Upload
isa-bela
View
304
Download
8
Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
1/15
CAPITOLUL I
Notiuni generale despre Hepatita Virala B
Hepatita B reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB).
Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate pana in
prezent responsabile de hepatitele virale, celelalte fiind A, C, D si E fiecare tip avand
caracteristicile sale in ceea ce priveste transiterea, severitatea, abordarea terapeutica.
!nfectia cu virusul B poate fi acuta " cu durata ai ica de # luni sau cronica "
peste # luni. !n cazul forei acute, la cele ai ulte persoane ($5%), sisteul iun este,
de re&ula, capabil sa eliine virusul din or&anis, cu vindecare copleta in interval de
cateva luni. Atunci cand sisteul iun nu poate lupta contra virusului, infectia cu HVB
poate persista toata viata, cu risc de a dezvolta insuficienta hepatica, ciroza sau cancer
hepatic. Copiii au risc ult ai are sa dezvolte o infectie cronica. 'u eista un
trataent curativ al hepatitei B, dar eista un vaccin care poate preveni boala la pacientii
neinfectati. acientii infectati trebuie sa ia anuite asuri pentru a ipiedica
transiterea bolii.
I.1.Notiuni de anatomie si fiziologie
i!atul"
*icatul este cel ai are or&an din corp. +r&an plin, de consisten- fer-,
ficatul cnt-re/te la adult 012230522& cu vasele &olite. Este situat 4n loa
subdiafra&atica /i partea intern- a hipocondrului stn&.
Este alc-tuit din doi lobi ine&ali, cel drept fiind de circa /ase ori ai are dect cel
stn&.
*icatul are dou- fee6 una superioar-, conve-, /i alta inferioar-. *aa superioar-
este liitat- prin dou- ar&ini6 una posterioar-, ai &roas-, /i alta anterioar-, ai
ascuit-. e faa inferioar- se observa dou- /anuri sa&itale /i un /an transversal, de
aspectul literei 7H7. Aceste /anuri deliiteaz- lobul drept, lobul stn&, lobul p-trat,
~1~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
2/15
ventral /i lobul 8pie&el dorsal.
!n /anul transversal se afl- nilul ficatului, prin care p-trund vasele /i nervii
ficatului /i ies canalele biliare /i lifatice or&anului.
*icatul are dou- 4nveli/uri6 un 4nveli/ seros care 4nvele/te tot ficatul, cu ecepia
suprafeei superioare, unde ficatul est aderent la diafra&9 al doilea 4nveli/ este capsula
:lisson, care acoper- ficatul /i intr-, la nivelul nilului, 4n interiorul or&anului de3a lun&ul
vaselor /i c-ilor biliare.
Vas!ulariza#ia fi!atului
Aceasta este asi&urat- de artera hepatica, care aduce sn&ele arterial, /i de vena
port-, care aduce sn&ele venos funcional. 8n&ele pleac- de la ficat prin venele
suprahepatice, care colecteaz- tot sn&ele din acest or&an /i 4l vars- 4n vena cava
inferioar-.
Vasele lifatice se adun- 4ntr3o reea subseroasa care aun&e la &an&lionii
substernali, ediastinali anteriori, pancreaticolienali cu lifa colectat- de pe faa
inferioar- /i din lifaticele septurilor intrahepatice.
Ner$ii fi!atului
rovin din pleul hepatic, alc-tuit din fibre sipatice care ies din
&an&lionul celiac, /i din fibre parasipatice care se desprind din abii nervi va&i.
%tru!tura &istologi!'Capsula ficatului este alc-tuita din esut conunctiv /i elastic. Din capsul- pornesc
3 de la bi l spre interiorul ficatului 3 septuri fibroase, care constituie suportul conunctiv
al eleentelor vasculare, biliare, lifatice /i nervoase.
Eleentele conunctive provenite din capsul-, 4preuna cu traa reticulara,
care reprezint- suportul celulelor hepatice constituie structura ezoderic- a ficatului.
!n afar- de aceasta ai eista /i structura endotelial-, alc-tuit- din celulele hepatice
(hepatocite).
;nitatea orfofuncional- a ficatului este lobulul hepatic.
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
3/15
hepatocite se &-sesc canaliculele biliare intralobulare f-r- perei proprii, 4n care se
descarc- bila, produsul de secreie al hepatocitelor.
8pre periferia lobulului canaliculii biliari 4ncep s- aib- perete propriu /i, ie/ind
din lobul, se continu- cu canale interlobulare. Acestea se colecteaz-, 4n final, 4n cele
dou- canale hepatice (drept /i stn&), prezente 4n nilul ficatului.
