1

FUNDATIA CULTURAL UMANITARA HENRI COANDA

ORADEA

SUPORT DE CURS - UZ INTERN-

MODULUL 25

GASTROENTEROLOGIE SI

NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL II

2

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.

Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .

Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32

dinti :

- 8 incisivi

- 4 canini

- 8 premolari

- 12 molari

3

Limba este un organ musculos.

La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.

Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.

Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.

Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla

amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.

4

Esofagul este un organ musculo-membranos.

Face legatura intre faringe si stomac.

Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac.

Are o lungime de 25-30 cm.

Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia.

Are trei regiuni: cervicala, toracala, abdominala.

Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa

- musculara

- submucoasa

- mucoasa

5

Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja

gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.

Stomacul prezinta - doua fete - anterioara

- posterioara

- doua curburi - marea curbura

- mica curbura

- doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul

- pilorul, care asigura legatura cu duodenul

Subimpartirea stomacului

a) Portiunea verticala a stomacului este construita din :

- fundul stomacului, fornix sau camera de aer

- corpul stomacului

b) Portiunea orizontala formata din :

-antrul piloric

- canal piloric care se termina la orificiul piloric

Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, care

secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare pot fi :

- cardiale

6

- gastrice

- pilorice

Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta pepsinogen, acid

clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului este de rezervor in care se acumuleaza

alimentele ingerate, dar are si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric,

care este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in

mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.

Compozitia sucului gastric :

- 99% apa

- 1% - substante organice : - enzime

- mucus

- substante anorganice - acid clorhidric

- cloruri de Na, K

- fosfati de Ca, Mg

Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :

- activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru

actiunea acestora

- actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile

- stimularea evacuarea gastrica

- are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata

cu alimentele ingerate.

Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime :

- pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac

de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de

proteine rezultand peptide

7

- labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui

prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se

transforma in paracazeinat de Ca

- gelatinoza lichefiaza gelatina

- lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.

Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in

special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.

Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul gastric

care va trece in intestinul subtire unde are loc digestia propriu-zisa.

Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la valvula

ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :

- duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si enterochinaza.

Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si

sucul pancreatic

- jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.

Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are

rol in digestia grasimilor, glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei,

sarurilor minerale si vitaminelor.

Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu rectul.

8

Are lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :

- cec

- colon ascendent - de absorbtie

- colon transvers - de trecere

- colon descendent - aici se face o ultima absorbtie

o Ficat

prin secretia biliara

contine saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia grasimilor si vitaminelor solubile

pigmentii biliari dau culoare scaunului o glandele intestinale

prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si glucolitici

- absorbtia se realizeaza o slab la nivelul cavitatii bucale o la nivelul

stomacului pentru alcool si unele medicamente

9

intestinului subtire monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul subtire

intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina K In urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat in masa fecaloida

ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina

prin procesul de defecatie.

MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

- vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire - consta in

o dispensarizarea persoanelor cu risc crescut simptome nespecifice

o educarea populatiei privind igiena bucala igiena alimentatiei

o alimentatie echilibrata cantitativ calitativ

o orarul alimentatiei mese regulate

o igiena psihonervoasa servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta placuta

o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare alcolismul fumatul

MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

- urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii - se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi

MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a

invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor

ALIMENTATIA

- rol important

- fiecare boala are regimul propiu

- trebuie fractionata in cantitati mici si dese

- sa fie usor digerabile

- sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri

- bogate in vitamine

- preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate

- in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei

- alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea

asistentei

10

SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR

- prevede o urmarirea alimentatiei o pofta de mincare o inapetenta o cantitatile consumate o modul de masticatie o preferintele bolnavului o acuzele subiective legate de alimentatie o greturile o varsaturile o durerile abdominale o meteorismul o flatulenta o diareea o durata o orarul fata de alimentatia acestor simptome o calitatea scaunelor emise

- asistenta urmareste personal toate acuzele bolnavului

- parazitii intestinali eliminati de bolnav cu scaunul sau cu ocazia varsaturilor trebuie

pastrate si aratate medicului, dupa care vor fi trimise la laborator

EXPLORAREA BOLNAVILOR

- recoltarea sucurilor digestive prin sondaje - recoltarea scaunului - pregatirea bolnavilor pentru explorarea radiologica si endoscopica - in preajma explorarilor functionale se va atrage atentia bolnavilor ce este interzisa

nu numai alimentatia dar si fumatul , precum si luarea medicamentelor

- tehnica sondajelor si spalaturilor trebuie sa fie foarte bine cunoscuta atit pentru efectuarea explorarilor cit si pentru efectuarea numeroaselor procedee terapeutice

- de exemplu: o in caz de atonie gastrica sau intestinala se aplica adesea aspiratie continua

combinata cu hidratarea bolnavului

o in caz de stenoza pilorica seara inainte de culcare se goleste stomacul prin spalatura gastrica

o incontinenta continutului intestinal cere permanentizarea toaletei o ingrijirea bolnavilor cu anus artificial costituie o problema aparte o modul de evacuare al continutului intestinal depinde de locul unde a fost

abandonat tubul digestiv

anusul contra naturii efectuat dupa ileostomie evacuarea continutului intestinal fluid este continua

dupa colectomie descendenta sau sigmoidiana evacuarile au o anumita ritmicitate, scaunele fiind consistente

segmentul exteriorizat sub forma anusului contra naturii hotareste sarcinile de ingrijire

evacuarile din segmentele superioare ale tubului digestiv cu caracter continuu se ingrijesc cu pungi colectoare

11

daca anusul exteriorizeaza colonul descendent sau sigmoidian cu evacuari mai consistente si cu o oarecare ritmicitate , se poate

acoperi orificiul artificial cu leucoflex, care adera de tegumentele

din jur si poate fi indepartat la nevoie

pungile colectoare sunt de mai multe feluri

de unica folosinta

refolosibile, care dupa golire si curatare pot fi reutilizate

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

- trebuie facuta foarte punctual - se respecta orarul fata de alimentatie - fenomenele secundare trebuie semnalate medicului

o arsurile stomacale o eructatii o uscaciunea mucoaselor o tulburari vizuale

- dintre antibiotice se prefera cele cu administrare orala si care se resorb mai greu exercitind efectul local

- aparitia micozelor bucale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg se previne prin igiena riguroasa a cavitatii bucale si medicamente antifungice

EXPLORAREA FUNCTIONALA A TUBULUI DIGESTIV

- se poate face prin ingerarea substantei de contrast si urmarire a acesteia sub ecranul radiologic de-a lungul tubului digestiv

- studiul colonului se face prin irigoscopie

Tubajul gastric cu histalong

ETAPE DE

EXECUTIE

TIMP DE EXECUTIE

Pregatirea

materialului

- se pregateste materialul ca pentru tubaj - in plus hitamina, romergan, sau feniramin fiole - seringi de 20 ml, 2 ml - ace - 8-10 eprubete - tavita renala

Pregatirea

bolnavului

- asistenta va anunta bolnavul ca i se suspenda terapia medicamentoasa cu 24-48 ore inainte

de executarea testului

- bolnavul trebuie sa nu manince , bea si fumeze cu 12 ore inainte si nici in dimineata

examinarii

- se linisteste si se pregateste bolnavul

Introducerea sondei Asistenta va avea grija ca sonda sa ajunga in partea cea mai

12

decliva a stomacului (poate fi controlat radiologic)

- dupa introducerea sondei (45-50 cm) bolnavul este asezat in decubit lateral sting

