lucrare diploma hepatita b

7/23/2019 lucrare diploma hepatita b

1/15

CAPITOLUL I

Notiuni generale despre Hepatita Virala B

Hepatita B reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB).

Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate pana in

prezent responsabile de hepatitele virale, celelalte fiind A, C, D si E fiecare tip avand

caracteristicile sale in ceea ce priveste transiterea, severitatea, abordarea terapeutica.

!nfectia cu virusul B poate fi acuta " cu durata ai ica de # luni sau cronica "

peste # luni. !n cazul forei acute, la cele ai ulte persoane ($5%), sisteul iun este,

de re&ula, capabil sa eliine virusul din or&anis, cu vindecare copleta in interval de

cateva luni. Atunci cand sisteul iun nu poate lupta contra virusului, infectia cu HVB

poate persista toata viata, cu risc de a dezvolta insuficienta hepatica, ciroza sau cancer

hepatic. Copiii au risc ult ai are sa dezvolte o infectie cronica. 'u eista un

trataent curativ al hepatitei B, dar eista un vaccin care poate preveni boala la pacientii

neinfectati. acientii infectati trebuie sa ia anuite asuri pentru a ipiedica

transiterea bolii.

I.1.Notiuni de anatomie si fiziologie

i!atul"

*icatul este cel ai are or&an din corp. +r&an plin, de consisten- fer-,

ficatul cnt-re/te la adult 012230522& cu vasele &olite. Este situat 4n loa

subdiafra&atica /i partea intern- a hipocondrului stn&.

Este alc-tuit din doi lobi ine&ali, cel drept fiind de circa /ase ori ai are dect cel

stn&.

*icatul are dou- fee6 una superioar-, conve-, /i alta inferioar-. *aa superioar-

este liitat- prin dou- ar&ini6 una posterioar-, ai &roas-, /i alta anterioar-, ai

ascuit-. e faa inferioar- se observa dou- /anuri sa&itale /i un /an transversal, de

aspectul literei 7H7. Aceste /anuri deliiteaz- lobul drept, lobul stn&, lobul p-trat,

~1~


2/15

ventral /i lobul 8pie&el dorsal.

!n /anul transversal se afl- nilul ficatului, prin care p-trund vasele /i nervii

ficatului /i ies canalele biliare /i lifatice or&anului.

*icatul are dou- 4nveli/uri6 un 4nveli/ seros care 4nvele/te tot ficatul, cu ecepia

suprafeei superioare, unde ficatul est aderent la diafra&9 al doilea 4nveli/ este capsula

:lisson, care acoper- ficatul /i intr-, la nivelul nilului, 4n interiorul or&anului de3a lun&ul

vaselor /i c-ilor biliare.

Vas!ulariza#ia fi!atului

Aceasta este asi&urat- de artera hepatica, care aduce sn&ele arterial, /i de vena

port-, care aduce sn&ele venos funcional. 8n&ele pleac- de la ficat prin venele

suprahepatice, care colecteaz- tot sn&ele din acest or&an /i 4l vars- 4n vena cava

inferioar-.

Vasele lifatice se adun- 4ntr3o reea subseroasa care aun&e la &an&lionii

substernali, ediastinali anteriori, pancreaticolienali cu lifa colectat- de pe faa

inferioar- /i din lifaticele septurilor intrahepatice.

Ner$ii fi!atului

rovin din pleul hepatic, alc-tuit din fibre sipatice care ies din

&an&lionul celiac, /i din fibre parasipatice care se desprind din abii nervi va&i.

%tru!tura &istologi!'Capsula ficatului este alc-tuita din esut conunctiv /i elastic. Din capsul- pornesc

3 de la bi l spre interiorul ficatului 3 septuri fibroase, care constituie suportul conunctiv

al eleentelor vasculare, biliare, lifatice /i nervoase.

Eleentele conunctive provenite din capsul-, 4preuna cu traa reticulara,

care reprezint- suportul celulelor hepatice constituie structura ezoderic- a ficatului.

!n afar- de aceasta ai eista /i structura endotelial-, alc-tuit- din celulele hepatice

(hepatocite).

;nitatea orfofuncional- a ficatului este lobulul hepatic.


3/15

hepatocite se &-sesc canaliculele biliare intralobulare f-r- perei proprii, 4n care se

descarc- bila, produsul de secreie al hepatocitelor.

