244
UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009

Lucrarea Claudita

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Lucrarea Claudita

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

EXTENSIA NĂSĂUD

SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR

PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME

LA ACTIVITATEA sCOLARĂ

Nasaud

2009

Page 2: Lucrarea Claudita

CUPRINS

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI.........................................................

INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea

Învatamântului

CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII

COPILULUI

DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ..........................................

1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului

1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare

1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în

vederea pregatirii

lui pentru scoala

CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ –

OBIECTIV

FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I

2.2 Aptitudinea de scolaritate

CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

sCOLARIZARII”

Page 3: Lucrarea Claudita

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu,

tehnica

3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa

pregatitoare)

3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I)

CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ

ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE

REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN

VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ

4.1. Fundamentare teoretica

4.2. Tipul cercetarii

4.3. Obiectivele cercetarii

4.4. Ipoteza cercetarii

4.5. Variabilele cercetarii

4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii:

4.7. Metodologia cercetarii

4.8. Descrierea etapelor cercetarii

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative

4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Page 4: Lucrarea Claudita

4.12. Concluziile cercetarii

4.13. Implicatii si recomandari educationale

4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor

4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari

4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe

4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Page 5: Lucrarea Claudita

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

“Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi”

H. Lovinescu

Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului

instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este

preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan

teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în

gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care

obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu.

Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de

masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii

experientei personale a copilului.

Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie

actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de

învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala,

dupa cum s-a mai afirmat, se realizeaza prin intermediul a doua forme

specifice: jocul si învatarea, cea din urma la nivelul copiilor de grupa

mare, pregatitoare.

M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si

tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate, cât si în cadrul

activitatilor liber creative, se urmareste atât însusirea de noi cunostinte

cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii

copilului prescolar pentru scoala.

Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul

activitatilor de cunoasterea mediului, a activitatilor de dezvoltarea

Page 6: Lucrarea Claudita

limbajului, a activitatilor matematice, a scrierii grafice, etc. si în

activitatea didactica de dimineata, contribuie la dezvoltarea intelectuala

si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip

scolar, iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute.

Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate

accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Reusita

acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material

didactic, în cantitate suficienta pentru fiecare copil, formând astfel la

copii derinderi de munca intelectuala, satisfacerea curiozitatii de

cunoastere învatând totodata sa analizeze, sa interpreteze, sa utilizeze, sa

citeasca, sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare.

Prin natura lor, activitatile desfasurate în gradinita dezvolta

copiilor spiritul de observatie si de investigatie, cultivând imaginatia,

gândirea creatoare, orienteaza activitatea psihica, disciplineaza conduita

si contribuie, în sfârsit, la formarea rapida si mai eficienta a

mecanismelor psihice, care înlesnesc si conditioneaza învatarea, munca,

fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala.

Pentru obtinerea reusitei acestora, conditia de baza este aceea ca

elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita,

chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai

complexe.

Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca,

problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate, iar

activitatea de învatamânt de tip scolar, scop final al gradinitei, cunoaste

mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut, forme,

metode, mijloace), acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei

etape de scolarizare.

Page 7: Lucrarea Claudita

Starea de pregatire psihologica, prin care este asigurata integrarea

si adaptarea copilului la mediul scolar, institutional, este rezultatul

pregatirii copiilor în gradinita.

INTRODUCERE

Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1

septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru

învatamântul românesc. Aceasta lege, asa cum se precizeaza înca din

Page 8: Lucrarea Claudita

articolul I, reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national

de învatamânt. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului

românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a

vreunui partid, este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva

sistemului national de învatamânt.

Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres

fata de tarile cel putin europene. Aplicarea noii legi începând cu 1

septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei

învatamântului, iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se

refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau, cuprinzând resursele,

procesele, continutul si finalitatile învatamântului.

În privinta continutului sau, se afirma ca învatamântul românesc

prin traditie, a fost un învatamânt formativ. Atât continutul reformei,

efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar, 20-25

elevi la învatamântul primar, 25-30 la licee, constituie un mare progres

fata de reglementarile anterioare.

Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care,

din anumite motive, pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat

învatamântul primar. Legea acorda o importanta cuvenita continutului

învatamântului, recunoscând rolul Ministerului Educatiei, Cercetarii si

Tineretului, care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a

programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare

pentru învatamântul preuniversitar.

În spritul reformei, paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a

învatamântului, la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului sunt în

Page 9: Lucrarea Claudita

curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu

si eleborarea de manuale alternative, numai pe baza de concurs.

În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt,

privita ca sistem si proces, precum si perfectionarea personalului

didactic din învatamântul preuniversitar. Sigur ca noua lege a

învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta, dar va raspunde

reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului

românesc în aceasta perioada de tranzitie.

Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând

cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului, pe

lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor

acestora.

Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente

noi, importante, pentru perspectiva scolii românesti. În primul rând este

vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel

primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru

scoala, aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. În învatamântul

prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care

se desfasoara la aceasta grupa. Conceptia care sta la baza acestei

restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate

pe educatia individualizata, pe promovarea jocului ca tip de activitate

fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca

la integrarea copilului în scoala. Daca pornim de la abordarea globala a

personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub

aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului, deci al dezvoltarii

intelectuale a copilului, psihomotric si socio-afectiv, în ceea ce priveste

conceptia reformei în programa gradinitei. Din domeniul acesta sunt:

Page 10: Lucrarea Claudita

limbajul, activitatile matematice, deprinderile motrice cu deosebire

exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. S-a avut în

vedere jocul- exercitiu, pentru valentele sale formative, deoarece este

accesibil vârstei, da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de

cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite.

Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere, gradinita are

posibilitatea de a sistematiza, organiza, completa si corecta informatiile

pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar.

Gradinita, receptiva la înnoirile aduse si care se impun, asigura

sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru

scoala.

Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin

intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea , jocul

reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste

informatii; învatarea, la nivelul copilului din grupa mare, deci atunci

când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al

vorbirii, este considerata drept impuls principal al dezvoltarii

inteligentei, servind la formarea si sistematizarea cunostintelor

elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila.

Gradinita, cu sistemul sau educativ, ramâne factorul de declansare

a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea.

Perioada prescolara imprima cele mai profunde, durabile si

fructuoase amprente asupra individualitatii copilului, , acum rasar

mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate.

Page 11: Lucrarea Claudita

CAPITOLUL I

PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI

DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ

1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului

Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale

dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. La vârsta prescolara

exista o dezvoltare si modificare a inteligentei, creativitatii si

Page 12: Lucrarea Claudita

psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere)

care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si

preistoric al constituirii omului ca specie. Caracterul acestei cresteri este

sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului

psihic sunt neliniare. Utilizarea mersului, a miscarilor corpului si mai

ales a miscarilor mâinii, miscari simple si tot mai fine are loc intens între

trei si sapte ani, adica perioada prescolara.

Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de

cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la

aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Fireste, acest proces

de crestere implica o lungire a oaselor, a muschilor si o adaptare

generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. Trebuie

sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie

economica indicii de crestere sunt alterati si, fireste, este alterat în parte

si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. Exista

totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii

diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a

trebuintelor ce stimuleaza cresterea. Odata cu cresterea în înaltime are

loc si o modificare a proportiilor dintre cap, trunchi si membre (mai ales

cele inferioare). La 3 ani, capul este ceva mai mic decât a patra parte din

lungimea totala a corpului, acesta fiind în general mai încarcat de tesut

adipos. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a

trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare, fapt ce da o

alta forma întregului corp. Are loc, desigur, si o crestere mai lenta a

capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Greutatea creierului

creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani, la 1355 gr la 5 ani. Cresterea

acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. Mai important este

însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase

Page 13: Lucrarea Claudita

superioare, care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Se

dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. Aspectele

arhitectonice ale acestuia, morfologia si potentialul sau de activism,

devin deosebit de complexe. Se dezvolta mult scoarta frontala si

parietala, precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria

Broca) si câmpului 45, ambele câmpuri fiind legate functional de

coordonarea miscarilor articulare verbale. Are loc si cresterea corpului

celular al neuronului, ramificarea dendritica a acestora, precum si

mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva

spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. În aceste conditii se

dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor

musculare. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele

receptoare, neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea

viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte

scurte, cu rolul de a asigura circuitele intereuronice)

În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general

(creierul), are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin, fapt

ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel

al dezvoltarii, nivel specific acestei perioade. Cresterea si maturizarea

au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop

cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene, cele alimentare si cele

de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate.

Muschii sunt insuficient dezvoltati, îndeosebi cei care pun în

miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Mai întâi se dezvolta

muschii membrelor, cei lungi mai rapid decât cei scurti. Din aceasta

cauza este nevoie de multe exercitii, mai ales pentru activitatile ce

necesita precizie: scris, desenat, taiat.

Page 14: Lucrarea Claudita

Inima, desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina

este mai redusa, se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari.

Respiratia este superficiala. De aceea plamânii nu se ventileaza

suficient si copilul se îmbolnaveste usor. În mod concret, dupa 3 ani

copilul urca si coboara scarile, se urca si coboara de pe scaune lasându-si

greutatea în picioare, pe care le întinde spre podea, fapt ce presupune, pe

lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii

mai sigure si mai eficiente.

Viteza în mers creste, echilibrul este mai sigur la 3-4 ani, atunci

când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca

numeroase. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere

accidente, copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu

zgârieturi, fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii.

PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE

Page 15: Lucrarea Claudita

În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp

vizual si auditiv, o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile

mediului, o alta calitate a relationarilor cu cei din jur, o alta

independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului.

Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental.

Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza, fapt ce

face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind

mobilele din casa, pozitia lor si a usilor, continutul sertarelor. Cunoaste

de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate

de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor, cunoaste

drumul spre gradinita si alte amanunte.

Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. Este

atras de balustrade, catarari pe garduri, se angajeaza în jocuri mai

dificile, cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie, intra în jocuri în

care exista strategii de miscare si orientare.

Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. La 3 ani

copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. La 4-5

ani poate modela din plastilina figuri, poate aranja un scenariu din

figurine mici, poate face din hârtie mici jucarii, poate desena sau colora

desene simple.

Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu

constituie procese uniforme si omogene. Aceste procese, fara a fi

sincrone, se desfasoara stadial. Pâna la vârsta scolara se disting

urmatoarele 3 perioade ale copilariei:

a.                             perioada infantila (vârsta de sugar) de la

nastere pâna la vârsta de 12- 14 luni;

Page 16: Lucrarea Claudita

b.                            perioada anteprescolara (prima copilarie) de la

un an pâna la vârsta de 3 ani;

c.                             perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3

ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica, mijlocie si

mare).

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la

nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care

seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu

reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se

încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent,

schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care

creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o

structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament

caracteristic”.

1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare

Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei,

punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din

familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de

vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii

psihice.

Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici

atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara.

Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma

prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea

psihica ce are loc.

Page 17: Lucrarea Claudita

Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse,

în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de

orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se

acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca

întreaga viata psihica ulterioara.

Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au

corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie,

mare).

Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta,

constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare,

experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral.

Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea

inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la

complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea

atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de

activitate ale copilului. Prescolaritatea este perioada descoperirii

realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care

trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile.

În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si

extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa.

Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor

interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale.

Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre

premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem

astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi

Page 18: Lucrarea Claudita

formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea

ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului.

În perioada prescolara mica se trece de la manipularea

obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât

mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul

„De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel,

prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l

cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul

celui care îl cauta.

La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din

gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita

faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se

exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor,

dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu

obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes

pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia.

Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este

mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se

dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati

proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica

imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant.

Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de

genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum

ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de

ce vine umbra dupa om? „. Prescolarul mijlociu traieste esecul si

succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii.

Page 19: Lucrarea Claudita

Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si

aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata

egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot

într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales

jocurile de miscare.

Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta

foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia,

ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti,

mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice

emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se

desfasoara.

Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul

gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de

activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult

activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai

multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui

se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea

vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta

prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale

(rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo,

violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani.

Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si

auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre

sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece

copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute

anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut,

recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar

Page 20: Lucrarea Claudita

recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar

prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil.

Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între

analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de

sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte,

ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva, acestea

cunoscând o serie de specializari interioare, deci o dezvoltare intensa a

auzului verbal si cel muzical. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele

pe care acestea le scot la atingere, lovire, ciocnire.

Apar forme noi de perceptie, cum ar fi: forma, marimea, relieful,

adâncimea care se realizeaza mult mai usor, deoarece sunt pusi în functie

mai multi analizatori. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin

miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect, iar dezvoltarea perceptiei

formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de

redare prin desen. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce

priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora,

educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea

greselilor facute de catre prescolar, reusind astfel sa diferentieze obiectul

dupa marime.

Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea

perceptiei distantei, care se produce spre sfârsitul prescolaritatii

(aproape, departe, a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga,

spre dreapta, în fata, în spate, sus, jos, a pozitiei lor deasupra, dedesupt).

Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv, situativ cu

caracter schematizat, generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii.

Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea

Page 21: Lucrarea Claudita

diversitate de obiecte, fenomene, împrejurari si relatii ce se stabilesc

între acestea. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele

în situatii noi mai complexe , mai interesante, mai creative. Operarea

angajeaza atentia, memoria, imaginatia, gândirea si alte procese psihice,

care, în ansamblu, alcatuiesc intelectul.

Ca formatiune psihica deosebit de complexa, intelectul cuprinde

procese si activitati psihice variate: gândire, limbaj, memorie,

imaginatie, atentie, care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul

concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt, permitând astfel

depasirea experientei senzoriale.

Intelectul copilului, desi insuficient format, înregistreaza în

perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. Cu ajutorul

cuvântului, care este simbol, copilul reuseste sa-si prezinte realitatea.

Treptat, preconceptiile vor câstiga în generalitate, în precizie, conducând

astfel la construirea claselor logice. Cu toate acestea, gândirea are un

caracter intuitiv, ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile

individuale, de aceea uneori este incomunicabila. Strâns legata de

evolutia gândirii este si evolutia limbajului. De altfel limbajul impune

gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei,

limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. De la 5 la 10 cuvinte

pronuntate de copilul de un an, vocabularul activ al copilului creste la

circa 300-400 de cuvinte la 2 ani, la aproximativ 800-1000 de cuvinte la

3 ani, la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani, la circa 3000 de cuvinte la 5 ani,

pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. Totodata se

dezvolta coerenta limbajului, caracterul sau închegat, structura. De la

limbajul situativ, specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul

contextual.

Page 22: Lucrarea Claudita

Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita, caracterul

situativ al limbajului este foarte prezent, la adult acest caracter se

diminueaza. Asadar, la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie

sa fie în asa fel ales, încât operând cu acestea în activitatile sistematice,

memoria, gândirea, imaginatia copilului, sa-si puna în evidenta unele

calitati (flexibilitatea, rapiditatea în gândire, fiabilitatea în memorie,

creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. La vârsta

prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu

formarea primelor reflexe conditionate. Memoria copilului prescolar are

un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii, limbajului interior. Se

dezvolta si memoria mecanica, logica, involuntara si voluntara. Primele

manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5

ani. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile

naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora, are un caracter

incoerent, nesistematizat, haotic. Prescolarul memoreaza usor dar si uita

repede, iar amintirile lui sunt fragmentate, izolate.

Gândirea prescolarului este preconceptuala, intuitiva, egocentrica

si magica. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a

distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala, iar

gândirea prescolarului este concret intuitiva. O alta caracteristica a

gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa

se contureze primele operatii ale gândirii, prescolaritatea fiind perioada

de organizare si dezvoltare a gândirii.