- la capatul distal al sondei se ataseaza o seringa de 20 ml

Extragerea sucului

gastric (lichidul de

staza si 4 esantioane)

pe timp de 1 ora

- se extrage toata cantitatea de suc gastric existenta in momentul respectiv in stomac ,

acesta se colecteaza separat , se masoara si se

noteaza volumul

- se continua apoi extragerea secretiei gastrice timp de 1 ora in felul urmator: timp de 15 min

se colecteaza intr-o epribeta sau grup de

eprubete esantionul I intre 0-15 min

- este preferabil ca aspiratiile de suc gastric sa fie din 3 in 3 minute sau continue

- in continuare se extrage sucul gastric extras se colecteaza in a doua eprubeta, tot pe periada de

15 min (esantionul II intre 15 -30 min)

- apoi se injecteaza bolnavului i.m. un antihistaminic de sinteza in doza de 50-100 mg

- acesta se administreaza inainte cu 30 min de administrarea Histaminei, pentru prevenirea

unor eventuale fenomene alergice

- se continua aspiratia sucului timp de 30 min, probele fiind colectate in 2 esantioane tot la 15

min interval respectiv esantionul III (intre 30 -

45 min) si IV (intre 45-60 min)

Aceste 4 esantioane care reprezinta cantitatea de secretie gastrica spontana pe un

interval de 1 ora poarta denumirea de debit acid bazal (DAB) sau debit oral bazal (DOB)

care in conditii normale este 60-80 ml.

Injectarea

Histaminei

La terminarea extragerii bazale (timp de 1 ora) se injecteaza

subcutan 0,5 mg Histamina, dupa care se continua aspirarea

sucului gastric

Recoltarea sucului

gastric dupa

administrarea de

histamina

Timp de inca 1 ora se colecteaza secretie gastrica in 4 probe

separate , la 15 min interval, obtinind inca 4 esntioane de suc

gastric

Aceste 4 probe reprezinta secretia gastrica pe o perioada de 1 ora si poarta

denumirea de debit orar sercretor posthistamina (DOH) sau debit acid maximal (DAM) in

conditii normale este 130-140 ml.

Sucul gastric recoltat in cele 8 epribete se determina volumetric obligatoriu.

Extragerea sondei

13

Trimiterea probelor

la laborator

Toate cele 8 probe obtinute se trimit la laborator etichetate.

La laborator se dozeaza acidul clorhidric , rezultatele fiind

exprimate in mEq. VN = concentratia de HCl atinge 40-60

Eq.

Tubajul matinal a jeune

- dimineata pe nemincate se introduce sonda Einhorn in stomac - se aspira continutul gastric si se arunca - apoi timp de 1 ora va fi extrasa secretia gastrica din 3 in 3 min si va fi

repartizata in 4 eprubete, reprezentind secretia din 15 in 15 min

Tubajul gastric nocturn

- determinarea secretiei acide bazale pe timpul noptii - bolnavul nu primeste nici un aliment sau apa de la prinz, ora 13 - la ora 19 se introduce sonda Einhorn in stomac si se extrage sucul

gastric din ora in ora pina la 7 dimineata fara introducerea unui

excitant al secretiei

- cele 12 esantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului acid

- in mod normal intre 23 si 4 dimineata exista o pauza secretorie de HCl liber.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

- se poate face urmarindu-se modificarile parametrilor functionali biochimici care pot fi cuprinse in 4 sindroame

o de hapatocitoloiza o de deficit functional hepatic o de imflamatie o colestatic

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

- sindromul de hepatocitoliza alterarea integritatii hepato-celulare

Determinari Recoltare Valori normale

TGP (transaminaza

glutamicopiruvica)

ALAT

(alaniaminotransferaza)

2-3 ml 4-13 UI

40 U Karmen,cresc in

leziuni minore

TGO (transaminaza

glutamicooxal-acetica)

ASAT

(aspartaminotransferaza)

Din acelas singe 5-17 UI

25 UK

Aldolazele Din acelasi singe 1-2 USL

Sideremia 10 ml singe 90-140g%

14

EXPLORAREA SINDROMULUI DE DEFICIT FUNCTIONAL HEPATIC SAU

SINDROMUL HEPATOPRIV

Teste care evalueaza activitatea metabolica si de sinteza

Teste Recoltare Valori normale

Teste ce se refera la

metabolismul protidic

-determinarea proteinelor

5-6 ml singe 7-8 g%

Teste de coagulare

-timpul Quick

-timpul Howel

-0,5 ml oxalat de sodiu+4,5

ml singe

TQ 12''- 16''

TH 60''- 120''

Testul Koller precizeaza

daca alterarea TQ se

datoreaza unei insuficiente

hapatice ori unei cauze

extrahepatice

Testul poate diferentia un

icter mecanic de unul

parenchimatos.

Dupa 24 ore de la

administrarea vit K (30 mg

im) se recolteaza singe

pentru TQ

Dozarea fibrinogenului 0,5 ml citrat de

sodiu+4,5ml singe

200-400 mg%

Determinarea colinesterazei

serice

180-280 U/mol/ml/h

(metoda huerga)

3-8 U/ml/min (metoda

Ellman)

Amonemia (reflecta functia

ureogenetica a ficatului)

14+/-4 Ug% in plasma

Teste care se referea la

metabolismul glucidic

Testul hiperglicemiei

provocate (testul tolerantei

la glicemie)

Testul tolerantei la galactoza

, se bazeaza pe capacitatea

ficatului de a maetaboliza

galactoza fara interventia

insulinei, excesul de

galactoza se elimina prin

urina

Bolnavul nu maninca

dimineata , isi goleste

vezica urinara si ingera 40

g galactoza in 300 ml apa,

se recolteaza urina la 2 si la

5 ore de la administrare

Interpretare : in conditii

normale , in prima urina

poate aparea galactoza, in a

doua nu

Teste ce se refera la

metabolismul lipidic

Determinarea lipidemiei

2-4 ml singe 500-700 mg%

Determinarea colesterolului Din acelasi singe 150-250 mg%

15

4,7-6,7 mmol/l

120-160 mg%

(esterificarea se face in

ficat)

Lipidiograma

Alfalipoproteine

Betalipoproteine

Din acelasi singe

1,80-2,30 g%(25-45%)

3,40-4,50 g%(55-58%)

Teste care exploreaza fenomenele metabolice excretorii si circulatorii

- capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetata prin:

Determinari Timpi de executie Rezultate

Testul cu BSP

(bromsulftaleina) sau

retentia de BSP

1. se recolteaza ~ 5 ml singe proba martor

2. prin acelasi ac se injecteaza 1 ml BSP

0,5% / 10kgcorp

3. se recolteaza singe din bratul opus la 5

si 45 min

la laborator se dozeaza

colorimetric

Interpretare : normal la 45

min retentia de BSP este sub

5% din doza administrata

Clearance-ul BSP Se administreaza i.v. o

doza standard de BSP

(270 mg la barbat si

240 mg la femei), apoi

se recolteaza singe 3-4

ml la 8, 15, 45 si 90

min de la injectare

pentru

urmarireadescresterii

colorantului in singe.

Proba necesita si

efectuarea unui tubaj

duodenal pentru a se

putea urmari aparitia si

concentratia BSP in

bila.

Se mai poate explora

eliminarea urinara

In mod normal volumul de

plasma epurat de celule

hepatice intr-un minut

reprezinta 14,5% din

volumul sanguin si scade in

afectiuni hepatice.

Numai in bila BSP apare la

5-15 min.

