu, do#inat de I% 3aţiu, a avut c(şti) de cauză 'e toată linia, iar E%Brote, 'ierz(nd 'ro'rietatea .Tri$unei., a 'ierdut şi c(tă in*luenţă #aiavea% Lucrurile nu s-au 'etrecut nsă aşa de si#'lu5 la su'ra*aţărelaţiile ntre conducătorii artidului aţional 3o#(n s-au #$unătăţit'entru un ti#', criza rence'(nd a$ia 'este doi ani%

/unt #ai #ulte cauze care e'lică acest cal# a'arent% n 'ri#ulr(nd, I% 3aţiu, cu#'ăr(nd Institutul c(şti)ase o 'ri#ă $ătălie şi nuavea rost să se 'ri'ească, ru'(nd de*initiv le)ăturile cu )ru'area lui E%Brote, c(t ti#' acesta #ai dis'unea de 'oziţii solide n Transilvania şi

3o#(nia% ici E% Brote, o# deose$it de 'rudent, nu era acela care săredesc0idă criza% 3edactorii nte#niţaţi nce' să se rentoarcă la /i$iu%La s*(rşitul lunii ianuarie 1C94 revine /% 8l$ini =şi este nu#it la 14*e$ruarie .conducător de*initiv. al .Tri$unei.>!!, iar c(teva luni #ait(rziu şi I% 3ussu-:irianu =eli$erat la 1<!! #ai 1C94>% 8#(ndoi, la *el caşi #a6oritatea celorlalţi din redacţie, erau #e#$ri #ai vec0i ai #işcăriitri$uniste şi le)aţi de E% Brote, nu de I% 3aţiu% /ituaţia este c0iar #aidi*icilă 'entru 'reşedintele 'artidului dec(t 'e vre#ea c(nd E% Broteera 'ro'rietar, dar A% Branişte redacta ziarul% 8cu# co#itetul este

'ro'rietar, dar redacţia ră#(ne *idelă liniei 'olitice a lui E% Brote%/in)ura soluţie 'entru 'reşedintele artidului aţional 3o#(n ar *i*ost nlăturarea redactorilor, dar deoca#dată această #ăsură nu era'osi$ilă, căci ar *i declanşat o criză serioasă toc#ai c(nd se a'ro'ia'rocesul e#orandu#ului =#ai 1C94>% La r(ndul său, şi E% Brote ncearcă să o'rească 'rocesul de destră#are a 'artidului% u #aiinsistă asu'ra e#i)rării tuturor conducătorilor, cer(nd nsă ncontinuare o or)anizare solidă a e#i)raţiei .8cu#, n situaţia de *aţă, n care ne a*lă#, 'entru a *ace s*(rşit nenţele)erilor şi intri)ilor, e

necesar a se institui un co#itet de e#i)raţiune, care se co#'unedeoca#dată din dl% o'ovici şi #ine% e#$rii acestui co#itet dee#i)rare se 'ot s'ori, du'ă cu# vor cere tre$uinţele şi #'re6urările%&voastre veţi 0otăr, dacă noi ave# să ră#(ne# #'reună aici sau săne #'ărţi#.!;% ro'une o #are adunare a 'o'orului ro#(n din Transilvania şi ntărirea solidarităţii cu slovacii şi s(r$ii% Insistă #ai alesasu'ra unor str(nse le)ături cu 3o#(nia, n #(inile căreia consideră căse a*lă c0eia rezolvării 'ro$le#ei naţionale%

!!

8r0iva B%+%/%, doc% 4<CC =/crisoarea lui +% o' ăcurariu către E% Brote din !@ianuarie 1C94>5 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, 8r0iva /% 8l$ini, II 8cte !1%!; Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, III #ss 4<, e#oriu n c0estiunea.Tri$unei. =19;1 #artie 1C94>%



rocesul e#orandu#ului a *ost 'rinci'ala cauză a a#(nării crizei%2ricare ar *i *ost dis'utele interne, n a*ară 'artidul tre$uia să a'arăunit% +onda#narea #e#$rilor co#itetului *iind certă, nainte de 'roces*usese 0otăr(tă alcătuirea unui co#itet su$stitut =la ; ianuarie 1C94>,care să conducă 'artidul c(t ti#' #e#orandiştii se vor a*la n

nc0isoare% +el care va conduce activitatea acestui co#itet este Aasilean)ra, unul dintre 'artizanii lui E% Brote şi I% /lavici =n noua con-ducere intră şi I% 3ussu-:irianu>% e#$rii co#ite tului %%3% au *ostconda#naţi 'e di*erite ter#ene I% 3aţiu - ! ani, D% o' de Băseşti - 1an, A% Lucaciu - " ani, &% +o#şa - ; ani, &%% Barcianu - ! ani şi @ luni, %+ristea - C luni, I% +oroianu - ! ani şi C luni, % Bar$u - ! luni, T% i0ali - !ani şi @ luni, 8% /uciu - 1 an şi @ luni, % Aeliciu - ! ani, 3% atiţia - ! anişi @ luni, D% &o#ide - ! ani şi @ luni, &% 3o#an - C luni% n intervalul de'este un an, c(t ti#' şe*ii #işcării #e#orandiste au stat n nc0isorile

din Aaţ şi /e)0edin =iulie 1C94- se'te#$rie 1C9">, cei care diri6eazăartidul aţional 3o#(n sunt 'artizanii lui E% Brote e#i)raţii dinBucureşti =E% Brote, I% /lavici, 8%+% o'ovici, a'oi /% 8l$ini care'ărăseşte la r(ndul său Transilvania>, redactorii de la .Tri$una. =n*runte cu I% 3ussu-:irianu> şi conducerea 'rovizorie a 'artidului,do#inată de A% an)ra% &u'ă ce 'ierduse 'ro'rietatea Institutului Ti'o)ra*ic, 'entru E% Brote situaţia era nes'erat de $ună% &ar, nutre$uie uitat că era o situaţie 'rovizorie%

e#orandiştii nte#nitati sunt din ce n ce #ai iritaţi, văz(nd cu#

'ierd controlul asu'ra 'artidului şi ziarelor% i irită şi *a'tul că oa#eni caE% Brote şi /% 8l$ini, care avuseseră un rol i#'ortant n #işcarea #e-#orandistă, se a*lau n si)uranţă, la Bucureşti% ncă din 1C9;, 'lecarealui E% Brote nu *ăcuse i#'resie $ună a su'ra #ultora% +(nd /% 8l$ini, nloc să intre n nc0isoare, i i#ită ee#'lul, 'lec(nd n 3o#(nia =noie#-$rie 1C94>.!4, ne#ulţu#irea este evidentă% &%% Barcianu, unul dintre#e#orandiştii nte#niţaţi =de alt*el 'artizan al lui E% Brote> i scrie lui /%8l$ini din nc0isoare . 8# 'ri#it scrisoarea cu #otivarea 'asuluidtale%%% 8ş tre$ui să s'un un neadevăr dacă aş zice că ne-a *ăcut $ună

i#'resie%%%.!"

%&acă acestea erau cuvintele unui 'rieten 'ersonal, este lesne de'rice'ut ce )(ndeau alţii% /e crease i#'resia că n ti#' ce unii sesacri*ică, alţii stau n Bucureşti şi 'ro*ită 'entru a conduce sin)uri'artidul% nse#nările zilnice din nc0isoarea de la /e)0edin ale lui I%

!4 /% 8l$ini trece n 3o#(nia la nde#nurile stăruitoare ale lui E% Brote% .&eşidta #i-ai 'ro#is astă-'ri#ăvară că n-ai să intri n te#niţă, totuşi i#i ţin dedatorie a-ţi declara şi acu# că ai *ace o #are )reşeală 'olitică dacă ai intra., i

scria el la ;1" noie#$rie 1C94% =Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%,doc%, !7<7<>%!" Loc% cit%, doc% !@9@" =/crisoarea lui &%% Barcianu către /% 8l$ini din !dece#$rie 1C94>%



3aţiu dovedesc cu 'risosinţă această stare de s'irit% Dăsi# aicia*ir#aţia că cei de la .Tri$una. .a$ia au aşte'tat să intră# n te#niţă şi nainte de toate ne-au dene)at ascultarea şi du'ă aceea au nce'ut a*ace 'olitică de ca'ul lor%%% 8devărat că o #ică #inoritate n-a *ost cutru' cu su*let cu noi.!@%

n #artie 1C9", *iind eli$erat unul dintre #e#orandişti, % +ristea,cei nte#niţaţi au ncercat ca 'rin el să *acă ordine la .Tri$una.% %+ristea a *ost #'uternicit să ia Institutul Ti'o)ra*ic de 'e nu#ele lui T%L% 8l$ini, nsă această acţiune a dat )reş!7% Purnalul lui % +ristea nedă a#ănunte asu'ra eşecului său% La 1; iulie 1C9" scrie .%%%du'ă cesunt convins că aşa nu #ai #er)e şi că 3ussu-:irianu nu e 'entruconducere, voi lua eu conducerea.!C% &in nse#nările ulterioare rezultă nsă că n ziar se scrie #ai de'arte *ără autorizaţia sa5 Q.Tri$una. n-a#ti#' de a6uns ca să o .'ri ve)0ez. cu# s-ar cuveniR% /e 'l(n)e că

'ro'riile sale articole sunt 'u$licate cu nt(rziere!9

% entru a se n-tre'rinde ceva era necesară eli$erarea #ai #ultor sau a tuturor#e#orandiştilor, căci nu#ai ast*el $alanţa ar *i nclinat de 'artea lor%&eoca#dată criza era ncă latentă şi nu a*ecta 'olitica 'artidului%

ntre ti#', la Bucureşti, cei trei e#i)raţi continuau activitatea'olitică, n str(nsă le)ătură cu conducerea 'rovizorie din Transilvania%Este dre't, ntre E% Brote şi 8%+% o'ovici, du'ă sta$ilirea lor n ca'itala3o#( niei, relaţiile nu *useseră #ereu cordiale% +u toate acestea,cola$orarea se des*ăşura n condiţii acce'ta$ile% .Toate actele care au

ieşit de la noi n a*acerile artidului aţional 'oartă se#nătura solidarăa tustrei.;<, nota /% 8l$ini% 2$işnuiau să se nt(lnească zilnic, de o$iceiacasă la /% 8l$ini% /e a*lau n str(nsă le)ătură cu alţi ardeleni, #ai alescu I% /lavici şi I% Bianu%

Una dintre 'rinci'alele 'reocu'ări ale conducerii 'rovizorii aartidului aţional 3o#(n şi ale e#i)raţiei din Bucureşti a *ostconvocarea con)resului naţionalităţilor, at(t de #ult ti#' a#(nată%8cu# di*icultăţile erau #ari% artidul aţional 3o#(n se a*la ntr-osituaţie *oarte )rea, *iind des*iinţat de )uvern n iunie 1C94 şi silit ast*el

să activeze 'ractic n a*ara le)ii% re)ătirile decisive 'entru con)res s-au 'utut des*ăşura a$ia n 'ri#a 6u#ătate a anului 1C9"5 şi acu#, o'arte nse#nată a activităţii 'entru de*initivarea alianţei a avut loc tot n ca'itala 3o#(niei%

n ianuarie 1C9", E% Brote i scria lui D% 8u)ustini, cer(ndu-i să *ie

!@ nse#nările zilnice ale Pui Ioan 3aţiu, '% 4C%!7 Literarni 8rc0iv atice /lovense6, /crisoarea lui D% 8u)ustini către 8% Galasadin !@ *e$ruarie 1C9@%!C

8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond 1% ateiu, Nurnalul lui%icolae "ristea, '% 1C%!9 !#idem, '% ;"%;< Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, 8r0iva /% 8l$ini, I #ss "%



ţinut la curent cu toate 're)ătirile;1% El insista ca la Bucureşti să ai$ăloc o con*erinţă a re'rezentanţilor celor trei naţionalităţi, 'entrusta$ilirea 'ro)ra#ului şi convocării con)resului% &acă 'artidele s(r$enu au acce'tat să-şi tri#ită re'rezentanţi n ca'itala 3o#(niei, slovacii, n cele din ur#ă, au *ost de acord, călătoria lor *iind *inanţată de

ro#(ni%&ele)aţia slovacă =% udro`, /% &aner, % te*anovi^>, #'reunăcu conducerea 'rovizorie a artidului aţional 3o#(n din Transilvania=A% an)ra, /t% etrovici> a sosit la Bucureşti la #i6locul lunii #artie1C9" =st(nd aici ntre 14 şi 17 #artie>% 2as'eţii transilvăneni şi slovaciau *ost nsoţiţi tot ti#'ul de conducătorii #işcării naţionale re*u)iaţi laBucureşti E% Brote, I% /lavici, 8%+% o'ovici, /% 8l$ini% /lovacii au vizitat#ai #ulte instituţii culturale, asist(nd c0iar la o şedinţă a 8cade#iei3o#(ne =al cărui secretar )eneral era toc#ai &%8% /turdza> şi au avut

convor$iri cu #ai #ulţi oa#eni 'olitici şi de cultură% rinci'alele discuţiiau *ost nsă cele 'urtate cu conducătorii e#i)raţiei transilvănene='ro$a$il şi cu &%8% /turdza> n le)ătură cu convocarea con)resuluinaţionalităţilor%

n ti#'ul convor$irilor din Bucureşti nu s-a 'utut rezolva n ntre)i#e'ro$le#a 'ro)ra#ului şi ntrunirii con)resului, n 'ri#ul r(nd din'ricina a$senţei re'rezentanţilor celor două 'artide s(r$e% +on*erinţadecisivă a avut loc la C!< iulie 1C9", la ovi /ad, cu 'artici'arearo#(nilor A% an)ra şi /t% etrovici, slovacilor % udro` şi /% &aner, şi

s(r$ilor E% Davrila şi % Posi#ovi^5 aceştia se#nează şi a'elul ='u$licat n .Tri$una. la 1!!4 iulie> 'entru convocarea con)resuluinaţionalităţilor, la 1< au)ust 1C9"% Locul ales era Buda'esta%

n ziua de !9 iulie1< au)ust 1C9", la 0otelul aţional din Buda'esta, ntre orele 14 şi 1C, s-au des*ăşurat lucrările, de at(ta vre#e aşte'tate,ale con)resului%

Erau 'rezenţi 7<<-C<< dele)aţi ai celor trei 'o'oare% n 'lus, se a*lauun #are nu#ăr de re'rezentanţi ai 'resei% /-a ela$orat un 'ro)ra#, n!! de 'uncte, care sintetiza revendicările 'o'oarelor asu'rite% /e

rea*ir#a tactica 'asivistă, cer(ndu-se introducerea votului universal,direct şi secret% 8lianţa celor trei 'o'oare ur#a să *ie re'rezentată'rintr-un co#itet, *or#at din 1! 'ersoane, c(te 4 'entru *iecarenaţiune% entru E% Brote, convocarea şi reuşita con)resului au nse#nat ncununarea unei 'olitici, la a cărei ela$orare şi 'unere n 'racticăavusese un rol nse#nat, nce'(nd cu vizita sa n ca'italele slave, dintoa#na anului 1C9!, şi ter#in(nd cu tratativele 'urtate cu slovacii, laBucureşti, n 1C9"%

Tot n 1C9" a'are lucrarea, re*eritoare la 'ro$le#a naţională

ro#(nească din Transilvania, de care #ai #ult dec(t de alte acţiuni, se;1 Literarni 8rc0iv atice /lovense6, /crisoarea lui D% 8u)ustini către 8% Galasadin !7 ianuarie 1C9"%



va le)a de acu# nainte nu#ele său% E% Brote o scrisese n cursul anului1C94, #ai ales n ti#'ul verii, retras la 8)a'ia% La 4 au)ust 1C94 ico#unica, de aici, lui /% 8l$ini .%%%n liniştea şi *ru#useţea #unţilor #is'oreşte lucrarea ad#ira$il5 c0iar şi eu sunt #ulţu#it cu ea% /'er a o'utea ter#ina n 4-" să'tă#(ni, 'e c(nd #ă voi ntoarce iarăşi la Bucu-

reşti.;!

% n le)ătură cu această lucrare şi, n )eneral, cu activitatea sadin ulti#a vre#e, i scria tot lui /% 8l$ini, 'este c(teva să'tă#(ni .nacest sin)ur an eu a# *ăcut nease#ănat #ai #ult 'entru cauzaro#(nească, dec(t a# *ăcut n toţi ceilalţi ani de #ai nainte laolaltă.;;%

Lucrarea a a'ărut n li#$a )er#ană, la Berlin, la nce'utul anului1C9" ='re*aţa este scrisă n dece#$rie 1C94>, su$ titlul @ie rumnische3rage în 8ie#en#<rgen und Ungarn/ Eine politische @enschrift % E% Broteneav(nd, du'ă c(te şti#, relaţii n Der#ania, este de 'resu'us că &%8%/turdza a aran6at 'u$licarea cărţii n această ţară% Editarea ei n li#$a

)er#ană cores'undea nsă şi ideilor 'olitice ale lui E% Brote care, du'ăcu# a# văzut, dorea să convin)ă cercurile 'olitice )er#ane denecesitatea, n interesul c0iar al Tri'lei 8lianţe, a rezolvării 'ro$le#eitransilvănene% &e aceea, n #o#entul c(nd se realiza alianţa cuslovacii şi s(r$ii, el insistă şi asu'ra unei a'ro'ieri de saşi .nc(t e'osi$il, nu nu#ai să trece# cu vederea )reşelile 'resei săseşti *aţă cunoi, dar să şi căută# c0iar ocaziunile 'entru a #ani*esta identitatea deinterese ntre noi şi saşi., scria el la !C au)ust 1C94;4% Lucrarea a'are,tot n 1C9", şi n li#$a ro#(nă, su$ titlul Un memoriu politic/ "estiunea

român0 în Transilvania şi Ungaria% n anul ur#ător se va edita şi otraducere italiană, 'artea docu#entară *iind nsă #ai restr(nsă%+artea cu'rinde două 'ărţi o e'unere a istoriei şi situaţiei

eistente a 'ro$le#ei naţionale transilvănene =1C< 'a)ini n ediţiaro#(nă> şi o $o)ată cule)ere de docu#ente 'rivind această te#ă =44"'a)ini>%

n 'ri#ul ca'itol, autorul recur)e la statistică - #area sa 'asiune -dovedind că n 1C co#itate, cu su'ra*aţa de CC%@49 #! şi 4% 11@%<<<locuitori, ro#(nii au #a6oritatea ="7,""S>% n continuare, 'e $aza unei

analize istorice, el 'rezintă 'er#anenta autono#ie a Transilvaniei,'(nă n #o#entul nc0eierii 'actului dualist%+(teva ca'itole n*ăţişează succint evoluţia 'ro$le#ei ro#(nilor din

Transilvania '(nă la 1C@7% +a şi alţi tri$unişti, E% Brote se arată aicitri$utar conce'ţiei )reşite 'otrivit căreia #'ăraţii 0a$s$ur)ici ar *i

;! Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<@@ =/crisoarea lui E%Brote către /% 8l$ini din 4 au)ust 1C94>%;;

Loc% cit%, doc% !7<@7 =/crisoarea lui E% Brote către /% 8l$ini din 1;!" au)ust1C94>%;4 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !7<@C =/crisoarea lui E%Brote către /% 8l$ini din !C au)ust 1C94>%



intervenit n #ai #ulte r(nduri n *avoarea ro#(nilor;"%+ea #ai ntinsă 'arte a lucrării se re*eră la situaţia şi 'olitica

ro#(nilor transilvăneni n 'erioada dualis#ului% /unt tratate 'e lar)le)ile şi #ăsurile ndre'tate #'otriva naţionalităţilor% Le)ea 'entrue)ala ndre'tăţire a acestora, ca şi le)ea nvăţă#(ntului, au ră#as

litere #oarte% .Este o realitate crudă că 'e tăr(#ul ad#inistraţiei, al 6ustiţiei şi al instrucţiunii 'u$lice, li#$a ro#(nă e cu desăv(rşire nlăturată.;@% Le)ea electorală era deose$ită 'entru Transilvania=vot(nd doar ;,;S dintre locuitori, *aţă de ",4S 'entru ansa#$lulUn)ariei>% odul de alcătuire a cercurilor electorale era, de ase#enea,de*avora$il ro#(nilor% 8utorul se re*eră n continuare la or)anizarea nvăţă#(ntului, la le)ea de 'resă ece'ţională din Transilvania etc%

Ur#ează un ca'itol care sintetizează istoria #işcării naţionalero#(neşti du'ă 1C@7% e l(n)ă unele date *oarte utile, a'ar aici şi

a'recieri discuta$ile, atacuri 'ersonale =la adresa lui % +os#a, A%Ba$eş, 8% ocioni>% 8cţiunea tri$uniştilor este n*ăţişată destul dea#ănunţit%

Un alt ca'itol este consacrat relaţiilor ro#(nilor transilvăneni custatul ro#(n% Duvernul conservator, a*lat la 'utere n #o#entulredactării lucrării, este as'ru criticat 'entru 'resiunile eercitate nsco'ul #oderării #işcării naţionale, E% Brote dovedind, n sc0i#$, o ncredere ea)erată n li$erali%

n s*(rşit, ulti#ul ca'itol se adresează, 'ro$a$il, #ai ales cercurilor

'olitice austriece şi )er#ane% olitica internă a )uvernelor din Un)aria consideră autorul - duce la ru'erea acesteia de 8ustria, deci la*or#area a două state #ici şi, n consecinţă, la #odi*icarea ec0ili$ruluieuro'ean, n sens de*avora$il Tri'lei 8lianţe%

Pudecată astăzi, cu o$iectivitate, cartea ne a'are ca o lucrare carede'ăşeşte #ediocritatea, *ără a *i nsă o realizare ece'ţională% /crisă n stilul li#'ede şi so$ru, caracteristic autorului, ea se i#'une #ai ales'rin cantitatea şi 'recizia datelor% 2 anu#ită )ra$ă şi li'să deo$iectivitate i dau totuşi, 'e alocuri, caracterul unei lucrări ocazionale%

n ce 'riveşte aneele,#ulte dintre docu#entele 'u$licate aici sunta$solut necesare celui care studiază 'ro$le#a naţională ro#(nească n#onar0ia 0a$s$ur)ică% :i astăzi, ca şi acu# trei s*erturi de veac, cartealui E% Brote nu 'oate *i i)norată de cercetător%

2ricare ar *i rezervele noastre actuale, la vre#ea a'ariţiei sale,lucrarea a *ost un i#'ortant eveni#ent editorial şi 'olitic% u$licată şi n li#$ile )er#ană şi italiană, a contri$uit la o #ai $ună cunoaştere a'ro$le#ei ro#(neşti 'e 'lan% euro'ean% n 'resa #ai #ultor ţări a *ostrecenzată a#ănunţit% 2 ase#enea recenzie 'u$lică la !; iulie 1C9"

ziarul *rancez .Esta*ette., insistind asu'ra ci*relor de#o)ra*ice;" E% Brote, op/ cit/, '% ;7%;@ !#idem, '% ;;%



'rezentate de E% Brote5 n ianuarie 1C9@, revista )er#ană .&ie Mriti. iacordă, de ase#enea, un s'aţiu lar);7% n 1C9@, Dri)ore Tocilescu cita17 ziare şi reviste )er#ane care se ocu'aseră de lucrare;C% Iar, unadintre #arile autorităţi n do#eniul istoriei şi 'oliticii 8ustro-Un)ariei,Louis Eisen#ann, caracteriza, c(ţiva ani #ai t(rziu, "estiunea român0

în Transilvania şi Ungaria ca o . lucrare $ine alcătuită, interesantă, soliddocu#entată%.;9 8'ariţia şi succesul cărţii, 'recu# şi realizarea alianţei

naţionalităţilor 'uteau *i considerate de E% Brote ca se#ne $une 'entru#işcarea naţională a ro#(nilor% artidul aţional 3o#(n se a*la nsă n*aţa unei 'uternice crize, 'e care, n ulti#ii doi ani, reuşise să o a#(ne,dar nu să o nlăture%

Toa#na anului 1C9" aduce două ele#ente decisive n declanşareacrizei% n se'te#$rie #e#orandiştii sunt )raţiaţi% 8 contri$uit, desi)ur,

la )raţiere, creşterea a)itaţiei 'o'oarelor din 8ustro-Un)aria, re*lectatăşi n con)resul naţionalităţilor din luna anterioară% Eli$eraţi,#e#orandiştii 'uteau nce'e acu# acţiunea de reluare a controluluiasu'ra 'artidului%

8l doilea eveni#ent i#'ortant se 'etrece n 3o#(nia, n octo#$rie1C9@ căderea )uvernului conservator şi venirea li$eralilor, conduşi de&%8% /turdza, la c(r#a ţării% &u'ă cu# )raţierea ntărea 'oziţia lui I%3aţiu, ar *i tre$uit ca sc0i#$area de )uvern să ntărească 'oziţia lui E%Brote, a*lat n str(nse relaţii cu şe*ul artidului aţional Li$eral5 s-a

nt(#'lat nsă alt*el, iar E% Brote, n loc să-şi consolideze situaţia, şi-avăzut-o serios zdruncinată% +auza o constituie sc0i#$area totală aatitudinii lui &%8% /turdza n 'ro$le#a naţională% &iscursul de la Iaşi,ţinut de 'ri#ul #inistru la 1; octo#$rie 1C9", de*ineşte noua sa'olitică% :e*ul )uvernului declara că se va a$ţine de la orice a#estec ntre$urile interne ale 8ustro-Un)ariei4<%

/c0i#$area atitudinii sale i-a revoltat 'e 'artizanii sinceri ai #işcăriinaţionale, lui I% 3aţiu şi celor din 6urul său le-a a#'li*icat resenti#entele*aţă de artidul aţional Li$eral, iar 'e E% Brote l-a 'us ntr-o situaţie

deose$it de delicată% &acă ar *i ru't le)ătura cu &%8% /turdza ră#(neali'sit de orice $ază la Bucureşti5 dacă a'ro$a noua atitudine a lui &%8%/turdza, risca să 'iardă #ulţi 'artizani n Transilvania, să *ie acuzat detrădare de cei din 6urul lui I% 3aţiu% 8ceastă ulti#ă soluţie a *ost totuşi

;7 edelcu 2'rea, Ecoul procesului 2emorandumului în presa str0in0 a vremii, n +entenarul revistei .Transilvania., /i$iu, 19@9, '% 9C-99%;C E% Brote, "estiunea român0 în Transilvania şi Ungaria, 3a'ort 'rezentat8cade#iei 3o#(ne de Dr% D% Tocilescu, Bucureşti, 1C9@, '% 11%;9

Louis Eisen#ann, 1e compromis austro+hongrois de '(67, aris, 19<4, '%"C<%4< &%8% /turdza, @iscurs rostit la '* octom#rie '()- la !aşi, Bucureşti, 1C9", '%;!-;4%



cea aleasă de E% Brote şi ur#ată de 'artizanii săi, desc0iz(ndu-se o)ravă criză care avea să z)uduie, dar să şi rennoiască artidul aţional3o#(n n cursul a zece ani%

n lunile se'te#$rie - octo#$rie 1C9" n )ru'area tri$unistădo#neşte o'ti#is#ul% Foştii #e#orandişti, din 6urul lui I% 3aţiu, nu #ai

sunt consideraţi 'ri#e6dioşi% .&u'ă cu# #i se 'are - i scrie I% 3ussu-:i-rianu lui E% Brote - o 'arte dintre cei eli$eraţi se va retra)e 'e 'lanul aldoilea - dacă nu de tot al lu'tei.41% .%%%oi aşa si#ţi# aici lucrurile, căşi n starea actuală, stă'(ni noi sunte#% ri#e6dia din 'artea $ătr(nuluia ncetat să #ai eiste, or, cel 'uţin, văz(nd el cu# e situaţia d-aici, nuse #ai ncearcă a *ace ni#ic% &acă s-ar ncerca nsă, *ii si)ur că ne vei)ăsi la 'ostul nostru, lu't(nd cu# tre$uie.4!%

Totuşi, I% 3aţiu a ndrăznit şi, #ai #ult dec(t at(t, a reuşit% n zilelede 1", 1@ şi 17 noie#$rie st% n% 1C9" a avut loc la /i$iu şedinţa

co#itetului artidului aţional 3o#(n, la care au 'artici'at 19'ersoane, C din vec0iul co#itet, restul din cel su$stitut% ulţi #e#$rili'seau, at(t unii din Transilvania c(t şi, $inenţeles, cei re*u)iaţi n3o#(nia% /-a 0otăr(t, cu 17 voturi 'entru şi ! contra =&%% Barcianu şi&% +o#şa>, trecerea Institutului Ti'o)ra*ic n 'ro'rietatea unuiconsorţiu *or#at de co#itet% 8 ur#at 'unerea su$ sec0estru aInstitutului, deoarece T%L% 8l$ini re*uza să-l 'redea de $ună voie,a*ir#(nd că este 'ro'rietatea ntre)ului co#itet, nu nu#ai a #e#$rilora*laţi de *aţă4;% /ec0estrul a avut ca ur#are nlăturarea lui T%L% 8l$ini,

care, du'ă cu# se ştie, nu era dec(t 'ro'rietarul *ictiv% &in această'ricină, adres(ndu-se 6ustiţiei, cererile sale au *ost res'inse la nce'utullunii ianuarie 1C9@%

nlăturarea lui T%L% 8l$ini l scă'a 'e I% 3aţiu de un adversar, dar nude cel #ai i#'ortant% +ontinuau să ră#(nă redactorii *ideli şe*ilor#işcării tri$uniste I% 3ussu-:irianu şi D% Bo)dan-&uică% Este lesne de nţeles că relaţiile lor cu I% 3aţiu sunt acu# din ce n ce #ai ncordate%retetul *iind un con*lict ntre D% 8u)ustini şi D% Bo)dan-&uică, I% 3aţiu l sus'endă 'entru o lună 'e ulti#ul =la " dece#$rie st% n%>% D% Bo)dan

&uică *oloseşte din 'lin concediul i#'us 'entru a #er)e 'rin toată Transilvania, la Bistriţa, &e6, Turda, Bla6, +aranse$eş, Braşov, 'entruceea ce nu#eşte el .o lucrare 'olitică de $un si#ţ şi a$ne)aţiune'ersonală.44% Este vor$a de or)anizarea 'artizanilor #işcării tri$uniste,