În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. Aceasta

o continua pe cea a anteprescolarului, suportând modificari atât de natura

cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele

existente, apar forme noi). Asemenea modificari sunt posibile, în

principal, datorita noilor conditii de viata ale prescolarului, noilor

Page 23: Lucrarea Claudita

solicitari cu care el se confrunta. Una dintre sursele cele mai evidente ale

restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de

autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el.

Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari

afective, pozitive, placute, tonifiante, de bucurie si satisfactie, în timp ce

contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari

emotionale de insatisfactie, multumire.

O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta

patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei, unde intra în

contact cu persoane straine. Reactiile afective ale copilului fata de noul

mediu sunt variate. Unii se adapteaza mai rapid, altii dificil sau chiar

deloc. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv

si de identificare afectiva. Copilul îsi transforma toata dragostea si

dorinta catre educatoare, cu care se si identifica, acest transfer fiind un

efort de substituire a mamei. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la

prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani, de mândrie la 4 ani, de

pudoare la 3-4 ani. La 6 ani apare criza de prestigiu, mai ales în situatiile

de mustrare publica a copilului.

Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu

ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare,

focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea

reflectarii lor adecvate. Deci, copilul îsi concentreaza privirea spre

obiectul cercetat, mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le

are. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de

actiune a celor anterioare.

Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat

ambele forme de atentie, voluntara si involuntara, în prescolaritate, sub

Page 24: Lucrarea Claudita

influenta gândirii si limbajului, începe procesul organizarii atentiei

voluntare. Stabilitatea si concentrarea ei creste, se mareste volumul,

atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv.

Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor,

stapânirea de sine, încep sa devina tot mai evidente. Prescolarii, mai ales

cei mijlocii si mari, reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai

putin sau chiar le displac. Evident, acest lucru este posibil numai în

anumite conditii, când prin realizarea activitatii respective, copiii îsi

deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite,

când produc satisfactii parintilor, educatoarei, etc.

Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia

devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii, asa încât, daca

dorim sa formam, sa educam vointa prescolarului, trebuie sa-i oferim

motivatii puternice, mai ales pe cele cu valoare sociala.

1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în

vederea

pregatirii lui pentru scoala

Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au

îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea

cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de

vârsta, dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu

caracter logic, a educatiei. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii

cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”, iar

Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice, apoi

Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al

Page 25: Lucrarea Claudita

conformitatii cu natura interioara a copilului, lasând preocuparea pentru

studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”.

Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana, dezvoltarea

unor stiinte ca antropologia, anatomia si fiziologia omului, psihologia

copilului, sociologia educatiei, s.a. au condus la o cunoastere tot mai

profunda si mai precisa a fiintei umane, în special a copilului si implicit

la ridicarea calitatii si eficientei educatiei.

Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale

are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice, facând saltul la

nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor, pentru

individualizarea activitatii instructiv- educative.

„Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei; problema

cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în

pedagogie”1[1] (Ed. Claparede); „Cunoasterea personalitatii copilului

este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care

învatamântul îsi atinge scopurile” (B. Suchodolski).

Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic, se

pot aduce multiple si solide argumente, legate de scopul general al

educatiei, de principiile educatiei permanente privind prospectarea

personalitatii umane.

Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine.

Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un

proces unitar, educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine

cunoscându-l.

1

Page 26: Lucrarea Claudita

Necesitatile curente ale activitatii instructiv- educative impun

cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram,

pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente.

Asadar, copilul trebuie cunoscut pentru a dirija, cu cât mai multe

sanse de succes, dezvoltarea personalitatii lui. Modelarea fiintei umane

în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza

cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului, prin stimularea

potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri

„proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”).

Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea

personalitatii copilului, „individualizarea ca principiu educativ” spune V.

Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza

sa fie educat, întrucât, pentru a obtine rezultatele dorite, trebuie sa o

folosim în raport cu fiecare copil în parte”.

Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-

educative la reusita si potentele copiilor, pe considerarea

particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar.

Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice

actiune formativa, strategia individualizarii, educatia si învatamântul nu-

si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza

unei bune cunoasteri a copiilor.

Datorita caracterului prospectiv al educatiei, studierea si

cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Protectia

personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Învatamantul

prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii

copilului. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în

Page 27: Lucrarea Claudita

calitate de continuatoare o operei formative a familiei, nu poate fi

rezultatul unei simple inspiratii, ci ea presupune, cu precadere, studierea

si cunoasterea personalitatii copiilor.

Gradinita, ca prima institutie de educatie organizata, ca prima

veriga a sistemului de învatamânt, prin competenta educatoarelor, va

trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor, sa

sesizeze mugurii înclinatiilor lor, sa le descopere sensibilitatile, pentru a

fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida

drumurile formative în directia înclinatiilor lui.

Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii

copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de

formare a acestuia. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o

anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte, deprinderi,

comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. Nu

vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite,

cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului.

De aceea, dintre etapele dezvoltarii copilului, care constituie – asa

cum arata psihologul francez M. Debesse2[2] - „Capitole distincte ale

aceleiasi istorii individuale”, perioada vârstei prescolare se impune

pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei.

În conturarea personalitatii copilului, vârsta prescolara se

constituie ca perioada celei mai intensive, receptive modalitati si

sensibilitati psihice, perioada progreselor, remarcabile în toate planurile

si în special, în sfera sentimentelor.

2

Page 28: Lucrarea Claudita

În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza, se

constituie structurile energetice mai importante (intelectuale, creative),

inclusiv sociabilitatea, o serie de aptitudini, precum si caracteristicile

comportamentelor de baza, reactiile afective si volitionale (Ursula

schiopu)3[3]. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa

desfasoare o activitate ordonata, încadrata într-un regim de munca, într-o

disciplina a vietii.

Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva, afectiva

si psihomotorie a prescolarului, precum si în domeniul sociabilitatii lui.

Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei, fanteziei, visarii

si a jocului. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului, se

dezvolta curiozitatea, se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida

a rolurilor socio-profesionale.

În societatea moderna, tot în copilarie, are loc procesul de

„alfabetizare”, înainte de intrarea copilului în scoala, prin care el se

adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în

cultura.

Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care

posibilitatea de a scrie si citi, devenite active, încep sa serveasca

trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel

dinamismul si apetitul sau. Deci, cunoasterea copilului trebuie

mentionata prin cunoasterea vietii lui, a faptelor, a comportamentului cu

caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale

personalitatii4[4] (V. Pavelescu).

34

Page 29: Lucrarea Claudita

Practic, nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea, ci faptele de

conduita, comportamentul, aptitudinile copilului care dezvaluie un

continut psihic interior

CAPITOLUL II

Page 30: Lucrarea Claudita

PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV

FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I

Conditii ale maturitatii scolare

Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a

copilului, ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip

scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a

personalitatii sale. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7

ani.

Mediul socio-cultural, familial poate favoriza dezvoltarea

intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural

familial, în cadrul caruia au crescut si au trait.

Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem

de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial, în cadrul

caruia au crescut si au trait.

Modul lor de receptare, vocatia în aceasta perioada fiind diferita,

ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale

mediului inedit. Diferenta între copiii de 5-7 ani, decalajul între viata

cronologica, dezvoltarea morfofunctionala, psihomotorie în experienta

sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe

plan scolar (sub forma inadaptarii scolare, a ramânerii în urma la

învatatura, a esecului scolar). si un decalaj de câteva luni poate

determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare.

Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în

cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare

Page 31: Lucrarea Claudita

psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. Dintre laturile esentiale

ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea

sociala a copiilor.

a.      Maturitatea intelectuala

Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de

inteligenta verbala, precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor

desenate în activitati grafomotorii de joc, etc. Evaluarea aptitudinilor

intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea

copiilor normali de anormali. Aceste stadii permit anticiparea gradului

de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire, scriere.

b.      Maturitatea sociala

Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga, iar evaluarea ei

presupune observarea copilului în cadrul colectivului, precum si a laturii

psihologice mai complexe a copilului. Cunoasterea sistematica si

longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale, fisa psiho-

pedagogica. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta

din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica,

instabilitatea psihomotorie, capacitatea redusa de concentrare, dominanta

laterala, morala neconsolidata, perceptie si reprezentari spatiale

imperfecte).

Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de

dezvoltare fizica si neurofizica, nivelul proceselor, cognitive, elementare

si superioare, dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a

copilului.

Principalele cauze de imaturitate scolara sunt:

Page 32: Lucrarea Claudita

        Factori organici primari (leziunile nervoase primare,

microleziunile sistemului nervos central, disfunctiile

minime partiale);

        Factori organici secundari (traumatismele externe,

tulburari organice interne si cele musculare, boli cronice);

        Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din

familie, limbajul membrilor familiei).

Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura,

subalimentatia, imaturitatea neuromusculara, etc., toate acestea ducând

la amânarea scolarizarii. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism

între dezvoltarea fizica si cea mintala, fenomen descris pentru prima oara

de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani, alternându-se în anii urmatori.

Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului

nervos central sau periferic, familia dezorganizata, mijloace educationale

neadecvate.

Forme mai grave de imaturitate scolara

a. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea

functionala a

sistemului ostio-muscular, exprimata prin motricitate generala, adica

totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul

miscarilor mari, precum si la nivelul motricitatii fine. Constatarea facuta

de V. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de

comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi.

Page 33: Lucrarea Claudita

Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale

fine, a nivelului inteligentei generale, al orientarii spatiale se contureaza

pregnant la 5-7 ani, adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare,

scriere, observare, etc.

Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea

cultivarii grafismului. Dexteritatea manuala este mai importanta în

activitatile de îndeletniciri practice, lucrari manuale si în activitatile

organizate în atelierele scolare. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma

fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de

scolaritate, grupa mare, clasa I, clasa a IV-a ; atunci copierea unui text,

scrierea dupa dictare, calculul scris, copierea semnelor grafice de pe

tabla, activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de

executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi.

Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. Suchsingere si G.

Arnold, la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel

putin opt linii drepte, corecte, iar la 6 ani, zece linii. Pentru a stabili

randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test

liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky.

Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la

cerintele instructiv- educative din gradinita.

b. Afectiunile cerebrale minime- imobilitati partiale (au la baza

microleziuni

ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se

manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Ele sunt sesizate în

urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si

comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala).

Page 34: Lucrarea Claudita

La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în

instruirea lor scolara. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei,

capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. ), instabilitatea

psihomotorie, impulsivitatea si conduita dezechilibrata, etc...

c. Sechele postencefalice:

a. Simptomul major (tulburari de comportament);

b. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de

conduita);

Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât

hipermotilitatea cât si lentoarea, adica ritmul încet al miscarilor.

Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna

afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie.

d. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor

niveluri mintale

diferite; exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea

ei confuza. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne

care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca

mijloc de comunicare impersonala, ceea ce diminueaza sociabilizarea

copilului, determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în

starea de mutism, „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus, limitarea

comunicarii la propozitii simple, incapacitatea memorarii unui text.

Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de

cunoastere elementara.5[5]

Test liniar

5

Page 35: Lucrarea Claudita

Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii

(subiecti), pe grupe de vârsta, începând cu grupa mijlocie 4-5 ani, astfel:

-         10 subiecti - 4-5 ani

-         10 subiecti - 5-6 ani

-         10 subiecti - 6-7 ani

Durata în timpul executarii fisei, 1 minut.

VÂRSTA 4-5 ANI VÂRSTA 5-6 ANI VÂRSTA 6-7 ANI

Mâna

dreapta

Mâna

stânga

Mâna

dreapta

Mâna

stânga

Mâna

dreapta

Mâna

stânga

44 linii 24 linii 63 linii 49 linii 72 linii 56 linii

TOTAL 68 LINII TOTAL 112 LINII TOTAL 128 LINII

Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe, am

realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta, cât si

pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut, am consemnat în

experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna,

potrivita sau slaba.

2.2 Aptitudinea de scolaritate

Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de

pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta

înscrierii în clasa I. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale

taxonomiei educationale, pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o

adaptare reciproca, pe de o parte a copilului la scoala, pe de alta parte a

scolii la copii.

Page 36: Lucrarea Claudita

Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune

stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale.

Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile, mediocre

sau insuficiente a rolului si statutului de elev.

Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o

perfecta stare de sanatate , integritate senzoriala si o dezvoltare fizica

armonioasa.

În caz contrar, apare mai frecvent oboseala, agitatia psihomotrica,

atentia instabila, capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii

sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura

avansarii în clasele mai mari.

Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si

expresiva. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si

exprime corect gândurile, dorintele, intentiile si starile emotionale, sa

verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora, prin folosirea

lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Deci, sa stapâneasca

limbajul ca instrument de informare, comunicare si exprimare.

Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste

conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor

cotidiene. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii

diferite. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. Poate opera în

termeni care exprima raporturi de cantitate (mult, putin, mare, mai mic,

mai mult, mai putin, tot atâtea).

Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ

20 de minute.

Page 37: Lucrarea Claudita

Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta

receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational,

priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în

rezolvarea unor probleme similare.

Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare

a modalitatilor de operare a gândirii, analiza, sinteza, abstractizare,

generalizare, concretizare, precum si promptitudine, flexibilitate si

independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii.

Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa, de a

asculta cerintele adultului, de a reactiona corect pe baza acestora, de a

raspunde la întrebari, de a formula, de a corecta si completa raspunsurile

colegilor, precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv –

motivational si volitiv. Adaptarea scolara presupune alaturi de

maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate

sociala. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de

conduita civilizata în colectiv, la existenta unei interdependente relative

a copilului în actiune si fata de adult.

Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în

colectiv, de a se subordona regulilor impuse de acesta, de a-si asuma

anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere.

În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase- sapte

culori sau nuante, trei momente principale ale zilei, cele patru

anotimpuri, toate zilele din saptamâna, stabileste asemanari între notiuni

(câine, pisica, mar, para). Reproduce poezii cu multa usurinta si interes,

numara peste zece cuburi, recunoaste corect unele litrere, efectueaza o

constructie cu zece- douasprezece cuburi, foloseste corect si sistematic

Page 38: Lucrarea Claudita

pluralul în vorbirea corecta, relateaza povestiri dupa imagini date,

foloseste corect adverbele de timp: azi, mâine, ieri.

Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati

manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o

coordonare si precizie redusa. Prin proba de motricitate de larga

circulatie mondiala, s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare

a functiei vizual- motorie denumita lateralitati manuale, nestabilizata,

oscilanta, uneori ezitata, schema corporala în special dreapta, stânga sunt

mai fragil integrate, dificultati în organizarea si perceptia temporala a

relatiilor spatiale, incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si

precizie în executarea sarcinilor scolare, ritmul de lucru încet,

nesistematic, adesea anarhic.

Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune:

constientizarea sarcinilor primite, prezenta trebuintei de a învata,

capacitatea elevului de a cunoaste, de a asimila, de a retine, de a

reactualiza cunostintele predate, precum si manifestarea dorintei lui de a

modela, de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie, daruire,

perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort.

De asemenea, gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere, ca

suport a unei motivatii sustinute de învatare, capacitatea copilului de a

colabora, ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de

cerintele adultului, ale programului scolar, precum si de a desfatura o

activitate de grup.

Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata

o anumita capacitate de munca, adica sa poata deosebi munca de joaca,

Page 39: Lucrarea Claudita

sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale, ceea ce

este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei.

„TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII, CORĂBIILE

ALE MĂRII, IAR COPIII PRODUSELE OMULUI”

HOMER

CAPITOLUL III

METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI

sCOLARIZĂRII”

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu,

tehnica

Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de

instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale

sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual, ca cel oferit

de teoria curriculara, sprijinita deopotriva de teoria sistemica si

Page 40: Lucrarea Claudita

praxiologie. Astfel, în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar,

cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un

parcurs instructional, metodele sunt regândite ca suport actional al

acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de

componente si de interdependente ce definesc un curriculum,

întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate.

