Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    1/32

    APARATUL LOCOMOTOR

    Aparatul locomotor este alcatuit din sistemele care participa, pe de o parte,la sustinerea corpului, iar pe de alta parte la locomotie sau la deplasareadiferitelor segmente ale acestuia. In alcatuirea aparatului locomotor intra oasele si articulatiile care formeazasistemul osteoarticular, cu rol pasiv in miscare, si sistemul muscular, formatdin muschi reprezentand organe active ale miscarii.

    ANATOMIA SISTEMULUI OSOS

    Cuprinde oase, organe dure si rezistente datorita compozitiei chimice, cat siarhitecturii sistemului osos.

    Dupa forma lor, oasele se clasifica in:

    Forma oaselor Exem le1.Oase lungi-predomina lungimea. Femur,tiie,fiula,humerus,

    radius,ulna.!.Oase late-predomina latimea siinaltimea

    Coxal,omoplat,parietal,frontal,occipitalstern.

    ".Oase scurte-cele trei dimensiuni Carpiene,tarsiene.

    #.Oase neregulate. $ertere,sphenoid,etmoid,mandi

    %.Oase pneumatice-contin cavitaticu aer

    Frontal,maxilar,etmoid,sfenoid.

    Exista si oase, cum ar fi rotula, care se gasesc in grosimea unui tendon&tendonul cvadricepsului femural'. Aceste oase se numesc sesamoide. Exista,de asemenea, si oase alungite, cum ar fi coastele si clavicula, la care

    predomina lungimea, dar care nu prezinta diafiza si epifize, asa cum auoasele lungi. Oasele prezinta suprafe(e articulare cu cele vecine, acoperite de un cartila(articular hialin) de asemenea, prezinta apofize si tuerozita*i pe care se prindmuschii, cauzate de tracfiunea acestora asupra oaselor, santuri +i fosetedeterminate de presiuni exercitate asupra osului.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    2/32

    Fi!nr!"! Sc#ele$ul osos

    STRUCTURA OSULUI

    rin arhitectura sa, osul este adaptat functiei de a rezista la presiune sitractiune, supunandu-se principiului cu material putin, maximum derezistenta. a nivelul corpului oaselor lungi &diafiza' se remarca, in centru, canalulcentral, care adaposteste maduva osoasa, rosie la fat &formeaza hematii',galena la adult &depozit de grasimi', cenusie la atrani &fara functie'. In

    (urul canalului central se afla o zona de tesut osos compact, care are instructura sa sisteme ha/ersiene &osteoane', unitati morfo-functionale aletesutului osos. In central osteonului se afla canalul 0a/ers &viziil lamicroscop', care contine tesut con(unctiv si vase de sange. In (urul canalului

    0a/ers sunt dispuse % - " lamele osoase concentrice, intre care se aflacavitati numite osteoplaste, in interiorul carora sunt adapostite osteocitele. Inafara tesutului osos compact se dispune periostul, o memrana con(unctivo-vasculara cu rol in cresterea osului in grosime si in refacerea tesutului ososla nivelul fracturilor. eriostul este alcatuit din fire con(unctive si este ogatvascularizat si inervat. a exterior prezinta o patura firoasa, iar la interior o

    patura osteogenica, cu rol in formarea tesutului osos. a locul de unire a

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    3/32

    diafizei cu epifiza, oasele tinere prezinta cartila(ul de crestere, responsail decresterea in lungime a oaselor, care inceteaza in (urul varstei de ! de ani. Epifizele au in structura lor tesut spongios in interior si tesut compact la

    periferie. 2esutul spongios este format din lamele osoase care se intretaie sidelimiteaza spatii numite areole, pline cu maduva rosie. Areolele suntechivalentul canalului central din diafiza oaselor lungi. Oasele scurte au lainterior tesut spongios, cu areole, iar la exterior tesut compact. Oasele late auin interior tesut spongios, numit diploe, iar la exterior o patura de tesutcompact. 3upa cum am vazut, in canalul central al diafizei oaselor lungi, casi in areolele osului spongios din interiorul oaselor scurte si late, se aflamaduva osoasa. Ea prezinta trei varietati4 rosie, galena si cenusie. 5aduvarosie are rol hematopoietic) la adult, se afla in tesutul spongios din interioruloaselor scurte si late, cat si in interiorul epifizelor oaselor lungi. 5aduvagalena se gasese in canalul central din diafizele oaselor lungi ale adultului

    si este ogata in tesut adipos &rol de rezerva'. In oasele persoanelor in varstaexista maduva cenusie, fara rol functional.

    DE%&OLTAREA SI CRESTEREA OASELOR

    3ezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogeneza, care consta intransformarea tesutului cartilaginos sau con(unctivo-firos al emrionului siapoi al fatului in scheletul osos al adultului.

    Procesul are loc in 'oua fa(e:

    -faza de osificare primara, in care predomina procesele constructive inurma carora se realizeaza osul rut, nefuncdonal) -faza de osificare secundara &de remaniere', in care procesele constructivese realizeaza concomitent cu cele de distrugere si care duce la formareaosului functional, cu lamelele osoase dispuse pe directiile liniilor de forta.3upa originea lor &tesut con(unctiv sau cartilaginos', oasele se pot imparti inoase de memrana, dezvoltate prin osificare desmala, si oase de cartilagiu,dezvoltate prin osificare encondrala. Osificarea 'esmala&de memrana' da nastere oaselor oltii cutieicraniene, partial claviculelor &corpul' si mandiulei. Aceasta osificare

    realizeaza si cresterea in grosime a oaselor lungi pe seama paturii interne&osteogene' a periostului. In memrana con(unctiva, in niste zone numitecentre de osificare, firele colagene se inmultesc si se aduna in fascicule.Oseina &sustanta preosoasa' secretata de osteolaste ingloeaza firelecolagene. rin mineralizarea oseinei &impregnarea ei cu saruri fosfocalcice'su actiunea unor enzime, se formeaza lamelele osoase.Osificarea iradiaza

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    4/32

    de la centru la periferie,repetandu-se si in alte centre de osificare.rinfuzionarea tuturor centrelor de osificare se formeaza osul definitiv. Osificarea encon'ralada nastere oaselor memrelor, oaselor scurte sioaselor azei craniului) de asemenea, prin acest tip de osificare se realizeazacresterea in lungime a osului la nivelul cartila(ului de crestere &cartila(uldiafizo-epifizar'. In modelul cartilaginos al unui os lung apar puncte deosificare, mai intai in diafiza, ulterior si in epifize. Aceste puncte se numesc

    puncte de osificare primitiva. Intr-o prima etapa, celulele cartilaginoase semultiplica, se hipertrofiaza, dupa care incep sa degenereze, lasand in locullor niste cavitati. In (urul acestora, in sustanta fundamentala a cartila(ului sedepun saruri de calciu care formeaza o serie de linii &travee' directoare. In etapa urmatoare, din pericondru, memrana care acopera modelulcartilaginos, pleaca muguri con(unctivo-vasculari, care patrund in cavitati,distrug peretii acestora si le transforma in canale pline cu tesut con(unctivo-

    vascular, care inainteaza progresiv in piesa cartilaginoasa. In tesutulcon(unctiv din canale incepe procesul de osteogeneza. Celulelemezenchimale se aseaza pe peretii traveelor, devenind osteolasti, care incepsa secrete oseina &sustanta preosoasa'. Aceasta se impregneaza ulterior cusaruri fosfo-calcice, formandu-se astfel tesutul osos primar. a oasele lungi,osteoclastele aduse de mugurii con(unctivo-vasculari distrug osul primar siformeaza in partea centrala a diafizei canalul medular. 5aduva din interiorulcanalului medular se formeaza tot pe seama acestor muguri con(unctivo-vasculari. In urma remanierii osoase se vor forma sistemele 0a/ers in

    diafiza si tesutul spongios, in epifize si in oasele scurte. Osificarea epifizelor incepe mai tarziu, dupa ce ele au a(uns aproape dedimensiunile definitive. 6aman cartilaginoase, pana in (urul varstei de ! de ani, doar cartila(ele decon(ugare &diafizoepifizare sau de crestere'. Celulele acestor cartila(e

    prolifereaza numai spre diafiza, realizand astfel procesul de crestere a osului&cresterea in grosime este realizata de zona interna, osteogena, a periostului'. 3upa ce procesul de crestere a incetat, epifizele raman acoperite cu un stratsutire de cartila( hialin, numit cartila( articular. In (urul varstei de ! - !% deani, cand cresterea in lungime a incetat, cartila(ele de crestere sunt inlocuite

    de tesut osos, iar epifizele se sudeaza la diafize. unctele de osificaresecundara apar mai tarziu in diferite regiuni ale osului, determinandformarea de apofize, tuerozitati, fete articulare, creste osoase. Osteogeneza este un proces general al organismului. Ea se face suinfluenza unor enzime cu rol in calcificare &fosfataze', a unor vitamine &3,C, A', a unor hormoni &hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, sexuali' si a altorfactori metaolici.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    5/32

    Boli ale aparatului locomotor

    Artrozele

    Bolile reumatismale

    Reumatismele inflamatorii cronice

    Sondilita anchilozant

    ARTROZELE

    Artrozele sunt afec7iuni neinflamatorii ale articula7iilor moile &diartrodiale',caracterizate prin deteriorarea cartila(ului articular 8i prin leziuni osoase hipertrofice aleextremit97ilor osoase.

