MACROECONOMIE FINANCIARA

MACROECONOMIE MACROECONOMIE FINANCIARAFINANCIARA

MACROECONOMIE MACROECONOMIE FINANCIARAFINANCIARA

Andreea StoianAndreea Stoian, , DrDr., Lect., Lect..

ASE Bucuresti, master DAFIASE Bucuresti, master DAFI

Semestrul I,Semestrul I, 20 2010-201110-2011

SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE

discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) de modificări ale mediului economic sau de schimbări manifestate la nivelul politicilor publice, a programelor de guvernare;

sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii, reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice;

impactul politicilor fiscale asupra cererii agregate;

caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate efectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic.

Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79, pag.10 şi Chouraqui, J.C., Hagemann, R.P., Sartor, N. (1990), „Indicators of Fiscal

Policy: A Re-examination”, OECD Department of Economics and Statistics Working Paper No.78, April 1990, pag.4


Blanchard, Chouraqui, Hageman şi Sartor (1990): „o bună gospodărire” a resurselor

Blanchard (1990): politici fiscale sustenabile, acele politici care nu conduc la creşterea explozivă a gradului de îndatorare a statului, sau în urma cărora nu se adoptă măsuri de creştere a impozitării, de reducere drastică a cheltuielilor publice, de monetizare a deficitului bugetar sau de repudiere a datoriei publice

Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79

Blanchard, O., Chouraqui, J.C., Hagemann, P.R., Sartor, N. (1990), „The Sustainability of Fiscal Policy: New Ansewars to Old Questions”, OECD Economic Studies No.15, Autumn 1990


EXEMPLU: Kotlikoff şi Hagist (2005) apreciau că:

în ţările OCDE, cheltuielile publice pentru sănătate au crescut mai repede decât ritmul de creştere a produsului intern brut

în perioada 1970-2002, în Statele Unite ale Americii cheltuielile publice pentru sănătate au crescut de 2,3 ori mai mult decît PIB, în Germania de 2 ori, iar în Japonia de 1,4 ori

această creştere a cheltuielilor publice pentru sănătate este determinată în proporţie de 75% de sporirea nivelului beneficiilor oferite indivizilor şi mai puţin de tendinţa de îmbătrânire a populaţiei

dacă ritmul de creştere a beneficiilor acordate în următoarele patru decenii se va menţine la cel actual, cu siguranţă statele membre OCDE se vor confrunta cu deficite fiscale substanţiale

conform estimărilor , Statele Unite ale Americii vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestei politici bugetare expansioniste, deoarece nivelul cheltuielilor pentru sănătate va ajunge în viitor la 18% din PIB, în condiţiile în care, în prezent alocă aproximativ 7%.

Kotlikoff, L.; Hagist,C. (2005), “Who’s Going Broke? Comparing Growth in Healthcare Costs in Ten OECD

Countries”, NBER Working Paper Series


brdbrthgds

db )()(

b = ponderea datoriei publice în PIB;

g = ponderea în PIB a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii;

h = ponderea în PIB a transferurilor guvernamentale;

t = ponderea în PIB a veniturilor fiscale;

r = rata reală a dobânzii la care au fost contractate împrumuturile publice;

θ = rata reală a creşterii economice;

d = ponderea în PIB a soldului primar;

s = variabila timp.

SOLDUL PRIMAR!!!

Politicile fiscale sunt sustenabile în condiţiile în care ponderea datoriei publice în produsul intern brut nu creşte mai repede decât ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice, ceea ce semnifică faptul că valoarea actuală a soldului primar (actualizată cu factorul (r- θ)) să fe egală cu nivelul iniţial al datoriei publice, b0:

0

0

)( bdsde sr


0

)(0

* ])))((([)( dsebrhgrt sr

SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE Rata sustenabilă a impozitătii

Pe baza ecartului dintre rata sustenabilă a impozitării (t*) şi rata curentă a impozitării (t) se poate estima şi care va trebui să fie noua rata sustenabilă a impozitării, în cazul în care ajustarea este decalată cu un anumit număr de ani. Aceasta se va determina pe baza următoarei

relaţii de calcul )()( *

*

ttrds

dt

Rata sustenabilă a impozitării, t* este mai mare decât rata curentă a impozitării, atunci se estimează că în următorii ani, va avea loc o ajustare a politicii fiscale

