Click here to load reader

Lucrator in Comert

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport de curs Lucrator in Comert

Citation preview

CALIFICAREA: Lucrator in comertMODUL- COMUNICAREFIA DE DOCUMENTARE Componentele procesului comunicaional

O firm modern trebuie s-i formeze un sistem complex de comunicaii.

Firmele trebuie s comunice att cu clienii lor actuali, ct i cu cei poteniali, iar mesajele transmise nu trebuie lsate la voia ntmplrii.

Un model de comunicare trebuie s dea informaii despre:

cine comunic?

ce spune?

cum comunic?

cui spune?

cu ce efect?

Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul urmtoarelor elemente:

Codificare

Decodificare

Emitorul (sursa) = persoana, grupul sau organizaia care dorete s transmit un mesaj. Emitorii trebuie s tie la ce auditoriu trebuie s ajung comunicarea.

Mesajul = ansamblul cuvintelor, imaginilor i simbolurilor transmise de surs i destinate receptorului. Pentru ca mesajul s fie eficient, procesul de codificare trebuie s fie corelat cu cel de decodificare. Simbolurile utilizate trebuie s fie nelese. Mesajul trebuie s fie clar, simplu, dar i interesant.

Mijlocul de comunicare = canalul prin care mesajul codificat urmeaz s ajung la receptor - ziar, revist, televiziune, radio, internet, panou stradal, etc.

Receptorul = cel cruia i este adresat mesajul i care poate s nu coincid cu destinatarul vizat de surs.

Rspunsul = reacia receptorului dup expunerea la mesaj. Receptorul cumpr produsul, i schimb atitudinea fa de acesta sau renun s mai cumpere.

Percepia mesajului poate fi perturbat de zgomot sau bruiaj. Oamenii sunt bombardai zilnic cu sute de mesaje promoionaleInstrumente obinuite de comunicare i promovare

Sarcin special3. Elaborai un mesaj pentru a anuna deschiderea noului vostru magazin. Descriei elementele folosite n realizarea acestei comunicri. Citii colegilor i vedei cum reacioneaz la mesajul transmis. Identificai elementele de bruiaj, modul de codificare i decodificare.4. Ai nevoie de informaii? Caut pe internet!

ncepe cu: www.bussiness.ro, http://stiri.rol.ro

5. Vrei s te relaxezi nvnd?

Rezolv urmtorul

Aritmogrif

C

O

M

U

N

I

C

A

R

E

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Orizontal:

2. Operaia prin care se elaboreaz un mesaj folosind simboluri.

3. Cel care transmite mesajul

4. Perturbare ce poate s apar n comunicare.

5. Cel ce primete mesajul.

6. Calea prin care se comunic.

7. Operaie ce trebuie realizat de receptor.

8. Ceea ce se comunic.

9. Surs folosit pentru transmiterea comunicrii.Rezolvarea aritmogrifului propus la activitatea C

CODIFICARE

EMITATOR

BRUIAJ

DESTINATAR

MIJLOC

DECOIFICARE

MESAJ

PRESA

E

FIA DE DOCUMENTARE FAZA DE INCHEIERE A PROCESULUI DE VNZAREAceasta faza presupune: Semnalele de decizie ale clientului privind cumpararea: Nu se decide salut prietenos de desprire; Este hotarat sa cumpere confirmarea cumpararii; Se gandeste, arata interes, dar mai ezita intarirea deciziei de a cumpara.

Intrebari de control Doriti sa..?

Tehnici de incheiereIntrebari alternative Doriti.pe.sau.?

Rezumare Spuneati ca.....

Recomandare Sunt de parere ca Evaluarea post-cumprare are ca sop intarirea convingerii clientulu ca alegerea produsului a fost optima i debuteaza cu primirea bonului de vnzare achitat: Multumim, alegerea facuta este foarte buna!Va veti convinge cand.

Fidelizarea clientului prin:

- modul n care sunt atinse, impachetate i inmanate produsele;- oferirea de mici suveniruri (pungi, mostre),oferte speciale, pachete cadou;

- eliberarea de carduri de fidelitate, legitimatii de client;

- acordarea de avantaje clienilor top (case de marcat prioritare, parcari special amenajate);

Oferirea serviciilor post vnzare transport la domiciliu, instalare, retusuri, service etc. Despartirea de cumprtor o formula corecta de salut incheie discutia de vnzare i are un efect pozitiv asupra clientului, stand la baza unor viitoare cumparaturi: la revedere i multumim frumos, multumim i va mai asteptam, multumim i va rugam sa ne mai vizitati, pentru ca urmeaza sa primim., multumim, o zi excelenta n continuare i altele.Nu exista o tehnica general valabila pentru structura i continutul discutiei de vnzare, deoarece felul n care decurge poate fi influentat de factori diferiti, ca de exemplu: tip de client, vnztor,tehnica de argumentare,argumentele de vnzare, motive de cumparare, tip de marfaMODUL: SSM

Norme de sntate i securitate n munc

specifice vnzrii mrfurilor

Prezentele instructiuni au ca scop prevenirea riscurilor profesionale, protectia

securitatii i a sanatatii voastre n timpul desfasurarii activitii, eliminarea, factorilor de risc, de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti n procesul de munca.

ATENIE! In acest scop:

desfurati activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea voastra, precum i cu instruciunile primite din partea inspectorului cu protectia muncii;

nu expuneti la pericol de accidentare/mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane, n timpul procesului de munc;

cunoasteti codurile de alarmare i caile de evacuare din incinta magazinului;

nu intrati n zonele de restrictie sau la locurile de munca la care nu ati fost instruiti;

respectati semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata la locul de munca; utilizai corect utilajele, aparatura, uneltele i echipamentele comerciale, iar curarea lor o efectuai numai dupa deconectare de la reeaua electric; comunicati imediat sefului /lucrtorilor orice situaie de munc care o considerati un pericol, precum i orice deficien a echipamentului comercial utilizat; dac v-ai accidentat prin tiere, intrerupei lucrul i prezentati-v la punctul sanitar;

utilizai corect i complet echipamentul individual de protecie(EIP); fumatul este strict interzis n magazin; menineti cile de circulatie din spatiul de vnzare al mrfurilor n permanenta libere, curate, asigurate impotriva pericolului de alunecare i derapare; respectati semnele simbol de pe ambalajele mrfurilor, referitoare la manipularea, transportul, depozitarea i expunerea acestora n spatiile de vnzare; nu intrati n raza de lucru i actiune a utilajelor fixe sau mobile; nu escaladati rafturile, utilajele de transport, deplasati-va numai pe caile de acces; tineti seama de greutatea mrfurilor la asezarea n rafturi i de rezistenta politelor; folositi scara portabil la manipularea mrfurilor depozitate la inaltimi mari, n nici un caz scaunele, lazile, rafturile sau alte obiecte improvizate;

s avei vizibilitate n timpul manipularii mrfurilor, limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere i impingere manuala a maselor sunt prezentate n tabel:

Tip de manipulareFrecventa operatiilorVarsta (16 19 ani)

BAIETIFETE

RidicareRar3513

Frecvent259

PurtareRar3013

Frecvent209

TragereRar1510

Frecvent107

Riscuri de accidentare/ mbolnvire:

vatamarea corporala la utilizarea echipamentelor manuale sau mecanizate;

prabusirea de la inaltime a mrfurilor;

coliziunea cu mijloace de transport intern;

efortul fizic prea mare, frecvent i prelungit;

caracteristicile mediului de munca (umezeala, frig, zgomot);

starea fizica (oboseala, ebrietatea, boala) i lipsa echipamentului de protectie;

lipsa cunostintelor/instructajului adecvat;

Respectai n orice imprejurare NSSM i nu afectati prin deciziile ifaptele dvs. viaa, bunurile i mediul !

MODUL DEZVOLTARE DURABILA

Fia de documentare Protecia i conservarea mediului nconjurtorMediul nconjurtor, considerat n prezent o prioritate politic pe plan internaional, nu poate fi exclus nici din preocuprile economiei romneti. Dezvoltarea economic implic externaliti suportate de mediul nconjurtor, a crui considerare condiioneaz chiar viabilitatea pe termen lung a procesului n sine.

Protecia mediului ambiant constituie una din preocuprile actuale ale societilor moderne. Societatea uman de astzi seamn tot mai puin cu cea de dinainte. n ultima sut de ani, populaia lumii s-a triplat, economia mondial a crescut de 20 de ori, consumul de combustibili fosili de 30 de ori, iar producia industrial de 50 de ori. Aceste schimbri au adus, ns, cu ele i efecte nedorite.

Fr ndoial c procesul dezvoltrii economice antreneaz schimbarea mediului natural, att prin faptul c utilizeaz factorii de mediu n calitatea lor de resurse regenerabile sau nu ct i prin aceea c noxele, subprodusele, deeurile generate de activitile umane i deversate n mediu afecteaz, ntr-o msur mai mare sau mai mic, uneori ireversibil, echilibrul ecologic.

Cu alte cuvinte, dezvoltarea economic implic att un cost extern, suportat de mediul nconjurtor, ale crui dimensiuni, din ce n ce mai evidente n ultimii ani, dac nu sunt corect considerate i evaluate, pun sub semnul ntrebrii viabilitatea pe termen lung a acestui proces.

Rolul proteciei mediului

Accepiunea general este, pentru protecia mediului, ca totalitate a aciunilor menite s asigure conservarea resurselor naturale i protejarea calitii componentelor mediului. Definiia isereaz i rolul proteciei mediului n etapa actual de dezvoltare a statelor lumii.