Din ansamblul variabilelor componente, metodele

didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare

reprezinta componenta cea mai flexibila, mai dinamica si mai

operationala a strategiilor didactice, astfel ca ea denomineaza, reprezinta

dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt.

Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de

asigurare a învatarii si formarii, a însusirii cunostintelor si a

formarii abilitatilor, capacitatilor, competentelor,

comportamentelor elevilor.

În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea

continuturilor, formarea abilitatilor, capacitatilor, etc, cadrul didactic se

decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare,

care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica, respectiv

de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-

metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese.

Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor

mijloace de învatamânt corespunzatoare, în acord cu viziunea strategica

globala a activitatii educationale si, fireste cu posibilitatile concrete ale

profesorului si ale elevilor de a le utiliza.

Page 41: Lucrarea Claudita

Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si

procedeelor didactice, preocupate de definirea, natura, statusul,

functiile, clasificarea si cerintele de valorificare a acestora, pe baza

unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii.

În acest sens, I. K. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica

urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de

învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului.

Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul

„methodos” compus din „ metha”- catre, spre si „odos” –cale , drum, de

unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor

predarii si învatarii, drum care reflecta unitatea dintre activitatea

profesorului si cea a elevilor.

Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de

predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a

profesorului si a elevilor, o modalitate de actiune, un instrument cu

ajutorul caruia, elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod

independent, îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte, îsî formeaza si

dezvolta priceperi si deprinderi, capacitati, competente, aptitudini,

atitudini, etc. în cursul procesului didactic. Metoda de învatamânt este

cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în

plan mental conform unei strategii didactice stabilite, transformând în

situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele

prestabilite, de ordin cognitiv, afectiv- motivational si psihomotoriu.

Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de

investigatie stiintifica, ele având un specific aparte, o destinatie

pedagogica. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma,

întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie, se

Page 42: Lucrarea Claudita

supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si

îndeosebi ale celei stiintifice.

Sintetizând, se poate afirma ca între metodele de instruire si

metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de

utilizare, de destinatie; ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat

în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora- de

accedere, de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si

progresiva a acesteia în mod preponderent. În concluzie metoda de

instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri

dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt, ci si al unei elaborari

specifice care apartine creatiei didactice.

Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât

prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si

învatare, pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe

care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. Functiile asumate sunt

determinate, de fiecare data, de caracterul obiectivelor urmarite, de

orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Spre exemplu,

metode arhicunoscute, cum ar fi expunerea, conversatia, demonstratia,

exercitiul etc. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun

încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte

functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe

formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Functiile detinute de

metoda sunt:

        Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la

cunoasterea

Page 43: Lucrarea Claudita

adevarurilor, la însusirea stiintei si tehnicii, a culturii si

comportamentelor umane)

        Functia formativ- educativa (metodele utilizate influentiaza

formarea unor

atitudini fata de cele învatate, trezesc anumite trairi emotionale, cultiva anumite

sentimente si interese, dezvolta convingeri)

        Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai

atractiva activitatea

de învatare, sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea

ce se învata, metoda devine implicit un factor motivational

        Functia instrumentala (operationala), metoda se situeaza ca

intermediar între

obiective si rezultate. Se folosesc modalitati de actiune practica, sistematica si

planificata.

        Functia normativa, de optimizare a actiunii metoda exercita

o functie normativa

întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze, cum sa se predea si cum sa

se învete, cum sa învatam pe altii sa învete.

Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara, un

instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. El consta într-un

sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale

elevilor, operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a

metodelor, contribuind la valorificarea lor eficienta.

Page 44: Lucrarea Claudita

Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este

flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode

considerata principala în activitatea instructiv- educativa, iar un procedeu poate

dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit, cu

precadere, în activitatea didactica.

Într-o activitate didactica obisnuita, de obicei, se lucreaza cu una- doua

metode si cu unul sau mai multe procedee didactice, astfel ca diferentele dintre

metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic

investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Metodele si

procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în

ordinea descrescatoare a ponderii lor si, eventual, se va preciza statutul de

metoda si cel de procedeu didactic.

Tehnicile de predare- evaluare sunt formele concrete pe care le

îmbraca metodele, modalitatile, prin care cadrul didactic declanseaza si

orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Tehnicile

presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica, deci probele de

învatare- evaluare materializeaza tehnica.

Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi)

pedagogoci proiectate, administrate, comunicate si corectate de catre cadrul

didactic. Fireste, pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.

3.2.        Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare)

Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de

educatoare, o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si

tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea

procesului instructiv-educativ.

Page 45: Lucrarea Claudita

Astfel, explicatia este metoda expunerii, în care predomina

argumentarea rationala.

Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în

gradinita, deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ, completând

cu succes celelate metode de lucru. Astfel, în cadrul activitatilor frontale

dirijate, cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei,

explicatia înlesneste însusirea cunostintelor, întelegerea si completarea lor

cu ajutorul educatoarei.

Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca

teren direct de desfasurare activitatile de observare, lecturi dupa imagini,

activitatile matematice. Explicatia contribuie, de asemenea, la crearea

premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de

actiune (de exemplu la activitatile de desen, modelaj, aplicatii, confectii,

educatie fizica, educatie muzicala, etc.).

Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost

aplicata explicatia. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia

copiilor spre aspectul dorit, dar contribuie si la cunoasterea cauzelor

obiectului în studiu.

Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe

care copiii nu le percep în momentul respectiv. În aceasta situatie,

educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste

anumite texte literare, versuri, povestiri, povesti, tablouri, ilustratii, diverse

piese muzicale, care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie

punct de sprijin pentru noile cunostinte.

Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer", copiii finalizeaza cântecul

prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.

Page 46: Lucrarea Claudita

Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului

instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter

realist, stiintific sau fantastic, în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la

începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate, pentru a trezi interesul

copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma, cât si pentru consolidarea sau

verificarea cunostintelor.

Povestirea trebuie, în primul rând, sa fie accesibila copilului, sa-1

emotioneze puternic, sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu

date nesemnificative.

În cadrul activitatilor de povestire, educatoarea are posibilitatea de a

aplica metode, procedee, lucruri diferite în functie de grupa careia se

adreseaza, a nivelului copiilor, cât si a discutarii textului literar sub forma

conversatiei, a dialogului, a explicatiei. Caracterizarea personajelor face

apel la actiunea povestirii, atasamentul copilului spre cele pozitive, dar si la

motivatia copilului pentru unele personaje. Pe marginea unei povestiri se

poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari, povestioare posibile,

din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.

Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii.

Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau

"Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?".

Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele, sa domine

"binele" asupra "raului". Textele literare de actualitate, cu aspecte din viata

cotidiana sau stiintifico-fantastice, contribuie la largirea orizontului

cognitiv, dar si la dezvoltarea limbajului, a imginatiei creatoare, a

dezvoltarii formelor de analiza, sinteza, caracterizându-le.

Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".

Page 47: Lucrarea Claudita

-   Ursul - credul;

-   Vulpea - hoata, sireata, lacoma, mincinoasa.

Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste:

"întâmplare din padure" - unde au venit alte animale si, în final, vulpea a fost

judecata, pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate.

Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita.

Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers, nu se pot realiza

separat.

Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta,

este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita

treptei senzoriale, contactului nemijlocit cu realitatea. De aceea, ori de câte

ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte

despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei

îmbinata cu explicatia.

Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului,

estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual, pentru a contribui la

stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati.

Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin

cât mai multe simturi. Se poate urmari transformarea unor substantive în

diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei", "Gheata", "Vaporii", etc.

Exemplu: "Focul si efectele lui". Demonstratia educatoarei, însotita de

explicatie, la acestea adaugându-se observatia si problematizarea.

Etapele demonstratiei:

Page 48: Lucrarea Claudita

-aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit;

-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit;

-perceperea focului, stabilirea însusirilor, flacara;

Copiii fac deductii, le verbalizeaza pe baza celor percepute:

-culoarea flacarii;

-forma alungita la ambele capete, luminozitatea;

-caldura crescuta de flacara;

-culoarea, mirosul, directii în care se ridica fumul;

-efectele focului;

-arderea chibritului;

-culoarea chibritului ars;

-transformarile în carbune;

Obtinerea cenusii:

-arderea hârtiei;

-arderea textilelor;

-fire de bumbac.

Întrebuintarile focului (foloase, pagube) - s-au facut demonstrate si

pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative, unde s-a

Page 49: Lucrarea Claudita

precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util, daca nu obtinem pagube. O

importanta

deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor

frontale dirijate, cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice

de dimineata, în special în cadrul sectorului stiinta.

Conversatia e ste metoda de instruire si educare a copiilor cu

ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. Aceasta metoda presupune ca

prescolarul sa posede un material perceptiv, pe baza caruia sa se poata

discuta. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte

semnificative, de a le preciza dupa ce ele au fost transmise, studiate si se

completeaza cu noi secvente.

Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu

ajutorul cuvintelor, de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un

moment dat.

Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor

bine în memorie. Copiii au posibilitatea, sub îndrumarea educatoarei, sa faca

asociatii între cunostintele anterioare, sa-si spuna parerea si sa faca

comparatii, tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii

subiectul abordat.

Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte, precise,

clare, la obiect.

Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala, copilul

nu poate da un raspuns satisfacator, dar la întrebari ca acestea, copilul va

raspunde usor.

-Ce culoare are frunza?

Page 50: Lucrarea Claudita

-De ce s-a îngalbenit frunza?

-De ce are pete ruginii?

Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea

cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine

gândite, esalonate si conduse de educatoare.

Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari, dar

începe cu grupa mica sub forma dialogului.

La grupa mare pregatitoare, metoda conversatiei se va axa pe aspecte

care duc la cunoasterea cât mai diversa, obiectiva a lumii, a mediului

ambiant pe toate domeniile de activitate.

Exercitiul:

Aceasta metoda vine sa completeze, sa sistematizeze si sa segmenteze

toate deprinderile de munca practica, intelectuala, etc. înca de la venirea

copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. Consta de fapt în

repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala, practica, în mod

sistematic, în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului.

Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul

activitatilor, astfel:

- exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita, apoi;

- îmbracarea, servitul mesei civilizat;

- pregatirea salii de grupa pentru activitati;

Page 51: Lucrarea Claudita

În cadrul activitatilor frontale dirijate, exercitiul este nu numai o

modalitate de observare, dar este si o necesitate, fara exercitiu copilul

"uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare, indiferent de

natura lor. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de

gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". În

cadrul activitatilor de scriere, la început copilul apasa tare, rupe creionul,

strânge puternic creionul în mâna, schimba pozitia corpului, ceea ce îl

oboseste foarte mult. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte

mult, copilul îsi va elimina aceste neajunsuri.

O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi - mâna,

care trebuie sa stea în atentia educatoarei, pentru a nu-si forma gresit pozitia

scris-citit.

Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. Aceasta înseamna ca

miscarile se diferentiaza, devin mai precise, ca urmare a faptului ca procesul

de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza

direct activitatea muschilor mâinii. Schimbarile propuse de educatoare

sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu, dar sub alta

forma.

Exemplu: "Linia"

-       Linia frânta

-       Vaporul;

-       Acoperisul casutei lui Zdreanta;

-       Gard cu uluci;

-       Dintii fierastraului.

Page 52: Lucrarea Claudita

O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul".

-          Conturul balonului;

-          Bobite de struguri;

-          Palete de tenis.

Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor

matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor,

problemelor matematice, pentru formarea si consolidarea reprezentarilor

matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita-

familie.

Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului

contribuie la dezvoltarea gândirii, a independentei în actiune, în miscari. În

acelasi timp, se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii

pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor, fiecare exersând mai mult în

directia în care-i place.

Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si

procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai

apropiata de scoala, situând scoala ca o continuitate a muncii din

gradinita.

Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea, modelarea,

problematizarea, învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata.

Modelarea în stiinta si tehnica. Prin model se intelege un sistem

mai simplu, elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul)

si care, pe baza analogiei lui cu sistemul original, serveste ca mijloc de a

studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original.

Page 53: Lucrarea Claudita

Deci, prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si

fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. Modelarea

presupune, ca metoda de predare, folosirea modelelor în cadrul activitatilor

de predare-învatare, principala functie având-o cea demonstrativa si

cognitiva. Modelul, de fapt, ilustreaza obiectul original prin felul cum este

conceput, confectionat, prezentat copiilor spre observatie, pentru a-i descoperi

caracteristicile sub aspectele esentiale, conduse de educatoare spre intuitia

copilului. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice,

desen, pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte, având un punct

de reper stabilit de educatoare (modelaj, confectii etc.).

Problematizarea- aceasta metoda presupune crearea unor situatii

problematice, care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde

diferente, relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii, între cunostiintele

anterioare si noile cunostinte, prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub

indrumarea educatoarei. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea

unor situatii conflictuale, problematice în gândirea copilului. Aceste situatii

apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si

problema care se cere a fî rezolvata, indiferent de categoria de activitate

(activitati matematice, cunoasterea mediului), când este pus în situatia de a

alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema

data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de

rezolvare practica a unei probleme.

În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii, problematizarea se

poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale, exemplu: "Ghiceste ce-am

gasit". Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens, iar copiilor

le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al

cuvintelor în propozitie.

Page 54: Lucrarea Claudita

Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle

psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Un algoritm este un

procedeu, o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Daca

algoritmul este urmat corect, dupa un anumit numar de operatii, se va gasi

în mod cert solutia problemei. Se pune întrebarea daca putem transpune si în

învatamântul prescolar aceasta metoda. Exercitiile de formare de grupe de

obiecte dupa un anumit criteriu, de formare de perechi, de aranjare în sir

crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe

care copiii i-au însusit în mod constient. Este important ca în formarea

algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea

repetata. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor, sa

elimine problemele stereotipe, mecanice, care nu conduc la dezvoltarea

gândirii, a creativitatii.

Învatarea prin descoperire. Pentru ca în procesul de învatamânt

copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator,

educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în

sprijinul sau prin descoperirea noului. Una din aceste metode eficiente si

creative este " învatarea prin descoperire ". Aceasta metoda ofera cunostinte

durabile, solide având în prim plan dezvoltarea gândirii, creativitatea si nu

memorizarea, obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune, ci sa aiba

gândire critica, obiectiva, disciplinata si cere un volum de observatii, analize,

aprecieri, trecerea de la analiza la sinteza, de la concret la abstract, dezvolta

perseverenta, vointa, modeleaza aptitudinile de investigatie. Aceasta

metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si

intelectuale ale copiilor, altfel duce la esec sau neaccesibilitate, sau la

confuzii.

În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului, copiii pot descoperi

prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului,

Page 55: Lucrarea Claudita

cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii, pâna la coacerea bobului de grâu

si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. în cadrul

activitatiilor de dezvoltare a vorbirii, copiii descopera alte modalitati sau

caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie,

descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul

scontat.

Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita.

În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative

si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Dintre metodele prezentate

în cadrul activitatilor liber-creative, cele mai utilizate sunt: explicatia,

conversatia, exercitiul.

Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative

Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele

de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si "

subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii.

Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare,

Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune

realizarea acestora pe sectoare.

Sector "stiinta"

Sector "Constructii"

Sector "Jocuri cu rol"

Jocuri de masa

Sector "Biblioteca"

Page 56: Lucrarea Claudita

Sector "Arta"

Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri, tinând seama de

obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme, subteme

în discutie, în observatie), cât si în domeniul din care se inspira acestea.

Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea

didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de

metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret

abordate.

În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea

îndrumarii activitatii la alegere:

Principiul organizarii si îndrumarii la alegere:

-       principiul liberei optiuni;

-       principiul ierarhizarii obiectivelor operationale;

-       principiul îndrumarii sistematice;

-       principiul activizarii.

Pregatirea activitatii la alegere:

- Pregatirea cadrului specific la alegere.

Obiectivele activitatii la alegere:

-       Obiective generale;

-       Obiective speciale ( particulare);

-       Obiective generale si specifice.

Page 57: Lucrarea Claudita

Continutul activitatii la alegere:

a. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere;

b. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta.

Jocuri simbolice, joc cu reguli, ocupatii individuale si cu grupuri

mici de copii.

Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate:

a. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana;

b. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii);

c. Jocuri cu reguli (jocuri simple);

d. Jocuri distractive, jocuri hazlii, jocuri de atentie, jocuri

de perspicacitate, jocuri de expresie afectiva.

Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera

alegere

Obiective generale

Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe

baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare, prin

contactul divers, nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a

influentelor instructiv- educative.

Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a

unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor

sociale tot mai complexe, asimilate în procesul cunoasterii.

Page 58: Lucrarea Claudita

Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice

cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute

si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc, al

repartizarii rolurilor, al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul

desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor.

Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau

sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în

repertoriul ludic cu usurinta.

Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale, morale, estetice si fizice prin

antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic

si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor

ludice cu finalitati practice.6[6]

Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare, a

capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza, sinteza,

comparatie, generalizare si abstractizare, concretizare, în perspectiva

familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar.

Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si

adâncirii cunoasterii, al însusirii limbii materne, al intensificarii,

comunicarii si autocomunicarii, cât si în scopul largirii relatiilor de

cooperare, ca premisa a realizarii lor.

1. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri:

a. Jocuri simbolice:

"De-a mamicile"

6

Page 59: Lucrarea Claudita

"De-a familia"

"De-a santierul de constructii"etc.

b. Jocuri de constructie:

"Casa bunicilor"

"Gradinita noastra"

"Cartierul nostru"

"Satul nostru".

c. Jocuri cu subiecte din povesti si basme:

Jocul dramatizarii

"De-a scufita rosie"

"De-a capra cu trei iezi"

"De-a punguta cu doi bani"

Dramatizari

"Anotimpurile"

"Sarea în bucate"

"Iedul cu trei capre"

"Greierele si furnica etc.

2. Jocuri de miscare

"Lupul si vânatorul"

"Rândunica îsi cauta cuibul"

"Gâstele si vulpea"

"Broscutele sar în lac"

Jocuri sportive si distractive

Page 60: Lucrarea Claudita

"Mingea la capitan"

"Ocheste tinta"

"De-a caii si calaretii"

"Prindem fluturi"

"Atinge clopotelul"

"Ne dam în leagan"

3. Jocuri de circulatie rutiera

"Atentie la semafor"

"Stop rosu, treci pe verde"

"De-a politistii"

4. Jocuri senzoriale

"Saculetul fermecat"

"Ghici ce forma are"

"Spune cum este"

"Ghici din ce este facut"

Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale

"Ghici ce culoare se potriveste"

"Aseaza la culoarea potrivita"

"Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun"

"Cine are aceeasi culoare"

Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive

"Deschide urechea bine"

"Ghici cine te-a strigat?"

Page 61: Lucrarea Claudita

"Ghici cine este la telefon"

Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive

"Ghici ce-ai gustat?"

"Ce a cumparat mama de la piata?"

"Ce floare am mirosit"

"Spune ce gust are?"

5. Jocuri intelectuale

a. Jocuri de stimulare a comunicarii orale

"Povesteste ce-ai visat"

"Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta"

b. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte

"Spune la fel ca mine"

"Sa facem ca sarpele"

"Se aude sirena"

"Cântecul greierasului"

"Cocosul si gaina"

"Bunica toarce"

c. Jocuri de atentie si de orientare spatiala

"Ghici ce jucarie am ascuns"

"Gaseste locul potrivit"

"Unde am asezat papusa"

Page 62: Lucrarea Claudita

"Aseaza ursuletul unde iti spun"

"Spune-mi vecinii tai"

d. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii

"Cum se numesc toate acestea la un loc"

"Cine poate face mai multe grupe"

"Ghici la ce cuvânt m-am gândit"

"Alege imaginile"

e. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii

"Gaseste drumul lui Grivei spre cusca"

"Care masina ajunge mai repede la tine?"

"Este ceva gresit în tablou?"

"Ce se potriveste?"

"Unde este mai multa apa?"

f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei

"Spune mai departe"

"Hai sa facem o poveste"

"Ce s-a întâmplat mai departe?"

g. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a

autocontrolului

"Jocul mut"

"Sus-jos"

"Zboara - zboara"

"De-a visul"etc.

Page 63: Lucrarea Claudita

Jocuri logico-matematice

"Aseaza la casuta potrivita"

"santierul de constructii"

"Trenul cu o diferenta"

"Ce piesa lipseste?"

Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator

"Când se întâmpla?"

"Sa facem un tablou de iarna"

"Dupa mine cine vine?"

Jocuri de miscare cu text si cant

"Ursuletul doarme"

"Lantul"

"Dansul rozelor"

"Ţaranul e pe camp"

Jocuri pentru însusirea de comportare morala

"Sa sarbatorim ziua colegilor"

"La teatru"

"Avem oaspeti la masa"

Desi activitatile sunt liber-creative, copiii se manifesta liber, totusi,

educatoarea foloseste o serie de metode specifice. Acestea sunt explicatia,

demonstratia, conversatia si exercitiul.

Page 64: Lucrarea Claudita

Jocurile propriu-zise, ocupatiile ludice si exercitiile-joc, judicios

folosite si la aceasta vârsta, în etapa consacrata jocului ca forma de activitate

instructiv- educativa, trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin

riguorozitate stiintifico-metodica, iar sub aspectul finalitatii practice prin

maxima eficienta formativa. La toate grupele, jocurile copiilor nu trebuie sa

fie privite ca o simpla joaca, ci ca o activitate gândita, proiectata mental

judicios, îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite, de natura

activitatilor si de individualizarea acestora.

Aplicarea noii programe, cu comentarea întregii activitati

instructiv- educative pe "centre de interes", contribuie la modernizarea si

restructurarea întregii activitati educationale.

Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare, are drept

arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta, arta,

constructie, jocuri cu rol, joc de masa, biblioteca. Aceste arii de stimulare

concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere, pe un subiect prestabilit,

dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului, tocmai prin

varietatea de organizare si desfasurare a acestuia.

Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea

ariilor de stimulare, se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de

cunostinte, deprinderi de munca intelectuala, practica, cât si formarea

abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui

copil.

Daca sunt riguros organizate, vor oferi fiecarui copil teren, cadru de

manifestare larg, favorabil, iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ,

fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7

ani.

Page 65: Lucrarea Claudita

O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati, arii de

stimulare, are organizarea salii, a spatiului grupei pe centre de interes (arii de

stimulare), care definite si bine echipate, pun in miscare sensibilitatea si

activitatea copilului.

În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de

zona de desfasurare, sa se creeze spatiu suficient, în special pentru aria

"biblioteca" sau a "jocului de masa". În folosirea materialului se

porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor, jucariile trebuie sa

corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc, dar

si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor.7[7]

Prin manipularea jucariilor, materialul cu care copilul emite

judecati, decizii, compara si deosebeste, învata sa asculte si sa se

concentreze. Ele asigura trecerea de la viata instructiva, egocentrica, la

deschiderea spre lumea sociala, de a stii uneori sa uite de sine pentru a

întelege si a se ajuta reciproc.

Prin folosirea, în cadrul ariilor de stimulare, a unui material variat

si adecvat, prin antrenarea tuturor copiilor unui grup, grupe, se evita

însusirea mecanica de cunostinte, iar copilul este mai activ si învata din

placerea de a se juca. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o

strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun,

pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala, pentru a face

legatura cu învatarea de tip scolar.

Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera

conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le

poate realizat total.

7

Page 66: Lucrarea Claudita

Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata.

Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate

fundamentala si asigura:

-         accesul liber si direct la jucarii, materiale, truse, unelte;

- formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului, unor

deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în

ordine la locul lor.

- formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei, fara sa

strige sau sa se produca zgomote, zgomote de cooperare cu partenerii de joc,

de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la

interpretare.

Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si

deprinderile formate, precum si lacunele acestora, având posibilitatea sa

se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în

îndrumarile individuale necesare.

Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care

dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes, tema, subtema care

preocupa saptamânal educatoarea - grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a

saptamânii.

Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol, Aria

jocului de masa, Aria biblioteca, Aria stiinta, conduce la formarea

reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor,

animalelor, plantelor, anotimpurilor, vârstelor.

Page 67: Lucrarea Claudita

Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în

cadrul activitatii frontale dirijate, a descoperirii unor valente proprii a

subiectilor, a folosirii unei game variate de materiale din natura sau

confectionate de copii, raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul

spre o personalitate multilaterala, cunostinte, deprinderi care se formeaza,

consolideaza si verifica în acest mod educatia.

Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala

Prin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros si

determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Din acest unghi, la o

analiza atenta, devine vizibila organizarea materialului de constructie, fie la

nivelul enuntului, fie la cel al unitatii de comunicare. Copilul se deprinde cu

aceste caracteristici intuitive, la vârsta când i se formeaza primele abilitati de

comunicare. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul

scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în

limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta.

Învatarea se întemeiaza, deci, pe achizitiile spontane din anii

prescolaritatii, fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze.

Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un

aspect înnascut si unul dobândit, dar nu se stie unde se afla frontiera dintre

ele"; este firesc sa fie asa, pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem

de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol.

Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si

functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale.

Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit, de aceea învatarea limbajului

si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste

functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare.

Page 68: Lucrarea Claudita

Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru

asimilarea de cunostinte, pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Fara

limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Grija pentru însusirea si folosirea

corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea

tulburarilor de vorbire.

În gradinita, învatarea orala a limbii constituie un instrument

indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Limba de "neînlocuit cu

alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si

"curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti"

(Tudor Arghezi).

Cercetarile psihologice au aratat, iar experienta muncii didactice

din gradinita confirma, ca dezvoltarea vorbirii copiilor, a limbajului, în

special, are loc sub influenta mediului si a educatiei. Acest lucru se realizeaza

cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita, în procesul

relatiilor copil-copil si copil-educatoare, pe baza experientei cognitive

capatate.

Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica,

garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice.

Respectând obiectivele sub aspect fonetic, sub aspect lexical, sub

aspect al structurii gramaticale, al comunicarii orale, al expresivitatii vorbirii,

si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este

caracteristic în acest sens, acestea se materializeaza, se realizeaza.

Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli

(fonetice, lexicale, morfologice si sintactice). Functia esentiala a limbajului

este comunicarea, cu cele doua aspecte: limbaj interior, limbaj exterior. în

perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima

Page 69: Lucrarea Claudita

dorintele nevoile, gândirile, emotiile, intentiile sale. La vârsta prescolara,

limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe

cu adultii si cu ceilalti copii, sa-si organizeze activitatea psihica, sa-si exprime

ideile si starile ulterioare, dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii.

Prin intermediul limbajului, copilul isi dezvolta propria-i experienta si

mai cu seama învata din experientele altora. Cu ajutorul limbajului se

formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele, ceea

ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de

formare a personalitatii.

Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie

prin canalele verbale, fie prin cele ocupationale, în special prin cele de

organizare a jocului, exersarii sau executarii unor sarcini.

În procesul comunicarii cu adultul, copilul foloseste acelasi limbaj, dar

este original dupa felul cum gândeste. În procesul instructiv-educativ, prin

intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi

reprezentari, limbajul este mijloc de comunicare, mijloc de cunoastere.

Prin intermediul limbajului, educatoarea face cunoscut copiilor

denumirea lucrurilor, fenomenelor, a legaturilor cauzale dintre acestea.

Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor

psihice, a gândirii cu procesele ei (analiza, sinteza, comparatie etc.).

Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat

formativa, numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta

curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii

cu care vine în contact.

Page 70: Lucrarea Claudita

În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva,

cu ajutorul cuvântului, educatoarea contribuie la educatia estetica

dezvoltându-i frumosul din natura, viata, societate.

În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa

conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele

sus amintite, pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara.

Pentru a rezolva sarcina principala, aceea de a pregati prescolarul

pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala, se încearca gasirea

unor solutii, mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea

vorbirii. în acest sens, mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si

a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii.

Jocul didactic, ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara,

reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele

instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si

exersarea jocului, fara ca el sa constientizeze acest efort.

Jocul didactic reuseste, de asemenea, sa antreneze în joc toti copiii

grupei, astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare.

Astfel, prin intermediul jocului didactic, se fixeaza si activeaza

vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei, la formarea

unor noi notiuni.

Eficienta acestor jocuri didactice depinde, însa, în mare masura de

modul în care educatoarea stie sa le selectioneze, în raport cu situatiile

concrete existente în grupa pe care o conduce.

Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil,

precum si defectelor de vorbire, astfel ca, în functie de aceste realitati, sa se

Page 71: Lucrarea Claudita

actioneze si prin intermediul jocului didactic - eficient mijloc de formare

si educare a copilului.

Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor

didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat, tinând seama de specificul

jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta

prescolara. La grupa mare, jocurile didactice desfasurate la începutul anului

scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin

jocurile: "Ce cuvinte am spus?", "Raspunde repede si bine", "Jocul

cuvintelor". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si

sunete.

Exemplu: "Alege jetoanele", joc cu obiective complexe si bine determinate.

Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si

denumirea obiectelor ilustrate, a caror denumire este formata dintr-o

silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe

cuvinte monosilabice si bisilabice.

Pe baza materialului concret prezentat, copiii denumesc aceste obiecte

si despart cuvintele în silabe, precizând câte silabe are cuvântul. în

complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si

s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte

silabe are cuvântul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte,

atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica

de separare a propozitiei în cuvinte, silabe si sunete, se poate organiza la

grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie

mai bine?", unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe,

legume, animale, un flanelograf - ilustratie. Jocul se desfasoara având câte

un conducator. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de

Page 72: Lucrarea Claudita

pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet, pe

care sa le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect si integral jetoanele

si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. A doua cerinta a

jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu

sunetul dat.

Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea

de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în

silabe.

Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil

în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care

se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii

experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata

regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul,

declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc

cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca,

corectându-i doar atunci când gresesc.

Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de

genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau

"A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura

jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?",

punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele

cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste,

totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza.

Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula

un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele

care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei

Page 73: Lucrarea Claudita

imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se

pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare

si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?",

copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa

raspunda, formulând corect propozitia.

Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana

vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea

corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si

plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet

(gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical

pentru toate partile de vorbire.

Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea

deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între

determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si

predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele

cuvinte cu sens contrar.

În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe

care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu

substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul

numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul

adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un

substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei

este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a

prescolarilor.

Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse

jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala

Page 74: Lucrarea Claudita

si le îmbogateste vocabularul activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în

carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta

povestire.

Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive,

fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum,

dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de

comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala,

adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri.

Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie

mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul

expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza

toti acesti factori.

Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda

fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt:

  recunoasterea personajului si a povestii;

-         caracterizarea personajelor;

-         redarea unui fragment din povestea respectiva.

Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita

un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa

contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la

valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor.

Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din

faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub

aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii.

Page 75: Lucrarea Claudita

Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii,

prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod

creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de

povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de

educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si

cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc

si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui

prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre

toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare.

Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului

cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a

legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara.

Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea

unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este

un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face

pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia

potrivita si a da textului finalul adecvat.

Exemple-memorizari la grupa mare:

"Revedere" - M. Eminescu

"Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi

"Catelusul schiop" - E. Farago

Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze

varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a

celor cognitive de cunoastere a mediului:

"Gradinita noastra, bucuria copiilor"

Page 76: Lucrarea Claudita

"Toamna pe strada mea"

"Au plecat pasarile calatoare"

"Baba iarna intra-n sat"

"Vine primavara"

"Plecam la scoala"etc.

Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul

si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si

vocabularul activ al copiilor.

O contributie importanta în plan apropiat o are literatura

"stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii,

personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste

fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în

decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a

incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului

nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni

lucruri realizabile.

Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri

didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea

vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru

scoala.

3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I)

Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna

a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor

învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este

Page 77: Lucrarea Claudita

singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica

valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut

logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul

nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu

ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor).

Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce

procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin,

fie un mod concret de valorificare a metodei.

Sintetizând putem clasifica metodele astfel:

A) Metode de predare-asimilare:

A.1. Traditionale: expunerea didactica, conversatia didactica,

demonstratia, observarea, lucrul cu manualul, exercitiul;

A.2. De data mai recenta: algoritmizarea, modelarea, problematizarea,

instruirea programata, studiul de caz, metode de simulare (jocurile, învatarea

pe simulator), dupa unii autori, si învatarea prin descoperire.

B). Metode de evaluare:

B.1. De verificare:

(1) Traditionale: verificarea orala curenta; verificarea scrisa curenta;

verificarea practica curenta; verificarea periodica (prin teza sau practica);

verificarea cu caracter global (examenul), fie în forma scrisa, fie orala, fie

practica.

(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau

orala), verificare prin teste docimologice (curente sau periodice).

Page 78: Lucrarea Claudita

B.2. De apreciere:

(1) Apreciere verbala

(2) Apreciere prin nota

Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt

1.      Expunerea didactica

Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui

volum de informatie, de catre educator catre educati, în concordanta cu

prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. Sub aspectul

functiei didactice principale, se înscrie între metodele de predare, dupa

mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor, avem a face cu o

metoda verbala; dupa gradul de angajare a elevului, este o metoda expozitiva,

deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. Este o metoda ce a

beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt, de unde

încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. Se poate

combina cu conversatia si cu demonstratia. În functie de vârsta elevilor si de

experienta lor de viata, poate îmbraca mai multe variante: povestirea,

explicatia, prelegerea scolara.

Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau

narativa, respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor, fenomenelor,

evenimentelor. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire, dar ele ocupa un loc

secundar în raport cu prezentarea faptelor.

Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea

rationala”, facându-si loc deja problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile

stiintifice etc. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele

de explicat”.

Page 79: Lucrarea Claudita

Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia

informatia este prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte

separate, în scopul unificarii lor într-un tot.

2.      Conversatia didactica

Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a

întrebarilor si raspunsurilor. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai

activa decât aceasta.

Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la

descoperirea a ceva nou pentru elev. Unii autori contemporani o sugereaza

chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Se prezinta sub forma unor

serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte, ca o concluzie,

adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii.

Conversatia examinatoare (catehetica)

Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla

cunostintele elevului la un moment dat. Se deosebeste de cea euristica în sensul

ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si

raspunsurilor.

Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor, unii autori

(Todoran, D., 1964; Ţârcovnicu, V., 1975) o enumera si între metodele cu

functie de predare asimilare.

Conversatia în actualitate este cu adevarat activa, multidirectionala

denumita si conversatie dezbatere. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor,

si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia

implicata în problema, (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si

(c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti.

Page 80: Lucrarea Claudita

3.      Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea

are ca sursa esentiala

si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare.

„Lectura este o materie- instrument, de care fiecare se serveste o viata

întreaga” (Cerghit, I.)

Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Aceasta are o

desfaturare specifica, pornind de la lectura integrala, continuând cu lectura pe

parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile

aferente.

Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de

învatare, în clasele mici.

4.      Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a

unei actiuni în

vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei

performante.

Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, ci vizeaza în acelasi

timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al

actiunilor implicate în exercitiu.

Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii.

Dupa forma:

Orale

Scrise

Practice

Page 81: Lucrarea Claudita

Dupa scop:

De introducere într-un model dat (exercitii introductive)

De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza)

De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi

(exercitii paralele)

De creatie (euristice)

5.      Algoritmizarea este definita ca metoda de predare, învatare

constând din utilizarea si

valorificarea algoritmilor. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna gasirea

de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat,

ce se preteaza unei astfel de ordonari. Algoritmizarea didactica presupune cu

necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor

savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. Altfel spus, elevul îti

însuseste pe calea algoritmizarii, cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla

parcurgere a unei cai deja stabilite, pe când în cadrul învatarii de tip euristic

însusirea are loc pe baza propriilor cautari.

6.      Modelarea didactica este denumirea metodei de predare- însusire

în cadrul careia

mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Modelarea poate fi

realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara, a

unor reproduceri similare (machete, mulaje, statii pilot, sau microprocese);

concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre); abstractizare

(readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de

obiecte, procese, actiuni); analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a

caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea

altui obiect sau aparat existent, asemanator).

Page 82: Lucrarea Claudita

7.      Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o

înlantuire de algoritmi

dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent în forma verbala, dar si

cu includerea unor aspecte intuitive. A fost „brevetata” de B. F. Skinner

imediat dupa 1950.

Principiile instruirii programate:

        Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente,

pâna la nivelul de întelegere al copiilor)

        Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active)

        Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat

elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte)

        Principiul ritmului individual (programul de învatat)

Tipuri de instruire programata:

Liniara

Ramificata

Combinata

Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi:

Fisele programate

Manualele programate

Masinile de învatat (calculatoarele)

8.      Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o

situatie reala de viata

prin a carei observare, întelegere, interpretare urmeaza sa realizeze un progres

în cunoastere.

Page 83: Lucrarea Claudita

Etape ale studiului de caz (dupa I. Cerghit):

Alegerea cazului

Lansarea cazului

Procurarea informatiei

Sistematizarea materialului

Dezbatere asupra informatiei culese

Stabilirea concluziilor

9.      Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator)

Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau

educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. Odata intrati în

sfera educatiei sistematice, fie prescolare, fie scolare, copiii adopta alte feluri

de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii, de orientare, jocuri matematice,

jocuri gramaticale. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament

pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Ele capata o mai mare densitate la

vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol.

În ce priveste învatarea pe simulatoare, coloratura metodei este

exprimata prin invocarea mijlocului utilizat, respectiv un sistem artificial

constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive, a

unei aeronave, manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii.

Page 84: Lucrarea Claudita

CAPITOLUL IV

CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ

ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE

REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ

ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ

4.1. Fundamentare teoretica

Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie

actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de

învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala,

dupa cum s-a mai afirmat, se realizeaza prin intermediul a doua forme

specifice: jocul si învatarea, cea din urma la nivelul copiilor de grupa

mare, pregatitoare.

M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si

tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate, cât si în cadrul

activitatilor liber creative, se urmareste atât însusirea de noi cunostinte

Page 85: Lucrarea Claudita

cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii

copilului prescolar pentru scoala.

Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul

activitatilor de cunoasterea mediului, a activitatilor de dezvoltarea

limbajului, a activitatilor matematice, a scrierii grafice, etc. si în

activitatea didactica de dimineata, contribuie la dezvoltarea intelectuala

si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip

scolar, iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute.

Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate

accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Reusita

acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material

didactic, în cantitate suficienta pentru fiecare copil, formând astfel la

copii derinderi de munca intelectuala, satisfacerea curiozitatii de

cunoastere învatând totodata sa analizeze, sa interpreteze, sa utilizeze, sa

citeasca, sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare.

Prin natura lor, activitatile desfasurate în gradinita dezvolta

copiilor spiritul de observatie si de investigatie, cultivând imaginatia,

gândirea creatoare, orienteaza activitatea psihica, disciplineaza conduita

si contribuie, în sfârsit, la formarea rapida si mai eficienta a

mecanismelor psihice, care înlesnesc si conditioneaza învatarea, munca,

fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala.

Pentru obtinerea reusitei acestora, conditia de baza este aceea ca

elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita,

chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai

complexe.

4.2. Tipul cercetarii

Page 86: Lucrarea Claudita

Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind

demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul

pedagogiei scolare. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna

în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei,

particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara.

4.3. Obiectivele cercetarii

1.      Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea

comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara;

2.      Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat

vârstei, particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor;

3.      Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în

vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara;

4.      Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ

asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare

a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.

4.4. Ipoteza cercetarii

Presupun ca:

Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un

set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina

îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la

îmbogatirea limbajului, în vederea adaptarii optime la viata scolara.

4.5. Variabilele cercetarii

Page 87: Lucrarea Claudita

Variabile independente

        Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile

specifice interventiei

        Mediul socio-educativ de provenienta

Variabile dependenta

        Vârsta de dezvoltare a limbajului

        Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice

4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii:

Locul de desfasurare a cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. 9 Bistrita, Judetul Bistrita- Nasaud,

unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.

Cadre didactice implicate în cercetare: ed. Moldovan Liana, consilier scolar

Dobrin Nadia.

Perioada de cercetare

Semestrul II al anului scolar 2007-2008

Esantionul de subiecti

În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice

formulate, am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste

cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008

gradinita. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa

pregatitoare.

Page 88: Lucrarea Claudita

Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata

din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete

de la Gradinita Dorolea. Din cei 10 copiii ai grupei A, 5 copii (din care

un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni), provin din

familii organizate cu relatii armonioase, 3 copii provin din familii

organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie

dezorganizata, copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit.

Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste

mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. Din numarul total de 10 copii 4

sunt în primul an de frecventare a gradinitei, iar ceilalti au avut o

frecventa redusa.

Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii, 4 baieti

si 6 fete de la Gradinita Nr.9 Bistrita, din care 9 provin din familii

organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din

tara) spre îngrijire bunicii.

Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între

mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au

repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora.

Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare

a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. Cei din grupa B

sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. Analiza efectuata a

permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de

activitatile instructiv-educative din gradinita, care respecta

particularitatile de vârsta si individuale, sunt favorabile dezvoltarii

psihice a copilului.

Esantionul de continut

Page 89: Lucrarea Claudita

Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de

învatare corespunzatoare temei saptamânii. Spre exemplu: jocul

dramatizare „De-a punguta cu doi bani”; dramatizari „Anotimpurile”,

„Greierele si furnica”; jocuri de stimulare a comunicarii orale:

„Povesteste ce ai visat”, „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”; jocuri

de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”, „Descopera

unde am gresit”; jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum

se numesc toate acestea la un loc”, „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”;

jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”.

4.7. Metodologia cercetarii

Metode utilizate

În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode:

anamneza, studiul documentelor personale, observatia, metoda

testelor, experimentul.

În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si

metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în

continuare.

        Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale

comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta

spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si

cenzurat, cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga

grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Datele obtinute au

fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz.

Page 90: Lucrarea Claudita

        Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti,

evolutia sarcinii, starea de sanatate, despre conditiile materiale si socio-

culturale ale familiei, despre calitatea influentelor asupra copilului.

        Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze

datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai

completa asupra subiectilor investigati. Pe baza studiului documentelor

personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale

acestora, starea lor de sanatate, despre relatiile care exista în familie si

despre nivelul cultural al parintilor.

        Testul, proba psihologica. Aceasta metoda am folosit-o atat în

faza pre-experimentala cât si în faza experimentala, rezultatele acesteia

oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra

dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala, din punct de

vedere fizic, psihic, afectiv, etc.

        Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca

urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre

exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. Experimentul

se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se

experimenteaza, tehnica grupelor paralele (experimentala si de control),

având aproximativ acelasi nivel de cunostinte, acelasi numar de subiecti

si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.

Instrumente de cercetare utilizate

        Test de evaluare initiala

        Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a

nivelului de dezvoltare intelectuala)

Page 91: Lucrarea Claudita

        Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a

limbajului dupa Alice Descoeudres

        Test de evaluare finala

4.8. Descrierea etapelor cercetarii

ETAPA PREEXPERIMENTALĂ

În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii, am formulat

ipoteza si am

alcatuit esantionul de subiecti, am ales metodele si tehnicile de cercetare,

am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare, am

înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului.

Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-

2008. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua

grupe testul de evaluare initiala.

Evaluarea initiala

        a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice

a educatoarei grupelor de copii. Pornind de la datele cuprinse în aceste

evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la

data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

(Evalueaza cunostintele de limbaj)

TEMA: Traista cu povesti

Page 92: Lucrarea Claudita

1. Item cu raspuns scurt.

Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles

„Este vicleana, sireata si da iama la poiata.” 1p

2. Item cu alegere multipla

Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra

corecta: 1p

CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.

1

4

5

3. Item de asociere

Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p

Page 93: Lucrarea Claudita

4. Item cu alegere duala

Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare:

-         „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai

departe”.

-         „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.

-         „Scufita Rosie manânca lupul.” 3p

5. Item de completare

Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste:

„Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca

pe ............. sa se vâre în .............pentru a o închide acolo!... Caci

de îndata ce ar fi fost acolo, ........ ar fi închis cuptorul si ar fi

lasat-o pe biata micuta sa se............. si apoi ar fi mâncat-o!

Numai ca.............. copil istet, îti dadu numaidecât seama ce

Page 94: Lucrarea Claudita

gânduri cocea.............si se prefacu ca-i natânga si

neîndemânatica.” 3p

ETAPA EXPERIMENTALĂ

În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în

activitatile sustinute la nivelul grupului experimental, am aplicat probe,

am facut masuratori si determinari. Precizez ca am actionat si la nivelul

grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul

de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului), dar fara a implementa

programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata.

Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si

scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe, neechivalente

din punct de vedere socio-cultural si educational. Aceasta etapa s-a

desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.

Testul „Omuletul”

        în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si

a altor procese si calitati psihice, am aplicat o serie de probe psihologice,

între care testul „Omuletul”.

Considerat ca test de inteligenta, (cerem copilului sa deseneze un

omulet), constituie un veritabil sistem de simboluri, prin care se realizeaza o

comunicare. Este deci, o comunicare prin simboluri, în spatele careia se

ascund si o serie din procesele specifice gândirii.

În urma aplicarii acestei probe, am calculat QI prin raport cu VM (QI

= cât intelectual;

VM = vârsta mentala).

Page 95: Lucrarea Claudita

Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii:

-       prezenta capului;

-       prezenta picioarelor - doua, când e în fata si unul în profil;

-       prezenta bratelor;

-       prezenta trunchiului;

-       lungimea mai mare decât latimea trunchiului;

-       îndoirea umerilor;

-       bratele si picioarele tangente pe lânga corp;

-       bratele si picioarele atasate, desi incorect;

-       prezenta gâtului;

-       conturul gâtului - o linie continua între trunchi si corp;

-       prezenta ochilor;

-       prezenta nasului;

-       prezenta gurii;

-       nasul si gura sunt reprezentate corect, indicarea buzelor;

-       prezenta narinelor;

-       prezenta parului;

-       parul bine plasat, fara ca sa fie vazut capul prin intermediul

transparentei;

Page 96: Lucrarea Claudita

-       prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii);

-       lipsa transparentei vesmintelor;

-       patru articole vestimentare bine marcate (palarie, vesta, cravata, nasturi,

pantaloni);

-       costumul perfect, fara defecte;

-       prezenta degetelor;

-       evidentierea palmelor;

-       bratele articulate la umeri, la coate;

-       proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare

1/10 din corp);

-       proportia bratelor;

-       proportia gambelor;

-       proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai

mica decât

înaltimea corpului);

-       prezenta calcâiului;

-       coordonarea motrica a conturului;

-       coordonarea motrica a bratelor;

-       prezenta urechilor;

Page 97: Lucrarea Claudita

-       pozitia si proportia corecta a urechilor;

-       detalii oculare - pupile;

-       prezenta barbiei si a fruntii;

-       capul, trunchiul si picioarele de profil; profilul perfect (fara transparenta

sau pozitia gresita )

Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului

        adaptat dupa Alice Descouedres, proba ce se poate aplica

copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe, prin care am

vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor:

-                           stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre

diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte;

-                           completarea lacunelor dintr-un text;

-                           memorarea unor grupe de cifre;

-                           denumirea unor culori;

-                           imitarea unor actiuni ;

-                           stabilirea unor contrarii fara imagini ale

obiectelor;

-                           denumirea unor materiale din care sunt

confectionate unele obiecte.

