Lucrator Structuri Pentru Constr

8/12/2019 Lucrator Structuri Pentru Constr

1/109

LUCRTOR N STRUCTURI

PENTRU

CONSTRUCII

SUPORT DE CURS

IAI 2008

1


2/109

CUPRINS

CAP.1

NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII.................pag. 2

CAP.2

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE..........................................pag. 35

CAP.3

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE DULGHERIE................................................pag.53

CAP.4

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMATURI PENTRU BETOANE...............pag. 55

CAP.5TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE BETOANE SI MORTARE............................pag.5

CAP.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE !IDARIE SI TENCUIELI.............................pag.

CAP."TEHNICA SECURITATII MUNCII # PRE$ENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII ......................................pag.1%"

2


3/109

CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII

a. C&a'()(*a+,a *-'/+0*/((&-+

Constructiile se impart in doua categorii principale , si anume :1. Cladiri2. Constructii speciale

C&a(+(&, sunt acele constructii care adapostesc oameni, animale ,materii prime ,materiale , produse ale muncii etc. sau in care oameni isi desfasoara activitatea lor;incaperi folosite in diferite scopuri . Dupa destinatia pe care o au cladirile se impart in :

- cladirii civile - locuinte ,cladiri social-culturale ( scoli,biblioteci ,spitale ,sali despectacole ,sali de sport )- cladirii industriale (uzine,fabrici,depozite ,magazii,centrale termice si electrice )- cladiri agrozootenice (remize pentru utila!e agricole,silozuri,sere,gra!duri de

animale , ale pentru pasari Constructiile speciale cuprind toate celelalte categorii de constructii speciale cumsunt:

- lucrarile de cai de comunicati(strazi,sosele,cai ferate,canale navigatie, piste deaterizare, galerii metrou

- lucrari de arta pentru cai de comunicatii (podete , poduri, viaducte, tuneluri)- lucrari idrotenice si de idroamelioratii(diguri,bara!e,canale,ecluze,lucrari de

irigatii ,desecari) -lucrari pentru alimentari cu apa si canalizare ( captari de apa,conducte deaductiune si distributie , rezervoare ,castele de apa , canale colectoare , statii depompare) - lucrari diverse (linii electrice , cosuri de fum , turnuri de racier etc. )

. E&,,/,&, , *-'/+0*/((

Cladirile sunt alcatuite dintro serie de elemente de constructie care au deindeplinit un rol bine determinant ."rincipalele elemente de constructie sunt elementele de :

- elementele de rezistenta- elementele de incidere- elementele de compartimentare- elementele de finisa! si instalatiile aferente

ELEMENTELE DE RE!ISTENTA

#lementele de rezistenta asigura rezistenta si stabilitatea constructiei alcatuindstructura de rezistenta ,aceste elemente sant:-

$undatiile- %idurile portante

3


4/109

- &talpi- 'rinzile- sarpanta acoperisului- &carile

a UNDATIA este elementul de constructie situat sub nivelul terenului natural prinintermediul caruia se transmit terenului de fundare incarcarilecare actioneaza asupraconstructiei. $undatiile pot fii : de suprafata (directe) cand cota de fundare se afla aproape denivelul terenului (la1-2 m ) sau adancime ,de adancime (indirecte) cand cota defundare se afla la adancime (-1 m sau mai mult ) e*ecutate deasupra sau subnivelul apei freatice

$undatiile directe pot fi : )0a/(( *-/(0, sub pereti, sub sirul de pereti sau sub intreaga constructie

(radier) )0a/(( *0 ,'*a+*a+( p, +,a6,, isolate care in general se e*ecuta sub

pereti )0a/(( (6-&a/, transmit direct terenului incarcarile din elementele de structura

ce reazema pe el . Dupa forma sectiuni fundatiile directe sub ziduri pot fi : fundatii dreptungiulare fundatii cu evazari fundatii in trepte

STALPI sunt elemente verticale de constructie , care preiau incarcarile de laelementele de constructie care reazema pe ei (grinzi,placi) si le transmit la fundatii Dupa materialele din care se ralizeaza stalpi pot fi din :

lemn zidarii diverse

otel beton armat

*ARCELE sunt elemente de constructie de tip bara cu a*a curba . +rcele din betonarmat se utilizeaza la alele acoperite cu placi curbe subtiri monolita sau elementeprefabricate.

PLANSEELE sunt elemente de constructie care compartimenteaza cladirile peverticala impartindule in niveluri si incizandule la partea superioara , ele santelemente portante orizontale .

n cadrul unei constructii planseele indeplinesc urmatoarele functii :

compartimenteaza cladirea pe verticala preiau incarcarile permanente adica cele care provin din greutatea lor proprie ,

din greutatea pardoselior , a tavanelor si a zidurilor despartitoare neportante contribuie la stabilitatea generala a constructiei contribuie la la izolarea fonica contribuie la izolarea termica servesc ca suport la izolarea idrofuga

"lanseele pot fi : cu grinzi metalice

din beton armat monolit din beton armat prefabricat

4


5/109

din grinzi si corpuri de umlutura"lanseele sant alcatuite din : pardoseala ( este stratul superior al plansului care

formeaza suprafata pe care se circula ) tavanul se realizeaza in mod obisnuit printencuirea fetei interioare a planseului si are rol igienic si arcitectural ., SCARILE

&ant elemente de constructie e*terioare sau interioare alcatuite dintr-o serie deplanuri orizontale numite trepte dispuse dupa un plan inclinat si din podeste .

Dupa materialele din care se e*ecuta scarile se deosebesc : scari din beton armat monolit scari din beton armat prefabricat scari din beton si metal

) ACOPERISURILEeprezinta elementele de constructie care incid cladirile la partea superioara

si au rolul de a izola idrofug , termic si fonic +coperisul este alcatuit din : nvelitoare sau elementul de protectie

&arpanta sau elementul de de rezistenta uminatoare( ventilare sau luminare ) ucrari de tinicigerie .

E&,,/,&, , *-pa+/(,/a+, '( (*7(,+,

#lementele de compartimentare si de incidere pe orizontala care separaincaperile cladirii intre ele si respective interiorul cladiri de mediul incon!urator senumesc p,+,/(.

"ereti se pot clasifica dupa materialele folosite : din zidari diverse din beton simplu sau armat din panouri

"ereti pot fi clasificati dupa rolul pe care il au in constructie : de rezistenta sau portanti si transmit la fundatie greutatea sau portanti

neportanti sau de umplutura care reazema pe elementele structuri derezistenta"ereti pot fi :

pereti e*teriori pereti interiori

E&,,/,&, , )(('a8Din grupa lucrarilor de finisa! care desavarsec constructia cladiriifac parte :

/encuielile "laca!ele "ardoselile /amplariile %ugravelile 0opsitoriile

5


6/109

T,*0(,&(&, se aplica pe pereti e*teriori si interiori si pe tavanePa+-',&(&, se e*ecuta din diferite materiale potrivit cu destinatia incaperilor si cumodul de circulatie ele pot fi reci din beton , mosaic , gresie sau marmura si caldeelastice din parcet din lemn , pardoseli speciale din linoleum ,covoare din materialplastic$-p'(/-+((&, '( 60g+a9,&(&, sau tapetele se aplica pe tamplarie respective pe peretitencuiti .Tap&a+(a cuprinde de obicei usile si ferestreleE&,,/,&, , (6-&a/((

Constructiile sunt supuse actiunii unor agenti rezultati din e*ploatare sau acelor din mediul incon!urator care le pot degrada facand improprie folosirea lor .

"entru a preveni actiunea acestora si pentru a creea conditii normale delocuit si de lucru se e*ecuta lucrari de izolatii.

+gentii din mediul incon!urator care impun e*ecutarea lucrarilor de izolatii sunt:

- infiltratiile de apa din pamant sau din precipitatiile atmosferice carepatrunzand in fundatie prin capilaritate pot provoca igrasie , distrugerea

zidariei de caramida si a tencuielilor .- modificarile temperaturii mediului e*terior care scimba defavorabilconditiile de e*ploatare si ingreuneaza procesele de lucru- zgomotele din marile orase care reduce confortul interior al cladirilor de locuit

sau social culturale .+vand in vedere actiunea agentilor care actioneaza asupra constructiilor , izolatiilorizolatiile se clasifica astfel :

1. zolatii idrofuge care au rolul de a impiedica patrunderea apelor in interiorulcladiri sau in elementele de constructie

2. zolati termice care au rolul de a reduce peirderile de caldura prin elementelecladirii astfel incat in interiorul constructiilor sa se realizeze confortuil termic

. zolatii fonice care au rolul de a a tenua transmiterea zgomotelor e*terioare inscopul ralizari confortului acustic3. zolatii anticorozive care au rolul de protectie a elemntelor de constructie

pardoseli pereti cuve canale impotriva actiuni corozive a diversilor agenti cum suntacizi sau sarurile .