Cu toate c practica internaional n acest domeniu are o vechime de doar douzeci de ani, se consider c o strategie de protecie a mediului la nivel naional trebuie s aib ase componente i anume:

- legislativ (legi cadru, legi speciale, ordonane guvernamentale, hotrri de guvern, ordine, decizii, norme, instruciuni, standarde);

- administrativ instituional (nfiinarea unei autoriti centrale de mediu cu structuri administrative i n teritoriu; nfiinarea unor inspecii de mediu la nivel central i local; organizarea de direcii sau servicii de mediu la fiecare minister economic; organizarea de institute de specialitate; organizarea Reelei Naionale de Monitoring Global; nfiinarea i organizarea zonelor i ariilor protejate);

- educativ informativ (nfiinarea de coli de specialitate i secii sau faculti de specialitate; introducerea n programa colar i universitar, la toate specialitile, i a unor discipline de ecologie i protecia mediului; organizarea de muzee, expoziii, comunicri cu tematic orientat pe protecia mediului; derularea unui program de informare, sensibilizare i antrenare a populaiei la aciuni de protecia mediului);

- economico-tehnologic (promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru mediu; elaborarea i introducerea de tehnologii curate, cele mai bune ale momentului; dezvoltarea unei noi activiti de tip industrial, aceea de protecie a mediului; promovarea aciunilor de reconstrucie ecologic a zonelor deteriorate; promovarea de programe intersectoriale: energie i mediu, transport i mediu, dezvoltare urban i mediu etc.);

- social (anchete sociale de specialitate; iniiative locale de genul: sptmna cureniei, Ziua Mondial a Apei, Ziua Mondial a Mediului; crearea unei opinii locale de conservare i protejare a valorilor naturale; antrenarea populaiei la analiza unor proiecte cu impact important asupra mediului);

- cooperare internaional (semnarea i ratificarea de tratate, convenii, nelegeri, protocoale regionale sau globale; organizarea i participarea la activiti comune i comisii mixte monitoring cercetare; participarea la congrese, sesiuni, simpozioane internaionale).

Conceptul dezvoltrii durabile:

un proces de transformare n care exploatarea resurselor, direcia investiiilor, orientarea tehnicilor i schimbrile instituionale se desfoar n mod armonios .

Conceptul dezvoltrii durabilrabile n turism:

mod de dezvoltare a activitii turistice care are n vedere meninerea capacitii de reproducere a resurselor turistice .

Activitate

1. Protecia mediului, const n totalitatea aciunilor menite s asigure conservarea resurselor naturale i protejarea calitii componentelor mediului.

2. DEZVOLTAREA DURABIL este un mod de dezvoltare a activitii care are n vedere meninerea capacitii de reproducere a resurselor .3. Caracteristicile unui posibil model de dezvoltare durabil. Obiectivele economice vor fi mai degrab optimizate, dect maximizate.

Recunoaterea raritii ecologice

nelegerea universalitii constrngerilor impuse de legile naturii/fizicii.

Modelele economice bazate pe resurse epuizabile finite i pe rate finite de rennoire a resurselor de energie.

Un cadru economic care s asigure caracterul proecologic al tuturor deciziilor.

Determinarea politic a nivelului activitii

Macro-constrngeri i micro-liberti

Perfecionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic i a resurselor

Fia de documentare EnergiaUNITATILE COMERCIALE utilizeaz cantiti foarte mari de energie sub forma cldurii i energiei electrice. Principalele utilizri ale energiei sunt:

nclzire, ventilaie i condiionarea aerului; spltoria i curtoria chimic; iluminat; dotrii suplimentare cum ar fi piscine; producia culinar i refrigerarea; combustibili pentru vehicule.

Aceast energie vine n primul rnd de la combustibili fosili (crbune, gaze i petrol), fie prin ardere direct sau folosii pentru a genera electricitatea, care este primit prin sistemul naional. Arderea combustibilului fosil este principala cauz pentru nclzirea Pmntului, ploile acide i alte probleme legate de poluarea aerului. Reducnd utilizarea energiei, hotelul poate genera avantaje reale privind mediul nconjurtor. Se pot, de asemenea, reduce substanial costurile de exploatare curente.

Studiile au artat c, majoritatea hotelurilor folosesc energia n mod ineficient i c ele pot obine economii reale prin practici de housekeeping mai economicoase de utilizare a energiei i prin investiii n msuri eficiente de reducere a costurilor energeticeEflueni i emisii de gaze

Aceast seciune se refer la degajarea (pe sol, n ap sau n aer) a lichidelor sau substanelor gazoase care por afecta sntatea oamenilor sau mediul n general.

Unitile hoteliere elimin i cantiti mari de deeuri lichide, provenite din procesele tehnologice din spaiile de producie culinar, din grupurile sanitare comune i de la bile din camere, din spltorii-curtorii.

Principalele surse de astfel de emisii sunt:

eliminarea apelor uzate netratate, n surse de ap proaspt sau n mare; emisiile de gaze de la cazanele nclzite cu combustibili fosili; eliminarea chimicalelor periculoase n sistemul de canalizare; emisiile de gaze de la vehicule; CFC de la instalaiile de refrigerare i condiionare a aerului; scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe pmnt sau n ap; mirosurile din buctrii sau spltorii; zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule. n multe pri ale globului, eliminarea substanelor poluante este controlat strict de lege. Nendeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar pierderea reputaiei. Chiar i cnd nu exist fora legii, trebuie micorate emisiile i eliminate sub control lichidele i gazele.

Deprecierea calitii aerului este extrem de duntoare circulaiei turistice. Marile orae sunt practic sufocate, prin emisiile nocive de substane reziduale n atmosfer, aerul este deseori irespirabil.

Pentru cei care conduc i presteaz activiti de clas superioar exist posibilitatea implementrii unui set de concepte curtoazia alegerii acomodarea clienilor fumtori i nefumtori n industria ospitalitii, concepte care ofer soluii complexe, att pentru operarea prietenoas, ecologic, ct i din punct de vedere al sistemelor de ventilaie sau de condiionare a aerului.

Zgomotul este i el un factor de risc. Industria ospitalitii nu este nici ea ferit de acest aspect al dezvoltrii societii de consum, ba dimpotriv, este i generatoare de surse de poluare fonic. Zgomotul este un risc nu numai pentru clieni dar i pentru lucrtorii din aceste uniti.

Fia de documentare Conceptele de mediul artificial i habitat uman

Mediul artificial este reprezentat de realizrile omului, att la nivelul aezrilor umane (localiti: sate, comune, orae; cldiri, strzi etc.), ct i n spaiul din afara acestora (ci de comunicaii: ci ferate, osele, autostrzi, sisteme de transport al energiei electrice, tuneluri, viaducte, baraje etc.).

Habitatul uman este constituit dintr-o comunitate trind pe o suprafa bine definit. Dezvoltarea acestei comuniti n scopuri productive implic transformarea mediului natural ntr-un mediu artifical, care include o varietate de structuri i instalaii proiectate n scopul creerii condiiilor favorabile activitii productive i recreerii umane, precum i altor activiti ale vieii.

Asemeni mediului natural, cel artificial este supus i el degradrii i polurii, trebuind s fie protejat n sensul bunului mers al desfurrii vieii i tuturor activitilor umane.

.

Msuri i modaliti de realizare a proteciei mediului n vederea respectrii principiilor ecologice i asigurrii unui mediu de via sntos, organelor centrale i locale ale puterii executive le revin o serie de sarcini pe care le realizeaz n temeiul atrubiiilor stabilite de lege.

Autoritatea central pentru protecia mediului are urmtoarele atribuii: elaboreaz i promoveaz strategia naional de mediu n general, inclusiv recomandrile pentru strategiile i politica n domeniu, precum i planificarea de mediu, corelat cu cea de amenajare a teritoriului i de urbanism; creaz cadrul organizatoric care s permit accesul la informaii i participarea la deciziile privind mediul, inclusiv cu privire la planurile de dezvoltare a teritoriului i urbanism; n situaii speciale, are mputernicirea de a declara zone de risc nalt n anumite regiuni ale rii i obligaia de a elabora, mpreun cu alte organisme, programe speciale pentru nlturarea riscului survenit n acele zone.

n vederea ndeplinirii atribuiilor de mai sus, aceast autoritate central acioneaz prin intermediul organelor sale teritoriale, care sunt ageniile pentru protecia mediului.

n privina proteciei mediului artificial un rol important l au consiliile locale, care rspund pentru: mbuntirea microclimatului urban prin amenajarea i ntreinerea izvoarelor i a luciilor de ap din interiorul localitilor i din zonele limitrofe acestora, nfrumusearea i protecia peisajului i meninerea cureniei stradale; amplasarea obiectivelor industriale, a cilor i mijloacelor de transport, a reelelor de canalizare, a staiilor de epurare, a depozitelor de deeuri menajere, stradale i industriale i a altor obiective i activiti, fr a se prejudicia salubritatea, ambientul, spaiile de odihn, tratament i recreere, starea de sntate i de confort a populaiei; respectarea regimului de protecie special a localitilor balneoclimaterice, a monumentelor istorice etc., fiind interzis amplasarea de obiective i desfurarea unor activiti cu efecte duntoare n perimetrul i n zonele de protecie a acestora; adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitii de locuire, concomitent cu meninerea, ntreinerea i dezvoltarea spaiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori i a perdelelor de protecie stradal, a aranjamentelor peisagistice cu funcie ecologic, estetic i recreativ.

Fia de documentare Planificarea i implementarea aciunilor ecologice

n vederea asigurrii existenei pe termen lung a industriei turistice i pentru dezvoltarea mediului nconjurtor trebuie recunoscut rolul pe care fiecare companie l joac n protejarea mediului pentru generaiile viitoare.