41 8r0iva B%+%/%, doc% 4117 =/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către E% Brote din ;1se'te#$rie 1C9">%4! Loc% cit%, doc% 411C =/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către E% Brote din @octo#$rie 1C9">%4;

"ri$a noastr0, n .Tri$una., ?II =1C9">, !C şi !9 dece#$rie5 Bi$lioteca8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% !@9;@ =/crisoare nedatată a lui T%L% 8l$inicătre /% 8l$ini>%44 D% Bo)dan-&uică, Partea mea în cri$a 4Tri#unei4, 2răştie, 1C9@, '% @%



odată ce ru'tura ntre cele două )ru'ări din *runteaf 'artidului era 'ecale de a se consu#a% artizanii lui E% Brote sta$ilesc o nt(lnire laBraşov% n acelaşi ti#', E% Brote ur#a să vină Ia /inaia şi să 'ri#eascăo dele)aţie a celor ntruniţi acolo%

8dunarea de la Braşov a avut loc la 1<!! dece#$rie 1C9"% rintre

'artici'anţi A% an)ra, A% Doldiş, I% 3ussu-:irianu, D% Bo)dan-&uică, T%L% 8l$ini% /e ado'tă 'atru rezoluţii 'ri#a 'revede susţinerea şi #aide'arte a 'ro)ra#ului %%3% =res'in)(ndu-se ca neo'ortună o'ro'unere care cerea reor)anizarea 'artidului 'e $aze noi>5 a doua icere lui I% 3aţiu să renunţe la acţiunea ntre'rinsă la Institutul Ti'o)ra*ic, iar .'e viitor să evite orice acţiune care 'oate avea de e*ect,voluntar sau involuntar, o sciziune ntre conducători şi n 'artidul nsuşi.5 a treia recla#ă inde'endenţa de redactare a celor două ziare,.Tri$una. şi .Foaia 'o'orului., iar a 'atra arată că se vor #ai ţine,

'entru clari*icare, adunări ase#ănătoare n /i$iu, Braşov, Turda şi nalte oraşe4"% +u două zile nainte, e'atriaţii din Bucureşti, E% Brote, /%8l$ini şi 8%+% o'ovici, adresaseră o scrisoare adunării, nvinuindco#itetul %%3% de inca'acitate5 .'rin ur#are nu#ai din #i6locul'artidului 'oate să vină scă'area.4@% /e *ăcea deci un a'el nu lades'rinderea de 'artid şi n*iinţarea unei or)anizaţii a'arte, ci lasc0i#$area conducerii, la revenirea tri$uniştilor n *runtea 'artidului,s'ri6iniţi de #asa #e#$rilor% La 11 dece#$rie, du'ă cu# *usese'lănuit, sosind la /inaia, E% Brote are ntrevederi cu vreo 7-C 'artizani ai

săi veniţi de la Braşov% +onvor$irile tainice =neclare şi 'entru 8%+% o-'ovici care l-a nsoţit 'e E% Brote> durează o zi şi 6u#ătate47%ntre cele două )ru'ări care as'iră la conducere nu se o$servă ncă

vreo deose$ire esenţială de tactică, tri$uniştii declar(nd că re*uză onouă orientare, o reor)anizare a 'artidului% Fără ştirea 'artizanilor lorde r(nd, c(ţiva dintre conducători, n 'ri#ul r(nd E% Brote, nce'useră nsă ela$orarea noii orientări% &ar, această orientare, nse#n(nd osc0i#$are radicală a 'ro)ra#ului şi tacticii 'artidului nu 'utea *i dată$rusc 'e *aţă, eist(nd 'ri#e6dia ca #ulţi, nenţele)(nd-o sau ne*iind

de acord, să 'lece din r(nduri% +u o re#arca$ilă a$ilitate, ră$dare şi'erseverenţă, E% Brote va dezvălui tre'tat, c(te 'uţin, ti#' de 1" ani,noua conce'ţie%

&eşi )ru'area lui I% 3aţiu ncă nu ştia ce anu#e 're)ătesc eilaţii dinBucureşti, totuşi nu#ai *a'tul că unii #e#$ri ai 'artidului se adunaserăse'arat şi a*ir#aseră că vor #ai ţine ase#enea adunări nse#nadestul% La !C dece#$rie 1C9", I% 3aţiu l destituie 'e D% Bo)dan-&uicădin 'ostul de la .Tri$una.% Iar la ! ianuarie st% n% 1C9@, I% 3ussu-:irianu

4"

8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% !14%4@ !#idem%47 8urel +% o'ovici, @e$v0lirea tr0d0rii naţionale, n .Tri$una., ?III =1C9@>, nr%47 =!9 *e$ruarie1! #artie>%



re*uz(nd, n calitatea sa de 'ri# redactor, să 'u$lice un articol scris denoul redactor E% &ăianu la nde#nul lui I% 3aţiu, este la r(ndul săudestituit% rin nlăturarea lui I% 3ussu-:irianu, 'reşedintele artiduluiaţional c(şti)a de*initiv $ătălia .Tri$unei. nce'ută cu #ai $ine de doiani n ur#ă, dar 'reţul victoriei avea să *ie destul de #are% 8ceste

#ăsuri li'site de tact aveau să ne#ulţu#ească 'e #ulţi #e#$ri aico#itetului%2 reacţie 'uternică se 'etrece #'otriva lui I% 3aţiu şi a s'ri6initorilor

săi% &%% Barcianu, &% +o#şa şi A% Fodor, constat(nd că .s'iritul care'(nă acu#a ne-a ntrunit la o *ru#oasă şi rodnică lucrare n interesulcauzei naţionale s-a nlocuit cu un alt s'irit, care nu #ai dă )aranţii călucrarea se va continua 'e calea rodnică şi *olositoare de '(nă acu#%%%declară a se retra)e cu totul de la orice #ai de'arte conlucrare.4C%

&u'ă ntrunirea co#itetului naţional, la 1 *e$ruarie st% n%, c(nd se

a'ro$ă acţiunea lui I% 3aţiu =cu 11 voturi contra ">, &%% Barcianu şi dăc0iar de#isia din conducerea 'artidului49% :i alţi #e#$ri ado'tă aceeaşiatitudine =#ai de#isionează &% +o#şa, A% Fodor, % +ristea, iar 8%/uciu, % Aeliciu, A% Lucaciu nu #ai 'artici'ă la şedinţele co#itetului>%n *aţa #a6orităţii, şi d(ndu-şi sea#a că, orice ar *ace, situaţia ră#(neaceeaşi, T%L% 8l$ini acce'tă să dea declaraţia 'rin care recunoaşte'ro'rietatea co#itetului asu'ra Institutului Ti'o)ra*ic%

A% Lucaciu care, n zilele declanşării crizei, se a*la la 3o#a, a'oi, la ntoarcere, trecuse 'rin Bucureşti =la s*(rşitul anului 1C9">, nt(lnindu-

se aici cu e#i)raţii şi cu &%8% /turdza, ia 'artea vec0ilor tri$unişti #'otri va lui I% 3aţiu% ai t(rziu va ncerca să realizeze o #'ăcare ntre cele două )ru'ări% La r(ndul lor, unii oa#eni 'olitici de la 8radadresează un 'rotest lui I% 3aţiu, se#nat, 'rintre alţii, de A% an)ra, %2ncu, :t% +icio o', % Aeliciu"<so%

8şadar, I% 3aţiu reuşise să-şi i#'ună voinţa la .Tri$una., dar unitateaartidului aţional era s'artă% &e o 'arte, )ru'area condusă de el =căcinu #ai este dec(t o si#'lă )ru'are, care, cu ocazia alcătuirii unui#ani*est n *e$ruarie 1C9@ reuşeşte să #o$ilizeze doar @ din cei 1;

#e#$ri ai co#itetului nte#niţaţi 'entru e#orandu#5 #ai de sea#ăsunt D% o' de Băseşti, I% +oroianu, T% i0ali>5 de altă 'arte se a*lă)ru'area condusă de E% Brote la Bucureşti, şi n str(nsă le)ătură cu el,A% an)ra la 8rad, incluz(ndu-l 'entru #o#ent şi 'e A% Lucaciu% I% 3aţiuc(şti)ase doar o 6u#ătate de victorie, iar E% Brote *usese n*r(nt doar'e 6u#ătate%

Un nou incident, #ai )rav ca toate de '(nă acu#, avea să ncline'entru un ti#' $alanţa de 'artea 'reşedintelui 'artidului, des'ărţind nsă şi #ai #ult cele două )ru'ări% n *e$ruarie 1C9@ 8%+% o'ovici ru'e

4C 8r0iva &%% Barcianu, 3ăşinari =neinventariată>%49 !#idem%"< .3evista 2răştiei., II =1C9@>, nr% ; =1;!" ianuarie>%



relatiile cu E% Brote şi, 'rintr-o ca#'anie de 'resă, dezlănţuie un #arescandal 'olitic%

3e*u)iaţii de la Bucureşti =E% Brote, /% 8l$ini, 8%+% o'ovici> ţineaudese ntruniri% 3u'tura s-a 'rodus n ur#a discuţiilor 'urtate n douăase#enea adunări, la 11!; şi 1;!" *e$ruarie% Este nsă de 'resu'us

că nu nu#ai discuţiile, ci şi insistenţele lui I% 3aţiu =n zilele acelea T%i0ali se a*la la Bucureşti şi s-a nt(lnit cu 8%+% o'ovici>, ca şinenţele)erile #ai vec0i dintre 8%+% o'ovici şi E% Brote, au deter#inatru'tura% 8%+% o'ovici l acuză 'e E% Brote, că, *iind un .instru#entinconştient. al artidului aţional Li$eral din 3o#(nia, a *ăcut =nşedinţele din 11 şi 1; *e$ruarie> .'ro'unerea in*a#ă să scoate# unnou ziar n Transilvania ca 'unct de cristalizare 'entru constituireaa#icilor noştri n 'artid )uverna#ental, *ără a #ai sta 'e $aza'ro)ra#ului naţional, *ără a #ai vor$i de autono#ie şi de acţiuni

'olitice 'entru do$(ndirea ei, ci 'ur şi si#'lu a *ace o 'olitică#oderată, o'ortunistă.% E% Brote s-ar *i #ulţu#it cu o si#'lă re*or#ă ale)ii electorale n Transilvania"1% n ce #ăsură aceste acuzaţiicores'und adevărului N

n ce 'riveşte n*iinţarea unui nou ziar, 8%+% o'ovici avea dre'tate,dar iniţiativa nu 'ornise de la E% Brote% &e alt*el, tri$uniştii *iind alun)aţide la .Tri$una., ni#ic nu era #ai nor#al ca, dis'un(nd de at(ţi ziariştitalentaţi şi av(nd nevoie să-şi susţină ideile, să n*iinţeze un nou or)ande 'resă% &u'ă şedinţa co#itetului din 1< ianuarie 1C9@, este tri#is

T%L% 8l$ini Ia Bucureşti 'entru a-i co#unica situaţia lui E% Brote,cer(ndu-i s*at şi s'ri6in n le)ătură cu n*iinţarea unui nou ziar% T%L%8l$ini a 'artici'at şi la discuţiile din 11 şi 1; *e$ruarie% +eva #ai t(rziu,I% 3ussu-:irianu i va scrie, insistent, lui E% Brote .%%%*ără o *oaie, n caresă se e'ri#e şi 'ăreri străine dinastiei 'rezidiale, lucrurile '-aici o săse ncurce rău."!% /e 'are că cel care s-a )ră$it #ai 'uţin a *ost toc#aiE% Brote căci, deşi dorea la *el de #ult ca şi ceilalţi un nou ziar, nţele)ea ca #ai nt(i să 're)ătească terenul 'entru a'ariţia lui%.recu# ştii - scria el unui 'rieten doi ani #ai t(rziu - eu nu#ai ced(nd

stăruinţelor dv% #-a# nvoit n ur#ă ca ea =QTri$una 'o'oruluiR n%n%> săa'ară ncă de atunci% 8vea# nedu#eriri, şi #ă te#ea# că nu vo#iz$uti să dă# 'oliticii direcţiunea recla#ată de #'re6urări.";%

ro$le#a era nsă atitudinea noului or)an de 'resă, deci a #işcăriiconduse de E% Brote şi A% an)ra% 8cuzaţia lui 8%+% o'ovici este clarăconstituirea )ru'ării lui E% Brote n 'artid )uverna#ental, renunţarea lavec0iul 'ro)ra# al 'artidului, ndeose$i la autono#ie, 'reţul *iind o

"1 Aezi articolele lui 8%+% o'ovici din .Tri$una., ?III =1C9@>, !@-!9 *e$ruarie9-

1! #artie%"! 8r0iva B%+%/%, doc% 4<!< =/crisoarea lui 1% 3ussu-:irianu către E% Brote din !#artie 1C9@>%"; Loc% cit%, doc% 4!17%



eventuală #odi*icare a le)ii electorale% +u o$işnuita-i )randilocvenţă,8% +% o'ovici a ea)erat şi de data aceasta, 'ornind nsă de la uns(#$ure de adevăr% +ea #ai adevărată 'arte a nvinuirii esterenunţarea la vec0iul 'ro)ra# naţional% +eea ce ur#ărea n *ond E%Brote era nsă, #ai 'recis, renunţarea la 'asivis#, tactica ne'artici'ării

la ale)eri şi la viaţa 'arla#entară%işcarea #e#orandistă şi con)resul naţionalităţilor au re'rezentat'unctul cul#inant al 'asivis#ului% 8ceste acţiuni au *ost i#'unătoare şiau *ăcut cunoscută 'e 'lan euro'ean cauza ro#(nilor, a)rav(nd n a-celaşi ti#' criza re)i#ului dualist%

/ituaţia ro#(nilor din Transilvania nu se #$unătăţise nsă du'ăe#orandu#% /e i#'uneau, 'e l(n)ă 'lanurile 'e ter#en lun), ţintinds're desăv(rşirea uni*icării statului naţional ro#(n, şi acţiuni concrete,care să 'er#ită o$ţinerea unor avanta6e li#itate, n cadrul siste#ului

dualist% 2 situaţie revoluţionară neeist(nd ncă n 8ustro-Un)aria, uniioa#eni 'olitici şi c0iar cercuri #ai lar)i ale o'iniei 'u$lice nce'userăsă considere că activis#ul, deci 'artici'area la ale)eri, la viaţa'arla#entară, $ine *olosit, ar *i *ost o ar#ă 'uternică n #(naro#(nilor, #ai ales realizat n acord cu slovacii şi s(r$ii, eventual cu)er#anii% &esi)ur, 'artici'(nd la viaţa 'olitică a statului, transilvăneniiar *i tre$uit să recunoască de *a't, dacă nu de dre't, re)i#ul dualist%Ideea autono#iei ar *i *ost, te#'orar cel 'uţin, a$andonată%

n lunile ce au 'recedat ru'tura cu 8%+% o'ovici, E% Brote s-a 0otăr(t

să ncea'ă acţiunea 'entru trecerea la activis#, antren(nd ntrea)a#işcare n *runtea căreia se )ăsea% rudent, căci ideea era nouă şi'utea să nu convină #ultora, o$işnuiţi cu 'asivis#ul, E% Brote#anevrează ncet 'entru a realiza sc0i#$area n c(ţiva ani% &ar, esteevident că ncă de la s*(rşitul anului 1C9" ştie ce are de *ăcut%+ontrazicerea ntre atitudinea sa 'olitică dinainte de 1C9" şi du'ăacest an este nu#ai a'arentă% +once'ţia lui E% Brote, educat n s'iritullui 8% :a)una, cola$orator n tinereţe al .Tele)ra*ului ro#(n. şi ade't allui % +ristea, *usese ntotdeauna activistă% &u'ă cu# a# văzut, şi

#işcarea tri$unistă, la scurtă vre#e du'ă nte#eierea ziarului,#ani*esta aceleaşi tendinţe% #'re6urările 'olitice nu au 'er#is ovre#e concretizarea acestei tactici5 de aceea, E% Brote a acţionat, ti#'de #ai #ulţi ani, ca 'asivist, av(nd un rol de *runte n #işcarea#e#orandistă% &ar, ndată ce a crezut că #'re6urările sunt 'otrivite, arevenit la ideile din tinereţe% 8şadar, dacă evoluţia sa 'olitică estesinuoasă, cauza tre$uie căutată n #'re6urările sc0i#$ătoare, nu nconce'ţiile sale%

ntr-o anu#ită #ăsură, trecerea la activis# se lea)ă şi de noua

'olitică a lui &%8% /turdza% Este )reu de s'us n ce #ăsură &%8% /turdza,sc0i#$(ndu-şi 'ro'ria orientare, l-a in*luenţat 'e E% Brote să şi-o sc0i#-$e 'e a sa% oate in*luenţa a *ost reci'rocă% n orice caz, trecerea la



activis# s-ar *i *ăcut oricu#, cauza ne*iind 'olitica artidului aţionalLi$eral din 3o#(nia =căci şi slovacii, şi s(r$ii din Un)aria nre)istreazăaceeaşi evoluţie, 'aralel cu ro#(nii>% &ar, *ără ndoială, 'olitica3o#(niei a accelerat evoluţia%

,%+onstituirea a#icilor noştri n 'artid )uverna#ental. este 'artea

cea #ai )ravă a acuzaţiei lui 8%+% o'ovici% Totuşi, 'artizanii lui E% Brotenu au ncercat, n 'erioada de care ne ocu'ă#, să *or#eze un 'artid a-'arte% &i#'otrivă, ur#ărind acţiunea lui E% Brote n anii ce ur#ează,o$servă# insistenta cu care ncearcă să antreneze tot 'artidul n 6urul'ro)ra#ului său% u este vor$a deci de scindarea artidului aţional 3o#(n, ci de reorientarea lui n 6urul altor idei, n 6urul altei conduceri%

8%+% o'ovici a*ir#ă că noul 'artid ar *i ur#at să *ie )uverna#ental,adică să s'ri6ine 'olitica )uvernului #a)0iar% u aceasta a *ost ideea luiE% Brote, ci alta% :i anu#e, du'ă reuni*icarea şi consolidarea 'artidului,

realizarea unei nţele)eri cu #a)0iarii n ur#a căreia ro#(nii să o$ţinăo situaţie #ai $ună =inclusiv o le)e electorală #ai *avora$ilă>% :iaceastă 'arte a 'ro)ra#ului cores'undea dorinţelor lui &%8% /turdza,dar avea, de ase#enea, cauze o$iective, le)ate de dorinţa ro#(nilortransilvăneni de a că'ăta o 'ondere #ai #are n stat% &eci, nu un'artid )uverna#ental, ci un 'artid care să 'oarte tratative cu )uvernul,'entru susţinerea dre'turilor ro#(neşti% +0iar 'este #ai #ulţi ani, n19<!, E% Brote scria că 'ri#ul 'as care tre$uie ntre'rins este cel al'ărăsirii 'oliticii de 'asivitate% 8l doilea ur#a să *ie alcătuirea unui

'ro)ra# 'olitic% 8l treilea - 'artici'area la ale)eri, lu'ta electorală% .&u'ă ce toate acestea ar *i reuşit $ine, ar *i sosit ti#'ul ca să 'une# n'ractică noua direcţiune 'olitică."4%

Tactica )ru'ării lui I% 3aţiu ră#(ne cea vec0e 'asivis#ul% &ar,'artidul *iind slă$it şi dez$inat n ur#a crizei, 'asiviştii nu #ai 'ot nălţalu'ta lor la nivelul din 'erioada e#orandu#ului şi con)resului na-ţionalităţilor% &ouă ncercări de convocare a con*erinţei naţionale='entru ;1" #ai şi 1!!4 octo#$rie 1C9@> sunt o'rite de autorităţi%Li'sită de acţiuni 'olitice #ai nse#nate şi 'ărăsită de ziariştii

re#arca$ili 'e care i avusese, .Tri$una. decade% /i$iul, ca centru'olitic ro#(nesc, şi 'ierde #ult din i#'ortanţă% i va lua locul 8radul%Ecoul crizei a *ost 'ro*und, at(t n Transilvania c(t şi n 3o#(nia% +ei

#ai #ulţi oa#eni 'olitici, alar#aţi de destăinuirile lui 8%+% o'ovici, auluat 'artea lui I% 3atiu =c0iar unii dintre adversarii acestuia au 're*eratsă se desolidarizeze de E% Brote - cu# *ace de ee#'lu A% Lucaciu>%

n Transilvania, doar o 'u$licaţie locală, .3evista 2răştiei ., l-a lăsat'e E% Brote să se e'lice n nu#erele sale"""", declar(nd a'oi că

"4

8r0iva 3o#an +ioro)ariu =a*lată la dr% erva Iercan, 8rad>, /crisoarea lui E%Brote către 3% +ioro)ariu din " *e$ruarie 19<!%"" .3evista 2răştiei., II =1C9@>, nr% 4 şi " =!< ianuarie1 *e$rurie şi !7ianuarie, C *e$ruarie>%



e'licaţiile acestuia nu sunt satis*ăcătoare, revista ne'ut(nd să sesitueze 'e aceleaşi 'oziţii% &e ase#enea, lui /% 8l$ini i-a *ost re*uzat unarticol% n sc0i#$, .3evista 2răştiei ., a continuat, n 'ole#ică cu.Tri$una. şi cu celelalte 'u$licaţii transilvănene, să s'ri6ine 'c aderentiilui E% Brote ='e A% an)ra #ai ales> şi, n )eneral, 'e o'onenţii lui I%

3aţiu =n 'ri#ul r(nd 'e A% Lucaciu>%n 3o#(nia, criza a *ost din 'lin *olosită ca ar#ă de 'artid% Viarulli$eral .Aoinţa naţională. a luat, *ireşte, a'ărarea lui E% Brote =care a şi'u$licat aici, n lunile res'ective, un articol şi o scrisoare desc0isă>%Viarele o'oziţiei au condus cu nverşunare atacul contra lui E% Brote şi I%/lavici, desi)ur n 'ri#ul r(nd nu 'entru zdro$irea acestora, ci 'entru alovi n &%8% /turdza şi n artidul aţional Li$eral% erită a *i a#intităca#'ania 'urtată n ziarele .E'oca. şi .Ti#'ul. de conservatori, n.Viua. de radicali, ca şi n .8devărul.%

+riza artidului aţional 3o#(n este deci, n esenţă, rezultatul n*runtării dintre 'artizanii a două tactici naţionale% asiviştii, $az(ndu-se 'e 'ro)ra#ul din 1CC1, susţin nerecunoaşterea re)i#ului dualist,autono#ia Transilvaniei, ne'artici'area la ale)eri şi la viaţa'arla#entară% 8ctiviştii consideră că dualis#ul şi autono#ia sunt'uncte ale 'ro)ra#ului care tre$uie lăsate 'entru un ti#' la o 'arte5cer 'artici'area la viaţa 'olitică a statului5 s'eră ntr-o #$unătăţire asiste#ului electoral, 'retinz(nd introducerea votului universal, terenunde se nt(lnesc cu socialiştii ro#(ni transilvăneni%

asiviştii ur#ăreau susţinerea neclintită a dre'turilor 'o'oruluiro#(n, n ti#' ce activiştii căutau să realizeze c(t se 'utea realiza ncadrul re)i#ului eistent% :i unii şi alţii, c0iar dacă 'e căi di*erite,lu'tau nsă 'entru realizarea as'iraţiilor naţionale ro#(neşti% +riza a*ost 'rea ascuţită n ra'ort cu deose$irile de 'ăreri, care nu erau n)eneral esenţiale%

ntre ti#', E% Brote şi 'rezentase cartea, s're 're#iere, 8cade#iei3o#(ne, desi)ur, s*ătuit şi s'ri6init de &%8% /turdza, care era secretarul)eneral al acestei instituţii% ntr-o anu#ită #ăsură, 'rin calităţile sale

intrinsece, dar #ai ales 'rin nse#nătatea sa 'olitică, de 'ro'a)are aintereselor naţionale ro#(neşti, lucrarea #erita un 're#iu% +u at(t #ai#ult cu c(t, acord(ndu-i-l, 8cade#ia avea să-şi #ani*este solidaritateacu ideile e'use n carte, cu lu'ta ro#(nilor transilvăneni% entru E%Brote, 're#iul 8cade#iei, de "%<<< de lei, ar *i re'rezentat şi un serioss'ri6in #aterial 'e care, de ase#enea, l #erita%

La 1! ianuarie 1C9@, +o#isia 're#iilor 8cade#iei 0otărăşte cadarea de sea#ă asu'ra "estiunii române în Transilvania şi Ungaria să*ie alcătuită de Dri)ore Tocilescu =#e#$ru al 8cade#iei, la secţia

literară, din 1C9<>% n cadrul aceleiaşi co#isii, Dr% Tocilescu 'rezintăra'ortul la 1; #artie 1C9@% +u " voturi 'entru şi ; contra este a'ro$ată



'ro'unerea 'entru 're#iere"@%n s*(rşit, discuţia 0otăr(toare are loc la 1C #artie 1C9@"7% n ra'ortul

său"C, Dr% Tocilescu arată că lucrarea lui E% Brote .tractează una dincestiunile cele #ai arzătoare, care 'e noi ro#(nii ne interesează nsu're#ul )rad ca stat şi ca naţiune% Ea des*ăşoară, cu o cunoştinţă

ad(ncă a *a'telor, ntr-o *or#ă concisă, clară şi #etodică, *a'tele decă'etenie 'rin care a trecut, de la ori)inea ei şi '(nă astăzi, cauzaro#(nilor din Transilvania şi Un)aria%%% nu este o scriere uşoară, 'ri'ităşi tendenţioasă, o $roşură 'olitică #enită a dis'ărea cu ziua de #(ine,ci rezultatul unui studiu critic şi conştiincios $azat 'e izvoaredocu#entare, al căror cu'rins s'une #ai #ult şi #ai cu tărie dec(t avoit nsuşi autorul.% &eşi nu este de acord cu unele a'recieri 'olitice='rivind )uvernul conservator>, ra'ortorul reco#andă cu căldură carteas're 're#iere%

&iscuţiile care ur#ează sunt destul de a'rinse% La vre#ea a'ariţieiei, lucrarea ne#ulţu#ise 'e #ai #ulţi oa#eni 'olitici transilvăneni, iaracu#, n 'lină criză a artidului aţional 3o#(n, du'ă cu# a# văzut,E% Brote era atacat din toate 'ărţile% ri#ul vor$itor, Aincenţiu Ba$eş=#e#$ru al 8cade#iei de la n*iinţarea sa>, vec0iul adversar alautorului şi unul dintre 'ersona6ele .ne)ative. ale lucrării, declară că nua citit-o .'entru că ast*el de o'ere d-sale nu i se tri#it şi de d-sa seascund.5 cu toate acestea, din c(te a auzit şi a citit 'rin ziare,consideră că .scrierea este de cu'rins 'olitic #ilitant., deci .8cade#ia

nu 'oate 're#ia această scriere, *ără a *i acuzată că se a#estecă nlu'tele 'olitice."9%8u vor$it a'oi, n s'ri6inul lui E% Brote, $ătr(nul o# 'olitic li$eral

icolae Ionescu =arăt(nd că .8cade#ia are o datorie #ai 'resus deorice consideraţiuni 'olitice, de a 're#ia şi de a ncura6a 'e acei carisunt 'ersecuţati şi cari lu'tă.>, Aasile aniu şi din nou Dr% Tocilescu% /-au 'ronunţat #'otrivă transilvăneanul 8leandru 3o#an şi B%%Gaşdeu, iar A%8% Urec0ea a declarat că se va a$ţine de la vot%

3ezultatul votului a *ost ur#attorul din !1 de votanţi, 14 s-au

declarat 'entru, iar 7 contra% ntrunindu-se - este dre't, la li#ită -#a6oritatea de !; necesară, se acordă autorului 're#iul 8da#ac0i@<%E% Brote c(şti)ase o victorie, dar nici ar)u#entele celor care se

#'otriviseră lucrării nu erau li'site de )reutate% ai ales evoluţia sa

"@ .8nalele 8cade#iei 3o#(ne., seria II, to#% ?AIII, 1C9"-1C9@, arteaad#inistrativă şi dez$aterile, Bucureşti, 1C9@, '% ;1;-;1@%"7 !#idem, '% 1C4-19;%"C E% Brote, "estiunea român0 în Transilvania şi Ungaria, 3a'ort 'rezentat

8cade#iei 3o#(ne de Dr% D% Tocilescu, Bucureşti, 1C9@%"9 .8nalele 8cade#iei 3o#(ne., seria II, to# ?AIII, 1C9"-1C9@, arteaad#inistrativă şi dez$aterile, Bucureşti, 1C9@, '% 1C7-1CC%@< I$ide#, '% 19;%



'olitică din anul ce ur#ase 'u$licării volu#ului, venea n contrazicerecu unele a'recieri cu'rinse n el% +artea critica as'ru 'olitica naţionalăa conservatorilor, dar acu#, li$eralii, 'rietenii lui E% Brote, *ăceauaceeaşi 'olitică5 ast*el, conda#narea conservatorilor suna *als% &ease#enea, orientarea autorului s're o nţele)ere - c0iar dacă

nde'ărtată - cu )uvernul #a)0iar, venea n contrazicere cu uneleatacuri ndre'tate contra lui A% Ba$eş şi 8% ocioni% n *elul acesta,unele 'asa6e ale lucrării se dovedeau a *i, ntr-adevăr, ocazionale,deter#inate de con6unctura 'olitică din vre#ea #işcării #e#orandiste% Tre$uie su$liniat nsă că aceste li'suri şi contraziceri nu atin)eau'artea cea #ai #are a lucrării, ci doar !-; dintre ca'itolele ei%

n cursul anului 1C9@, 'artizanii lui E% Brote au nce'ut să seor)anizeze, 'lănuind n 'ri#ul r(nd editarea unui or)an de 'resă% 8uavut loc discuţii la ă)urele, unde era I% /lavici 'ro*esor% Unii ar *i dorit

sta$ilirea ziarului la Braşov, vec0ii tri$unişti av(nd acolo #ulţi 'rieteni,'rintre care şi &ia#andi anole, 'ersoană in*luentă, care luase 'arte la nte#eierea .Tri$unei. n 1CC4% E% Brote a stăruit nsă 'entru ale)erea8radului şi a avut c(şti) de cauză@1@1%

8radul nu a *ost ales la nt(#'lare5 el re'rezen ta un centru 'oliticro#(nesc nse#nat% n 'lus, ţără ni#ea din 6urul 8radului #ani*esta#ultă co#$ativi tate, antren(nd ast*el şi 'e *runtaşii 'olitici% &e ase#enea, 'asivis#ul nu avusese nicic(nd rădăcini trai nice Ia 8rad%artidul era #ai $ine or)anizat aici, iar A% an)ra nce'use să

răs'(ndească ideile lui E% Brote@!