ELEMENTELECONSTRUCIILOR

A.N-:(0( g,,+a&, ,'p+,

*-'/+0*:(( ;(p


7/109

Dup4 scopul pentru care au fost construite, construc6iile se 5mpart 5n;-cl4diri de locuit (locuin6e individuale, blocuri de locuin6e etc);-cl4diri social-culturale, administrative pentru transport 7i sport (cre7e, spitale, c4mine

culturale, 7coli, teatre, sedii pentru institu6ii, s4li pentru sporturi, g4ri etc.);-cl4diri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri etc.);-cl4diri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utila! agricol, ad4posturi

pentru animale etc.).

A1.p


8/109

+ceste lucr4ri au ca scop e*ecutarea elementele principale ale construc6iei carealc4tuiesc structura cl4dirilor, adic4: funda6iile, pere6ii, plan7eele, sc4rile 7i acoperi7ul;denumirea lucr4rilor de ro7u vine de la culoarea ro7ie a zid4riei de c4r4mid4 netencuit4,iar denumirea de gride la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricatedin care se e*escut4 pere6ii.

Cele mai importante lucr4ri care se e*ecut4 pentru realizarea elementelor principalede construc6ie sunt urm4toarele :-lucr4ri de terasamente pentru funda6ii (s4p4turi de p4m8nt, umpluturi, nivel4ri etc.),la care iau parte s4p4tori, dulgeri 7i mecanici de utila!e pentru terasamente;-lucr4ri de beton 7i beton armat (funda6ii, scele portante, pere6i , plan7ee etc.), la

care iau parte betoni7tii sau zidarii, mecanicii de utila!e de preparat 7i transportat beton pe7antier 7i dulgeri pentru e*ecutarea cofra!elor;

-lucr4ri de zid4rie (de c4r4mid4, de blocuri mici sau mari, de pl4ci prefabricate, dezid4rie mi*t4 etc.), la care iau parte zidarii 7i mecanicii de utila!e pentru preparat 7itransportat mortare 7i betoane;

-lucr4ri de monta! a prefabricatelor (st8lpi, grinzi, panouri de pere6i, f87ii sau panouride plan7eu etc.), la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care sau specializat

5n astfel de lucr4ri 7i mecanicii de macarale;-lucr4ri de dulgerie (cofra!e, scele portante, pere6i 7i plan7ee de lemn, acoperi7urietc.) la care iau parte dulgerii 7i mecanicii de utila!e de ridicat.B.1.2.L0*+


9/109

Din punct de vedere a pozi6iei pe care o ocup4 5ntr-o cl4direa, se deosebesc pere6iinteriori 7i pere6i e*teriori:

-pere6ii e*teriori au rolul de a 5ncide cl4direa pe conturul ei 7i de ai ap4ra interiorulde intemperii;

-pere6ii interiori au rolul de a desp4r6i 5nc4perile 5ntre ele.Din punct de vedere al destina6iei, se deosebesc pere6i de rezisten64 (portan6i) 7i

pere6i desp4r6itori (neportan6i). +t8t pere6ii interiori c8t 7i cei e*teriori pot fi de dou4 categorii:-pere6i portan6i (de rezisten64, de sus6inere, purt4tori) ,care preiau 5nc4rc4rile date de

alte elemente de construc6ie, cum sunt greutatea pere6ilor de la eta!ele superioare, greutata7i 5nc4rcarea plan7eelor 7i a acoperi7ului;

-pere6ii neportan6i, care nu primesc 5nc4rc4ri ci sunt sus6inu6i de alte elemente deconstruc6ie.

C8nd pere6ii interiori sau e*teriori neportan6i sunt e*ecuta6i din zid4rie sau altemateriale 5ntre st8lpii sceletului de beton armat, ei se numesc pere6i de umplutur4.

"ere6ii e*teriori care se monteaz4 din panouri mari, rezemate pe plan7ee se numescpere6i purta6i respectiv pere6i cortin4.

"ere6ii interiori neportan6i se mai numesc 7i pere6i des4r6itori , deoarece servesc

numai la despar6irea 5nc4perilor 7i se pot spri!ini pe grinzile sceletului cl4dirii, pe nervurileplan7eelor sau direct pe placa acestora."ere6ii portan6i se e*ecut4 din zid4rie de c4r4mid4 sau din blocuri mici de beton, din

zidarie mi*t4 de c4r4mid4 7i beton, din beton turnat 5n cofra!e sau din panouri mariprefabricate.

"ere6ii desp4rtitori se e*ecut4 din materiale u7oare: zid4rie de c4r4mid4 plin4 saug4urit4 cu grosimea de < sau = c4r4mid4, blocuri mici de beton u7or, pl4ci de ipsos saupanouri prefabricate din materiale etc.

9n pere6ii e*teriori 7i interiori portan6i 7i neportanti desp4r6itori - se prev4d golurilenecesare pentru t8mplarie (u7i 7i ferestre). "entru sus6inerea zid4riei de deasupra golurilor,se monteaz4 grinzi7oare de lemn, o6el sau beton armat numite buiandrugi sau se e*ecut4

arce din zid4rie de c4r4mid4."entru fi*area t8mpl4riei 5n golurile prev4zute 5n zid4ria pere6ilor, se monteaz4germele 7i prasnuride lemn.

9n scopul 5ndep4rt4rii fumului 7i a gazelor provenite din arderea diferi6ilor combustibili5n sobele de 5nc4lzit, precum 7i pentru asigurarea aerisirii (ventil4rii) 5nc4perilor, se e*ect4co7uri de fum 7i co7uri de ventila6ie, fie 5n grosimea pere6ilor, dac4 ace7tia sunt e*ecuta6idin zid4rie groas4, fie al4turi de pere6i, 5n cazul 5n care ace7tia (pere6ii desp4r6itori) nu augrosime suficient4.

C.1.3. S*7,&,/0& , +,6('/,:< p-+/a/# , '0':(,+,.&istemul de rezisten64 care

sus6ine greutatea unei construc6ii 5mpreun4 cu toate 5nc4rc4rile ce se aplic4 pe ea 7i prinintermediul c4ruia acestea se transmit la funda6ie, se nume7te '*7,&,/ , +,6('/,:


10/109

cu piese 5nclinate numite contrafi7e sau contrav8ntuiri. "iesele sceletului de lemn seimbin4 la locurile unde se 5nt8lnesc prin 5mbin4ri esecutate 5n diferite moduri 7i se fi*eaz4 cubuloane, cuie sau scoabe.

9n general, pentru sceletul de rezisten64 se folose7te lemn de brad sau de ste!ar,cioplit sau ecarisat.

Cl4dirile cu scelet din lemn se esecut4 din ce 5n ce mai rar, deoarece e*ecu6ia lornu este economic4 7i cu acest scelet nu se pot realiza cl4diri cu mai multe niveluri. +stfelde cl4diri cu scelet din lemn se folosesc pentru construirea bar4cilor necesare pentru7antierele de construc6ii (birouri, magazii, dormitoare etc.).

C.1.4.P&a;,,sunt elemente de construc6ie care se e*ecut4 deasupra fiec4rui nivelal cl4dirii, av8nd rolul de a sus6ine pardoseala 7i 5nc4rc4rile utile din diferite 5nc4peri(oameni, mobile, ma7ini etc.). "lan7eele se reazem4 pe pere6ii portan6i sau pe grinzilesceletului de rezuisten64. #le se pot reliza din beton armat monolit sau prefabricat, grinzimetalice sau din lemn 7i uneori din bol6i de c4r4mid4.

P&a;,,&, ( ,/- a+a/pot fi alc4tuite fie numai dintr-o plac4 plan4, fie dintr-oplac4 cu grinzi, nervuri sau grinzi 7i nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). #le pot fi marcate5n dou4 moduri: din beton armat turnat pe loc 5n cofra!e (monolit), odat4 cu turnarea

sceletului de beton armat 7i din f87ii sau panouri mari prefabricate din beton armat sauprecomprimat, montate pe elemente portante.P&a;,,&, ,/a&(*, se e*ecut4 din grinzi din o6el profilat, a7ezate distan6at 7i

rezemate pe elementele de sus6inere (zidurile sau grinzile sceletului). 9n spa6iul dintregrinzile metalice, ca elemente de sus6inere se pot folosi: pl4ci de beton armat turnate 5ncofra!e, pl4ci prefabricate din beton armat, corpuri de umplutur4 ceramice sau de beton,bol6i7oare e*ecutate din zid4rie de c4r4mid4 sau de beton etc.

&a;,,&, , &, sunt alc4tuite din grinzi de lemn ale c4ror capete reazem4 peelemente portante (ziduri de c4r4mid4 sau de blocuri mici). "este grinzi se monteaz4pardoseala din du7umele simple, din parcet b4tut pe du7umea oarb4 etc. 9ntre grinzi see*ecut4 o umplutur4 de moloz sau nisip uscat pe o astereal4 de sc8ndur4 pe 7ipci b4tute 5n

cuie pe laturile grinzilor. &ub grinzi se e*ecut4 tavanul de tencuial4 pe 7ipci 7i trestie sauplas4 de rabi6, din sc8nduri geluite 7i profilate etc. "lan7eele de lemn se e*ecut4 dn ce 5n cemai rar 7i numai la case de locuit, construc6ii agrozootenice 7i altele de mic4 importan64.