Dupa injectare eliminarea

urinara a BSP in mod

normal se face numai in

primele ore.

Clearance-ul cu roz

Bengal131

si cu aur coloidal

Se injecteaza

bolnavului o cantitate

de izotop dupa care, se

preleva singe in care se

determina

radioactivitatea

16

EXPLORAREA SINDROMULUI DE INFLAMATIE SAU DE REACTIE

MEZENCHIMALA

Determinari Recoltare Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de sodiu+1,6

ml singe

5-10 la 1 ora

10-20 la 2 ore

Teste de disproteinemie (R.

Takata-Ara, R. Gross, R.

Kunkel, banda de coagulare

Weltman, reactia de

turbiditate cu Timol, R. Sia).

Cel mai des se pactica

R.Timol

2 ml singe 0,2 u. Mc Lagen

0.20 u fotometrice

Electroforeza 2-3 ml singe Albumine 60%

Globuline 40%

Din care :

1=6%

2=9%

=14%

=15-18%

Imunoelectroforeza 2-3 ml singe IgG=1200g/100ml

IgA=140-420g/100ml

IgE=0,01-0,4g/100ml

IgD=3-40g/100ml

IgM=5-150g/100ml

EXPLORAREA SINDROMULUI COLESTATIC (EXCRETOBILIAR,

BILIOOBSTRUCTIV)

Determinari Recoltare Valori normale

Determinarea bilirubinei 2 ml singe 1 mg%

bilirubinemia conjugata

(directa)= 0-0,2 mg%

bilirubinemia neconjugata

(indirecta)=70% din totala

Determinari enzimatice

Fosfataza alcalina

2-3 ml singe

2-6 u Bodanschi= 15-35 uI/l

Determinari urinare

bilirubina

urobilinogenul

50-100 ml urina Examen sumar de urina

EXPLORARI MORFOLOGICE

- laparascopie

17

- punctie bioptica hapatica

- sintigrafie hepatica

-ecografia

EXPLORARI FUNCTIONALE CU SEMNIFICATIE ETIOPATOGENICA

1. Ag. HBs (antigenul australia) prezent in singele bolnavilor in hepatita virala B 2. Ac. HBs (anticorpul anti AgHBs) aparitia anticorpilor are o semnificatie

favorabila pentru evolutia procesului hepatic

3. complementul seric 4. alfa feto proteina este prevazuta in procent de 70% la bolnavii cu cancer

primitiv hapatic

5. IDR Casoni pentru chist hidatic 6. testul Coombs pentru anticorpii antihematie

EXPLORAREA FUNCTIONALA A CAILOR BILIARE

- TUBAJUL DUODENAL este cel mai folosit mijloc de explorare a cailor biliare si poate

fi efectuat prin metoda Meltzer- Lyon sau prin metoda tubajului minutat.

TUBAJUL DUODENAL MELTZER- LYON

lipsa de scurgere a bilei A o cu toate ca sonda este in duoden o indica un sfincter Oddi inchis ( obstacol pe canalul coledoc: spasm, litiaza,

neoplasm)

o normal bila este de aspect clar o patologic bila A este

viscoasa tulbure in angiocolit si coledocite

lipsa de scurgere a bilei B o dupa instilare sulfatului de magneziu pledeaza pentru un obstacol al

colului vezicii biliare, respectiv al canalului cistic (calcul, tumora)

o evacuarea bilei in cantitate mare , colorata inchis , urmata de ameliorarea starii bolnavului sunt semnele hipotoniei biliare

o aparitia tardiva a bile B in cantitate mica, slab colorata, asociata cu dureri in hipocondrul drept , orienteaza spre o hipertonie a cailor biliare

lipsa bilei C o survine in obstructia canalului hepatic comun

Examenul citologic al bilei A.B.C trebuie efectuat imediat dupa recoltare

evitindu-se autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziti

In sediment se pot evidentia la microscop celule epiteliale, leucocite in

cantitate mare, ceea ce pledeaza pentru un proces inflamator .

TUBAJUL DUODENAL MINUTAT

18

- prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar, notindu-se din 5 in 5 minute reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate

- tubajul minutat are 5 timpi o timpul I coledocian

se scurge un amestec de bila coledociana, pancretic si duodenal in cantitate de 10-15 ml dupa 5 min se introduc 40 ml de ulei de masline

o timpul II oddi inchis apare la 4 min de la introducerea uleiului de masline si dureaza

3-6 min (nu se scurge bila)

o timpul III scurgerea bilei A dureaza 3 min

o timpul IV vezicular apare bila B dureaza 20-25 min se scurg 25-30 ml bila

o timpul V hepatic incepe cu aparitia bilei C

- la sfirsit se administreaza pe sonda 30 ml sulfat de magneziu 33% pentru a verifica daca vezicula s-a evacuat complet

Etape de executie Timpi de executie

Pregatirea

materilului

Aceleasi ca si pentru metoda Meltzer Lyon

In plus se adauga 50 ml ulei de masline

Un stativ cu 2 rinduri de 8 eprubete

Pregatirea

bolnavului si

introducerea sondei

Administrarea

uleiului de masline

Dupa 5 min de la aparitia bilei a se adapteaza seringa la sonda

Se injecteaza 40 ml ulei de masline

Se penseaza sonda timp de 5 min

Recoltarea sucului in

primele 8 eprubete

Se procedeaza la fel ca si dupa injectarea sulfatului de magneziu

utilizind a doua serie de 8 eprubete

Extragerea sondei

Trimiterea probelor

la laborator

Se noteaza intr-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la

emisie, precum si senzatiile dureroase

Cele 2 serii de eprubete etichetate cu monstrele de bila vor fi

trimise la laborator

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI EXOCRIN

METODE DIRECTE

- se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice din singe si urina si sucul duodenal

A.CERCETAREA ENZIMELOR DIN SINGE SI URINA

- amilaza

19

o 6 ml singe dimineata pe nemincate fara sunbstanta anticoagulanta o valoare normala 16-32 U Wohlgemut o utila in pancreatitele acute cind creste mult o pentru amilaza din urina se trimit la laborator 50 ml urina din prima

emisie de dimineata

o valori normale 32-64 U Wohlgemut B. CERCETAREA ENZIMELOR (TRIPSINA, LIPAZA, AMILAZA) IN SUCUL

DUODENAL

- recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin tubaj duodenal

- recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter 2-3 ml introdus pe sonda duodenala

- mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina injectate intravenos

ETAPE DE

EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

Pregatirea

materialului

Acelasi ca pentru tubajul dudenal

In plus substanta excitanta a secretiei pancreatice

Ace

Seringi

Pregatirea bolnavului

si introducerea

sondei

Evacuarea bilei A si

B

Se recolteaza bila A si B stimulata cu sulfat de magneziu

Recoltarea sucului

dupa stimularea

secretiei pancreatice:

a. stimularea cu eter

b. stimularea cu secretina

Dupa evacuarea bilei A si B se adapteaza la capatul liber al

sondei o seringa si se introduce eterul 2-3 ml

Se recolteaza in continuare un suc mai bogat in enzime

pancreatice

ATENTIE!!!continutul primei eprubete , fiind amestecat cu eter, se arunca, iar

restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat

Dupa evacuarea bilei A si B si dupa efectuarea testarii

sensibilitatii organismului la secretina , se injecteaza intravenos

secretina 1 U/kg corp

Se recolteaza apoi 4 probe de suc pancreatic din 10 in 10 minute

DACA SE FOLOSESTE STIMULAREA CU PANCREOZIMINA , DOZA

INJECTATA I.V. ESTE DE CIRCA 100 UNITATI.