    5onoarticulare sau pauciarticulare, artrozele cresc ca frecven79 paralel cu v:rsta,ne;nso7ite de semne generale 8i nici de leziuni extraarticulare) ele se traduc prin dureri 8iimpoten79 func7ional9 8i prin deform9ri articulare, iar radiologic, prin ;ngustarea spa7iuluiarticular, osteofitoz9, osteoscleroz9 sucondral9 8i zone circumscrise de osteoporoz9.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    6/32

    coxartroza poate ap9rea la suiec7i a c9ror suprafa79 portant9 a capului femural esteredus9 de o malforma7ie congenital9 > suluxa7ie coxo-femural9.Oezitatea constituie un factor favorizant al artrozelor, prin cre8terea sarcinii suportate dearticula7iile memrelor inferioare 8i ale coloanei lomare.

    2. Factori traumatici.5icrotraumatismele au rol ;n producerea distruc7iilor suprafe7elorcartilaginoase. 2raumatismele importante ce determin9 fracturi, luxa7ii sau suluxa7iiantreneaz9 alter9ri ale cartila(ului sau reparti7ii noi ale presiunilor articulare.

    3. Factori endocrini i metabolici.Artrozele sunt frecvente ;n anumite oli endocrine. somatotrop >secretat in exces induce o hipertrofie cartilaginoas9 ;nso7it9progresiv 8i de o nutri7ie defectuoas9 8i de o degenerare secundar9.5ixedemul se ;nso7e8te frecvent de artroze, deoarece diminuarea hormonilor tiroidieni -

    cu rol ;n sinteza sustan7ei fundamentale > determin9 un deficit metaolic, generator deleziuni ale cartila(ului.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    7/32

    coloanei lomare. 3e asemenea sunt frecvent ;nt:lnite interfalangiene distale 8i alecoloanei cervicale.Artozele afecteaz9 de oicei o singur9 articula7ie 8i oala poate r9m:ne cantonat9 mult9vreme numai la acea articula7ie.3eutul olii este ;n el9tor. ?unt afecta7i indivizi cu v:rste peste % de ani, iar uneoriartrozele pot ap9rea 8i su aceast9 v:rst9, ;n cazul ;n care exist9 unii factori patogenici >traumatisme, malforma7ii congenitale, artrit9 sau menopauz9 precoce prin castrarechirurgical9.?uiectul artrozic are stare general9 un9 8i este adesea oez.Simptome subiective

    ?imptomul principal este durerea care se intensific9 prin mi8care 8i prin ooseal9articular9 8i este calmat9 de repaus. 3urerea nocturn9 este este foarte rar ;nt:lnit9 laartozici, fiind resim7it9 la punerea ;n mi8care a articula7iei respective, dar la scurt timp,c:teva minute,dispare. ?e intensific9 adesea cu prile(ul schim9rilor meteorologice.

    3ureea din artoze difer9 mult de cea din artrite, care se intensific9 noaptea 8i se ;nso7e8tede o redoare matinal9 important9 8i de lug9 durat9 > uneori c:teva ore.@n alt somptom este limitarea func7iei articulare, care poate duce la o impoten79 mai multsau mai pu7in important9, 8i care este determinat9 de contractura muscular9 reflex9 8i demodidic9rile > uneori importante > ale extremit97ilor osoase. poliartrita reumatoid9, artiteleinfec7ioase.Semne obiective.

    a examenul oiectiv se constat9 existen7a crepita7iilor fine 8i, mai t:rziu a

    cracmentelor, determinate de moilizarea activ9 sau pasiv9 a articula7iei interesate.Cracmentele se datoreaz9 neregularit97ilor suprafe7elor articulare ;n contact 8i calit97iinecorespunz9toare a cartila(ului, care nu asigur9 alunecarea suprafe7elor articulare.3eformarea 8i m9rirea de volum a articula7iei sunt determinate de prolifer9rileosteocartilagnoase exuerante 8i de asocierea unei hidartroze, datorit9 irita7iei sinoviale.

    E+amene 'e laora$or! 2estele iologice de inflama7ie sunt ;ntotdeauna negative.$.?.0., firinogenul sunt normale. 2itrul A.?..O. este normal, testul aaler >6ose 8itestul fix9rii latexului sunt negative, iar anticorpii antinucleari lipsesc. 2este de stidiu alemetaolismului fosfo-calcic sunt normale.

    ichidul sinovial extras din articula7iile ;n care exist9 un rev9rsat > hidartroze, este clarv:scos, s9rac ;n celule, adesea con7ine fire de cartila(.

    Examenul radiologic. Cel mai precoce semn radiologiceste ;nregistrarea spa7iuluiarticular, ca urmare a su7ierii cartila(ului. ?e adaug9 cu timpul , ascu7irea marginilorarticulare 8i a structurilor intraarticulare, osteofitoza- produc7ii osoase dezvoltate la

    periferia suprafe7ei articulare > 8i osteoporoza.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    8/32

    Formele clinice depind de localizarea predominant9 a procesului degenerativ articular.Dianos$icul po(i$i- se elaoreaz9 pe aza examenului clinic >durere la moolizare,impoten79 func7ional9 moderat9, lipsa evolu7iri spre anchiloz9, cracmente la moilizareaarticula7iei, deform9ri articulare, afectarea articula7iilor ce suport9 greut97i mari, lipsasimpomelor generale - . 3easemeni, examenul radiologic 8i examenele de laorator a(ut9la elaorarea diagnosticului pozitiv de artroz9.

    Dianos$icul 'iferen.ial se face cu artritele, ;n care durerea este de tip inflamator- cuintensificare nocturn9. ?e poate oserva evolu7ia spre anchiloz9 , sunt afectatearticula7iile interfalangiene proximale 8i sunt prezente simptome generale > fer9, astenie,anorexie, perdere ;n greutate > 8i sindromul iologic de inflama7ie.E-olu.ie /i pronos$ic! Artozele au o evolu7ie lent9, cu accentuarea leziunilor de uzur9,cu perioade de intensificare a durerilor 8i a impoten7ei func7ionale, altern:nd cu lungi

    perioade de acalmie, remisiunile fiind spontane sau terapeutice.

    rognosticul artozelor este favorail. Bu duc niciodata la anchiloze sau la compromitreaarticula7iei afectate, cu excep7ia unor coxartoze care pot deveni invalidante.

    Tra$amen$ul atrozelor ;8i propune s9 lupte at:t ;mpotriva durerii, a impoten7eifunc7ionale 8i a contracturii musculare, c:t 8i ;mpotriva deform9rilor 8i a agrav9riidegenerescen7ei articulare. entru realizarea acestor oiective este necesar9 colaborareabolnavului i o activitate n echip a reumatologului fizioterapeutului internistului i

    uneori a ortopedului.

    6epausularticulareste necesar, deoarece 8i o activitate oi8nuit9 reprezint9 o solicitare

    prea mare pentru o articula7ie cu modific9ri degenerative, solicitare ce duce laaccentuarea leziunilor.olnavului i se va explica faptul c9 solicitarea unei articula7iiolnave ;i accentueaz9 fenomenele de uzur9.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    9/32

    de important, c9 dac9 aceste medicamente ;nl9tur9 durerea, exist9 pericolul ca olnavuls9-8i suprasolicite articula7iile afectate, ale c9ror leziuni distructive progreseaz9 mai rapid;n aceste condi7ii.O alt9 suliniere pe care o consider9m util9 este urm9toarea4 av:nd ;n vedere c9 artrozelesunt oli cronice 8i c9 tratamentul analgetic treuie efectuat timp ;ndelungat, este necesarca preparatele administrate s9 ai9 o un9 toleran79 7i s9 nu determine efecte secundareimportante. ?e folosesc4a' Aspirina &acidul acetilsalicilic'. entru a o7ine efectul dorit sunt necesare doze de " g& comprimate'D!# de ore, administrarea f9c:ndu-se dup9 mese, cu o cantitate suficient9de lichide. Efectul iritant digestiv este ;nl9turat prin realizarea unor preparate tamponatesau su form9 de dra(euri enterice.