C.1.5 S*


11/109


12/109

&unt lucr4ri care se e*ecut4 la interiorul 7i e*teriorul cl4dirilor la care pere6ii se5mbrac4 cu tencuieli sau placa!e iar tavanele cu tencuieli; uneori, pere6ii se e*ecut4 dinc4r4mid4 aparent4, elimin8ndu-se tencuiala sau placarea .

"ere6ii ai c4ror fe6e trebuie s4 fie rezisten6i la uzur4 se 5mbrac4 cu placa!e demarmur4, piatr4, mozaic, gresie, faian64 etc. 9n b4i, buc4t4rii, @.C.-uri etc. unde pere6iitrbuie s4 se spele u7or, se e*ecut4 placa!e de faian64, sticl4, material plastic, ori vopsitorii 5nulei.

a pere6ii interiori se pot e*ecuta 7i 5mbr4c4min6i de lemn decorative denumitelambriuri.

a e*terior, partea inferioar4 a fa6adelor (soclu) se 5mbrac4 cu tencuieli rezistente(din mortar de ciment 7i praf de piatr4 sau mosaic etc.) ori cu placa!e (piatr4, marmur4 etc).

$a6adele cl4dirilor se tencuiesc sau se placeaz4 cu c4r4mid4, pl4ci de piatr4 etc. 9n!urul ferestrelor se e*ecut4 uneori profiluri ornamentale, numite ancadramente; la partea de!os, ferestrele au spre e*terior un solbanc. &ub strea7in4 se pot e*ecuta profiluri ie7ite de lalinia fa6adei, alc4tuind 5mpreun4 corni7a.

D.3. Pa+-',&(&,

&unt lucr4ri e*ecutate pe plan7ee 7i au menirea de a permite circula6ia persoanelor.#le se e*ecut4 din diferite materiale, potrivit cu destina6ia 5nc4perilor 7i cu modul decircula6ie.

"ardoselile rigide se e*ecut4 din beton, mosaic sau pl4ci diverse de mozaic, gresieori marmur4.

"ardoselile din lemn sunt alc4tuite din du7umele, parcete sau calupuri din lemn tare.

"ardoselile speciale se e*ecut4 din linoleum, *ilolit, covoare din materiale plasticeetc.

D.4. $-p'(/-+((# 60g+


13/109

.1.I'/a&a:((&, 'a(/a+, au ca scop alimentarea cu ap4 a cl4dirii (aducerea apei lalavoare, b4i etc.) 7i canalizare (scurgerea apelor 5ntrebuin6ate).

.2.I'/a&a:((&, ,&,*/+(*, sunt destinate iluminatului cl4dirilor , func6ion4riimotoarelor, ma7inilor etc. 9n aceast4 grup4 se mai cuprind instala6iile de sonerie, telefon,radio, televizor, perecum 7i posturile de transformare.

.3.I'/a&a:((&, , >*


14/109

a e*ecutarea cl4dirilor de locuit, social-culturale, administrative 7i industriale seaplic4 diverse sisteme de construc6ie 7i anume sistemele de construc6ii portante (de

sus6inere, de rezisten64).+v8nd posibilitatea de a se alerge sistemul de construc6ie, se permite 7i g4sirea unor

solu6ii de organizare a lucr4rilor 7i a unor metode de munc4 prin care s4 se asigure duratacea mai scurt4 de e*ecu6ie a lucr4rilor 7i calitatea cea mai bun4.

14

Fig..mprirea unei cldiri n plan!ri"!ntal


15/109

G.1. S('/,0& , *-'/+0*:(, ##p, 6(0+( p-+/a/,@

Caracteristica acestui sistem const4 5n orientarea zidurilor portante, ceea ceduce la urm4toarele variante ale sistemului:

-6(0+( p-+/a/, &-g(/0(a&, a# # *($ig.3) la care zidurile e*terioare longitudinale7i zidurile mediane longitudinale fiind portante , f87iile de plan7eu sau plan7eele 5ntregi sea7eaz4 pe direc6ie perpendicular4 pe aceste ziduri , pe care se reazem4;

-6(0+( p-+/a/, /+a'9,+'a&, 1 ($ig.3) 5n care caz zidurile e*terioarelongitudinale sunt neportante 7i au numai rolul de a izola cl4direa termic 7i fonic de mediule*terior, iar zidurile mediane longitudinale, de asemenea, au numai rolul de pere6idesp4r6itori; f87iile de plan7eu sau plan7eele 5ntregi se a7eaz4 pe direc6ia perpendicular4 pezidurile transversale, pe care se reazem4;

6(0+(&, p-+/a/, p,a,&, (+,*:((, la care 5nc4perilese formeaz4 5ntre zidurile portantelongitudinale 7i cele transversale;f87iile de plan7eu pot fi a7ezate pe

oricare din cele dou4 direc6ii, iarplan7eele 5ntregi pot fi rezemate petoate laturile, deoarece pe ambeledirec6ii zidurile sunt portante;

-6(0+( /+a'9,+'a&, ;( 6(0+(,(a, &-g(/0(a&, p-+/a/,, 5ncare caz zidurile longitudinalee*terioare sunt portante 7i au numairolul de a izola cl4direa termic 7ifonic de mediul e*terior; f87iile deplan7eu se a7eaz4 pe direc6ia

longitudinal4, rezem8nd pe zidurileportante transversale, iar plan7eele5ntregi pot fi a7ezate pe trei ziduriportante.

a cl4dirile cu 5n4l6imea p8n4la niveleuri, zidurile portante pot fie*ecutate din zid4rie de c4r4mid4,din blocuri mici ceramice sau dinbeton.

a cl4dirile cu mai mult de nivele, pere6ii portan6i se e*ecut4 din

beton turnat 5n cofra!e de inventaralunec4toare (glisante) ori dinpanouri prefabricate.

G.2. S('/,0& , *-'/+0*:(, ##p, '*7,&,/ , ,/- a+a/@?

&tructura portant4 a cl4dirii 5n acest sistem se compune din st8lpi, grinzi 7i plan7ee.&istemul se nume7te ,,pe cadre de beton armat. #l se aplic4 la cl4dirile care au mai mult de niveluri.

&t8lpii, grinzile 7i plan7eele pot fi e*ecutate fie monolit, adic4 e*ecutate pe loc 5ncofra!e de inventar, fie din elemente prefabricate, care se monteaz4 7i se 5mbin4 la 7antier .

15

Fig.#.$ldire cu %c&elet de 'et!n armat %aumetalic:

1-fundaii; 2-!"lpi interiori# 3-!t"lpi e$teriori; 4-%rin&i# 5-%rin&i principale; 6-%rin&i de planeu# 7-

perei e$teriori de umplutur; 8-perei de!pritoriae&ai pe planeu.


16/109

#lementele prefabricate pot fi: st8lpi, grinzi sau cadre 5ntregi 7i f87ii sau panouri deplan7eu.

9ntre cadre, pere6ii se e*ecut4 din zid4rie de c4r4mid4, blocuri ceramice, beton u7or,precum 7i din panouri mari. "ere6ii desp4r6itori se pot e*ecuta din pl4ci de ipsos, beton u7or,pl4ci fibrolemnoase etc.

+ceea7i structur4 se poate e*ecuta pe scelet metalic, 5n care caz cadrele (st8lpii 7igrinzile), uneori 7i plan7eele, sunt alc4tuite din elemente metalice.

G.3.S('/,0& , *-'/+0*:(, ##( pa-0+(a+(@;

#ste unul din cele mai folosite sisteme dee*ecu6ie a cl4dirilor de locuit. "anourile mari seprefabric4 pe cale industrial4, iar transportul,ridicarea 7i montarea lor se e*ecut4 mecanizat.

Deoarece panourile mari de pere6i audimensiunile unei camere, alc4tuirea 5nc4perilor se

face u7or prin 5mbinarea panourilor de pere6ie*teriori cu cele de pere6i interiori."ere6ii portan6i din panouri mari se

monteaz4 5n dou4 variante:-pere6ii portan6i pe ambele direc6ii,

c8nd to6i pere6ii interiori 7i e*teriori fiind portan6i,f87iile de plan7eu pot fi a7ezate pe orice direc6ie,rezem8nd pe oricare perete, iar panourile mari deplan7eu pot rezema pe 3 pere6i;

-pere6i transversali 7i pere6i mediani-portan6i, 5n care caz pere6ii e*teriori sunt neportan6i; f87iile de plan7eu reazem4 pe pere6ii

transversali, iar panourile mari de plan7eu pot rezema pe pere6ii transversali 7i pe peretelemedian.