Fiecare hotel trebuie s adere la charta ecologic a hotelurilor, angajndu-se s ntreprind urmtoarele aciuni:

s nfptuiasc practici de protejare a mediului pe toat durata sa de exploatare;

s respecte toat legislaia privind protecia mediului; s reduc la minimum utilizarea energiei, apei i materiilor prime;

s reduc la minimum deeurile i s reduc, s refoloseasc i s recicleze resursele consumate de companie ori de cte ori este posibil;

s reduc poluarea la minimum i, acolo unde este posibil, s trateze apele menajere deversate;

s invite clienii, furnizorii i angrositii s participe la eforturile pentru protejarea mediului;

s se acioneze, n cazul n care se poate, mpreun cu ceilali din industria turistic, cu ageniile publice i comunitatea local, pentru a atinge mai multe obiective privind protecia mediului;

s se asigure instruirea personalului precum i resursele necesare atingerii obiectivelor;

s-i informeze deschis pe cei interesai despre politica i practicile ecologice;

s monitorizeze i nregistreze impactul aciunilor asupra mediului, n mod regulat i s compare performana cu politica, obiectivele i elurileMODUL ITSistemul de Calcul Sistem de prelucrare a informatiilor

Vom considera informatia o notiune primara, profunda, similara notiunii de materie. Informatia poate

fi regasita n ntregul ciclu material, ncepnd cu lumea cuantica si microscopica si continund n

lumea vie si sistemele tehnice. n legatura cu informatia, vom considera urmatoarele probleme :

structurarea si reprezentarea

stocarea pe diferite suporturi de informatie

prelucrarea

transmiterea

Componentele Hardware ale sistemului de calcul

Placa de baza

Placa de baza este centrul nervos al unui sistem de calcul. Tipul placii de baza determina daca sistemul

este mono sau dual procesor, cate slot-uri de memorie si de extensie pot fi instalate in sistem, tipul de

magistrala si controlerele disponibile. Astfel, toate componentele calculatorului vor fi conectate in

placa de baza, sau vor depinde de functionarea acesteia. Placa de baza este cea mai mare componenta

integrata a sistemului de calcul, si fiecare sistem detine una. Printre componentele placii de baza se

numara: unitatea de procesare centrala, circuitele de control, magistrala sistemului, memoriile ROM si

RAM, sloturile de extensie, si BIOSul. Componentele externe, cum ar fi tastatura, mouse-ul sau

monitorul nu vor putea comunica cu sistemul daca nu vor fi si ele conectate direct la placa de baza, sau

la extensii ale acesteia.

Unitatea centrala de procesare CPU

Nici un calculator nu va putea functiona fara o unitate centrala de executie, sau CPU (Central

Processing Unit). CPU-ul este numit in general si creierul calculatorului. Pe o placa de baza, CPU-ul

este disponibil intr-un singur circuit integrat, numit microprocesor. CPU-ul este compus dintr-o unitate

de control si o unitate aritmetica logica

BIOS Basic Input/Output System

BIOS-ul contine instructiunile si datele necesare procesului de bootare al sistemului de calcul si esteuneori denumit si firmware. Cipul ROM ce contine memoria BIOS se mai numeste ROM BIOS, si segaseste pe placa de baza. BIOS-ul este extrem de important in sistem deoarece el determina ce resursesunt disponibile pentru a fi folosite de catre utilizatori: discuri fixe si flexibile, dimensiunea si tipulmemoriei si asa mai departe.

Sloturile de extensie

Sloturile de extensie, sunt niste conectori de pe placa de baza in care se pot instala alte placi deextensie, cum ar fi placile video, de sunet sau de retea, ce vor spori functionalitatea sistemului decalcul.

INSTALAREA SI PORNIREA UNUI SISTEM DE CALCUL

Adeseori este necesara mutarea sau instalarea de componente noi intr-un sistem de calcul existent. Deaceea este important sa putem identifica rapid componentele sistemului si sa stim modul in careacestea se conecteaza intre ele.

Asadar, iata pasii necesari identificarii, asamblarii si pornirii unui sistem de calcul:

1. Conectati masina de baza - calculatorul la echipamentele periferice, in modul urmatori:

a. Monitor conectati cablul de semnal al monitorului atat la interfata acestuia, cat si la

unitatea centrala.b. Tastatura in functie de conectorul pe care il are tastatura (PS/2, USB), inserati-l peacest in portul corespunzator. In cazul porturilor PS/2, aveti grija sa inserati tastatura

in portul corespunzator respectand culoare conectorului si a portului de pe placa de

baza a sistemului (evitand astfel confuzia cu portul PS/2 pentru mouse). c. Mouse intr-un mod similar cu conectarea tastaturii, inserati conectorul specific almouse-ului (PS/2, USB) in portul corespunzator, avand grija la conectarea PS/2 sa respectati culoarea conectorului si a portului de pe placa de baza. Trebuie mentionat

ca exista mai nou si seturi de conectare comuna a tastaturii si a mouse-ului, utilizand

acelasi conector, printr-o statie specializata de receptie a semnalelor acestora (cu fir

sau wireless), utilizand conectori USB sau PS/2.

d. Imprimanta, Scanner utilizand conectorii specifici acestor echipamente (USB,

Paralel, FireWire, etc), realizati conexiunea la unitatea centrala de procesare. Atentie,

nu veti putea utiliza aceste echipamente decat in momentul in care veti instala si

driverele necesare (programele de configurare software a acestor dispozitive) si

aplicatiile specifice.

e. Camera Web, Camera Foto/Video conectati aceste dispozitive la unitatea centrala

folosind conectorii din dotare si avand grija sa instalati software-ul adiotional

necesarii functionarii acestora.

f. Discuri fixe sau unitati externe in afara de discurile fixe din sistem, si de unitatile

CD-ROM si DVD interne, este posibila conectarea de dispozitive externe de acest tip,

folosind conectori SCSI sau prin interfete USB sau FireWire comandate de controlere

specializate

Comutarea intre ferestre

Atunci cand este deschisa mai mult decat o fereastra, utilizatorul poate comuta intre ferestre apasand

combinatia de taste Alt-Tab. Apare astfel o fereastra care indica care aplicatii sunt deschise. Se tine in

continuare apasata tasta Alt si se apasa in acelasi timp tasta Tab in scopul selectarii ferestrei dorite.

LUCRUL CU SISTEMUL DE FISIEREUn fisier se aseamana cu un document scris pe care este poate fi gasit pe biroul cuiva sau intr-un dulap

de acte; este un element care contine o colectie de informatii inrudite. Intr-un computer, printre

exemplele de fisiere se afla documente text, foi de calcul, imagini digitale si chiar melodii. De

exemplu, fiecare fotografie pe care o faceti cu un aparat digital este un fisier separat, iar un CD cu

muzica poate contine o duzina de fisiere melodii separate.Computerul reprezinta fisierele prin pictograme.Daca priviti pictograma unui fisier, va dati seama

imediat ce tip de fisier este.

Un folder este ceva mai mult decat un container in care stocati fisiere. Daca asezati mii de foi de hartie pe birou, este practic imposibil sa gasiti un anumit document atunci cand aveti nevoie. De aceea,

documentele se stocheaza de obicei in dosare, in interiorul unui dulap de acte. Aranjarea documentelor in grupuri logice permite gasirea cu usurinta a oricarui fisier.

Gasirea fisierelorPentru a gasi un fisier sau un folder atunci cand stiti unde sa cautati mai intai

De ce cele mai multe ori, cel mai probabil cautati un fisier despre care stiti ca se stocheaza undeva intr-un anumit folder precum Documente sau Imagini. Din pacate, localizarea efectiva a fisierului dorit poate insemna rasfoirea a sute de fisiere si subfoldere. Pentru a economisi timp si efort, utilizati caseta Cautare.

Caseta Cautare este amplasata in partea superioara a fiecarui folder (precum si in partea inferioara a

meniului Start). Aceasta filtreaza vizualizarea curenta in functie de textul pe care il tastati. Cautarea se

bazeaza pe textul din numele de fisier si pe fisierul propriu-zis, pe etichete si pe alte proprietati de fisier. Aceasta cauta atat in folderul curent, cat si in toate subfolderele.

Pentru a gasi un fisier sau un folder utilizand folderul Cautare1. Deschideti Cautare facand clic pe butonul Start, apoi pe Cautare.

2. Tastati un cuvant sau o portiune de cuvant in caseta Cautare.Copierea si mutarea fisierelor si folderelor

Majoritatea persoanelor copiaza si muta fisierele utilizand o metoda denumita glisare si fixare.

Incepeti prin a deschide folderul care contine fisierul sau folderul pe care il mutati. Apoi deschideti folderul in care il veti muta. Pozitionati ferestrele folderului pe desktop astfel incat sa vedeti continutul

amandurora.Crearea si stergerea fisierelorUnele programe creeaza fisiere atunci cand se deschid. De exemplu, cand deschideti WordPad, acesta

porneste cu o pagina goala. Aceasta reprezinta un fisier gol (si nesalvat). Incepeti sa scrieti, iar cand

sunteti gata sa salvati lucrul, faceti clic pe Fisier, in bara de meniuri, apoi faceti clic pe Salvare ca. In

caseta de dialog care apare, tastati un nume de fisier care va va ajuta sa gasiti fisierul in viitor si faceti

clic pe Salvare.Pentru a sterge un fisier, deschideti folderul care contine fisierul, apoi selectati fisierul. Apasati DELETE, apoi, in caseta de dialog _tergere fisier, faceti clic pe Da.

Cand stergeti un fisier, acesta este stocat temporar in Cosul de reciclare. Cosul de reciclare reprezinta

un folder de siguranta care permite recuperarea fisierelor sau folderelor sterse accidental. Din cand in

cand, Cosul de reciclare trebuie golit pentru a elibera spatiul de pe hard disk utilizat de fisierele

nedorite.Scrierea pe CD/DVD

Pentru a inscriptiona un disc utiliznd formatul LFS(Live File System)1. Introduceti un CD sau un DVD inscriptibil in CD-writerul sau DVD-writerul computerului.

