1

Managmentul depozitelor de deseuri

Amenajarea unui deposit de deseuri menajere

Student:Dragomir Gabriela Mariana

Sectia: Ingineria Geologica a Mediului

An: III

2

Cuprins:

1 Introducere –Scopul proiectului

2 Tema 1 – Realizarea hartii de susceptibilitate

3 Tema 2- Evaluarea cantitativa a susceptibilitatii din punct de vedere geologic a amplasamentelor pentru depozite de deseuri

4 Tema 3 –Matricea pentru evaluarea impactului depozitelor de deseuri5- Concluzii

3

1 Introducere

Scopul proiectului este realizarea unei investigatii pentru determinarea pozitiei favorabile amplasarii unui deposit de deseuri menajere.Pentru determinarea amplasamentului, s-au utilizat urmatoarele informatii:

Date initiale : - Harta topografica a regiunii - Harta geologica Legenda hartii geologice ( pentru identificarea formatiunilor geologice din zona)

Programul utilizat pentru digitizarea zonei : Global MapperPentru determinarea susceptibilitatii amplasamentelor precum si a impactului depozitului de deseuri asupra mediului inconjurator, s-au utilizat o serie de stas-uri.

2 Tema 1 –Realizarea hartii de susceptibilitate

Utilizand programul Global Mapper, am digitizat Harta topografica a zonei pentru a determina morfologia terenului investigat.Acelasi procedeu de digitizare a fost aplicat si pentru Harta geologica, scopul fiind identificarea permeabilitatii formatiunilor.Scara hartilor este 1:25.000.

Harta topografica (FIG1 – imaginea initiala,FIG2- digitizarea realizata in Global Mapper).Utilizand harta din FIG2 am realizat harta cu cotele de la 0 pana la 900, colorate diferit pentru a indica zonele cu pericol (FIG3).Zonele 0-100 reprezinta zonele cele mai stabile si favorabile pentru amplasarea unui deposit de deseuri; zonele 10-200 reprezinta zonele mediu favorabile pentru amplasarea depozitului de deseuri iar zonele de la 20-900 reprezinta zonele cele mai periculoase pentru amplasarea unui deposit de deseuri.

Atunci cand dorim construirea unui deposit de deseuri, un prim factor care trebuie luat in considerare este reprezentat de pantele terenului.Cu cat panta este mai mare cu atat riscul de alunecare este mai mare si o greutate suplimentara amplasata in zona respective, poate afectecta stabiliitatea terenului.

Cele mentionate mai sus sunt descries pe baza unui cod de culori In cadrul FIG3.

De asemeni, atunci cand realizam harta de susceptibilitate in cazul amplasarii unui deposit de deseuri menajere, trebuie sa luam in consideratie si zonele urbane , zone protejate (paduri,rauri) si drumurile de legatura,In zonele mentionate anterior nu se pot realize depozite.Utilizand harta topografica s-a realizat separarea intre zonele interzise si cele permise ( fara paduri,case, drumuri sau rauri) pentru amplasare. (FIG 4)

4

5

FIG 1- HARTA TOPOGRAFICA A ZONEI STUDIATE PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI DE DESEURI MENAJERE

6

FIG2- HARTA DIGITIZATA UTILIZAND PROGRAMUL GLOBAL MAPPER

7

FIG 3- HARTA COTELOR TERENULUI DIN ZONA INVESTIGATA PENTRU AMPLASAREA UNUI DEPOZIT DE DESEURI

8

FIG4- HARTA CU ZONELE FAVORABILE SI NEFAVORABILE (PADURI,ASEZARI,DRUMURI.RAURI)

Harta Geologica- Pentru determinarea permeabilitatii formatiuniilor din zona investigata, am folosit harta geologica (FIG 5)

9

Cu ajutorul programului programul Global Mapper s-a digitizat harta geologica si utilizand legenda oferita, am identificat trei categorii de formatiunii:

Formatiunile permeabile – constituite din roci sedimentare permeabile si aluvionale

Formatiunile semipermeabile – constituite din roci sedimentare cu o permeabilitate redusa sau roci calcaroase ,care se vor considera semipermeabile ( nu se cunosc date privind gradul de fisuratie si fracturare)

Formatiunileimpermeabile - rocile favorabile pentru amplasarea unui deposit de deseuri, deoarece nu permit infiltrarea substantelor ce pot rezulta in urma proceselor fizico chimice

Aceste clasificare este reprezentata in harta din FIG6, fiecare zona fiind reprezentata prin intermediul unui cod de culori.