G.4. S('/,0& , *-'/+0*:(, ##( ,&,,/, 'pa:(a&, p+,)a+(*a/,@;

#lementul spa6ial poate fi o camer4, o camer4 cu ane*e, dou4 camere, un grupsanitar (baie, @.C.) etc. +cest sistem prezint4 avanta!ul de a scurta cel mai mult duratalucr4rilor pe 7antier, deoarece elementele spa6iale se prefabric4 5n fabrici prin moduleindustriale 7i sunt aduse 7i montate pe 7antier, gata finisate. 9n modul acesta , se realizeaz4un grad de mecanizare 5nalt 7i 5n acela7i timp se reduce consumul de materiale 7i pre6ul decost al cl4dirilor. +cest sistem de construc6ie a 5nceput s4 se aplice din ce 5n ce mai mult.

G.5.S('/,0& , *-'/+0*:(, ##*0 ,/a8, +((*a/,@;

"otrivit acestui sistem, 5nt8i se monteaz4 st8lpii prefabrica6i din beton armat saumetal, iar apoi la parter se e*ecut4 din beton armat toate plan7eele cl4dirii suprapuse 5npacete (5ntre ele se a7eaz4 8rtie, nisip etc. care 5mpiedic4 lipirea plan7eelor unul de altu)."e plan7eul superior se e*ecut4 terasa sau acoperi7ul, dup4 care, cu a!utorul unor vinciuri(prese) idraulice montate pe capul st8lpilor, plan7eul este ridicat la nivelul necesar."lan7eele au g4uri cu gulere metalice care permit at8t lunecarea lor de-a lungul st8lpilor c8t7i fi*area lor de st8lpi. "e plan7eul urm4tor se monteaz4 pere6ii din panouri, pardoselile,t8mpl4ria 7i se e*ecut4 finisa!ele, dup4 care plan7eul cu eta!ul finisat se ridic4 la nivelul

16

Fig.(.$ldire e)ecutatdin pan!uri mari din 'et!n


17/109

necesar. 9n acela7i mod se procedeaz4 cu toate plan7eele, respectiv cu toate eta!ele,mont8ndu-se 7i toate instala6iile necesare.

+vanta!ele principale oferite de folosirea acestui sistem, sunt urm4toarele: selucreaz4 numai la nivelul solului, se elimin4 cofra!ele, e7afoda!ele 7i scelele, precum 7iutila!ele grele de ridicat care ocup4 spa6ii mari, iar durata e*ecu6iei se reduce sim6itor.

STABILIREA TIPURILOR I CANTITILOR DE MATERIALE

A.Ma/,+(a&, 0/(&(6a/, &a &0*+


18/109

9n general agregatele se m4soar4 prin calcularea volumului la figur4, la siloz, laautocamion sau la vagon. ?n autocamion de tei tone con6ine circa 2 m iar un vagon de1B t con6ine circa magregat.

Ealastul este amestecul natural de nisip 7i pietri7, componen6a granula6iei fiindvariabil4. Ealastul de bun4 calitate con6ine granule 5ntre B,2- mm 5n propor6ie de 1F dincantitatea total4 iar m4rimea granulelor s4 nu dep47easc4 B mm.

a prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granula6ia p8n4 la B mm."entru betoane armate se utilizeaz4 agregate cu granula6ia p8n4 la 1 mm.

A.2.P(a/+a a/0+a&< p,/+0 *-'/+0*:((=

A.2.1.P(a/+a ,p+,&0*+a/


19/109

C4r4mizile se pot fabrica : a0an care caz se ob6ine o c4r4mid4 de m8n4, poroas4 7i de rezisten64

redus4 ce se folose7te mai putin; ,*a(*, ob6in8ndu-se o c4r4mid4 presat4, cu porozitate redus4 7i rezisten64

mare, foarte folosit4 la lucr4rile de construc6ii.

$azele de urmat la fabricarea c4r4mizilor sunt urm4toarele: e*tragerea argilei din carier4 7i depozitarea ei 5n aer libet 5nstraturi cu grosimea de circa 1,BB m e*pus4 intemperiilor cel pu6in o iarn4, lucru care vaduce la f4rmi6area particulelor argilei ceea ce va permite o omogenizare c8t mai bun4;

prepararea pastei const4 5n amestecarea argilei cu nisip 7i cualte materiale pentru 5mbun4t46irea caracteristicilor argilei, precum 7i cu apa necesar4omogeniz4rii 7i ob6inerii plasticit46ii corespunz4toare. "asta argiloas4 rezultat4 5n urmamala*4rii, va fi fasonat4 5n c4r4mizi.

fasonarea c4r4mizilor se poate face :-a0a& cu a!utorul unor tipare;,*a(*cu a!utorul unui mecanism elicoidal care

preseaz4 pasta argiloas4 printr-o filier4 care are forma 7i dimensiunile c4r4mizilor. Din filier4iese blocul continuu fasonat din past4, care este t4iat pe cale automat4 la dimensiunilec4r4mizii;

uscarea c4r4mizilor const4 5n a7ezarea acestora pe ariade uscare, sub 7oproane urm8nd procedeul natural de uscare , sau sunt supuse procesuluifor6at de uscare 5n usc4torii speciale.

+rderea c4r4mizilor de m8n4 se face de obicei 5n cuptoare de c8mp iar c4r4mizilepresate se ard 5n cuptoare industriale la temperaturi de circa GBBBC.

B.2.T(p0+( , *


20/109

9n tabelul 1 sunt date dimensiunile c4r4mizilor pline presate pe cale umed4:

/abel 1/ip Dimensiunea c4r4mizii

mm+bateri limit4mm

/oleran6eadmisibile lac4r4mizile dinacela6i lot mm

egative "ozitive

ungimea l 23B - J 1B

46imea b 11 - J3 G

9n4l6imea (groimea) - J

II ungimea l 23B - J 1B

46imea b 11 - J3

9n4l6imea (groimea) II -3 J3

"entru o bun4 zid4rie, c4r4mizile trebuie s4 aib4 urm4toarele caracteristici:-s4 prezinte o structur4 omogen4 adic4 5n sp4rtur4 c4r4mida s4 aib4 o granula6ie

fin4, o porozitate redus4, f4r4 cr4p4turi sau goluri, 7i o culoare uniform4;-s4 nu con6in4 granule de var mai mari de 2 mm care sub influien6a apei, se pot umfla

duc8nd la distrugerea c4r4mizii, s4 nu con6in4 alte substan6e care s4 apar4 ulterior pe pere6isub form4 de pete;

-la lovirea cu ciocanul s4 aib4 un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar indicae*isten6a cr4p4turilor sau o ardere incomplet4;

-s4 se poat4 ciopli u7or, la lovirea cu ciocanul s4 se sparg4 dup4 suprafe6e plane;-s4 fie respectate dimensiunile standard;-s4 reziste la compresiune, la uzur4 7i la ac6iunea agen6ilor e*terni;

Dup4 aspectul e*terior, c4r4mizile pline se sorteaz4 5n trei calit46i conform tabel 2: /abel 2

Caracteristica Condi6iile de admisibilitateCalitatea + Calitatea Calitatea

1 2 3&tr8mbarea ma*im4 a muciilor7i a fe6elor (s4geata), 5n mm

3 >tirbituri la mucii, col6uri 7i fe6e:

-num4rul-dimensiunea ma*im4, 5n mm

2 fe6e v4zutef4r4 7tirbituri; pecelelalte fe6e:1

1B

1

22Cr4p4turi: u se admit

cr4p4turi vizibile"4trunse pefa6a de a7ezare

20


21/109

-num4rul ma*im-lungimea ma*im4, 5n mm

cu ociul liber,pe fe6ele v4zute

122

23B

C4r4mizi insuficient de arse,ma*imum, 5n H u se admit C4r4mizi nearse u se admitKum4t46i de c4r4mizi,ma*imum,5n H u se admit I'ranulele de nisip sau altecorpuri str4ine 5n c4r4mizi cudimensiuni ma*ime de , 5n mm 'ranule de var 5n c4r4mizi arse u se admit &e admit 5n m4rime 7i propor6ii astfel

ca s4 nu produc4 deteriorarea prinumflarea granulelor de var dinc4r4mizile arse, mai mari dec8t cele

admise 5n acest tabel, dup45ncercarea la umezire a c4r4mizilor&unetul la lovirea c4r4mizilorarse cu un ciocan

Clar, cu timbru aproapemetalic

u se standardizeaz4

+bsorb6ia de ap4, 5n H La*.1I Lin.Iezisten6a la 5nge6-dezge6 &4 reziste la 1

cicluriu se standardizeaz4

ezisten6a la 5nge6-dezge6 &4 reziste la 1cicluri

u se standardizeaz4

#florescen6a u se admit &e admit 5n m4sura 5n care nu suntd4un4toare

Culoarea C8t maiuniform4 5ntr-unlot

u se standardizeaz4

#ste interzis4 5nc4rcarea 7i transportul c4r4mizilor 5n vrac (5n gr4mad4), ca 7idesc4rcarea prin aruncare.