Dacă (t*-t) are o valoare pozitivă, iar rata curentă a impozitării este redusă, se apreciază o creştere o corecţie următorii ani

În cazul în care t este relativ ridicat, se consideră a fi o situaţie îngrijorătoare, ce poate conduce la o criză

Ecartul dintre rata sustenabilă a impozitării şi rata curentă, nu relevă, însă, dacă ajustarea va fi de natura creşterii fiscalităţii sau reducerii

cheltuielilor sau a transferurilor guvernamentale

SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE ecartul primar (engl. primary gap): este egal cu

diferenţa dintre surplusul primar (d) şi gradul de îndatorare (b), multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii (r) şi rata reală a creşterii economice (θ)

brdEP )( ecartul de impozitare pe termen mediu (engl. medium-

term tax gap), (t*n-t): se va calcula pornind de la o relaţie generală de estimare a ratei sustenabile a impozitării pe o perioadă dată:

dată de media pentru următorii n ani pentru valorile aşteptate ale cheltuielilor şi transferurilor guvernamentale, la care se adaugă stocul iniţial al datoriei publice multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice.

ecartul de impozitare pe termen lung

0* )()( brhgEt nn

SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE Sustenabilitatea politicii fiscale în Uniunea Europeană

(Discuţii)Table 5 Fiscal reaction function estimation for EU12

Country Estimation results

BE Δp(-1) Δb(-2) c-0.31 0.13 0.02 [-2.07] [2.56] [0.08]Rsq: 0.20 Fstat:4.17 (0.02)

DE Δp(-2) Δb(-2) c-0.21 0.22 -0.21 [-2.18] [2.40] [-1.31]Rsq: 0.14 Fstat:2.68 (0.08) *

IE Δb c-0.09 -0.48 [-1.13] [0.42] Rsq: 0.10 Fstat:2.46 (0.13) **

GR Δb(-1) c0.32 -0.50 [6.34] [-1.46] Rsq: 0.61 Fstat:26.06 (0.00)

FR Δb(-1) c0.17 -0.31 [3.04] [-3.00] Rsq: 0.22 Fstat:7.81 (0.00)

IT Δb(-3) c0.13 -0.14 [2.65] [-0.58] Rsq: 0.16 Fstat:4.44 (0.04)

NL Δp(-1) Δb(-1) c-0.30 0.11 -0.03 [-2.83] [2.10] [-0.17]Rsq: 0.14 Fstat:2.40 (0.10) *

AT Δp(-1) Δb(-2) c-0.32 0.17 -0.17 [-2.51] [2.55] [-1.22]Rsq: 0.16 Fstat:2.61 (0.09) *

PT Δb(-1) c0.21 -0.09 [4.12] [-0.52] Rsq: 0.20 Fstat:7.05 (0.01)

FI Δb c-0.12 0.09 [-3.70] [0.43] Rsq: 0.15 Fstat:4.84 (0.03)

DK Δp(-1) Δb c0.56 0.03 0.03 [3.07] [1.20] [0.22]Rsq: 0.31 Fstat:4.96 (0.01)

UK Δb(-2) c0.18 -8.27 [6.31] [-6.33] Rsq: 0.37 Fstat:10.66 (0.00)

Probability in ( ) and t-statistic in [ ](*) Regression is statistical validated even if probability of F-stat is larger than 0.05. The residuals are not correlated and they are stationary. The coefficient of Δb (or lagged Δb) is significant different from zero and it is consistent with the aim of this analysis.(**) Regression is not statistical validated.

Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-

EI

Table 2 Estimation for Bulgaria


BG p(-4) Δ2 b(-2) c0.35 -0.15 2.08

[2.38] [-2.30] [3.76]Rsq: 0.13 Fstat:2.12 (0.13)

Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.

The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.

Table 3 Estimation for Czech Republic


CZ b(-4) c0.32 -11.42

[2.31] [-2.95]Rsq: 0.19 Fstat:7.21 (0.01)

Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.