Subproba nr. 1:

Page 98: Lucrarea Claudita

Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte

sau imagini ale unor obiecte

Material:

1.      desenul unei case mari si al unei case mici;

2.      o carte noua si una veche;

3.      o minge tare si o minge moale;

4.      desenul unui pom înalt si al unui pom scund;

5.      o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa;

6.      fotografia unui batrân si a unui tânar;

7.      o foaie de hârtie întinsa si una mototolita;

8.      desenul unei linii drepte si a uneia curbe;

9.      imaginea unui copil trist si a unuia fericit;

10.  doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si

una usoara care se pun în palmele copilului.

Desfasurare:

Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi,

aceasta casa este mare, în timp ce aceasta este…..(mica)

        se continua astfel cu toate celelalte grupe de

contrarii;

        se noteaza raspunsurile copilului;

Page 99: Lucrarea Claudita

        se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.

Subproba nr. 2:

Completarea de lacune într-un text

Material: am folosit urmatorul text:

„Este timp frumos, cerul este ….(senin, albastru), soarele

este foarte….(stralucitor) . Jana si Maria merg sa se plimbe pe

câmp. Ele aduna ….(flori) . Fetele sunt foarte multumite auzind

cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . Deodata cerul se

întuneca, se acopera de …(nori) . Fetele se grabesc sa se

întoarca …(acasa) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Jana si

Maria se sperie de zgomotul facut de…(tunete) . Ele roaga pe

cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu

aveau la ele…(umbrele, haine de ploaie), iar hainele lor erau

complet…(ude).

Desfasurare:

I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire, te rog sa fii

atent, când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun, tu va trebui

sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”.

        Se va citi rar si cu accentul necesar;

        Se noteaza raspunsurile copilului;

        Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.

Subproba nr. 3:

Page 100: Lucrarea Claudita

Memorare de cifre si reproducerea lor

Material: am folosit urmatoarele serii de cifre:

1.      2 – 4

2.      5 – 6 – 3

3.      4 – 7 – 3 – 2

4.      8 – 4 – 6 – 5 – 9

5.      6 – 9 – 2 – 3 – 4 – 8

Desfasurare:

Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre, iar tu

le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.

        Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de

gimnastica;

        Se opreste proba la seria pe care copilul nu

reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. Performanta

subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. Pentru

prima serie primeste coeficientul 2, pentru seria a II-a primeste

coeficientul 3, pentru seria a III-a primeste coeficientul 4, pentru

seria a IV-a primeste coeficientul 5, pentru seria a V-a primeste

coeficientul 6.

Subproba nr. 4:

Denumirea unor materiale

Page 101: Lucrarea Claudita

Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari:

1.      Din ce este facuta cheia?

2.      Din ce este facuta masa?

3.      Din ce este facuta lingurita?

4.      Din ce sunt facuti pantofii?

5.      Din ce sunt facute ferestrele?

6.      Din ce sunt facute casele?

Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.

Subproba nr. 5:

Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale

acestora

Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri

contrarii:

1.      cald - ….(frig sau rece)

2.      uscat - ….(ud sau umed)

3.      frumos - ….(urât)

4.      neascultator - ….(ascultator sau cuminte)

5.      curat - ….(murdar)

6.      mare - ….(mic)

Page 102: Lucrarea Claudita

7.      usor - ….(greu)

8.      vesel -.…(trist, indispus, nefericit)

Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri

exacte.

Subproba nr. 6:

Denumirea a 10 culori

Material si desfasurare:

Se prezinta culorile:

1.      rosu; 6. violet;

2.      verde; 7. gri;

3.      negru; 8. galben;

4.      roz; 9. maro;

5.      alb; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10,

dupa numarul exact de raspunsuri corecte.

Subproba nr. 7:

Cunoasterea sensului unor verbe

Desfasurare :

Page 103: Lucrarea Claudita

a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa

le denumeasca:

1.      a tusi;

2.      a frictiona;

3.      a cânta;

4.      a arunca;

5.      a spala;

6.      a respira.

b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa

le imite si sa le denumeasca:

1.      a scrie; 4. a se ridica;

2.      a se apleca; 5. a sari;

3.      a se balansa; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12

în functie de numarul de raspunsuri corecte.

ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ

Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele

doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de

control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am

interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima

perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008.

Page 104: Lucrarea Claudita

Evaluarea finala

TEST DE EVALUARE FINALĂ

(evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei)

Cuprinde:

I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si

dezvoltate 1p

I2 item subiectiv

1p

I3 item obiectiv cu alegere multipla

1p

I4 item obiectiv cu alegere duala

1p

I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora

1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST

CUVINTE, SILABE, SUNETE

I1 : Spune mai departe (proba orala)

Page 105: Lucrarea Claudita

„Ana are ……………”

I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din

propozitie

„Copiii merg la gradinita” 3

5

4

I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta

silabele în casute

C O P I L G R Ă D I N

I Ţ Ă

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative

Page 106: Lucrarea Claudita

Pe parcursul programului de interventie am folosit în

cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii

de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire

a vocabularului. (Anexe)

Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului

scolar 2007-2008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în

care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia, explicatia, exercitiul,

demonstratia, experimentul, braistormingul, comunicarea rotativa,

învatarea în cerc, examinarea povestirii, turnirul întrebarilor.

Între evaluarea initiala si cea finala, în cadrul programului de

interventie, pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de

stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii

dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati, am desfasurat

o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut, cap IV),

utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare

(vezi metode utilizate, cap IV), cu o frecventa de o activitate pe saptamâna

timp de 10 saptamâni.

4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute

Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a

realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu

valorile standard ale testelor aplicate. S-au analizat pe rând rezultatele (sub

forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a

procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de

control.

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Page 107: Lucrarea Claudita

Rezultate obtinute la testul initial:

Item Grupe Punctaj Procent

1 G. experimental 10p 100%

G. de control 6p 60%

2 G. experimental 9p 90%

G. de control 5p 50%

3 G. experimental 16p 80%

G. de control 8p 40%

4 G. experimental 21p 70%

G. de control 9p 30%

5 G. experimental 24p 80%

G. de control 12p 40%

Interpretarea rezultatelor:

Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra

Page 108: Lucrarea Claudita

urmatoarelor aspecte. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a

actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat

activitati, jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a

limbajului, atât în anul anterior cât si în anul curent, regulat, se pot

observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma

punctajelor obtinute.

Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua

grupe sunt diferit constituite, grupa de control cuprinzând mai multi copii

proviniti din medii sociale defavorizate, la care rata frecventarii gradinitei

este scazuta si asupra carora nu s-a intervenit prin activitatile care au fost

realizate la grupul experimental.

Rezultate obtinute la testul „Omuletul”

TESTUL OMULE Ţ UL

 

Nr.

Crt.

GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj

1. Prezenta capului. 1

2. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca

omuletul este desenat din fata, unul daca este

desenat din profil.

1

3. Bratele sunt prezente. Daca sunt desenate doar

degetele, acestea nu se iau in considerare decat in

situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp.

1

4a. Trunchiul este prezent. 1

Page 109: Lucrarea Claudita

4b. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea.

Masurarea se face tinand cont punctele cele mai

departate, respectiv punctele cele mai apropiate.

1

4c. Umerii sunt indicati in mod clar. 1

5a. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un

punct oarecare.

1

5b. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in

punctele corecte. Chiar daca 5 nu este reusit, daca

bratele sunt indicate, ele ar trebui sa se gaseasca in

locul in care ar trebui sa fie umerii.

1

6a. Gatul este prezent. 1

6b. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia

capului, a trunchiului sau cu cele doua reunite.

1

7a. Ochii sunt prezenti. Cel putin unul din cei doi

trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct.

1

7b. Nasul prezent. 1

7c. Gura prezenta. 1

7d. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Cele

doua buze sunt indicate.

1

7e. Narile sunt reprezentate. 1

8a. Parul prezent. 1

8b. Parul este corect plasat capul nu este transparent. 1

9a. Prezenta hainelor. Una dintre primele forme de

reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. Sunt

admise hasururi simple si transparentele.

1

9b. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara

tranparenta (pantalon, palarie, de exemplu).

1

9c. Desenul complet al hainelor, fara nici o 1

Page 110: Lucrarea Claudita

transparenta. Manecile si/ sau pantalonul trebuie

reprezentat.

9d. Patru articole vestimentare bine marcate . De

exemplu : palarie, pantofi, haina, bluza, guler,

cravata, curea sau bretele, pantalon, fusta etc.

Fiecare articol este reprezentat tinand cont de

elementele sale caracteristice. De exemplu :

pantofii trebuie sa aiba sireturi, toc etc.

1

9e. Costum complet, cu elementele de indentificare a

personajului : medic , vanzator, soldat. Palaria,

manecile, pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu

reprezentate.

1

10a. Degetele sunt reprezentate. 1

10b. Numarul corect al degetelor. La fiecare mana (sau

la mana care este vizibila) esteprezent un numar

corect de degete.

1

10c. Detalii desenate corect : doua dimensiuni, lungimea

mai mare decat latimea.

1

10d. Reprezentarea distincta adegetului mare.

Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte

degete. Punctul se acorda atunci cand unul dintre

degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat

altele.

1

10a. Mana este distinct reprezentata fata de degete si

brat.

1

11a. Bratele clar articulate la umeri, coate sau ambele. 1

11b. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne

sunt reprezentate.

1

12a. Proportia capului. Nu mai mult de jumatate din 1

Page 111: Lucrarea Claudita

dimensiunea trunchiului, nu mai putin de o zecime

din trunchi.

12b. Proportia bratelor. Lungime egala cu lungimea

trunchiului sau putin mai lungi, dar in nici un caz

nu ating genunchii.

1

12c. Proportia picioarelor. Nu mai scurte decat trunchiul

si nu mai lungi decat de doua ori lungimea

trunchiului.

1

12d. Proportia picioarelor. Piciorul si laba piciorului

sunt vazute in doua dimensiuni. Laba piciorului are

lungimea mai mare decat inaltimea. Nu trebuie sa

depaseasca o treime din inaltimea piciorului, nici sa

fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a

piciorului.

1

12e. Doua dimensiuni. Cele doua maini si cele doua

picioare au doua dimensiuni.

1

13. Prezenta calcaiului. 1

14a. Coordonare motrica reprezentata prin contur. 1

14b. Coordonare motrica prin articulatii. 1

14c. Coordonare motica prin articulatiile capului. 1

14d. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. 1

14e. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 1

14f. Coordonare motica a fizionomiei. 1

15a. Prezenta urechilor. 1

15b. Prezenta urechilor, proportii si pozitionare corecta. 1

16a. Detalii ale ochilor : gene, sprancene sau ambele. 1

16b. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. 1

16c. Detalii ale ochilor: priportii, lungimea mai mare 1

Page 112: Lucrarea Claudita

decat latimea, daca ochii sunt vazuti din fata.

16d. Detalii ale ochilor: stralucirea. 1

17a. Buza superioara si fruntea prezente. 1

17b. Buza superioara net distincta de buza inferioara. 1

18a. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. O

greseala poate fi tolerata (transparenta, pozitia

gresita a bratelor sau piciorelor).

1

18b. Profil perfect, fara erorile amintite anterior. 1

Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de

baremul urmator :

Varsta

copilului

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14

Puncte

obtinute

2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42

Exemple:

sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a

propriului corp;

GEORGE - 20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta, ca si o constiinta

bine dezvoltata a propriului corp ;

ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna, o cunoastere

moderata a propriului corp.

Page 113: Lucrarea Claudita

Date brute:

Grup experimental

Nr.

Crt.

Numele Vârsta Punctaj

1. C.I. 7 ani 17p

2. M.A. 7 ani 16p

3. S.L. 7 ani 18p

4. S.C. 6 ani 13p

5. M.D. 6 ani 12p

6. S.L. 6 ani 14p

7. M.L. 5 ani 10p

8. L.D. 5 ani 9p

9. C.P. 5 ani 10p

10. P.O. 5 ani 8p

Punctaj total: 127p

Grup control

Nr.

Crt.

Numele Vârsta Punctaj

1. L.A. 7 ani 15p

2. M.S. 7 ani 14p

3. L.D. 7 ani 16p

4. V.I. 6 ani 11p

5. C.L. 6 ani 13p

6. E.M. 6 ani 10p

7. M.I. 6 ani 9p

8. C.T. 5 ani 8p

9. S.E. 5 ani 7p

Page 114: Lucrarea Claudita

10. R.A. 5 ani 6p

Punctaj total: 109 p

Rezultate obtinute la testul „Omuletul”:

Grupe Punctaj Procent

G. experimental 127p 93,3%

G. de control 109p 77,8%

Interpretarea rezultatelor:

8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18

corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p,

respectiv 9p, ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma.

La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje

între 10-18 p, corespunzatoare vârstei, dar reduse, iar 4 copii nu s-au

înscris în barem.

Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o

diferenta de 15,5 procente, diferenta semnificativa.

Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei

si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei

utilizarii metodelor adecvate.

Putem spune, din acest punct de vedere, ca testul îmbraca aspecte

proiective, deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate.

Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala,

cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia.

Page 115: Lucrarea Claudita

Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt

sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei.

Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului

Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei

anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator); se face media

acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului

care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.

PROBACOEFICIENTUL

CORESPUNZĂTOR

VÂRSTELOR

3 ani 4 ani 5 ani 6

ani 7 ani

I Contrarii (cu obiecte si

imagini)

4 5 6

8 12

II. Lacune 2 3 4

6 8

III. Cifre 3 3 4

5 5

IV. Materii 3 4 5

6 6

V. Contrarii (fara obiecte

si imagini)

4 5 6

7 8

VI. Culori 2 3 4

Page 116: Lucrarea Claudita

6 8

VII. Verbe 4 6 8

9 11

TOTAL 22 29 37

47 58

Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta

cronologica se poate constata ca:

      daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu

vârsta cronologica (V.L..=V.C.) se poate vorbi de o dezvoltare

normala a copilului;

      daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare

decât vârsta cronologica (V.L.>V.C.) se poate vorbi de o

dezvoltare superioara a copilului;

      daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica

decât vârsta cronologica (V.L.>V.C.) se poate vorbi de o

dezvoltare deficitara a copilului.

Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste

cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a

limbajului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si

obiecte, completarea lacunelor într-un text, memorarea unor serii de

numere, denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte,

denumirea unor culori si nuante, numirea si imitarea unor actiuni.

Page 117: Lucrarea Claudita

Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-

a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si

limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi

conditii de mediu socio-cultural si educational.

rst

a

Proba

1

Proba

2

Proba

3

Proba

4

Proba

5

Proba

6

Proba

7

V

â

r

st

a

N

r

.c

r

t.