B.2.2.C


22/109

/able /ipul c4r4mizii Dimensiunile 7i abaterile limit4, mm

ungimea 46imea 'rosimea

'.0.L. 1GNG J31GB O

GB (P) II (P)

'.0.".23N11,

J323B O

11 (P3) II (P)

'.0.".23,N23

J323 O

J323B O

J31I O

'.0.". 2GN13 J32GB O

13B (P3)

(P)II (P)

'.0.". 2GN23 J32GB F"

23B (P3) II (P)

9n $ig. sunt ar4tate c8teva modalit46i de depozitare a c4r4mizilor:

9n $ig.3 sunt prezentatec8teva tipuri de c4r4mizi cug4uri verticale:

22

Fig.3.E)emple de dep!"itare acrmi"il!r :

a-'n !ti(e cu c"te 200 crmi&i

)12 r"nduri $ 16 crmi&i * 8rmi&i+;

b-'n !ti(e cu c"te 250 crmi&i)15 r"nduri $ 16 crmi&i * 10

rmi&i+;


23/109

"entru o despicare c8t mai u7oar4 a c4r4mizilor, unele tipuri sunt prev4zute cut4ieturi par6iale ($ig.3-f). C4r4mizile cu l46ime peste 13B mm sunt prev4zute cu una saudou4 g4uri de apucare ($ig.3-d 7i f).

Din aceast4 categorie de c4r4mizi fac parte 7ic4r4mizile celulare ($ig.) prev4zute cu g4uri p4trate culatura de 1 cm, aran!ate pe 7iruri cu c8te 11 g4uri.

A alt4categorie dec4r4mizi dinaceast4 grup4

sunt cele cu deg4uri verticale($ig.) la caresuprafa6agolurilor este de 2BH din suprfa6a c4r4mizii. 9n $ig. sunt prezentate alte dou4 tipuri dec4r4mizi la care suprafa6a golurilor reprezint4 BH

din suprafa6a de a7ezare a c4r4mizii.

23

Fig..$rmi"i gurite cu guri *erticale:a-crmid tip ,.. 24$11#5 cu %uri rotunde; b- crmid tip ,../. 19$9; c-idem cu %urio(ale; d- crmid tip ,... 24#5$24; e- crmid tip ,...29$14; f- crmid tip ,...

29$24.

Fig.(.$rmida u 33 guri *erticale.

Fig. #.$rmida celular.


24/109

Ca avanta! a folosirii c4r4mizilor g4urite, comparativ cu cele pline,

este faptul c4 se face o economie de material de 1H.#le sunt mai u7oare pe aceea7i

unitate de volum, sc4z8nd celtuielile de manipulare 7i transport.nc4rcarea c4r4mizilor 5n mi!loacele de transport nu se va face prin aruncare.B.2.3. C


25/109


26/109

&e folosesc la e*ecutarea placa!elor interioare 7i e*terioare 7i se fabric4 5nurm4toarele formate (/abelul ). /abelul

$ormatul ungimea Lmm

46imea lmm

'rosimea gmm

Dreptungiulare11 B B11 II B1GB II B1GB II 2

Col6are11 (1GB) B (II:G) B12F11 B (II) B2BF11 B (II) B

-p&


27/109

"rin prefabricate se 5n6eleg acele produse gata confec6ionate prin mi!loace mecanice,de atelier sau 5n fabrici urm8nd ca pe 7antier s4 se fac4 numai montarea lor.

C.1. P+,)a+(*a/, ( ,/- ?

&e ob6in prin prin prelucrarea industrial4 a betonului.Laterialele prefabricate utilizate 5n zid4rie sunt: blocurile mici din beton cu agregate

u7oare, precum 7i blocurile mici 7i pl4ci din beton celular autoclavizat (E.C.+.).

C.1.1. Elocurile mici din beton cu agregate u7oare;

9n componen6a acestor blocuri intr4 : scoria bazaltic4, sp4rturi ceramice, zgur4e*pandat4, granulit neconcasat sau concasat, diatomit.

+u form4 de paralelipiped dreptungic cu mucii drepte 7i fe6e plane 7i pot fi plinesau cu goluri (c8nd volumul total al golurilor dep47e7te 1H din volumul blocului). 'olurilesunt dispuse 5n sens perpendicular fa64 de suprafa6a lor de a7ezare7i 5ncise pe p4r6i.

&e produc formate principale 7i sunt prezentate 5n tabelul ;

Ta,&0& "L0g(,

L


28/109

Eetonul celular autoclavizat, denumit 7i gazbeton, este o piatr4 artificial4 preparat4fie din nisip, ciment 7i var, fie din cenu74 de termocentral4, gips 7i var cu adaos de pulberede aluminiu 7i un detergent.

+ceste blocuri au o form4 paralelipipedic4; au mucii drepte 7i fe6e plane iar structuraeste poroas4 7i m4runt4.

9n tabelul I sunt prezentate sortimentele de EC+: /abelul I

$abrica &ortimentul ungimeamm

46imeamm

9n4l6imea(grosimea)mm

Doice7ti7iLilitari

Elocuri 3GB 23B 1GB"l4ci 3GB 23B 12"l4ci 3GB 23B

Craiova

Elocuri GB 23B 2BBElocuri GB 23B 2BB"l4ci GB 23B 12"l4ci GB 23B 1BB

"l4ci GB 23B 1

1)&e va folosi numai ca pl4ci termoizolante:Dup4 aspectul e*terior, blocurile din EC+ se sorteaz4 5n dou4 calit46i: calitatea + 7i

calitatea .* '/(9,.&e interzice 5nc4rcarea sau desc4rcarea acestor materiale prin aruncare sau

basculare.Depozitarea 5n 7antier se face 5n stive, a7ezate pe platforme asigurate 5mpotriva

umidit46ii prin acoperire cu prelate sau folie din plastic; pl4cile se depoziteaz4 pe cant pentru

a 5mpiedica spargerea acestora.

C.1../uburi 7i blocuri pentru canale individuale de fum 7i de ventila6ie&unt confec6ionate din argil4 ars4 sau beton 7i se folosesc la e*ecutarea canalelor

co7urilor. 9n $ig.11 7i tabelul G, sunt prezentate c8teva tipuri de tuburi 7i blocuri pentrucanale.

Ta,&0& /ipul tubului ungimea

mm46imeamm

9n4l6imeamm

'rosimeaperetelui

mmT00+( ( a+g(&ablonul alunec4 pe doi cusaci sau dulapi folosi6i ca gida!e,fi*a6i la o distan64 de circa - cm, simetric de o parte 7i de alta a coloanei 7i paralelcu generatoarea respectiva (fig. , d).

$ig.. E,*0/a+,a g+00&0( &a

/,*0(,&( *0 -+/a+ , (p'-':

a nivelarea grundului tavanelor curbe cudreptare cu latura curb4 (f87ii dup4generatoare) ; b nivelarea grundului tavanelorcurbe cu dreptare obi7nuite (f87ii dup4 curbur4) ;c, d aplicarea grundului pe coloane (c- cudreptarul ; d- cu 7ablonul 7i cu gida!eindependente) ; 1-dreptar curb ; 2-f87ii drepte degidare din ipsos ; - f87ii curbe din ipsos pentrugida! ; 3- coloan4 ; - grund cu mortar din ipsos ;

- 7ablon de lemn pentru inele ;- inel de ipsos ;I- 7ablon pentru tras grundul 7i fa6a v4zut4 ; G-

gida!e independente.

B.4.E,*0/a+,a g&,/0&0( , (p'-'?

'letul de ipsos este acel strat sub6ire de 1- mm grosime de past4 de ipsoscare se aplic4 pe suprafa6a grundului pentru a se realiza o suprafa64 perfect neteda7i plan4, care s4 constitue la r8ndul s4u stratul-suport pentru aplicarea unei zugr4velisau vopsitorii de calitate superioar4.

'letul de ipsos, se aplic4 pe suprafe6ele grunduite 7i dri7cuite e*ecutate cumortar de ciment cu var, de ipsos cu var sau de ipsos.

C8nd gletul se aplic4 pe un grund de mortar din ciment cu past4 de ipsos seintroduce o cantitate de lapte de var, 5n vederea ob6inerii unei adere6e mai bune 5ntrecele dou4 straturi.

Dac4 grundul este uscat, 5nainte de aplicarea gletului, se ud4 pentru a nuabsorbi apa din past4 ceea ce ar mic7ora plasticitatea acesteia, 5ngreu8nd opera6iilede prelucrare, sl4bind rezisten6a stratului de glet 7i aderen6a lui la suprafa6a suport./otodat4, varul introdus 5nt8rzie 5nceputul prizei ipsosului 7i 5i reduce coeficientul dedilatare la uscare.

a e*ecutarea lucr4rilor obi7nuite de glet pe pere6i 7i tavane, mucia de

racordare a acestora se prelucreaz4 odat4 cu gletul fie printr-o scaf4, fie 5n ungidrept.