In Czech Republic’s case, government reacts starting the fourth lag and the response is significant at least up to the 12-th lag. The largest reaction is for the 6-th lag, when the coefficient, β, is 0.49. It was presented the estimation for governments’ reaction at 4-th lag, which is the first when that response appears..

-2.0

-1.5

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Response of PBAL_GDSA to One S.D. PUBLIC_SA Innovation

Table 5 Estimation for Estonia


EE Δ b(-3) c1.29 1.29 [2.17] [2.44]Rsq: 0.05 Fstat:1.62 (0.21)

Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.

Table 7 Estimation for Hungary (II)


HU Δp(-1) Δb(-2) c-0.62 0.84 -0.21 [-5.93] [2.15] [-0.40]Rsq: 0.35 Fstat:7.84 (0.00)

Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, Δp.

Table 8 Estimation for Latvia


LV Δb c-0.95 -0.42 [-3.91] [-1.63]Rsq: 0.32 Fstat:15.42 (0.00)


Table 9 Estimation for Lithuania


LT Δp(-2) b(-3) c-0.48 0.15 -3.11 [-3.97] [2.63] [-2.54]Rsq: 0.28 Fstat:5.83 (0.00)


Table 10 Estimation for Poland


PL Δp(-2) Δb(-3) c-0.47 -0.30 -0.10 [-5.47] [-2.73] [-0.45]Rsq: 0.28 Fstat:5.85 (0.00)


Table 11 Cointegration test in Poland’s case

Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)

Hypothesized No. of CE(s) Eigenvalue

Trace Statistic

0.05Critical Value Prob.

None 0.26 13.33 15.49 0.10

At most 1 0.09 3.17 3.84 0.07

The lag length is 1 and it is given by AIC.The test considers intercept and no trend.

Table 12 Estimation for Romania


RO p(-4) Δb c0.13 -1.66 -1.10 [0.55] [-2.59] [-1.83]Rsq: 0.31 Fstat:6.34 (0.00)


Table 13 Estimation for Slovakia


SK p(-1) Δb c0.54 0.19 -0.50 [4.27] [1.03] [-1.94]Rsq: 0.40 Fstat:10.76 (0.00)


Table 14 Estimation for Slovenia


Si Δb(-1) c-0.51 -0.03 [-4.07] [-0.22] Rsq: 0.29 Fstat:13.11 (0.00)


Table 15 Cointegration test in Slovenia’s case

Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)

Hypothesized No. of CE(s) Eigenvalue

Trace Statistic

0.05Critical Value Prob.

None 0.31 13.66 15.49 0.09

At most 1 0.04 1.56 3.84 0.21

The lag length is 2 and it is given by AIC.The test considers intercept and no trend.

Fiscal Policy Reaction on Short Term for Assessing Fiscal Sustainability in the Long Run in Central and Eastern European Countries

Emilia Câmpeanu Andreea StoianBucharest Academy of Economic Studies

Paper submitted to Finance a Uver

Public debt (% of GDP)