%ai #ulţi #ilitanţi ener)ici =i0ai Aeliciu, 3o#an +ioro)ariu, icolae2ncu şi alţii> se a*lau str(nşi tot la 8rad% n s*(rşit, aici eista şi BancaAictoria, n*iinţată n 1CC7, cel #ai 'uternic institut ro#anesc de creditdu'ă 8l$ina din /i$iu%

La toate acestea, E% Brote #ai )ăseşte 8radului o calitate, esenţială'entru realizarea 'lanului său .8radul #ai are ncă o nsuşire, care arli'si at(t Bla6ului c(t şi /i$iului şi care astăzi cu deose$ire este de'reţuit% nţele) calitatea 8radului a *i locul cel #ai 'otrivit, unde s-ar

'utea nt(lni #a)0iarii şi ro#(nii la o nţele)ere oarecare%%% Tre$uie*ăcută o ncercare serioasă şi anu#e la 8rad.@;%entru editarea ziarului, E% Brote i-a dat lui A% an)ra un a6utor de

"%!"< *lorini5 nu se ştie dacă această su#ă i a'arţinea lui sau a *ostrezultatul unei colecte realizată cu s'ri6inul lui &%8% /turdza% /i)ur este nsă că noua 'u$licaţie a *ost scoasă la 8rad du'ă indicaţiile şi n 'arte

@1 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% !74=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din 17 dece#$rie 19<<>%@!

8r0iva B%+%/%, doc% 4!4" =/crisoarea lui A% an)ra către E% Brote din 1"!7noie#$rie 1C9">%@; 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% !74=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din 17 dece#$rie 19<<>%



cu s'ri6inul #aterial al transilvănenilor din Bucureşti, *iind susţinută şide şe*ul artidului aţional Li$eral%

u#ărul de 'ro$ă al noului ziar, care se nu#eşte .Tri$una'o'orului., n a#intirea vec0ii .Tri$une., dar n acelaşi ti#' 'entru a sedeose$i de cea care continua acu# la /i$iu, a'are la !" dece#$rie

1C9@@ ianuarie 1C97, iar nu#ărul 1 la 11; ianuarie 1C97% &e la $un nce'ut ziarul nu este 'rovincial, căci, deşi s'ri6init n 'ri#ul r(nd dearădeni, are susţinători şi cittitori n toate 'ărţile Transilvaniei şi n3o#(nia% 3edactor res'onsa$il este I% 3ussu-:irianu% &atorită n 'ri#ulr(nd #uncii lui, .Tri$una 'o'orului. va deveni n c(ţiva ani cel #ai $inein*or#at şi scris ziar din Transilvania% ntre 1C9C-19<< un rol i#'ortant n redactarea )azetei are şi D% 8u)ustini, care n iunie 1C97 'ărăseşte/i$iul, certat la r(ndul său cu )ru'area din 6urul lui I% 3aţiu% lecarea sade la /i$iu la 8rad dovedea că şi 'e 'lanul alianţei ro#(no-slovaco-

s(r$e, centrul de )reutate tindea să devină tot 8radul%Este #ai )reu de s'us cine conduce de *a't ziarul% E% Brote continuăsă se considere şe*ul #işcării5 el 'u$lică n .Tri$una 'o'orului. articole'ro)ra#atice şi dă indicaţii )enerale 'entru des*ăşurarea lu'tei% Era nsă )reu de condus din 3o#(nia o acţiune la 8rad% &e aceea, de #ulteori n 'ro$le#ele i#'ortante, a'roa'e ntotdeauna n cele #ărunte,arădenii vor 'roceda du'ă 'ro'ria lor 6udecată, care 'utea sau nu săcores'undă cu a lui E% Brote% 8cesta a continuat să ai$ă nsă un rol desea#ă n deter#inarea trecerii de la 'asivis# la activis#% 8lături de el,

I% /lavici, retras la ă)urele, este un 0arnic cola$orator%Viarul se a*lă iniţial şi su$ in*luenţa lui A% an)ra% &irectivele lui vor*i 'use nsă n discuţie, odată cu ncercările sale de a )ră$i, cu orice'reţ, a'ro'ierea de )uvernul #a)0iar% &eşi #ult #ai discretă, in*luenţalui 3% +ioro)ariu a *ost reală şi ea, sin)ură, se va 'relun)i '(nă ladis'ariţia ziarului% El nu a *ost de acord cu ea)erările lui A% an)ra, şi,#ai t(rziu, ale lui E% Brote şi I% /lavici% Iniţial ziarul este s'ri6init şi de A%Lucaciu, iar din 19<<, c(nd se sta$ileşte la 8rad, A% Doldiş are la r(ndullui un cuv(nt de s'us%

Este lesne de o$servat că noua #işcare nu era unitară% Ea i )ru'a n)eneral 'e 'artizanii activis#ului, o tactică, nu un sco' n sine% Unii nuerau lă#uriţi nici n 'rivinţa activis#ului% &e aceea, şi de ase#enea'entru a 're)ăti, tre'tat o'inia 'u$lică, .Tri$una 'o'orului. 'u$lică la nce'ut c0iar articole *avora$ile 'asivis#ului% +u at(t #ai 'uţin eistaar#onie de 'ăreri n 'ro$le#a tratativelor ro#(no-#a)0iare, alianţeinaţionalităţilor, a ra'orturilor cu )ru'area lui I% 3aţiu%

ri#ul articol 'ro)ra#atic #ai i#'ortant se intitulează AcţiuneG şia'are la 1"!7 ianuarie 1C97% Este o 'ledoarie n *avoarea alianţei

naţionalităţilor şi a re*acerii coeziunii artidului aţional 3o#(n% /ede'l(n)e sistarea oricărei acţiuni a alianţei ro#(no-slovaco-s(r$e şiinactivitatea celor 'atru #e#$ri ai artidului aţional care i



re'rezentau 'e ro#(ni n alianţă .&-nii dr% I% 3aţiu, dr% A% Lucaciu, A%an)ra şi Iuliu +oroianu, orice s-a nt(#'lat ntre d(nşii, c(nd va tre$uisă re'rezinte nea#ul ro#(nesc alături de slovaci şi s(r$i desi)ur că nuse vor călăuzi de resenti#ente, ci vor avea n vedere eclusiv nu#aiinteresele naţionale%%% /ă ne a'ro'ie# deci nt(i ntre noi, şi a'oi cu

naţionalităţiie.@4

%&in Bucureşti, reacţia lui E% Brote este 'ro#'tă .2are toate aceste - i scrie el lui A% an)ra nu se 'uteau 'u$lica de .Tri$una. din /i$iuN 8id-ta convin)erea, că cu ase#enea idei 'olitice se 'oate str(n)e'o'orul n 6urul .Tri$unei 'o'orului. şi ţi vei asi)ura s'ri6inul cercurilor'olitice conducătoare de aiciN%%%Un lucru să nu-l scă'ă# din vedere% 8#stat #ult n aşte'tare cu nte#eierea noului ziar5 să nu ne zică lu#ea laur#ă că #ai 'utea# să #ai aşte'tă#.@"%

entru a 'une lucrurile la 'unct, n zilele ur#ătoare, E% Brote şi

'u$lică, ntr-o suită de 7 articole, 'ro'riul său 'ro)ra# sau #ai cur(ndat(t c(t 'utea enunţa din el n condiţiile date% /uita se nu#eşte Punctede orientare şi a'are ntre !4 ianuarie" *e$ruarie şi 41@ *e$ruarie1C97% ./ituaţia actuală di*eră n #od esenţial de cea de la 1C9!.,a*ir#ă autorul@@% nc0eierea #işcării #e#orandiste, )raţierea celorconda#naţi =cu care ocazie at(t #'ăratul c(t şi )uvernul #a)0iar ar *idovedit o anu#ită $unăvoinţă>, vizita lui Francisc Iosi* la Bucureşti=se'te#$rie 1C9@>, atenţia Euro'ei ndre'tată asu'ra situaţiei din Transilvania, dorinţa 'ri#ului #inistru ro#(n ca .nenţele)erile şi

vra6$a dintre ro#(ni şi #a)0iari să nceteze., trans*or#ările ce se'etrec n viaţa 'olitică #a)0iară =decăderea artidului Li$eral,*or#area artidului o'ular> sunt toate ele#ente care tre$uie sădeter#ine şi o sc0i#$are a tacticii ro#(nilor% &eşi E% Brote ecludene)ocieri ro#(no-#a)0iare =a# văzut că n conce'ţia sa aceasta aveasă *ie ulti#a eta'ă>, se declară #'otriva intan)i$ilităţii 'ro)ra#uluinaţional din 1CC1 şi 'entru .o rezervă $inevoitoare. *aţă de )uvernul#a)0iar%

Punctele de orientare re'rezintă un 'as 'e dru#ul ce va duce la

a$andonarea 'asivităţii şi, #ai t(rziu, la tratativele cu )uvernul#a)0iar% +ă aceste acţiuni, la r(ndul lor, nu vor reuşi, este dre't5 nueste nsă #ai 'uţin adevărat că n 1C97 ele re'rezentau ceva nou,'uteau *i o s'eranţă%

&eose$irea ntre cele două 'ro)ra#e a#intite este evidentă şi ea#arc0ează contradicţiile #işcării de la 8rad% u tre$uie crezut că ceicare su$scriau la 'ri#ul 'ro)ra# erau #ai a'ro'iati de I% 3aţiu dec(t

@4 AcţiuneG n .Tri$una 'o'orului., I =1C97>, nr% C =1"!7 ianuarie>%@"

8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% !!9=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din 1@!C ianuarie 1C97>%@@ uncte de orientare, n .Tri$una 'o'orului., I =1C97>, nr% 19 =;< ianuarie11*e$ruarie>%



de E% Brote5 dar, deşi ade'ţi ai activis#ului, le era tea#ă să declanşeze#işcarea c(t ti#' .Tri$una 'o'orului. nu avea să )ru'eze n 6urul său o#işcare #ai a#'lă, #ai 'uternică% &e *a't, nici E% Brote nu *ăcusedec(t 'ri#ul 'as, nea#intind ni#ic de activis#% n ce 'riveştetratativele cu )uvernul nsă, nenţele)erea tre$uie să *i *ost de la

nce'ut #ai serioasă% ntre aceste două 'ro)ra#e, .Tri$una 'o'orului.va #er)e #ai #ulţi ani, oscil(nd%&acă n Transilvania E% Brote reuşise să-şi or)anizeze 'artizanii şi să

inau)ureze - desi)ur, cu tot *elul de )reutăţi - nce'utul unei noi linii'olitice, la Bucureşti situaţia devenea 'entru el din ce n ce #aico#'licată% utea 6uca un rol aici nu#ai 'rin relaţiile str(nse ce le aveacu &%8% /turdza% 8cesta este nsă atacat tot #ai ve0e#ent - c0iar ncadrul 'ro'riului 'artid - şi, s're s*(rşitul anului 1C9@ silit să de#isio-neze% /e *or#ează Ia !1 noie#$rie 1C9@ un nou )uvern li$eral, condus

de %/% 8urelian% &%8% /turdza revine la conducere n #artie 1C97, dar'oziţia sa ră#(ne destul de şu$redă şi, #ai ales n 'ro$le#a naţională,din 'artea lui cu )reu se #ai 'uteau aşte'ta acţiuni i#'ortante% &ease#enea, o'inia 'u$lică era dezorientată de nenţele)erile din Transilvania%

n )eneral, ca 'rieten al lui &%8% /turdza, şi n ur#a scandalului de la nce'utul anului 1C9@, E% Brote nu era 'rivit cu si#'atie n cercurile'olitice din +a'itală% 8ctivitatea sa la Bucureşti, at(t de $o)ată n anii1C9;-1C9", devenise acu# nense#nată% &acă n-ar *i *ost n 'ri#e6die

de a *i conda#nat, soluţia cea #ai $ună era să treacă n Transilvania şisă ia conducerea directă a 'artizaniior săi, care continuau să l nu#eas-că, la *el ca #ai nainte, .+ă'itanul.% n li'să de ceva #ai $un, seocu'ă, n 1C9@ şi n 'ri#ele luni ale anu lui 1C97, din nsărcinarea8cade#iei =deci a lui &%8% /turdza> cu n)ri6irea volu#ului de cuv(ntăriale re)elui +arol I% Aolu#ul a'are n 1C97 su$ titlul Trei$eci de ani dedomnie ai regelui "arol ! şi cu'rinde discursurile acestuia din 1C@@'(nă n dece#$rie 1C9@% &acă ne )(ndi# la iluziile din 'ri#ii ani, laintensa 'ro'a)andă naţională des*ăşurată, la lu'ta 'entru trans

*or#area cauzei ro#(neşti ntr-o 'ro$le#ă euro'eană, s*(rşitulactivităţii sale 'olitice la Bucureşti este, *ără ndoială, deose$it de trist%u acelaşi lucru se 'oate s'une des're viaţa lui 'ersonală, căci la 7

noie#$rie 1C9@ se căsătoreşte, n s*(rşit, cu 8dela de Gelden$er)% Lacăsătoria reli)ioasă, i-au avut ca nuni 'e &%8% /turdza şi soţia sa, Voe/turdza5 iar la 'ri#ărie, #artori au *ost &%8% /turdza, avocatul Deor)eBursan =li$eral, #e#$ru #arcant al Li)ii +ulturale>, Ioan /lavici şi IoanBianu ='ri#ii doi din 'artea soţului, ceilalţi ai soţiei>@7% /e 'arte că 8delade Gelden$er) a *ăcut o i#'resie deose$ită asu'ra 'roti'endadei

$ucureştene% .+(nd viitoarea doa#nă Brote şi-a *ăcut a'aritia n@7 Prim0ria 8ectorului ! 5al#en/ Etract din registrul actelor de c0s0torie pe anul'()6, n 8r0iva 8na &o)ariu%



saloanele eclusiviste ale Voiei /turdza, născută +antacuzino, 'ersoanaei de o ele)anţă ra*inată, #$răcată cu ce Aiena a 'utut o*eri #ai *in, a*ăcut v(lvă, şi c(nd t(năra a #ai desc0is )ura ntr-o *ranţuzească *ără)reş şi a #(n)(iat cu #ăiestrie cla'ele 'ianului $oieresc - 0aloul a *ostunani#%%%.@C%

E% Brote şi-a 'ăstrat nsă s(n)ele rece% entru el Bucureştiire'rezentau un ca'itol a'roa'e de s*(rşit% 2 soluţie 'entru viitoarea saactivitate i-a *ost o*erită tot de &%8% /turdza% oşia acestuia, Dăiceana,a*lată n 6udeţul Tecuci, #er)ea c(t se 'oate de rău5 din această'ricină, n vara anului 1C97, 'ro'rietarul era toc#ai 'e cale de a reziliacontractul arendaşului 8% o'ea% .Aor$indu-#i de #ersul rău al #oşiei -scrie E% Brote - a rezultat din convor$irile noastre ideea de a 'ărăsi#odul de arendare, de a or)aniza şi nzestra #oşia 'entru o e'loatare n re)ie şi de a realiza a ceastă idee n tovărăşie.@9% E% Brote avea să

investească su#a de ;<%<<< lei, realizată 'rin vinderea 'ro'rietăţii saledin Transilvania5 de ase#enea, ur#a să se sta$ilească la Dăiceana'entru a reor)aniza #oşia, *olosind vasta lui e'erienţă de a)rono#% ni#'osi$ilitate de a se ntoarce n Transilvania şi de a activa laBucureşti, Dăiceana i a'ărea ca sin)urul re*u)iu5 de si)ur, un re*u)iute#'orar, căci nu avea intenţia să renunţe la 'lanurile 'olitice% /u$ nde'ărtata lui su'rave)0ere, curentul 'olitic ce l iniţiase n Transil-vania avea să se dezvolte de la an la an%

@C

L% Brote, op/ cit/, '% 14%@9 8r0iva 8na &o)ariu, #anuscrisul 'rivind activitatea lui E% Brote la Dăiceana=n continuare 2s/ 50iceana>% Este o relatare 'recisă a situaţiei #oşiei şi arealizărilor sale% Unele 'a)ini dovedesc un talent literar re#arca$il%



. G!ce#n# (1898-1908)

+o#una Dăiceana se a*la n 6udeţul Tecuci, 'e Aalea Ber0eciului, lavreo @<-@" # nord de ca'itala 6udeţului şi la ;< # de 8d6ud, ntr-o

re)iune deluroasă% +entrul co#unei, T(r)ul Dăiceana, este aşezat ntr-ode'resiune, de aici răs*ir(ndu-se 'e văile dintre dealuri, alte 1< satesau cătune D0iloveşti, Guţul, Lunea, ar)inea, ietroasa, o'eşti,3ecea, Un)ureni, Aalea-orii, Vlătăreasa% /'re s*(rşitul secolului trecut'o'ulaţia se ridica la "9< *a#ilii sau !%11< locuitori1%

8ici se a*la #oşia lui &%8% /turdza% Ea a'arţinuse vornicului8leandru /turdza care, #urind n 1C@;, şi lăsase 'ro'rietatea luiatei /turdza şi Voei, căsătorită Balş% 8#(ndoi #or nsă cur(nd şi#oşia revine celuilalt *iu, &%8% /turdza!%

Dăiceana era o 'ro'rietate i#'unătoare% 8vea o su'ra*aţă de circa@%<<< 0ectare, o lun)i#e de 'este !< # şi lăţi#ea #ai#ă de @-7 #%.Terenul este accidentat şi dealurile ce o ncon6oară şi o traversează seridică ceva 'este "<< # asu'ra #ării% u#ai 'e valea 'rinci'ală n)ustă terenul este şes, dar totodată şi #lăştinos, aco'erit cu 'lantetrestioase% ai #ult dec(t 6u#ătate din su'ra*aţa #oşiei este ocu'atăde 'ăduri, #ai ales *a)i, tei, 'lo'i şi ste6ari% :i 'artea li$eră de 'ădureeste 'ădureaţă, cresc(nd n )ru'uri #ai #ari sau #ici tu*e de ste6ari,*rasin, 'lo'i, 'oru#$ele, #uriş etc% &u'ă 'lanul #oşiei lucrat la 1C7",

sunt !%!<9 *ălci 'ădure, 1%19C *% arături, 1C! *% *(neţe, ;7" *% 'ăşuni, !!*% vii şi restul dru#uri etc.;, =o *alce are 1,4; 0a>%3e#arca$il or)anizator n di*erite sectoare de activitate, &%8%

/turdza s-a n)ri6it nsă 'rea 'uţin de 'ro'ria #oşie, 'e care se#ulţu#ea să o e'loateze c(t #ai #ult, n c0i' neraţional, la *el ca#a6oritatea #oşierilor, neur#ărind dec(t c(şti)ul #aterial% n E% Brote acrezut că )ăsise o#ul 'otrivit 'entru a readuce ordinea la Dăiceana%+onvenţia4 se#nată de cei doi n vara anului 1C97, 'revede o asociere,&%8% /turdza su'un(nd cultivării ntrea)a #oşie, iar E% Brote investind o

su#ă de a'roi#ativ ;<%<<< lei% entru conducerea ad#inistraţiei, elur#a să 'ri#ească 1%<<< lei 'e lună şi 'rodusele necesare ntreţineriicasei% +u venitul net al #oşiei avea să se 'rocedeze ast*el "<%<<< leise ca'italizau n *iecare an, '(nă la C<%<<< lei se cuveneau lui &%8%/turdza, iar ce trecea 'este 1;<%<<< lei se #'ărţea e)al ntre asociaţi%

+onvenţia era nc0eiată 'e ter#en de 1< ani, '(nă la ;1 #artie19<C%

/'re deose$ire de &%8% /turdza, E% Brote, care lucrase ani de-a

1

2arele dicţionar geografic al României, vol% III, Bucureşti, 19<<, '%47C%

! 8r0iva Istorică +entrală a /tatului, +reditul *unciar rural, ;9<1C7C, *% C%; 2s/ 50iceana%4 +onventia se a*lă n ar0iva 8na &o)ariu%



r(ndul n Transilvania 'entru ridicarea stării ţăranilor, nţele)ea cae'loatarea raţională a #oşiei să *ie 'ro*ita$ilă şi acestora% Era o iluzie,şi avea să o 'lătească scu#' #ai t(rziu%

n a'rilie 1C9C, E% Brote se instalează la Dăiceana% izeria, #ai #ultc0iar - stadiul de desco#'unere a #oşiei, erau de nedescris% . /tarea n

care se a*lau 'ărţile #oşiei, a*ară de 'ăduri, era adevărat $ar$ară.,scria el"% Terenul ara$il se de)rada, *(neţele dădeau un *(n .res'ins dere)ulă de $ovine., viile .nu #eritau această nu#ire., căci eraucu'rinse .din toate 'ărţile de 'ir, care n loc să *ie st(r'it era cosit şi 'e'leşurile viei se ridicau clăi #ari de *(n de calitate #ai $ună dec(t celde 'e *(neţe% iciuna din vii nu era #'re6#uită şi vitele treceau 'esteele, 'ăsc(ndu-le.5 'ăşunile erau r('oase şi n 'arte #'ădurite%

ri#ele zile 'etrecute la .curtea $oierească. nu au *ost deloc'lăcute, căci aceasta se inte)ra 'er*ect n 'eisa6ul #izer al #oşiei% .

/ituată 'e un 'odiş a'roa'e la ca'ătul sudic al #oşiei, ntre două r('i,cari n *aţa +urţii se #'reunau, cu'rindea un şir de clădiri scundeconstruite din le#n şi lut, aco'erite cu şindrilă sau cu 'aie% Toate *ărăece'ţiune erau ruinate, 'arte din ele 'ră$uşite, şi cu co'erişeles'arte% Le)iuni ntre)i de )uz)ani, şoareci, stelniţe, 'ureci, #uşte şialte insecte asediase aceste ruine, ncon)iurate de straturi )roase de#urdării str(nse de decenii% Bu*niţe şi cucuveici se ncui$ase n toate'ărţile şi noa'tea răsunau văile de vaietele lor 'ătrunzătoare%%% na#ur)ul sării era 'reste tot 'ri#e6dios a trece 'rin o)radă *ără a *i

nar#at cu o )0ioa)ă 'uternică, căci erai atacat de $atalioane de)uz)ani #ari, care naintau n coloane asu'ra #a)aziei de'roducte%%%.@% ntr-un ase#enea cadru, viaţa sătenilor era dintre cele#ai di*icile% Fa#iliile ţărăneşti - n nu#ăr de "@< du'ă calculul lui E%Brote - dis'uneau de 1%1;C *ălcii 'ă#(nt 'ro'riu =1%@!7 0a>% 8ceasta nse#na, n #edie, #ai 'uţin de ; 0a 'entru *iecare *a#ilie% ai #ultde o trei#e =;4S> a veau su$ o *alcie loc ara$il5 de ase#enea, !" de*a#ilii nu dis'uneau de niciun 'etec de 'ă#(nt, iar C7 de o su'ra*aţăa'roa'e ineistenltă =su$ 4< 'ră6ini>% &oar o 'ătri#e =!4S> aveau

'este două *ălci5 un sin)ur locuitor 'oseda @ *ălci =a'roa'e C 0a> şi 11c(te 4-" *ălci =@-7 0a>% 2 'ătri#e =!;S> n-aveau vite deloc, cei #ai#ulţi =4<S> .ţineau nu#ai ! vaci 'e care le n6u)au şi le #ul)eau.,.nu#ai o 'ătri#e =!4S> aveau c(te ! $oi, unii c(te un $ou şi o vacăsau ! cai şi de a$ia 7S din săteni dis'uneau de 4 ca'ete de vite #ari=$oi, vaci, cai>.7%

n ase#enea condiţii, n a*ara cultivării 'etecului lor de 'ă#(nt,ţăranii erau nevoiţi, 'entru a 'utea trăi, să-şi v(ndă *orţa de #uncă%lata era ur#ătoarea .o 'ră6ină arată, )ră'ată şi se#ănată !< $ani, o

" 2s/ 50iceana%@ !#idem%7 !#idem%





dacă ti#'ul *avora$il nu se va sc0i#$a.11%,,ri#a lucrare ce tre$uia 'ornită era e'loatarea 'ădurilor, căci ea

era destinată să 'roducă ca'italul de !"<%<<< lei #enit 'entruinvestiri.1!, arată E% Brote% lanul de or)anizare *iase un ter#en de "ani, deci n *iecare an venitul net al 'ădurilor tre$uia să se ridice la

"<%<<< lei% n 'ri#ii trei ani s-a *urnizat căilor *erate le#n 'entrutraverse, o$ţin(ndu-se n sc0i#$ ca'italul de 1C!%79; lei% .3ezultatulacesta nu era n cura6ator, *iindcă n aceşti ; ani se consu#ase cea #aivaloroasă 'arte a 'ădurii ste6arul n di#ensiunile cele #ai #ari. 1;%#'reună cu silvicultorul Tendelo**, E% Brote a a6uns la concluzianecesităţii n*iinţării unei *a$rici de c0erestea% 8ceasta - cu #aşinicu#'ărate din Aiena - şi-a nce'ut activitatea n 'ri#ăvara anului 19<1%8 *uncţionat 'atru ani şi 6u#ătate, 'roduc(nd un venit $rut de 79C%C79lei% +0eltuielile *iind de @""%19@ lei, venitul net se urcă la 14!%@C; lei%

=n total s-au tăiat !<%<<< #c cu 'reţul #ediu de 4< lei #etrul cu$>% La nce'utul anului 19<@, *a$rica a *ost des*iinţată, #aşinăriile ei *iindv(ndute cu !"%<<< lei% n total, e'loatarea 'ădurilor a adus venitul netde ;;"%<<< lei, #enit a servi 'entru investiţii 'e #oşie%

8ceste investiţii erau a$solut necesare, căci do#eniul lui &%8%/turdza nu cu'rindea 'ractic ni#ic din cele necesare e'loatăriic(#'ului% .e #oşie li'seau cu totul unele din cele #ai indis'ensa$ileclădiri, 'recu# coşere, 'ivniţi, ateliere, locuinţe etc%, iar cele ce se)ăseau erau ntr-o stare de ruină.5 de ase#enea .la 'ornirea a*acerilor,

#oşia n-avea a$solut ni#ic nici 'lu), nici $ou, nici sa'ă, nici cui, nicivreun scaun cel 'uţin% &u'ă 'lecarea arendaşului la /*% D0eor)0e 1C9Cera acolo o co#'letă 'ustietate% /ituaţiunea de a duce li'să de cele#ai indis'ensa$ile lucruri 'entru viaţa zilnică nu şi-o 'oate n*ăţişani#eni, dec(t acela care s-a a*lat n ea% u nu#ai că nu se )ăsea niciunscaun, dar nu era ni#eni ntr-o circu#*erinţă de vreo ;< # care ar *i'utut să v(ndă, sau să *acă, sau să #'ru#ute o ase#enea #o$ilăsi#'lă.14%

8ceste a'recieri, *ăcute de E% Brote, ar 'utea să 'ară ea)erate, dar

ele sunt 'e de'lin con*ir#ate de e'ertizele e*ectuate de +reditul*unciar rural, la 1C7C, 1CC! şi 1C9"5 de *iecare dată se arată că nueistă .acareturi. 'e #oşie1"%

n co#'araţie cu situaţia din 1C9C, realizările lui E% Brote, n decursde zece ani, sunt i#'resionante% &u'ă 'lecarea sa de la Dăiceana,

11 g Loc% cit%, doc% 1!!<<9 =/crisoarea lui E% Brote către &%8% /turdza din !!octo#$rie 1C9C>%1! 2s/ 50iceana%1;

!#idem%14 !#idem%1" 8r0iva Istorică +entrală a /tatului, +reditul *unciar rural, dosar ;9<1C7C,17;"1C9"%



'utea să scrie cu #(ndrie .astăzi stau 'e #oşie "7 clădiri, din cari 1!sunt destinate 'entru n#a)azinarea 'roductelor #oşiei =9 clădite dinnou şi ; re'arate şi a#'li*icate>, " 'entru adă'ostirea vitelor =toate dinnou>, 1C 'entru ateliere, industrii şi $irouri =a*ară de una toate nouă> şi!" case de locuit =din care 1! nouă> cu toate a'artinenţele lor, )ra6duri,

'ivniţi, şo'roane, coteţe etc%.1@

% /ituaţia este con*ir#ată şi de e'ertiza+reditului *unciar rural din 19<", noul ra'ort cu'rinz(nd, 'e două'a)ini, o lun)ă listă de .acareturi.17%

ornind, de ase#enea, de la zero, E% Brote a 'redat du'ă 1< ani vite'reţuite n total la 19%4;" lei ="@ $oi, n valoare de 11%4<< lei, ;! cai nvaloare de "%"9< lei, 7 vaci, "; oi etc%>% Tot la s*(rşitul acestei 'erioade,inventarul #aşinilor a)ricole se co#'unea din ; loco#o$ile cu 1! cai'utere *iecare ='reţul 'este 1<%<<< lei>, ; $atoze =! 'entru )r(u cu'reţul de 7%414 lei *iecare, una 'entru 'oru#$ de !%9"9 lei>, 4! 'lu)uri

de oţel, v(nturătoare, )ra'e etc% 8u *ost cu#'ărate de la *ir#a +latonh /0uttleWort0 Ltd, valoarea lor totală *iind de C"%47< lei%/e adau)ă la acestea c0eltuielile - ;4%1;7 lei - *ăcute 'entru

instru#ente, unelte şi #o$ilier% n total, valoarea vitelor, #aşinilor,uneltelor şi #o$ilierului se ridica la 1;9%<4! lei%

n s*(rşit, re*or#e i#'ortante au *ost introduse n ceea ce 'riveşteecono#ia c(#'ului% (nă la venirea lui E% Brote .nu eista niciun *el dere)ulă sau siste#, du'ă care s-ar *i cultivat c(#'urile% /e ara acolo,unde 'lu)ul 'utea tra)e $razda.1C% E% Brote introduce asola#entul,

de*rişează terenurile cu'rinse de $uruieni, ntăreşte 'rin )arduri şi'lantaţii #alurile r('oase%&in 'ăcate, ţăranii nu au 'ro*itat 'rea #ult de ridicarea econo#ică a