8pre periferia lobulului canaliculii biliari 4ncep s- aib- perete propriu /i, ie/ind

din lobul, se continu- cu canale interlobulare. Acestea se colecteaz-, 4n final, 4n cele

dou- canale hepatice (drept /i stn&), prezente 4n nilul ficatului.

C-ile biliare etrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic coun, care

rezult- din unirea canalelor hepatice /i care se continu- cu canalul coledoc ce se

deschide 4n duoden, 4preun- cu canalul pancreatic principal prin orificiul +ddi. Din

calea biliar- principal- se desprinde canalul cistic, prin care bila aun&e 4n perioadele

interdi&estive 4n vezicula biliar-.

Fiziologia

*icatul are o are capacitate de re&enerare. *unciile lui sunt ultiple, fiind

4ndeplinite la nivelul hepatocitului.

*unciile lui principale sunt6

un!#iile meta(oli!ese eercit- 4n metabolismul glucidic, protidic, lipidic i

mineral.

! n etabolisul &lucidic , ficatul intervine 4n fosforilarea /i polierizarea &lucidelor 4n

&lico&en, asi&urnd rezerve de &lucoza /i eninerea

hoeostaziei &liceice.

!n etabolisul protidic , ficatul are funcie proteinoforatoare, /i de echilibru

proteic, funcie urio&en-. 8intetizeaz- albuina, =2% din >3 &lobuline, 52% din

? 3&lobuline, protrobina /i fibrino&enul, catabolizeaz- nucleoproteinele.

!n etabolisul lipidic intervine 4n absorbia &r-siilor /i 4n fosforilarea lor, 4n

sinteza /i esterificarea colesterolului, 4n sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor /i

tri&liceridelor.

!n etabolisul ineral acioneaz- prin depozitarea fierului /i a cuprului /i

intervine 4n repartiia apei /i a electroliilor (ionii de 'a @, /i Cl3) 4n or&anis.

un!#ia (iliar'coport- secreia /i ecreia bilei, cu rol iportant 4n di&estia /i

absorbia &r-siilor, 4n absorbia vitainelor liposolubile (A, D, E /i ), 4n absorbia

fierului /i calciului alientar.

Bila conine6 $=% ap- /i ur-torii copo3neni6 s-ruri biliare, pi&eni biliari,

~3~


4/15

colesterol, lecitine /i s-ruri anor&anice.

un!#ia antito)i!'const- 4n faptul c- ficatul dispune de activit-i prin care

substanele toice de ori&ine eo&en- ca /i cele rezultate din etabolisele

endo&ene sunt transforate 4n substane ai puin toice /i eliinate ca atare.

%inteza fermen#ilornecesari proceselor vitale este 4ndeplinit-, 4ntr3o

are -sur-, de ficat.

*en#ine e!&ili(rul a!ido+(azi!9 ficatul ai are rol de depozit al apei.

I.,. -efinitia &epatitei $irale de tip B

HVA tip B este o boal- infecioas-, deterinat- de virusul hepatitic B, un virus

AD', din failia Hepadnaviridae, transis pe cale parenteral-, caracterizat- clinic

printr3o evoluie variat-, adesea dificil-, cu risc letal /i cu potenial iportant de trecere

4n stare cronic-6 hepatit- cronic- /i ciroz- (constituie 02305% din HVA).

I.. /tiologie

Virusul hepatitic B conine AD' circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal

/i are 1 n.

!n structura anti&enic- a virusului hepatitic B, se cunosc anti&ene principale,

fa- de fiecare din acestea forndu3se anticorpi specifici.

Antigenul HBs (antigen de suprafa a virusului hepatitic B) denumit i

Antigen Australia

A&HBs apare 4n sn&ele celor infectai cu ult tip 4naintea bolii clinice,

4ncepnd din a 13a s-pt-n- dup- inoculare /i se enine 4ntre a 13a /i a 103a

s-pt-n- a perioadei de stare a bolii /i dup- aceea. !n tot acest interval este posibil-

decelarea 4n sn&e a A&HBs /i prin aceasta se pune dia&nosticul de HVA de tip B.

~4~


5/15

ersistena 4n sn&e a A&HBs peste luni de la debutul bolii are senificaia trecerii 4n

stare cronic-.

Antigenul central (AgHBc)

Este reprezentat de nucleocapsida virusului /i nu se &-se/te liber 4n sn&ele

circulant, ci nuai 4n hepatocite (4n special 4n nucleii acestora /i ai puin 4n

citoplas-).

Anticorpii antiA&HBc apar 4naintea apariiei anticorpilor anti A&HBs /i persist-

att tip ct continu- replicarea ei, senificnd prezena activ- a bolii, tendin- la

cronicizare.