CountryMIN MAX

AVERAGE STDEVvalue year value year

AT 59.4 2007 67.1 2001 64.2 2.6

BE 84.0 2007 107.8 2000 96.1 8.5

DE 58.8 2001 67.8 2005 63.8 3.4

DK 26.8 2007 51.5 2000 40.7 8.8

ES 36.2 2007 59.3 2000 46.7 7.9

FI 33.4 2008 44.4 2003 40.6 4.0

FR 56.9 2001 68.1 2008 62.5 4.0

GR 94.8 2007 103.7 2001 99.2 3.1

IE 24.9 2006 43.2 2008 31.9 6.1

IT 103.5 2007 109.2 2000 105.9 2.0

LU 6.1 2003, 2005 14.7 2008 7.3 2.8

NL 45.6 2007 58.2 2008 51.4 3.6

PT 50.5 2000 66.4 2008 59.2 5.6

SE 38.0 2008 54.4 2001 48.8 6.0

UK 37.5 2002 52.0 2008 41.9 4.5

EU 15 53.0 2007 60.1 2000 57.4 2.1

BG 14.1 2008 74.3 2000 40.4 21.5

CY 49.1 2008 70.2 2004 62.8 6.7

CZ 18.5 2000 30.4 2004 27.9 3.9

EE 3.5 2007 5.7 2002 4.8 0.7

HU 52.1 2001 73.0 2008 60.6 6.6

LT 15.6 2008 23.7 2000 19.8 2.8

LV 9.0 2007 19.5 2008 13.4 3.0

MT 55.9 2000 72.1 2004 64.4 5.2

PL 36.8 2000 47.7 2006 44.0 4.2

RO 12.4 2006 25.7 2001 18.6 5.2

SI 22.8 2008 28.0 2002 26.2 1.9

SK 27.6 2008 50.3 2000 38.7 8.5

EU 12 31.2 2007 37.7 2003 35.1 2.5

EU 27 58.7 2007 62.7 2005 61.3 1.2

Surs

a:

Sto

ian, A

., C

âm

peanu, E.

(20

09

), “

” Fis

cal S

ust

ain

ab

ility

wit

hin

EU

Are

a. Em

pir

ical Evid

ence

s fo

r O

ld

Mem

bers

and

New

Com

ers

“, C

ER

GE- EI

CountriesAverage real interest rate on public

debt (%)Real GDP growth rate (%) Gap

AT 2.7 2.3 0.5

BE 2.7 2.1 0.6

DE 2.8 1.4 1.4

DK 3.4 1.5 1.9

ES 1.1 3.3 -2.3

FI 2.7 3.1 -0.3

FR 2.5 1.9 0.6

GR 1.8 4.1 -2.3

IE 0.3 5.2 -4.8

IT 2.5 1.2 1.3

LU 0.8 4.1 -3.3

NL 2.7 2.2 0.5

PT 2.0 1.3 0.8

SE 2.6 2.6 -0.1

UK 3.5 2.5 1.0

EU 15 2.4 2.6 -0.2

BG -2.9 5.6 -8.5

CY 2.2 3.7 -1.5

CZ 1.4 4.3 -2.8

EE -0.9 6.9 -7.8

HU 0.9 3.6 -2.7

LT 2.0 7.0 -5.0

LV -0.2 7.3 -7.5

MT 2.9 2.0 1.0

PL 2.9 4.2 -1.2

RO -8.8 5.8 -14.6

SI 1.5 4.3 -2.8

SK 0.0 5.7 -5.7

EU 12 0.4 5.0 -4.6

EU 27 2.6 2.2 0.4

Surs

a:

Sto

ian, A

., C

âm

peanu, E.

(20

09

), “

” Fis

cal S

ust

ain

ab

ility

wit

hin

EU

Are

a. Em

pir

ical Evid

ence

s fo

r O

ld

Mem

bers

and

New

Com

ers

“, C

ER

GE- EI

0* )()( brhgEt nn


Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH , Theoretical And Applied Economics

Blanchard taxation rate estimation (t*)

Year b0 t-1 y i g t*

2000 22.1 2.10 -16.7 36.1 42.0

2001 24.7 5.70 -15.2 35.4 38.8

2002 26 5.10 -10.2 37.1 39.0

2003 25 5.20 -6.9 32.0 32.8

2004 21.5 8.40 -3.6 32.2 32.2

2005 18.8 4.10 -2.2 32.4 32.9

2006 15.8 5.20 -0.36 34.5 34.7

2007 12.4 5.6 2.56 36.5 36.7

Data available from IMF (y), European Commission (g, I, b0), National Institute of

Statistics (for inflation rate)b0: the initial debt level was considered the debt level from previous year (as ratio to

GDP) g: annual primary government expenditure (as ratio to GDP) i: real interest rate estimated as difference between implicit interest rate (European Commission[1]) and inflation rate

[1] The data for implicit interest rate is provided by European Commission database.

Discuţii România

Figure 2 Blanchard taxation rate vs. effective taxation rate

29,228,0 27,6 27,0 27,1

31,0

22,7

30,8

42,0

38,8 39,0

32,8 32,2 32,934,7

36,7

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

45,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anul

Bla

nch

ard

tax

atio

n r

ate/

Eff

ecti

ve t

axat

ion

ra

te

Effective taxation rate(t) Blanchard taxation rate (t*)

Figure 3 Fiscal adjustments

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

45,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anul

Tax

atio

n r

ates

(%

)

Effective taxation rate(t)

Blanchard taxation rate (t*)

Non-prohibitive effective taxation rate

Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH , Theoretical And Applied Economics

AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE O perioadă de ajustare fiscală reprezintă acel an în care

soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu cel puţin 2 puncte procentuale din PIB sau intervalul cuprins între doi ani consecutivi, în care soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu câte 1,5 puncte procentuale din PIB în fiecare dintre cei doi ani.