20

Extragerea sondei si

trimiterea probelor la

laborator

Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere

pentru dozarea amilazei

METODE INDIRECTE

- examenul materilor fecale o se executa dupa ce pacientul timp de 3 zile a urmat dieta SCHMIDT-

STRASSBURGER

o examenul coprologic ofera date orientative importante privind consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale

o in suferinta pancreatica se constata urmatoarele examenul macroscopic

cantitate abundenta

aspect lucios, sticlos

culoare deschisa

fara miros deosebit examenul microscopic

pune in evidenta multe grasimi neutre, fibre musculare examenul chimic

evidentiaza lipide peste 10-50 g/zi = steatoree neta

normal nu depaseste 5 g/zi

in insuficienta pancreatica 70-80 % din grasimi se regasesc in materile fecale

cantitatea de azot creste peste 3g/zi - alte metode indirecte

o explorare cu izotopi radioactivi o scintigrafia pancreatica

EXAMENUL MATERILOR FECALE

- ofera date orientative asupra digestiei si absorbtiei - intrucit alimentatia influienteaza cantitatea si calitatea fecalelor fecoltarea se

face dupa un regim care sa contina toate principile alimentare regim

standard prinzul Schmidt- Strassburger compus din 125 g proteine, 200 g

hidrati de carbon, 100 g grasimi

- acestea pot rezulta din meniul urmator o dimineata

500 ml lapte, piine cu unt sau un ou moale o prinz

125 g carne tocata si pregatita supa de carne sau legume 250 g piure de cartofi cu 100 ml lapte , 20 g unt

o seara lapte sau ceai cartofi copti unt 20 g sunca fiarta

21

- la orele 10 si 17 sa mai poate adauga lapte - in mod practic acest regim se compune din 200-300 g cartofi, 50-60 g unt,

200 g carne si 500-800 ml lapte

- acest regim este urmat 3 zile - a treia zi se recolteaza materile fecale - se exclud medicamentele cu influienta asupra proceselor digestive

ATENTIE!!!!!

- recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte impune respectarea unor indicatii privind

alimentatia

- inainte de recoltarea fecalelor i se va administra 3 zile regim alimentar compus din

fainoase si lapte

- alimentatia va fi lipsita de : carne, alimente care contin singe, fructe, legume verzi,

cacao, ciocolata

ALTE RECOMANDARI

- nu sunt permise medicamente pe baza de fier sau hemoglobina - nu se fac extractii dentare - se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii, epistaxis

H.O. apar in caz de singerari gastrointestinale mici

- se face cu ajutorul reactiei ADLER.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DIGESTIVE TRATATE

MEDICAL

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

STOMATITA inflamatia mucoasei bucale

- apar din cauze diferite

- infectii o virale o bacteriene

- in cursul unor boli o pelagra

22

o scorbut o leucemie

- in intoxicatii o plumb o mercur o arsenic

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoane care au in antecedente pelagra, leucemie

- persoane cu carente vitaminice si scaderea imunitatii

- persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu arsenic,

mercur

MANIFESTARI

alterarea mucoasei cavitatii bucale

roseata

ulceratii

leziuni necrotice

arsura in cavitatea bucala

dureri la o masticatie o deglutitie

salivatie abundenta

miros neplacut al gurii

gingivoragii

febra

alterarea starii generale OBIECTIVE

sa prezinte stare de bine

sa se poata alimenta si hidrata

sa prezinte temperatura corporala in limite normale PROBLEMELE PACIENTULUI

alterarea integritatii mucoasei bucale

alterarea confortului fizic

risc de suprainfectii INTERVENTII

efecueaza o spalaturi bucale o gargarisme

hidrateaza pacientul cu lichide prin tub

alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, fara condimente

educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea integritatii mucoasei bucale

o alcool o fumat o proteze dentare neadaptate

verifica intelegerea sfaturilor

23

administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic

respecta masurile de prevenire a suprainfectiilor o vesela si tacimuri proprii o obiecte de toaleta individuale

utilizeaza instrumente de unica folosinta

supravegheaza si noteaza temperatura corporala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

- este o ulceratie pe

-stomac

-portiunea inferioara a esofagului

-duoden

- intereseaza intregul organism

- e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna da infectia

locala cu H. Pylori

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

persoane o cu orar neregulat de alimentatie o exces da condimente, alcool, tutun o cu teren ereditar o cu sters fizic si psihic o cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINS o frecventa mai mare la barbati o incidenta maxima la persoanele cu virsta intre 55-60 ani

SEMNE SI SIMPTOME

durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese, care se calmeaza dupa alimentatie

durerea apare in pusee dureroase , toamna si primavara, urmate de perioade de remisiune

24

pirozis ( senzatie de arsura)

varsaturi postprandiale

scadere ponderala

astenie PROBLEME

discomfort abdominal cauzat de durere

anxietate

deficit de volum lichidian

risc de complicatii o HDS

Hematemeza melena

o Perforatie o Stenoza pilorica o malignizare

OBIECTIVE

sa prezinte stare de comfort fizic si psihic

prelungirea perioadelor de remisiune

sa se alimenteze corespunzator

sa fie constient de modul sau de viata, de alimentatie, sa poata preveni complicatiile

INTERVENTII

ASISTENTA

asigura repausul fizic si psihic o 12-14 ore /zi repaus la pat o repaus postprandial obligatoriu in perioada dureroasa

asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii

o alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi o in faza dureroasa

supe de zarzavat strecurate lapte indoit cu ceai supe creme de zarzavat pireuri sufleuri soteuri brinza de vaci piine veche fainoase fierte in lapte carne fiarta de pasare sau vita

o in faza de acalmie lapte dulce fainoase fierte in lapte ou fiert moale carne de vita sa pasare fiarta sau la gratar piine veche de o zi

25

supe de zarzavat biscuiti soteuri fructe coapte

o urmatoarele alimente sunt interzise lapte batut iaurt carne grasa legume tari

varza

castraveti

fasole piine neagra cafea ciocolata supele de carne sosuri cu prajeli alimente reci sau fierbinti

pregateste pacientul pentru explorari functionale

administreaza medicatia prescrisa de medic o medicatia antisecretorie inaintea meselor o antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa mese o administrarea medicatiei adecvate pentru H. Pylori

amoxicilina claritromicina omeprazol

supravegheaza o puls o tensiune o apetit o semne de deshidratare o scaun o greutate corporala

face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate

pregateste preoperator

educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor o scaunul melenic o caracterul durerii in caz de perforatie o varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica

educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata

26

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU VARSATURI

- survin in numeroase si variate afectiuni

- pot apare in imbolnaviri ale aparatului digestiv, precum si in imbolnaviri extradigestive