97


98/109

C8nd gletul se aplic4 5n 5nc4peri la care se cere realizarea unui finisa!deosebit, atunci racordarea tavanului cu pere6ii se poate e*ecuta, dup4 prevederileplanului de aritectur4, 5n ungi drept, cu scaf4, cu nut sau cu profiluri de ipsos. 9nacest caz se e*ecut4 5n primul r8nd racordarea respectiv4 7i dup4 aceea se aplicagletul, av8nd ca repere de planeitate marginea elementului racord4rii at8t la tavane

c8t 7i la pere6i.'letul de ipsos se e*ecut4 prin 5ntinderea 7i netezirea pastei de ipsos cugletul metalic. "asta de ipsos sau ipsos cu var se aplic4 5n felul urm4tor: se pune ocantitate pe gletul metalic 7i se 5ntinde pe tavan sau pe pere6i, ap4s8nd cu o mucie:pe suprafa6a grundului, astfel ca s4 se acopere toate neregularit46ile acestuia.

'letul se aplic4 pe por6iuni p8n4 la 1 mp, pentru ca s4 poat4 fi netezite 5naintede 5nt4rirea pastei de ipsos.

etezirea se e*ecut4 cu acela7i glet, imediat dup4 aplicarea pastei. 'letul se6ine aproape perpendicular pe suprafa6a care se lucreaz4, manevr8ndu-se 5nainte 7i5napoi cu o oarecare 5nclinare, 5n raport cu direc6ia mi7c4rii, apoi perpendicular 7iciar diagonal, dac4 este cazul. $iecare por6iune trebuie s4 fie lucrat4 repede din

dou4 cel mult trei treceri, p8n4 ce pasta de glet nu-7i pierde plasticitatea.'rosimea stratului de glet, de 1- mm, se ob6ine, prin dou4 trei aplic4ri 7i

nivel4ri succesive ale pastei de ipsos, verific8ndu-se de fiecare dat4 planeitatea cudreptarul metalic. &uprafa6a ob6inut4 trebuie s4 fie perfect neted4 la pip4it,eventualele asperit46i se cur464 prin 7lefuire. acor4rile cu por6iunile e*ecutateanterior se cur464 prin 7lefuire, p8n4 c8nd nu se mai simte nici o asperitate lafrecarea cu dosul palmei.

"laneitatea suprafe6ei gletului se verific4, de obicei, cu dreptare metalice.Luciile nu trebuie s4 prezinte curburi sau fr8nturi, iar profilul lor (viu sau rotun!it),trebuie s4 corespund4 detaliilor de e*ecu6ie.

"entru efectuarea unei verific4ri minu6ioase a planeit46ii se folose7te luminaunei l4mpi electrice, preferaibil fluorescent4, care apropiat4 de suprafa6a gletuit4pune 5n eviden64 cele mai mici denivelari. 9n acest scop se recomand4 ca e*ecu6iagletului s4 se fac4 la aceea7i lumina puternica.

"e suprafe6e curbe, far4 profiluri, gletul se e*ecut4 5n acela7i mod ca 7igrundul.

Ca&(/a/,a &0*+


99/109

%id4ria de c4r4mid4 d4 rezultate bune 7i c8nd se folose7te 5ntre st8lpii de betonarmat sau metalici.

%id4ria din c4r4mid4 prezint4 o serie de caracteristici tenice care satisfaccerin6ele cl4dirilor cum ar fi:

rezisten6a la 5nc4rcarea vetical4 7i la presiunea v8ntului; rezistn6a termic4 dat4 de pere6ii buni izolatori termici; izolare bun4 contra infiltr4rilor precipita6iilor atmosferice 7i a vaporilor de

ap4; izolare fonic4 adecvat4.

%idurile din c4r4mid4 prezint4 aceste caracteristici tenice f4r4 a finecesar ca la panourile prefabricate s4 fie luate m4suri destul de complicate 5nscopul monolitiz4rii 7i etan74rii rosturilor, alc4tuirea pere6ilor e*teriori din diferitestraturi pentru a se asigura izolarea termic4, fonic4 7i protec6ia contra infiltr4rilor devapori 7i ciar de ap4 etc.

L4surile care se iau la e*ecutarea zidurilor din c4r4mid4:

e*ecutarea unei zid4rii de o grosime mai mare pentruob6inerea unei rezisten6e mai mari de e*emplu, la parterele care au de suportat eta!e; e*ecutarea pere6ilor din c4r4mid4 g4urit4 ( care este mai

u7oar4) deoarece nu e*ercit4 presiuni prea mari pe zid4ria nivelurilor inferioare saupe plan7ee la pere6ii desp4r6itori 7i spore7te capacitatea de izolare termic4 a zid4rieipere6ilor desp4r6itori.

"entru ca durata de via64 a unei cl4diri s4 fie foarte mare, trebuie ca pe l8ng4materialele de bun4 calitate ce se folosesc 7i e*ecu6ia s4 fie irepro7abil4. Calitateae*ecu6iei zidurilor din c4r4mid4 depinde de a7ezarea 5n pozi6ie corect4 a fiec4reic4r4mizi at8t pe l46ime c8t 7i pe lungime. +ceasta este una din condi6iilefundamentale pentru a ob6ine o zid4rie de calitate 5n special la pere6ii portan6i 7i 7i cei

e*teriori.De asemenea, o opera6ie important4 la e*ecutarea zid4riei este 7i modul de

umplere cu mortar a rosturilor dintre c4r4mizi precum 7i a modului de a7ezare ac4r4mizilor.

Calitatea zid4riei condi6ioneaz4 capacitatea de rezisten64 7i stabilitatea 5ntregiicl4dirii la presiunea v8ntului 7i la efectele cutremurelor 5n regiunile cu grad seismicridicat.

9n urma cercet4rilor antiseismice la cl4diri, s-a a!uns la urm4toarele rezultate: cl4dirile cu un nivel, din zid4rie de c4r4mid4 nears4

(nerezistent4), cu plan7ee din lemn (insuficient legate orizontal), la care calitatea

lucr4rilor a fost mediocr4, au suferit degrad4ri mari, 5n special cr4p4turi verticale; cl4dirile cu dou4 niveluri, din zid4rie de c4r4mid4 plin4 7iplan7ee de beton armat, f4r4 a se da aten6ia cuvenit4 m4surilor antiseismice deleg4tur4 7i rigidizare, iar calitatea lucr4rilor fiind tot mediocr4, au suferit degrad4rimari 5n toate direc6iile 7i la toate nivelurile;

cl4dirile cu trei niveluri e*ecutate bine, de calitate bun, dinzid4rie de c4r4mid4 plin4, av8nd plan7ee din f87ii 7i fiind prev4zute cu m4suriantiseismice (leg4turi), au suportat bine cutremurele;

cl4dirile cu patru niveluri e*ecutate din zid4rie de c4r4mid4

99


100/109

cu plan7ee de beton armat, neprev4zute cu m4suri antiseismice speciale, dar la carecalitatea lucr4rilor a fost foarte bun4, nu au avut nici un fel de degrad4ri.

&-a tras concluzia c4 5n ceea ce prive7te durabilitatea lucr4rilor dezid4rie la sarcini normale, la presiunea v8ntului 7i la efecteleoscila6iilor provocate de cutremure, condi6ia principal4 este

calitatea irepro7abil4 a lucr4rilor.a e*ecu6ia zid4riei se vor respecta 5ntocmai regulileprivind verticalitatea, orizontalitatea 7i 6es4tura zid4riei.

?rm4rirea calit46ii lucr4rilor printr-un control tenic interncontinuu, este de cea mai mare importan64 deoarece a!ut4 laevitarea gre7elilor de e*ecu6ie, previne 7i 5nl4tur4 orice fel deabatere de la prevederile proiectelor 7i de la condi6iile teniceprivind calitatea lucr4rilor, se evit4 5n acela7i timp punerea 5nlucrare a unor materiale (c4r4mizi, mortare, buiandrugi etc.) decalitate necorespunz4toare 7i 5nlesne7te luarea pe loc a m4surilorde remediere a eventualelor gre7eli, nepotriviri, abateri

dimensionale etc.Calitatea lucr4rilor de zid4rie depinde de :

calitatea mortarului; calitatea e*ecu6iei; metoda de lucru; metoda de organizare a lucr4rilor; gradul de calificare a muncitorilor care vor respecta toate prescrip6iile

tenice de e*ecu6ie;A zid4rie din c4r4mid4 care are rosturi verticale 5n continuare ($ig.1) nu va fi

suficient de rezistent4 sub o sarcin4 verical4. ostul continuu de mortar vertical, care

nu 5nt8lne7te nici o c4r4mid4, se va rupe prin forfecare deoarece mortarul este maipu6in rezistent dec8t c4r4mida.

C8nd c4r4mizile sunt 6esute precum 5n $ig.2,solicitarea la rupere este 5mpidicat4 deoarecela aceast4 solicitare rezist4 c4r4mida careacoper4 rostul inferior. Dac4 rostul este bineumplut cu mortar av8nd 7i o densitate foartebun4, va da na7tere la ozid4rie rezistent4. Dac4rosturile nu sunt bineumplute, zid4ria nu va fiat8t de rezistent4.Deteriorarea zid4riei areloc 7i 5n cazul 5n

care se folosesc c4r4mizi str8mbe sau5ncovoiate ($ig.,a,b).