    ' Indometacinul este cel mai important medicament antireumatic pentru olnaviiartrozici, dintre antiinflamtoriile recente nesteroidiene. Indometacinul se administreaz9 ;ndoz9 de %-1 mg &!-# capsule'Dzi, dup9 mese) se poate administra 8i su form9 de

    supozitoare de % sau 1 mg) efectele secundare &cefalee, verti(, tulur9ri digestive,reactivarea unor ulcere' sunt mai frecvente ;n cazul dozelor mari.c' Iuprofenul este unul dintre antireumaticele cu o toleran79 digestiv9 mai un9. 3ozeleoi8nuite sunt de > 1 mg & "-% dra(euri ' pe zi.e' Administrarea intraarticular9 sau periarticular9 de novocain9, ;n solu7ie de ,% sau 1=;n cantitate de %-! ml , la #-% zile interval, poate fi folosit9 cu une rezultate. Acesttratament este contraindicat olnavilor cu hipersensiilitate la novocain9.f' 0ormonii corticosteroizi, administra7i pe cale general9, nu sunt indica7i ;n cazulartrozelor, 7in:nd seama de seriozitatea efectelor lor secundare 8i de enignitatea

    afec7iunii. Corticoterapia local9, su form9 de infiltra7ii intraarticulare, ;n doz9 ce variaz9;n func7ie de dimensiunile articula7iei > acetat de hodrocortizon 1 -!% mg. ?uliniemfaptul c9 treuie respectat9 o asepsie riguroas9 8i c9 intervalul dintre administr9ri treuies9 fie c:t mai mare posiil > cel pu7in - zile.

    Relaxantele musculare . relaxantemusculare4 3iazepam, de "-# ori pe zi c:te un comprimat de ! mg, sau Clorzoxazon9, de" ori pe zi, c:te un comprimat.!ratamentul fizic produce amelior9ri ;n artroze, permi7:nd olnavilor s9-8i continue

    activitatea.#ldura este util9 prin ac7iunea pe care o are de a comate spasmul muscular 8i micilereac7ii inflamatorii asociate procesului degenerativ. ?unt folosite ;mpachet9ri cu parafin9,diatermia, undele scurte, infraro8ii. O aplica7ie de c9ldur9 la ;ndem:na oricui este pernaelectric9.

    Roentgenterapianu o recomand9m ca pe un tratament de rutin9) ea treuie rezervat9numai artrozelor G;nc9lziteH, ;nso7ite de dureri mari, ce nu cedeaz9 la tratamentul

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    10/32

    analgetic 8i antiinflamator medicamentos 8i nici la mi(loacele de fizioterapie de mai sus.Administrarea se face ;n 8edin7e de 1%-1% r &;n func7ie de num9rul articula7iilor' la dou9zile, ;n num9r de #- 8edin7e &doza pe cur94 "- r '. Efectul roentgenterapiei estenumai este numai analgetic 8i antiinflamator, f9r9 nicio influen79 asupra procesuluidegenerativ-distructiv.6iscul efectelor secundare &leucopenie 8i in special pericolul apari7iei unei leucemii,semnalat recent' limiteaz9 mult utilizarea roentgenterapiei ;n artroze, afec7iuni ;n general

    enigne.$asa%ul efectuat dup9 aplica7iile calde, poate constitui un factor terapeutic valoros)masa(ul treuie f9cut cu l:nde7e la nivelul articula7iei dureroase &altminteri, el poate irita7esuturile sensiile, accentu:nd durerea' 8i cu mai mult9 insisten79 pe musculatura dinvecin9tate, pentru a evita hipotrofia acesteia.

    Bolile reumati#male

    Bo7iunea de reumatism este foarte r9sp:ndit9 8i cuprinde un num9r mare deafec7iuni variate ca simptomatologie, evolu7ie 8i tratament.3enumirea ;8i are origine ;ncuv:ntul ;n cuv:ntul grecesc rheo, care ;nseamn9 curgere, fluxiune, deci exprim9 osingur9 caracteristic9, de altfel inaparent9 sau inexistent9 ;n multe din formele acestei

    oli.&3in punct de vedere istoric, oala este cunoscut9 din antichitate. 0ipocrat &secolul al $-lea ;.e.n.' vorea de artrit9. Bumele de reumatism i l-a dat Jallenus &1"1- 1! e.n.'. Aia

    mai recent &secolul al K$I-lea', ailou descrie mai corect acest grup de afec7iuni, dar las9;nc9 ;ntre olile reumatismale guta 8i ftizia.'Actualmente, aceste oli sunt grupate - ;n general - ;n trei categorii 8i anume41' formele inflamatoare)!' formele degenerative)" 'reumatismul p9r7ilor moi.

    RE$%AT&'%$L &(FLA%ATOR3intre suferin7ele articulare, grupul formelor inflamatorii ale reumatismului se distinge

    prin varietatea aspectelor, prin gravitatea simptomatologiei 8i evolu7iei sale 8i prin

    multitudinea metodelor terapeutice care sunt utilizate ;n comaterea lui. Aceste forme dereumatism se caracterizeaz9 prin prezen7a semnelor de inflama7ie local9 &ro8ea79, durere8i tumefac7ie' 8i general9 &fer9, vitez9 de sedimentare a gloulelor ro8ii crescut9,leucocitoz9'.

    Cele mai frecvente forme inflamatorii sunt urmatoarele4a' reumatismul poliarticular acut)

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    11/32

    ' reumatismul infec7ios)c' poliartrita reumatoid9)d' spondilita anchilozant9.

    a' 6eumatiasmul poliarticular acut4 denumit si reumatismul cardioarticular, reumatismulpoliarticular acut produce grave leziuni inimii.' 6eumatismul infec7ios4 grupeaz9 un num9r de st9ri patologice articulare, care au dreptcaracter comun o reac7ie inflamatoare datorit9 unui agent infec7ios cunoscut saunecunoscut.c' oliartrita reumatoid94 cuprinde un grup mare de afec7iuni, caracterizate prin gravitate,evolu7ie progresiv9 8i tendin79 la prinderea simetric9 a articula7iilor merg:nd de la celeale extremit97ilor spre cele de la r9d9cina memrelor. 5ai este cunoscut9 8i su numelede poliartrit cronic evolutiv &'.#.E.( reumatism cronic progresiv simetric sireumatism cronic primar.

    d' ?pondilita anchilozant9&fig.nr.!.'4 este o alt9 form9 de ;moln9vire reumatismal9grav9, cu inflamarea mai ales a articula7iilor dintre vertere. oala mai este cunoscut9su numele de spondilartrita anchilopoietic boala Bechtere) boala 'ierre $arie*Strumpell.

    Fi).nr.2. 'pondilita anc*ilo+ant

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    12/32

    RE$%AT&'%$L ,E-E(ERAT&Formele degenerative, cunoscute ;nc9 8i su numele de atroze se caracterizeaz9 prin

    procese de degenerescen79 a forma7iunilor care constituie articula7ia, ;ncep:nd cumodific9rile cartila(ului articular si termin:nd cu reac7ii proliferative osoase si sinoviale.6eumatismele degenerative au cauze multiple 8i, deoarece apar mai ales dup9 # de ani,sunt considerate ;ndeosei de origine metaolic9 8i endocrinian9 &apar ;n oezitate,diaet, tulur9ri de secre7ie ovarian9'. @n rol predominant (oac9 8i factorul mechanic&traumatisme, condi7ii statice defectuoase duc:nd la uzur9 cartilaginoas9', precum 8ifactorul circulator &tulur9ri vasomotirii, varice, fleite'. Bu treuie negli(at nici rolulfactorilor nervo8i, al ;m9tr:nirii generale tisulare, precum 8i cel al factorului ereditar.ocaliz9rile mai frecvente sunt la genunchi 0onar$ro(a1,la 8old 0co+ar$ro(a18i la 8iraspin9rii 0spon'ilo(a1!2onar$ro(a!Este mai frecvent9 la femeie &-L = din cazuri', apare ;n general dup9