2. In caseta de dialog care apare, faceti clic pe Inscriptionare fisiere pe disc de date.

3. In caseta de dialog Inscriptionare disc, tastati un nume pentru discul respectiv, apoi faceti clic

pe Urmatorul. Este posibil sa dureze cteva minute pna cnd discul este formatat in formatul

implicit Live File System. Dupa finalizarea formatarii discului, se deschide un folder de disc

gol.

4. Deschideti folderul care contine fisierele pe care doriti sa le inscriptionati, apoi glisati fisierele

in folderul de disc gol.INSTALARE APLICATIIPentru a instala un program de pe Internet

In browserul de Web, faceti clic pe linkul la program.

Efectuati una din urmatoarele:

Pentru a instala programul imediat, faceti clic pe Deschidere sau Executare si urmati instructiunile de pe ecran. Permisiune de administrator necesara Daca vi se solicita o parola de administrator sau o

confirmare, tastati parola sau furnizati confirmarea.

Pentru a instala programul ulterior, faceti clic pe Salvare, apoi descarcati fisierul de instalare pe

computer. Cand sunteti gata sa instalati programul, faceti dublu clic pe fisier si urmati instructiunile de

pe ecran. Aceasta este o optiune mai sigura, deoarece aveti posibilitatea sa scanati fisierul de instalare

impotriva virusilor, inainte de a incepe.FISA DE DOCUMENTARE

FISA DE DOCUMENTARE Produse de morarit si panificatie- ambalare, depozitare, etalare -Ambalare:Produsele de morarit se ambaleaza pentru transport in saci de 80 kg, sau in ambalaje de desfacere, de obicei pungi de1 kg.Pastele fainoase se ambaleaza pentru desfacere in pungi de plastic de 250 g, 400 g sau 500 g, cutii de carton, sau in pungi mai mari de 3 sau 5 kg.Painea poate fi ambalata in folie sau punga sau, mai des, neambalata.

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image024.jpg" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image025.jpg" \* MERGEFORMATINET Biscuitii, napolitanele si celelalte specialitati se livreaza vrac (varsate) in lazi de 10 kg captusite cu hartie, cutii de 5, 3 sau 2 kg sau preambalate in pachete de gramaj diferit.Depozitare:Pentru toate produsele de morarit si panificatie depozitarea trebuie sa se realizeze in spatii uscate, dezinfectate, deratizate, aerisite.Lazile, cutiile sau alte ambalaje colective se aseaza in stive, pe gratare (palete), cu intervale care sa permita aerisirea.In cazul nerespectarii regulilor de pastrare, produsele pot capata miros de mucegai sau de ranced.Etalare:Produsele de panificatie se expun pe rafturi speciale pentru vizualizarea painii si a celorlalte produse de franzelarie sau patiserie, pe sortimente .Alaturi de produsele de panificatie se pot expune si produsele de morarit si pastele fainoase.In cazul magazinelor cu autoservire gondolele cu produse de morarit se aseaza in apropierea celor cu paste fainoase; de regula fata in fata pe acelasi culoar.Pentru produsele de panificatie se poate folosi mobilierul cu rafturi in spatele vanzatorului si vitrina pentru o mai buna vizualizare a produselor de patiserie indeosebi sau vitrina cu polite in cazul vanzarii clasice cu vanzator. FISA DE DOCUMENTARE 3

FISA DE DOCUMENTARE Ambalarea, transportul si pastrarea produselor lactateAmbalare:Laptele de consum poate fi ambalat la pungi de polietilena, bidoane din material plastic sau cutii Tetra-pak de 1l.Laptele praf este ambalat fie in pungi cu folie metalica, in pungi de polietilena care se introduc in cutii de carton, fie in cutii de tabla lacuita. Ambalajele folosite pentru laptele praf trebuie sa fie impermeabile la oxigen si vapori de apa pentru ca laptele sa nu se degradeze.Produsele lactate dietetice (lapte batut, sana, iaurt, etc.) si smantana pot fi ambalate la bidoane si pahare de plastic de 100g, 125g, 150g, 400g, 500g, galetusa din plastic de 1kg sau Tetra-pak, iar laptele batut si la pungi de polietilena de 250g, 500g.Untul se ambaleaza in hartie pergament, foita metalizata simpla sau captusita cu pergament in calupuri de 25, 200, 250g.Branzeturile se ambaleaza in hartie pergaminata cu foita metalica sau din material plastic, foita de aluminiu la branzeturile topite si apoi in cutii de carton, pelicule plastice sub forma de foi termostabile sau pungi ce se inchid prin termosudura, parafina - pentru cascaval (ajuta la reducerea deshidratarii si prevenirea mucegairii), ambalaje din PVC pentru ambalarea branzeturilor proaspete.

Transport:Transportul se efectueaza cu izoterme speciale, curate, aerisite, dezinfectate, fara miros strain, in care sa se asigure temperatura optima.Pastrare:Laptele de consum, lactatele dietetice si produsele de smantanire necesita temperaturi de pastrare de 2-6C. Exceptie fac produsele ambalate in cutii Tetra-pak si prelucrate UHT si laptele praf, care pot fi pastrate la temperaturi cuprinse intre 4 si 20C.Branzeturile se depoziteaza in spatii cu temperatura scazuta de 0-10C, pentru a se permite continuarea proceselor de maturare.Toate produsele lactate se pastreaza in spatii curate, aerisite, dezinfectate, fara mirosuri straine, verificandu-se zilnic temperatura si umiditatea din spatiul frigorific si termenul de valabilitate.FISA DE DOCUMENTARE Etalarea produselor lactateEtalarea produselor lactate trebuie sa tina seama de respectarea urmatoarelor criterii:expunerea se face pe subgrupe de consum: lapte , lapte batut, iaurturi, smantana, produse lactate folosite ca desert, branzeturi, unt;expunerea se face pe verticala, cu evidentierea sortimentului pe orizontala;deoarece pastrarea necesita conditii speciale, etalarea se face in vitrine frigorifice, curate, dezinfectate, fara mirosuri straine, ce asigura temperaturi de 2-8C;trebuie sa se respecte vecinatatile admise, deoarece aceste produse imprumuta usor mirosul;este bine sa existe o abundenta de marfuri, dar care sa nu dea impresia de dezordine;etalarea produselor pe marci. Pot exista standuri speciale ale aceleiasi marci.Imaginea de mai jos prezinta o modalitate de etalare a produselor lactate in vitrina frigorifica.

Laptele praf, laptele la cutii Tetra pak. nu necesita conditii speciale de pastrare si, implicit de etalare. Acestea trebuie etalate in rafturi sau gondole, in apropierea vitrinei cu produse lactate.FISA DE DOCUMENTARE 6Grupa marfuri textileEste o grupa ce cuprinde un numar foarte mare de articole cuprinse in 6 subgrupe diferiteFISA DE DOCUMENTARE Etalarea confectiilorCriterii de etalare pentru confectii: expunerea intregului sortiment in sala de vanzare;confectiile se etaleaza separat pentru barbati, femei si copii;expunerea se realizeaza pe articole: costume, sacouri, rochii, bluze, compleuri, fuste, etc., iar in cadrul acestora pe marimi, modele si culori;toate articolele se expun pe umerase sau suporturi speciale (cu cleme pentru pantaloni sau fuste);modele mai deosebite, la moda, se expun pe manechine sau busturi;rochiile de seara se expun in vitrine de sticla sau pe manechine;pentru o expunere variata se vor alterna stenderele drepte cu cele circulare, cele joase cu cele inalte.

suport Ruleta combinata (stender) pentru fuste, Etalare pe stendere circulare bluze, pantaloni

si pe manechin (vertical)

Etalare pe partile laterale si Etalare combinata vertical si circularcentral pe stendere de inaltimi diferiteFISA DE DOCUMENTARE 8

FISA DE DOCUMENTAREEtalarea incaltaminteiCriterii de etalare pentru incaltaminte:expunerea grupata a tuturor articolelor pe categorii de clienti: femei, barbati, copii;etalarea pe marimi, articole (pantofi, sandale, ghete, cizme, papuci, etc.), modele si culori;marimile mici se aseaza in stanga, iar cele mari spre dreapta;locul de expunere trebuie marcat cu indicatoare de numar si cu marca producatorului;etalarea se realizeaza pe suporturi speciale, usor inclinate sau in rafturi, pe suport de sticla sau materiale plastice.Polita= raftGondola= mobilier specific etalarii inmijlocul salii de vanzare

Gondola pentru etalarea incaltamintei realizata din polite inclinate

Etalare pe suporturi specialeFISA DE DOCUMENTARE

FISA DE DOCUMENTAREAmbalarea, transportul si pastrareaproduselor cosmeticeOperatiaSapun Creme cosmeticeParfumuri

Ambalare - preambalat in hartie velina sau cutii de 100g ori flacoane din material plastic pentru sapunul lichid (ambalaj de desfacere)- preambalate in cutii sau tuburi din material plastic, de gramaj diferit- preambalate in flacoane de diferite forme si dimensiuni, ambalaj tip spray, apoi in casete din carton cerat sau metal (individual sau impreuna cu alte produse)

- cutii de carton sau pachete de 6, 12, 18, 24 bucati (ambalaj colectiv). Cutiile se asigura cu banderola- lazi sau containere (ambalaj de transport)- cutii de carton pe care se marcheaza simbolul pentru manipulare in pozitie verticala:

Transport - cu mijloace acoperite, curate, uscate, fara mirosuri straine- manipularea se face atent, evitandu-se deplasarile bruste, loviturile sau trantirea si, la produsele de parfumerie, rasturnarea.