C-ile biliare etrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic coun, care
rezult- din unirea canalelor hepatice /i care se continu- cu canalul coledoc ce se
deschide 4n duoden, 4preun- cu canalul pancreatic principal prin orificiul +ddi. Din
calea biliar- principal- se desprinde canalul cistic, prin care bila aun&e 4n perioadele
interdi&estive 4n vezicula biliar-.
Fiziologia
*icatul are o are capacitate de re&enerare. *unciile lui sunt ultiple, fiind
4ndeplinite la nivelul hepatocitului.
*unciile lui principale sunt6
un!#iile meta(oli!ese eercit- 4n metabolismul glucidic, protidic, lipidic i
mineral.
! n etabolisul &lucidic , ficatul intervine 4n fosforilarea /i polierizarea &lucidelor 4n
&lico&en, asi&urnd rezerve de &lucoza /i eninerea
hoeostaziei &liceice.
!n etabolisul protidic , ficatul are funcie proteinoforatoare, /i de echilibru
proteic, funcie urio&en-. 8intetizeaz- albuina, =2% din >3 &lobuline, 52% din
? 3&lobuline, protrobina /i fibrino&enul, catabolizeaz- nucleoproteinele.
!n etabolisul lipidic intervine 4n absorbia &r-siilor /i 4n fosforilarea lor, 4n
sinteza /i esterificarea colesterolului, 4n sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor /i
tri&liceridelor.
!n etabolisul ineral acioneaz- prin depozitarea fierului /i a cuprului /i
intervine 4n repartiia apei /i a electroliilor (ionii de 'a @, /i Cl3) 4n or&anis.
un!#ia (iliar'coport- secreia /i ecreia bilei, cu rol iportant 4n di&estia /i
absorbia &r-siilor, 4n absorbia vitainelor liposolubile (A, D, E /i ), 4n absorbia
fierului /i calciului alientar.
Bila conine6 $=% ap- /i ur-torii copo3neni6 s-ruri biliare, pi&eni biliari,
~3~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
4/15
colesterol, lecitine /i s-ruri anor&anice.
un!#ia antito)i!'const- 4n faptul c- ficatul dispune de activit-i prin care
substanele toice de ori&ine eo&en- ca /i cele rezultate din etabolisele
endo&ene sunt transforate 4n substane ai puin toice /i eliinate ca atare.
%inteza fermen#ilornecesari proceselor vitale este 4ndeplinit-, 4ntr3o
are -sur-, de ficat.
*en#ine e!&ili(rul a!ido+(azi!9 ficatul ai are rol de depozit al apei.
I.,. -efinitia &epatitei $irale de tip B
HVA tip B este o boal- infecioas-, deterinat- de virusul hepatitic B, un virus
AD', din failia Hepadnaviridae, transis pe cale parenteral-, caracterizat- clinic
printr3o evoluie variat-, adesea dificil-, cu risc letal /i cu potenial iportant de trecere
4n stare cronic-6 hepatit- cronic- /i ciroz- (constituie 02305% din HVA).
I.. /tiologie
Virusul hepatitic B conine AD' circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal
/i are 1 n.
!n structura anti&enic- a virusului hepatitic B, se cunosc anti&ene principale,
fa- de fiecare din acestea forndu3se anticorpi specifici.
Antigenul HBs (antigen de suprafa a virusului hepatitic B) denumit i
Antigen Australia
A&HBs apare 4n sn&ele celor infectai cu ult tip 4naintea bolii clinice,
4ncepnd din a 13a s-pt-n- dup- inoculare /i se enine 4ntre a 13a /i a 103a
s-pt-n- a perioadei de stare a bolii /i dup- aceea. !n tot acest interval este posibil-
decelarea 4n sn&e a A&HBs /i prin aceasta se pune dia&nosticul de HVA de tip B.
~4~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
5/15
ersistena 4n sn&e a A&HBs peste luni de la debutul bolii are senificaia trecerii 4n
stare cronic-.
Antigenul central (AgHBc)
Este reprezentat de nucleocapsida virusului /i nu se &-se/te liber 4n sn&ele
circulant, ci nuai 4n hepatocite (4n special 4n nucleii acestora /i ai puin 4n
citoplas-).
Anticorpii antiA&HBc apar 4naintea apariiei anticorpilor anti A&HBs /i persist-
att tip ct continu- replicarea ei, senificnd prezena activ- a bolii, tendin- la
cronicizare.