    v:rsta de # de ani 8i se localizeaz9 de oicei la amii genunchi.Co+ar$ro(a! Este mai frecvent9 la v:rste mai ;naintate, deut:nd oi8nuit dup9 # de ani.rintre cauzele acestei afec7iuni >realmente invalidizante- se g9sesc ;n primul rand o seriede condi7ii predispozante locale &malforma7iile 8oldului, suluxa7iile, coxa planasechelele dup9 traumatisme'.Spon'ilo(a! Aceast9 grup9 cuprinde reumatismele degenerative ale coloanei verterale,care vor fi denumite, dup9 segmentul afectat, cervical9, dorsal9 sau lomar9. Afec7iuneasurvine mai ales dup9 v:rsta de # de ani 8i pedomin9 la 9ra7i. Caracteristica ei estemodificarea anatomic9 a verterelor, cu apari7ia unor excrescen7e osoase denumite

    osteofi7i, care au forma unor ciocuri de papagal.RE$%AT&'%$L /0R&LOR %O&

    Jrupa afec7iunilor cunoscute su numele de reumalgii sau de fibrozite se caracterizeaz9prin faptul c9 se localizeaz9 la organe care nu au ;n constitu7ia lor cartila( sau os 8i caresunt oi8nuit situate ;n afara articula7iilor, ;n (urul sau ;n apropierea lor. Mesuturileafectate sunt mu8chii 8i tendoanele lor, ursele seroase, capsulele 8i aponevrozele, nervii

    periferici.rintre cele mai frecvente afec7iuni din acest grup cit9m4 mialgiile 8i miozitele, periartritascapulo- humeral9, lomosciatica, rahialgia, tendinita 8i tenosinovita

    %io+itele+ sunt inflama7ii ale mu8chilor, caracterizate prin dureri violente care apar atuncic:nd, ;n scopul moiliz9rii unui segment, mu8chiul afectat este pus ;n stare de tensiune.

    %ial)iile+sunt forme mai u8oare de suferin79 a unor mu8chi 8i au ca sNmptom durereaprovocat9 sau spontan9. Ele sunt frecvent ;nt:lnite concomitant cu afect9ri alearticula7iilor.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    13/32

    /eriatrita #capulo *umeral: localizat9 ;n (urul articula7iei um9rului, afecteaz9 tendoane8i urse situate ;n aceast9 zon9 8i se caracterizeaz9 prin dureri la mi8care &um9r dureros'sau prin imoilizare &um9r locat'. Cel mai adesea acestea dou9 se succed.

    Reumati#mele in"lamatorii cronice

    ?indromul 6EI2E6- FIE??IBJE6 E6O5ai cunoscut su numele de sindromul Reiter sau oculouretrosinovit acest

    sindrom se caracterizeaz9 triada simptomatic9 4 artrit9 P uretrit9 negonococic9 Pcon(unctivit9. oala este mai r9sp:ndit9 la tineri, mai ales ;n colectivit97i) mai frecvent9la ara7i, dar poate fi ;nt:lnit9 la diferite v:rste 8i la femei.

    2riada simptomatic9 &artrit9 P uretrit9 P con(unctivit9' evolueaz9 de oicei timp de"-# s9pt9m:ni) uneori evolu7ia este mai prelungit9.. oala poate ;ncepe cu fenomene

    generale4 fer9, anorexie 8i uneori pierdere ;n greutate. rimul semn care apare esteuretrita, urmata de con(unctivit9 si apoi de artrit9. @neori artrita poate dura luni 8i ani, pecand uretrita 8i con(unctivita dispar ;n c:teva zile. ?indromul poliarticular este de cele mai multe ori exploziv 8i migrator, cutemperatur9 local9, durere 8i infec7ie. Cel mai des sunt afectate ghenunchii, gleznele,articula7iile metatarso - falangiene 8i pumnii. @retrita se ;nso7e8te de oicei de disturie 8i secre7ie uretral9) meatul urinal este ro8u8i edema7iat) fenomenele inflamtorii pot fi sesizate 8i la nivelul prostatei 8i al veziculelorseminale.

    Con(unctivita la ;nceput unilateral9, se traduce prin senza7ie de arsur9, fotofoie 8ihiperemie. Alte leziuni intereseaza mai ales, pielea si mucoasele

    Tratamentul.Bu poate fi vora de un tratament etiologic ;n exclusivitate.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    14/32

    ;ncepe s9 prezinte unele semne de uzur9 la nivelul inelului firos.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    15/32

    ?.A. este o oal9 a adultului t:n9r, ;nt:lnit9 de oicei la 9ra7i si av:nd ca sustrato inflama7ie cu evolu7ie progresiv9, cu tendin79 la anchiloz9 a articula7iilor coloaneiverterale) procesul articular ;ncepe ;n articula7iile sacro-iliace 8i se extinde la cele alecoloanei verterale. ,ate epidemiologice!Este dificila o apreciere a r9sp:ndirii olii. Factorul geneticeste greu trecut cu vederea4 apare cu forme identice la gemeni 8i este de !! de ori mair9sp:ndit9 printre rudele directe ale olnavilor cu spondilit9 dec:t restul popula7iei. E$iopa$oenie!Cauza ?a este necunoscut9. 6olul infec7iilor a fost sus7inut demult9 vreme, dar p:n9 acum nu s-a dovedit responsailitatea nici unui germen, fie

    acterian, fie viral. 5ult9 vreme s-a crezut ;n originea genococic9 a olii f9r9 ;ns9 s9 sepoat9 staili o corela7ie semnificativ9. Bici infec7ia tuerculoas9, nici alte infec7ii nu auputut demonstrate ;n determinarea ?.A. Ana$omie pa$oloic*! eziunea de az9 este sinovita, care ;ncepe la nivelularticula7iilor sacro-iliace 8i se extinde, a8a cum am mai spus la articula7iile coloanei

    verterale. Artrita sacro*iliac se traduce prin zone de decalcifiere 8i condensare osoas9, ;niliac si sacru, de-a lungul interliniei articulare.

    'imptomatolo)ie.,ebutul.

    @na dintre formele de deut ale ?.A. ;mrac9 taloul clinic de sciatic survenit9f9r9 traumatism la un t:n9r. Aceast9 sciatic9 uneori este unilateral9, alteori ilateral9, nudep98e8te regiunea poplitee, ;n schim poate iradia pe fa7a anterioar9 a coapsei. 6epausul,

    spre deoseire de lomosciaticele discale, nu amelioreaz9 suferin7a, care se poateexacera ;n cursul nop7ii. 5ai rar deutul ;l constituie artritele periferice &genunchi,glezne etc.' talalgiile, sau durerile intercostale. 2usea, str9nutul sau chiar inspira7ia

    profund9 pot exacera durerile toracice. Semne fizice+ Coloana verteral9 este rigid9, flexa anterioar9 limitat9, iar lordozalomar9 pare disparut9 sau chiar ;nlocuit9 cu o u8oar9 cifoz9. Extensia coapsei pe azinse ;nso7e8te de dureri la nivelul articula7iilor sacro-iliace.

    $anifestrile generaledin aceast9 perioad9 sunt4 paloarea tegumentelor, sc9dereaponderal9 8i, in unele cazuri suferilitatea. Fenomenul clinic dominant este durerea,care cuprinde ;ntreaga coloan9. a ;nceput apare o contractur9 muscular9, ;nlocuit9 mai

    t:rziu de atrofie. 3estul de frecvent sunt cuprinse ;ntr-un proces de artrit9 cu caracter distructiv,invalidant, articula7iile centurilor&um9r,8old'.Artritele coxoPfemurale sunt cele mairedututaile, av:nd un risc maxim de invaliditate.

    Stadiul terminal.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    16/32

    Coloana toracic9 se fixeaz9 ;n cifoz9 sau rectitudine, ;n timp ce articula7iilecenturilor sau periferice se anchilozeaz9 8i ele.@neori, ;n aprox. !%= din cazuri, oala se

    poate opri spontan ;ntr-unul din stadiile men7ionate, realiz:nd o form abortiv deevolu7ie a ?.A.

    3up9 o alt9 ;ncercare de stadializare, ?.A. poate trece prin urm9toarele stadii4Stadiul 3 &ini7ial f9r9 modific9ri radiologice'4 dureri lomare, sciatic9, hidrartroz9

    a genunchiului, irit9. Stadiul 44 rigiditate verteral9 variail9, devieri lomare dorsale, irit9. 6adiologic4sacroileit9 incipient9 ilateral9. Stadiul 5+rigiditate segmentar9 ireversiil9 a coloanei. 6adiologic4sacroileit9,osificare a discurilor interverterale. Stadiul 6 4rigiditate progresiv9 a coloanei, dureri variaile ca intensitate.6adiologic4 osific9ri discale lomare si toracale, sindesmofite, anchiloz9 sacro-iliac9.