- boli in care pot apare varsaturi

abdomen acut

edem cerebral

infarct miocardic

intoxicatii acute

infectii acute

boli cronice

insufuiienta renala - uneori domina tabloul clinic

- gravitatea se apreciaza dupa asocierea cu urmatoarele simptome

stare generala alterata

tegumente si mucoase uscate

tahicardie

tulburari de ritm

hTA

dispnee cu polipnee

oligurie

tulburari nervoase o somnolenta o convulsii

27

o coma - masurile terapeutice se adreseaza bolii de baza

- asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa anunte medicul simptomatologia care

premerge sau insoteste varsaturile

CONDUITA DE URGENTA IN AMBULATORIU

Obiective Masuri de realizat

- prevenirea deshidratarii si altor

complicatii

- in cazurile grave primele masuri trebuie

instituite in ambulator

asistenta medicala nu va parasi bolnavul in timpul varsaturilor si il

va linisti psihic

va ajuta bolnavul in timpul varsaturilor

se va pastra produsul eliminat intr-o tavita renala pentru a-l arata

medicului

la indicatia medicului va aplica masurile adresate bolii de baza si va

institui o perfuzie cu ser fiziologic

va administra medicamente pentru combaterea simptomatologiei, de

preferinta injectabil sau supozitoare

pentru internare se pregateste bolnavul in pozitie semisezinda

se vor nota toate masurile terapeutice pe biletul de internare

INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL

Materiale necesare

musama

travers

tavita renala

servet pentru gura

pahar cu apa pentru clatirea gurii

tampoane

material pentru perfuzie

pentru spalatura gastrica

pentru aspiratie gastrica

OBIECTIVE MASURI DE REALIZARE

ingrijirea bolnavului in timpul varsaturilor

bolnavii cu greturi si varsaturi vor fi amplasati in camere aerisite

vor fi izolati cu un paravan

28

pozitie semisezind sau sezind

daca nu poate fi ridicat in pat va fi asezat in d.d. cu capul intr-o parte

aproape de marginea patului

se va proteja lenjeria cu musama si traversa

vor fi indepartate protezele dentare

cind apare varsatura asistenta va tine ea insasi cu o mina tavita renala

sub gura si barbie , iar cu cealalta

va sustine fruntea

pentru a atenua greata , bolnavul va fi sfatuit sa inspire profund

prevenirea unor incidente sau accidente

plagile operatorii se protejeaza prin compresiunea cu mina in timpul

eforturilor de varsatura

la bolnavii inconstienti varsaturile devin periculoase prin posibilitatea

de aspiratie a continutului gastric

- pentru prevenire se va intoarce capul bolnavului in partea

stinga

- la nevoie se va aspira continutul sau se va face

aspiratie continua

daca continutul a patruns in caile respiratorii se va face imediat

aspiratie si se va aseza in pozitie de

drenaj postural (bolnavul sa fie

alungit pe un pat, cu picioarele

suprainaltate)

daca varsaturile sunt cauzate de ingestia unor substante toxice sau

din cauza unei stenoze pilorice se

face spalatura gastrica

ingrijirea bolnavilor dupa terminarea varsaturilor

se va indeparta tavita renala folosita, dar se pastreaza continutul

se sterge gura bolnavului

se aduce alta tavita renaa curata

i se da un pahar cu apa pentru clatirea gurii

se aseaza in repaus

va fi linstit psihic

daca e inconstient se vor indeparta toate resturile din gura si faringe cu

29

tampoane curate

aplicarea tratamentului medicamentos

se vor pregati medicamentele si se vor adminstra la indicatia medicului

medicamentele pentru combaterea

simptomatica a varsaturilor

aceste sunt - plegomazin fiole 25 mg, im - clordelazin drajeu 25 mg - emetiral drajeu 5 mg - torecan 1 fiola sc, im, iv sau dg - regla fiole sau dg - papaverina fiole sc, im, iv lent

5-10 min in glucoza

- atropina fiole 1 mg - scobutil im, iv, comprimate,

supozitoare

NU SE COMBAT VARSATURILE DIN INTOXICATII SI TOXIINFECTII

ALIMENTARE

alimentatia si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice

se suspenda alimentatia pe gura

pentru inceput se face parenteral cu glucoza, aminoacizi, vitamine,

electroliti

bolnavii cu varsaturi nu pot fi alimentati prin sonda

rehidratarea per os se va face treptat cu cantitati mici de lichide reci cu

lingurita, apa, apa minerala,

limonada, sucuri de fructe cu cuburi

de ghiata

reechilibrarea hidroelectrolitica se face in functie de simptomatologie

si de rezultatele de laborator

pentru inceput se instituie perfuzii cu ser fiziologic

recoltarea produselor biologice se va recolta singe pentru examene de laborator

- rezerva alcalina

- ionograma

- hematocrit

- uremie

ele pun in evidenta - hemoconcentratia

- hiposodemia

- hipocloremia

30

- hipopotasemia

- alcaloza metabolica

la nevoie se recolteaza si varsatura

urmarirea functiilor vitale si vegetative

se masoara - temperatura - pulsul - TA

se observa varsaturile - numarul - cantitatea - aspectul

se observa urina - se urmareste cantitatea (poate apare

oliguria (micsorarea volumului

urinilor/24ore, mai putin de 500 ml))

se observa scaunul - numar

- aspect

- frecvent varsaturile se asociaza cu diareea

OBSERVATIE asistenta va tine o stricta evidenta a pierderilor de

lichide (prin varsaturi, urina,

diaree) la care se adauga

cantitatea de ~ 800-1500 ml

reprezentind pierderile prin

respiratie si perspiratie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

- sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si colonului

31

- enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie, virus sau parazit

- contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau prin transmisia intre indivizi

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoanele care au consumat alimente contaminate cu proteus, sallmonela, shigella

SEMNE SI SIMPTOME

- greata - inapetenta - cefalee - neliniste - dureri abdominale - balonare - varsaturi alimentare - scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi - tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal sau vezical,

nsoite de arsuri, senzaie penibil de tensiune i senzaia imperioas i

continu de urinare sau defecare)

- febra - frisoane

PROBLEME

- deshidratare - discomfort abdominal - hipertermie - riscul raspindirii infectiei

OBIECTIVE

- sa fie echilibrat hidroelectrolitic - sa prezinte stare de confort fizic - sa prezinte temperatura corpului in limite normale - sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane

INTERVENTII

ASISTENTA

- asigura repausul fizic si psihic - mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei

http://www.dmo.ro/spasm.htmlhttp://www.dmo.ro/sfincter.htmlhttp://www.dmo.ro/anal.htmlhttp://www.dmo.ro/senzatie.htmlhttp://www.dmo.ro/tensiune.htmlhttp://www.dmo.ro/defecare.html

32

- reechilibreaza hidroelectrolitic o prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez) o apoi regim de tranzitie

orez fiert in apa supa de zarzavat sarata brinza de vaci carne fiarta ou fiert moale pireuri soteuri

o dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile - supravegheaza scaunul

o frecventa o cantitatea

- recolteaza scaunul o pentru examen bacteriologic

- recolteaza singe o ionograma

- supravegheaza semnele de deshidratare o piele uscata o oligurie o tahicardie (Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe

minut.)