Depozitare- in incaperi curate, uscate, racoroase, ferite de razele solare sau de sursele de caldura. - ambalajul trebuie sa prezinte simbolul de amplasare departe de sursele de caldura:

- temperatura: 6C-25C, umiditate 80%- inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 1,5m- temperatura: 10-15C- pe rafturi sau platforme la o distanta de 1,5-2m de orice sursa de caldura- periodic, la max.30 zile se examineaza aspectul, culoarea, mirosul si termenul de valabilitate- asezate pe rafturi, cu busonul in sus- se verifica integritatea si etanseitatea flacoanelor

FISA DE DOCUMENTARE Etalarea produselor cosmeticeCriterii de etalare pentru produsele cosmetice:se expun in cadrul raionului printr-o etalare directa, vizibila pentru cumparator;expunerea se poate realiza in urmatoarele moduri:

expunerea se realizeaza si in functie de modul de prezentare si ambalare, asigurandu-se o etalare pe verticala, pentru a sesiza mai usor sortimentele;pentru expunerea produselor cosmetice cu o gama sortimentala foarte bogata (rujuri, farduri, vopsele de par, oja) este bine sa se foloseasca mobilier special, sub forma de panou, asigurandu-se expunerea intregului sortiment coloristic, usurand alegerea cumparatorului;

FISA DE DOCUMENTARE Determinarea necesarului de marfuriin sala de vanzareIn determinarea necesarului de marfuri in sala de vanzare se tine seama de urmatoarele elemente de baza:cantitatea marfurilor expuse trebuie sa corespunda desfacerilor medii zilnice, astfel incat sa se evite completarea stocului din sala de vanzare in timpul orarului de functionare pentru clienti;cantitatea minima poate fi de 3 ori desfacerea zilnica, iar cea maxima de 5 ori desfacerea zilnica;pentru produsele incluse in oferta speciala la un moment dat (reduceri de pret sau bonusuri), cantitatea etalata trebuie sa fie mai mare, pentru ca se asteapta cresterea vanzarilor;cantitatea de produse din cadrul fiecarei grupe depinde si de suprafata ocupata, in functie de dimensiunile produselor, numarul de sortimente, dar si de suprafata de vanzare existenta.In cazul in care un anumit articol a fost epuizat atunci este bine sa se completeze astfel incat sa nu ramana spatii goale in cadrul suprafetei de etalare. Pentru aceasta: se verifica in permanenta fiecare stand pentru a se depista daca exista sortimente care au fost epuizate; se identifica sortimentele epuizate; se completeaza, eventual, o fisa de observatie (in cazul in care sunt mai multe sortimente lipsa sau pe cale de a fi epuizate); se completeaza sortimentul comercial pe raioane, grupe, subgrupe, articole.

Astfel ar arata rafturile golite de marfuri; (in capatul gondolei, unde se etaleaza marfurile din promotie).

Retineti:FISA DE DOCUMENTARE Pregatirea marfurilor in vederea vanzariiObiectivele operatiilor de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii:prezentarea mai atragatoare si mai igienica a marfurilor;reducerea numarului de operatii din timpul vanzarii;realizarea unei mai bune serviri a cumparatorilor;cresterea volumului vanzarilor.Operatii de pregatire comune tuturor marfurilor:dezambalare;sortare si formarea sortimentului comercial (articole diferite ca marime, culoare, compozitie, marca, etc., din aceeasi grupa sau subgrupa);stergerea sau curatarea de praf;pregatirea etichetelor si etichetarea individuala a produselor (cu ajutorul aparatelor speciale sau manual);afisarea preturilor pe etichete colective (de raft);transportul in sala de vanzare;expunerea in sala de vanzare: asezare pe rafturi, gondole, stendere, pe grupe, subgrupe, articole, sorturi, respectand criteriile de etalare.Operatii de pregatire specifice unor grupe de marfuri:cantarirea si ambalarea portionata in pungi, cutii a marfurilor alimentare livrate in vrac (malai, orez, zahar, fructe, etc.);

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image139.gif" \* MERGEFORMATINET calcarea confectiilor sau altor produse textile si asezarea lor pe umeras sau pe manechine;asamblarea unor marfuri cum ar fi corpuri de iluminat, biciclete, aparate electrocasnice, articole turism (exemplu: cortul din imagine), primite in parti componente sau pliate;incercarea prealabila a functionarii unor aparate electrocasnice, electrotehnice si electronice;pregatirea unor pachete cadou ambalate pentru ocazii speciale;acordarea instrumentelor muzicale.FISA DE DOCUMENTAREEchipamente tehnicepentru prezentare si desfacereEchipamentul tehnic pentru prezentare si desfacere cuprinde: utilaje comerciale si alte materiale necesare desfasurarii activitatii comerciale.Utilajele comercialeTipuri de utilajeExempleImagini

De baza- aparate pentru incercat si verificat bunuri electrocasnice- standuri de incercari- case de marcat- scanner, cititor optic

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image152.jpg" \* MERGEFORMATINET

Suplimentare - aparate si masini de calcat, fasonat, festonat, cusut, brodat, tivit confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete

Speciale pentru sectorul alimentar

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image160.jpg" \* MERGEFORMATINET cantar electronic masini de taiat, feliat masini de ambalat

Materiale de prezentare si desfacerePrincipalele materiale: metrul, ruleta, foarfeca, umerase, manechine, busturi, oglinda pentru proba, carucioare sau cosuri pentru marfa (in magazine cu autoservire).

foarfeca, cuter umeras cap manechin bust carucioareFISA DE DOCUMENTARE Mobilierul de prezentare si desfacereExemple de articole de mobilier pentru grupe diferite de marfuri:

FISA DE DOCUMENTARE Dispunerea mobilierului in sala de vanzareMobilierul dintr-un magazin trebuie sa asigure:cea mai buna expunere a marfurilor din punct de vedere vizual;punerea in valoare a marfurilor expuse;conditii de pastrare corespunzatoare pentru marfurile expuse;accesibilitate pentru consumatori;facilitatea servirii.In cadrul salii de vanzare mobilierul trebuie asezat (dispus) respectandu-se urmatoarele criterii:gradul de ocupare a salii de vanzare cu mobilier sa fie cuprins intre 25-30%;asezarea mobilierului sa permita folosirea optima a spatiului comercial;sa se evite aglomerarile;sa nu fie blocata circulatia clientilor in magazin;sa se evite zonele ascunse, necontrolabile;inaltimea mobilierului din mijlocul salii sa nu depaseasca 1,65 m;inaltimea mobilierului asezat de-a lungul peretilor poate ajunge la 220-240cm;lungimea randurilor create sa fie intre 5-10 m;sa asigure orientarea usoara a clientilor, prin aranjarea in linie dreapta, circulara sau semicirculara a pieselor de mobilier;sa tina seama de forma de vanzare practicata.

FISA DE DOCUMENTARE Criterii specifice de expunere a marfurilorPentru o buna etalare in interiorul magazinului trebuie avute in vedere urmatoarele criterii - cadru:sa se asigure o varietate cat mai mare si o abundenta de marfuri;sa permita contactul direct al clientilor cu marfa;marfurile sa fie expuse pe grupe, subgrupe, articole, in functie de destinatie sau in functie de complexul de consum, pentru a putea fi gasite cu usurinta;De exemplu: dupa modul de viata: Totul pentru menaj, Totul pentru gradina, Articole sport - turism, etc.dupa varsta si sex: Totul pentru tineret, Totul pentru nou - nascuti, Totul pentru femei, etc.dupa evenimente si sarbatori: Cadouri, Jucariisa se respecte vecinatatea admisa;

marfurile ce necesita o informare suplimentara sa fie insotite de panouri sau afise;articolele ce urmeaza a fi vandute cu prioritate se vor etala in locurile frontale;la capetele de gondola se etaleaza noutatile;marfurile cu circulatie rapida se expun aproape de magazia de mana;in colturile salii de vanzare pot fi expuse marfuri de cerere zilnica, pentru a face atractive si aceste puncte;pentru acelasi produs expunerea se face pe verticala, in rafturi si gondole, pentru a se identifica mai usor, dar si pentru a obtine pe orizontala o variatie de sortimente.FISA DE DOCUMENTARE Etalarea produselor in standuri specialeIn magazine se amenajeaza standuri speciale pentru:promovarea unor produse noi ale unei firme;promovarea unor produse a caror vanzare a scazut (stimularea vanzarii);prezentarea produselor cuprinse in oferta speciala a magazinului la un moment dat; de exemplu produsele cu pret redus pentru o anumita perioada de timp, produse ce se vand cu bonusuri (o anumita cantitate gratuit sau un alt produs cadou);oferirea unor produse alimentare spre degustare sau prezentarea unor demonstratii practice de functionare sau utilizare a unor produse nealimentare.Suportul din imagine este folosit pentru promovarea produsului Danette prin oferirea acestuia spre degustare clientilor ce se afla in magazin la un moment dat.Pentru a-si atinge scopul, etalarea in standuri speciale trebuie sa se realizeze respectand urmatoarele operatii:stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;rezervarea spatiului necesar in functie de numarul de articole;etichetarea fiecarui produs expus, eventual realizandu-se etichete speciale;amplasarea unor panouri informative, a unor afise sau alte materiale promotionale (standul metalic din imagine este personalizat pentru marca Vegeta, astfel incat nu mai este nevoie de alte materiale promotionale);realizarea unui cadru estetic, eventual prin folosirea unor elemente de decor.GlosarCalitate = aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitatile explicite sau implicite ansamblul caracteristicilor unui produs sau serviciu, care ii confera Etalare = aranjare a marfurilor, expunere deosebitaGama sortimentala =.ansamblul marfurilor care au aceeasi destinatie, fac parte din aceeasi grupa sau subgrupa, fiind diferentiate prin una, doua caracteristici, acoperind astfel o gama larga de nevoi Gondola = tip de mobilier comercial cu rafturi pe ambele parti si in capete folosit pentru etalarea in mijlocul salii de vanzareGrupa de marfa = o parte a sectoruluiPaleta = suport din lemn pe care se aseaza marfurile in stivaPolita = raftPreambalat = ambalat individual (de regula in pachete mai mici)Scanner = aparat pentru scanarea (citirea) codului cu bareSector de marfa = totalitatea produselor cu caracteristici similareSortare = separare a marfurilor pe grupe, subgrupe, articoleStelaj = tip de mobilier comercial cu mai multe rafturiStender = tip de mobilier metalic de forma unei bare (drepte sau circulare) pe care se expun umerasele cu confectiiStiva = marfa asezata suprapusSubgrupa = o parte a grupeiTetra-pak = tip de ambalaj sub forma de cutie din carton, cu folie de polietilena la exterior si folie de aluminiu la interiorUHT = (Ultra High Temperature) metoda de sterilizare pentru realizarea unei ambalari aseptice (fara microorganisme)Vrac = varsat

Activitatea 1Fisa de lucru1. Identificati grupa si subgrupa de marfuri din care fac parte produsele prezentate:Imaginea produsuluiGrupa de marfuri Subgrupa de marfuriExemple de produse din aceeasi subgrupa

Activitatea 2Fisa de lucru1. Completati casutele libere cu exemple de produse din grupele specificate.2. Umpleti casutele cu culoarea potrivita, in functie de subgrupa din care fac parte, dupa exemplul dat.3. Adaugati fisa la mapa voastra de lucrari.Exemplul A.Exemplul B.