N

u

m

e

Cr

o

no

lo

gi

ca

Co

e

fic

ien

t

V

â

r

st

a

C

o

e

fi

ci

e

nt

V

â

r

st

a

C

o

e

fi

ci

e

nt

V

â

r

st

a

C

o

e

fi

ci

e

nt

V

â

r

st

a

C

o

e

fi

ci

e

nt

V

âr

-

st

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

st

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

st

a

Psi

ho

logi

ca

a

Li

m

ba

Ju

lui

1. L.

A

.

7 9

6

7 6

.

5

4

5

6

6

8

7

7 6

.

5

9

6 6.1

2. M

.S

7 12 7 6 6 5 6

.

6 6 6 5 8 7 9 6 6.2

Page 118: Lucrarea Claudita

. 5

3. L.

D

.

7 8

6

4

5

4

5

5

5

7

6

6

6

8

5 5.4

4. V

.I.

6 6

5

5 5

.

5

3

4

5

5

5

5.

5

4

5

6 4

.

5 4.9

5. C.

L.

6 8

6

4

5

5

6

4

4

5

4

4

5

7 4

.

5 4.9

6. E.

M

.

6 6

5

4

5

4

5

5

5

5

4

4

5

9

6 5

7. M

.I.

6 8

6

4

5

4

5

6

6

7

6

5 5

.

5

8

5 5.5

8. C.

T.

5 5

4

7 6

,

5

3

4

3

3

4

3

8

7

10 6

,

5 4,9

9. S.

E.

5 5

4

5

4

4

5

4

4

5

4

8

7

12

7 5,0

1

0.

R.

A

.

5 6

5

5

4

4

5

4

4

4

3

6

6

7 4

,

5 4,5

6 7.

3

5

.

4

5.

1

5

.

2

4 5 4.

8

4

.

8

5.

6

4.

7

6 6 8.

5

5

,

5 5.2

Page 119: Lucrarea Claudita

TABEL Nr.1

În tabelul nr.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de

cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. Descoeudres) de

grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5

si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.

Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice

a limbajului este 5.2 ani. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba

nr.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.3 mai mica decât media

vârstei cronologice si la proba nr.4 la care media vârstei limbajului este

cu 1.2 mai mica decât media vârstei cronologice.

rst

a

Proba

1

Prob

a 2

Proba

3

Proba

4

Proba

5

Proba

6

Proba

7

V

â

r

st

a

Nr

.cr

t.

N

u

m

e

Cr

o

no

log

i

ca

Co

e

fic

ien

t

V

â

r

st

a

C

o

e

fi

ci

e

nt

V

â

r

st

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

st

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

st

a

C

oe

fi

ci

en

t

rst

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

s

t

a

C

oe

fi

ci

en

t

V

â

r

st

a

P

si

h

o

l

o

g

i

c

a

Page 120: Lucrarea Claudita

a

li

m

b

a

J

u

l

u

i

1 C.

I. 7

12 7 8 7 5 7 8 7 8 7 8 7 11 7

7

2 M

.A

7

12 7 8 7 5 7 6 7 8 7 7 6

.

5

10 7 6

.

9

3 S.

L.

7

12 7 8 7 5 7 6 6 8 7 7 6

.

5

11 7 6

.

7

4 S.

C.

6

11 7 7 6

.

5

5 7 6 7 8 7 8 7 10 6

.

5

6

.

8

5 M

.D

6

10 6

,

5

9 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6

,

8

6 S.

L.

6 9 6 8 7 4 5 6 7 8 7 10 7 12 7 6

,

Page 121: Lucrarea Claudita

6

7 M

.L

. 5

6 5 7 5

,

5

3 4 5 5 4 3 8 7 10 6

,

5

5

,

1

8 L.

D.

5

4 3 6 5 4 5 6 7 7 6 10 7 9 6 5

,

6

9 C.

P.

5

6 5 4 3 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5

,

0

10 P.

O.

5

7 5

,

5

6 6 4 5 5 5 7 6 10 7 12 7 5

,

9

Med

ia

5.

9

8.9 5

.

9

7.

1

6

.

1

4.

5

5

.

9

5.

7

6

.

1

7.

2

6.

2

8.

8

6

.

9

10

.6

7

.

4

6

.

2

TABEL Nr.2

În tabelul nr.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul

experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar

care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.

Media vârstei cronologice este 5.9 ani iar media vârstei

psihologice a limbajului este 6.2 ani. La o singura proba (nr.1) s-a

înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media

vârstei cronologice.

Page 122: Lucrarea Claudita

Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a

limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de

1 an fata de grupa A. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ

oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si

limbajului copiilor. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la

grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea

unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa

experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate

planurile.

Rezultate obtinute la testul final:

Item Grupe Punctaj Procent

1 G. experimental 5p 100%

G. de control 5p 100%

2 G. experimental 5p 100%

G. de control 4p 80%

3 G. experimental 5p 100%

G. de control 5p 100%

4 G. experimental 4p 80%

G. de control 4p 80%

5 G. experimental 5p 100%

G. de control 3p 60%

Page 123: Lucrarea Claudita

Interpretarea rezultatelor:

Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct

fiecare.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se

asupra subiectilor în mod frecvent si organizat, prin procesul de

învatamânt, se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala

cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si

conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite.

În cadrul grupei experimentale, la 4 itemi s-au obtinut procente

de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de

comunicare acumulate, la grupa de control procentele sunt destul de bune,

comparativ cu cele înregistrate la testul initial, la copii care au frecventat

gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic..

Acest lucru denota faptul ca, daca educatoarea a insistat pe activitati de

educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine

Page 124: Lucrarea Claudita

stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita, se poate înregistra

un mic progres si în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale

defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de

control- prescolari de Gradinita Dorolea ).

Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are

la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li

s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera, acest

lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în

gradinita si pâna la plecare.

Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii, cât

si în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor

pentru ca limbajul sa fie viu, colorat, intonatia sa fie expresiva,

astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale

limbii, sub aspect morfologic si sintactic, fonetic si lexical.

Page 125: Lucrarea Claudita

Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si

limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de

experienta de viata a copilului, de relatiile sale cu ceilalti copii.

Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde

de bogatia experientei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a

tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigura

achizitionarea de informatii, în activitatile desfasurate cu copiii s-a

urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea, limbajul,

memoria, imaginatia, atentia voluntara etc. Organizarea judicioasa a

activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de

observatie, stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor, a

independentei în gândire si actiune. De asemenea s-a pus accent pe

formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta, stimularea

vorbirii coerente si expresive, prevenirea si corectarea unor defecte de

vorbire, de pronuntie a sunetelor.

S-a urmarit, cum era firesc la aceasta vârsta, dezvoltarea

aparatului fono-articular, insistându-se asupra miscarilor de

articulare corecta a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum

si a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelasi timp,

tulburarile din vorbirea unor copii. Paralel cu aceasta activitate,

accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogatirea fondului principal de

cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea

cotidiana, actiuni, calitati ale obiectelor, notiuni referitoare la

culori, asezare în spatiu si timp. Limbajul a fost abordat într-o

viziune integrata, urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea

expresiva. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale

specifice, care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural

activ, stimulativ: carti, caiete si unelte de scris, ziare, reviste,

Page 126: Lucrarea Claudita

imagini si jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc.

În toate activitatile comune si la alegere, copiii au fost antrenati în

actul verbalizarii. Ei au avut permanent ca model conduita verbala

a educatoarei, iar acasa, a parintilor si a adultilor din preajma.

Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul

diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se

copiilor sa le utilizeze în contexte noi.

Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta, din punct de vedere

gramatical, a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si

exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. Astfel s-a avut

în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogata,

exprimarea în propozitii simple, apoi în propozitii dezvoltate, a

gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corecta a pluralului, acordul

predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul; folosirea

corecta a flexiunii verbale si a celei nominale, cunoasterea si folosirea în

comunicare a pronumelui de politete.

Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de

asemenea, un principal obiectiv al activitatilor de educare a

limbajului, deprindere dobândita prin activitati de povestire, prin

lecturi dupa imagini, prin memorizari sau jocuri didactice.

Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de

comunicare verbala libera si civilizata între copii, au consolidat actul

comunicarii în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea

jocurilor, a cântecelor, a exercitiilor ritmice.

4.12. Concluziile cercetarii

Page 127: Lucrarea Claudita

Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este

hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului, în

îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu

adulti, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin

explorari, încercari, exercitii, experimente, în descoperirea de catre

fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a

învata, a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. Acest

lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului, cultivarea

aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit si la

stimularea interesului copilului pentru cunoastere.

De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al

doilea (grupa experimentala) care, sub îndrumarea competenta a

educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care

nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a

personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii

si limbajului.

În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a

limbajului precara, copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea

cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care

comunicarea este lasata pe ultimul plan. Unii parinti considera ca daca îi

ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de

comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. Copiii petrec

foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe

parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de

faptul ca acesta este „cuminte”. Este preferat acest gen de activitati

pentru ca este comod pentru adulti stiindu-i pe copii în siguranta în locul

activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere

psihomotor.

Page 128: Lucrarea Claudita

Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa

experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din

care provin copiii. Asa cum am mai amintit, din cei 10 copii, 9 provin

din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este

încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara.

Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul

ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate, 3 provin din

familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin

dintr-un mediu familial monoparental. Aceste relatii din interiorul

familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare

comportamentul, manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât

si în relatiile cu copiii de vârsta lor.

Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta

deficiente mari în comunicare, în relationare si în dezvoltarea

psihomotorie. Sunt copii care, la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura

în mâna si care prezinta dificultati în exprimare, în pronuntie.

Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se

datoreaza unor disfunctionalitati somatice, ci sunt datorate, în mare

masura, lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul, de a

comunica eficient cu el. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am

constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile

copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut, ci

din partea unor parinti care au studii superioare.

În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest

pui de om are nevoie de caldura, de întelegere si de atentie din partea

celor mari.

Page 129: Lucrarea Claudita

Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii

psihice si intelectuale a copilului, deoarece, fiind privat de atentia, de

afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o

lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai

greu.

Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe

obtinute de copiii din primul esantion, cel care este în primul an de

gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant.

De asemenea si din studiile de caz prezentate reiese faptul ca acel copil

caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are

rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a

timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari

lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii.

O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate

în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii

care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai

mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. Acest fapt se

datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un

efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv,

diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti

4.13. Implicatii si recomandari educationale

Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii,

am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt

menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva, afectiva,

psiho-motorie, care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru

viata scolara si sociala.

Page 130: Lucrarea Claudita

În acest sens, îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari:

        în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala, ca o

conditie a atingerii

de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o

activitate scolara eficienta, propun instituirea obligativitatii frecventarii

gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare;

        sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a

programei pentru

gradinita, conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii

copiilor;

        sa existe o strânsa corelare între continutul, unitatea,

consecventa

influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel

primar;

        organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii

si scolarii mici

care întâmpina greutati în exprimarea orala;

        introducerea elementelor de cercetare în procesul

instructiv-educativ din

gradinita, pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca

urmare a aplicarii strategiei didactice;

Page 131: Lucrarea Claudita

        sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor

cu învatatorii,

pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare,

adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de

personalitate, care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de

tip scolar, iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I, pentru ca primul

trebuie sa stie de unde porneste, iar celalalt unde sa ajunga;

sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare

(ultimul

semestru), un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare;

        educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a

familiei în privinta

suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar;

        recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra

aspectului formativ al

activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa

intre la scoala cu o activitate mai sustinuta, cu o capacitate de

concentrare mai mare , cu disciplina în timpul activitatilor;

        educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile

reale ale copiilor

precum si greutatile pe care le întâmpina, eventualele tulburari de

comportament care se ivesc în atitudinea copiilor;

Page 132: Lucrarea Claudita

        odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa

înmâneze învatatorului

o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului)

Modalitati de diseminare a rezultatelor

Rezultatele acestei cercetari, rod al unei munci asidue si a unei

experiente de 13 ani în domeniul educational, voi încerca sa le public ca

articole în revistele de specialitate (Didactica Nova, Revista

învatamântului prescolar si primar, alte publicatii), în cotidiene locale,

etc. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât

în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie

importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea

celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la

prescolari.

Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul

www.didactic.ro, voi publica si on-line articole referitoare la studiul de

fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-

învatatoare) interesate de subiect.

În cadrul comisiilor metodice, voi sustine referate si activitati

cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele

experienta realizarii unei astfel de cercetari.

4.15. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari

Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.

Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor

aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate

cadrele didactice din învatamântul prescolar. Inovatia consta în

Page 133: Lucrarea Claudita

combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale

zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice

în „jocul comunicarii”.

Puncte tari:

- confirmarea ipotezei specifice;

- folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului

(validate stiintific);

- oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt

educatoare;

- descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor;

- am reusit, prin acest program, sa pregatesc atât intelectual cât si

psihic, emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara,

reducând la minimum „socul scolarizarii”;

- motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului

scolar;

- implicarea permanenta a parintilor în derularea programului

prin activitati comune si derularea de proiecte tematic.

4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe

        Realizarea acestui studiu longitudinal, pe o perioada de

patru ani de la

Page 134: Lucrarea Claudita

intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I, cu conditia ca

grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa

nu migreze de la o gradinita la alta;

        Nu exista o strânsa corelare între continutul, unitatea,

consecventa

influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel

primar:

        Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate

pentru prescolarii si

scolarii mici care întâmpina greutati:

        Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului

prescolar (materiale

didactice, audio-vizuale, mijloace IT, etc.)

        Nu s-a realizat în totalitate o interactiune

corespunzatoare cu factorii

responsabili de educatia copiilor (familia, comunitatea)

        Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu

învatatorii în special cu

cei care vor coordona clasa I;

        Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor

traditionale necesar

Page 135: Lucrarea Claudita

fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare, fidele si

validate stiintific;

4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare

        Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I

        Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita

        Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit

pentru scoala

        „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în

dezvoltarea personalitatii micului scolar

        Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa

pregatitoare

        Formarea motivatiei pentru scoala- cale în dezvoltarea

aptitudinii de scolaritate

        Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului- mijloc

principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris

necesare intrarii copilului la scoala

        Jocul matematic- contributia lui la activitatea de tip

scolar

        Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea

pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia,

gradinita, scoala)

        Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar

Page 136: Lucrarea Claudita

CONCLUZII

Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a

învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale

conduce, credem noi, spre exprimarea unui caracter obiectiv, formativ,

creativ a întregii noastre activitati. învatamântului prescolar, în special, îi

ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator,

multilateral pentru scoala.

Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise, se va avea

în vedere capacitatea lui de asimilare, apoi accesibilitatea acestora, gradarea

sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu

zi.

Concret, în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta

principiile didactice, metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee

care sa diversifice si sa creeze momente, secvente în cadrul activitatilor,

care sa-i atraga pe copii, sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare.

Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a

programei, îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care

apoi se diversifica într-o multitudine de idei, posibilitati de realizare si

contribuie la cunoasterea obiectiva, stiintifica a obiectelor, fenomenelor, a

omului si activitatea acestora, si cu ajutorul activitatilor didactice de

dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor, a

ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor

însusite de copil în acest mod.

Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de

înalt sau, altfel spus, într-un mod atât de diversificat si stiintific la

întelegerea si legatura didactica a omului cu natura, societatea, universul

Page 137: Lucrarea Claudita

cu posibilitati de explorare si observare, prin modalitati simple dar cu efect

atât de valabil pentru copii.

Prin continut, obiective, forme de realizare, desfasurarea si

conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei, în

special a grupei pregatitoare, conduce copilul spre o buna pregatire pentru

scoala, cu un inventar de abilitati.

Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare, un rol

important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt.

Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor

psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale

ale fiecarui copii, deci tratarea lor diferentiata.

La vârsta prescolara, componenta emotionala, afectiva a comunicarii

joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are

nevoie la intrarea în scoala. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive,

educative apar, rareori, si unele negative, care pot duce la izolarea unor copii

de colectivul grupei.

Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea

raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine, în cei din

jur, culminând cu stari depresive sau agresive.

Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si

combaterea unor astfel de fenomene. De mare importanta este cunoasterea

de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar, în domeniul

comunicarii cu colegii, precum si depistarea la timp a celor care au

dificultati în stabilirea de relatii de grupa. Este necesara acordarea atentiei si

copiilor timizi, care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi, izolati.

Page 138: Lucrarea Claudita

Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori

un caracter contradictoriu, a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de

educatoare. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care

se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea

componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti

prescolari. Daca a trecut prin gradinita, atunci când vine la scoala, copilul

stie ce este o obligatie, se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini

didactice, se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage

de la activitatea de învatare, ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice

asigura conditiile instruirii organizate în scoala.

Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de

relatiile stabilite între educatoare si copii, de tactul pedagogic manifestat în

adresarea întrebarilor, care va avea rolul de a ne scoate din orice impas, atât

pe noi cât si pe copii.

Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor, în

conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor, tinând cont de

particularitatile acestora. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de

catre educatoare a programei de clasa I.

Aprecierile, încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti, cât

mai receptivi la activitati.

Asadar, educatoarea are un rol deosebit si, totodata, cel mai important

în acest sens. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte

temeinice referitoare la psihicul copilului, etapele lui de dezvoltare,

însusirile, particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare

treapta de dezvoltare si grupa de vârsta.

Page 139: Lucrarea Claudita

Deci, un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl

reprezinta pregatirea educatoarei, care trebuie sa posede cunostinte

psihologice si pedagogice temeinice. La aceasta se adauga si calitatile

intelectuale, morale si valorice (simtul valorilor)

Page 140: Lucrarea Claudita

BIBLIOGRAFIE

1. Bradu, B. (1997), Prescolarul si literatura, Editura

Didactica si Pedagogica,

Bucuresti

2. Bocos, M. (2007), Didactica disciplinelor pedagogice,

Presa Universitara Clujeana

3. Cerghit, I. (2006), Metode de învatamânt, Editura Polirom

4. Cucos, C. (2005), Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare si grade

didactice, Editura Polirom

5. Culegere metodica (1975), Educatia intelectuala a

copilului prescolar,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

6. Culegere metodica (1978), Integrarea copilului în

activitatea scolara,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

7. Culegere metodica (1978), Copii de 5-6 ani, Editura

didactica, Tribuna scolii,

Bucuresti

8. Debesse, M. (1970), Psihologia copilului de la nastere la

adolescenta,

Page 141: Lucrarea Claudita

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

9. Gheorghian, E.; Taiban, M., Metodica jocului si a altor

activitati cu

Prescolarii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

10. Ionescu, M., Radu, I. (2001), Didactica moderna, Editura

Dacia, Cluj- Napoca

11. Libotean, I. ; Cicioc E. (1976), Jocuri didactice matematice

pentru gradinita,

Editura V&I Integral, Bucuresti

12. Montessori, M. (1972), Descoperirea copilului,

Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti

13. Nicola, I. (1993), Cercetarea psihopedagogica,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

14. Paisi. E. L. (2001) Laborator prescolar, Editura V&I

Integral, Bucuresti;

15. Popescu, E. (1982), Pedagogie Prescolara, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti

16. schiopu, U. (1970), Psihologia vârstelor, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti

17. Todoran, D. (1970), Individualitate si educatie,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Page 142: Lucrarea Claudita

18. – xxx- Revista învatamântului prescolar, Nr. 1–

2/1990; nr. 2-4/1991; nr. 1-2/1992, Nr. 1-2/1993; nr. 1-

4/1994; nr. 1-2/1995

19. –xxx- (1993), Programa activitatilor instructiv-

educative în gradinita

20. – xxx- (1991), Psihologia copilului prescolar –

manual pentru clasa a IX-a , scoli Normale, Editura

didactica, Tribuna scolii, Bucuresti

21. Adrese de internet

www.didactic.ro

www.didactica.ro

www.referate.ro

www.edu.ro

ANEXE

Proiecte didactice

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: pregatitoare

DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului

TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare -

BIBLIOTECA TEMA: Iarna

Page 143: Lucrarea Claudita

SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul

activitatii copiii vor fi

capabili:

O1: sa foloseasca corect notiuni specifice cartilor;

O2: sa înteleaga notiuni specifice iernii;

O3: sa utilizeze cu atentie si grija toate materialele tiparite;

O4: sa-si însuseasca notiuni de comportament civilizat în interiorul

unei biblioteci.

STRATEGII DIDACTICE:

a)            Metode si procedee: observatia, conversatia, explicatia;

b)     Mijloace de învatamânt: planse cu biblioteca, cu anotimpuri, carti,

reviste.

BIBLIOGRAFIE:

Bianca Bradu: "Prescolarul si literatura", Editura Didactica si Pedagogica-

1977, Bucuresti.

Page 144: Lucrarea Claudita

ANALIZA

CONŢINUTULUI

OBIECTIVE

URMĂRITE

DESCRIEREA

SITUAŢIILOR

DE INSTRUIRE

1 2 3

CI. ÎNŢELEGEREA

SIMBOLURILOR

(LITERELOR CARE

REPREZINTĂ

CUVÂNTUL)

0 CI. Dezvoltarea

limbajului si

îmbogatirea

vocabularului cu

expresii si cuvinte

noi.

a. sa foloseasca

corect notiunea

de literatura, semn

grafic,

pagina;

b. sa înteleaga

sensul cuvintelor

nea, beteala,

chiciura, namete.

1. MOMENT

ORGANIZATORIC

- realizat prin

interactiunea

expozitiva, folosind

ca metoda

instructajul verbal.

C2. CUNOsTINŢE

DESPRE LUMEA

ÎNCONJURĂTOARE

O C2. Dezvoltarea

proceselor

intelectuale:

gândire, memorie,

spirit de

observatie;

2. CAPTAREA

ATENŢIEI

- se realizeaza prin

dialog,

folosind metoda

Page 145: Lucrarea Claudita

Sa foloseasca si sa

citeasca cartile cu

imagini de iarna.

conversatiei.

C3. MODALITĂŢI

DE

REZOLVARE A

PROBLEMELOR

IVITE

0 C3. Continuarea

procesului de

formare a

deprinderilor de

comportare

civilizata:

a. sa foloseasca

revistele si cartile

fara sa le rupa sau

sa le îndoaie;

b. sa vorbeasca în

soapta, fara

sa-i deranjeze pe

cei din jur;

c. sa aseze cartea

la loc, in raftul

bibliotecii, dupa

ce au rasfoit-o

3. ANUNŢAREA

TEMEI

- se face prin

interactiune

exploziva, folosind

ca metoda

comunicarea.

C4. DEPRINDEREA 4. ÎNCHEIEREA

ACTIVITĂŢII

Page 146: Lucrarea Claudita

DE A RESPECTA

CĂRŢILE,

REVISTELE

- prin activitatea

personala a

copiilor si

interactiune

dialogata,

folosind metodele,

conversatia de

evaluare, procedeul

aprecierii

verbale.

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: pregatitoare

DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului

TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic

TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit"

SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei

propozitii cu 1, 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul

activitatii copiii vor fi capabili:

O1: sa completeze propozitia începuta de educatoare cu cuvântul sau

cuvintele potrivite ca

Page 147: Lucrarea Claudita

sens;

O2: sa formeze propozitii cu un cuvânt dat;

O3: sa-si însuseasca treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o

vorbire corecta,

clara, coerenta;

O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele.

STRATEGII DIDACTICE:

a.       Metode si procedee: conversatia, explicatia,

exercitiul,

demonstratia;

b.      Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând

obiecte, fiinte, actiuni ale oamenilor si copiilor,

fise individuale, panou, jetoane

BIBLIOGRAFIE:

Aurelia, Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii",

Editura Ion Creanga - 1978, Bucuresti

Page 148: Lucrarea Claudita

MOMENTE

PEDAGOGICE

CONŢINUTUL LUCRĂRII

ACTIVITATEA

EDUCATOAREI

ACTIVITATEA

COPIILOR

1 2 3

MOMENT

ORGANIZATORIC

Asigurarea climatului

de ordine si

disciplina necesare

desfasurarii în bune

conditii a activitatii

Intrarea ordonata

a copiilor în sala

de grupa

CAPTAREA sI

ORIENTAREA

ATENŢIEI

Introducerea în

activitate se va face

prin exersarea

aparatului particular:

-inspirare pe nas,

expirare pe gura si

invers;

-se vor pronunta legat,

pe durata unei singure

respiratii, vocalele:

"a", "e", "i", "o", "u";

-pronuntarea

sunetelor "p" si "b"

prin suflarea

puternica si exploziva

a jetului de aer.

Copiii executa

exercitiile

ENUNŢAREA Se vor prezenta

copiilor câteva

Copiii pronunta

cuvintele a caror

Page 149: Lucrarea Claudita

SCOPULUI sI A

OBIECTELOR

OPERAŢIONALE

jetoane, reprezentând

obiecte, fiinte si

fenomene.

Se va cere copiilor sa

citeasca imaginile

care reprezinta actiuni

ale

copiilor,oamenilor,

animalelor.

-Ce am pronuntat noi?

-Ce am format cu

ajutorul cuvintelor?

-Astazi vom juca

jocul didactic

"Gaseste cuvântul

potrivit"!

imagini se afla pe

jetoane.

Copiii

formuleaza

propozitii scurte

dupa imaginile de

pe jetoane si dupa

un cuvânt dat.

-Noi am

pronuntat

cuvinte.

-Cu ajutorul

cuvintelor am

format propozitii.

PREZENTAREA

NOULUI

CONŢINUT

sI DIRIJAREA

ÎNVĂĂRII

1. Explicarea iocului

Prin acest joc trebuie

sa completati o

propozitie cu cuvântul

care se potriveste.

Trebuie sa aveti grija

ca propozitia sa aiba

înteles, sa fie corecta.

Va raspunde

copilul numit.

Copiii raspund:

-scolarul învata

(citeste, scrie).

-Vulpea este

sireata (vicleana,

Page 150: Lucrarea Claudita

Exemple:

scolarul.............

Vulpea este...........

Copilul se joaca cu.......

lacoma).

-

.................

mingea.

Page 151: Lucrarea Claudita

MOMENTE

PEDAGOGICE

CONŢINUTUL LUCRĂRII

ACTIVITATEA

EDUCATOAREI

ACTIVITATEA

COPIILOR

1 2 3

.........................coase o

rochita.

.........................ciripeste.

2. Jocul propriu-zis

Se va cere copiilor sa

continue propozitiile cu

alte cuvinte care sa le dea

înteles. Se vor da

cuvintele: copil, copiii,

copilul, copiilor.

Exemplu: Copiii sunt

curajosi. Se vor da

cuvintele; pune, bunicul,

îsi, ochelarii. 3.

Complicarea iocului Se va

propune copiilor sa îl ajute

pe piticul Barba-Cot sa-si

completeze cu cuvintele

potrivite scurta lui

povestioara: "Astazi este o

zi frumoasa de .... Afara

nu mai... Toti piticii au

hotarât sa... în padure. În

Mama ...

Pasarica ...

Copiii se iau la

întrecere în

formularea

propozitiilor.

Copiii vor

completa spatiile

libere cu

cuvintele

potrivite

Page 152: Lucrarea Claudita

lipsa lor a venit... Ea le-a

pregatit mâncare, a facut...

Piticii când ... acasa s-au....

EVALUARE Copiii vor primi fise

individuale: "Deseneaza

atâtea cerculete câte cuvinte

au propozitiile".

1. Copiii deseneaza.

2. Mingea este rotunda.

3. Cornel se joaca afara.

Copiii vor

respecta sarcinile

date.

OO

OOO

OOOO

ÎNCHEIEREA

ACTIVITĂŢII

Aprecieri generale si

individuale.

Page 153: Lucrarea Claudita

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: pregatitoare

DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului

TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare -

sTIINŢE

TEMA: Iarna

SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1: sa foloseasca în cadrul vorbirii notiuni simple, specifice

stiintelor;

O2: sa utilizeze corect instrumentele de lucru;

O3: sa-si dezvolte spiritul de observatie si imaginatia.

STRATEGII DIDACTICE:

a.               Metode si procedee: observatia, conversatia, explicatia,

experimentul, demonstratia;

b.      Mijloace de învatamânt: planse, eprubete, lupa, plansete, calendar,

gheata, cerneala, apa, seminte, jetoane.

BIBLIOGRAFIE:

Elena, Voda; Claudiu, Voda: "Experiente fara laborator", Editura

Ion Creanga- 1973, Bucuresti

Page 154: Lucrarea Claudita

ANALIZA

CONŢINUTULUI

OBIECTIVE

URMĂRITE

DESCRIEREA

SITUAŢIILOR

DE INSTRUIRE

1 2 3

CI. STUDIU PRIN

EXPERIMENT CU

MATERIALELE

PUSE

LA DISPOZIŢIE

0 CI. Continuarea

procesului de

dezvoltare si

îmbogatire a

limbajului adecvat:

a. sa foloseasca corect

în vorbirea lor cuvinte

ca: eprubeta, lupa,

experienta, planseta;

b. sa verbalizeze

actiunile

efectuate.

1.MOMENT

ORGANIZATORIC

-realizat prin

interactiunea

expozitiva, folosind

ca metoda

conversatia.

C2.

ÎNŢELEGEREA

CAUZEI sI

EFECTULUI

ACŢIUNILOR

SALE

0 C2. Consolidarea

deprinderii de a

efectua experiente

simple:

a. sa foloseasca când

si cum

trebuie lupa, planseta.

b. sa foloseasca corect

eprubetele si lichidele

2.CAPTAREA

ATENŢIEI

-se realizeaza prin

interactiunea

dialogata, folosind ca

metoda

conversatia.

Page 155: Lucrarea Claudita

pe care le au la

îndemâna (cerneala,

apa etc...)

C3. GRUPAREA

MATERIALELOR

DIN

NATURĂ DUPĂ

FELUL

LOR

0 C3. Dezvoltarea

proceselor cognitive

-perceptii,

reprezentari, gândire,

imaginatie,

spirit de observatie:

a. sa observe ce se

întâmpla cu

gheata adusa la

caldura;

b. sa observe ce se

întâmpla daca

se pune cerneala în

apa;

c. sa constate ca unele

corpuri

plutesc iar altele se

scufunda;

d. sa sesizeze aspectul

vremii si

3.ANUNŢAREA

TEMEI

-se face prin

interactiune

expozitiva, folosind

ca metoda

comunicarea.

Page 156: Lucrarea Claudita

sa aleaga corect

jetonul;

e. sa observe si sa

scoata dintre

seminte puse la

incoltit pe cele

mucegaite.

4.INCHEIEREA

ACTIVITĂŢII

-prin activitatea

personala a copiilor

si interactiune

dialogata, folosind:

conversatia de

evaluare si procedeul

aprecierii verbale.

8[1] Ed. Claparede - Psihologia copilului si pedagosia

experimentelor; E.D.P. Bucuresti, 1975

8

Page 157: Lucrarea Claudita

9[2] M. Debesse – Psihologia copilului de la nastere la

adolescenta; E.D.P. Bucuresti, 1870

10[3] Ursula schiopu – Repere psihodiagnostice – Stadiile

dezvoltarii psihice în psihologia educatiei si dezvoltarii, E.A.

Bucuresti, 1983

11[4] V. Pavelescu – Psihologia pedagogica – E.S.D.P. Bucuresti,

1962

12[5] Studii de psihologie scolara; Premisele intrarii copilului în

clasa I, M.F., p. 297-300

13[6]Revista Învatamântului prescolar nr. 3-4, 1992

910111213