o HTA - Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei - Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea durerilor - Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat de medic - respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU DIAREE

poate aparea singura sau insotita de varsaturi

constituie urgenta datorita tulburarilor hidroelectrolitice

materiale necesare o musama o aleza o plosti o material necesar

pentru toaleta regiunii anale pentru recoltarea scaunului si singelui echilibrare hidroelectrolitica

o paravan o paturi o material pentru

hemocultura coprocultura

33

obiective masuri de realizat

pregatirea conditiilor de ingrijire va fi plasat intr-o rezerva

patul se acopera cu musama si traversa

in caz de incontinenta de materii fecale se va aseza o plosca

pneumatica de cauciuc care se va

schimba periodic

vor fi pregatite suficiente aleze si comprese pentru a fi la dispozitie

supravegherea tranzitului intestinal si a igienei locale

daca numarul scaunelor este mic si starea este buna, bolnavul va fi

insotit la toaleta de infirmiera

numarul scaunelor poate ajunge la 10-20 / zi , insotite de dureri ( in

holera poate ajunge la peste 100)

va fi servit cu plosca la pat

asistenta noteaza numarul si caracterul scaunelor

pentru analiza unele emisii vor fi captate in bazinet

la cei cu incontinenta sau cu diaree intensa sa li se aseze comprese

uscate in regiune anala pentru ca

materile fecale sa nu se imprastie

schimbarea acestora se face de cite ori este nevoie

toaleta anusului se face de mai multe ori pe zi si se dezinfecteaza

cu acid boric 2-3%

corectarea tulburarilor hidroelectrolitice , recoltarea de

produse biologice si urmarirea

functiilor vitale si vegetative

in diareei hidratatrea se poate face si oral, completata cu perfuzii

se urmareste inlocuirea pierderilor prin ioni

prin diaree se pirde mai mult sodiu si potasiu

in caz de infectii se recolteaza singe pentru hemocultura si scaun pentru

coprocultura

asigurarea repausului si mentinerea temperaturii constante

repausul la pat se impune in cazurile cu stare generala alterata

diareea intensa duce la mari pierderi de energie calorica

bolnavii vor fi incalziti cu

34

termofoare, paturi, perna electrica

pe abdomen

asigurarea alimentatiei in primele 24-48 ore consta in dieta hidrica

-ceai neindulcit(menta, coarne, afine

sau musetel)

-supa de morcovi strecurata

-zeama de orez

-mere crude rase

treptat se introduc cantitati mici de carne slaba fiarta

-brinza de vaci

-piine alba prajita

-supe strecurate de legume cu paste

fainoase

-oua fierte moi

dupa 4-5 zile se ajunge la o alimentatie completa

ATENTIE: se interzic pentru o perioada de timp : laptele,

dulciurile, legume bogate in

celuloza, grasimi prajite,

conservele, condimentele,

ciocolata

Tratament medicamentos Asistenta pregateste medicamentele pe care la indicatia medicului le

administreaza

Pentru tratament simptomatic - preparate de bismut - calciu carbonic - spasmolitice (atropina,

papverina, scobutil)

- opiaceele se administreeaza numai in diareeile severe si

numai pentru o perioada scurta

dupa ce s-au epuizat alte

mijloace terapeutice

Pentru tratament antimicrobian - sulfamide - antibiotice - furazolidon - saprosan - fermenti digestivi

INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA HEMORAGICA

35

- este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana si uneori cuprine colonul

- boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoane cu virste cuprinse intre 24-45 de ani - etiologie neprecizata - frecvent boala familiara

SEMNE SI SIMPTOME

- scaune diareice pina la 20/zi de cele mai multe ori mucosanguinolente - dureri abdominale - tenesme - jena permanenta in regiunea anorectala - febra - scadere ponderala - astenie - paloare

PROBLEME

- alterarea eliminarilor intestinale - discomfort abdominal - hipertermie - deshidratare - anxietate - risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii a colonului

OBIECTIVE

- sa prezinte starea de bine fizic - sa prezinte eliminari intestinale normale - sa fie echilibrat hidroelectrolitic - sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute - sa diminueze anxietatea - sa se prelungeasca fazele de liniste

INTERVENTII

- asigura repausul fizic si psihic in fazele evolutive - pregateste pacientul pentru examinari - asigura alimentatia

o in perioadele acute regim hidric apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez brnza de vaci oua moi carne fiarta piure de morcovi sarea fiind permisa

o in caz de denutritie regim hipercaloric

- reechilibreare hidroelectrolitica

36

o se realizeaza prin transfuzii de singe integral transfuzii de plasma hidrolizata de proteine perfuzii cu solutii Ringer

- supravegheaza scaunul si caracteristicile - monitorizeaza

o pulsul o TA

- Evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cind constata prezenta lor

- Recolteaza o Singe o Materii fecale o urina

- administreaza medicatia prescrisa o antiinflamatoare o antiinfectioasa o simptomatica

corticoterapie salazopirina antispastice

- aplica tratamentul radioterapic cind acesta este recomandat si tratamentul local clisme medicamentoase cu cortizon , tanin

- furnizeaza pacientului cunostiitele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu - pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala - psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGII DIGESTIVE

- pot fi secundare unei afectiuni digestive sau manifestarea unei boli generale

- se pot exterioriza prin

varsatura hematemeza o singele eliminat din stomac este brun inchis, asmanator zatului de cafea o eventual amestecat cu resturi alimentare

scaun melena o singele eliminat prin intestin este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs

de sucurile digestive

o apare cind singerarea este mai mare de 100 g - culoarea singelui poate fi rosie deschisa daca hemoragia e fulgeratoare si masiva

- cauzele

o ulcer cronic si duodenal o tumori benigne sau maligne ale tubului digestiv o gastrite hemoragice acute o varice esofagiene

37

o enterite o hipertensiune portala de diverse cauze

o ciroza hepatica o tromboza venei porte

o cauze generale o boli ale vaselor o boli de singe

- simptome

o anemia o in hemoragiile mari

o anxietate o sete accentuata o transpiratii reci o extremitati reci o puls mic si rapid o lipotimie o TA scazuta o colaps

o pentru diagnosticul de certitudine o se vor exclude

hemoptizia epistaxisul hemoragia mucoasei bucale singe inghitit si apoi eliminat sub

forma de varsaturi sangvinolente

hemoragii digestive inferioare anorectoragii manifestate prin scaune sangvinolente

modificari de culoare ale scaunului datorita unor medicamente pe baza de bismut, fier, carbune sau alimente afine

regula ganerala in orice hemoragie digestiva internarea este obligatorie

obiective masuri de realizat

asigurarea repausului repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna

in hemoragiile masive in pozitie Trendelenburg pentru mentinerea

unei circulatii cerebrale adecvate

se interzice orice efort fizic

bolnavul va fi linistit

repausul la pat dureaza cel putin 3 zile

singele eliminat va fi colectat intr-un vas

va efectua curatirea gurii bolnavului cu capul asezat intr-o parte, fara a

deplasa bolnavul

supravegherea functiilor vitale si se va urmari

38

aprecierea clinica a gravitatii - puls - TA - Diureza In hemoragiile masive

se face din ora in ora

se va aprecia gravitatea - dupa cantitatea singelui pierdut

- hemoragie masiva pierderi 1500-2000 ml

- gravitate medie pierderi se singe 500-1500 ml

- hemoragie usoara 50-250 ml - dupa modul cum s-a produs

hemoragia

- rapiditatea pierderii brutal, repetat,

moderat

aplicarea masurilor terapeutice aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

pregateste singe izi grup si Rh si instaleaza tranfuzia de singe

administreaza medicatie hemostatica

- clorura de calci - calciu gluconic - vit. K - vit. C - venostat - trombina - adrenostazin - etamsilat - ciclocapron

instaleaza perfuzie cu substituienti - dextran 70 - dextran 40 - in lipsa acestora se poate

perfuza ser fiziliologic sau

glucoza

- pregateste si administreaza in cazurile indicate sedative

pentru calmarea starii de

agitatie

- uneori se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea

singelui, hemoragia se opreste

mai usor daca stomacul e

colabat

- evacuarea stomacului opreste

39

greturile si varsaturile

- pune in repaus stomacul si favorizeaza hemostaza

- se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi

refrigeratie gastrica prin lavaj

continuu cu apa de la gheata

examinari de laborator singe pentru determinarea - hematocrit - hematii - hemoglobina

scaun - reactia Adler

in cazuri grave stari de soc se determina

- azotemia - ionograma - rezerva alcalina - teste de coagulare

alimentatia se suprima alimentatia pe gura

se administreaza doar lichide reci si cuburi de ghiata

eventual lapte rece in cantitati mici din ora in ora

in functie de evolutie a 2-a zi sunt permise 12-14 mese compuse din

150-200 ml lapte si regim

hidrozaharat

incepind cu a treia zi regimul se imbogateste supe mugilaginoase,

gris cu lapte, pireuri de legume,

budinci, creme, ou moale, carne

slaba de vita sau pui, legume fierte,

fructe crude

particularitati terapeutice cind hemoragia e produsa de ruptura varicelor esofagiene se

introduc in esofag pentru 24-30 ore

sonde speciale cu balonas esofagian

compresiv

uneori se recomanda evacuarea singelui din intestin prin clisme

in gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice

amestecate cu trombina uscata

sterila

40

- in cazul in care hemoragia nu cedeaza sau se repeta dupa incercarea metodelor terapeutice , se recurge la interventia chirurgicala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA

- este o suferinta hepatica cronica, cu evoutie progresiva

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoane cu hepatita virala tip B,C,D in antecedente - persoane consumatoare de alcool - persoane cu tulburari metabolice

o diabet zaharat o supraalimentatie o subalimentatie

- persoane tratate cu medicatie hepatotoxica - suferinzi ai unor obstructii cu infectii in tertoriul cailor biliare - femeile la menopauza - tinerii

SEMNE SI SIMPTOME

- in peioada de debut o fatigabilitate (Reprezinta scaderea anormal de rapida a fortei musculare) o depresie o scaderea capacitatii de effort o inapetenta o greturi o balonare postprandiala

- in perioada de stare o stelute vasculare o eritem palmar o limba lucioasa rosie o icter o edeme o ascita o scadere marcata in greutate o ginecomastie (dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati) o somnolenta

41

o coma o encefalopatie portala

PROBLEME

- discomfort abdominal - deficit de volum rahidian - lipsa autonomiei in ingrijirile personale - risc de alterare a integritatii tegumentelor - ascita - epistaxis - HDS - Coma hepatica

OBIECTIVE

- Sa prezinte stare de confort - Sa se poata alimenta - Tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj - Sa cunoasca modul de viata - Sa fie ferit de complicatii

INTERVENTII

- Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie adoptata de pacient cu ascita masiva care sa il ajute la respiratie

- Reduce la maxim efortul fizic - Mentine igiena - Ingrijeste cavitatea bucala - Recolteaza singe, urina - Supravegheaza urina, scaunul, icterul tegumentar, greutatea corporala - Hidrateaza pe cale orala cind e permis si pe cale parenterala in celelalte

situatii cu solutii de glucoza tamponata cu insulina

- Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, supe, pireuri

- Alimentele sunt desodate - Educa pentru respectarea alimentatiei si normelor de viata

- Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale

42

- Pregateste pentru punctia abdominala exploratorie sau evacuatorie - Supravegheaza pacientul - Administreaza medicatia

o Hepatoprotectoare o Corticoterapia o Calmanta a pruritului

- Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia medicului

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE CAILOR BILIARE

- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara

afectarea vezicii biliare

- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice

- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani - Paciente cu tuburari neuroendocrine

SEMNE SI SIMPTOME

- In angiocolecistita o Febra 39-40C o Frison o Dureri colicative o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut

- In colecistite acute o Febra 39-40C

43

o Frison o Stare generala alterata o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in

spate

o Varsaturi biliare o icter

- In diskinezie biliara hipokinetica o Greturi o Varsaturi biliare o Constipatie o Depresii o Inapetenta o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept

- In diskinezie biliara hiperkinetica o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept

PROBLEME

- Alterarea confortului - Hipertermie - Risc de deshidratare - anxietate

OBIECTIVE

- aeliorarea confortului - echilibrare hidroelectrolitica - combaterea hipertermiei

INTERVENTII

- asigura repausul fizic, psihic si alimentar - supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ - reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,

glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma

- asigura alimentatia o in perioade dureroase

regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci o in perioade de liniste

sunt contraindicate alimentele grase - pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice - recolteaza singe pentru laborator

o VSH o Hemograma o bilirubina

- administreaza tratamentul prescris o antispastic

papaverina scobutil atropina no spa

o antiemetic

44

emetiral metocloramid

o antiinfectios neopiaceu ampicilina gentamicina

- supravegheaza durerea notind caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice folosite pentru diminuarea durerii

- monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA - instruieste pacientul privind regimul de viata - pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci cind medicul

hotareste

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

- reprezinta inflamatia acuta a pancreasului

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

persoane cu afectiuni ale cailor biliare

alcoolici

persoane care prezinta infectii

persoane cu traumatisme pancreatice

persoane care au efectuat colangiu pancreatografie enoscopica

pacienti tratati cu glucocorticoizi SEMNE SI SIMPTOME

debut brusc

dureri violente

45

in abdomenul superior, deseori in centura , iradiind in spate

greturi

varsaturi

meteorism abdominal

retentie de facale si gaze

febra

tahicardie

rareori ascita , revarsat pleural PROBLEME

discomfort abdominal

alterarea eliminarii intestinale

risc de deshidratare

hipertermie

risc de soc hipovolemic OBIECTIVE

sa se amelioreze durerile abdominale

sa fie echilibrat hidroelectrolitic

sa prezinte eliminari intestinale normale INTERVENTII

asigura repaus la pat postalimentar si de lichide

aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala

reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor o 400-500ml ceai/24 ore o supa zarzavat strecurata o biscuiti o cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise

administreaza tratamentul prescris o antialgic o antiinflamator o antihemoragic o antienzimatic

urmareste ingestia/excretia

monitorizeaza semnele vitale

monitorizeaza presiunea venoasa centrala

MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii

despre volumul sanguin si functia cordului drept

INDICATII

terapia volemica care nu raspunde la tratamentul initial

FACTORI DETERMINANTI

volum intravascular tonus vascular intrinsec capacitatea functionala cord drept

46

modificarea presiunii intraabdominale, toracice terapia vasopresoare

MATERIALE cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD) robinet 3 cai punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului electronic monitor ECG cu canal presional ptr PVC

TEHNICA

Abord: CVC jugulara, subclaviculara Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD) fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0 umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC stabilirea pct 0 pe monitor Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de perfuzie

COMPLICATII Cele legate de abordul venos central:

- malpozitie cateter

- tulburari de ritm (cateter in cord)

INTERPRETARE masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC variatii minime sincrone cu respiratia valori normale: 2-7 mmHg valori fals crescute:

-hidro/hemo/pneumotorace;

-cateter obstruat sau cudat valorile nu se modifica de la o determinare la alta

pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca: -CVC in VD

-insuficienta cardiaca dreapta severa

47

-insuficienata tricuspidiana

PVC TA CAUZA

normal normal Normovolemie

crescuta crescuta Hipervolemie

scazuta scazuta Hipovolemie

scazuta normal Hipovolemie compensata

crescuta scazuta Insuficienta cardiaca

RECOMANDARI Masurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi

conditii (parametrii ventilatori neschimbati).