Antigenul "e" (AgHBe)

Distinct iunolo&ic de A&HBs /i A&HBc, se &-se/te nuai 4n serurile A&HBs

parazite. A&HBe apare precoce 4n incubaie, 4naintea cre/terii transainazelor serice,

odat- cu sau puin dup- apariia A&HBs iar persistena lui indic- evoluia bolii spre

cronicizare.

Alte antigene ale HA de tip B

A'!:E' DE


6/15

de A&HBs.

rodusele uane care conin virusul B sunt6 sn&ele /i anuii derivai de sn&e,

sn&ele enstrual, diferite secreii (spera, secreia va&inal-, lapte de a-), saliva.

#erioada de contagioitate


7/15

&rave. Virusul hepatitic B se localizeaz- 4n celulele hepatice /i se ultiplic- 4n

nucleul acestor celule unde se sintetizeaz- AD'3ul viral. *a- de virusul hepatitic se

declan/eaz- diverse reacii iune de leziuni hepatice de diferite &rade, pn- la necroz-.

!n evoluia HVA de tip B spre cronicizare sunt iplicai ai uli anticorpi anti3A&HBc

/i anticorpii A&HBe /i ai puin sau deloc anticorpii anti3A&HBs.

I.2. Ta(lou !lini!

Hepatita viral- acut- de tip B, de/i aparent ase-n-toare cu HVA de tip A, se

deosebe/te de aceasta printr3un spectru clinic ai cople, cu anifest-ri etrahepatice

frecvente cu nueroase variante evolutive, pro&nostic ai sever /i un potenial iportant

de cronicizare.

#erioada de incubaie

Dureaz- 4ntre #23$2 zile cu liite 4ntre 5 /i 0#2 zile (53# luni). Aceast-

perioad- este conta&ioas- deoarece virusul apare 4n sn&e chiar dup- o s-pt-n-

de la inoculare.

#erioada prodromal (preicteric)

8e instaleaz- insidios /i dureaz- 13 s-pt-ni. !n aceast- perioad- se instaleaz- o

senzaie de discofort di&estiv, astenie /i indispoziie &eneral-. eperatura cre/te

discret-, /i f-r- frisoane. *recvent apar anifest-ri cutanate /i articulare ca6 artral&ii

fie, sietrice, datorate copleelor iune circulante sau fiate 4n capilare /i

sinoviale9 anifest-ri aler&ice de tip boala serului9 anifest-ri cutanate sub for- de

urticarie, erupii purpurice.

#erioada de stare (icteric)

!ncepe cnd apare icterul. 8e instaleaz- lent /i dureaz- ai uft dect 4n HVA de

tip A, eninndu3se 4ntr3un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic).

8e 4ntlnesc ultiple anifest-ri etrahepatice6

anifest-ri di&estive 3 sunt epresia unei inflaaii &astrointestinale cu

tulbur-ri de tonus /i secreie la nivelul c-ilor biliare6 disIinezie biliar-.

~7~


8/15

anifest-ri cardiace6 odific-ri electrocardio&raf4ce HA frecvent.

anifest-ri vasculare6 vasculite cu caracter heora&ic uneori poliartrita

nodoas-.

anifest-ri renale6 nefrit- interstiial- /i, 4n unele cazuri, apare

&loerulonefrita.

anifest-ri neurolo&ice6 enin&ite, ielite, nevrite care apar ecepional. !n

forele severe /i coatoase pot apare odific-ri psihice.

anifest-ri cutanate6 erupii scarlatinifore, urticariene sau purpurice

(vasculite), facies particular, observat la copii ai ales9 obrai con&estionai de

culoare ro/ie 4nchis- cu buzele ro/ii /i cu o zon- palid- 4n urul cavit-ii bucale9

oroderatita papuloas- infantil- :ianotti3Crosti.

anifest-ri heatolo&ice6 3 V8H noral- sau 4ncetinit-

3 teste hepatice cu valori crescute

3 : 022231222 ; 3 foarte ari

3 sidereie,bilirubina crescut-

3 testele de disproteineie sunt pozitive

3 leucopenie /i aneie heoiitic- acut-

I.3. /$olu#ie

HVA de tip B are evoluie ai lun&- /i ai dificil-, 4n funcie de vrst- /i fora

clinic-. Vindecarea se produce nuai la 235% din cazuri, 02305% din bolnavi

evolueaz- spre cronicizare. Din fo/tii bolnavi de hepatit- B, 02312% r-n purt-tori

cronici de virus.