C5nd 5nc4rc4rile din plan7ee 7ipere6ii eta!elor superioare se aplic4 uniform pe pere6ii dinzid4rie de c4r4mid4, aceste 5nc4rc4ri, care lucreaz4 subform4 de presiuni, se transmit tot uniform la zid4riainterioar4 a pere6ilor.

C8nd o 5nc4rcare se aplic4 local (cazulgrinzilor care reazem4 cu capetele pe pere6ii portan6i)atunci transmiterea presiunii prin r8ndurile de c4r4mizi se

100

Fig.1. 4uperea"idriei cu r!%turi

*erticale

Fig.2. 4uperea "idriei prinr!%turi e%ute.

i%.3.?uperea &idriei dincrmi&i !tr"mbe !au 'nco(oiate


101/109

face 5n trepte ($ig. 3), suprafa6a de transmitere a presiunii pe lungimea peretelui sem4re7te 5n ambele p4r6i. 9n acest caz, au loc dou4 fenomene:

rezisten6a la forfecare a rosturilor limiteaz4 pe fiecare r8ndsuprafa6a de transmitere a eforturilor;

reducerea presiunii pe r8ndurile de c4r4mid4.

C8nd zid4ria este bine 7i uniform lucrat4, uneori, a7a cum se vede5n $ig. 3, ultimul r8nd de c4r4mizi prime7te o 5nc4rcare at8t de mic4 5nc8t o poatesuporta f4r4 a mai fi necesar ca zid4ria peste un gol s4 fie sus6inut4 de buiandrugi.

osturile trebuie s4 fie 6esute cu o acoperire de cel pu6in < c4r4mid4, adic4rosturile s4 cad4 pe plinuri la cel pu6in < c4r4mid4. 9n ma!oritatea cazurilor 6eserile sefac la = c4r4mid4. Yeserile se vor face cu foarte mare e*actitate deoarece altfel,transmiterea 5nc4rc4rilor nu se va face uniform, ceea ce va duce la apari6ia fisurilor,cr4p4turilor 7i a strivirilor de c4r4mizi.

Yeserea zid4riei trebuie s4 se realizeze nu numai pe lungimea pere6ilor ci 7i pel46imea acestora, de aceea, la 5nceperea zid4riei se a7az4 5nt8i o frac6iune dec4r4mid4 ( = , W ) bine 7i e*act t4iat4, pe lungime sau l46ime, dup4 care a7ezarea sepoate face respect8nd 6eserea corespunz4toare.

&e va c4uta ca rosturile de la primul r8nd s4 fie acoperite de plinurile r8nduluisuperior. ealizarea leg4turii 5ntre c4r4mizi 7i 5ntre r8nduri, d4 zid4riei caracterul demonolit, form8nd un singur corp care rezist4 bine la toate solicit4rile date de5nc4rc4ri.

Yeserea c4r4mizilor pe toate r8ndurile 7i pe ambele direc6ii asigur4rezisten6a zid4riei de c4r4mid4 av8nd grosimea de = ; 1; 1= 7i 2 cr4rmizi, careeste de obicei zid4rie portant4: 9n cazul 5n care leg4tura pe r8nduri nu serealizeaz4, zid4ria se deformeaz4 5n grosime a7a cum se prezint4 5n $ig. ceeace prezint4 un pericol deosebit. 9n acest caz, 5ntr-un perete de c4r4mid4 av8nd

grosimea de 1 c4r4mid4, zid4ria ar lucra ca doi pere6i de= c4r4mid4 care se deformeaz4 independent7i flambeaz4 (se 5ndoaie) d4r8m8ndu-se.

9n 6ara noasr4 grosimea pere6ilor nu este mai mare de 1 = c4r4mid4 7i doar 5nregiunile de munte, zid4rie de 2 c4r4mizi.

Calitatea zid4riei este condi6ionat4 7i de m4surile care se iau la 5ntreruperealucrului (pauza de mas4, repausul peste noapte etc.). 5n aceste cazuri zid4ria va fi5ntrerupt4 5n trepte, zidirea relu8nduse tot 5n trepte, 5n acest fel ob6in8ndu-se oleg4tur4 bun4 rezult8nd o zid4rie continu4.

C8nd zid4ria este 5ntrerupt4 pentru montarea corfa!elor pentru turnareaplan7eelor, zid4ria va fi acoperit4 cu sc8nduri sau cu folie din plastic pentru a fi ferit4

de ar7i6a soarelui sau de efectele ploii.%id4ria de c4r4mid4 care se e*ecut4 dup4 turnarea elementelor prefabricateprezint4 o dificultate la 5mp4narea lor cu grinzile sau cu plan7eele, e*ecut8ndu-seumplerea rostului cu mortar suficient 7i eventual cu clo6uri de c4r4mid4 sau din 6igl4pentru a se asigura pere6ilor rezisten64 7i stabilitatea.

Arganizarea muncii la astfel de lucr4ri, se bazeaz4 pe c8teva principiifundamentale:

organizarea procesului de lucru dup4 cele mai bune metode; diviziunea muncii 7i cooperare 5n munc4; realizarea condi6iilor celor mai bune pentru desf47urarea muncii

(aprovizionarea cu materiale, scule, dispozitive 7i utila!e mecanizate) 7i aducereafor6ei de munc4 ca num4r de muncitori 7i categorii de calificare.

101

Fig.. 5ran%miterea uneincrcri c!ncentrate prin

rndurile de crmi"i.

(g. 5. D,)-+a+,a 6(


102/109

#lementele necesare pentru organizarea lucr4rilor 5n scopul realez4rii uneicalit46i superioare a lucr4rilor sunt urm4toarele:

natura construc6iei (sistemul ei constructiv 7i dimensiunile); frontul de lucru, sectorul de lucru 7i eta!ele

de lucru; procesul tenologic de lucru; opera6iile de lucru care

compun procesul tenologic c8t 7i fazele de lucru 7i m8nuirilenecesare.

9n baza acestor elemente se stabilesc : metodele de lucru 5n func6ie

de elementele de construc6ie care vor fi e*ecutate din zid4rie; forma6iile de lucru 7i 5mp4r6irea

sarcinilor; materialele, utila!ele 7i uneltele

necesare; locurile de munc4, zona de

depozitare a materialelor 7i zona de circula6ie;Arice metod4 de lucru s-ar alege, ea se bazeaz4 pe

organizarea e*ecu6iei 5n lan6 a m8nuirilor, fazelor, opera6iilor 7iproceselor de lucru. +ceast4 metod4 de organizare a lucr4rilor 5n lan6 (pe un lan6 saupe mai multe lan6uri), 5mpreun4 cu metodele de industrializare, cum este metodafabric4rii centralizate a mortarelor, metoda transport4rii c4r4mizilor 5n conteinere saupe palete sau altfel, a!ut4 zidarii la e*ecu6ia unor lucr4ri de bun4 calitate.

ezisten6a mortarelor condi6ioneaz4 rezisten6a la compresiune a zid4riei 7i esteinfluien6at4 de o serie de factorii cum ar fi modul de 5ntindere a mortarului pe zid.Lortarul din zid4rie transmite presiunea de la r8ndul de sus la r8ndul inferior. C8ndc4r4mida reazem4 pe mortar cu toat4 suprafa6a, mortarul va lucra numai lasolicitarea de compresiune. C8nd c4r4mida reazem4 incomplet (numai 5n c8tevapuncte), mortarul se va strivi iar c4r4mizile se vor rupe datorit4 5ncovoierii 7i forfec4riilor ($ig. ). "entru o comportare normal4 a c4r4mizilor, mortarele se vor 5ntindeuniform la aceea7i grosime.

?tilizarea materialeloe v8scoase, mic7oreaz4rezisten6a zid4riei cu 1H. ezisten6a zid4riei dec4r4mid4 se mic7oreze cu 2H 5n cazul 5n carec4r4mizile sunt a7ezate neorizontal 7i pe un pat de

mortar neuniform nivelat.9n urma studiului efectuat asupra zid4riei s-a

constatat c4 ruperea se produce 5n general prindespicarea zid4riei 5n st8lpi7orii separa6i, av8ndgrosimea cam de !um4tate de c4r4mid4. +ceast4rupere este rezultatul faptului c4 suprafe6eleorizontale ale c4r4mizilor nu sunt strict paralele, audeform4ri 7i neuniformit46i, rosturile de mortar augrosimi diferite, iar mortarul este a7ezat neuniform( $ig.).

'rosimea rosturilor nu trebuie s4 dep47easc4dimensiunile din normative. 9ncerc4rile efectuate au

102

Fig.(.=tri*irea

m!rtarului i rupereacrmi"il!r n "idriecu r!%turi neuni!rmumplute cu m!rtar.

Fig.+.4uperea crmi"il!r ide%picarea "idriei e)ecutate cucrmi"i a*nd eeleneparalele9 cu r!%turi neegale ineuni!rm umplute cu m!rtar.