#oşiei% /ituaţia lor ră#(ne 'recară% +ores'ondenţa lui E% Brote dinaceşti ani constituie o 'reţioasă sursă de in*or#are asu'ra condiţiilor -deseori neo#eneşti - de viaţă de la sate% Iată un *ra)#ent se#ni*icativ=dintr-o scrisoare adresată lui &%8% /turdza>, descriind situaţia n'ri#ele să'tă#(ni ale 'ri#ăverii anului 19<" .ai nt(i e li'sa de0rană 'entru săteni, care va #ai continua ncă vreo !-; luni% 8'oi sunt

vitele slă$ite de *oa#e, 'e care 'ăşunea ncă nesu*icientă nu le 'oate0răni% /ăteanul nu 'oate n de'lini niciun *el de #uncă cu ele şi nu'oate să-şi c(şti)e, du'ă iarna )rea şi lun)ă, nici 'uţinul de care arenevoie 'entru aco'erirea celui #ai redus $u)et 'osi$il.19% .Oăranul -scrie el - n-are nici $ani, nici nutreţ, nici 0rană.!<%

1@ 2s/ 50iceana%17 8r0iva Istorică +entrală a /tatului, +reditul *unciar rural, dos% 17;"1C9", '%41-4!%1C

2s/ 50iceana/19 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% 1!!%<@4 =/crisoarea lui E%Brote către &%8% /turdza din 1!!" a'rilie 19<">%!< Loc% cit%, doc% 1!!%<@! =/crisoarea lui E% Brote către &% 8% /turdza din 14!7



n #ăsura n care i 'er#iteau relaţiile de 'roducţie eistente şio$li)aţiile sale *aţă de 'ro'rietar, E% Brote a ncercat, reuşind 'ealocuri, să st(r'ească unele a$uzuri, să creeze condiţii #ai o#eneşti de#uncă şi trai% Iată c(teva #ăsuri luate de el ncă din 'ri#ele zile.Bătaia sătenilor din 'artea slu6$aşilor #oşiei a *ost ri)uros o'rită şi

'ede'sită% /-au luat dis'oziţiuni severe ca 'ă#(ntul #uncit de sătenisă *ie #ăsurat n #od conştiincios şi eact, ca socoteala şi 'lata ntoate a*acerile cu sătenii să se nde'linească n #od re)ulat şi 'ro#'t%nc(t a *ost cu 'utinţă s-a satis*ăcut tuturor cererilor de loc de 0rană şinici un sătean li'sit cu totul de 'ă#(nt n-a ră#as ne#'ărtăşit% uncaa *ost declarată li$eră, adică *iecare sătean avea dre'tul să 'lăteascăarenda locului, taa de 'ăşune şi avansurile de $ani nu nu#ai eclusiv'rin #uncă, ci şi 'rin nu#erariu% ede'sele )rele 'entru săteni de a *iecluşi de la #oară, de la 'ădure etc% au *ost des*iinţate.!1%

n ulti#ii ani ai ad#inistraţiei lui E% Brote a crescut şi 'lata di*eritelor#unci .'entru o 'ră6ină 'reţurile au *ost urcate la arături de la !< $anila !", la secere de la !< $ani la 4<, la 'raşilă de la ;< $ani la "<5 'entruziua cu 'al#ele 'lata s-a urcat de la 1 leu la 1,!< lei şi 1,"<5 şi 'entruziua cu carul de la ! lei la !,"< şi ; lei.!!% &e ase#enea, s-a o'rit #uncadu#inica%

lanul lui E% Brote era nsă #ai a#$iţios% El nu ur#ărea nu#ailic0idarea unor a$uzuri, ci, n )eneral, ridicarea #aterială şi culturală aţărăni#ii% 8 n*iinţat, n acest sco', o +asă de a6utoare care, av(nd ca

resurse contri$uţii de $ună voie şi reţineri din 'lăţile *ăcute 'rincasieria #oşiei =!S din salariul *iecărui slu6$aş şi 1S din 'latalucrătorilor>, şi 'ro'unea ur#ătoarele

a> a da n)ri6ire #edicală )ratuită tuturor slu6$aşilor şi lucrătorilor şia servi #edica#ente )ratuit5

$> a da a6utoare n $ani tuturor n cazuri de nenorociri5c> a *ace re'araţii ur)ente la dru#urile 'u$lice5d> a clădi $iserica şi şcoala%n 1< ani s-au str(ns ast*el 47%9<< lei =;4%7<< 'rin reţineri de la 'lăţi5

'ri#ăria a contri$uit cu @%<<<, #oşia cu 4%<<<, iar E% Brote 'ersonal cu!%<<< lei>% &in această su#ă s-au c0eltuit cu restaurarea $isericii!1%<<< lei, cu construirea edi*iciului şcolar =lucrare deose$it denecesară, căci '(nă atunci servea dre't şcoală o ca#eră nencă'ătoaredin localul 'ri#ăriei> 1C%<<< lei, cu #edicul şi #edica#ente )ratuite;%"<< lei etc%

E% Brote a #ani*estat o atenţie deose$ită 'entru noua clădire aşcolii% n le)ătură cu aceasta i-a scris şi lui /'iru Garet% lanurile şidevizele au *ost lucrate n $irourile ad#inistraţiei #oşiei .:coala este

*e$ruarie 19<">%!1 2s/ 50iceana/!! !#idem%



ntoc#ită 'entru 4 sale, din care ! se vor *olosi ca sale de nvăţă#(nt,una ca cantină şi una ca dor#itoriu%%%.!;%

rinci'ala realizare a lui E% Brote n direcţia ridicării ţărăni#ii a *ostconstituirea, su$ ndru#area şi conducerea sa, a Băncii 'o'ulareDăiceana şi a Băncii *ederale +oncordia%

işcarea 'entru n*iinţarea $ăncilor 'o'ulare nce'use n 3o#(nia nanii 1C91-1C9;!45 n 'ri#ii ani nsă, evoluţia lor a *ost lentă, aşa nc(t la1C9C eistau doar !4, n )eneral rodul unor iniţiative izolate% /ituaţia sesc0i#$ă nce'(nd din acest an, c(nd #işcarea $ăncilor 'o'ulare trecesu$ ndru#area noului #inistru al cultelor şi instrucţiunii 'u$lice, /'iruGaret% 3e'rezentant al ari'ii de st(n)a a artidului aţional Li$eral, el aavut #eritul de a *i văzut #ai clar dec(t #ulţi alţii necesitatea - c0iar ninteresul #enţinerii or(nduirii $ur)0eze - ridicării culturale şiecono#ice a satelor% 8ctivitatea sa n această direcţie - $azată n

'ri#ul r(nd 'e a6utorul nvăţătorilor - s-a $ucurat şi de atenţia, uneoride a'ro$area #işcării socialiste din ţara noastră% Un rol i#'ortantrevenea - 'otrivit conce'tiei lui /'iru Garet - di*eritelor *or#e de coo'e-rare a ţărăni#ii societăţi de econo#ii şi a6utor #utual, $ănci 'o'ulare,coo'erative de consu#, o$şti de v(nzare şi cu#'ărare a 'ă#(ntuluietc% 3ezultatele nu s-au lăsat aşte'tate% u#ărul $ăncilor 'o'ulares'oreşte de la !4 n 1C9C la C< n 19<<, 71< n 19<! şi 1%@!" n 19<4%

E% Brote nu 'utea ră#(ne indi*erent n *aţa acestei evoluţii% Le)at'oliticeşte de artidul aţional Li$eral, el se 'lasează, 'rin conce'ţiile

sale, n ari'a de st(n)a a 'artidului, la *el ca /'iru Garet% işcareasusţinută cu at(ta ener)ie de #inistrul cultelor şi instruc ţiunii era*oarte ase#ănătoare cu cea ncercată de el, cu #ai #ulţi ani n ur#ă, n Transilvania% &e o 'arte şi de alta a #unţilor, 'ro$le#a ridicăriiţărăni#ii era vitală 'entru ntrea)a naţiune ro#(nă%

&i*icultăţi erau destule la Dăiceana n calea n*iinţării unei $ănci%/ătenii erau săraci, a$ia trăiau de 'e o zi 'e alta, neav(nd econo#ii 'ecare să le de'ună% ici nu erau 're)ătiţi 'entru a or)aniza şi conduce, n *olosul lor, o ase#enea instituţie% Banca s-a 'utut totuşi n*iinţa, la

un nivel #odest, cu "< #e#$ri şi 9<< lei ca'ital!"

%8dunarea de constituire a avut loc, n 'rezenţa unui dele)at alinisterului +ultelor şi Instrucţiunii u$lice, la ;1 #artie 19<!, *iind ales

!; 8r0iva B%+%/%, / II - ;-1<1, doc% 4< =+once't de scrisoare către &%8% /turdzadin a'rilie 19<!>%!4 entru istoricul $ăncilor 'o'ulare, vezi 8%D% Dalan, Patru$eci de ani deeperienţe cooperative în România &'()*+')*>., Bucureşti, 19;"% =Etras din.8nalele statistice şi econo#ice., octo#$rie-dece#$rie 19;4>5 ide#,2onografia cooperaţiei de credit din România/'),6+')*-, Bucureşti, 19;"% La

nce'utul carierei sale, 8%D% Dalan a lucrat la Dăiceana, su$ conducerea lui E%Brote%!" .8nuarul $ăncilor 'o'ulare din 3o#(nia 'e anul 19<1., loieşti, 19<!, '% 414-41"%



'reşedinte al consiliului de ad#instraţie E% Brote, iar vice'reşedinte n-văţătorul iron +ostin!@% Tot acu# se votează şi statutele societăţii,care vor *i 'u$licate!7% Banca era n*iinţată 'entru o durată de 1< ani,de la 1 a'rilie 19<! '(nă la ;1 #artie 191!, activitatea ei 'ut(nd *i'relun)ită 'rin votul adunării )enerale% /co'ul ei era .de a *or#a un

ca'ital 'rin cotizaţiuni lunare, care va servi la #'ru#utarea #e#$rilorsocietăţii.% +otizaţia lunară se sta$ilea la "< $ani =taa de nscriere *iindde ! lei>% +a'italurile erau 'ri#ite 'entru 'ăstrare şi *ructi*icare, cudo$(ndă de @S anual% #'ru#uturile se acordau 'e ter#ene de ; şi @luni, 'ut(ndu-se ad#ite şi 'relun)iri, cu do$(nda de 1<S 'e an 'entru#e#$ri şi 1!S 'entru 'ersoanele străine%

&acă la nce'ut, din 'ricina #ulti'lelor di*icultăţi, $anca .a #ers)reu şi şc0io'ăt(nd., du'ă un ti#' lucrurile s-au ndre'tat şi.nstituţiunea a luat un av(nt neaşte'tat.!C% La s*(rşitul anului 19<C,

ca'italul său, care 'ornise de la 9<< lei, era de ;7%"@< lei =a*l(ndu-se,din acest 'unct de vedere, 'e locul @ din cele 44 $ănci ale 6udeţului>5nu#ărul #e#$rilor a6unsese, la aceeaşi dată, 1!@ =9@ 'lu)ari, "co#ercianţi, 4 #eseriaşi, 19 'ro'rietari, 1 'reot, 1 nvăţător>!9%

&acă n 'rivinţa or)anizării Băncii 'o'ulare s-a #ers 'e ur#e de6atrasate, n sc0i#$ sătenilor de la Dăiceana şi, desi)ur, lui E% Brote, lerevine #eritul de a *i n*iinţat 'ri#a Bancă o'ulară Federală din3o#(nia% nte#eierea, *ederalelor era o necesitate căci, izolate, $ăncileţărăneşti erau 'rea sla$e 'entru a avea un rol econo#ic e*icace% n

vara anului 19<@ s-a 0otăr(t, n 'rinci'iu, asocierea #ai #ultor $ănci'o'ulare n 6urul celei de la Dăiceana, *ederala cu nu#ele +oncordiarealiz(ndu-se e*ectiv la C iulie 19<7;<% Era alcătuită din 9 $ănci sărace,al căror ca'ital atin)ea 4@%C1" lei, din care nu#ai Banca Dăiceana'oseda 'este !"%<<<% Federala avea o 'ersonalitate 6uridicăinde'endentă de aceea a societăţilor co#'onente, *iind ad#inistratăde un consiliu *ederal =alcătuit dintr-un re'rezentant al *iecărei $ănci> şio adunare )enerală =*or#ată din toate consiliile de ad#inistraţie>%Iniţial, ca'italul ei era de 4%"<< lei =*iecare $ancă de'usese "<< lei>% n

trei din care nu#ai Banca Dăiceana 'oseda 'este !"%<<<% lei% &u'ăee#'lul dat de Dăiceana, #işcarea de *ederalizare a $ăncilor'o'ulare s-a intensi*icat tot n 19<7 se nte#eiază o *ederală la To'oloveni =6udeţul uscel>, iar n 19<C ncă două la &u#$răveni=Botoşani> şi iatra =3o#anaţi>%

!@ 1ivretul+statut al 8ociet0ţii Economice 4Banca Popular0 4 din 50iceana =udeţul Tecuci, Tecuci, 19<!, '% 1;%!7 !#idem% '% ;-1!%!C

2s/ 50iceana!9 .8nuarul $ăncilor 'o'ulare şi coo'erativelor săteşti din 3o#(nia. Bucureşti,19<C, '% !<1%;< !#idem, '% AI%



8utorul acestei lucrări a vizitat Dăiceana n vara anului 197< şi a'utut constata c(t de vie este ncă a#intirea lui E% Brote la toţilocuitorii, indi*erent de v(rstă% +0iar cei #ai tineri cunosc c(te cevades're el, din ce au a*lat de la naintaşii lor% &esi)ur, #ulte *a'te suntde*or#ate, s-a creat o adevărată le)endă% ărerea unani#ă este nsă

că E% Brote, c(t a stat aici, .a n*lorit #oşia., du'ă cu# se e'ri#ă unţăran care a avut 'rile6ul să-l cunoască 'ersonal5 cu toţii re#arcă )ri6asa 'entru salariaţi, *a'tul ca n 'erioadele de secetă #'ărţea ali#enteoa#enilor% nvăţătorul D0eor)0e +0i$zui =născut n 1CC7> s-a re*erit şila atenţia lui deose$ită *aţă de şcoală5 o$işnuia să asiste la *iecareea#en%

&acă #ai este necesară o dovadă a *a'tului că E% Brote a ncercat şia reuşit să se a'ro'ie c(t #ai #ult de locuitorii satului, de cei care#unceau 'e #oşie, aceasta este uşor de o*erit la 19<7 ţăranii de aici

nu s-au răsculat% &acă situaţia ar *i *ost la 19<7 aceeaşi ca la 1C9C, *ără ndoială că şi la Dăiceana #asele asu'rite ar *i ncercat să-şi *acădre'tate ridic(ndu-se la lu'tă, răs'unz(nd, ca n at(tea locuri, violenţei'rin violenţă%

La 1;!@ #artie 19<7, E% Brote i scria lui &%8% /turdza că, #er)(ndla +ernăuţi şi ntorc(ndu-se, avusese ocazia să treacă de două ori 'rin 6udeţele răsculate% işcarea se etinsese şi n i#ediata vecinătate a#oşiei, dar la Dăiceana ncă nu se 'roduseseră tul$urări;1% ntr-o altăscrisoare, dă detalii asu'ra celor 'etrecute n sat% .Oăranii - scrie el - n-

au #ani*estat n niciun *el, şi-au *or#ulat nsă doleanţe., tri#iţ(nddele)aţi la E% Brote% .Fără intervenţia vreunei autorităţi, a# ne)ociat eusin)ur cu ţăranii şi n cur(nd #-a# #'ăcat cu ei s're #ulţu#ireaa#$elor 'ărţi% 8stăzi =du#inică> a# avut la #ine 'e dele)aţii celorzece $ănci 'o'ulare%%% ntrunirea a decurs $ine.;!% &in aceste r(nduri seo$servă că ţăranii din Dăiceana nu aveau c(tuşi de 'uţin intenţia sărenunţe la revendicările lor5 tactica aleasă a *ost nsă di*erită de a altorsate, consider(ndu-se că E% Brote este un o# cu care se 'oate discutaşi a6un)e la o soluţie, *ără *olosirea *orţei%

&es*ăşurarea 'aşnică a eveni#entelor la Dăiceana nu l-a #'iedicat'e E% Brote să #editeze asu'ra cauzelor 'ro*unde ale #arii răscoale şia #ăsurilor necesare 'entru re#edierea răului% Fără a-şi de'ăşi#entalitatea $ur)0eză, el are #eritul de a *i nţeles $ine esenţa#işcării, )ăsind-o nu n a$uzurile c(torva #ari arendaşi sau n.insti)ările. c(torva intelectuali, ci n e'loatarea ne#iloasă a #aselorţărăneşti% u a aşte'tat #ult 'entru a 'u$lica un interesant articol n

;1

Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% 1!!<7", =/crisoarea lui E%Brote către &%8% /turdza din 1;!@ #artie 19<7>%;! Loc% cit%, doc% 1!!<7@ =/crisoarea lui E% Brote către &% 8% /turdza din !"#artie 19<7>%





activităţi rezolvarea cores'ondenţei, redactarea unor articole 'entru.Tri$una., lectura unor cărţi% &in c(nd n c(nd #er)e şi la Bucureşti5 iar n vara anului 1C9C şi la +onstanţa% ai )reu tre$uie să *i *ost 'entrusoţia sa, care şi )ăseşte un re*u)iu c(nt(nd ore n şir la 'ian, naşte'tarea ur#ătoarei vizite n ca'itală% ri#ul co'il, Ionel, se născuse

n se'te#$rie 1C975 ur#ează al doilea, Eu)en, n 1C99, al treilea, 8na, n *e$ruarie 19<! =născută la &resda> şi al 'atrulea, Lidia, n ianuarie19<4%

2 călătorie #ai lun)ă a *ăcut *a#ilia Brote la s*(rşitul anului 19<1 şi'ri#ele luni ale anului 19<!, n Der#ania% n această vre#e, #oşia ară#as su$ conducerea lui Aictor, *ratele lui E% Brote, silvicultor de'ro*esie, care se sta$ilise, de ase#enea, n 3o#(nia% Trec(nd şi 'eteritoriul austro-un)ar, E% Brote n-a 'lecat nainte de a se 're)ătisu*leteşte să a6un)ă, eventual, n *aţa curţii cu 6uraţi din +lu6% La ;

dece#$rie 19<1, din 8d6ud, 'ri#ul 'unct al călătoriei sale, i scria lui I%/lavici .n tot cazul, eu #-a# 're)ătit şi 'entru +lu6% Tre$uie să'resu'un că nici re)elui +arol, nici )uvernului ro#(n nu i-ar veni astăzila socoteală rennoirea 'rocesulu6 3e'licei, e#orandului etc% căci s-artul$ura iarăşi ra'orturile ntre 8ustro-Un)aria şi 3o#(nia% 8# nsăconvin)erea că situaţiunea noastră, a ro#(nilor de dincolo, s-arli#'ezi%%%.;@;@%

8 trecut nsă netul$urat 'rin *ronltierele austro-un)are, a6un)(nd la&resda, de unde i scria lui &%8% /turdza, la 19 dece#$rie, re#arc(nd

că nu a #ai *ost n Der#ania din 1C7;;7

% /ta$ilindu-se 'entru ntrea)aiarnă n acest i#'ortant centru cultural, lucrează intens 'entru arecu'era 'e c(t 'osi$il ti#'ul 'ierdut . etrecerea aici #-a *ăcut săsi#t şi #ai #ult c(t a# ră#as na'oi n cei nouă ani, c(ţi a# stat nc0is n 3o#(nia şi #i-a s'orit strădania a *olosi intensiv ti#'ul dis'oni$il%+olecţia re)ală de ta$louri şi $i$lioteca re)ală ocu'ă cea #ai #are'arte din zi.% Este 'lăcut sur'rins nt(lnind, n colecţiile $i$liotecii, şicartea sa des're 'ro$le#a naţională ro#(nească% .n al treilea r(ndur#ează #uzica, care ocu'ă #ai ales serile% Ti#'ul care-#i

'risoseşte%%% este destinat ecursiilor 'edestre n re)iunile 'rea*ru#oase din #'re6uri#e, c(teodată n societatea lui Ionel.%&ar, nu uită nici de interesele #oşiei% e)ociază cu un #are

ne)ustor de le#ne .E vor$a ca ste6arii noştri, cari nu sunt a'ţi 'entruc0erestea, să *ie *olosiţi n #inele Der#aniei.;C% /e ntoarce, cu *a#ilias'orită 'rin naşterea celui de al treilea co'il, la nce'utul lunii a'rilie19<!, trec(nd din nou 'rin vă#ile 8ustro-Un)ariei *ără niciun incident%

;@ 8r0iva B%+%/%, / II - ;-1<1, doc% ;"%;7

Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% 1!!<;9 =/crisoarea lui E%Brote către &%8% /turdza din 19 dece#$rie 19<1>%;C Loc% cit%, doc% 1!!<4< =/crisoarea lui E% Brote către &%8% /turdza din !!*e$ruarie 19<!>%



.recu# se vede - notează cu acest 'rile6 - ei n-au nevoie de #ine nici n li$ertate, nici n 'uşcărie .;9%

La nce'utul anului 19<@, *ace o nouă călătorie n Der#ania% &es'rezilele 'etrecute acu# la Berlin cunoaşte# #ai 'uţine a#ănunte% oatecă a 'ro*itat de această vizită 'entru a sta$ili contacte cu di*eriţi oa-

#eni 'olitici )er#ani, o*erindu-le, du'ă cu# i 'ro'unea I% Bianu,ee#'lare ale cărţii sale 'rivind 'ro$le#a naţională ro#(nă%8$sor$it de #uncă şi de viaţa de *a#ilie, E% Brote nu ntreru'e nsă

niciun #o#ent le)ătura cu 'rietenii săi, dovadă *iind $o)atacores'ondenţă care ne-a ră#as din aceşti ani% Este 'lin de solicitudine'entru /% 8l$ini care, dintre e#i)raţi, s-a ada'tat cel #ai )reu nca'itala 3o#(niei, neav(nd #ultă vre#e o slu6$ă sta$ilă, '(nă c(nd n19<4 devine a6utor corector al 'u$licaţiilor 8cade#iei% La scurtă vre#edu'ă sta$ilirea sa la Dăiceana, n vara anului 1C9C, E% Brote l invită

aici, descriindu-i detaliat 'atru dru#uri 'e unde 'oate a6un)e4<

% /%8l$ini răs'unde ndată invitaţiei%+u I% Bianu, E% Brote ntreţine de ase#enea o str(nsă cores'ondenţă,

vizit(ndu-l la Bucureşti şi *iind vizitat la r(ndul său la Dăiceana, de 'ildă n vara anului 19<"% /e 'ărea că ni#ic nu 'oate clinti o 'rietenieconsolidată de-a lun)ul at(tor ani% .n aşa )rele valuri su*leteşti - i scriaI% Bianu - 'rieteniile vec0i şi 'ro$ate n ti#' de lun)i şi $une deceniisunt ne'reţuite co#ori de #(n)(iere şi de ntărire.41%

ntr-o situaţie ase#ănătoare cu E% Brote se a*la I% /lavici% &e *a't,

vieţile celor doi ur#ează adesea dru#uri 'aralele% +u nce'ere de la 1"iunie 1C94, I% /lavici devenise - tot 'rin s'ri6inul lui &%8% /turdza -directorul Institutului 2ttetelişanu din ă)urele4!, nde'linind aici, ca şiE% Brote, o #uncă de 'ionierat% e l(n)ă cores'ondenţa ce se sta$ileşte ntre ă)urele şi Dăiceana, cei doi 'rieteni se nt(lnesc din c(nd nc(nd, scriitorul vizit(ndu-l 'e E% Brote la #oşie, n 'ri#ăvara anului 19<<4; şi, a'oi, n 19<7%

&ar, cea #ai ntinsă cores'ondenţă E% Brote continuă să o ai$ă cu&%8% /turdza 'e care l vede, desi)ur, n dese r(nduri, şi la Bucureşti, ca

şi la Dăiceana, vizitată din c(nd n c(nd de 'ro'rietarul #oşiei% Le)ă-turile de'ăşesc cu #ult s*era intereselor stricte, 'olitice sau econo#ice%+(nd vine n ca'itală, *a#ilia Brote este invitată n c0i' o$işnuit n casa/turdza% (nă n 19<7 relaţiile sunt dintre cele #ai cordiale, c(nd, 'e

;9 Loc% cit%, doc% !7<C! =/crisoarea lui E% Brote către /% 8l$ini din C a'rilie 19<!>%4< Loc% cit%, doc% !7<7;%41 8r0iva B%+%/%, doc% / ;7I B =/crisoarea lui I% Bianu către E% Brote din ;<dece#$rie 19<@>%4!

entru acest as'ect al activităţii lui I% /lavici, vezi &% Aata#aniuc, op/ cit/, '%4<@-4!@%4; Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% "!;@! =/crisoarea lui I%/lavici către E% Brote din " a'rilie 19<<>%



neaşte'tate, se a6un)e la o răcire şi, a'oi, la ru'erea totală ara'orturilor%

E% Brote nu intenţiona să #ai ră#(nă la Dăiceana du'ă s*(rşitulcelor 1< ani 'revăzuţi n contract =ar *i dorit ca #oşia să *ie arendatăţăranilor>% u avea nsă cu# să 'revadă s*(rşitul dra#atic al relaţiilor

sale cu &%8% /turdza% n se'te#$rie 19<7 notează că .ra'orturile ntre#ine şi d(nsul s-au năs'rit *oarte rău .44% Iar c(teva luni #ai t(rziu,'ri#ul #inistru i cerea să 'ărăsească nent(rziat Dăiceana% n s*(rşit, n aceste condiţii, scrie E% Brote .la 1! #artie 19<C a# 'ărăsit #'reună cu *a#ilia #ea #oşia şi casele clădite de #ine, unde a# stat n cele #ai )rele #'re6urări ale vieţii #ele zece ani nentreru'ţi .4"%

&esi)ur, o cauză a ru'turii a *ost de ordin *inanciar% Făc(nd investiţii#ulte - şi a$solut necesare - şi ncerc(nd să ridice starea ţăranilor, E%Brote nu a 'utut realiza veniturile scontate de 'ro'rietar =n ti#' ce n

contract se arăta că '(nă la C<%<<< lei anual se cuveneau lui &%8%/turdza, n total acestuia i s-au 'lătit vre#e de 1< ani, ;1@%<<< lei, decio #edie anuală de a'roi#ativ ;!%<<< lei, #ai 'uţin de 6u#ătate dinc(t s'erase el>% rinci'ala cauză tre$uie să *i *ost nsă de natură'olitică% E% Brote scria n toa#na anului 19<7

.enţele)erile şi răceala se #ani*estă 'e terenul a*acerilor, dar aunetă)ăduit un izvor 'olitic .4@% rin conce'ţiile sale econo#ice, sociale,E% Brote se a'ro'ia #ai #ult de )eneraţia tinerilor li$erali dec(t de &%8%/turdza% 3ăscoala din 19<7, de#onstr(nd necesitatea i#'erioasă a

unor re*or#e, nu *ăcuse dec(t să ad(ncească nenţele)erea dintre celedouă )eneraţii st(n)a li$erală şi dădea sea#a că rezolvarea'ro$le#ei ţărăneşti nu #ai 'utea *i a#(nată% u 'ute# trece nsă nici'este *a'tul că ncă din 19<7 &%8% /turdza nce'use să dea se#ne dealienaţie #intală, a#'li*icată n cursul anului 19<C% oate că *ărăaceastă tre'tată slă$ire şi dezorientare a inteli)enţei şe*ului li$eral,ra'orturile sale cu E% Brote nu ar *i a6uns aici%

Trist este nsă *a'tul că s*(rşitul le)ăturii cu &%8% /turdza l-a ru't 'eE% Brote şi de alţi 'rieteni, care ar *i 'utut să vadă #ai clar şi #ai

de'arte n ntrea)a a*acere% I% Bianu, 'artizan 'olitic al lui &%8% /turdza,ru'e co#'let relaţiile cu el% /e 'are că şi /% 8l$ini ncetează le)ăturile%Eşecul *inanciar de la Dăiceana se co#'leta ast*el 'rintr-un eşec ncă#ai )rav 'ierderea unor 'rieteni ele a'roa'e o viaţă%

3etras la Dăiceana, E% Brote a continuat să 'ăstreze un str(ns

contact cu #işcarea naţională transil văneană% u a 'ărăsit niciun#o#ent acţiunea 'entru reluarea activis#ului, 'e care o iniţiase n anii

44

8r0iva 3o#an +ioro)ariu =/crisoarea lui E% Brote către 3% +ioro)ariu din ;1se'te#$rie1; octo#$rie 19<7>%4" 2s/ 50iceana/4@ 8r0iva 3o#an +ioro)ariu, /crisoarea citată%



1C9"-1C9@% &esi)ur, a*lat de'arte de c(#'ul ele lu'tă, nu 'oate dadec(t anu#ite indicaţii cu caracter )eneral, dar acestea sunt n linii#ari ur#ate de )ru'area din 6urul .Tri$unei 'o'orului.% /e a*lă ncores'ondenţă cu conducătorii acesteia de la 8rad I% 3ussu-:irianu, A%an)ra şi 3% +ioro)ariu% +u I% 3ussu-:irianu se nt(lneşte şi n 3o#(nia,

n #ai #ulte r(nduri, căci ziaristul arădean 'etrecea n *iecare anc(teva să'tă#(ni 'este #unţi% +onsider(ndu-l n continuareconducătorul lor, cei de la .Tri$una 'o'orului. i cer adesea s*aturi.%%%te ro) - i scrie I% 3ussu-:irianu n ianuarie 1C99 - ca să ne scrii c(t#ai des% &acă nu 'oţi articole 'entru ziar, ne 'rinde $ine şi c(te oscrisoare, n care, *ie c(t de scurt, dar să ne s'ui 'ărerile d-tale asu'ralucrurilor la ordinea zilei.47%