    Stadiul 7+ &terminal'4 rigiditate total9,osific9ri discale, osific9ri ligamentale,sinostoz9 sacro-iliac9.

    ,ia)no#tic di"erenial.'oliartrita reumatoid este predominant9 la femei, localizat9 la articula7iile

    extremit97ilor, cu caracter simetric si cu reac7ii pozitive ce atest9 factorul reumatoid. Spondiloza apare la oamenii mai ;n v:rst9, durerile au topografii variate, rigiditateaeste redus9, iar examenul radiologic poate pune in eviden79 osteofitele verterale.

    Boala Scheuermann &osteocondrita (uvenil9' produce dureri mai ales ;n regiuneatoracal9)examenul radiologic pune ;n eviden79 corpi verterali turti7i anterior si p9trunderidiscale ;n corpii verterali. $orbul 'ott este caracterizat prin dureri localizate la una sau doua apofizespinoase, provocate mai ales de percu7ie)uneori apare giozitatea , iar examenulradiologic arat9 distruc7ie 8i tasare a corpilor verterali. Alte afec7iuni, ca neoplasmele coloanei vertebrale spondilo*discitele infec"ioasemielomul multiplu , sunt dominate de manifest9ri caracteristice la distan79.

    Tratament! Min:nd seama de faptul c9 nu exist9 un tratament specific al ?A,

    oiectivele terapeuticii sunt4 comaterea sau calmarea durerii, stingerea sau atenuareaproceselor inflamatorii si prevenirea deform9rii coloanei verterale sau invalidit97iiproduse de atingerile articulare periferice. $suri generale+ o diet9 normocaloric9 sau hipercaloric9 plus vitamine, la ceisl9i7i 8i ;n caz de anemie adaos de fier. Repausul la pat este recomandat numaitranzitoriu ;n timpul durerilor intense) ;n rest olnavii treuie s9 fie preocupa7i demi8care&f9r9 senza7ia de durere sau efort', pentru a comate rigiditatea coloanei

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    17/32

    verterale. !ratamentul medicamentos . Aspirina se dovede8te, din p9cate, destul de pu7ineficace ;n comaterea durerii din ?.A. Antiinflamatoriile nesteroide ocup9 o pozi7iecentral9 ;n tratarea acestei oli. 8enilbutazona are o ac7iune antalgic9important9 si un efect antiinflamator remarcail,2ratamentul recuperator .F.2.

    a'. rincipiile 8i oiectivele tratamentului .F.2 .- reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii- otinerea stailitatii- otinerea moilitatii- coordonarea miscarii coloanei verterale

    '. 2ratamentul prin hidrotermoterapie42ermoterapia este, dupa Qinetoterapie, procedeul fizical cu cea mai larga aplicare.rincipalul s9u scop este de a favoriza programul postural 8i de mi8care prin efectul

    antialgic, decontracturant 8i sedativ pe care ;l produce, dar conteaz9 8i eneficiilehipertermiei ;n sine, generatoare de vaso dilata7ie, urmat9 de ameliorarea nutri7iei tisulare,intensificarea elimin9rii cataoli7ilor 8i ;mun9t97irea unor func7ii imunologice. ?eutilizeaz9 deopotriv9 termoterapia prin conduc7ie, convec7ie 8i radia7ie, cu accent pe ceadint:i, ;n aplicarea general9.Aplica7iile de c9ldur9 se ;mpart ;n4- aplica7ii generale de c9ldur9)- aplica7ii locale de c9ldur9)Aplica7iile generale de c9ldur9 se ;mpart ;n aplica7ii umede 8i uscate. 3in cele umede fac

    parte 9ile, ;npachet9rile generale cu n9mol 8i 9ile cu auri.aile calde4aile calde, in functie de temperatura apei, sunt considerate urmatoarele4- la temperatura de indiferenta &" C')- calde &" C')- hiperterme &"L-" C')- intens hiperterme C'.In spondilita anchilozantasunt indicate, mai ales, aile hiperterme, cand urmarim efectelecirculatorii si spasmolitice, miorelaxante in vederea pregatirii pentru Qinetoterapie si aile

    intens hiperterme de # C si peste, atunci cand dorim sa interceptam mecanismeleimunologice cu scopul modularii lor.aile de "L C timp de 1 minute sunt foarte potrivite inainte de o sedinta deQinetoterapie.In aile de # C si peste fluxul termic este foarte intens. 2ermoreceptorii sunt puternicexcitati, se produce reflexul termocirculator, care va declansa vazodilatatia rusca

    periferica, cea ce va solicita circulatia sistematica.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    18/32

    Efectul antiinflamator si antiinfectios se explica atat prin actiunea directa pe germeneleincriminat, cunoscandu-se sensiilitatea diferitilor germeni la valori variate detemperatura inalta, cat si prin vazodilatatie si cresterea deitului circulator.$om evita termoterapia generala la olnavii tratati, cu afectiuni asociate, cardiovascularesau respiratorii, la care vom prefera o termoterapie generala landa sau locala.entru efectul miorelaxant sunt incluse aplicatile umede de caldura decat cele uscate.olnavilor de spondilita li se pot indica aile hiperterme atat in stationare cat si indispensare, policlinici, sanatorii alneare sau la domiciliu dupa urmatoarea tehnica4Corpul imersionat pana la gat in cada cu apa calda la "%C. Comprese umede reci pefrunte, termometru su lima aparat de tensiune landemana. a "-% minute din momentulimersiei se creste temperatura apei cu 1 C si, apoi, la fiecare 1-" minute se creste cu 1C prin adaous de apa calda, pana la "L.% C-".%-# C temperatura sulinguala si #1-#% C temperatura apei din aie. 3upa ce am atis temperatura centrala dorita, olnavulramane in aie inca 1-! minute.

    In timpul procedurii se urmareste pulsul, care creste cu 1-! atai pe minut, pentrufiecare grad de temperatura centrala. ?e va urmari, de asemenea raportul dintre puls sirespiratie.

    entru a mentine efectul de incalzire se recomanda, dupa aie, impachetarea uscatacompleta #-% minute, cu comprese pe frunte, controland pulsul si tensiunea incontinuare.

    rocedura poate fi urmata si de masa( sedativ sau spalare cu dus rece la ! C -!secunde.Alta procedura de hidroterapie generala, mai putin folosita este aia cu namol integral &cu

    namol sapropelic sau cu namol de tura'. 3eoarece namolul are termoconductiilitatemai mica decat apa, transferul de caldura spre tegument este mai lent. 3e acea, la aile denamol se folosesc temperaturi mai mari, pana la #-# C fata de ##-#% C in aile cuapa.5ai des folosite in statiuni alneare sunt aile cu namol diluat &%-1 Rg.Dvana' la "-" C la ! de minute, sau aile cu sare &!-# RgDvana' sau apa sarata de Jhiol "-" C,1%-! minute.

    Impachetarea generala cu namol cald necesita !%-"% Rg namol la cel putin #! C,cu care se face o ungere pe partile expuse ale corpului, in strat gros de !-" cm. Cu catnamolul este mai vascos, se poate folosi la temperaturi mai mari, pana la % C.Atat in timpul aii cat si impachetarii cu namol, se va pune compresa umeda rece pe

    frunte, care prote(eaza, crescand termoliza.

    aia de aur4In aia de aur completa, vaporii de apa au temperatura de % C sau putin peste.aia de aur se poate face in camera cu aur, dulap cu aur sau in instalatii improvizate.In 1% minute se eliereaza deficitul caloric, dupa care, la fiecare 1% minute temperaturacentrala creste cu 1 C, aceasta a(ungand la "-".% dupa !%-" minute de aie.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    19/32

    3upa aia de auri, se recomanda o procedura de racire&o fuziune completa, aie deimersie in cada sau azin, dus general rece', pentru a reface tonusul vascular si aindeparta transpiratia.3intre procedurile uscate de termoterapie generala, olnavilor de spondilita le pot fiindicate4 aia de lumina generala, sauna si aia de nisip.

    aia de lumin9 general94Este o procedura termoterapeutica intensa, datorita actiunii directe asupra tegumentelor arazelor inflarosii si viziile din spectrul electromagnetic.Este o aie de aer cald. Caldura este data de !-!% de ecuti de 1-/ati. Aerul din aiade lumina se incalzeste la -L C.aia generala de lumina se suporta ine, in prima faza, pentru ca aerul este uscat. 3upa! de minute, in faza a doua a aii de lumina, termoliza nu mai este eficienta, transpiratiastagneaza si curge, procedura se suporta greu. ?e pune compresa umeda pe frunte,

    termometrul su lima. rocedura poate fi urmata de impachetare umeda completa !-"minute sau spalare completa la !! C dus sau afuziune fulger. O aie generala de luminade 1% minute este o pregatire foarte una pentru Qinetoterapie. Ea poate preceda si unele

    proceduri de electroterapie indicata in spondilita.