Ajustările politicilor fiscale şi bugetare sunt considerate a fi eficiente, dacă: (i) în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în

PIB a deficitului primar ajustat ciclic este, în medie, cu cel puţin 2 puncte procentuale sub valoarea deficitului din timpul ajustării sau

(ii) dacă în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în PIB a datoriei publice este cu cel puţin 5 puncte procentuale sub

nivelul din timpul episodului de ajustare fiscală

Perioadele de ajustare fiscală sunt considerate expansioniste dacă rata medie a creşterii produsului intern brut în perioada ajustării şi în următorii 2 ani este mai mare decât valoarea medie a aceluiaşi indicator înregistrată în toate perioadele de ajustare fiscală

Alesina, A., Ardagna, S. (1998), Tales of Fiscal Adjustments”, Economic Policy n.27, October 1998, pag.9.

Graficul nr.6.3Evoluţia soldului s tructural în Rom ânia în perioada 1990-2006

-1.4

-5.2

-0.3 -0.3

-2.2

-3.3

-4.5

-5.1

-5.5

-3.7

-4.1

-3.2

-2.6

-2.1

-1

-1.5-1.8

-6

-5

-4

-3

-2

-1

0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul

So

ldu

l str

uct

ura

l (%

PIB

)

AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE Discreţionarisuml politicilor fiscale ale României

(Discuţii) Sodul structural

Stoian, A. (2009), “Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual”

Tabel nr.6.5Analiza episoadelor de ajustare fiscală şi bugetară în România 1990-2006

An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sold primar (%

PIB) i) 1 3,3 -4,3 0,6 -0,8 -1,9 -3 -1,4 -0,7 1,6 0,8 0,6 0,3 -0,1 0,8 0,3 0,3

Datoria publică (%

PIB) ii)

10,5 20,4 21,9 17,5 22,9 30,2 27,8 27,6 33,2 31,4 28,7 28,8 26,8 23,1 17,5 19,5

Elasticitatea cheltuielilor

în raport

cu venitu

rile buget

are

1,13 1,00 0,85 1,10 1,11 1,18 1,03 1,00 0,84 1,04 0,93 0,92 0,95 0,82 0,93 1,11

Evoluţia cheltuielilor buget

are

Evoluţia veniturilor buget

are

Tipul politic

ii bugetare iii)

N R R E E E R R R N R E E E E E

Tipul politic

ii fiscale

iv)

E E E E R E E E R N R R R R R R

Reaction function estimation

Explanatory variables C w(-3) t(-3) VAT(-3) i(-3) d dummy

Dependent variable

bR-sq:0.51 F-stat:12.62

(0.00)

7.25 [2.71] (0.01)

-0.47[-

2.05](0.04)

-0.25[-5.98](0.00)

-10.79[-5.98](0.00)

bR-sq:0.47 F-stat:14.83

(0.00)

5.32[2.25](0.02)

-0.71[-

3.32](0.00

)

-9.43[-13.97](0.00)

bR-sq:0.45 F-stat:10.10

(0.00)

6.54[2.72]0.00

-0.45[-1.97](0.05)

-0.25[-2.89](0.00)

-12.10[-8.18](0.00)

bR-sq:0.57 F-stat:25.32

(0.00)

5.37[2.85](0.00)

-1.09[-4.45](0.00)

-9.63[-13.60](0.00)

b: fiscal balance; w: compensation to employees; t: social transfers; VAT: Value Added Tax; i: current taxes on income and wealth; d: public debt; dummy: dummy variable for 2006:Q4[]: t-stat: (): prob

Câmpeanu, E., Stoian, A. (2009), “Analyzing Fiscal Adjustments Composition Based on Reaction Function”,

INFER Workshop, Klagenfurt, Austria, Sept. 2009

DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ

(i) finanţarea prin creşterea fiscalităţii;

(ii) finanţarea prin reducerea cheltuielilor bugetare;

(iii) finanţarea prin emisiune monetară;

(iv) finanţarea prin datorie publică

.