Antigenul "e" (AgHBe)
Distinct iunolo&ic de A&HBs /i A&HBc, se &-se/te nuai 4n serurile A&HBs
parazite. A&HBe apare precoce 4n incubaie, 4naintea cre/terii transainazelor serice,
odat- cu sau puin dup- apariia A&HBs iar persistena lui indic- evoluia bolii spre
cronicizare.
Alte antigene ale HA de tip B
A'!:E' DE
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
6/15
de A&HBs.
rodusele uane care conin virusul B sunt6 sn&ele /i anuii derivai de sn&e,
sn&ele enstrual, diferite secreii (spera, secreia va&inal-, lapte de a-), saliva.
#erioada de contagioitate
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
7/15
&rave. Virusul hepatitic B se localizeaz- 4n celulele hepatice /i se ultiplic- 4n
nucleul acestor celule unde se sintetizeaz- AD'3ul viral. *a- de virusul hepatitic se
declan/eaz- diverse reacii iune de leziuni hepatice de diferite &rade, pn- la necroz-.
!n evoluia HVA de tip B spre cronicizare sunt iplicai ai uli anticorpi anti3A&HBc
/i anticorpii A&HBe /i ai puin sau deloc anticorpii anti3A&HBs.
I.2. Ta(lou !lini!
Hepatita viral- acut- de tip B, de/i aparent ase-n-toare cu HVA de tip A, se
deosebe/te de aceasta printr3un spectru clinic ai cople, cu anifest-ri etrahepatice
frecvente cu nueroase variante evolutive, pro&nostic ai sever /i un potenial iportant
de cronicizare.
#erioada de incubaie
Dureaz- 4ntre #23$2 zile cu liite 4ntre 5 /i 0#2 zile (53# luni). Aceast-
perioad- este conta&ioas- deoarece virusul apare 4n sn&e chiar dup- o s-pt-n-
de la inoculare.
#erioada prodromal (preicteric)
8e instaleaz- insidios /i dureaz- 13 s-pt-ni. !n aceast- perioad- se instaleaz- o
senzaie de discofort di&estiv, astenie /i indispoziie &eneral-. eperatura cre/te
discret-, /i f-r- frisoane. *recvent apar anifest-ri cutanate /i articulare ca6 artral&ii
fie, sietrice, datorate copleelor iune circulante sau fiate 4n capilare /i
sinoviale9 anifest-ri aler&ice de tip boala serului9 anifest-ri cutanate sub for- de
urticarie, erupii purpurice.
#erioada de stare (icteric)
!ncepe cnd apare icterul. 8e instaleaz- lent /i dureaz- ai uft dect 4n HVA de
tip A, eninndu3se 4ntr3un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic).
8e 4ntlnesc ultiple anifest-ri etrahepatice6
anifest-ri di&estive 3 sunt epresia unei inflaaii &astrointestinale cu
tulbur-ri de tonus /i secreie la nivelul c-ilor biliare6 disIinezie biliar-.
~7~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
8/15
anifest-ri cardiace6 odific-ri electrocardio&raf4ce HA frecvent.
anifest-ri vasculare6 vasculite cu caracter heora&ic uneori poliartrita
nodoas-.
anifest-ri renale6 nefrit- interstiial- /i, 4n unele cazuri, apare
&loerulonefrita.
anifest-ri neurolo&ice6 enin&ite, ielite, nevrite care apar ecepional. !n
forele severe /i coatoase pot apare odific-ri psihice.
anifest-ri cutanate6 erupii scarlatinifore, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii ai ales9 obrai con&estionai de
culoare ro/ie 4nchis- cu buzele ro/ii /i cu o zon- palid- 4n urul cavit-ii bucale9
oroderatita papuloas- infantil- :ianotti3Crosti.
anifest-ri heatolo&ice6 3 V8H noral- sau 4ncetinit-
3 teste hepatice cu valori crescute
3 : 022231222 ; 3 foarte ari
3 sidereie,bilirubina crescut-
3 testele de disproteineie sunt pozitive
3 leucopenie /i aneie heoiitic- acut-
I.3. /$olu#ie
HVA de tip B are evoluie ai lun&- /i ai dificil-, 4n funcie de vrst- /i fora
clinic-. Vindecarea se produce nuai la 235% din cazuri, 02305% din bolnavi
evolueaz- spre cronicizare. Din fo/tii bolnavi de hepatit- B, 02312% r-n purt-tori
cronici de virus.