ărerile asu'ra evoluţiei eveni#entelor, E% Brote şi le-a e'ri#atdestul de des, cola$or(nd cu nu#eroase articole la .Tri$una 'o'orului.%

n acelaşi ti#', nu 'ărăseşte ideea #ai vec0e de a in*luenţa cercurile'olitice )er#ane, n vederea acordării unui s'ri6in 'entru rezolvarea'ro$le#ei naţionale ro#(neşti% 3odul acestei 'reocu'ări este lucrarea@as magQarische Ungarn und der @rei#und, 'e care o 'u$lică laYnc0en, n 1C994C%

Bo)ată n date şi statistici, ca toate studiile sale, $roşura a#intităeste o nouă ilustrare a situaţiei 'o'ulaţiei ro#(ne din Transilvania%/unt 'rezentate, de 'ildă, detaliat, starea nvăţă#(ntului n Un)aria=nu#ai 14 şcoli #edii ne#a)0iare 7 )er#ane, @ ro#(ne, 1 s(r$ă> şi

'rocesele 'olitice =;@; ro#(ni conda#naţi ntre 1CC@-1C9@>%8utorul şi e'ri#ă convin)erea că ne#ulţu#irea 'o'oarelorasu'rite - inclusiv a )er#anilor - slă$eşte Un)aria şi, i#'licit, ntrea)a#onar0ie 0a$s$ur)ică% &e ase#enea, se conturează tot #ai clartendinţa #ultor oa#eni 'olitici #a)0iari de a des'ărţi ţara lor de8ustria% /e adau)ă şi ne#ulţu#irea re)atului ro#(n n *aţa asu'ririiro#(nilor din Transilvania, ceea ce duce, de ase#enea, la slă$irea Tri'lei 8lianţe, 'rin orientarea 3o#(niei s're alte state% +oncluzialucrării tre$uia să dea de )(ndit oa#enilor 'olitici )er#ani%

&esi)ur, ncercarea lui E% Brote de a de#onstra *actorilor 'olitici)er#ani necesitatea rezolvării 'ro$le#ei naţionale n #onar0ia0a$s$ur)ică, este #eritorie% El s'era că )er#anii vor *i su*icient delucizi 'entru a nţele)e că, dacă unul din statele Tri'lei 8lianţe este#ăcinat de contradicţii interne, ntre)ul $loc #ilitar şi 'olitic devinevulnera$il% D(ndind ast*el, a su'raa'reciat nsă 'rice'erea )uvernului)er#an%

ntre ti#', n Transilvania continua n*runtarea dintre activişti şi

47

8r0iva B%+%/%, doc% 41!" =/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către E% Brote din!14 ianuarie 1C99>%4C @as magQarische Ungarn und der @rei#und, von Gun)aricus =Eu)en Brote>,Ync0en, 1C99, @1 '%



'asivişti% 19<1 se anunţa ca un an i#'ortant, av(nd loc noi ale)eri'arla#entare% n iulie 19<1 s-a ţinut o cons*ătuire co#ună are'rezentanţilor celor două curente, la Ti#işoara% 2 a doua con*erinţă aavut loc la +lu6 'entru a se sta$ili atitudinea n *aţa ale)erilor% &ar, nus-a nre)istrat nicio a'ro'iere% .Tri$una a 'u$licat un a'el, c0e#(nd la

continuarea 'oliticii de 'asivitate% &eşi se o'uneau acestui 'ro)ra#,cei din 6urul .Tri$unei 'o'orului. nu au ndrăznit nici ei să 'ărăsească'asivitatea, aşte't(nd un 'rile6 #ai *avora$il% 2 scrisoare tri#isă de A%an)ra lui E% Brote la s*(rşitul anului 19<1 ne lă#ureşte asu'ra tacticiiactiviştilor .8st*el, arădanii n-au su$scris a'elul 'entru 'asivitate,ră#(n(nd consecventi 'ro)ra#ului QTri$unei 'o'oruluiR, dar nici n-auintrat n activitate, ca să nu li se 'oată i#'uta că ei strică.solidaritatea. şi #ai ales că nu 'uteau lua răs'underea situaţiei şiriscul succesului, căci 'ăşirea n activitate şi eventuala cădere la

ale)eri ne-ar *i ni#icit tot 'resti)iul şi autoritatea de 'oliticieniserioşi.49%/u$ titlul Puncte nou0 de orientare, E% Brote 'u$lică n .Tri$una

'o'orului., la !< octo#$rie! noie#$rie 19<1, un articol, cel 'uţin la *elde i#'ortant ca Punctele de orientare din 1C97% 8cu# el *ace un 'as#are nainte, a*ir#(nd .Tre$uie să recunoaşte# că 'olitica de'asivitate n-a reuşit să atin)ă niciunul din sco'urile 'ro'use, dorite şiaşte'tate., şi re*erindu-se la .curentul ce s-a creat de la 1C94 ncoace'rintre *runtaşii ro#(ni 'entru 'ărăsirea 'oliticii de 'asivi tate.%

.2r)anizaţiunea noastră ulti#ă se nte#eia 'e ideea 'rezentăriie#orandului% 8ceastă idee a *ost realizată şi conducerea 'oliticiinoastre naţionale n-a ştiut să dea ar#atei disci'linate o altă direcţie'olitică% La nce'ut ar#ata a stat 'e loc, a'oi s-a dezor)anizat, *iindcăli'sea ideea 'olitică.% 8ceastă .idee 'olitică., la care *ace aluzie E%Brote, este desi)ur activis#ul, şi la ado'tarea lui se re*eră atunci c(ndscrie că .un nu#ăr de *runtaşi ro#(ni tre$uie să sta$ilească n #odclar şi 'recis un 'ro)ra# de acţiune."<%

8rticolul lui E% Brote a devenit un adevărat 'ro)ra# 'entru )ru'area

de la .Tri$una 'o'orului.% &e acu# nainte, lu'ta 'entru noua orientarese 'oartă 'e *aţă, *ără ascunzişuri şi su$tilităţi tactice% .8rticolul tri#is,du'ă cu# ai văzut de6a - i scrie I% 3ussu-:irianu - l-a# considerat dre't nce'utul, *iarea unei noi ere 'olitice 'entru noi% L-a# 'u$licat deci laloc de *runte şi aşa a# şi 0otăr(t, ca acţiunea noastră viitoare s-o'orni# du'ă cu# ai indicat% /ocoti# că s-au co't de6a lucrurile aşa *el, nc(t 'e $aza 'ro)ra#ului ce ai des*ăşurat să luă# conducerea."1%

49 80iva B%+%/%, doc% 4!"< =/crisoarea lui A% an)ra către E% Brote din !@

dece#$rie 19<1>%"< E% Brote, Puncte nou0 de orientare, n .Tri$una., A =19<1>, !< octo#$rie!noie#$rie%"1 8r0iva B%+%/%, doc% 41!C =/crisoarea lui I% 3ussu-: irianu către E% Brote din "



n ianuarie 19<!, E% Brote scrie şi #ai clar n .Tri$una 'o'orului..3ă#(ne deci o sin)ură cale care ne 'oate duce Ila sco' lu'taconstituţională% u ne *ace# iluziuni, ci ne dă# 'e de'lin sea#a, că va*i o lu'tă )rea şi ndelun)ată, nsă nu li'sită de orice şanse de iz$(ndă%resu'un(nd o or)anizaţiune 'olitică $ine n)ri6ită, ro#(nii 'ot tri#ite

un nu#ăr considera$il de de'utaţi n +a#era un)ară."!

% aralel ndea#nă la o a'ro'iere at(t de naţionalităţile ne#a)0iare, c(t şi de+urtea din Aiena%

oziţia .Tri$unei 'o'orului. devenise ntre ti#' 'uternică%.oliticeşte o duce# #ai $ine%%% 8# *ăcut un 'as #are nainte, sunte#consideraţi n cercul unde nainte vre#e n-avea# 'e ni#eni., scria I%3ussu-:irianu la nce'utul anului 19<1";% n #ai 1C99, )ru'ul de la.Tri$una 'o'orului. reuşise să i#'ună ale)erea lui Iosi* Doldiş cae'isco' al 8radului% n sc0i#$, noul e'isco' şi-a a6utat 'e toate căile

s'ri6initorii%Un nou 'as s-a ncercat n anul 19<!% urind Iosi* Doldiş, cei de la.Tri$una 'o'orului. l susţin 'e nsuşi A% an)ra, n ale)erea dee'isco'% n iunie 19<! A% an)ra este ales, dar )uvernul i re*uză ntărirea%

+u tot acest eşec, inter'retind du'ă nclinaţiile sale 'ro)ra#ul.Tri$unei 'o'orului., #ai corect s'us 'ro)ra#ul lui E% Brote, A% an)raado'tă o atitudine care ne#ulţu#eşte sau nelinişteşte 'e 'ro'rii săi'rieteni% ncearcă şi reuşeşte, ncă nainte de ale)erea sa neiz$utită, să

sta$ilească relaţii 'ersonale cu oa#enii 'olitici #a)0iari şi cu #e#$riai )uvernului% La !@ de ce#$rie 19<1, i scria lui E% Brote . %%%cultivarearelaţiunilor cu cercurile diri)uitoare ni se i#'une ca o cerinţănea'ărată, ceeea ce eu din a #ea 'arte a# şi ur#at consecvent dec(nd #ă )ăsesc n de#nitatea de vicar e'isco'esc şi şe* alconsistoriului, ast*el căut(nd a-#i asi)ura ncrederea lor, şi aceastacred că #i-a şi succes% Fis'anul ='re*ectul> co#itatului Bi0or #i-adeclarat n *aţă că d(nsul este 'e de'lin #ulţu#it cu atitudinea #ea şiare toată ncrederea n #ine%%% Tot ase#enea şi că'eteniile )uvernului

'(nă acu# #i-au dat toată cuvenita atentiune% &e la #inistrulXlassics, c(t şi de la #inistrul 'rezident /zjll, a# 'ri#it de anul nou19<! *elicitări auto)ra*e% 8ve# dară le)ături şi 'ute# co#unica directcu cercurile conducătoare."4% ncrederea )uvernanţilor n A% an)ra nuera nsă de'lină5 nu#ai ast*el se e'lică *a'tul, şi aşa destul de'aradoal dacă ţine# sea#a de naltele relaţii ale vicarului nşiruite

noie#$rie 19<1>%"! E% Brote, Refleiuni politice, n .Tri$una 'o'orului., AI =19<!>, C!1 ianuarie%";

8r0iva B%+%/%, doc% 41!7 =/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către E% Brote din 9*e$ruarie 19<1>%"4 8r0iva B%+%/%, doc% !4"< =/crisoarea lui A% an)ra către E% Brote din !@dece#$rie 19<1>%



#ai sus, că totuşi i-a *ost res'insă n 19<! ntărirea ca e'isco'%&es're atitudinea lui A% an)ra i scria lui E% Brote şi 3% +ioro)ariu

.an)ra, su$ oroarea 'ersecuţiei sale din /i$iu, a dez#inţirilor#(rşave şi a 'roceselor 'ierdute s-a ncovoiat5 anu#e, cearcă )raţiilestă'(nirii şi şi-a dat n 'etec cu ea%%% oi tot i zice# să ră#(nă ntre

li#itele noastre, care sunt intenţia de a *ace 'ace şi a 're)ăti această'ace 'rin convin)erea #a)0iarilor des're li'sa unei 'ăeci şiinsu*icienţa lor 'entru a trăi *ără de noi% &(nsul ne re'lică că noi nuşti# rostul 'oliticii%%%.""%

E% Brote a a'ro$at nsă tratativele lui A% an)ra, deoarececores'undeau, cel 'uţin 'arţial, vederilor sale, şi n acelaşi ti#'vederilor )uvernului 3o#(niei şi nsuşi re)elui% 8ceastă a'ro$are, E%Brote i-o trans#ite lui A% an)ra şi este evident că ea l-a deter#inat n#are #ăsură să #ear)ă nainte 'e calea aleasă% i co#unică şi *a'tul

că .'(nă la cel #ai sus'us de#ersurile d-voastre 'entru un #odusvivendi a*lă vii a'ro$ări%%% -a# ţinut dator să co#unic şi acestea şi naintea a6estăţii /ale la 8$$azia% 3e)ele avea cunoştinţă de toate."@%

&e alt*el, A% an)ra i scria detaliat lui I% Bianu, 'ro$a$il 'entru caştirile tri#ise să a6un)ă ndată de la acesta la &%8% /turdza, cu care I%Bianu era n str(nse le)ături% ntr-o #ăsură care nu este deloc ne)li6a-$ilă, artidul aţional Li$eral se a*lă deci n s'atele acţiunilor lui A%an)ra%

aralel se des*ăşoară lu'ta, care $ene*iciază nsă de o $ază #ult #ai

lar)ă, 'entru reintrarea 'artidului n activitate% .Tri$una 'o'orului. a*ost, desi)ur, 'rinci'ala susţinătoare a noilor idei, 'rin articolele lui I%3ussu-:irianu, E% Brote, I% /lavici, A% Doldiş, A% an)ra, 3% +ioro)ariuetc% &ar nu a *ost sin)ură% Un loc i#'ortant n lu'ta 'entru triu#*ulactivis#ului i revine )azetei .Li$ertatea. de la 2răştie% 8'are la 1ianuarie 19<!, *iind nte#eiată de un )ru' de tineri, 'rintre care sere#arcă 8urel Alad şi 8l% Aaida Aoievod% n coloanele sale, activis#uleste susţinut *ără rezerve, #ai ales 'rin articolele lui 8urel Alad, cel #ai0arnic dintre cola$oratori% +ea #ai #are senzaţie *ac nsă r(ndurile

scrise de Ioan i0u, o 'ersonalitate interesantă a vieţii 'oliticetransilvănene, a*lat n a*ara )ru'ărilor 'olitice% n nu#ărul din !;*e$ruarieC #artie 19<!, I% i0u cere revizuirea 'ro)ra#ului din 1CC1,'rin eli#inarea 'unctelor 1 şi 9 =autono#ia Transilvaniei şi o'oziţia *aţăde dualis#>5 n sc0i#$, declară el, .'ro)ra#ul tre$uie ntre)it cu'ostulatele social-'olitice, a)rare şi econo#ice.% 8utorul nu se'ronunţă 'entru activis# sau 'asivis#, dar cere o 'olitică #ai realistă

"" 8r0iva B%+%/%, doc% 4194 =/crisoarea lui 3% +ioro)ariu către E% Brote din 9

dece#$rie 19<4>%"@ 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% !C4=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din 14!7 #ai 19<1>% u cunoaşte#, nrest, ni#ic des're călătoria lui E% Brote la 8$$azia%



şi este evident că si#'atizează activis#ul"7%Lui I% i0u i răs'unde E% Brote n .Tri$una 'o'orului., e'un(ndu-şi

'unctul de vedere des're 'ro)ra#ul 'artidului% &eose$irea *aţă decererile lui I% i0u este doar *or#ală5 n realitate şi el, n *or#ă ocolită,cere revenirea la activis#"C%

8ctivis#ul #ai este s'ri6init, n a*ara .Tri$unei 'o'orului. şi.Li$ertăţii., de .Tele)ra*ul ro#(n., or)anul itro'oliei ortodoe,redactat de T%A% ăcăţian% &e ase#enea, tot la 2răştie, #ai a'ărea)azeta .8ctivitatea., cu titlu se#ni*icativ%

n dece#$rie 19<! #oare I% 3aţiu, 'reşedintele artidului aţional%oul 'reşedinte, ales tot de 'artizanii 'asivis#ului, este D% o' deBăseşti% &u'ă ale)erea sa, n 19<; s-au reluat ncercările de a'ro'iere%8st*el, la 4 *e$ruarie 19<;, I% 3ussu-:irianu i scria, e'ri#(ndu-şis'eranţa n resta$ilirea $unei nţele)eri .8# un 'lan ntre) n 'rivinţa

asta, 'e care l-a# co#unicat astă-vară şi re)retatului dr% I% 3aţiu5 el l-aa'ro$at%%% &-ta, şi 'rin trecutul şi 'rin 'oziţia d-tale, eşti #enit să'rezidezi la realizarea unei nţele)eri *răţeşti ntre lu'tătorii careaceeaşi ţintă ur#ări#."9%

oziţia activiştilor devine şi #ai $ună n ur#a sistării a'ariţiei.Tri$unei. din /i$iu =la 1@!9 a'rilie 19<;>% .Tri$una. dis'ărea, du'ă 19ani de eistenţă, n 'ri#ul r(nd ca ur#are a di*icultăţilor *inanciare, dardesi)ur şi n ur#a alunecării terenului 'e care se a*lau 'asiviştii%.Tri$una 'o'orului. şi sc0i#$ă, la nce'utul anului 19<4, nu#ele n

.Tri$una.5 cei din 6urul .Tri$unei. de la 8rad se consideraseră de alt*el,de la $un nce'ut, sin)urii continuatori ai #işcării tri$uniste, inau)urată n 1CC4, 'rintre alţii, de I% /1avici şi E% Brote%

ici n anul 19<; activiştii nu au reuşit să i atra)ă 'e cei care nu se0otărau să renunţe la vec0ea tactică% elu(ndu-se nicio 0otăr(re, 8urelAlad, 'ro*it(nd de o ale)ere 'arţială des*ăşurată n cercul vacant &o$ra=Gunedoara>, a candidat, *ără a #ai cere nvoirea co#itetului naţional=declar(nd n 'ro)ra#ul său că renunţă la vec0ile 'uncte 1 şi 9> şi a*ost ales la !4 #ai@ iunie 19<;@<% E*ectul acestei victorii a *ost re-

#arca$il% /-a dovedit că, n ciuda siste#ului electoral neec0ita$il şi#odului cu# se *ăceau ale)erile, ro#(nii 'ot totuşi să intre n'arla#ent% (nă n iunie 19<; nu era ncă 'e de'lin clar dacă vor aveac(şti) de cauză activiştii sau 'asiviştii% 8cu# deznodă#(ntul deveniseevident%

"7 /crisoarea d-lui dr% I% i0u adresată unui *ondator al *oii .Li$ertatea., n.Li$ertatea., I =19<!>, nr% 11 =!; *e$ruarieC #artie>%"C E% Brote, 3evizuirea 'ro)ra#ului naţional din 1CC1, n .Tri$una 'o'orului., AI

=19<!>, nr% 4@ =9!! #artie>%"9 Bi$lioteca +entrală Universitară +lu6, o' de Băseşti, +ores'ondenţă, vol% III=/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către D% o' de Băseşti, din 4 *e$ruarie 19<;>%@< T%A% ăcăţian, op/ cit/, vol% AIII, 191", '% 1<@-1<7%



&esi)ur, .Tri$una 'o'orului. a cele$rat eveni#entul .nvin)erea dela &o$ra ne ndre'tăţeşte a nădă6dui că la ale)erile )enerale ne vasuccede a tri#ite n 'arla#ent cel 'uţin vreo 1 <-1" de'utaţi na-ţionali.@1% Iar, ceva #ai t(rziu, I% 3ussu-:irianu i scria lui E% Brote des'reo cons*ătuire care a avut loc la /i$iu, la 9 se'te#$rie 19<;, cu care

ocazie .toţi cei $uni şi n co#un acord s-au decis a 'une la cale - din8rad - o con*erinţă naţională, care să 'rocla#e activitatea 'e toatălinia% &u'ă toate 'ro$a$ilităţile vo# candida 4<-4"% e #ulţu#i# săiasă a treia ori a 'atra 'arte.@!%

La r(ndul său, E% Brote a co#entat victoria lui 8% Alad n articolulHnsemn0tatea politic0 a alegerii de la @o#ra@;, arăt(nd că ndelun)atacriză a artidului aţional 3o#(n a *ost cauzată de nenţele)erea, decătre unii, a necesităţii unei sc0i#$ări tactice, du'ă anii #işcării#e#orandiste% utea să declare cu satis*acţie .&u'ă ale)erea de la

&o$ra ni#eni nu se #ai 'oate ndoi că lu'ta detesta$ilă şi săl$aticăcontra noastră a *ost o lucrare ne'rice'ută, rea şi n detri#entul 'o-'orului ro#(n.% +ăci, victoria lui 8% Alad l răz$una şi 'e E% Brote 'entruacuzaţia de .trădare naţională. ce-i *usese adusă n 1C9@%

Eveni#entele des*ăşur(ndu-se con*or# 'revederi lor sale, E% Brote ncearcă să se rentoarcă n Transil vania% ntr-adevăr, dacă ar *i revenit n 19<4, dat *iind locul de *runte ocu'at de . Tri$una. din 8rad 'e scena'olitică transilvăneană, ar *i 'utut 6uca din nou un rol de 'ri# 'lan%rietenii săi l aşte'tau cu neră$dare% La 14!7 ianuarie 19<4, su$ titlul

Eilaţii noştri, .Tri$una. anunţa că, dată *iind 'rescrierea sentintelor şiur#ăririlor decretate de tri$unalul din +lu6 n 1C94, cei trei eilaţi - E%Brote, 8%+% o'ovici, /% 8l$ini - vor 'utea reveni% 8utorul articolului -'oate c0iar I% 3ussu-:irianu - şi *ăcea #ari s'eranţe #ai ales n ce'riveşte rentoarcerea şe*ului tri$uniştilor%

2cazia era 'rea *ru#oasă 'entru a nu 'ro*ita de ea şi, ntr-adevăr, n'ri#ăvara anului 19<4, E% Brote se 'rezintă la consulatul austro-un)ardin Bucureşti, unde a*lă nsă că .eu, 'rin a$senţa #ea ndelun)ată din'atrie, a# ncetat a *i cetăţean un)ar .@4% şi #ani*estă dorinţa de a-şi

rec(şti)a dre'turile% +ererea sa este 'redată de consulat viceco#iteluidin /i$iu, acesta naint(nd-o inisterului de Interne din Buda'esta% Las*(rşitul lunii se'te#$rie, era res'insă =.rezoluţia către viceco#itelesi$ian este se#nată de nsuşi contele Tisza., nota E% Brote>% 3e*uzul i se

@1 Biruinţa de la @o#ra n .Tri$una 'o'orului., AII =19<;>, nr% 9@ =!C #ai1<iunie>%@! 8r0iva B%+%/%, d<c% 41;4 =/crisoarea lui I% 3ussu-:irianu către E% Brote din !4se'te#$rie 19<;>%@;

.Tri$una., AII =19<;>, nr% 1<@ =11!4 iunie>%@4 3elatarea ntre)ului de#ers 'entru revenirea n Transilvania este *ăcută deE% Brote ntr-o scrisoare, din 1!!" dece#$rie 19<4, către 3% +ioro)ariu =a*lată

n ar0iva 3o#an +ioro)ariu>%





'ro)ra#ul nu a ră#as cel vec0i% unctele 1 şi 9, esenţiale n 1CC1,acu# au dis'ărut% 8cest *a't nu tre$uie inter'retat ca o concesie, cidoar ca o ada'tare tactică% +o#$aterea dualis#ului şi a aneării Tran-silvaniei nu este nsă uitată, ci doar a#(nată, n aşte'tarea unorcondiţii #ai 'rielnice% 8st*el, 'ro'unea lui I% i0u şi E% Brote era

acce'tată =n locul vec0iului articol 1 se revendică .recunoaşterea'o'orului ro#(n de individualitate 'olitică alcătuitoare de stat şiasi)urarea dezvoltării sale etnice şi constituţionale 'rin instituţiuni dedre't 'u$lic.>%

n sc0i#$, cu #ai #ultă 0otăr(re ca n 1CC1, 'ro)ra#ul cere votuluniversal şi secret, care dacă ar *i *ost ado'tat, #ai #ult dec(tdes*iinţarea dualis#ului şi autono#ia Transilvaniei, ar *i zdruncinatvec0ea Un)arie% 8su'ra acestui 'unct se 'utea realiza o alianţă cusocialiştii ro#(ni transilvăneni, 'recu# şi cu alte cercuri 'olitice% /e

cere, de ase#enea, re)le#entarea 'rin le)e a dre'tului de ntrunire şiasociere% n s*(rşit, a'ar c(teva revendicări social-econo#ice, careli'seau n 'ro)ra#ul din 1CC1 re*or#a i#'ozitelor, sta$ilireai#'ozitului 'ro)resiv, #'ro'rietărirea ţăranilor 'rin vinderea n condiţii*avora$ile a #oşiilor statului, n ce-i 'riveşte 'e #uncitori asi)urări'entru $oală şi $ătr(neţe%

Tot acu# este aleasă şi noua conducere a 'artidului, n *runte cu D%o' de Băseşti5 alături de el, 'rintre alţii T% i0ali, A% Lucaciu, 8l% AaidaAoievod, 8% Alad, I% /uciu, :t% +icio o'%

3ezultatul ale)erilor =ianuarie-*e$ruarie 19<"> a *ost un succes'entru ro#(ni, dacă ţine# sea#a de *a'tul că 'artici'au la o 'ri#ăcon*runtare electorală du'ă #ulţi ani de 'asivitate% 8u reuşit Ccandidaţi icolae +o#şa, Aasile &ă#ian, Teodor i0ali, 8urel ovac,8urel Alad, :te*an +icio o', Ioan 3ussu-:irianu, Ioan /uciu% &ease#enea, a *ost ales un de'utat s(r$ şi unul slovac =ilan Godza>% +ei1< vor *or#a n 'arla#entul din Buda'esta, +lu$ul aţionalităţilor,'reşedinte *iind T% i0ali şi secretar % Godza% 2dată cu reluarea acti-vităţii 'arla#entare, alianta naţionalităţilor şi nce'e, cu *orţe noi, su$

*or#e noi, lu'ta% 8ctivis#ul triu#*ase% ntr-o $ună #ăsură, triu#*ul său nse#na şi o victorie a lui E% Brote%8le)erile din anul ur#ător - 19<@ - nu *ac dec(t să 6usti*ice reluarea

activis#ului şi să dovedească 'osi$ilităţile reale ale acestei tactici%3euşesc acu# 1" de'utaţi ro#(ni, C slovaci şi 4 s(r$i% +lu$ulnaţionalităţilor din cadrul arla#entului un)ar devine ast*el o *orţă decare tre$uia să se ţină sea#a%

&esi)ur nsă că, 'entru a se a6un)e la ţel, nu era su*icientă lu'ta n'arla#ent% Tre$uiau n continuare #o$ilizate #asele 'o'ulare şi, n

acelaşi ti#', iniţiată o a'ro'iere de alte *orţe 'olitice din Un)aria care#ilitau #'otriva re)i#ului eistent% n aceşti ani se accentueazăa'ro'ierea =vizi$ilă ncă din 19<;> ntre #işcarea naţională ro#(nească



şi socialişti% +ele două *orţe 'olitice se deose$eau, *ireşte, nnu#eroase 'rivinţe, $aza lor socială şi sco'urile *inale ale lu'tei *iind n$ună #ăsură di*erite% &ar eistau şi nu#eroase revendicări co#une,tinz(nd la de#ocratizarea vieţii 'olitice din Un)aria, n 'ri#ul r(ndcererea votului universal =care n 19<7 se a'licase n 8ustria>%

./ocialiştii - se scrie n .Tri$una. la 11!4 se'te#$rie 19<" - sunt *oarte$uni a)itatori% n c0estia votului universal a# 'utea nvăţa #ult de laei.@7% ntr-un alt nu#ăr al ziarului, se arăta că socialiştii .au cuv(nt $un'entru noi şi recunosc ndre'tăţirea 'l(n)erilor noastre.@C%

Intensi*icarea activităţii n 'arla#ent, str(n)erea alianţei cu celelalte'o'oare din Un)aria, a'ro'ierea de socialiştii ro#(ni din Transilvania,sunt *a'te care de#onstrează că #işcarea naţională ro#(nească, nanii ce au ur#at con*erinţei din 19<", şi re)ăsise vi)oarea din aniie#orandu#ului, reuşise să se ada'teze noilor condiţii şi *or#e de

lu'tă%n *aţa 'ro$le#elor din ce n ce #ai co#'lee care stăteau n *aţaro#(nilor, o consultare a lui E% Brote cu 'rinci'alii săi 'artizani 'oliticidevenea tot #ai necesară, cores'ondenţa sau discuţiile nt(#'lătoare,cu unul sau cu altul dintre aceştia, ne*iind su*iciente%

lanul unei cons*ătuiri este 'us n a'licare la nce'utul lunii au)ust19<7, c(nd sosesc la Dăiceana I% /lavici, A% an)ra şi 3% +ioro)ariu%3ezultatul discuţiilor este conse#nat n aşa-nu#itul .act de laDăiceana., docu#ent de #are valoare 'entru cunoaşterea liniilor

directoare ale #işcării naţionale ro#(neşti la nce'u tul secolului ??@9

%+ele 9 'uncte ale ntele)erii 'revăd ur#ătoarele1% /e#natarii vor s'ri6ini 'e re'rezentanţii ro#(ni n arla#entul din

Buda'esta, c(t ti#' aceştia vor susţine 'ro)ra#ul naţional5 vor ncercasă intre n le)ătură #ai ales cu 8l% Aaida Aoievod şi I% aniu%

!% Aor ncerca să sta$ilească un contact cu artidul /ocial &e#ocratdin Un)aria7<, l vor susţine n ce 'riveşte 'unctele co#une, acce't(ndc0iar să cola$oreze cu el%

;% Aor ncerca să sta$ilească le)ături cu croaţii%

4% /e 'ronunţă contra oricărui con*lict, 'e #otive con*esionale, cu)reco-catolicii%"% /e vor 'ăzi să intre n con*lict cu vreunul din 'artidele din

3o#(nia%

@7 3orţa socialist0, n .Tri$una, I? =19<">, nr% 1@9 =11!4 se'te#$rie>%@C .Tri$una., ? =19<@>, nr% 99 =!" #ai7 iunie>%@9 iron +onstantinescu, Un document inconnu ="-9 aokt 19<7> concernant lalutte nationale de li$jration des 3ou#ains de Translvanie, n .3evue rou#aine

d0istoire., nr% ;19@", '% "71-"7@%7< 2r)anizată n 19<", secţia ro#(nă a artidului /ocial &e#ocrat din Un)aria şi va aduce o contri$uţie nse#nată la lu'ta 'entru unirea Transilvaniei cu3o#(nia%



