Manag Comunicarii

8/19/2019 Manag Comunicarii

1/22

COMUNICAREA

1.1. NOŢIUNI GENERALE

Comunicarea este condiţia sine qua non a vieţii omeneşti şi a vieţii sociale, persoanele

fiind legate unele de altele prin comunicare.

Comunicarea, în acepţiunea cea mai profundă, poate fi definită ca relaţia bazată pe co-

împărţirea unei semnificaţii. Dacă informaţia este premisa absolut necesară unui act de

comunicare, ea nu este însă şi suficientă. Absenţa înţelegerii informaţiei şi a cadrului

relaţional, care îi gidează şi fi!ează sensul şi semnificaţia, anulează "starea de comunicare".

# propoziţie într-o limbă necunoscută e!istă ca informaţie, dar, în absenţa cunoaşterii limbii,

deci a înţelegerii, ea nu va comunica nimic. $a fel un gest atipic culturii noastre.

%n esenţă, a comunica înseamnă "a fi împreună cu", "a împărtăşi şi a te împărtăşi", "a

realiza o comunicare de g&nd, simţire, acţiune".

Accepţiunea include c&teva a!iome cum ar fi'

a. Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informaţională,

i d difi d i i

8/19/2019 Manag Comunicarii

2/22

ă i d difi ă d i i

• înţelegerea corectă a mesaului(

• acceptare mesaului(

•  provocarea unei reacţii scimbarea unui comportament sau a unei atitudini.

)rincipalele abordări ale procesului de comunicare pot fi rezumate la următoarele'

a. Schema lui Laswell îşi are sorgintea în abordarea clasică a şcolii comportiste -

scema stimul - răspuns. Comunicare este văzută ca traseul unui stimul informaţie ce

 provoacă un răspuns impact asupra receptorului.

  canal canal

fig. /. Schema lui Laswell

b. Schema lui Shannon, mai comple! dec&t precedenta, prin aceea că se introduc şi

se utilizează noţiunile de "codificare"şi"decodificare", ce permit e!plicitarea numeroaselor 

bl  l i ă ii C i i l d li idi i

2eceptor 3esa+miţător 

8/19/2019 Manag Comunicarii

3/22

fig. 4. Schema lui Wiene

5tructural, comunicarea se prezintă ca un sistem de elemente fizice şi energetice de

operaţii şi relaţii care milocesc veicularea de informaţii de la o sursă, printr-un mediu, la o

destinaţie. 5tructura sintetică a comunicării cuprinde'

/.  Emiţătorul  - este persoana sau grupul care elaborează, codifică şi emite informaţia şi o lansează in sistemul comunicaţional

0.  Receptorul  - este persoana sau grupul cărora li se adresează informaţia emisă şi

transmisă şi care efectuează recepţia, decodificarea şi receptarea propriu - zisă.

4.  Mesajul - este forma concretă pe care o imbracă informaţia veiculată în actul

i ă ii fii d l ă i di

8/19/2019 Manag Comunicarii

4/22

c. Rece$!aea " este actul de destinaţie al comunicarii şi constă în recepţia propriu-zisă a

mesaului, în decodificarea şi înţelegerea acestuia de către destinatar.

%. &ee% " bac' " ul " este relaţia informaţională care pune în dependenţă actul emiterii şi pe cel al transiterii de actul receptării, constituid p&rgia esenţială reglării procesului de comunicare.

)rezenţa feed - bac1-ului este indiciul că actul comunicării are loc şi că, sub aspectul

 psiosocial, comunicarea a dob&ndit caracterul unei interacţiuni.

1.(. &ORME ALE COMUNIC)RII

1.2.1. CRITERII DE CLASIFICARE 

5e deosebesc mai multe forme de comunicare în funcţie de următoarele criterii'

a* co%ul +olosi!

" comunicare verbală informaţia e transmisă prin cuv&nt(

" comunicarea nonverbală informaţia e transmisă prin diverse semen

legate de postură, mimică, gesturi, înfăţişare(

b lă i f i i ă i l

8/19/2019 Manag Comunicarii

5/22

" comunicarea instrumentală vizează un scop precis menit sa obţină

un anumit effect din partea receptorului

e* ca$aci!a!ea au!oe-lii " comunicare lateralizată sau unidirecţională fără feed - bac1(

" comunicare nelateralizată cu feed - bac1 concomitent

+* na!ua con/inu!ului

" comunicare referenţială vizează un anumit adevăr care face obiectul

e!pres al mesaului( " comunicare operaţional metodologică se referă la modul în care

trebuie operat pentru ca adevărul transmis să fie descifrat(

" comunicare atitudinală valorizează cele transmise, situaţia

comunicării şi partenerul.