    ?auna4Este indicata pentru efectul sau vasomotor. 5etoda treuie limitata la spondilitici o data

    pe saptamana supraveghind atent parametri &temperatura camerei L- grade,

    umiditatea relativa 1- 1% grade', timpul de expunere L, 1!,1% minute o data, apoi dedoua ori si procedeul de racire &dus'.?auna se executa intr- o camera cu pereti din lemn de pin, temperatura aerului se ridica laL- 1 grade celsius dar umiditatea aerului este foarte mica. Este ine suportata chiar decei cu infart in antecedente. In timpul procedurii se poate arunca peste piatra incinsa 1- !litri de apa, care se evapora instantaneu si da senzatia unui (et de caldura pe piele. ?e

    poate face si flagerare cu nuele foarte elastice care eliereaza histamina, marindvasodilatatia. 3upa aceasta supraincalzire, urmeaza imersia intr- un azin mic cu apa recesau un dus foarte rece sau imersia in piscina terapeutica.

    aia completa de nisip4Este indicata la cei cu spondilita in timpul curei de litoral. ?e poate face pe pla(a mariisau cu nisip fin, cu artos incalzit artificial la #- % grade celsius. acientul se aseazadezracat pe nisip, apoi va fi acoperit cu un strat de nisip, gros de 1- 1! cm., compresarece pe frunte, durata !- " minute. 3upa procedura urmeaza spalare completa sau aiein mare, aplicatiile locale ca si cele generale pot fi umede sau uscate.3intre aplicatiile locale de caldura se pot recomanda4

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    20/32

    Impachetarea cu parafinaAplicata corect este cea mai una procedura de termoterapie locala. arafina aretemperatura de topire de %- grade celsius si termoconductiilitatea mai mica decat aapei. Corect, parafina, se aplica lichida sau semilichida prin pensulare, aie sau turnandointr- un manson in (urul articulatiei. Impachetarea cu parafina va fi urmata de spalarearegiunii la !- !! grade celsius.

    aia ascendenta la extremitati4?e face in cazi speciale pentru maini si picioare) la inceput apa are temperatura de "%grade celsius si in decurs de minute se creste pana la #- ## grade celsius. 3upaatingerea acestei temperaturi, procedura se continua !- #% minute) este indicate, mai ales

    olnavilor de spondilita care au tulurari de circulatie periferica. 3aca restul corpului esteizolat termic &acoperit' si sudoarea nu se poate evapora suficient, aportul de caldura poate

    avea efect hiperemiant.

    Cataplasme, impachetarile locale cu namol4a ##- # grade celsius in strat de !- # centimetri pe o durata de !%- "% minute,realizeaza o termoterapie mai intensa. ?e aplica in regiunea dorsala a trunchiului pecenturi si memre, partile de corp pe care nu sa aplicat namolul fiind acoperite, urmeazacuratirea.

    Aplicatiile locale de caldura uscata4aia de lumina partiala4oate fi indicata o reincalzire inainte de Qnetoterapie. 3aca durata este mai mare de !minute si restul corpului este acoperit, poate avea efect hiperemiant. Este urmata despalare la !! grade C. sau dus general scurt. ?e pot prescrie de 1- " ori pe zi cate 1%- !minute

    2ratamentul prin masa(4?unt diferite forme4 &manual, uscat sau umed' face parte din HtriadaH

    caldura- miscare- masa( sau masa(- miscare- caldura, in afectiuneleaparatului locomotor.5asa(ul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului in scopfiziologic sau curativo profilactic.5asa(ul Sare efecte locale si generale4

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    21/32

    1. manifestarea unei actiuni sedative,asupra durerilor nevralgice, musculare sau a celorarticulare.

    !. actiune hiperemianta locala deimunatatire a circulatiei locale, care se manifesta prinincalzirea si inrosirea tegumentului asupra carora seexercita masa(ul

    ". inlaturarea lichidelor interstitiale destaza, cu accvilerarea procesel8or de resortie inregiunea masata.

    Efectele generale sunt41. stimularea functiilor aparatului circulator si respirator)!. cresterea metaolismuluLi azar)

    ". efecte favoraile asupra starii generale a olnavului, cuimunatatirea

    somnului, indepartarea durerii musculare, etc.5asa(ul este compus din manevre principale si secundare.5anevrele

    principale sunt4neteziri si viratii& manevre sedative'framintat,frictiune si

    taponament &manevre tonifiante'2oate aceste efecte se explica prin actiuneexcitanta asupra pielii&organ ogat vascularizat si inervat'in piele existindnumeroase terminatii nervoase exteroceptori, punct de plecare a unei serii dereflexe.a aceaste treuie adaugata efectele excitante pe care le excitamasa(ul asupra terminatiilor nervoase din muschi, tendoane , etc,la nivelulcarora iau nastere stimuli de diferite intensitati, care pornesc spre sistemulnervos central.. aceste reflexe esplica efectele generale ale masa(ului,

    precum si o parte din actiunile lui locale. 2reue mentiuonat ca organeleinterne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracicsau adominal, deci superficiale, fiecarui organ corespuzandu- i o anumitazona cutanata.@n alt mecanism de actiune al masa(ului este reprezentat de aparitia, in urmacompresiunilor, ciupiturilor, framantarii sau aterii, a unor reactii interne in

    piele, cu formarea in cadrul metaolismului acestuia, a unor produsemetaolice care trec in circulatia generala.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    22/32

    @n alt mod de actiune al masa(ului este cel manifestat asuptra lichidelorinterstitiale, cand acestea sunt in exces in spatiile interstitiale ale tesutuluicon(uctiv, masa(ul sa intervina favorail a(utand la resotia in sange, pentrua putea fi eliminate apoi. 6ezulta o imunatatire a conditiilor circulatorii si oreducere a efortului inimii, care are de moiliozat o masa de lichid mai mica.

    - 3escrierea anatomica a regiunilor cervico- dorso- lomare4?cheletul zonei este alcatuit din coloana verterala, centurascapulohumerala, cutia toracica si centura pelviana.Coloana verterala este alcatuita din "!- "" vertere intre care se afladiscurile interverterale, este straatuta, de canalul verteral, in care se aflamaduva spinarii, cu invelisurile ei. O vertera tip este alcatuita din doua

    parti4 corpul verteral asezat anterior si arcul verteral asezat posterior.Coloana verterala prezinta mai multe regiuni, iar verterele care le

    reprezinta vor prezenta particularitati in functie de aceste regiuni4- zona cervicala alcatuita din vertere4

    - zona dorsala alcatuita din 1! vertere)

    - zona lomara alcatuita din % vertere)

    - zona sacrala alcatuita din % vertere sudate)

    - zona coccigiana alcatuita din #- % vertere sudate.

    Centura scapulohumerala este scheletul format din omoplat &scapula',clavicula &situata anterior', acromeon.Cutia toracica este alcatuita din 1! perechi coaste legate posterior de coloanaverterala, dorsala si anterior se articuleaza cu osul stern.Centura pelviana este alcatuita din oasele coxale &ilion, ischion' posterior searticuleaza cu coloana verterala, iar anterior cu osul puis.5asa musculara a zonelor este alcatuita din trapez, sterno- cleido-mastoidian, marii dorsali, romoizi, rotunzi &mare, mic si pronator' dintati,

    patratul lomar, muschii fesieri.

    6egiunea cervicala4 are urmatoarele caracteristici4Corpul este alungit transversal, apofizele spinoase si transverse sunt ifide,iar orificiul verteral este triunghiular. In aceasta regiune exista # vertere detrecere, printre care Atlas si Axis pre cap si # sau spre regiunea toracala.?pre exemplu Atlasul este lipsit de corp verteral si are forma de inel, iararcul anterior rezulta din lipsa corpului verteral, este mai mic si prezinta pe

    partea superioara cate o cavitate glenoida prin care se articuleaza cu condilii

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    23/32

    occipitali. e partea interioara masele laterale prezinta cate o suprafata dearticulare,cu Axisul. Are o prelungire in partea superioara a corpului, numitaapofiza Ondontoida, datorita asemanarii sale cu forma unui dinte. $erteraC are apofiza spinoasa si apofizele transverse mai voluminoase, C are ceamai lunga apofiza, usor palpaila su piele.