De evitat:

- punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice

- punctia controlaterala in caz de pneumototax

- punctia subclaviculara la un bolnav ventilat

instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza

introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua

recolteaza singe si urina o glicemie o amilazemie o uree o creatinina o teste de coagulare o amilazurie din urina

pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica

pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala

educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul

sa combata obezitatea

sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor

ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE

Antivomitive antidopaminice

Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida

- propulsive gastro intestinale - stimuleaza motilitatea gastro intestinala

48

Metoclopramida

- Se administreaza oral si injectabil

- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta

- antivomitiv eficace

- stimuleaza peristaltismul gastric

- relaxeaza sfincterul piloric

- grabeste golirea stomacului

- efecte adverse

- somnolenta - nervozitate - diaree - dureri abdominale - spasm tetanic - miscari distonice ale limbii - galactoree - ginecomastie - reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)

Domperidon - motilium

- administrat oral - antivomitiv moderat - creste secretia de prolactina

Cisaprida

- actiune prochinetica - stimuleaza in plus si motolitatea colonului - util in constipatia cronica idiopatica - nu se utilizeaza ca antiemetic

Fenotiazidele

Clorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina

- antivomitive foarte eficace

Antivomitive antiserotoninice

Odansetron, Granisetron,Tropisetron

- antivomitive eficace - de electie - profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie - efecte adverse

o constipatie o cefalee o nu determina efecte extrapiramidale

Antihistaminice H1

Prometazina

- utilizat in raul de miscare - are si efect antihistaminic si sedativ

Parasimpaticolitice

49

Scopolamina

- antivomitiv cu efect anticolinergic central - sedativ psihomotor - de electie in profilaxia raului de miscare - produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si sedare -

Laxative si purgatve

- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului - Utile in constipatie - Purgativele

o Grabesc tranzitul intestinal o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase

, apoase

- Laxativele o Au actiune mai blinda o Produc un scaun normal

- Clasificare dupa mecanismul de actiune o Laxative de volum

Cuprind fibre vegetale nedigerabile Cresc peristaltismul Nu se digera Nu sunt toxice Se indica in constipatia functionala Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de in,

mamaliga, tarite, agarul

Galgorin granule o Laxative prin inmuierea scaunului

Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni anorectale DECUSATUL SODIC

Efect laxativ slab

hepatotoxic ULEIUL DE PARAFINA

Amestec purificat de hidrocarburi alifatice

Nedigerabil

Patrunde in bol

Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia

Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) o Purgative osmotice ( SALINE)

Saruri hidrosolubile Au absorbtie redusa Cresc peristaltismul Efect laxativ in doze mici Efect purgativ in doze mari Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului

50

Intoxicatii alimentare

Medicamentoase

Examen radiologic Efecte adverse

Hipermagnezemie

Hipernatremie

Hipercalcemie

Greturi

varsaturi reprezentanti

sulfatul de magneziu

oxidul de magneziu

sulfatul de sodiu o Purgative iritante

Substante care au actiune directa asupra mucoasei intestinale Cresc peristaltismul Fluidifica continutul Favorizeaza eliminarea Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului Reprezentanti

Ulei de ricin

Purgative antrachinonice o Frangula o Aloe o Rubarba

Antidiareicele

- substante care reduc volumul si numarul scaunelor - produc o scadere a motricitatii - clasificare

o antidiareice simptomatice cresc tonusul muschilor netezi intestinali reduc peristaltismul stomacului si intestinului reprezentanti

difenoxilatul o reduce motilitatea o util in diareea acuta si cronica o nu dezvolta dependenta decit dupa administrare

indelungata

loperamida (imodium) o actiune antidiareica de tip opioid o efect intens mai prelungit o nu dezvolta dependenta

o antidiareice etiologice

51

sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama diareice infectioase

reprezentanti

streptomicina

kanamicina

salazopirina

colistin

furazolidon

saprosan

nistatin

miconazol o antidiareice adsorbante

fixeaza excesul de gaze formeaza un strat protector reprezentanti

diosmectita o este un silicat natural o are putere mare de acoperire a mucoasei intestinale o creste rezistenta barierei de mucus o normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera

peristaltismul

carbune medicinal o absoarbe secretii si substante nocive din tubul

digestiv

o antidiareice de substitutie cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si microorganisme

antidiareice sintetizatoare de acid lactic

lactobacilus acidophilus

MEDICATIA ANTIULCEROASA

- intervin in o scaderea secretiei gastrice o protectia mucoasei gastrice o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori

- antiacide sistemice alcalinizantele o bicarbonatul de sodiu

actiune antiacida rapida si de scurta durata in exces alcalinizeaza continutul gastric poate produce alcaloza

o fosfatul de sodiu o carbonatul de calciu o citratul de sodiu

sunt solubile in apa se absorb rapid neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric

52

pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound (reaparitia la sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)

- antiacide nesistemice neutralizante si adsorbante o hidroxidul de aluminiu

actioneaza lent dar persistent indicate in

gastrita hiperacida

ulcer gastric si duodenal

esofagita de reflux

in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei acestora efecte adverse

reboundul secretiei acide efect secundar comun

scad/inactiveaza activitatea pepsinei efect secundar propriu

alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si litiaza urinara

neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala producind constipatie sau efect laxativ

o fosfatul de aluminiu o silicatul de aluminiu si magneziu o carbonatul bazic de bismut o reprezentanti

dicarbocalm almagel malox ulcerotrat

o c.i. abdomen acut hemoragii perforatii gastrice

- inhibitoare ale secretiei gastrice o realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acide o antihistaminicele H2

reprezentanti

cimetidina

ranitidina

axid caracteristici

administrare pe cale orala sau iv

metabolizare hepatica

difuzeaza bine in organe si urina utilizari

ulcer duodenal si gastric

esofagita de reflux

53

efecte adverse

sunt bine suportate

cimetidina o greata o varsaturi o ameteli o cefalee o constipatie o dureri musculare o uscaciunea gurii o eruptii cutanate o ginecomastie o galactoree o tulburari neuropsihice

c.i.

cancer gastric

sarcina - blocantele receptorilor muscarinici

o gastrozepin o sunt eficace in ulcer duodenal si gastric o diminueaza secretia gastrica o efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi gastrointestinali o efecte adverse

uscaciunea gurii constipatie tulburari de vedere crestera presiunii intraoculare

- inhibitoarele anhidrazei carbonice o acetazolamida

inhiba secretia gastrica acida bazala are si alte efecte

efect diuretic cu alcalinizarea urinei

actiune entiepileptica reactii adverse

acidoza hipercloremica si hipokalemianta

parestezii ale extremitatiilor

astenie

somnolenta - blocantele pompei de protoni

o omeprazol, pantoprazol, losec o antiulceroase intense o efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide

- analogi ai prostaglandinei o misoprostol, enprostil o se absorb rapid dupa administrare orala o efect antisecretor

54

o efect citoprotector o efect ocotocic o c.i. la gravide

- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerarii o sunt eficace in ulcer datorita

protearii directe a mucoasei stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare locala

o sucralfatul nu se asociaza cu antiacidele

o subcitrat de bismut coloidal actiune antibacteriana fata de H. Pylori citoprotector la leziunea ulceroasa stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus

- eradicarea infectiei cu helicobacter pylori o e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastric o e incriminat in patologia bolii ulceroase o schema de tratament

tripla terapie timp de 7 zile cu

omeprazol

amoxicilina

claritromicina sau metronidazol

55

BIBLIOGRAFIE

1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti 1999.

2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition, Lippincott Williams and Wilkins 2003.

3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medical 2003, Editura Medical, Bucureti 2003.

4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.

5. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI

ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical

Romneasc

6. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa

Medical Romneasc

7. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A

BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic

8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE

MEDII