10

FIG5- HARTA GEOLOGICA A FORMATIUNILOR PREZENTE IN ZONA CERCETATA PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI DE DESEURI

11

FIG6 – HARTA GEOLOGICA DIGITIZATA PENTRU A EVIDENTIA ZONELE PERMEABILE, SEMIPERMEABILE SI IMPERMEABILE.

HARTA DE SUSCEPTIBILITATE Utilizand toate hartile prezentate pana acum, vom realize harta de susceptibilitate,Aceasta presupune identificarea zonelor favorabile care sa indeplineasca condiitile necesare.Se iau in consideratie urmatorii factori:

a) Harta pantelor - 0-100 – zone favorabile pentru amplasarea depozitului- 10-200 – zone mediu favorabile pentru amplasarea depozitului- 20-900- zone nefavorabile pentru amplasarea depozitului

b) Harta geologica – Cu ajutorul acesteia se identifica formatiunile permeabile,semipermeabile si impermeabile.

c) Harta zonelor interzice/permise- ultimul factor care influenteaza amplasarea unui deposit de deseuri

Harta de susceptibilitate prezinta trei zone : * Zona favorabila

Zona mediu favorabila

Zona nefavorabila

Pentru identificarea zonelor mentionate anterior, vom realize urmatoarele intersectii:

0-100 + zona impermeabila+ zona fara amplasamente sau zone protejate=ZONA FABORABILA PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI10-200+zone semipermeabile+ zone fara amplasamente sau zone protejate= ZONE MEDII PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI DE DESEURI20-900 +zone permeabile,semipermeabile si impermeabile +zone protejate si neprotejate=ZONE NEFAVORABILE

Harta din figura7 prezinta zonele mentionate mai jos,Pe aceasta zona se vor selecta 3 amplasamente, care in cadrul temelor 2 si 3 vor fi analizate pentru determinarea unui amplasament care sa indeplineasca toate conditiile.

12

13

FIG7- HARTA DE SUSCEPTIBILITATE PENTRU AMPLASAREA DEPOZITULUI DE DESEURI

Amplasament 1

Amplasament 3

Amplasament 2

Tema 2- - Evaluarea cantitativa a susceptibilitatii din punct de vedere geologic a amplasamentelor pentru depozite de deseuri

Pentru fiecare din cele trei amplasamente selectate in cadrul hartii de susceptibilitate, se determina cate un punctaj in functie de o serie de conditii.Amplasamente care are cel mai mare punctaj este cel mai favorabil pentru amplasarea depozitului.

Sistemul de punctaj este detaliat pe grupe de fenomene astfel :

2. OMOGENITATEA VERTICALÃ ŞI ORIZONTALÃ A CORPULUI DE ROCI

0 puncte:

- grosime totală mai mare de 10 m- dezvoltare lenticulară- compoziţie litologică neomogenă1 punct

- grosime totală de 10 – 15 m- dezvoltare lenticulară- compoziţie litologică uşor neomogenă2 puncte:

14

1. CONDIŢII GEOMORFOLOGICE0 puncte: - taluzuri cu pantă maximă mai mare de 12º

- umpluturi antropogenice1 punct - taluzuri cu pantă maximă de 10-12º

- depozite aluviale -

2 puncte: - taluzuri cu pantă maximă de 8-10º- depozite deluviale

3 puncte: - taluzuri cu pantă maximă de 5-8º- terenuri cuaternare consolidate

4 puncte: - taluzuri cu pantă maximă de 3-4º- terenuri terţiar – superioare - consolidate

5 puncte: - taluzuri cu pantă maximă mai mică de 3º- terenuri terţiar – inferioare consolidate sau mai vechi

- grosime totală de 15 – 20 m

- dezvoltare lenticulară- litologie subconstantă3 puncte:

- grosime totală de 15 – 20 m

- stratificate sau nestratificate - litologie neconstantă 4 puncte:

- grosime totală mai mare de 20 m- stratificaţie evidentă şi constantă lateral - litologie subconstantă5 puncte:

- grosime totală mai mare de 30 m- litologie omogenă verical şi lateral

3. COMPOZIŢIA MINERALOGICÃ şi PETROGRAFICÃ0 puncte:

- depozite clastice, neconsolidate, formate în principal din cuarţ, feldspat şi mice- lipsa mineralelor argiloase- conţinut ridicat de pirită- conţinut ridicat de carbonaţi sub forma de granuule (gresii, brecii etc.)1 punct