1.0. COMUNICAREA IAC#IC)

/.4./. )2+C78927 C#*C+):;A$+

Comunicarea educaţională sau pedagogică este cea care miloceşte realizarea

f l i d i l î bl l i dif d i il i l il f l

8/19/2019 Manag Comunicarii

6/22

după semnalele eterogene pe care le primeşte de la auditoriu, nu numai pe cale verbală ci şi

 paraverbală şi nonverbală.

)rocesul instruirii funcţionează ca un sistem cu autoreglare de tip probabilist, îmbin&nd în relaţia de comunicare funcţiile de comandă şi control. %n relaţia de comunicare

didactică alternează rolurile de emiţător şi receptor între profesor şi elev.

Comunicarea didactică este modulată de'

• conte!tul relaţiilor interpersonale şi a situaţiilor(

• diversitatea codurilor şi canalelor de comunicare(

• tipul relaţiilor comunicative' ierarice sau reciproce, parteneriale(

• informaţiile de feed-bac1.

+a este un proces viu şi dinamic, la care participă at&t profesorul c&t şi elevul, prin

enunţare şi interpretare.

Ca formă specifică de discurs, comunicarea didactică se realizează mai ales prin

demonstrare şi argumentare Cucoş, /

8/19/2019 Manag Comunicarii

7/22

- comunicarea nonverbală,

- comunicarea paraverbală.

6. Caac!eis!ici ale comunicii %i%ac!ice

Datorită frecvenţei apariţiei lor o serie de asoecte pot fi considerate caracteristici ale

comunicării didactice'

a. Dimensiunea e!plicativă este pronunţată pentru că ea vizează, prioritar, înţelegerea

celor transmise 7acob, /

8/19/2019 Manag Comunicarii

8/22

+. 2edundanţa specială impusă de necesitatea înţelegerii corecte a mesaului.

$iteratura de specialitate consideră că succesul organizaţional şi comunicarea se

afla într-o str&nsă legătură. Ciar i în coală, nu e!istă un manageriat eficient fără oș ș

comunicare eficientă.

5tudiu de caz' scimbarea programelor la clasele de gimnaziu

Ins!i!u!ul %e 4!iin/e ale E%uca/iei, cae elaboea5 cuiculumul si cae se ocu$ %e +omaea ca%elo %i%ac!ice, a anun/a! c a +os! a$oba! Calen%aul %e

%e57ol!ae cuicula $en!u $eioa%a (819 : (81;. 2o!i7i! aces!uia, %in

se$!embie (81;, ele7ii %e clasa a

8/19/2019 Manag Comunicarii

9/22

[email protected] şi Nraportă[email protected] lor, ci oameni care vin de la clasă în care îşi fac bine

treaba, unde au de-a face zilnic cu elevi şi părinţi. Altfel spus e vorba de oameni care

cunosc problemele concrete ale învăţăm&ntului preuniversitar rom&nesc. %n al doilea r&nd, toţi cei menţionaţi ştiu să spună  clar, ferm, elegant şi politicos  ceea ce g&ndesc

şi g&ndesc cu adevărat  o arată toată prestaţia lor publică, fără a se pierde în

divagaţiile procedurale ale limbaului aulic al [email protected] ministeriale. Cei // sfătuitori

ai d-lui 3inistru au marea calitate de a aduce o voce umană în mediul eterat al Nînalţilor 

funcţ[email protected] ai educaţiei care, demult, nu mai vorbesc limbi păm&ntene. )e l&ngă toate acestea, cei nominalizaţi de d-l Cura sunt suficient de mulţi pentru a avea o diversitate

de perspective asupra problemelor actuale ale educaţiei şi suficient de puţini pentru a

 putea cădea de acord asupra unor principii de bază pe care se cuvine a fi aşezat

învăţăm&ntul zilei de m&ine.

%n ce prive te dezbaterea la nivel @[email protected], la nivelul colilor, ea nu e!istă. ;nș ș

anun lacunar al 7nspectoratului ne anun ă căț ț etapele din Calendarul dezbaterii publice,

care vizează activită ile din teritoriu sunt'ț

8/19/2019 Manag Comunicarii

10/22

Ane!ă

Cestionar 

Consultare publica: propuneri plan-cadru învățământul gimnazial

OBSERVAŢII GENERALE PLAN-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT Planul-cadru de învăţământ reprezintă un instrument ofcial de promovare a oertei educaţionale pentru un parcurs şcolar determinat. Din perspectiva elevului, semnifcaţia planurilor-cadru ţine de opţiunea pentru un profl dezirabil al acestuia la fnalul unui ciclu de învăţământ: aşteptările recunoscute social de la absolventul acestui nivel. De asemenea, ţine şi de opţiunea pentru anumite

d ii d t di i di i li l t ib i l  t i fl

8/19/2019 Manag Comunicarii

11/22

2. Planul-cadru se fundamentează pe un ansamblu de principii d