@% +onsideră că rezolvarea 'ro$le#ei a)rare n 3o#(nia nu este o'ro$le#ă de 'artid, ci i 'riveşte 'e toţi ro#(nii, aşadar vor insista şivor lu'ta 'entru soluţionarea ei%

7% Aor ncerca să ţină 'e re)e la curent cu toate acţiunile lor, dease#enea 'e &%8% /turdza .dacă doreşte acest lucru. şi 'e *raţii

Brătianu şi cola$oratorii lor%C% Aor *ace a$ona#ente n 3o#(nia 'entru .Tri$una. şi, deşi nu cer,vor acce'ta, n cazul că li se o*eră, a6utoare din 'artea )uvernului%

9% Aor ncerca să o$ţină un a6utor #aterial 'entru ro#(nii dindioceza 2radea are =unde era vicar A% an)ra>, 'e care o considerăcea #ai e'usă%

lanul alcătuit la Dăiceana i#'resionează 'rin vastitatea şi 6usteţeaconce'ţiei activitate n 'arla#ent, cola$orare cu alte *orţe 'olitice,inclusiv cu socialiştii, unitate n cadrul #işcării naţionale ro#(neşti,

'er#anentă le)ătură cu 3o#(nia - sunt idei de #are valoare care şi)ăsesc locul aici, str(nse ntr-un tot or)anic%3e#arcă#, n ce 'riveşte a'ortul lui E% Brote, 'unctul 'rivind

necesitatea rezolvării 'ro$le#ei a)rare n 3o#(nia, 'ro$a$il su)erat deel% /oarta ţăranului din statul ro#(n este 'rezentată ca o 'ro$le#ă ce'riveşte 'e toţi ro#(nii, deci şi 'e transilvăneni% ai o$servă# - lucrunou la E% Brote - o anu#ită detaşare de &%8% /turdza =a'ăruseră'ri#ele se#ne ale nenţele)erii dintre ei> şi tendinţa de a-şi lăr)iorientarea 'olitică, '(nă atunci 'rea le)ată de şe*ul artidului aţional

Li$eral%entru ur#ărirea conce'ţiei 'olitice a lui E% Brote du'ă reluareaactivis#ului, de #are *olos sunt şi nu#eroasele articole 'e carecontinuă să le 'u$lice n .Tri$una.% Unele dintre ele tratează 'ro$le#eecono#ice, ră#(n(nd neştir$ită la E% Brote ideea că, nainte de toate,'entru a *i 'uternic 'e 'lan 'olitic, 'o'orul ro#(n tre$uie să ai$ă osolidă $ază econo#ică% n suita de articole Pro#leme nede$legate,'u$licată n dece#$rie 19<", şi e'une 'ărerile n 'rinci'alele'ro$le#e ce i *ră#(ntau 'e ro#(nii transilvăneni% .u ca o i#'utare,

ci ca o constatare - scrie el - tre$uie să recunoaşte# să ne-a# o$işnuitsă dă# n viaţa noastră 'olitică o #ai #are atenţiune a)itării 'oliticedec(t #uncii stăruitoare 'entru 'ro)resul cultural şi )eneral.% Aededouă #ari slă$iciuni n activitatea ro#(nilor .nu#ărul #are deanal*a$eţi şi sărăcia.71% .3ezultatele instrucţiei 'ri#are sunt nu nu#aia$solut şi relativ sla$e, ci constituiesc astăzi o 'iedică reală n'ro)resul 'olitic al 'o'orului. =la 1%<<< de locuitori, ro#(nii din Transilvania aveau C"@ anal*a$eţi>7!% +ele 1<4 $ănci ro#(neşti - credeE% Brote - ar tre$ui să *acă o anc0etă econo#ică, 'e co#une şi re)iuni,

71 E% Brote, Pro#leme nede$legate, n .Tri$una., ?I =19<">, nr% !;< =11!4dece#$rie>%7! !#idem, nr% !;1 =1;!@ dece#$rie>%



'entru a se cunoaşte 'recis situaţia şi nevoile% n orice caz, tre$uie săse ncea'ă c(t #ai )ra$nic .lucrarea siste#atică n sco'ul #$unătăţiriistării econo#ice a 'o'orului ro#(n.7;%

E% Brote este convins că 'o'orul ro#(n va rezista tuturor ncercărilorde deznaţionalizare% /ituaţia de#o)ra*ică a Transilvaniei l 'reocu'ă n

#od deose$it% ncă din ianuarie 19<4 i scria lui &%8% /turdza .&e'rezent #ă ocu' de 0arta etno)ra*ică a ro#(nilor din re)atul un)ar,care #i reuşeşte 'este toate aşte'tările de $ine.74% &in ianuarie 19<7 nce'e să 'u$lice n .Tri$una. o serie de *oarte docu#entate /tudiistatistice =ti#' de doi ani vor a'are 'este ;< articole>% 8nalizează*oarte detaliat, 'e re)iuni, ţin(nd sea#a de *iecare co#ună, situaţianu#erică a 'o'ulaţiei ro#(neşti, tendinţa ei de dezvoltare%

&acă $aza de#o)ra*ică este sănătoasă, dacă econo#ia şi cultura sedezvoltă, E% Brote nu-şi *ace )ri6i n ce 'riveşte viitorul 'olitic al

ro#(nilor% ici #ăcar nu se revoltă, ca #a6oritatea oa#enilor 'oliticiro#(ni din Transilvania, n *aţa 'roiectului de vot .universal. din 19<",care, des*iinţ(nd censul, ar *i eclus n acelaşi ti#' 'e anal*a$eţi de lavot% 3o#(nii, n #a6oritate at(t săraci, c(t şi neştiutori de carte, nu ar *ic(şti)at ni#ic, 'oate ar *i 'ierdut un nu#ăr de voturi% E% Broteconsideră nsă că este .un c(şti) i#ens *aţă cu le)ea *eudală ntortoc0iată de astăzi., de'inz(nd de ro#(ni să *acă e*ortul necesar'entru a scădea nu#ărul anal *a$eţilor7"%

/e 'ronunţă nsă 0otăr(t #'otriva tendintelor ossut0iste,

#ani*estate cu vi)oare n aceeaşi vre#e, de des'ărţire a Un)ariei de8ustria% Unii oa#eni 'olitici ro#(ni considerau că n con*lictul dintrecoroană şi cercurile 'olitice #a)0iare, ro#(nii să 'ăstrezeneutralitatea% +a vec0i tri$unist, E% Brote consideră că neutralitatea nuare sens, căci ro#(nii nu sunt at(t de 'uternici nc(t să i#'unăa#$elor ta$ere *ără lu'tă% &i#'otrivă, crede că tre$uie co#$ătut cutoată 0otăr(rea ossut0is#ul7@% şi *ăcea ncă, la *el ca şi ceilalţitri$unişti, iluzii n s'ri6inul Aienei% Le)ătura cu Aiena se co#'leta, nconce'ţia sa, cu 'ro'a)anda *ăcută n Der#ania şi, n cadrul Un)ariei,

cu o ncercare de alianţă cu saşii%ntr-adevăr, ideea 'e care o e'ri#ase cu c(ţiva ani n ur#ă, decola$orare cu )er#anii din Transilvania şi Un)aria, o reia cu #ai #ultăvi)oare, 'rin c(teva articole, n cursul anului 19<@% Este *iresc şinecesar - arată el - .ca ro#(nii şi )er#anii să se a'ro'ie unii de alţii, săse nţelea)ă nainte de toate ntre d(nşii.% 8ceastă cola$orare ar

7; !#idem, nr% !;@ =!< dece#$rie! ianuarie 19<@>%74 Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% 1!!%<"@ =/crisoarea lui E%

Brote către &%8% /turdza din 1;!@ ianuarie 19<4>%7" E% Brote, 8ufragiul universal, n .Tri$una., I? =19<">, nr% 1@1 =;1 au)ust1;se'te#$rie>%7@ E% Brote, Politica românilor , n .Tri$una., I? =19<">, nr% 1;; =17;< iulie>%



contri$ui şi la alianţa cu 'o'oarele slave .8t(t 'entru slovaci, c(t şi'entru s(r$i, )er#anii ar *i #i6locitorii *ireşti 'entru a a'ro'ia şi aceste'o'oare de alianţa )er#ano-ro#(nă şi a le an)a6a la anu#ite acţiunidu'ă ti#'uri şi #'re6urări% Der#anii ar *i veri)a, care nc0eie lanţul 6ur-#'re6ur.77% ntr-un alt articol, se re*eră la le)ătura ce tre$uie să se

sta$ilească ntre ro#(ni şi saşi7C

%&esi)ur, 'rin alianţa cu )er#anii din Transilvania şi Un)aria, E% Broteţintea #ai de'arte şi anu#e la s'ri6inul Der#aniei, 'e care l căuta deat(ta vre#e, 'entru rezolvarea cerinţelor ro#(neşti% 2ricare ar *i *ost nsă 'lanurile sale #ai nde'ărtate, #erită totuşi a *i a'reciat 'ozitive*ortul ce l-a de'us 'entru $ună nţele)ere şi cola$orare cu )er#anii de'e 'ă#(ntul nostru%

&u'ă cu# se vede, cei 1< ani 'etrecuţi la Dăiceana, deşi nc0inaţi n'ri#ul r(nd ad#inistrării #oşiei, nu au dus c(tuşi de 'uţin la o izolare a

lui E% Brote de #işcarea naţională a ro#(nilor transilvăneni% rincores'ondenţă, 'rin nt(lniri cu di*eriti conducători ai #işcării, 'rinnu#eroasele articole 'u$licate, el a ră#as n continuare un ndru#ător,care a contri$uit n c0i' real, deşi discret, la evoluţia lu'tei naţionale de'este #unţi% lecarea de la Dăiceana, ru'erea le)ăturilor cu &%8%/turdza, l 'uneau desi)ur ntr-o 'oziţie delicată, #ai ales 'e 'lan#aterial5 dar, lăs(ndu-i #(i nile li$ere, i dădeau 'osi$ilitatea să seconsacre eclusiv #işcării naţionale% 8cu#, E% Brote şi 6uca ulti#aşansă%

77 E% Brote, Românii şi germanii, n .Tri$una., ? =19<@>, nr% @; =114 a'rilie>%7C E% Brote, Românii şi saşii, n .Tri$una., ? =19<@>, nr% 9< =11!4 #ai>%



I. U't!"!! #n! (1908-1912)

evoit să trăiască n sărăcie - ceea ce nu i se #ai nt(#'lase - E%Brote se sta$ileşte la Bucureşti% nc0iriază o locuinţă, 'e $ulevardul

ac0e roto'o'escu% e $ăieţi i tri#ite la Braşov, nscriindu-i la Liceul.8ndrei :a)una., iar 'e 8na, n v(rstă acu# de @ ani, o ncredinţeazăunei #ătuşi, la /i$iu% +ealaltă *iică, ră#asă cu el, şi va a#inti #ait(rziu c(te ceva din aceste zile triste .Locuinţa noastră, #'estriţatăcu lăzi şi $a)a6e, *ăcea #ai re'ede i#'resia unui 0an)ar dec(t a unuică#in% a#a şi instalase doar 'ianul şi restul ră#ase n 'latado#nului%%% n liniştea a'ăsătoare, tata şi-a aran6at cu so$rietate odaialui% Biroul de ste6ar, la#'a verde, $i$lioteca, oto#ana lar)ă #$răcată n sto*ă 'ersană de un roşu nc0is 'e care dor#ea noa'tea%%% 8ici şi-a

instalat 0(rtiile şi dis-de-di#ineaţă scria şi *u#a.% n acest ti#',nu#eroşi creditori. au cărat, ncetul cu ncetul, lăzile cu cristaluri şiar)intărie, #o$ile de #ătase, covoare şi ce #ai era de v(ndut.1%

+u# era şi natural, E% Brote i intentează 'roces lui &%8% /turdza,'entru su#a de 1;<%<<< lei, 'e care considera că acesta i-o datorează!%=/e cu'rindeau n ea su#a investită iniţial de E% Brote la Dăiceana,do$(nzile cuvenite şi o 'arte din re#uneraţia sa, 'e care nu o ncasase>% 8vocatul său este E#anoil +ulo)lu% La !9 octo#$rie,tri$unalul 0otărăşte e*ectuarea unei e'ertize% (nă la ur#ă nsă

a*acerea nu a *ost 6udecată, eercit(ndu-se 'ro$a$il 'resiuni 'entru anu se a6un)e la co#'ro#iterea unui o# 'olitic #arcant% 8şa că, E%Brote nu şi-a 'utut recu'era ni#ic din $anii 'ierduţi%

ecazurile nu l o'resc să continue cola$orarea la .Tri$una., să#enţină le)ătura cu 'rietenii din Transilvania, insist(nd 'entrutrans'unerea n 'ractică a ideilor sale 'olitice% n 19<9, #'linindu-se1<< de ani de la naşterea lui 8% :a)una, se ad(nceşte n cercetareaactivităţii acestuia% 8cu#, a*lat n 'ra)ul $ătr(neţii, este tot #ai atrasde *i)ura celui care i i#'resionase co'ilăria şi, direct sau 'rin disci'olii

săi, i orientase 'ri#ii 'aşi n arena 'olitică%ncă de la Dăiceana, la 417 noie#$rie 19<7, i scria lui A% an)ra,arăt(ndu-i că săr$ătorirea lui 8% :a)una va tre$ui $ine 're)ătită%; La !<dece#$rie st% v% 19<C 'u$lică n .Tri$una. un articol elo)ios n #e#oriaacestuia4%

1 L% Brote, op/ cit/, '% 17-1C%! +u toate cercetările ntre'rinse, nu a# reuşit să )ăsesc dosarul 'rocesului%Este de 'resu'us că a dis'ărut% :tiri se 'ot )ăsi n 'resă, #ai ales n .Tri$una.

=nr% !;4 din !9 octo#$rie11 noie#$rie 19<9>%; 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% ;7;%4 E% Brote, 8ndrei :a)una, n .Tri$una., ??I =19<C>, nr% !C; =!< dece#$rie!ianuarie>%



E% Brote intră n le)ătură cu istoricul Ioan Lu'aş, care 're)ătea unvolu# co#e#orativ cu ocazia 6u$ileului :a)una, şi care i scrisese la417 dece#$rie 19<C să i tri#ită, '(nă la nce'utul lunii *e$ruarie19<9, #aterialul de care dis'unc"% E% Brote redactează un studiu,aguna şi "urtea imperial0, care, n *e$ruarie 19<9, este ea#inat de o

co#isie a +onsistoriului #itro'olitan din /i$iu@

5 n cele din ur#ă esteres'ins 'e #otiv că unele idei cu'rinse aici ar 'utea duce lacon*iscarea cărţii sau la un 'roces de 'resă% n realitate, este de'resu'us că res'in)erea se lea)ă #ai cur(nd de nenţele)erile #aivec0i dintre E% Brote şi consistoriu%

e'ut(nd *i 'u$licat n volu#, studiul a'are =*ără a da naştere lavreun 'roces de 'resă> n #ai #ulte nu#ere din .Tri$una.7% Este olucrare interesantă, $ine docu#entată, scrisă ntr-un stil clar%

+ola$orarea la )azeta arădeană se #ai concre tizează, n 19<9, 'rin

continuarea suitei de /tudii statistice ='u$lică acu# !< de articole 'eaceastă te#ă>, 'recu# şi 'rin c(teva alte articole, cu conţinut 'olitic%n Hnţelegerea între maghiari şi români, constat(nd că toate ncercările*ăcute '(nă atunci au ră#as, din vina )uvernelor, *ără rezultat, şie'ri#ă totuşi convin)erea n rezolvarea *inală a diver)enţelor .oiro#(nii sunte# convinşi că soarta noastră este le)ată de soarta'o'orului #a)0iar şi că odată va tre$ui nea'ărat să a6un)e# la o nţele)ere şi la o lucrare co#ună.C% /e o'une nsă cu 0otăr(re atuncic(nd )uvernul ia noi #ăsuri de deznaţionalizare 'rin inter#ediul şcolii9%

n ce 'riveşte #işcarea naţională, 'reconizează, ca şi '(nă acu#,#ai nt(i ntărirea $azei ei #ateriale% +onsideră că ar *i $ine ca ro#(nii, n loc să e#i)reze, să #ear)ă la oraşe 'entru a-şi s'ori 'onderea acoloşi a consolida econo#ia ro#(nească .u e #ai a'roa'e oraşul dec(tţările străine 'este #ări, 'e cari n ur#a ur#elor sunte# siliţi să lecăută# tot 'entru a scoate aur n #'re6urări nease#ănat #ai )reledec(t n ora şele noastreN.% ici la ţară 'ă#(ntul nu este rău, darroadele sunt 'uţine, căci se lucrează n condiţii de na'oiere .Grana el(n)ă noi, dar n-o vede# şi nu şti#%%% să a6un)e# la ea.% n s*(rşit,

'entru #$unătăţirea situaţiei *ace a'el la #asele 'o'ulare să intre nlu'ta 'olitică ./e i#'une deci ro#(nilor săteni, cari se 'l(n) de

" 8r0iva B%+%/%, doc% / II !-"C%@ Loc% cit%, doc% / II !-"9%7 E% Brote, aguna şi "urtea imperial0 =iulie 1C4@ '(nă la se'te#$rie 1C49>, n.Tri$una., ?III =19<9>, nr% !1! =114 octo#$rie>, !1; =!1" octo#$rie>, !14=;1@ octo#$rie>, !1" =417 octo#$rie>, !1@ =@19 octo#$rie>, !17 =7!<octo#$rie>, !1C =C!1 octo#$rie>%C

E% Brote, Hnţelegerea între maghiari şi români, n .Tri$una., ?III =19<9>, nr% !"=41 7 *e$ruarie>%9 E% Brote, Uca$ul religionar , n g Tri$una., ?III =19<9>% nr% 1C1 =!! au)ust4se'te#$rie>%



a#arul vieţii, să nu stea indi*erenţi *aţă cu lu'tele 'olitice, cari elesin)ure 'ot duce la o sc0i#$are n c(r#uirea ţării% +el ce este #ai tarese aşază n scaun%%% .1<% e aceeaşi linie de 'reocu'ări se nscriu şic(teva articole re*eritoare la situaţia $ăncilor ro#( neşti%

Tot n 19<9, E% Brote reia, re*erindu-se la Banat, 'ro$le#a alianţei

naţionalităţilor11

% ntre #işcarea naţională ro#(nă şi cea s(r$ăinterveniseră unele nenţele)eri% El crede că deose$irile de 'ăreri nutre$uie să ducă la destră#area cola$orării ro#(no-s(r$e .8d#iţ(nd cănu ne 'ute# nţele)e cu niciun c0i' asu'ra c0estiunilor de dre't 'u$lic,este eclus ca să nu ne 'ute# nţele)e asu'ra unor c0estiuni 'racticede toate zilele%%% /ă se caute nu#ai *irele #enite a #'reuna şi nu ades'ărţi 'o'oarele avizate unul de altul.% 3elu(nd ideea sa #ai vec0e,consideră că n alianţă ar 'utea *i atraşi şi )er#anii din Banat .oi n-ave# dec(t un sin)ur interes %%%să 'ro'a)ă# 'acea ntre 'o'oare şi să

a'ără# n co#un cu ele cultura noastră şi a lor.% /unt cuvinte*ru#oase, a'arţin(nd unui o# care a *ăcut #ult 'entru a'ro'iereadintre ro#(ni şi naţionalităţile din Transilvania%

n s*(rşit, n acelaşi an, ca o sinteză a 'reocu'ărilor sale econo#ice,E% Brote 'u$lică şi studiul #ai n tins, de 1<" 'a)ini, Organi$aţiuneacreditului prin #0ncile româneşt i1!% Este o analiză a#ănunţită aistoricului şi răs'(ndirii $ăncilor, a or)anizării lor, a o'eraţiilor*inanciare 'e care le ntre'rind% ai interesante nsă dec(t dateleci*rice, care a$undă - ca n orice lucrare a sa - sunt criticile aduse

siste#ului eistent şi 'ro'unerile 'entru viitor% +onsideră că -#a6oritatea celor care se #'ru#ută *iind ţărani - creditul a)ricoltre$uie să ai$ă două nsuşiri 'rinci'ale .să *ie dat 'e ter#eni #ai lun)işi să *ie ie*tin, adică cu o #ică do$(ndă% +reditul i'otecar recere şi o atreia condiţiune #'ru#utul să se a#ortizeze n anuităţi #ici şi să *ienera#$ursa$il% u#ai ast*el ntoc#it, creditul 'oate 'ro#ovainteresele ţăranului ro#(n şi 'oate ridica nivelul econo#ic al 'o'orului.1;%

+onstat(nd că do$(nzile sunt 'rea #ari, arată că .vor tre$ui luate

deci cele #ai serioase #ăsuri, ca 'ro*itul $ăncilor să *ie redus 'estetot.14% 8celaşi lucru, n ce 'riveşte c0eltuielile de ad#inistraţieea)erate .8cest s'irit $oieresc tre$uie să dis'ară n *aţa )reutăţilor#ari, cu care se lu'tă ţărăni#ea şi c0eltuielile tre$uiesc reduse n #od

1< E% Brote, 5ri=i mari casnice, n .Tri$una., ?III =19<9>, nr% ;7 =nu#ăr 'o'ular -11!4 se'te#$rie>%11 E% Brote, Politica sâr#ilor ungureni, n .Tri$una., ?III =19<<>, nr% !!< =1<!;octo#$rie>%1! E% Brote, Organi$aţiunea creditului prin #0ncile româneşti, 8rad, 19<9%1; !#idem, '% "@14 !#idem, '% @<



nse#nat.1"% /c0i#$ările tre$uie *ăcute n interesul #aselor 'o'ulare,căci acesta este rostul $ăncilor ro#(neşti din Transilvania .ecesita-tea acestor #ăsuri este constatată şi rezultă din 'ro#ovareaintereselor #ari econo#ice ale 'o'orului.1@% n ur#a e'erienţei din3o#(nia el insistă şi asu'ra necesităţii n*iinţării $ăncilor săteşti,

a*ir#(nd, desi)ur ea)erat, că .n 3o#(nia de, n decurs de c(ţiva ani,au sc0i#$at cu desăv(rşire ra'orturile ţărăni#ii.17%8nul 19<9 se ter#ină 'rintr-o nouă lovitură 'entru tri$unişti% n

dece#$rie ncetează din viaţă, 'e ne aşte'tate, la Bucureşti, I% 3ussu-:irianu, .cel #ai *runtaş dintre )azetarii ro#(ni., cu# l nu#eşte.Tri$una.1C, n v(rstă de nu#ai 4" de ani% Lăsa n ur#ă o i#'ortantăo'eră 'u$licistică, răs'(ndită n coloanele celor două .Tri$une.5 *useseti#' de un deceniu su*letul .Tri$unei. din 8rad% /'re deose$ire de alţi'rieteni ai lui E% Brote, el i-a ră#as '(nă la #oarte ataşat% La

n#or#(ntare, care are loc la !" dece#$rie, iau 'arte, 'rintre alţii, 8%+%o'ovici, I% /lavici, /% 8l$ini, Ilarie +0endi, /i#ion (ndrescu, E% Brote5'rieteni sau adversari, se nt(lneau acu# 'entru a cinsti #e#oria u-neia dintre cele #ai lu#inoase *i)uri ale #işcării naţionaletransilvănene%

8nul 191< se anunţa ca *oarte i#'ortant 'entru evoluţia 'olitică aUn)ariei% La 17 ianuarie se *or#ează noul )uvern M0uen-Gedervar,'ri#ul #inistru *iind unul dintre 'artizanii lui :te*an Tisza% /e credea cănoua *or#aţie )uverna#entală va căuta soluţionarea 'ro$le#ei

naţionale% n acelaşi ti#', contele Tisza reuşeşte să-i adune 'e li$eraliicare se risi'iseră n ur#a crizei 'olitice din 19<"-19<@, re*ăc(nd'artidul su$ nu#ele nou - şi de#a)o)ic - de artidul aţional al uncii=19 *e$ruarie 191<>% &eşi se #ulţu#eşte o vre#e a *i 'reşedintele+a#erei de'utaţilor, el devine de *a't adevăratul conducător al 'oliticiiUn)ariei%

rinci'ala 'ro$le#ă 'olitică o constituie ale)erile 'arla#entare=ulti#ele din ti#'ul re)i#ului dualist>, *iate 'entru 1 iunie 191<%ornind de la ideea că noul )uvern avea să se arate #ai concesiv *ată

de naţionalităţi, artidul aţional 3o#(n a sta$ilit contacte cu el,'entru a a6un)e la o nţele)ere care să-i 'er#ită ale)erea unui nu#ărde de'utaţi%

8ceste a'recieri li'site de o $ază realistă - căci noul )uvern nu era#ai 'uţin reacţionar ca cel anterior - au constituit o eroare tactică aconducerii artidului aţional 3o#(n% n cur(nd s-a dovedit că sco'ul'artidului lui Tisza nu era de a trata cu un 'artid ro#(nesc, ci de a

1" !#idem, '% @!%1@

!#idem, '% @4-@"%17 !#idem, '% @@1C !oan Russu+irianu, =necrolo)>, n .Tri$una., ?III =19<9>, nr% !7! =1;!@dece#$rie>%



atra)e 'e unii re'rezentanţi ai #işcării naţionale transilvănene% 8cu#dezertează A% an)ra, care şi 're)ătise ncă de #ult această acţiune5socotind că a sosit #o#entul 'otrivit, candidează 'entru un 'ost dede'utat, n circu#scri'ţia +eica, 'e lista artidului aţional al uncii5se declară de acord cu ideea .naţiunii un)are unitare şi indivizi$ile.19%

+0iar ad#iţ(nd că A% an)ra nu renunţase la idealurile lu'teinaţionale, tre$uia să-şi dea nsă sea#a că el sin)ur nu va 'utea o$ţineceea ce nu reuşise ntre)ul artid aţional 3o#(n% /'era, desi)ur, să*ie ur#at şi de alţii, dar aici s-a nşelat% :i-a asi)urat, este dre't,s'ri6inul 'reoţi#ii $i0orene, co#'usă din su$alterni ai săi% icio'ersonalitate i#'ortantă din Transilvania nu l-a ur#at nsă% 8 'ri#it nsc0i#$ s'ri6inul celor doi transilvăneni e#i)raţi n 3o#(nia I% /lavici şiE% Brote5 a reuşit să *ie ales de'utat%

8cu# devine evidentă #area sc0i#$are n activitatea 'olitică a lui

E% Brote% El crede că, )uvernul 'ronunţ(ndu-se va) n *avoarearezolvării 'ro$le#ei naţionale, ar *i sosit #o#entul unei acţiunidecisive% ereuşind să atra)ă ntre)ul artid aţional 3o#(n n 6urulideilor sale, socotind de *a't - şi aici 'e $ună dre'tate - că 'artidul estesla$ or)anizat şi *ără o *er#ă orientare 'olitică, a'ro$ă trădarea lui A%an)ra% /e 'are că nu a eistat o nţele)ere 'reala$ilă cu acesta5 cel'uţin aşa i-au #ărturisit şi E% Brote şi I% /lavici lui 3% +ioro)ariu, c(tevaluni #ai t(rziu!<, şi nu eistă niciun docu#ent care să 'ro$ezecontrariul%

Ideea unei nţele)eri, unor tratative cu cercurile 'olitice #a)0iare, E%Brote o susţinea de ani ndelun)aţi% &oar că, '(nă acu#, nu )(ndiseniciun #o#ent să o realizeze n a*ara 'artidului% &i#'otrivă, credea -cu# era şi nor#al - că nu#ai eistenţa unei 'uternice şi unitare *orte'olitice ro#(neşti 'oate asi)ura succesul% 8cu#, dis'reţuind 'artidul,socotindu-l 'e nedre't inca'a$il, consideră că evoluţia tre$uie şi 'oate*i *orţată, )ră$ită, 'rin iniţiative izolate%

&in #otive at(t 'olitice c(t şi *inanciare, E% Brote şi I% /lavici ncearcă să inte#eieze o a)enţie de 'resă, .+ores'ondenţa ro#(nă.,

#enită să *urnizeze 'resei din 3o#(nia in*or#aţii detaliate asu'ravieţii 'olitice din #onar0ia 0a$s$ur)ică% n #ai 191<, I% /lavici #er)e laBuda'esta, ncerc(nd aici să sta$ilească le)ături cu di*erite or)ane de'resă, cu ziarişti şi oa#eni 'olitici%

e ur#ele lui I% /lavici, #er)e şi E% Brote la Buda'esta, la s*(rşitullunii iunie şi nce'utul lui iulie 191<% /e 'are că a reuşit să sta$ileascăla r(ndul său unele le)ături utile5 a avut, 'oate, o ntrevedere şi cu'ri#ul #inistru!1%

19

Dor#irea de program rostit0 în "eica la 9* aprilie =@ #ai> 191< de Aasilean)ra, 8rad, 191<, '% 1!-1;%!< 3% +ioro)ariu, 8pre pr0pastie, 8rad, 1911, '% ;"%!1 I% aniu, Tratativele noastre cu guvernul, n .Tri$una., ?IA =191<>, nr% 1C;



&es're călătoria lui, nu ave# dec(t in*or#aţii indirecte, dintr-oscrisoare ce i-o adresează I% /lavici, la @ iulie .%%%tra) concluziunea, căn-ai stat de)ea$a la Buda'esta şi că e $ună lucrarea 'e care a#săv(rşit-o, $ună nsă 'entru aşa-zisa . cauză., dar nu şi 'entru noi ndeose$i .!!%

ntr-adevăr, relaţiile sta$ilite n Un)aria nu le sunt de niciun *olos,căci 'resa ro#(nească, a'roa'e n totalitatea ei, nce'e să-i $oicoteze,re*uz(nd să le 'ri#ească in*or#aţiile, ceea ce nse#na *ali#entul ntre)ii acţiuni% +ei de la .Tri$una. nu i-au ur#at 'e dizidenţi şi s-au0otăr(t să i co#$ată cu nverşunare% Ulti#ul articol al lui I% /lavicia'are aici la 7!< *e$ruarie% +u #area sa 'rudentă şi ec0ivocul ce-i ncon6ura acţiunile, E% Brote reuşeşte să #'in)ă cola$orarea '(nă la1;!@ iunie, deci, '(nă n zilele c(nd, 'lec(nd la Buda'esta 'e ur#elelui I% /lavici, este la r(ndul său co#'ro#is% (nă la această dată #ai