Activitatea 3Tema1. Dupa studierea fiecarei grupe de marfuri elaborati o fisa de lucru, dupa modelul de mai jos, in care lipiti sau desenati imaginea sau ambalajul ori eticheta produselor cuprinse in grupa respectiva avand grija sa le sortati pe subgrupe. Daca nu gasiti imagini pentru anumite produse scrieti numai denumirea.Fisa pentru grupa de marfuri _______________Subgrupa de marfuriImaginea produsului(denumirea)

Suplimentar*2*. Reactualizati aceste fise de cate ori apare pe piata un nou sortiment sau articol.Sarcina speciala3. Inventati noi produse ce pot face parte din grupa de marfuri studiata. Spuneti profesorului despre inventia voastra si stabiliti impreuna o data pentru lansarea acestor produse in fata colegilor.4. Ai nevoie de informatii? Cauta pe internet! Incepe cu http://www.napolact.com/istoric.html . Vei gasi informatii despre sortimentul de produse lactate realizat la S.C. Napolact Cluj Napoca, despre produsele ce se exporta in SUA si UE, despre produse lactate unice in lume.Activitatea 4Fisa de lucruEste foarte important ca in sala de vanzare marfurile sa fie gasite cat mai usor de cumparatori. De aceea ele trebuie etalate pe grupe si subgrupe de marfuri. Acest exercitiu va ajuta sa recunoasteti usor articolele si sa le gasiti rapid cel mai potrivit loc in magazin.

Activitatea 5Fisa de lucru1. Alegeti produsele potrivite pentru a fi etalate in vitrina de mai jos.2. Utilizand calculatorul, trageti produsele alese in vitrina si aranjati-le respectand regulile unei bune etalari.

3.Exersati etalareaproduselorlactate in rafturi sau vitrine frigorifice, la agentul economic undeefectuatipractica.

Activitatea 6Fisa de lucru1. Efectuati studiul sortimentului sapunului de toaleta completand tabelul de mai jos. Adunati informatii de la locul de practica sau din alte unitati comerciale.Nr. crt.Denumirea comercialaTipul sapunuluiMod de ambalareFormaCuloareGramaj

Procedati in mod asemanator si pentru alte produse cosmetice (pe fise diferite)Pentru o singura fisa (sapun) cu 15 exemple nota 5Pentru 5 fise cu 10 exemple nota 8Pentru 10 fise cu 10 exemple nota 102. Realizati o schita a etalarii produselor de igiena folosind criteriul destinatiei. Puteti desena sau lipi imaginile reprezentand produsele, pe rafturi schitate ca in desenul de mai jos:

(Dupa cum observati schita prezentata nu se refera la produse cosmetice; este numai un model)3. *Suplimentar: Realizati o prezentare in Power Point a criteriilor de etalare a produselor cosmetice. Folositi fotografii pentru a exemplifica etalarea corespunzatoare si cea necorespunzatoare.4. Identificati tipul de mobilier folosit pentru etalarea produselor cosmetice in magazinele in care efectuati practica si echipamentul tehnic necesar.Intocmiti un tabel dupa modelul:Tip de produseMobilierUtilaje comercialeMateriale

5. Vrei sa te relaxezi?Rezolva urmatorulAritmogrifRezolvand acest aritmogrif veti obtine pe coloana AB denumirea operatiei de aranjare a marfurilor in interiorul magazinului. A

1.2.3.4.5.6.7.BOrizontal:1. Suport pentru etalarea unor confectii ca bluze, pantaloni, costume2. Mobilier de etalare cu mai multe rafturi3. Alta denumire pentru polita fixata la mobilierul comercial4. Mobilier de etalare a carui denumire aminteste de Italia5. Utilaj pentru determinarea masei6. Mobilier cu geamuri pentru o expunere mai deosebita7. Suport de etalare ce imita corpul omenescActivitatea 7Test de verificare(sortimentul si etalarea produselor pe grupe)oficiu 1p1. Folosind sageti asociati produsul (coloana A) cu subgrupa din care face parte (coloana B): 1,4pABsamponpasmanterieciorapicosmetice propriu-ziseperdeatricotajecravatagalanterielenjerie de patmarochinarieelasticconfectiimanusitesaturi2. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals: 1,6pa) Exista un singur sortiment de paine.b) Laptele de consum se etaleaza in vitrina frigorifica, indiferent de tipul ambalajului.c) Criteriul principal folosit in etalarea confectiilor este cel in functie de sex (articole pentru femei si pentru barbati).d) Produsele cosmetice pot fi etalate si pe marci. 3. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite: 3,5pa) Cascavalul face parte din subgrupa branzeturi (1), iar urda din subgrupa branzeturi (2).b) Incaltamintea se etaleaza pe (3) cu polite (4) sau pe suporturi speciale.c) Pentru expunerea fardurilor, rujurilor sau (5) se foloseste mobilier special sub forma de (6) pentru a usura (7).4. Pentru fiecare subgrupa de marfuri cosmetice, indicati sortimentul de produse, in functie de destinatia lor. 2,5pActivitatea 8Test de verificare 2(ambalarea, transportul si depozitarea produselor)oficiu 1p1. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals: 1,6pa) Painea nu trebuie sa se ambaleze pentru ca mucegaieste.b) Produsele lactate se transporta cu masini izoterme.c) Depozitarea produselor cosmetice se poate face in spatii curate si aerisite la orice temperatura.d) Odata depozitate, produsele cosmetice nu se mai verifica pana la expunerea lor in spatiul de vanzare, intrucat nu sunt produse perisabile.2. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite: 2,4pa) In cazul nerespectarii conditiilor de pastrare, produsele de morarit pot capata miros (1) sau de (2) .b) Ambalarea produselor de parfumerie se face in (3) de diferite forme si dimensiuni, ambalaje tip (4) si se livreaza in (5) individuale ori impreuna cu alte produse.c) Cascavalul poate fi acoperit cu (6) , care ajuta la reducerea (7) si prevenirea (8) .3. Precizati care sunt conditiile de depozitare pentru laptele ambalat la Tetra-pak. 0,5p4. Identificati 3 tipuri de ambalaje pentru produsele lactate dietetice. 1p5. Precizati care sunt conditiile de pastrare pentru sapunuri. 2p6. Folosind sageti asociati produselor de pe coloana A, mijloacele adecvate de transport din coloana B. 1,5pAB

Activitatea 9Test de verificare(aprovizionarea cu marfuri a salii de vanzare)oficiu 1p1. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals: 2pa) Cantitatea maxima ce trebuie expusa in sala de vanzare este de 5 ori desfacerea lunara.b) Este bine sa se evite pe cat posibil completarea stocului din sala de vanzare pe timpul programului pentru clienti.c) Daca un articol se epuizeaza nu este bine sa se completeze sortimentul pentru a nu incomoda clientii din magazin.2. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite: 3pCantitatea minima ce trebuie expusa este de (a) ori desfacerea (b).Cantitatea de produse din fiecare grupa depinde de (c), de (d) si de (e) .3. Prezentati operatiile ce trebuie efectuate pentru aprovizionarea salii de vanzare. 4pActivitatea 10Test de verificare(pregatirea marfurilor in vederea vanzarii)oficiu 1p 1. Aranjati operatiile urmatoare de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii in casuta corespunzatoare: 2,4p

a) stergerea sau curatarea de praf a produselor;b) calcarea confectiilor;c) incercarea prealabila a functionarii unor aparate electrocasnice, electrotehnice si electronice;d) afisarea preturilor pe etichete colective (de raft);e) dezambalare;f) acordarea instrumentelor muzicale;g) transportul in sala de vanzare;h) asamblarea bicicletelor.2. Enumerati 3 obiective ale operatiilor de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii. 0,9p3. Precizati care sunt operatiile comune si specifice de pregatire in vederea vanzarii a unui costum barbatesc. 2,1p4. a) Prezentati operatiile specifice de pregatire a cadourilor. 0,5pb) Precizati care sunt situatiile in care trebuie realizate astfel de operatii specifice. 0,5pc) Dati 5 exemple de grupe de produse si articole pentru care se pot realiza astfel de operatii specifice. 1pd) Dati 5 exemple de produse pentru care nu se pot realiza astfel de operatii. Justificati raspunsul. 1,6pActivitatea 11Test de verificare(mobilier pentru prezentare si desfacere)oficiu 1pI. Completati spatiile libere cu datele potrivite: 2,5pGradul de ocupare a salii de vanzare cu mobilier este bine sa fie cuprins intre (1). .Inaltimea mobilierului din mijlocul salii nu trebuie sa depaseasca (2) , iar pentru mobilierul asezat de-a lungul peretilor, inaltimea poate ajunge la (3).Lungimea randurilor create de mobilier trebuie sa fie de minim (4) si maxim (5). .II. Dati cate 3 exemple de utilaje comerciale: de baza, suplimentare si speciale pentru sectorul alimentar. 2,7pIII. Priviti imaginile de mai jos:

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image294.jpg" \* MERGEFORMATINET a) b) c) d)

INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/didactica-pedagogie/326_poze/image176.jpg" \* MERGEFORMATINET e) f) g)1. Precizati denumirea elementelor din imagini. 2,1p2. Alegeti suportul cel mai potrivit pentru etalarea in interiorul unui magazin cu autoservire a produselor lactate. 0,7p3. Argumentati alegerea facuta. 1pActivitatea 12Test de verificare(criterii cadru de etalare a marfurilor)oficiu 1p1. Identificati operatiile ce trebuie efectuate pentru etalarea marfurilor in standuri speciale si asezati-le in ordinea cronologica: 1,5pa) amplasarea unor panouri informative, a unor afise sau alte materiale promotionale;b) rezervarea spatiului necesar in functie de numarul de articole;c) realizarea unui cadru estetic, eventual prin folosirea unor elemente de decor;d) stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;e) etichetarea fiecarui produs expus, eventual realizandu-se etichete speciale.2. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals: 2pa) Marfurile nu trebuie asezate la indemana clientilor pentru a nu le deteriora.b) Marfurile ce necesita o informare suplimentara sa fie insotite de panouri sau afise. c) La capetele de gondola se etaleaza noutatile.d) Criteriul vecinatatii presupune ca marfurile sa se aseze unele langa altele.3. Precizati ce inseamna criteriul vecinatatii. Prezentati 3 exemple de produse pentru care se aplica acest criteriu. 2,5p4. Enumerati 3 criterii-cadru in functie de care se realizeaza etalarea marfurilor. 1,5p5. Precizati care este criteriul dupa care s-a realizat etalarea in imaginea de mai jos. Argumentati raspunsul. 1,5p

Activitatea 13Fisa de lucruIn imaginea din dreapta aveti ca exemplu o modalitate de etalare a unor produse zaharoase pentru sarbatorile de Craciun.Observati:locul in care este amplasat standul, astfel incat sa nu incomodeze circulatia clientilor in magazin;modul in care sunt aranjate produsele, astfel incat sa poata fi usor de gasit;etichetele de pret insotite de informatii speciale sunt amplasate pe suporturi verticale pentru a fi la nivelul privirii si in culori adaptate sarbatorii Craciunului;panoul promotional amplasat deasupra pentru a fi usor de observat de la distanta, realizat folosindu-se aceleasi culori sugestive si imaginea lui Mos Craciun;curatenia, modul de iluminare a spatiului.Sarcina de lucru:Pe baza fiselor de documentare 18 si 19 si a observatiilor de mai sus, pregatiti materialele necesare unei etalari speciale (etichete, afise, anunturi,etc.) si apoi, realizati o astfel de etalare in magazinul in care efectuati practica.Alegeti initial tematica etalarii: perioada sarbatorilor (de Craciun, Paste, Martisor, etc.) sau orice alt eveniment (lansarea unui nou produs, aniversarea infiintarii firmei, etc.).Termen: 2 saptamaniModalitatea de lucru: pe echipe, formate din 4 elevi.Dupa ce standul va fi realizat, fiecare echipa va vizita standurile celorlalti colegi si se va intocmi fisa de observare conform modelului dat.Fotografiati standul.Puteti cere parerea clientilor din magazin; (puteti solicita acestora sa completeze fise de observare).Introduceti in propriul portofoliu fotografiile si fisele de observare a standului vostru intocmite de clienti sau de colegii din celelalte echipe. Solutii si sugestii metodologiceImplicatiile diferitelor modalitati de utilizare a materialelor didactice pentru profesori si elevi Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de catre profesor cat si de catre elev, trebuie stranse si organizate intr-un anumit loc, astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta. Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alaturi de alte experiente pe care le pot avea, precum practica la locul de munca, pot fi colectate intr-o mapa a elevuluiMapa elevului ar putea contine: Rezultate ale lucrarilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilitati cheie Rezultate ale activitatilor de autoevaluare si dovezi ale discutiilor care au avut loc Opiniile elevilor privind activitatile desfasurate Planuri de actiune /evaluari /activitati viitoare planificate si efectuate de catre elev Comentarii ale profesorului privind atitudinea si rezultatele elevului

Recomandari:Pe baza fiselor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fise de lucru, teme, fise de observare, teste de evaluare, pe care le gasiti la Activitati pentru elevi. Folosind aceste modele puteti crea propriile fise de lucru si pentru continuturile ce nu au putut fi atinse in acest material.Pentru fisele de lucru ilustrate cu exemple de produse (activitatile 1, 2, 4, 5) puteti propune elevilor sa intocmeasca propriile fise lipind diverse imagini cu produse sau chiar sa deseneze si apoi sa grupeze produsele. (Nu este nevoie de calculator pentru fiecare elev sau de imprimanta.)Puteti propune un concurs pe echipe pentru a gasi cat mai multe exemple de produse dintr-o grupa de marfuri.Propunem realizarea unor fise pe care elevii vor lipi imagini sau ambalaje ale sortimentelor de produse din fiecare grupa de marfuri, avand grija sa le aranjeze pe subgrupe. Fisele se vor intocmi dupa studierea fiecarei grupe de marfuri. (Activitatea 3 - Tema 1, pag.30)Se va da elevilor interesati ca sarcina suplimentara sa reactualizeze aceste fise de cate ori apare pe piata un nou sortiment sau articol. (Activitatea 3 - Tema 2*, pag 30)Fisele se vor introduce in mapa de lucru a elevilor. Aceasta sarcina poate fi realizata foarte usor si de elevii cu cerinte speciale. In felul acesta pot fi stimulati.Elevii creativi pot fi incurajati sa lanseze noi produse pentru diferite grupe sau subgrupe. ( Activitatea 3 - Tema 3, pag 30)Propuneti elevilor sa caute informatii pe internet (de exemplu despre sortimentul de produse existent).(Activitatea 3 - Tema 4, pag 30). Sugerati-le cateva site-uri:http://www.napolact.com/istoric.html produse lactatehttp://www.cocacola.ro bauturi racoritoare (romana)http://www.cocacola.com bauturi racoritoare (engleza)http://www.begapam.ro produse de panificatiehttp://www.sanro.ro/catalog...incaltaminteSi pentru etalarea produselor puteti propune realizarea unor fotografii ale standurilor cu marfuri etalate corespunzator sau nu la sfarsitul studierii fiecarei grupe de marfuri si realizarea unei prezentari in Power Point.Va propunem de asemenea urmatorulJoc de rolElevii vor fi impartiti in echipe de lucru: lucratori comerciali in cadrul diferitelor raioane dintr-un magazin de marfuri generale.Fiecare echipa va pregati standul de vanzare cu produse dintr-o grupa de marfuri. Vor sorta marfurile pe subgrupe, articole, sortimente, le vor pregati pentru vanzare, isi vor alege mobilierul adecvat si vor etala produsele alese.Fiecare echipa isi va organiza standul, apoi vor vizita standurile colegilor din celelalte echipe si vor alcatui o fisa de observatie. Se poate vota cel mai bun stand, avand in vedere ca fiecare echipa sa voteze celelalte standuri.La sfarsitul actiunii isi vor spune parerea despre felul in care s-au prezentat si vor comunica observatiile facute.Pe baza fotografiilor efectuate se poate solicita realizarea unei prezentari in Power Point. Prin acest joc de rol se testeaza:( modul in care cunosc sortimentul de marfuri;( modul in care elevii determina necesarul de marfuri din sala de vanzare;( modul in care cunosc si aplica operatiile de pregatire a marfurilor;( felul in care recunosc si folosesc mobilierul adecvat pentru grupa de marfuri;( modul in care cunosc si aplica criteriile de etalare a marfurilor;( modul in care contribuie la asigurarea calitatii serviciilor comerciale;( felul in care lucreaza in echipa.Observatii didactice:(acest joc de rol poate fi folosit in perioada de evaluare finala datorita complexitatii actiunilor desfasurate;(pentru acest joc elevii pot completa fisa de observatie, fisa Plan de actiune, fisa de analiza a activitatii, iar profesorul poate folosi fisa de inregistrare a progresului scolar (aceste fise le gasiti in acest material).Solutiile: pentru aritmogrif (Activitatea 6 ex.5) si testele de verificare:Aritmogrif ASTENDER

STELAJ

RAFT

GONDOLA

CANTAR

VITRINA

MANECHIN

BActivitatea 7:1. ABsamponpasmanterieciorapicosmetice propriu-ziseperdeatricotajecravatagalanterielenjerie de patmarochinarieelasticconfectiimanusitesaturi2. a-F, b-F, c-A, d-A3. 1-oparite, 2-proaspete, 3-gondole, 4-inclinate, 5-oja, 6-panou, 7-alegerea.Activitatea 8: 1. a-F, b-A, c-F2. 1-mucegai, 2-ranced, 3-flacoane, 4-spray, 5-casete, 6-parafina, 7-deshidratare, 8-mucegairii.Activitatea 9:1. a-F, b-A, c-F2. a-3, b-zilnica, c-dimensiunea produselor, d-numarul sortimentelor, e-suprafata existenta.Activitatea 10:1. operatii comune: a, d, e, g; operatii specifice: b, c, f, h.Activitatea 11:I. 1.- 25-30%, 2.-1,65m, 3.-220-240cm, 4.-5m, 5.-10mIII. 1: a-vitrina frigorifica cu geam frontal, b-stand metalic, c-frigider (bun casnic), d-raft frigoric, e-carucioare, f-gondola pentru etalarea incaltamintei, g-stelaj central; 2-d, 3-se justifica prin faptul ca trebuie sa fie raft frigorific si sa permita autoservirea.Activitatea 121.- d, b, e, a, c2. a-F, b-A, c-A, d-F5. dupa destinatie- complexul de consum-Totul pentru sportSolutiile pentru celelalte exercitii propuse in testele de verificare se regasesc intocmai in fisele de documentare, drept pentru care nu au mai fost date.BibliografieStandardul de Pregatire Profesionala, Domeniul: Comert, Nivelul 1;Constantin Tudose (coordonator), Ana Lucia Ristea, Petre Serban, Vasile Dinu, Tehnologia comercializarii marfurilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993Marieta Olaru si colectiv, Studiul calitatii produselor si serviciilor, manual pentru clasa a X-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000Marieta Olaru, Mihai Negrea, Studiul calitatii produselor si serviciilor manual pentru clasa a XI-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2001

Emitor

(Cine?)