    6egiunea toracala4 verterele acestei regiuni prezinta urmatoarelecaracteristici4 corpul si orificiul verteral sunt aproape cilindrice, iar apofizaspinoasa este indreptata in (os. e corpul verterei si pe apofizele transverse

    pot fi intalnite suprafetele de articulare cu coastele.

    6egiunea lomara4 are cele mai mari vertere, iar printre caracteristicile lorpot fi amintite4 corpul mare, neuniform orificiul verteral in forma detriunghi, apofiza turtita lateral, apofizele transverse ascutite la capete.

    6egiunea scrala4 este reprezentata de sacrum, care are forma triunghiularafiind format din % vertere, care au fuzionat intre ele. Fata anterioara aacestiu os este concava si prezinta citeva linii transversale si patru perechi deorificii sacrale anterioare. Cealalta fata- cea posterioara- are forma convexasi prezinta patru perechi de orificii scrale, anterioare pe unde ies nerviisacrului exterior si a crestei sacrale.?pre varf prezinta hilul coxal, care reprezinta deschiderea canaluluiverteral. 5arginile scrului se articuleaza cu oasele coxale, formand azinul.

    aza lui este indreptata in sus si se articuleaza cu ultima vertera lomara%, formand un unghi numit promotoriu, iar varful este indreptat in (os si searticuleaza cu coccisul.

    6egiunea coccigiana4 este formata din asa numitul os coccis, care prezinta oaza de articulare cu segmentul sacral si un varf ce participa impreuna cuacestea la formarea azinului.

    5uschii coloanei cervicale46egiunea spatelui si a cefei este reprezentata de o masa musculara ine

    dezvoltata. 5uschii din aceasta regiune sunt situati in % planuri41. primul plan, cel superficial cuprinde doi muschi4

    trapezul si marele dorsal. 2rapezul are o forma triunghiulara,avand originea pe coloana cervicala de la C1 la C si insertia pespina omoplatului. 2rapezul are o pozitie, postero- superioara,

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    24/32

    rolul sau este cel de a mentine pozitia verticala a capului, de aridica si de a apropia omoplatii.

    5arele dorsal este asezat in partea postero inferioara a spatelui. Este unmuschi lat de forma triunghiulara, cu firele orientate sus- (os, dar intr- o

    parte olici. Are originea pe apofizele sopinoase de la 2 la 21!. este asezatsu trapez, pe fascia lomo- dorsala si pe creasta iliaca. ocul sau de insertieeste cel de pe santul icipital al coloanei, actiunea sa este de a apropia ratulde corp &aducere' si de a a(uta corpul la ascensiune, in care in primul rand,este solicitat sistemul memrelor superioare.

    !. in alt plan se afla muschii sutrapezi si romoizi)muschi ce isi au originea pe ultimele vertere cervicale si

    primele vertere toracale. Insertia lor se face pe margineaverterala a omoplatului & scapula', pr"ecum si pe ridicatoriiscapulari, cu originea pe ultimele vertere cervicale si insertia

    pe unghiul medial al scapulei. 6olul sau este de a actionaasupra muschilor, de a contriui, la apropierea coloanei si laridicarea lor.

    ". in al treilea plan se gasesc muschii4 micul dintatposterior- superior si cel dintat posterior- inferior. rimul dintreei isi are originea la C, 21 si 2" si insertia pe coastele !- %.Au

    rolul de a ridica coastele , cel de-al !-lea isi are originea pe211,21!,1,si !, insertia pe coastele a 1!-a si contriuie lacoorirea coastelor.lanurile profunde cuprind muschii

    (gheaurilor verterale,care au caracter metameric,sintsegmentati si formeaza patru sisteme4

    -intertransversal)-interspinalul)-transverspinalul)

    -spinotransveralul)a' sistemul intertransversal formeaza o masa compacta care spre cutiatoracica, se imparte in trei coloane musculare, care a(ung pana la regiuneacefalica. Aceste coloane sunt4 coloana mediala cu muschiul spinal) coloanami(locie cu muschiul lung al santurilor verterale.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    25/32

    ' sistemul interspinos cuprinzand - L perechi de muschi verterali,"- # perechi toracali si patru pereti lomari si avand in principal rol deextensie.

    c' sistemul transversospinos cuprinde semispinali, multifizi si rotatori.Ei fac rotatia coloanei cervicale, flexia coloanei verterale si extensia ei.

    d' sistemul spinotransvers cuprinde muschiul splenius al capului sigatului si face rotatia si extensia capului.

    $ascularizatia coloanei verterale4Coloana verterala prezinta la nivelul sau artere, vene si capilare, care oiriga si care- i asigura nutritia. 6eferitor la arterele care a(ung la nivelulcoloanei verterale putem spune ca ele nu sunt altceva decat ramificatii siramuri colaterale, provenite din ramificarea si ifucarea arterei aorte- cea

    mai voluminoasa artera a corpului omenesc.Artera aorta porneste din ventricolul stang al inimii printro dilatatie, numita

    ul sau mare sinus aortic. Iesind din pericard artera se cureaza spre stanga,in (os, formand car(a aortica dupa care cooara aproximativ, paralel cucoloana pana in dreptul discului verteral dintre vertreele 1 si % cand setrifurca si da nastere la doua artere iliace, comune, si o artera scrala medie.?egmentele cuprinse intre car(a aortica si arterele iliace, poarta denumirea deartera descendenta care este impartita intr- o portiune toracala, situatadeasupra diafragmei si o portiune adominala, asezata su diafragma. 3e pe

    fascicolul aortic se desprind numeroase ramificatii care iriga diferite organe.O parte din sangele arterei aorte va a(unge in arterele suclaviculare din carein dreptul verterei C se va desprinde artera ventrala. Acesta trece prinorificiul de la aza apofizelor transverse ale primelor vertere si patrundein craniu prin marea gaura occipitala.rin unirea a doua artere verterale pe linie mediana se formeaza trunchiul

    azinelor care pe partea anterioara a fruntii se ifurca si formeaza arterelecererale posterioare, atat in traiectul intraacromion cat si in celextracomion.Arterele lomare sunt in numar de#, dispuse in perechi si pornesc de pe

    partea posterioara a aortei. Fiecare artera lomara da o ramura dorso spinala,care vascularizeaza muschii din (gheaurile verterale meningele rahidian simaduva spinarii.Aorta descendenta da nastere la " artere la nivelul verterei #4 arterasacrala medie si doua artere iliace comune.Artera sacrala medie se gaseste defapt in continuarea arterei adominale, iaeste foarte sutire si merge pe fata superioara a verterei %, a sacrului si

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    26/32

    coccisului si da ramuri la muschii din aceasta regiune la colana verterala sirect.Artera iliaca comuna se ifurca la nivelul verterei # formand artera iliacacomuna stanga si dreapta.

    Inervatia coloanei verterale4Inervatia coloanei verterale este realizata de catre nervii spinali.nerviispinali sau rahidieni, impreuna cu cei cranieni, formeaza sistemul nervos

    periferic.reprezinta caile de conducere a influxului nervos periferic lamaduva si invers.ei au rezultat prin unirea firelor nervoase ale radacinilor

    posterioare si anterioare care straatind cele trei invelisuri ale maduveispinarii, piamaterul , arahnoida si duramaterul. Fac legatura cu coarneleanterioar, laterale si posterioare medulare.@n nerv spinal cuprinde4

    -neuronul senzitiv somatic sau vegetativ al ganglionului spinal ale caruidendrite a(ung in piele pentru sensiilitate profunda.- neuronii somatici aflati in sustanta cenusie)- neuronii motori, reprezentati prin neuronul radicular)

    Bervii spinali au caracter mixt, sunt foarte scurti, deoarece imediat ce auiesit prin gaura de con(ugare, se impart in # ramuri, fiecare avandurmatoarele portiuni4- radacinile sunt in totdeuna doua la numar)- radacina posterioara)

    - radacina anterioara)6adacina posterioara are pe traiec un ganglion spinal. Aceasta radacina esteformata din axonii si dendritele ganglionului spinal. Axonii se realizeazaconexiuni cu coarnele posterioare sau chiar cu coarnele anterioare si laterale,iar unii aoini mari a(ung si in ulul rahidian.6adacina anterioara anervilor spinali este formata din axonii neuronilorsomatici din coarnele anterioare ale maduvei si a celor vegetativi dincoarnele laterale. 2runchiul nervilor spinali care rezulta din unirea celordoua radacini.6amurile nervilor spinali pot fi4

    - posterioara)- ventrala)- meningiala)- comunicanta ala)Exista "1 perechi de nervi spinali, asezati asimetric, de o parte si de alta amaduvei si sunt reprezentati astfel4- L perechi in regiunea cervicala)

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    27/32

    - 1! perechi in regiunea toracala)- % perechi in regiunea lomara- % perechi in regiunea sacrala)- 1 pereche in regiunea coccigiana)Fiecare pereche porneste dintr- un centru nervos medular, prin urmare4 exista"1 asemenea centri, care corespund unui anumit teritoriu tegumentar, numitdermatom. egaturile dintre centrul nervos si dermatomul respectiv se face

    prin oerechea de nervi respectiva.