'u$li că 7 articole, 'e te#e de#o)ra*ice, culturale =vine cu 'ro'unerearealizării unui .*ond cultural., 'rin tae 'lătite de ca'italiştii ro#(ni,su$liniind sacri*iciile *ăcute de ţărani n acest do#eniu>, econo#ice şi'olitice, n tonul său o$işnuit, *ără a-şi #ani*esta n vreun *el nouatactică% ai #ult c0iar, su$ se#nătura .un vec0i #e#$ru al artiduluiaţional 3o#(n., scrisese la !C #artie1< a'rilie #'otriva concesiei*ăcută )uvernului de con*erinţa 'artidului, care se declarase.electorală., nu .naţională., şi eli#inase cu totul din tete titulatura.artidul aţional 3o#(n.!;%

ierz(ndu-şi vec0ii susţinători şi cola$oratori, .Tri$una. reuşeşte să-latra)ă 'e t(nărul 'oet 2ctavian Do)a% ri#ul său articol, intitulat Unfals "oriolan, este un act de acuzare la adresa lui A% an)ra% 2% Do)a'une n antiteză activitatea #ai vec0e a lui A% an)ra şi trădarea sa%.ărintele an)ra - scria el - a *ost ridicat de o'inia noastră 'u$lică'(nă la cea #ai naltă trea'tă%%% &u'ă un s*ert de veac de activitate,acest călu)ăr cu 'rivirea vioaie, cu ocnii lu#inaţi de neast(#'ărulinteli)enţei, cu *i)ura care trăda *ineţe şi ra*inerie lu#ească şinicidecu# ur#ele s#ereniei #ona0ale, a c(şti)at si#'atiile lu#ii

noastre% :i-a c(şti)at aceste si#'atii, toc#ai n ur#a atitudinilor sale'olitice.% 8'oi, trec(nd la 'artea a doua a antitezei, se re *eră la .cri#a#orală a 'ărintelui an)ra, care din conducător *runtaş devinetrans*u). şi ecla#ă . /ăr#anul o#, de ce n-a 'utut #uri *ru#os N.!4%

n ur#a trădării lui A% an)ra şi ncercărilor )uvernului de a atra)e'e di*eriţi *runtaşi ro#(ni, ur#ărind să destra#e #işcarea, artidul

=!C au)ust1< se'te#$rie>%!! Bi$lioteca 8cade#iei 3%/%3%, #ss%, +ores'%, doc% "!;@C =/crisoarea lui I%

/lavici către E% Brote din @ iulie 191<>%!; Unde mergemF, n .Tri$una., ?IA =191<>, nr% @9 =!C #artie1< a'rilie>%!4 2ctavian Do)a, Un fals "oriolan, n .Tri$una., ?IA =191<>, nr% C< =1<!;a'rilie>%



aţional 3o#(n se consideră din nou n o'oziţie% &eşi nţele)erea cu)uvernul nu a #ai *ost 'osi$ilă, ro#(nii au 'us candidaţi n ;@ decercuri electorale!"%

8le)erile din iunie 191< au constituit nsă un dezastru 'entruartidul aţional 3o#(n% 8u reuşit doar " de'utaţi ro#(ni =*aţă de 1"

n 19<@> şi ; slovaci, n ti#' ce artidul aţional al uncii o$ţinea#a6oritatea con*orta$ilă de !"C #andate, asi)ur(ndu-şi ast*el)uvernarea% Fără ndoială, o cauză a eşecului a constat n 'resiunile)uverna#entale, dovedindu-se ast*el inutilitatea tratativelor din'ri#ele luni ale anului% 8ceastă e'licaţie nu este nsă su*icientă%artidul a *ost n *r(nt şi datorită *a'tului că nu era destul de $ineor)anizat, că nu reuşise să #o$ilizeze #asele% +onducerea %%3% sesitua 'e 'oziţii tot #ai #oderate şi dovedise n 'ro$le#a ra'orturilor cunoul )uvern li'să de orientare, de co#$ativitate% 2 reor)anizare a

'artidului 'e 'rinci'ii #ai radicale, #ai *er#e, era necesară%ersul nainte era deci condiţionat, n #are 'arte, de rennoirea'artidului, de radicalizarea sa% &u'ă ale)eri, 2% Do)a continuă cu şi #ai#are ener)ie ca#'ania nce'ută% &u'ă ce .Tri$una. l conda#nă şi 'eI% /lavici, tot lui i revine sarcina de a-l eecuta% /crie acu# articolul Amurit un omS !oan 8lavici% entru el, I% /lavici, a'ro$(ndu-1 'e A%an)ra, este #ort ca o# 'olitic%

ai t(rziu, la ;< iulie1! au)ust, .Tri$una. vor$eşte şi des're.dezertarea d-lui Brote.!@, re*erindu-se la un articol 'u$licat de el n

.Tele)ra*ul ro#(n., intitulat Hnclinarea spre pace!7

% E% Brote nde#naco#itetul artidului aţional 3o#(n să acţioneze n vederea uneia'ro'ieri de cercurile )uverna#entale% &u'ă cu# se vede, nu ur#ăreasă ră#(nă 'er#anent n a*ara 'artidului, dorind să l atra)ă n acţiunea'lănuită%

n s*(rşit, la !< au)ust! se'te#$rie, n articolul @rumeţi întâr$iaţi,2% Do)a nc0eie socotelile cu ntre)ul )ru' Brote - /lavici - an)ra% .eur#a noului rătăcit - scrie el - se răsu*lă #ai uşor şi de aceea ni#eninu-l 'l(n)e% Iată d% Brote de 'ildă% este noa'te s-a #'ărtăşit şi d(nsul

de taina noului $otez şi a *ăcut saltul enor# de la .Tri$una. la.Tele)ra*.% &eşi o# cu trecut n valorile 'oliticii noastre, trecerea d-salea st(rnit re)rete *oarte nense#nate% ici nu i-a *ost dată #ăcar cinsteaunei n#or#(ntări #ai 'o#'oase%%% .% .&% Brote - continuă el - vară#(nea ceea ce a *ost totdeauna un co#'ilator rece, un tolera$ilso*ist, un $un #'ărţitor de ci*re, care şi va 'ăstra ncă a$ilităţile aceleiinteli)enţe s'eculative care l-a caracterizat, dar li'sit de o nţele)ere

!" 1ista definit iv0 a candidatilor români, n .Lu'ta., IA =191<>, nr% "4 =!C

#artie1< a'rilie>%!@ Articolul d+lui Brote, n .Tri$una., ?IA =191<>, nr% 1@< =;< iulie1! au)ust>%!7 E% Brote, Hnclinarea spre pace, n .Tele)ra*ul ro#(n., LAIII =191<>, nr% C< =!"iulie11 au)ust>%



su'erioară, de av(ntul şi de )enerozitatea *irilor distinse, nu va 'uteaniciodată să ai$ă un rol de conducător.% e l(n)ă ea)erare, este şi#ult adevăr n acest 'ortret!C%

3% +ioro)ariu, 'lec(nd la 14!7 iulie la Tec0ir)0iol, se o'reşte şi laBucureşti, 'entru a clari*ica anu#ite a*aceri 'ersonale şi 'rivind

.Tri$una. cu I% /lavici şi E% Brote% e ulti#ul l anunţă sistareasu$venţiei de 4<< coroane lunar şi des*acerea le)ăturilor 'olitice dintreziar şi el% 3% +ioro)ariu este acu# #artorul ulti#elor zile de eistenţăale .+ores'ondenţei ro#(ne. .I-a# a*lat la .8)enţia ro#(nă. ntr-un0al indescri'ti$il% .8)enţia ro#(nă. era n a)onie şi d(nşii ră#aşi *ărăstrictul necesar al vieţii% /u$ i#'resia aceasta )rozavă s'usei d-luiarşieu ce a# văzut şi că .ce trădătorii dracului sunt aceştia, cari n-auce să #ăn(nce%%%.!9% ntorc(ndu-se de la Tec0ir)0iol i-a #ai vizitat odată% E% Brote accentua acu# că are dre'turi asu'ra .Tri$unei . şi este

)ata a veni la 8rad, dar, .nu ca slu)ă, ci ca stă'(n.% n sc0i#$, lui I%/lavici .nu-i #ai era de 'olitică, ci de '(inea de toate zilele anu#eroasei sale *a#ilii şi de durerea ce i-a cauzat lovitura d-luiDo)a%%%.;<%

retenţiile lui E% Brote n 'rivinţa .Tri$unei. nu sunt luate nconsideraţie% +a ur#are, i scrie, la 9!! octo#$rie 191<, lui 3%+ioro)ariu, cer(ndu-i na'oierea su#ei de "%!"< *lorini, de'uşi de el n1C97, dre't cauţiune 'entru .Tri$una.;1 =ane(nd şi co'ia unei scrisoria lui A% an)ra din 19 iunie 1C97, 'rin care se recunoaşte 'lata acestei

su#e>%3ăs'unsul lui 3% +ioro)ariu, din !! ooto#$rie14 noie#$rie 191<,este, ne)ativ . %%n ad#inistraţie nu se ştie ni#ic des're 'retensiunead-voastră de "%!"< *l% ărerea oa#enilor de la ziar este că d-voastră nu'uteţi avea niciun *el de 'retentiune 'ersonală *aţă de ziar.;!%

8 doua 6u#ătate a anului 191< este #arcată de acţiunea lui Ioani0u, care ncearcă să #i6locească o nţele)ere ntre )uvernul #a)0iarşi conducerea artidului aţional 3o#(n% u s-a a6uns nsă la niciun re-zultat%

ierderea ale)erilor şi 'ro$le#a tratativelor cu )uvernul audeclanşat un con*lict - care se va 'relun)i '(nă la nce'utul anului191! - ntre .Tri$una. şi oa#enii 'olitici din *runtea %%3% Tri$uniştiiacuză conducerea 'artidului de li'să de orientare, c0iar deinca'acitate, se o'un ideii tratativelor şi cer ado'tarea unei atitudini

!C 2% Do)a, @rumeţi întâr$iaţi, n .Tri$una., ?IA =191<>, nr% 17@ =!< au)ust!se'te#$rie>%!9 3% +ioro)ariu, op/ cit /, '% ;"%;<

!#idem%;1 /crisoarea se a*lă n ar0iva 3o#an +ioro)ariu5 o co'ie se a*lă n ar0iva 8na&o)ariu%;! /crisoarea se a*lă n ar0iva 8na &o)ariu%



#ult #ai *er#e n 'ro$le#a naţionaiă;;%n această vre#e, E% Brote se sta$ileşte la Braşov% u cunoaşte#

data eactă, 'ro$a$il că n cursul anului 1911% otivele sunt nu at(t'olitice, c(t de natură *inanciară şi *a#ilială% Fa#ilia lui se a*la n Transilvania, la /i$iu şi Braşov% n 'lus, n ur#a *ali#entului

.+ores'ondenţei ro#(ne. nu #ai avea nicio sursă de venit Ia Bucureşti%La Braşov trăieşte #odest, #'reună cu cei doi *ii, elevi la Liceul

.8ndrei :a)una., locuind c(tva ti#' c0iar ntr-o #ansardă% 8cu# intră n le)ătură cu 'ro*esorul 8rsenie Alaicu, 'ro'rietarul )azeteisă'tă#(nale $raşovene .&eşte'tarea., care a'ărea din ianuarie 19<"%E% Brote, A% an)ra şi 8% Alaicu se#nează la !! de ce#$rie 1911 un .act de nvoială. 'entru susţinerea 'u$licaţiei% Era un #i6loc de a 'uneun or)an de 'resă - acu#, c(nd #ai toate le re*uzau articolele su$controlul lor, dar, n acelaşi ti#', şi o sursă de a6utor *inanciar 'entru E%

Brote% +(teva luni #ai t(rziu, el avea să-i a#intească, ntr-o scrisoare,lui A% an)ra . %%%situaţiunea *inanciară, n care a# *ost #'ins 'rin ne-norocita tovărăşie cu dl% /turdza, ne-au silit să 'rivi# n .&eşte'tarea.şi un #i6loc de a6utor 'entru #ine.;4%

(nă la s*(rşitul anului 1911, )azeta avusese #ai #ult un caracterlocal, n s'ecial social-econo#ic% 8cu# ur#a să ca'ete un conţinut #ai)eneral, cu o coloratură 'olitică #ai accentuată% E% Brote considera cănoul 'ro)ra# tre$uie, .să ră#(nă lar), să cu'rindă nu#ai 'rinci'ii)enerale şi să nu *ie condensat n anu#ite 'uncte%%% Oin #ai de'arte ca

'unctul de vedere naţional ro#(nesc 'e care stă# să *ie accentuat nter#eni calzi, cu av(nt şi la toate ocaziile%%% artidul naţional ro#(nescsă nu *ie luat la oc0i nici direct nici indirect%%% u 'rovocă# lu'ta astăzi,c(nd n-ave# nicio *orţă dec(t 'ana% 3ezerva n care ne 'une# necreează ncă de la nce'ut 'oziţiune tare% ro)ra#ul lar) şi rezervat neconservă li$ertatea discuţiunii şi *aţă cu 'olitica de stat şi *aţă cu actele)uvernului% +o#$ate# tot din 'unct de vedere 'atriotic ce 6i)neşteinteresele 'o'orului ro#(n.;"%

&u'ă cu# se vede, E% Brote intenţiona, cu 'rudenta sa o$işnuită, c(t

ti#' situaţia nu se li#'ezise, să ado'te o atitudine de e'ectativă% +utoată eroarea sa *unda#entală, era sincer convins că stă *er# 'e 'oziţii'atriotice şi nu 'ierduse năde6dea ntr-o reconciliere cu conducereaartidului aţional%

n noua *or#ă, .&eşte'tarea. a'are la "1C ianuarie 191!, av(nd n*runte un articol către cititori, se#nat de 8% Alaicu% &u'ă cu# su)erase

;; 8su'ra #işcării naţionale n această 'erioadă, vezi Lucian Boia, "ontri#uţii privind mişcarea naţionald a românilor din Transilvania în anii ')',+')'> , n

./tudii., nr% 4197!, '% 7C;-C<;%;4 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc% ;9C=/crisoarea lui E% Brote către A% an)ra din !" iunie 191!>%;" 8r0iva B%+%/%, doc% / II !-C4 =+once't de scrisoare din @ noie#$rie 1911>%



E% Brote, să'tă#(nalul se 'rocla#ă inde'endent, cu dorinţa de a *i o.Tri$ună li$eră.5 a*ir#ă că stă n serviciul cauzei naţionale ro#(neşti;@%

n *ond, ur#ărind articolele 'u$licate, - unele din ele scrise, desi)ur,de E% Brote, dar *ără se#nătură - constată# că se ur#ează o linie'olitică *oarte #oderată, de concesii n *aţa )uvernului şi re)i#ului

dualist n )eneral% 8ceasta nu nsea#nă că nu a'ar şi unele #aterialede valoare% 8st*el, I% /lavici 'u$lică o nuvelă =/ac şi 'etec>, iar E% Brotecontinuă seria studiilor cu caracter de#o)ra*ic, *oarte docu#entate%

&acă . &eşte'tarea. a reuşit să devină, din 'ăcate, o o)lindă *idelă anoii orientări 'olitice, 'reconizată de cei trei vec0i tri$unişti, ea nu a'utut totuşi să a6un)ă şi o a*acere renta$ilă% 8nii dinaintea 'ri#uluirăz$oi #ondial se caracterizează 'rintr-o radicalizare a #entalităţii#aselor ro#(neşti din Transilvania, aşa că 'rea 'uţini oa#eni seinteresau de articolele .&eşte'tării.% La !" iunie 191!, E% Brote i

co#unica lui A% an)ra că *oaia se e'ediază n nu#ai @<< de ee#-'lare% &in acest nu#ăr nsă, doar c(teva a$ona#ente erau 'lătite;7%Fali#entul a'ărea şi aici la orizont% ai a#inti# că, atunci c(nd

c(ţiva 'rieteni 'olitici ai lui A% an)ra 'lănuiesc să editeze un ziar laBuda'esta, E% Brote - deşi nu a'ro$ă ntrutotul ideea - le scrie că este)ata să-şi dea concursul, tri#iţ(nd să'tă#(nal un articol, 'entru ore#uneraţie de ;< coroane% n 'lus, le co#unică .dacă veţi a'ela lati#'ul său la #ine 'entru a conduce *oaia, sunt )ata să 'ri#esc şiaceastă sarcină n condiţiuni convena$ile.;C%

n 1911 şi la nce'utul anului 191! continuă dis'uta dintre .Tri$una.şi conducerea artidului aţional% +on*lictul s-a nc0eiat la " #artie191!, n ur#a #ediaţiei lui +onstantin /tere, re'rezentant al cercurilor'olitice din 3o#(nia, care doreau să ai$ă la dis'oziţie 'este #unţi, o#işcare naţională unitară% /e 0otăra acu# ca .Tri$una. să *uzioneze cu.3o#(nul., ziarul artidului aţional 3o#(n% n realitate ea dis'ărea,lăs(nd loc .3o#(nului.%

/e nc0eia ast*el, du'ă o acţiune de !C de ani, #işcarea tri$unistă% Tinerii tri$unişti, )ru'aţi n 6urul lui 2% Do)a - oricare ar *i *ost

nenţele)erile lor cu vec0ea )eneraţie tri$unistă - s-au dovedit totuşi'artizanii unor idei ase#ănătoare% :i unii şi alţii au lu'tat, la vre#ealor, contra *or#elor )oale, 'entru o #işcare cu un real conţinutecono#ic şi 'olitic, 'usă n slu6$a #aselor, 'entru o le)ătură c(t #aistr(nsă cu 3o#(nia% &e Ia I% /lavici şi E% Brote, '(nă la 2% Do)a,tri$uniştii au constituit, ti#' de trei decenii, ele#entul cel #ai dina#icdin #işcarea naţională transilvăneană% T(năra )eneraţie aducea nsă n'lus credinţa vie ntr-o a'ro'iată unire a Transilvaniei cu 3o#(nia%3e'rezen tanţii săi erau ani#aţi de un ro#antis# revoluţionar, *iind

;@ .&eşte'tarea.% AIII =191!>, nr% 1 ="1C ianuarie>%;7 8r0iva Bi$liotecii Institutului itro'olitan /i$iu, Fond A% an)ra, doc ;9C%;C 8r0iva B%+%/%, doc% / II !-C"%



#ai 'uţin sce'tici ca vec0ii tri$unişti%3esta$ilirea nţele)erii n 'artid *ăcea 'osi$ilă reluarea tratativelor

cu )uvernul% n a*ara oa#enilor 'olitici transilvăneni, cercurile 'oliticedin Bucureşti, Buda'esta şi Aiena, alar#ate de ncordareainternaţională cresc(ndă, căutau să a'laneze vec0ile nenţele)eri%

nce'utul unei acţiuni concrete se *ace 'rin convor$irile 'urtate laBuda'esta, ntre o#ul 'olitic li$eral din 3o#(nia 8leandru+onstantinescu şi contele Tisza, la !1 şi !! noie#$rie 191!;9% Ur#ează, n dece#$rie, o 'ri#ă discuţie ntre :te*an Tisza şi T% i0ali%

re)ătirea tratativelor dovedea că din nou artidul aţional 3o#(nse a*la 'e una din căile su)erate de E% Brote, ncă de #ultă vre#e% naceste condiţii, era nor#al ca E% Brote să ncerce o rea'ro'iere de'artid, o revenire n arena 'olitică% +onsider(ndu-1 'e I% i0u #ai 'uţinatins de 'asiunile 'olitice ale ulti#ilor ani, i scrie la 1; noie#$rie 191!,

cer(ndu-i o ntrevedere% +rede că este de datoria lui .a nu sta cu #(na n s(n şi a 'rivi la o stare de lucruri care la *iecare din noi tre$uie să nes'orească )ri6ile #ari 'entru viitor% 8titudinea d-voastră 'olitică,liniştită, o$iectivă şi totuşi nsu*leţită de vă'aie naţională #ă ndea#năa nnoda le)ăturile noastre vec0i şi ntreru'te 'rin detaşarea #ea,adres(ndu-vă 'rin aceste şire a#icale ru)ă#intea a-#i da 'rile6ul unuisc0i#$ de vederi cu d-voastră.4<% u şti# dacă I% i0u a răs'uns saunu%

3etra)erea sa 'olitică din ulti#a vre#e ar 'resu'une, #ai cur(nd,

un re*uz% &e *a't, răs'unsul nu #ai 'rezenta nicio i#'ortanţă% E% Brotenu avea cu# să ştie că, n #o#entul c(nd se 're)ătea să reia lu'ta'olitică, s*(rşitul era a'roa'e%

2 'resi#ţire totuşi avusese% Era $olnav de ini#ă, $oală #oştenită dela tatăl său% La 7!< dece#$rie 1911 şi notase .ulti#a dorinţă. 'e o$ucată de 0(rtie .%%%tru'ul să-#i *ie n#or#(ntat - scria el - c(t se'oate de si#'lu, n tăcere, cu un sin)ur 'reot, *ără c(ntări, *ărăcoroane, *ără #uzici, *ără alai şi aşezat n cri'ta *a#ilială din3ăşinari.41% 8cu#, vor$ele se #'lineau, 'e neaşte'tate, eact du'ă un

an%8 #urit la "1C dece#$rie 191!, di#ineaţa, ntr-o cli'ă, n ti#' cescria la #asa lui de lucru% &e la Braşov a *ost dus la 3ăşinari, unde a*ost n#or#(ntat la 7!< dece#$rie, la orele 4 du'ă-a#iază, n cri'ta*a#iliei, 'recu# dorise%

e 'iatra de #or#(nt, su$ nu#ele lui Ioan Brote, al 8nei Brote,născută o'ovici-Barcianu şi al lui 8)nes4! Brote, s-a adău)at ncă un

;9 8r0iva Istorică +entrală a /tatului, Fond +asa re)aă, doc% ;<191!%4<

Ioan i0u, 8picuiri din gândurile mele politice culturale economice, /i$iu,19;C, '% ;4;-;44%41 Eu)en Brote =necrolo)> n .&eşte'tarea., AIII =191!>, nr% 49 =@19 dece#$rie>%4! 8na, 'ri#a sa soţie%



nu#e şi două date Eu)en Brote% 1C"<-191!%



%nce!ere

La ca'ătul e'unerii noastre, este *iresc sa ncercă# un $ilanţ%ersonalitatea unui o#, at(t de co#'leă, nu 'oate *i 'rinsă ntr-o

sin)ură *or#ulă, 'ozitivă sau ne)ativă% +eea ce este vala$il 'entrutoată lu#ea se 'otriveşte cu at(t #ai #ult lui E% Brote, *irecontradictorie, )reu de desci*rat, ani#ată de $une intenţii, dar şi dere)reta$ile rătăciri% 8 *ost, *ără nicio ndoială, un o# inteli)ent, cu o#inte li#'ede, av(nd o cultură solidă şi darul de a-şi e'une - n vor$ăsau scris - ideile n c0i' clar, 'e nţelesul oricui% 8 *ost, *ără ndoială, un$un 'ro'a)andist al cauzei naţionale, un şe* care ştia să atra)ă, să#o$ilizeze, să or)anizeze%

8 *ost nsă - oric(t ar 'ărea de 'aradoal - şi o *ire co#'licată, ade't

nu nea'ărat al intri)ilor, dar al 'oliticii ela$orate cu uşile nc0ise, aldru#urilor tainice, ocolite5 un o# cu 'uţini 'rieteni, inca'a$il să sea'ro'ie de alţii 'este o anu#ită li#ită% 3i)id şi rece n a'arenţă, era n*ond un entuziast, şi nu o dată, s-a lăsat condus de 'ati#ă% Dreşelile lui'ot *i, crede#, #ăcar 'arţial, răscu#'ărate de o de'lină onestitate% 8*ost un o# care a crezut n idei - $une sau rele - şi nu a ncercat ni#icaltceva, toată viaţa, dec(t realizarea acestora, n niciun caz strictulavanta6 #aterial% Eşecurile lui *inanciare, #oartea n sărăcie, sunt odovadă clară%

ai #ult nsă dec(t calităţile şi de*ectele 'ersonale, crede# că'rezintă i#'ortanţă rezultatele concrete ale activităţii sale% Un o# carea 6ucat un rol - #ai #are sau #ai #ic - n istorie nu este at(t $un saurău n sine, c(t $un sau rău 'rin in*luenţa 'e care a eercitat-o asu'rasocietăţii, 'rin realizările sau eşecurile lui% ornind de la această $ază,intră# ntr-un do#eniu #ai concret şi 'ute# #ai uşor a'recia ce a n*ă'tuit şi ce nu a 'utut n*ă'tui sau a )reşit E% Brote%

ri#ii ani ai activităţii sale sunt do#inaţi de 'reocu'ări culturale, n$ună 'arte su$ in*luenţa curentu lui 6uni#ist din 3o#(nia% n critica

.*or#elor *ără *ond. transilvănene, E% Brote a dovedit, deşi *oarte t(năr,că ştie să ada'teze 'er*ect la condiţiile locale doctrina #aioresciană% 8*ost unul din cei nu 'rea #ulţi care au contri$uit, n deceniul al AIII-leaal secolului trecut, la 'uri*icarea culturii transilvănene, la #ai str(nsa eile)are de 'o'or şi a'ro'ierea ei de viaţa intelectuală din statul ro#(n%&eşi #'re6urările ulterioare şi 'ro'ria-i vocaţie l-au nde'ărtat #ait(rziu de activitatea culturală 'ro'riu-zisă, ceea ce a realizat ti#' dec(ţiva ani, n tinereţe, #erită a *i a#intit la 'artea 'ozitivă a $ilanţuluinostru%

&esi)ur, adevărata vocaţie a lui E% Brote a *ost cea de econo#ist%iciodată, c0iar atunci c(nd se ocu'ă de cultură sau *ace 'olitică, el nuse ru'e co#'let de 'reocu'ările econo#ice şi sociale% 8)rono# cu



studii te#einice, a 'racticat şi #eseria n sine, dar 'rinci'alele'reocu'ări şi le-a ndre'tat s're re*or#ele de structură necesare necono#ia a)ricolă şi viaţa la sate% 8 avut 'rinci'alul rol n n*iinţarea şi'ri#ii ani de *uncţionare a 3euniunii ro#(ne de a)ricultură din co-#itatul /i$iului, societate care-şi 'ro'unea ridicarea #aterială a

ţărăni#ii, 'rin nsuşirea unor #ai $une 'rocedee a)ricole% 8 realizat#ult 'entru ţărăni#ea transilvăneană, căut(nd să *acă din ea o *orţăactivă şi conştientă n viaţa econo#ică şi 'olitică%

8cţiunea nce'ută n Transilvania a continuat-o, 'e o scară #ai #ică,dar cu o e'erienţă su'erioară şi ener)ie s'orită, la Dăiceana, nvec0ea 3o#(nie% El credea că ridicarea econo#ică şi culturală a satuluiro#(nesc era, n vre#ea aceea, cerinţa *unda#entală a dezvoltăriisocietăţii noastre% e ţăran l considera .tal'a ţării ., de s'orirea'onderii sale econo#ice şi 'olitice socotind că de'inde viitorul ntre)ii

naţiuni% rinci'alul #i6loc 'reconizat era nsoţirea ţăranilor, coo-'erativizarea5 n acest do#eniu, este un 'recursor% 8su'ra li#itelorconce'ţiei sale nu #ai insistă#, căci sunt clare E% Brote asu'raa'reciat rolul ţărăni#ii, neintuind ridicarea noilor *orţerevoluţionare, iar 'e de altă 'arte nu a nţeles că ntărirea acesteia nuse 'oate realiza dec(t 'rintr-o re*or#ă econo#ică şi socială radicală,'rin e'ro'rierea #oşiilor, 'rin des*iinţarea #oşieri#ii ca clasă% 2ricarear *i li#itele, activitatea sa at(t de entuziastă şi dezinteresată n *olosulţărăni#ii #erită a *i su$liniată şi a'reciată 'ozitiv%

/e adau)ă, tot la s*era 'reocu'ărilor econo#ice, ad#inistrarea, ti#'de #ai #ulţi ani, cu 'rice'ere, a *ondurilor 8strei şi itro'oliei din/i$iu% +onsolidarea *inanciară a acestor instituţii a servit cauza ro#(-nilor din Transilvania, n 'ri#ul r(nd #enţinerea şi dezvoltarea nvăţă#(ntului ro#(nesc% &e ase#enea, nu tre$uie uitat nici rolul lui E%Brote n 're)ătirea şi $una des*ăşurare a e'oziţiei industriale de la/i$iu, din anul 1CC1% n s*(rşit, 'rin nu#eroase articole şi studii, el ainsistat n 'er#anenţă 'entru dezvoltarea unei trainice econo#iiro#(neşti%