Mesaj

(Ce?)

Receptor

(Cui?)

Mijloc de comunicare (Cum?)

Rspuns

(Cu ce efect?)

Zgomot

a) Publicitatea

Reclama tiprit

Reclama la radio

Reclama TV

Exteriorul ambalajelor

Brouri, pliante

Afie

Anunuri

Panouri

Materiale audio-vizuale

b) Promovarea vnzrilor

Etalarea mrfurilor

Reduceri

Demonstraii

Oferire de mostre

Degustri

Cadouri

Jocuri, tombole, concursuri

Cupoane

Vnzri grupate

c) Relaii publice

Relaii n cadrul firmei

Seminarii

Schimburi de experien

Conferine de pres

Sponsorizri

Activiti caritabile

Evenimente speciale

d) Vnzarea personal

Prezentri comerciale

Programe de stimulare

Mostre

Trguri i expoziii

6 social

5 cooperare internaional

4 economico-tehnologic

3 educativ informativ

2 administrativ instituional

1 legislativ

Strategie de protecie a mediului la nivel naional cuprinde urmtoarele componente:

APTE PAI PENTRU DURABILITATE

1. mbriarea schimbrii

2 Iniierea aciunilor voluntare

3 Cldirea unei noi culturi de firm

4 Proiectarea pentru ecoeficien

5 Cutarea oportunitilor pentru cretere

6 Investirea n creativitate

7 Recompensarea angajailor

Factorii de influen a dezvoltrii economice:

populaia;

resursele naturale i mediul nconjurtor;

producia agricol;

producia industrial;

poluare;

Strategia dezvoltrii durabile: optimizare a raportului

nevoi-resurse-obiectivele-mijloace

Dezvoltarea durabil poate fi definit ca:

O dimensiune a intereselor prezente i viitoare ale generaiilor;

O dimensiune naional-statal compatibilitatea criteriilor de optimizare pe plan naional, i natural care presupune c aceasta exist numai atta vreme ct mediul creat de om este compatibil cu mediul natural;

O dimensiune social-uman toate ieirile din mediul creat de om trebuie s rspund direct nevoilor i la nivel regional sau mondial.

CARACTERISTICILE UNUI POSIBIL MODEL DE DEZVOLTARE DURABIL

Obiectivele economice vor fi mai degrab optimizate, dect maximizate.

O dat depit pragul de subzisten, creterea bunstrii materiale devine mai lent, dect consumul de resurse. Este necesar o schimbare a paradigmei privind perceperea obiectivelor economice. Acestea trebuie s aib n vedere un nivel optim i nu unul maxim al activitii. Pe de alt parte, reducerea activitii economice, fr a fi specificat nivelul la care se va ajunge, nu constituie un demers viabil.

Perfecionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic i a resurselor

este indispensabil ntr-un demers de optimizare pentru a evalua corect costurile i beneficiile. Analiza ciclului de via pentru o serie de bunuri este un nceput bun, n acest sens, dar exist numeroase dificulti. De exemplu, nu sunt nc posibile analize cantitative ntre diferitele tipuri de impact, cum sunt poluarea cauzat de arderea combustibililor i cea determinat de folosirea pesticidelor.

nelegerea universalitii constrngerilor impuse de legile naturii/fizicii.

Manipularea substanei i a energiei respect legile fizicii, fapt ignorat de economiti. Legile termodinamicii sunt, n acest sens, cele mai restrictive. Orice abordare economic trebuie s in cont c, n timp ce materia poate fi reciclat i energia convertit dintr-o form n alta, energia liber este permanent degradat n forme legate, se entropizeaz.

Modelele economice bazate pe resurse epuizabile finite i pe rate finite de rennoire a resurselor de energie.

Majoritatea modelelor utilizate n economia convenional sunt bazate pe fluxul ciclic al banilor i pe permanenta intensivizare a ciclului produciei i consumului. Aceste modele ignor fluxul linear al materiilor prime i al energiei n economie, din ecosisteme i al deeurilor din activitatea economic spre ecosisteme. Astfel de modele trebuie abandonate n favoarea celor care trateaz fluxul linear al materiei i energiei ntr-un mod mult mai realist. Chiar i n cazul resurselor regenerabile, trebuie luat n considerare rata de rennoire a acestora.

Recunoaterea raritii ecologice.

n primele faze ale revoluiei industriale, activitatea uman se conducea pe principiul abundenei ecologice. Cu toate acestea, planeta noastr este limitat, iar creterea activitii conduce, inevitabil, la raritatea ecologic. Tranziia de la abunden la raritate se pare c este mult mai rapid dect se aprecia. Dup numai cteva generaii de activitate economic crescnd ntr-un mediu de relativ abunden, oamenii accept cu greu faptul c exist limite pentru cretere i cu att mai puin schimbarea substanial a modului de via i a aspiraiilor.

Macro-constrngeri i micro-liberti.

O obiecie frecvent enunat mpotriva reglementrilor restrictive este faptul c ele reprezint constrngeri inacceptabile pentru libertatea individual. Cu toate acestea, libertatea aparent este adesea o iluzie pe termen scurt. Aciunile cu impact ecologic puternic pot reduce posibilitile opiunilor pe termen lung. Prin stabilirea unor constrngeri la nivel macroeconomic i implementarea unui sistem economic care s ncurajeze deciziile pro-ecologice se poate asigura meninerea libertii de opiune la nivel

microeconomic, pe termen lung.

Determinarea politic a nivelului activitii.

Reforma taxelor ecologice, cu nivele ridicate de taxare pentru resursele rare, pare s fie o modalitate de limitare a utilizrii acestora, de conservare pentru viitor.

Un cadru economic care s asigure caracterul proecologic al tuturor deciziilor.

Includerea costurilor ecologice n preurile bunurilor i serviciilor poate avea o contribuie important n acest sens.

7. Recompensarea angajailor

O etic puternic a mediului nconjurtor i are rdcina, n primul rnd printre angajai, apoi se extinde n strategia afacerii i n cultura firmei. Afacerile trebuie s ncurajeze i recompenseze angajaii.

1. mbriarea schimbrii

Este necesar mai nti nelegerea celor trei componente ale dezvoltrii durabile: creterea economic, protecia mediului i bunstarea social. Integrarea acestora ntr-o strategie necesit o schimbare n modul de gndire. Este necesar trecerea de la conceptul vechi de independen la un nou concept al interdependenei.

3. Cldirea unei noi culturi de firm

n afar de trecerea la noul concept de interdependen este necesar schimbarea cultural chiar n interiorul fiecrei organizaii. Imperativ pentru proces este integrarea deciziilor n ceea ce privete afacerile i mediul. Este necesar astfel luarea n considerare att a impactului de mediu i social al deciziilor, precum i impactul economic al investiiei legate de mediu.

2. Iniierea aciunilor voluntare

Este larg acceptat ideea conform creia stilul curent al reglementrilor i legislaiei rii noastre nu poate s conduc spre durabilitate. Este necesar s se urmreasc abordri alternative n vederea fixrii de obiective i atingerea unor niveluri mai mari. Aceasta se traduce prin stimulente economice puternice pentru afaceri pentru a preveni n mod voluntar, poluarea. Vor fi necesare ntotdeauna legi i regulamente pentru a atinge performane bazate pe obiective i inte. Totui stimulentele de pia i economice vorbesc mai bine limbajul afacerilor.

SAPTE PAI N DEMERSUL CTRE DURABILITATE

(John Samad Smaranda)

5. Cutarea oportunitilor pentru cretere

Pe msur ce se urmrete s se ajung la durabilitate, managerii trebuie s fie ateni la schimbrile nevoilor indivizilor i ale societii pentru calitatea mediului nconjurtor.

4. Proiectarea pentru ecoeficien

Se poate proiecta nu numai pentru mediu, dar i pentru avantaje economice i echitate social, pentru ecoeficien. Este necesar o reevaluare a ciclului de via al produselor, de la faza de materie prim i pn la produsul final i deeurile care se arunc dup utilizare. Este necesar evaluarea procesului de cum s se produc, precum i a celui de ce s se produc. Ecoeficiena ine cont de coninutul total de intrri: energie, combustibil, utiliti consumate, n timpul ciclului de via al produsului.

6. Investirea n creativitate

Tehnologia este cea mai mare contribuie pe care industria o poate face pentru dezvoltarea durabil. Fundamentul cu cel mai mare succes este deci inovarea. Este necesar deci, s se creeze tehnologii mai curate, procese mai eficiente, produse alternative, ecoeficiente. Responsabilitile fiecrei firme vor fi de a cuta tehnologii alternative, bazate pe resurse mai puine, de a maximiza eficiena, de a conduce la reziduuri mai puine etc.

Pe langa aceste norme generale, agentul economic elaboreaza instructiuni proprii de aplicare a NSSM, pe care le vei cunoaste cu ocazia instructajului efectuat la inceputul stagiului de instruire practica.