I.4. orme !lini!e

Forma anicteric" se 4ntlne/te 4n 0231$% din cazuri.

~8~


9/15

Forma colestatic: frecvent 4ntlnit- la aduli cu icter intens, cu prurit sup-r-tor9

colesteroleie ult crescut-, fosfatoz- alcalin- crescut-9 bilirubineie 5305&%

(icter).

Forme prelungite(HVA tip b prelun&ita sipla)6 prezint- o re&resiune ai lent- aicterului /i a testelor biochiice.

HVA persistenta6 se caracterizeaz- printr3un tablou persistent de HV tip de cteva luni

/i chiar 03 ani, tip 4n care tabloul histopatolo&ic r-ne acela al unei HVA, f-r-

aspecte de cronicizare

HVA tip B ondulanta6 evolueaz- cu rec-deri ultiple tip de 031 ani9 cu recidive

cauzate de eforturi, abateri alientare, suprainfecii, trataente cu cortizon.

HVA prelun&ita cu potenial de cronicizare6 evolueaz- cu prelun&irea siptoelor

dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezena autoanticorpilor, cre/terea !&:,

sc-derea albuinelor /i anifest-ri histopatolo&ice.

Forme severe:in care se constat- 4nc- de la 4nceput o dezl-nuire deosebit de rapid- /i

brutal- a siptoelor. Asist- astfel la accentuarea tulbur-rilor di&estive, prezena

sindroului heora&ic (epistais), febr- persistent-, reducerea diensiunilor ficatului,

astenie intens-, sonolen-, sc-derea tipului de protrobin- sub 52%.

Forma fulminant:in care se produce o necroz- asiv- hepatic-, cu insuficien-

hepatic- supraacut- cu evoluie rapid- spre co- /i sfr/it letal 4n 235% din cazuri.


10/15

3 tahicardia se 4nlocuie/te cu bradicardie specific- unui icter afebril

3feto hepatic (holer-3iros de ere stricate)

Hepatita viral acut tip B la copii3 evolueaz- favorabil datorit- puterii ari de

re&enerare hepatic-. Giscul de a r-ne purt-tor cronic de virus hepatitic este 4ns-ai are cu ct vrsta este ai ic-.

Hepatita viral acut tip B la gravide3 evolueaz- ai sever la &ravidele cu

alnutriie /i la cele care sunt 4n ultiul triestru de sarcin-.

Giscul de infecie cu virus hepatitic tip B a produsului concepional este foarte

ic 4n priele dou- triestre de sarcin- dar devine considerabil cnd HVA tip B

survine 4n ultiul triestru de sarcin-.

!nfecia fatului se face frecvent 4n cursul na/terii /i 4n perioada postnatal-.

HVA tip B la vrstnici3 are o evoluie ai sever- cu fore prelun&ite, cu potenial

crescut letal /i de cronicizare.

HVA tip B are evoluie sever- la alnutrii, cei cu boli cronice di&estive,

tuberculo/i, diabetici, alcoolici, toicoani.

Compli!a#ii 5i se!&ele

$omplicaii infecioase

3 aneii heolitice

3 aneia aplastic- sau pancitopenic-

3 suprainfect-ri biliare

3 rede/teptarea unei BC

$omplicaii funcionale vegetative

3 balon-ri abdoinale3 disIinezii biliare

3 di&estie dificil-

3 hipotensiune hipostatic-

~10~


11/15

3hiperbilirubineie (icter prelun&it)

Hepatita cronic persistent sau agresiv

$iro posthepatit B

$ancer hepatic primar

%tarea de purttor cronic asimptomatic de virus hepatitic B

I.6. -iagnosti!

Diagnostic pozitiv

8e pune pe baza6

3 datelor epideiolo&ice6 contacte infecioase cu bolnavii de hepatit- viral-

acut- B, contacte profesionale, posibilit-i de inoculare parenteral- (anopere

edico3chirur&icale cu risc de transitere a virsului)

3 date clinice

3 date de laborator 3 sunt indispensabile pentru dia&nostic6

date specifice6 3 deterinarea A&HBsK pozitiv

3 anticorpii antiHBc de tip !&J care perit un dia&nostic precoce

3A&HBe

date nespecifice63 bilirubin- crescut-(4n cea icteric-)

3 leuco&raa 3 leucopenie

3 V8H ic-

3 :+,:3 ari (teste de citoliz-)

3 sidereie crescut-

3 fosfatoza alcalin- 3 crescut-

3 sc-derea albuinelor

3 cre/terea& &lobulinelor

3teste de coa&ulare 3 odificat-

!n HVA tip A, citoliz- (:) este are la 4nceput ca 4n hepatita viral- acut- tip B, dar

scade ai repede. !&J 4n HVA tip B sunt norale sau u/or crescute, 4n tip ce 4n

HVA tip A sunt foarte crescute.