&e *a't, activitatea econo#ică, socială şi culturală a lui E% Brote acă'ătat, cu unele ece'ţii, a'recieri n )eneral *avora$ile% rinci'aleledeose$iri de 'ăreri a'ar nsă c(nd trece# la s*era activităţii 'olitice%

ai nt(i, tre$uie *ăcută o 'recizare% olitica nu 'oate *i 'rivită izolat5ea nsu#ează, de *a't, şi realizările de natură econo#ică sau culturală%8tunci c(nd E% Brote şi tovarăşii săi introduc la .Tele)ra*ul ro#(n.orto)ra*ia *onetică, ei intre'rind, desi)ur, o o'eră culturală, dar nacelaşi ti#', *acilit(nd ast*el răs'(ndirea 'resei şi literaturii n 'o'or şia'ro'iind orto)ra*ia transilvăneană de cea din 3o#(nia, su$liniind deci

u nitatea de li#$ă şi cultură a ro#(nilor, acţionează, *ireşte, şi ndo#eniul 'olitic% La *el, atunci c(nd E% Brote a*ir#ă răs'icat că *ără o$ază econo#ică serioasă nu 'oate eista o adevărată #işcare



naţională ro#(nească, atunci c(nd *ace tot ce-i stă n 'utinţă 'entruconsolidarea econo#ică a ro#(nilor, el ne a'are at(t ca econo#ist, c(tşi ca o# 'olitic% &in acest 'unct de vedere, a *ost un o# 'olitic #odern, nţele)(nd *oarte $ine că si#'la 'ro'a)andă, cuvintele #ari, dacă nusunt s'ri6inite 'e *a'te, dacă nu au o $ază #aterială, nu valorează

ni#ic%&ar, deşi nu 'ute# deli#ita o activitate 'olitică 'ură, ru'tă de alte'reocu'ări, vo# a#inti totuşi acele acţiuni, unde *actorul 'olitic este#ai 're)nant% 8st *el, n 'ri#ul r(nd, cronolo)ic, dar şi ca se#ni*icaţie,a'are nte#eierea .Tri$unei., n 1CC4, la n*ă'tuirea căreia E% Brote,alături de I% /lavici, a avut rolul 'rinci'al% 2ricare ar *i li#itele şi c0iar)reşelile ziarului şi )ru'ării din 6urul său - 'e care le-a# analizatdetaliat n cu'rinsul lucrării - un *a't este si)ur ti#' de a'roa'e treidecenii tri$uniştii au re'rezentat *actorul cel #ai activ din #işcarea

naţională5 ziarul lor a *ost cea #ai $ună şcoală 'olitică 'entru nu#eroşiro#(ni transilvăneni%&acă .Tri$una. are #ulte #erite, cel #ai de sea#ă ră#(ne totuşi

i#'unerea acţiunii #e#orandiste5 n declanşarea şi n des*ăşurarea eiiniţială, n atra)erea #aselor n 6urul ideilor #e#orandiste, E% Brotecare, du'ă 1C9<, ră#(ne 'rinci'alul conducător al )ru'ării tri$uniste,are un rol nse#nat% n acelaşi ti#', el a avut #eritul de a *i nţeles că#işcarea nu se 'oate des*ăşura izolat5 de aici, e*orturile lui 'entrurealiza rea unei alianţe cu slovacii şi s(r$ii din Un)aria - E% Brote *iind

un 'recursor şi n istoria relaţiilor celor trei 'o'oare - şi #ai ales 'entruo c(t #ai str(nsă le)ătură cu 3o#(nia% n 'ro$le#a relaţiilor dintre'o'oarele ro#(n şi #a)0iar, el a văzut 6ust, ne#ani*est(nd nicic(ndşovinis#, a*ir#(nd cu tărie necesitatea unei a'ro'ieri% 8re, dease#enea, #eritul de a *i insistat - de-a lun)ul #ultor ani - 'entrurealizarea unei cola$orări ntre ro#(ni şi )er#anii care trăiesc alăturide ei%

&u'ă 1C9;, retră)(ndu-se la Bucureşti, E% Brote a de'us o intensă#uncă 'ro'a)andistică, at(t 'e 'lan intern c(t şi 'e 'lan etern,

'entru lă#urirea o'iniei 'u$lice euro'ene asu'ra 'ro$le#ei naţionalero#(neşti%+artea sa, "estiunea român0 în Transilvania şi Ungaria, a constituit

ti#' de #ulţi ani 'rinci'alul #i6loc de in*or#are a oa#enilor 'oliticieuro'eni n ce 'riveşte revendicările ro#(neşti5 c0iar şi astăzi, ea nu'oate *i i)norată de istoric%

ncă o latură a activităţii lui E% Brote care nu 'oate *i a'reciată dec(t'ozitiv este 'u$licistica% u#eroasele articole 'u$licate din tinereţe'(nă la s*(rşitul vieţii, alături de cele c(teva volu#e şi $roşuri, ne 'un

n *aţa unui re#arca$il )azetar şi scriitor 'olitic% rinci'alelecaracteristici sunt stilul so$ru, de o #are li#'ezi#e şi 'uterea desiste#atizare a #aterialului% &u'ă vec0ea )eneraţie a ziariştilor



transilvăneni, 'osesorii unui stil )reoi şi unor idei nu ntotdeauna clare,E% Brote şi alţi c(ţiva cola$oratori ai .Tele)ra*ului ro#(n. şi ai.Tri$unei. aduc n )azetăria ardeleană un s'irit nou, #ai li#'ede, o'reocu'are su'erioară at(t 'entru *or#ă, c(t şi 'entru *ond% +0iarco#'arat cu I% /lavici - desi)ur )azetarul, nu scriitorul - E% Brote a'are

su'erior, 'rin claritate, care este una din nsuşirile cele #ai 'reţioaseale unui ziarist%rin su$linierea at(tor realizări nu ur#ări# să ascunde# 'artea

ne)ativă sau discuta$ilă a activităţii lui E% Brote% Bur)0ez 'rin naştere,'rin educaţie şi 'rin *ire, el a *ost un s'irit le)alist şi iu$itor de ordine%artizan al re*or#elor, nu a avut nicio nţele)ere 'entru acţiunearevoluţionară% +a şi I% /lavici, el a crezut n necesitatea istorică ai#'eriului 0a$s$ur)ic sau, cel 'uţin, n i#'osi$ilitatea distru)erii lui%&in această credinţă constantă derivă şi )reşelile celor doi 'rieteni

'olitici% &acă #onar0ia austro-un)ară avea să se #enţină, ro#(nii din Transilvania tre$uiau să acce'te '(nă la ur#ă o rezolvare doar 'arţialăa cererilor lor, n cadrul acestui stat% E% Brote s-a orientat iniţial s'reAiena, iar a'oi, c(nd eşecul e#orandu#ului a dovedit că cercurile'olitice din Aiena nu vor sau nu 'ot să i a6ute 'e ro#(ni, a 'reconizatşi a 'us n a'licare tre'tat, '(nă la #oarte, ideea unor tratative, 'entru)ăsirea unui co#'ro#is cu )uvernul un)ar% Iar n 191<, consider(nd căartidul aţional 3o#(n nu #er)e su*icient de re'ede 'e calea indicatăde el, a co#is eroarea *unda#entală se'ararea de 'artid, ca şi cu#,

*ără o solidă or)anizaţie 'olitică, ro#(nii ar *i 'utut trata cu )uvernul%&acă ideea tratativelor n sine era o iluzie - #ai uşor de criticat astăzidec(t atunci - dezertarea *inală a *ost desi)ur o )reşeală, care nu se'oate 6usti*ica%

&acă E% Brote nu a intuit i#inenţa destră#ării #onar0iei0a$s$ur)ice, a'ro'ierea ceasului c(nd 'ro$le#a naţională ro#(neascăavea să-şi )ăsească rezol varea, aceasta nu nsea#nă că, 'rin ntrea)asa activitate, nu a contri$uit la lu'ta 'entru unirea Transilvaniei cu3o#(nia% &i#'otrivă, du'ă cu# a# arătat, el a *ăcut #ult 'entru

consolidarea relaţiilor dintre transilvăneni şi statul ro#(n%2 altă eroare a lui E% Brote, care l-a costat scu#', a *ost le)ătura'rea str(nsă, a'roa'e eclusivă, cu artidul aţional Li$eral din3o#(nia% &esi)ur, nu tre$uie su'raa'reciată in*luenţa lui &%8% /turdzaasu'ra conce'ţiei şi acţiunilor sale5 cei doi s-au a'ro'iat toc#ai *iindcăaveau, de la nce'ut, unele idei, 'recu# şi unele trăsături de educaţieşi caracter co#une% &e *a't, du'ă se'ararea de &%8% /turdza, E% Broteşi-a continuat netul$urat, *ără sc0i#$ări, linia 'olitică% Totuşi, a'ro'i-erea ea)erată de li$erali nu a *ăcut $ine nici cauzei naţionale - care

era deseori *olosită ca ar#ă de 'artid - nici lui E% Brote, silit '(nă laur#ă să 'ărăsească Dăiceana n condiţiile 'e care le cunoaşte#,'ierz(ndu-şi averea, 'artizanii 'olitici şi c0iar unii 'rieteni 'ersonali%



&ar, c0iar nainte, ne'o'ularitatea cresc(ndă care l ncon6ura 'e şe*ulli$eralilor nu a 'utut dec(t să i dăuneze şi lui% Tot 'rin le)ăturile culi$eralii se e'lică - cel 'uţin 'arţial - trecerea lui n 3o#(nia, n 1C9;,un 'as care l-a costat 'ierderea #ultor si#'atii şi nde'ărtarea,izolarea tre'tată, de #asele transilvănene, de *orţa vie a #işcării

naţionale%&acă la )reşelile 'olitice a#intite, adău)ă# şi stilul de #uncă al luiE% Brote, ascuns, uneori nenţeles c0iar de 'ro'rii 'artizani, 'ute# nţele)e nu#eroasele atacuri a căror victi#ă a *ost #ai ales n ti#'ulvieţii, căci du'ă #oarte a avut 'arte #ai cur(nd de uitare%

Interesantă 'rin cul#ile şi 'ră$uşirile ei, viaţa lui E% Brote nu estetotuşi istoria unui ratat, unui o# care a ncercat să nainteze #'otrivacurentului5 este istoria unor eşecuri, dar şi a unor #'liniri, a unor reali-zări, care şi au locul lor n istoria noastră #odernă%

n ciuda li#itelor şi )reşelilor, el ră#(ne o 'ersonalitate nse#nată a#işcării naţionale transilvănene de la s*(rşitul secolului al ?I?-lea şi nce'utul secolului nostru%



A,tr#ct

Aer little $as $een Written a$out t0e 3o#anian Translvanian'olitician Eu)en Brote, alt0ou)0 0is li*e is interestin) enou)0 to

deserve a dee'er and #ore detailed 'resentation% Basin) #sel*es'eciall on un'u$lis0ed arc0ival #aterial and on t0e 'ress o* 0is da,I 0ave tried to reconstruct $ot0 0is 'olitical career, as Well as certainas'ects o* t0e Translvanian 3o#anian national #ove#ent n t0e late?I?t0 and earl ??t0 centur%

Eu)en Brote Was $orn on t0e !9 t0 ove#$er11t0 &ece#$er 1C"< in3ăşinari, a villa)e near /i$iu% Ge Went to ele#entar sc0ool at 3ăşinari,continued 0is sc0oolin) at t0e Evan)elic =Der#an> D#nasiu# o* /i$iu$etWeen 1C@<-1C@4 and at t0e Der#an /tate /econdar sc0ool at /i$iu

$etWeen 1C@4-1C@C% &urin) t0e ears 1C@C-1C7<, 0e studied at t0ea)ricultural 8cade# *ro# a)arKvJr =Un)arisc0 8lten$ur)>, a littletoWn n t0e West o* Gun)ar%

&urin) t0is 'eriod, t0e 8ustro-Gun)arian &ualist accord Wasconcluded in 1C@75 Translvania Was anneed to Gun)ar and t0estatus o* t0e Translvanian 3o#anians s0ar'l deteriorated%

X0ile still a oun) a)rono#ist, E% Brote 6oined t0e national#ove#ent o* t0e Translvanian 3o#anians directed a)ainst t0e dualistaccord and its anti-3o#anian discri#ination%

8s o* 1C7;, E% Brote contri$uted to t0e neWs'a'er .Econo#ul.,a''earin) at Bla65 t0en, durin) t0e ears 1C7@-1C77, 0e contri$uted tot0e .Foişoara Tele)ra*ului ro#(n., a su''le#ent o* .Tele)ra*ul ro#(n. n /i$iu% T0ou)0 still ver oun), 0e Wrote so#e resoundin) articlesa)ainst t0e .e#'t *or#s. o* Translvanian culture5 at t0e sa#e ti#e0e 'roclai#ed t0e role o* criticis# 0e de#anded a $etter or)anizationo* t0e national #ove#ent and a #ore realistic 'olic%

Ge o$tained 0is *irst 'olitical 'osition n t0e leaders0i' o* 8stra =t0e Translvanian 8ssociation *or 3o#anian literature and culture>, $ein)

elected as a su'ervisor n 1C775 0e $eca#e cas0ier n 1CC; andsi#ultaneousl Was also elected as an alternate #e#$er o* t0e +entral+o##ittee $ 8stra5 0e re#ained Wit0 8stra until 1CCC% BetWeen 1C79-1CCC E% Brote Was also a #e#$er o* t0e +onsistor o* t0e 2rt0odoetro'olitan /eat n /i$iu, n W0ic0 ca'acit, 0e dealt Wit0 *inancial'ro$le#s% B 0is activit 0e contri$uted a )reat deal to increasin) t0e*unds o* $ot0 t0ese institutions%

8t t0e Pul 1C7C con*erence o* t0e Translvanian 3o#anian ationalart, E% Brote Was elected a #e#$er o* t0e +entral +o##ittee% But 0e

Was not reelected n 1CC15 t0at Was t0e ear W0en t0e ational art o* Translvania *used Wit0 t0at o* t0e Banat and Gun)ar and t0usconstituted a sin)le 3o#anian ational art% T0e tactics o* t0e neW



'art Would $eco#e .'assivis#. - t0e non-'artici'ationi Gun)arian'olitical li*e, es'eciall in 'arlia#entar elections%

n 8'ril 1CC4 E% Brote, to)et0er Wil0 Ioan /lavici and ot0erre'resentatives o* 0is )eneration, esta$lis0ed n /i$iu t0e neWs'a'er.Tri$una.% For #an ears .Tri$una. Would re'resent t0e #ost active

ele#ent o* t0e 3o#anian national #ove#ent% T0e de#anded a closerrelations0i' Wit0 3o#ania, ra''roc0e#ent Wit0 t0e 'olitical circles o*Aiena, and colla$oration Wit0 t0e ot0er o''ressed 'eo'les o* Gun)ar%8s *or 'olitical tactics, t0e Would 0ave lied *ro# t0e $e)innin) =event0ou)0 t0e did not ad#it it o'enl> to 0ave le*t .'assivis#. andentered active 'arlia#entar li*e% .Tri$una. looed *or and *ound astron) su''ort in t0e 'easant #asses% To E% Brote t0e 'easantr Wast0e $asis o* t0e countr% To 0el' t0ese #asses, 0e created n Fe$ruar1CCC n t0e count o* /i$iu .T0e 3o#anian union *or a)riculture. and

'u$lis0ed $oolets to 'o'ularize a)ricultural noWled)e% T0ou)0 t0e Were not su''orted $ t0e leaders o* t0e national#ove#ent, t0e tri$unists )raduall succeeded n i#'osin) t0e#selves%n a 1CC7 t0e Were elected to t0e +entral +o##ittee o* t0e3o#anian ational art I% /lavici as secretar and E% Brote as cas0ier%1CC7 Was t0e ear W0en t0e tactics o* .'assivis#. Were )eneralizedand W0en in *act $e)an t0e e#orandist ca#'ai)n% +ertain 3o#anian'oliticians Wanted to 'resent to t0e +roWn a #e#orandu# re*lectin)t0e di**icult situation o* t0e 3o#anian 'o'ulation% 8)ainst t0e

su''orters o* t0e e#orandu# =led $ t0e Tri$unists>, ot0er leaders o*t0e national #ove#ent considered t0e #o#ent as ino''ortune%&urin) t0e ears 1CC7-1C9! occurred t0e stri*e $etWeen t0e

ad0erents and o''onents o* t0e e#orandu# #ove#ent% E% Brote,a*ter I% /lavicis de'arture to Buc0arest, re#ained t0e #ana)er o* t0e.Tri$una. and n 1C9< Was elected vice-'resident o* t0e 3o#anianational art% Ge Was one o* t0e #ost active su''orters o* t0ee#orandu#% 8t t0e national con*erence o* Pa nuar C!< 1C9!, W0ent0e decisive *i)0t too 'lace $etWeen E% Brote and t0e anti-

#e#orandist 8% ocioni, E% Brotes 'artisans )ained t0e da% 8 neWart leaders0i' Was elected Wit0 Ioan 3aţiu as 'resident, D% o' deBăseşti and E% Brote as *irst and second vice-'residents res'ectivel,and A% Lucaciu as )eneral secretar%

T0e Gun)arian and Der#an translation o* t0e e#orandu# Wasentrusted to E% Brote5 so Was its 'rintin) - at t0e .rintin) Institute. in/i$iu, W0ose oWner 0ad $eco#e E% Brote% Ge Was also res'onsi$le *or0avin) or)anized t0e arrival in Aienna on t0e !Ct0 o* a 1C9! o* ani#'osin) 3o#anian dele)ation o* ;<< 'ersons% In s'ite o* all ste's

taen t0e e#orandu# Was not received $ t0e E#'eror% But t0eaction did not sto' 0ere% T0e increase o* t0e revolutionar s'irit n t0e#asses, t0e solidarit o* 'u$lic o'inion n 3o#ania, t0e attention o* all



Euro'e toWard t0e Translvanian 'ro$le# and *inall t0e trial W0ic0too 'lace =a 1C94>, all contri$uted to #ae out o* t0ise#orandu# t0e startin) 'oint o* suc0 events W0ic0 Were to s0ae t0edualistic structure%

In /e'te#$er and 2cto$er 1C9!, E% Brote Went to artin, ca'ital o*

t0e /lovaian national #ove#ent, to Va)re$, ca'ital o* +roatia and toovi /ad, t0e #ain centre o* t0e /er$s n Gun)ar% T0e activit W0ic00e initiated Would lead to t0e conclusion o* t0e 3o#ano-/lova-/er$8lliance o* 1C9"%

T0reatened Wit0 a series o* 'olitical laW suits, E% Brote le*t Gun)ar n t0e /u##er o* 1C9; and esta$lis0ed 0i#sel* in Buc0arest% Gere 0e$e)an an intense activit to 'o'ularize t0e 3o#anian national cause% T0e #ost i#'ortant result Was 0is Wor @ie Rumnische 3rage în8ie#en#<rgen und Ungarn/ Eine polilische @enschrift , 'u$lis0ed in

1C9" in Berlin and translated t0e sa#e ear into 3o#anian and n 1C9@into Italian%/u##arizin) W0at Was in *act alread an idea o* t0e Tri$unists and

assertin) t0at t0e tactics o* .'assivis#. 0ad not $rou)0t an$etter#ent n t0e 3o#anians situation, E% Brote and 0is 'artisans *ro# Translvania $e)an to declare t0e#selves read *or ado'tin) a)ain a'olic o* .activis#.% T0e con*rontation $etWeen t0e sustainers o* $ot0tactics en)endered a lon) crisis n t0e national #ove#ent, W0ic0 Would0ardl co#e to an end even in 19<", W0en .activis#. Was *inall

)enerall acce'ted% E% Brotes su''orters lost control o* .Tri$una. andinstead *ounded n 8rad, at t0e end o* 1C9@, a neW 'a'er .Tri$unao'orului., W0ic0 Would ado't t0e na#e .Tri$una. n 19<4, W0en t0eori)inal .Tri$una. o* /i$iu ceased 'u$lication%

3e#ainin) n Buc0arest Wit0out a *inancial $ase, E% Brote acce'tedt0e 'ro'osal o* 0is 'olitical *riend, t0e Li$eral 'ri#e #inister &i#itrie 8%/turdza, to settle doWn on /turdzas estate Dăiceana =in oldavia> andcultivate it in 'artners0i'% 8s lon) as 0e re#ained t0ere, $etWeen1C9C-19<C, E% Brote Was ver active, trin) to #odernize t0e estate

W0ic0 Was under 0is #ana)e#ent and at t0e sa#e ti#e to i#'rove t0eli*e o* t0e 'easants% T0ans to 0is care, a o'ular Ban Was *ounded nDăiceana in 19<!, and in 19<7, t0e *irst *ederated netWor o* o'ularBans in 3o#ania% But n 19<C 0e 0ad a con*lict Wit0 &%8% /turdza andWas o$li)ed to leave t0e estate, losin) all t0e #one 0e 0ad invested init%

Even W0ile retired at Dăiceana, E% Brote e't constantl n closecontact Wit0 t0e Translvanian national #ove#ent% Ge sustained t0e'olic o* .activis#. n nu#erous articles n t0e neWs 'a'ers% Ge

'u$lis0ed n 1C99, n unic0, 0is Wor @as magQarische Ungarn undder @rei#und, W0ere 0e tried to draW Der#ans attention to t0e3o#anian national 'ro$le#% Ge 'ronounced 0i#sel* *or t0e





Ind!ce de &ero#ne

A8l$ini, /e'ti#iu 19, !;, !4, !7, !C, 4!, 49, @@, 7@, C4, C@, C7, CC, 9<,

91, 97, 99, 1<1, 1<;, 1<4, 1<", 1<@, 1<7, 1<9, 11<, 111, 11!, 11;, 114,11", 11@, 1!<, 1!1, 1!;, 1!C, 1"", 1"7, 1@", 1C<8l$ini, Tit Liviu 1<9, 11!, 1!<, 1!1, 1!;, 1!48l$u, icolae 1!8lecsandri, Aasile ;C8leandrescu, Dri)ore ;C8ndrJss, Iuliu 1@8u)ustini, Dustav 9;, 94, 11!, 114, 1!<, 1;!8urelian, %/% 1;"

BBariţiu, Deor)e 1", !1, ;;, ;C, 4<, 41, 4", 47, @C, 7!Băiulescu, Bartolo#eu !9Bălcescu, icolae ;CBec0nitz, Ioan !C, "!, "4, @", 71, 7CBianu, Ioan "@, "7, "C, @4, @7, @C, 7<, 71 7!, 7;, 74, 7", 7@, 77, 7C,

79, C<, 9!, 9C, 1<1, 1<!, 1<;, 1<4, 1<", 1<@, 1<7, 1<C, 1<9, 11;, 1;@,14!, 14;, 1"!, 1"", 1"7, 1@!

Bo)dan-&uică, Deor)e 1!<, 1!1, 1!!Boia, Lucian 7, 9;, 1C@Boiu, Va0aria 4"Bolintineanu, &% ;CBolo)a, Iaco$ ;9Botto, Iulius 9CBalş "CBalş, Voe 1;9Bar$u, atriciu 77, C1, C4, 111

Barcianu, &aniil o'ovici 1<, !7, !C, ;@, ;7, 4<, 41, @1, @@, 77, C4,C@, 1<!, 1<;, 111, 11!, 1!<, 1!!Barcianu, /ava o'ovici 1<, 1;, !7Brediceanu, +oriolan 74, 77Brote, *a#ilia 11, 1!, 4C, 1"@Brote, 8dela 91, 1;@Brote, 8na =născută o'ovici Barcianu> 11, 1!, 1;, 19<Brote, 8na =sora lui E% Brote>, 1!, !CBrote, 8na =8)nes> 49, 19<, 1";, 17"

Brote, Liviu 1!Brote, inerva 49Brote, etru 9





3Fili', 8leandru 77, C1, C4Fili'escu, 8urelia @@Fili'escu, icolae 1<@Fodor, A% 1!!, 1!;

Francisc Iosi* I 1@, 9<, 1;4GDalan, 8%D% 14CDane, % ;CDavarrv "CDavrilă, E% 94, 114Deor)escu, Ioan 9!Do)a, 2ctavian 1<, 1C;, 1C4, 1C", 1C9%

Doldiş, Iosi* 1@1Doldiş, Aasile 1!1, 1;;, 1@!Drădiştcanu, I%+% 9C

4Galasa, 8% 11!, 11 4Garet, /'iru 147, 14CGasdeu, B%% "C, 1;<Gaşe)anu, 1% 11

Gelden$er), 8dela de =vezi 8dela Brote>Gelden$er), Aictor 91Gitc0ins, Meit0 !1, !@Godoş, E% @@Godoşiu, Iosi* ;9, 4"Godia, ilan 1@CGossu-Lon)in, Francisc 77, 97Gun)aricus ='seudoni# Eu)en Brote> 1"C

IIercan, erva 1!7I)nat, A% 77, C4Ionescu, icolae 1 ;<Ionescu, /tan 8% 11, 1!Ior)a, icolae "

Posi#ovic, % 114

6 M0uen-Gedervăr, +arol 1C<



Mo)ălniceanu, i0ail ";, 7@

LLazăr, D% C4Le$u, 8leandru 4<, 41

Lucaciu, Aasile @C, 74, 7", 7@, 77, 7C, ;;, 8, C@, CC, 9<, 9;, 1<@,111, 1!;, 1!C, 1;;, 1@C, !<1Lue)er, +arol C9Lu'aş, Ioan 17@Lu'ulescu, 19C, 1<9

7acavei, Ioan 7@aiorescu, Titu !@, !9, ;C, ";, "", "@, "7, "C, @1, 71, 79

an)ra, Aasile 9@, 97, 111, 114, 1!1, 1!;, 1!", 1!C, 1;1, 1C4, 1C@,1C7, 1CC, !<;aniu, Iuliu 17<, 1C!aniu, Aasile 1;<anole, &ia#andi 47, "1, "!, "4, "9, @", @7, 71, 7;, 7", 1;1anu, D% C4arienescu, 8tanasie arian !C, ;7arşieu 1C"ateiu, I% 11;

ăr)inean, /i#eon "4era, I%T% C4icle, Aeronica ;Cicu-oldovan, Ioan ;7i0ai Aiteazul 9<i0ali, Teodor 77, C4, 111, 1!;, 1!4, 1@C, 1C9i0u, Ioan 77, 1@;, 1@7, 1C@, 1C9, 19<iron 3o#anul 4C, C1itrea, Ilarie 1<

(ndrescu, /i#eon 1C<ocioni, 8leandru !1, @<, @7, 7<, 71 7!, 7;, 7", 7@, 77, 7C, C<, C1,C!, C;, C4, 117, 1;1, !<1

udron, avel 9!, 94, 114unteanu, etru 14ureşianu, 8urel "1, 1"!, "4, @C, @9, 7<, 74, 77, 7C, C1, C;, C4, 1<9ureşianu, 8%8% "1 ea)oe, Ioan "4e)rutiu, icolae F% @C

e)ruzzi, +% ;Ce)ruzzi, Iaco$ "Cetea, Aasile @, C", CC



ica, Teodor "Cic0ita, I% C4ovac, 8urel 1 @C

O

2lariu, % 412ncu, icolae @C, 7@, 77, ;1, 1!;, 1;12'rea, edelcu 11C

al#erslon ='oreclă> @"atitia, 3u$in C4, C7, 111ăcală, Aictor 9, 11ăcăţian, Teodor 1", 44, 4@, @C, C;, 1@;, 1@4, 1@7

etra-etrescu, icolae ;9, 4<,o'-ăcurariu, +orneliu 7<, 1<7, 1<C, 11<o'a, D% 77, C1o'a, Ioan 49o'a-ecşa, Ioan C@, 1<9o'ea, 8leandru 1;7o'ea, Ioan !9o'ea, icolae 44, 4", 47o'escu, I% 4<, 41

o'escu, /i#eon ;7, @@, @7o'ovici, 8urel +% C;, C4, CC, 94, <9", 1<!, 1<;, 1<", 1<@, 11<, 111,11;, 114, 1!1, 1!1, 1!4, 1!", 1!@, 1!7, 1@", 1C<

o'ovici, Iosi* 1Co'ovici, % 77o'', Deor)e B% "4, 7;reda, Ioan de "4, @;uşcariu, Ilarion !7, !C, 117

R3atiu, B% 77, C43atiu, Ioan !1, 47, "!, @C, 7!, 77, C1, C!, C;, C4, C", C@, C7, CC, C9,

9<, 9;, 94, 9C, 1<;, 1@;, 1@4, !<13o#an, 8leandru 1;<3o# an, &% 1113o#an, icolae C@, 9"3o#an, Aisarion 1<, 4<, 41, 4",3osetti, Teodor ";, "C

3otariu, % 773ussu-:irianu, Ioan 9@, 9C,



/i0leanu, :te*an 1<9/lavici, Ioan 4C, "!, ";, "4, "", "@, "7, "C, "9, @1, @", @7, @C, 7<, 71,

7!, 7;, 74, 7", 7@, 7C, C!, C;, 9@, 1<4, 1<@, 111, 11;, 114, 1!C, 1;1,1;;, 1;@, 1"4, 1"", 1"@, 1@!, 1@4, 1@9, 1C<, 1C1, 1C!, 1C4, 1C", 1CC,

1C9, 194, 19", !<<, !<1/tănescu, % 47/terca :uluţiu, Iosi* 41, @!/tere, +onstantin 1CC/tezar, +onstantin ;9, 44/trăvoiu, % 4"/turdza, 8leandru 1;9/turdza, &i#itrie 8 ";, "7, "C, "9, 1<1, 1<!, 1<4, 114, 11", 119,

1!;, 1!@, 1!7, 1!C, 1!9, 1"", 1"@, 1"7, 1@!, 1@@, 17<, 171, 17!, 17",

1C7, 19@, !<!/turdza, atei 1;9/turdza, Voe 1;@/zell, +olo#an 1@1

:a)una, 8ndrei 1<, 11, 1", 17,!1 r !;, !", !@, 1!@, 17@, 177/te*anovic, ilos 94, 9C, 1 1 4

Ala0ută, 8leandru "CAlaicu, 8rsenie 1C@, 1C7Aoros, 8ntal 1C

T Tăslăuanu, 2ctavian " Tendelo** 1 44 Tisza, +olo#an 7" Tisza, :te*an 1@@, 1C<, 1C9, !<;

Tocilescu, Dri)ore 11C, 1!9, 1;< Toroutiu, I%E% "C Trianda*il, +onstantin 49 Tri'on, D% C4 Tro#$itaş, 8 41, 47

UUrec0ea, A%8 "C, P <@, 1;<Ursu, 2% 4<

Aaida Aoievod, 8leandru CC, 1@;, 1@C, 17<



Aa6ans, /%G% 9!Aata#aniuc, &% 7<, 1""Aeliciu, i0ai C4, 111, 1!;, 1;1

:

Xlassics, Iuliu 1@1



C u & r ! n

LU+I8 B2I8EUDE B32TE

=1C"< - 191!>IntroducereI% ri#ii ani =1C"< -1C7<>II% nce'utul activităţii =1C71-1CC4>III% Tri$una =1CC4-1C9;>IA% La Bucureşti =1C9; -1C9C>A% Dăiceana =1C9C-19<C>AI% Ulti#ii ani =19<C-191!>nc0eiere

8$stractIndice de 'ersoane+ u ' r i n s

.2# *oarte cult, cu un inse#nat talent la scris, #inte ca'a$ilă de astoarce *a'telor concluzii nouă.%

I+2L8E I23D8

.8 *ost un o#% u un o# dintre cei de toate zilele, ci dintre cei 'uţini

şi tari, cari nţele) viaţa, cari nu se lasă conduşi de ea, ci o conduc.%

Documents

Lucian Boia - Eugen Brote (1974)