Conform paradigmei neoclasice, deficitele bugetare conduc la sporirea consumului pe termen lung, iar, în cazul în care economia operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, creşterea consumului va determina reducerea economiilor.

În vederea echilibrării pieţelor financiare, va fi necesară sporirea ratei dobânzii, ce va avea ca efect reducerea ratei de acumulare a capitalului în sectorul privat.

Din punctul de vedere al paradigmei keynesiene majoritatea populaţiei consumă cea mai mare parte a venitului disponibil, iar o reducere temporară a gradului de impozitare va avea efecte pozitive imediate şi semnificative asupra cererii agregate.

În cazul în care economia nu operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, această măsură va conduce la creşterea nivelului venitului naţional.

În contextul paradigmei ricardiene, politicile de finanţare a deficitului public vor conduce la o atitudine indiferentă a indivizilor vis-a-vis de alternativa aleasă de decidenţii publici.

Aceasta deoarece, în viziunea acestei paradigme, consumul este o funcţie ce depinde de volumul resurselor la nivelul tuturor generaţiilor, motiv pentru care, în cazul în care finanţarea deficitului ar presupune o creştere a ratei fiscalităţii, aceasta nu ar afecta resursele tuturor generaţiilor.


Evoluţia deficitului bugetar în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 1980-2006