I.4. orme !lini!e
Forma anicteric" se 4ntlne/te 4n 0231$% din cazuri.
~8~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
9/15
Forma colestatic: frecvent 4ntlnit- la aduli cu icter intens, cu prurit sup-r-tor9
colesteroleie ult crescut-, fosfatoz- alcalin- crescut-9 bilirubineie 5305&%
(icter).
Forme prelungite(HVA tip b prelun&ita sipla)6 prezint- o re&resiune ai lent- aicterului /i a testelor biochiice.
HVA persistenta6 se caracterizeaz- printr3un tablou persistent de HV tip de cteva luni
/i chiar 03 ani, tip 4n care tabloul histopatolo&ic r-ne acela al unei HVA, f-r-
aspecte de cronicizare
HVA tip B ondulanta6 evolueaz- cu rec-deri ultiple tip de 031 ani9 cu recidive
cauzate de eforturi, abateri alientare, suprainfecii, trataente cu cortizon.
HVA prelun&ita cu potenial de cronicizare6 evolueaz- cu prelun&irea siptoelor
dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezena autoanticorpilor, cre/terea !&:,
sc-derea albuinelor /i anifest-ri histopatolo&ice.
Forme severe:in care se constat- 4nc- de la 4nceput o dezl-nuire deosebit de rapid- /i
brutal- a siptoelor. Asist- astfel la accentuarea tulbur-rilor di&estive, prezena
sindroului heora&ic (epistais), febr- persistent-, reducerea diensiunilor ficatului,
astenie intens-, sonolen-, sc-derea tipului de protrobin- sub 52%.
Forma fulminant:in care se produce o necroz- asiv- hepatic-, cu insuficien-
hepatic- supraacut- cu evoluie rapid- spre co- /i sfr/it letal 4n 235% din cazuri.
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
10/15
3 tahicardia se 4nlocuie/te cu bradicardie specific- unui icter afebril
3feto hepatic (holer-3iros de ere stricate)
Hepatita viral acut tip B la copii3 evolueaz- favorabil datorit- puterii ari de
re&enerare hepatic-. Giscul de a r-ne purt-tor cronic de virus hepatitic este 4ns-ai are cu ct vrsta este ai ic-.
Hepatita viral acut tip B la gravide3 evolueaz- ai sever la &ravidele cu
alnutriie /i la cele care sunt 4n ultiul triestru de sarcin-.
Giscul de infecie cu virus hepatitic tip B a produsului concepional este foarte
ic 4n priele dou- triestre de sarcin- dar devine considerabil cnd HVA tip B
survine 4n ultiul triestru de sarcin-.
!nfecia fatului se face frecvent 4n cursul na/terii /i 4n perioada postnatal-.
HVA tip B la vrstnici3 are o evoluie ai sever- cu fore prelun&ite, cu potenial
crescut letal /i de cronicizare.
HVA tip B are evoluie sever- la alnutrii, cei cu boli cronice di&estive,
tuberculo/i, diabetici, alcoolici, toicoani.
Compli!a#ii 5i se!&ele
$omplicaii infecioase
3 aneii heolitice
3 aneia aplastic- sau pancitopenic-
3 suprainfect-ri biliare
3 rede/teptarea unei BC
$omplicaii funcionale vegetative
3 balon-ri abdoinale3 disIinezii biliare
3 di&estie dificil-
3 hipotensiune hipostatic-
~10~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
11/15
3hiperbilirubineie (icter prelun&it)
Hepatita cronic persistent sau agresiv
$iro posthepatit B
$ancer hepatic primar
%tarea de purttor cronic asimptomatic de virus hepatitic B
I.6. -iagnosti!
Diagnostic pozitiv
8e pune pe baza6
3 datelor epideiolo&ice6 contacte infecioase cu bolnavii de hepatit- viral-
acut- B, contacte profesionale, posibilit-i de inoculare parenteral- (anopere
edico3chirur&icale cu risc de transitere a virsului)
3 date clinice
3 date de laborator 3 sunt indispensabile pentru dia&nostic6
date specifice6 3 deterinarea A&HBsK pozitiv
3 anticorpii antiHBc de tip !&J care perit un dia&nostic precoce
3A&HBe
date nespecifice63 bilirubin- crescut-(4n cea icteric-)
3 leuco&raa 3 leucopenie
3 V8H ic-
3 :+,:3 ari (teste de citoliz-)
3 sidereie crescut-
3 fosfatoza alcalin- 3 crescut-
3 sc-derea albuinelor
3 cre/terea& &lobulinelor
3teste de coa&ulare 3 odificat-
!n HVA tip A, citoliz- (:) este are la 4nceput ca 4n hepatita viral- acut- tip B, dar
scade ai repede. !&J 4n HVA tip B sunt norale sau u/or crescute, 4n tip ce 4n
HVA tip A sunt foarte crescute.