    - 2ehnica masa(ului4Avand in vedere ca pacientul cu spondilita anchilozanta prezinta dureri, seefectuiaza un masa( sedativ, se executa pe regiunile4 cervicala, dorsala,lomara si in articulatiile periferice.

    Inaintea masa(ului se poate executa o procedura de incalzire pentru relaxareamusculaturii.olnavul este asezat in decuit ventral cu ratele in aductie, se incepe cunetezirea de (os in sus de la plica fesiera cu palmele intinse, se mergeascendent pe paraverterali si pe interiorul zonei dorsale spre umeri si axile.?e face netezirea si dinafara. Betezirea este de mai multe feluri4

    - netezirea cu palma intreaga sau cu amele palmecu degetele ine intinse si lipite care se executa pe suprafetemari de muschi, la inceput cu apasare mai usoara impingans

    samgele venos catre inima mai mult cu radacina mainii, ritmuleste lent, aceasta apasare este in functie de adaptarea tesutului.

    - o alta forma de netezire este netezirea cu douadegete departate de o parte si de alta a coloanei verterale cuaratatorul si mediu, cu spina verterala intre degete, pe parteanoastra si pe cea opusa.

    - o alta forma de netezire este netezire#a rom care

    se face la regiunea lomara pe muschii patratul lomar 3upa netezire urmeaza a !-a manevra principala este petrisa(ul sauframintarea specifica musculaturii.?e executa intotdeauna cu toate formeletransversale pe fira musculara in felul acesta a(utind la tonifiereamusculaturii.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    28/32

    5anevra framintare consta in compresiuni si relexari transversale pe firamusculara si chiar stoarceri ale ei.Aceste compresiuni se fac intre el police sicele # degete care se string ca si cind ar fi un singu deget si intotdeuna se aregri(a ca aceste compresiuni sa fie facute cu pulpa degetului nu ci varfuldegetelor, fara sa scape firele musculare din mana. Formele framantariisunt4 framantarea cu o mana in care se fac pe straturi musculare unde timpulde compresiune este egal cu timpul de relaxare avand gri(a sa mergem indeaproape cu aceste compresiuni fara sa sarim, ridicand muschiul de pe

    planul osos ca sa actionam mai mult la aceasta contractiilitate.- o alta forma de framantare este framantarea cu

    doua maini unde mainile se aseaza una in fata celeilalte facemcompresiunile si relaxarile simultan cu amele maini, in felulacesta actionam mai puternic asupra firelor muisculare decat

    framantarea cu o mana, este ceva mai dura se face pe aceleasistraturi.

    - Contratimpul este una dintre ultimele forme aleframantarii, care se executa tot transversal pe fira musculara,mainile una langa alta cu singura deoseire in timp ce facemcompresiunea cu mana dreapta, cu mana stanga pregatimmuschiul pentru a face compresiunea in timp ce cealalta manarelaxeaza. In felul acesta muschiul este stors, marind si mai

    mult contractiilitatea fata de framantarea cu doua mainiactionand mai puternic dacat toate celelalte manevre.

    - Alta forma a framantarii este geluirea care seexecuta la coloana verterala cu doua degete departate, pentrumuschii proprii ai coloanei verterale &spinali interspinosi' carese executa cu degetul aratator si mediu flectand degetul de laultima articulatie si tragand cu pulpa degetului muschii

    profunzi cu mici pasi numinduse geluire, pasind scurt se face si

    intercostal pe straturile intramuscularecu doua trei degeteapropiate.

    Frictiunea4 -spre deoseire de framintare specifica elementelor anatomicedintr-o articulatie specifica santurilor intramuscularii,insertiilormuscularii.Ea are actiune de capatare a tendoanelor si ligamentelor aelasticitatii si relaxarea tendoanelor antiinflamatoare la ursa seroasa si

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    29/32

    indepartarea lichidelor de staza dintre fascicolele musculare resortia lor sieliminarea catre organele escretoare.Frictiunea consta prin apasari si miscaricirculare pe puncte executate cu pulpa degetulu, mai puternic deget pestedeget avind si actiune reflexa asupra organelor interne care sunt insuferinta .are mai multe forme4

    - frictiunea deget peste deget)

    - frictiunea cu doua degete departate, aratator si mediu care seface la coloana verterala si intercostal)

    - frictiunea cu doua degete apropiate se face pemuschii paraverterali sau pe santurile grupurilor extensor siflexor)

    - frictiunea cu pumnul se face pe muschii inedezvoltati &muschi fesieri, cvadricepsi si tricepsul femural'

    2apotamentul4 nu se face.

    $iratia4 consta in trenuri viratorii cu o mana sau cu doua maini, ritmicede- alungul firelor musculare care se fac tinand incordat ratul dinarticulatia umarului si cotului, iar cu falangele facem trenuri viratoriiridicand radacina mainii, dar acestea se fac de sus in (os nu lateral standa,

    dreapta sau invers.Formele viratiei sunt4

    - cu palma intreaga)

    - cu doua palme

    5asa(ul se incheie cu netezire3upa terminarea masa(ului dorsal pacientul este ridicat in sezut pentru a i se

    putea executa masa(ul in zona cervicala. ?e executa tot un masa( sedativ, darpe alte directii, framantarile se incep de la gaura occipitala si se cooara in

    (os pana la C apoi se incon(oara umerii pana la acromion. O alta forma anetezirii este cand mana maseourului se muleaza pe gatul pacientului, altaeste cu degetele merdius si index pe langa coloana verterala, se cooara dela gaura occipitala pana la C.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    30/32

    STUDIU DE CA%Ca( nr!"!

    Bume 8i renume4 A.?.3iagnostic4 ?.A. forma axial9 ascendent9 cu prinderea artic. CFr. stg.3$6 > form9 incipient9?.B. ;n v:rst9 de ! ani, ite8ti se interneaz9 pentru45.I. > dureri lomare cu caracter inflamator trenant. - dureri ;n artic. CFr. stg. de tip mixt. - impoten79 func7ional9 marcat9 a artic. CFr. stg. cu mers modificat

    - redoare coloan9 dorsolomar9A0C > f9r9 importan79A > sindrom anemic la ani de etiologie neprecizat9Condi7ia de via79 8i munc94 lucreaz9 cu condi7ii de frigIstoric4 3eut ;n urm9 cu L ani, la v:rsta de 1 ani cu dureri lomare cucaracter inflamator 8i ;n impoten7a func7ional9 a segmentului lomar. Bu aurmat tratament medicamentos, simptomatologia dureroas9 lomar9

    persist:nd ;n timp ;nso7it9 de redoare matinal9. sporturile ce implic9 flexia articula7iei CFr4 popice, iliard.- Control la 8ase luni.

    Ca(ul nr!3

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    31/32

    B@5E ?I 6EB@5E4 5.?.

    3O5ICII@ 4deva5E3I@4 @6ABOC@ 3E 5@BCA4 EB?IOBA6?EK45A?C@IBacientul 5.B. a fost internat la clinica de recuperare cu diagnosticul

    de 6 stadiul I$ 5anifestar ile de dependenta sunt4 dureri situmeactii la nivelul 6CC, 5CF,52F, genunchi ilateralsimetric,;nso7ite de redoare matinal9 aproximativ1h..Examenul oiectiv si datele paraclinice au condos la diagnosticul de maisus.Oiectivele recuperarii4 stailizarea olii, prevevenire devieri, deform9ri 8ianQiloze, comatera retrac7iilor 8i redorilor, refacerea par7ial9 sau total9 a

    capacita7ii func7ionale.

  • 7/26/2019 Lucrare dFe Proiect Volosen Flaviu

    32/32

    Oiec$i-e $erapeu$ice: comaterea durerii

    miscare adecvat9

    ;nl9turarea st9rii de anxietate.