~11~


12/15

Diagnostic diferenial

3 ase-n-tor cu HVA tip A.

Coa din hepatita fulinant- trebuie difereniat- de6

Coele etabolice6 diabetica, hipo&liceica, ureica, hidroelectrolitica.

Coele toice6 alcoolica, barbiturica, or&anofosforate B, Co, tetraetil de b.

Coele infectioase6 encefalite virale, enin&oencefalite bacteriene, alarie.

Coele neurochirur&icale6 trauatise, tuori, epilepsie, abces cerebral.

I.17. Prognosti!

3este rezervat

3se vindec- coplet 4n 235% din cazuri, 4n rest evolund spre infecie cronic-

(hepatit- cronic-, ciroz-).

Datele de pro&nostic a&ravant sunt6 vrsta, alcoolisul,

hipertiroidisul, luesul, diabetul, afeciuni &astrointestinale cronice, leziuni

hepatice anterioare.

I. 11. Tratament

rebuie s- fie ai cople dect al HVA tip A. rataentul va fi condus pe

baza ur-toarelor obiective6

L scurtarea evoluiei bolii

L prevenirea evoluiei prin insuficien- hepatic- fulinant-, necroz- hepatic-

supraacut-

L prevenirea coplicaiilor iediate

L prevenirea trecerii bolii acute 4n stare cronic-

L reinte&rarea 4n activitatea anterioar- sau dac- este posibil 4ntr3o unc-

corespunz-toare capacit-ii funcionale a ficatului

Gepausul la pat este esenial pentru vindecarea hepatitei.

Geluarea activit-ii se va face pro&resiv.

~12~


13/15

D!EA 3 echilibrat-, care s- conin- toi factorii nutritivi, s- fie oferita 4n funcie de

tolerana di&estiv- sau apetit.


14/15

Apicilina l& la h i..

3 HHC i.v. 12&MI&corpMzi 3 se d- 4n stadiul prodroal /i preco-

3 hidratare cu6 :lucoza 02% 3 cobate hipo&liceia

3 asi&ur- un aport caloric crescut 1222lMzi

Ali 0222 l de alte lichide6 Ainoacizi (Ar&inin-), plas- proasp-t-.

3 corectarea tulbur-rilor hidroelectrolitice /i acidobazice (&lucoza, ser fiziolo&ic,

bicarbonat, sol Gin&er)

3cobaterea sn&er-rii6 plas- proasp-t- 1523522l, vitaina , Ca,

Venostat

3 cobaterea edeului cerebral6 3 Janitol soluie hiperton- 12%

3 *uroseid3 Cortizon6 cobate edeul cerebral

3 sedative

3prevenirea infeciilor secundare

3vitainizare

3 suprave&herea respiraiei /i aspirarea secreiilor traheale

3controlul respiraiei, pulsului, A, E:, EE:, Hb, Ht, electrolii, :, ip

NuicI, echilibru acidobazic.

I.1,. Profila)ie

'suri fa de sursele de infecie

3 bolnavii de HVA se declar- 4n od obli&atoriu noinal cu specificarea

tipului de hepatit-9

3 izolarea bolnavilor cu HVA este obli&atorie9

3 -surile de dezinfecie curent- trebuie aplicate ri&uros9 sp-lare pe ini cu

ap- /i s-pun sau dezinfecie cu alcool iodat 2,5%9 pentru celelalte instruente6

autoclavare la 012 FC tip de 2 inute sau prin fierberi 2 inute la 022 FC.

3 contacii receptivi (failiali) se 4nre&istreaz- /i se ur-resc prin control

periodic pe durata incubaiei aie.

~14~


15/15

'suri fa de cile de transmitere

rofilaia hepatitei posttransfuzionale include ur-toarele -suri6

3 depistarea /i ecluderea dintre donatori a purt-torilor de A&HBs

3 eliinarea donatorilor periculo/i

3 utilizarea raional- a transfuziilor

3 protecia cu iuno&lobuline uane specifice.

~15~

Documents

lucrare diploma hepatita b