Anul Austria Belgia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda

1980 -1,7 -9,5 3,9 0 -2,8 -2,6 -10,6 -8,6 -0,3 -4

1981 -1,7 -15,7 5,3 -2,2 -3,6 -8,3 -11,3 -11,5 -2,7 -5

1982 -3,3 -12,5 3,2 -2,9 -3,2 -6,3 -12 -10,9 -0,9 -6,2

1983 3,3 -14,8 1,6 -2,7 -2,5 -7,1 -10,4 -10,6 1,7 -5,5

1984 -2,5 -11 3,3 -2,8 -1,9 -8,4 -9,1 -11,6 2,9 -5,3

1985 -2,5 -10,2 3,5 -2,9 -1,1 -11,3 -10,4 -12,5 4,6 -3,6

1986 -3,6 -10,1 4 -3,1 -1,3 -10,1 -12 -11,6 3,3 -4,6

1987 -4,2 -7,9 1,6 -1,9 -1,9 -9,5 -8,6 -11 2,5 -5,3

1988 -3,4 -7,3 5,3 -2,4 -2,1 -11,4 -4,9 -10,7 1,7 -4,2

1989 -3 -7,6 6,9 -1,8 0,1 -14,2 -1,9 -9,8 4,2 -5

1990 -2,4 -6,8 5,5 -2 -2 -15,9 -2,8 -11,8 4,8 -5,3

1991 -2,9 -7,4 -1 -2,4 -2,9 -11,4 -2,9 -11,7 1 -2,7

1992 -1,9 -8,1 -5,5 -4,1 -2,5 -12,6 -2,9 -10,7 -0,3 -4,2

1993 -4,2 -7,4 -7,2 -5,9 -3 -13,6 -2,7 -10,3 1,6 -2,8

1994 -4,9 -5,1 -5,7 -5,5 -2,4 -9,9 -1,9 -9,3 2,7 -3,5

1995 -5,7 -4,5 -3,8 -5,4 -3,3 -10,2 -2,1 -7,6 2,6 -4,5

1996 -4 -3,8 -2,9 -4 -3,3 -7,4 -0,1 -7,1 2,2 -1,8

1997 -1,9 -2 -1,2 -3 -2,7 -6,6 1,4 -2,7 3 -1,1

1998 -2,4 -0,8 1,6 -2,6 -2,2 -4,3 2,5 -2,8 3,3 -0,8

1999 -2,3 -0,5 2,2 -2,5 -1,5 -3,5 2,4 -1,7 3,5 0,7

2000 -1,6 0,1 7,1 -1,5 1,3 -4,1 4,4 -0,8 6,1 2,2

2001 -0,1 0,6 5,2 -1,5 -2,8 -6,1 0,7 -3,1 6,1 -0,3

2002 -0,7 0 4,2 -3,1 -3,7 -4,9 -0,5 -2,7 2,1 -2

2003 -1,7 0,1 2,3 -4,2 -4 -5,7 0,2 -3,4 0,2 -3,2

2004 -1,2 0 1,9 -3,7 -3,7 -6,6 1,5 -3,4 -1,2 -2,1

2005 -1,6 0 2,4 -2,9 -3,3 -4,6 0,3 -4,1 -2,3 -0,6

2006 -1,8 -0,4 2,5 -2,9 -3,3 -2,8 -0,3 -4 -2,2 -1

Sursa: Fondul Monetar Internaţional, World Economic Outlook Database, September 2006

Cheltuielile publice, soldul bugetar şi datoria publică în perioada 1970-2000 în UE-15

Ţara

Cheltuieli

publice (%PIB)

Sold bugetar (%PIB)

Datorie publică (%PIB)

Austria 48.3 -2.17 45.24

Belgia 53 -2.55 100.14

Danemarca 52.9 -0.5 46.85

Finlanda 44.7 1.9 23.84

Franta 48 -1.98 37.16

Germania 46.6 -2.05 39.37

Grecia 37.3 -6.26 61.74

Irlanda 44.4 -5.26 74.39

Italia 46.7 -8.1 82.04

Luxemburg 44.6 2.43 9.04

Olanda 47.9 -2.76 62.5

Portugalia 36.6 -4.33 50.83

Spania 35.4 -2.9 35.95

Suedia 58 -0.75 49.98

Marea Britanie 41.6 -2.4 53.94

Sursa: Granados (2003)



Structura datoriei publiceScadenţăProvenienţăMonedă


Politica de îndatorare a României (discuţii)

Graficul nr.5.2 Evoluţia comparativă a creşterii economice reale şi a gardului de îndatorare

a României în perioada 1990-2006

0.9

10.5

20.4 21.917.5

22.9

30.227.8 27.6

33.2 31.428.7 28.8 26.8

23.1

17.519.5

-5.60

-12.90

-8.80

1.503.90

7.103.90

-6.10 -4.80-1.10

2.105.70 5.10 5.20

8.40

4.10 5.20

-20

-10

0

10

20

30

40

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Dat

ori

e p

ub

lică

(%

PIB

)-C

reşt

ere

eco

no

mic

ă re

ală

(%)

DPT (% PIB) Cresterea economica reala (%)

Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de

doctorat


0

5

10

15

20

25

30

35D

ato

rie

pu

blic

ă in

tern

ă (

DP

I, %

PIB

)-D

ato

rie

p

ub

lică

ex

tern

ă (

DP

E, %

PIB

)

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

Anul

Graficul nr.5.3 Structura datoriei publice a României în perioada 1990-2006

DPE (% PIB) DPI (% PIB)


doctorat

Graficul nr.5.4 Structura datoriei publice interne a României în funcţie de scadenţă

100.0

63.255.9

20.6

46.9

41.5

55.7 61.5 62.569.9

78.169.0 66.5

58.2

80.7

0.0

36.844.2

33.5

20.4

63.5

44.2 38.5 36.429.4

13.624.1 18.0

27.8

13.0

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul

% termen scurt % termen mediu si lung



doctorat


0.00.0

100.0

54.4

45.6

0.0

36.8

47.0

16.2

25.7

41.2

31.5

18.3

40.3

41.5

12.2

45.6

42.2

28.9

31.8

39.3

29.1

28.5

42.4

27.5

27.6

44.9

15.9

27.9

56.2

19.2

23.6

57.2

19.0

27.0

53.9

18.8

30.4

50.8

14.6

38.3

47.0

14.9

35.5

49.6

9.8

34.9

55.3

6.1

34.3

59.6

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Graficul nr.5.5 Structura datorie i publice externe a Românie i în funcţie de scadenţă

% 1-5 ani % 5-10 ani % peste 10 ani


doctorat

Documents

MACROECONOMIE FINANCIARA