~11~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
12/15
Diagnostic diferenial
3 ase-n-tor cu HVA tip A.
Coa din hepatita fulinant- trebuie difereniat- de6
Coele etabolice6 diabetica, hipo&liceica, ureica, hidroelectrolitica.
Coele toice6 alcoolica, barbiturica, or&anofosforate B, Co, tetraetil de b.
Coele infectioase6 encefalite virale, enin&oencefalite bacteriene, alarie.
Coele neurochirur&icale6 trauatise, tuori, epilepsie, abces cerebral.
I.17. Prognosti!
3este rezervat
3se vindec- coplet 4n 235% din cazuri, 4n rest evolund spre infecie cronic-
(hepatit- cronic-, ciroz-).
Datele de pro&nostic a&ravant sunt6 vrsta, alcoolisul,
hipertiroidisul, luesul, diabetul, afeciuni &astrointestinale cronice, leziuni
hepatice anterioare.
I. 11. Tratament
rebuie s- fie ai cople dect al HVA tip A. rataentul va fi condus pe
baza ur-toarelor obiective6
L scurtarea evoluiei bolii
L prevenirea evoluiei prin insuficien- hepatic- fulinant-, necroz- hepatic-
supraacut-
L prevenirea coplicaiilor iediate
L prevenirea trecerii bolii acute 4n stare cronic-
L reinte&rarea 4n activitatea anterioar- sau dac- este posibil 4ntr3o unc-
corespunz-toare capacit-ii funcionale a ficatului
Gepausul la pat este esenial pentru vindecarea hepatitei.
Geluarea activit-ii se va face pro&resiv.
~12~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
13/15
D!EA 3 echilibrat-, care s- conin- toi factorii nutritivi, s- fie oferita 4n funcie de
tolerana di&estiv- sau apetit.
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
14/15
Apicilina l& la h i..
3 HHC i.v. 12&MI&corpMzi 3 se d- 4n stadiul prodroal /i preco-
3 hidratare cu6 :lucoza 02% 3 cobate hipo&liceia
3 asi&ur- un aport caloric crescut 1222lMzi
Ali 0222 l de alte lichide6 Ainoacizi (Ar&inin-), plas- proasp-t-.
3 corectarea tulbur-rilor hidroelectrolitice /i acidobazice (&lucoza, ser fiziolo&ic,
bicarbonat, sol Gin&er)
3cobaterea sn&er-rii6 plas- proasp-t- 1523522l, vitaina , Ca,
Venostat
3 cobaterea edeului cerebral6 3 Janitol soluie hiperton- 12%
3 *uroseid3 Cortizon6 cobate edeul cerebral
3 sedative
3prevenirea infeciilor secundare
3vitainizare
3 suprave&herea respiraiei /i aspirarea secreiilor traheale
3controlul respiraiei, pulsului, A, E:, EE:, Hb, Ht, electrolii, :, ip
NuicI, echilibru acidobazic.
I.1,. Profila)ie
'suri fa de sursele de infecie
3 bolnavii de HVA se declar- 4n od obli&atoriu noinal cu specificarea
tipului de hepatit-9
3 izolarea bolnavilor cu HVA este obli&atorie9
3 -surile de dezinfecie curent- trebuie aplicate ri&uros9 sp-lare pe ini cu
ap- /i s-pun sau dezinfecie cu alcool iodat 2,5%9 pentru celelalte instruente6
autoclavare la 012 FC tip de 2 inute sau prin fierberi 2 inute la 022 FC.
3 contacii receptivi (failiali) se 4nre&istreaz- /i se ur-resc prin control
periodic pe durata incubaiei aie.
~14~
7/23/2019 lucrare diploma hepatita b
15/15
'suri fa de cile de transmitere
rofilaia hepatitei posttransfuzionale include ur-toarele -suri6
3 depistarea /i ecluderea dintre donatori a purt-torilor de A&HBs
3 eliinarea donatorilor periculo/i
3 utilizarea raional- a transfuziilor
3 protecia cu iuno&lobuline uane specifice.
~15~