103/109

ar4tat c4 grosimile rosturilor de la 1B-1 mm mic7oreaz4 rezisten6a cu 1H. osturilecu grosimea de 2B mm mic7oreaz4 rezisten6a zid4riei cu 2H. ?mplerea incomplet4a rosturilor

mic7oreaz4 rezisten6a zid4riei cu 2H 7i mai

mult.%id4ria rezist4 cel mai bine la solicitarea de compresiune centric4.

Cazuri de solicitare a zid4riei la 5ntindere, 5ncovoiere 7i forfecare

c8nd 5nc4rc4rile se aplic4 e*centric:

un st8lp se spri!in4 pe un altul cu dimensiuni mai mari 7i punctul deaplica6ie a 5nc4rc4rii nu coincide cu centrul st8lpului de de desubt;

c8nd o grind4 de beton armat spri!in4 pe margina unuist8lp;

c8nd un perete spri!in4 nea*ial pe un perete de la ete!ulinferior etc.

Din aceste motive, cazurile prezentate mai sus, vor fi evitate prin verificareatras4rii elementelor astfel ca cele superioare s4 se aplice centric pe cele inferioare.

&uprafe6ele de strivire (spri!inirea grinzilor pe pere6ii din zid4rie, spri!inireabuiandrugilor pe ziduri), trebuie astfel e*ecutate 5nc8t s4 poat4 rezista la 5ntreagasolicitare f4r4 ca rosturile de mortar sau c4r4mizile s4 se degradeze prin fisurare,cr4pare, sau rupere prin strivire. &e va urm4ri ca 5n aceste locuri de spri!in pe zid4rie,s4 se foloseasc4:

c4r4mizi perfect paralelipipedice; mortar de marc4 prescris4 superioar4; r8ndurile de c4r4id4 perfect orizontale; rosturile pline; grosimea rosturilor uniform4; mortarul din rosturi bine 5ndesat.

"roced8ndu-se corect, suprafa6a de strivire va rezista iar 5nc4rcarea se vatransmite la r8ndurile inferioare sau de o parte 7i de alta a suprafe6ei de strivire, dinr8nd 5n r8nd a7a cum s-a ar4tat 5n $ig. 3. p8n4 c8nd solicitarea mare la strivire sereduce dup4 c8tevca r8nduri de c4r4mizi la solicitarea de compresiunenormal4.

a unele elemente de construc6ie (console, br8ie sau corni7e),zid4ria poate rezista 7i la solicit4ri de 5ncovoiere 7i la forfecare, dac4este e*ecutat4 5n condi6ii corespunz4toare. 9n aceste cazuri, zid4ria see*ecut4 ca 5n $ig. I, av8nd gri!4 s4 fie alese c4r4mizi f4r4 defecte, iarmortarul s4 fie de marc4 superioar4, rosturile s4 fie pline 7i binecompactate.

ezisten6a unei zid4rii la aceste solicit4ri

este asigurat4 prin rezisten6a c4r4mizilor 7i prin gradul de adeziune a c4r4mizilorcu mortarul din rosturile

orizontale 7i verticale pentru a putea rezista lalunecarea pe rosturi. C4r4mizile vor avea fa6a

103

Fig. 8. 4uperea prinnc!*!iere i !recare


104/109


105/109

controleze modul de e*ecu6ie 7i lungimea reazemelor buiandrugilor precum 7icalitatea 7i modul de a7ezare a germelelor, prasnurilor sau a ramelor oarbe;

. a zid4ria de umplutur4 5ntre cadre de beton armat trebuie s4 secontroleze ca rostul dinte cadre 7i zid4rie s4 fie complet umplut precum 7ileg4turile speciale dintre zid4ria de umplutur4 7i cadre.

. a pere6ii desp4r6itori trebuie s4 se controlezeverticalitatea 7i planeitatea lor, leg4tura cu elementele de rezisten64 5ntre caresunt e*ecuta6i precum 7i fi*area lor 5ntre plan7ee;

. a zid4ria co7urilor 7i a canalelor de fum trebuiecontrolat 5n mod special distan6a acestora p8n4 la lemn4ria 7arpantei sau p8n4 lagrinzile de lemn ale plan7eului;

I. &e varific4 dac4 5n timpul e*ecu6iei s-au prev4zut 5nzid4rie 7an6urile 7i golurile necesare instala6iilor precum 7i rosturile de dilata6ie;

G. 9n cazul mont4rii pere6ilor, balcoanelor, plan7eelor,

sc4rilor etc. din elemente prefabricate de beton armat, se va controla 5n specialmodul 5n care acestea sunt ancorate 7i rezemate;

1B. a corni7e se va controla e*ecutarea lor corect4 pentruasigurarea stabilit46ii la r4sturnare.

11. a fa6adele de c4r4mid4 aparent4 se va controla modulde a7ezare a c4r4mizilor aparente ;

12. Controlul lucr4rilor de zid4rie se face conforminstruc6iunilor pentru verificarea calit46ii lucr4rilor de construc6ii monta!;

1. "entru a se ob6ine lucr4ri de calitate at8t 5n timpul

e*ecu6iei c8t 7i la terminarea lucr4rilor, se vor face urm4toarele verific4ri care vorfi consemnate 5n caietul de 7antier (5n special 5n cazul lucr4rilor ascunse) c8t 7i 5nprocesele verbale de recep6ie;

dimensiunile 7i calitatea materialelor; procentul de !um4t46i 7i frac6iuni de c4r4mizi care nu trebuie s4

dep47easc4 1H din num4rul de c4r4mizi; grosimea pere6ilor de c4r4mid4 netencui6i, lu8ndu-se media a

m4sur4tori cu precizie de 1 mm folosind dou4 dreptare a7ezate pefe6ele zid4riei ;

grosimea rosturilor 7i a umplerii acestora, stabilindu-se o

grosime medie pe o por6iune de 1 m de zid4rie orizontal4 7i vertical4prin sc4derea straturilor de c4r4mizi 7i ob6in8nd astfel grosimeamedie a rosturilor;

m4rimea desciderilor pentru u7i, ferestre, ni7e, goluri etc.; 6eserea zid4riei, leg4turile de col6uri 7i 5ncruci74ri; orizontalitatea straturilor de c4r4mid4 sau blocuri mici, folosind

nivela 7i rigla gradat4 de control. a cl4dirile mai lungi de B maceast4 verificare se face 7i cu aparatele de nivel;

planeitatea suprafe6elor 7i rectiliniaritatea muciilor prinaplicarea pe suprafa6a zidului a unei rigle gradate de control av8ndlungimea de cel pu6in 2 m 7i m4sur8nd intervalul dintre suprafa64sau mucie cu pecizie de 1 mm;

105


106/109


107/109


108/109

Dac4 zidarul tencuitor constat4 o consisten64 necorespunz4toare a mortaruluiva cere modificarea consisten6ei acestuia precum 7i un adaos de ciment.

9n timpul e*ecu6iei tencuielilor se verific4 planeitatea, orizontalitatea 7iverticalitatea suprafe6elor pentru ca acestea s4 nu dep47easc4 toleran6eleadmisibile date 5n tabelul .

D.2.R,*,p:(a *a&(/a/(9< a &0*+


109/109

CAPITOLUL " TEHNICA SECURITATII MUNCII

Ma'0+( , p+-/,*/(, a 0*(( 'p,*()(*, &0*+a+(&-+ , 6(a+(,

Lasurarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor trebuie e*ecutatefara ca muncitorul sa se aplece in afara , intrucat ar putea cadea peste zidulproaspat e*ecutat .

/oate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare sisa corespunda modului si conditiilor de e*ecutie ale lucrarii respective .

&culele trebuie sa fie correct fi*ate in manere , iar suprafetele loractive sa fie netede si fara asci . u trebuie folosite scule defecte saudeformate .

%idaria fiecarei portiuni verticale a peretilor se e*ecuta astfel incatnivelul ei dupa dupa fiecare noua ridicare a scelei sa fie cu circa 1 cmmai sus decat podina de lucru .

naintea de inceperea lucrului la fiecare punct de lucru trebuiecontrolate starea tuturor scelelor , utila!elor , pompelor de mortar scule etc.

n locurile unde sant carburanti se vor afisa placute avertizoare pentruinterzicerea fumatului si vor fi puse e*tinctoare pentru prevenirea incendiilor.

b. Lasuri de protectie a muncii specifice lucrarilor de armaturi pentrubetoane .

Descolacirea si indepartarea otelului pentru armature trebuie e*ecutatepe un teren de lucru separate si impre!muit . #ste interzisa tinerea cu mana abarelor mai scurte de B cm la stanta actionata cu motor .

Lontarea armaturi in grinzi sau in alte elemente se realizeaza de pe

scarile de lucru cu inaltime de cel mult B. m situate de partea laterala acofra!ului&culele folsite trebuie sa fie in perfecta stare de functionare si fara

improvizati.

Documents

Lucrator Structuri Pentru Constr