- depozite clastice, neconsolidate, formate din cuart, feldspat şi micein proportie de 80%

- minerale argiloase asociate cu feldspati (5-8%)- pirită şi carbonaţi granulari (12-15%)2 puncte:

- depozite clastice slab consolidate

- pirită şi carbonaţi granulari cu 10-15% minerale argiloase3 puncte:

- roci clastice cu ciment calcaros sau argilos

- conţinut de pirită mai mic de 5% 4 puncte:

- compoziţie mineralogică cu conţinut ridicat de minerale argiloase- roci clastice de precipitaţie chimică 5 puncte:

- roci de segregare chimică primară sau de descompunere secundară constând în principal din minerale argiloase

4. CARACTERISTICILE GRANULOMETRICE şi GEOMECANICE

15

0 puncte:

- diametrul predominant al particulelor mai mare de 0,6 mm- permeabilitatea K > 0,002 cm/s1 punct

- diametrul predominant al particulelor 0,6 – 0,1 mm- permeabilitatea K = 0,002 - 10-3 cm/s2 puncte:

- diametrul predominant al particulelor 0,1 – 0,02 mm- permeabilitatea K = 10-3 - 10-4 cm/s3 puncte:

- diametrul predominant al particulelor 0,08 – 0,002 mm- permeabilitatea K = 10-4 - 10-6 cm/s 4 puncte:

- diametrul predominant al particulelor 0,002 – 0,0001 mm- permeabilitatea K = 10-6 - 10-8 cm/s 5 puncte:

- diametrul predominant al particulelor mai mic de 0,001 mm- permeabilitatea K mai mică de 10-8 cm/s

5. PARAMETRII MACROSTRUCTURALI0 puncte:

- macrostructuri poroase, fracturate, cavernoase, carstifiate sau milonitizate (cel puţin două dintre structurile menţionate sunt prezente în abundenţă)

1 punct

- una din structurile menţionate este prezentă în abundenţă2 puncte:

- cel putin două dintre structurile menţionate sunt prezente într-o relativa abundenţă3 puncte:

- una din structurile menţionate este prezentă într-o relativa abundenţă4 puncte:

- una sau două dintre structurile menţionate sunt prezente sporadic 5 puncte:

- cel putin una dintre structuri este prezenta foarte rar

6. CONDIŢIILE TECTONICE

0 puncte:

- formaţiuni afectate de o zonă importantă de falie, cu înclinare mai mare de 20º1 punct

- formaţiuni afectate de o zonă ingustă de falie, cu înclinare de 10-20º2 puncte:

16

- formaţiuni separate în unităţi tectonice de diferite dimensiuni, cu înclinări de 10-15º3 puncte:

- formaţiuni afectate de una sau două falii minore, cu înclinări de 5-10º4 puncte:

- formaţiuni nefaliate, posibil afectate de flexuri, înclinări de 0-5º5 puncte:

- formaţiuni neafectate de deformaţii tectonice, stratificaţie orizontală

7. STABILITATEA TERENULUI

0 puncte:

- teren neconsolidat, instabil, afectat de alunecări sau subsidenţă1 punct

- teren slab consolidat- risc de alunecări şi subsidenţă2 puncte:

- teren consolidat, dar cu potenţial de mişcări atectonice care pot fi provocate de intervenţii artificiale minore3 puncte:

- teren consolidat, vulnerabil numai în cazul unor intervenţii artificiale la scară mare4 puncte:

- teren consolidat, cu risc foarte redus de mişcări atectonice 5 puncte:

- posibilitatea unor mişcări atectonice este exclusă

8. PREZENŢA DEPOZITELOR MINERALE în SUBSOL

0 puncte:

- depozite minerale majore, bine cunoscute cu rezerve considerabile1 punct

- depozite minerale de valoare considerabilă, înregistrate ipotetic sau speculativ2 puncte:

- nu există depozite minerale înregistrate sau speculative în subsolul ariei cercetate, ci în imediata apropiere3 puncte:

- rezerve speculative sau ipotetice sunt posibile în vecinătatea ariei studiate4 puncte:

- rezerve speculative sau ipotetice sunt prezente la o anumită distanţă de aria considerată5 puncte:

- nu exista rezerve minerale nici în subsol, nici în apropiere

9. CONDIŢIILE HIDROGEOLOGICE

0 puncte:17

- ape curgătoare permanente- nivelul freatic între 0 şi 10 m adâncime- curgeri laterale- comunicare hidrogeologică cu acvifere mai adânci- conţinutul în apă al stratelor de roci mai mare de 30% 1 punct

- ape curgatoare intermitente- nivelul freatic între 10 şi 20 m adâncime- fără curgeri laterale remarcabile- comunicare slabă cu acvifere mai adânci- conţinutul în apă al stratelor de roci mai mare de 30%2 puncte:

- arie neafectata de ape de suprafaţă- scurgere de suprafaţă din precipitaţii- nivelul freatic între 20 şi 25 m adâncime fără curgeri laterale sau verticale- fără comunicare cu acvifere mai adânci- conţinutul în apă al stratelor de roci mai mare de 30% 3 puncte:

- arie neafectată de ape de suprafaţă- scurgere de suprafaţă din precipitaţii slaba şi controlata- nivelul freatic sub 25 m adâncime- conţinutul în apă al stratelor de roci între 20 şi 25 %4 puncte:

- arie neafectata de ape de suprafaţă- scurgere de suprafaţă din precipitaţii slabă şi controlată- nivelul freatic între 20 şi 25 m adâncime5 puncte:

- arie neafectata de ape de suprafaţă- scurgere de suprafaţă din precipitaţii slabă şi controlată- nivelul freatic mai adanc de 25 m adâncime- fără curgeri laterale sau orizontale- conţinutul în apă al stratelor de roci între 10 şi 20 %

Pentru o gestionare mai rapida a datelor se va realize urtmatorul table pentru cele trei amplasamente, in cadrul caruia se va atribui cate o nota pentru fiecare grup de procese:

Clasificarea pe bază de punctaj a amplasamentului depozitului de deşeuri în termenii prezenţei şi extinderii grupelor de fenomene, este propusă în modul următor:

- 0 puncte: complet nepotrivit;- 1 punct: nepotrivit;- 2 puncte: predominant nepotrivit;- 3 puncte: moderat potrivit;- 5 puncte: perfect potrivit.

Criteriu Amplasament 1 Amplasament 2 Amplasament 31 Conditii Geomorfologice 2 4 0

18

2 Omogenitatea vertical si orizontala a corpului de roci

3 4 1

3 Compozitia mineralogical si petrografica

3 4 1

4 Caracteristicile granulometrice si geomecanice

2 5 0

5 Parametrii macrostructurali 3 4 06 Conditiile tectonice 2 4 07 Stabilitatea terenului 4 5 08 Prezenta depozitelor minerale in

subsol5 5 5

9 Conditii hidrogeologice 2 4 1Punctaj total 26 39 8

Luand in considerare datele prezentate in tabelul urmator,au rezultat trei tipuri de amplasamente:

amplasament perfect potrivit cu un scor de 39 de puncteamplasament moderat potrivit cu un scor de 26 de puncteamplasament nepotrivit cu un punctaj de 8 puncte Pana in acest moment putem spune ca depozitul de deseuri poate fi amenanjat in cadrul amplasamentului nr 2.Acest amplasament este asezat intr-o zona impermeabil, cu pante mai mici de 100 si prezinta cel mai mare scor. In ceea ce urmeaza vom calcula Matricea de impact in cele trei zone.

Tema 3 – Matricea pentru evaluarea impactului depozitelor de deseuri

Pentru fiecare amplasament vom calcula matricea de impact.La sfarsit se va calcula Indicele de impact si cu datele de la celelalte doua teme vom determina amplasamentul final pentru depozitul de deseuri.

MATRICEA AMBIENTALÃ SIMPLIFICATÃ

Matricea de impact este reprezentată printr-o structură constând în criterii şi impacturi ambientale.

Criteriile ambientale utilizate în această matrice sunt: Condiţiile hidrogeologice, Distanţa, Aspectul vizual şi Utilizarea terenului.

19

Pentru estimarea ponderii fiecărui impact au fost utilizate două variabile: “magnitudinea” şi “importnanţa”. “Magnitudinea” este gradul, extinderea sau scara impactului pentru un amplasament dat. Cuantificarea importanţei este un process de evaluare, în timp ce cuantificarea magnitudinii poate fi relative obiectivă sau empirică.

Clasificarea importanţei

PARAMETRII AFECTÂND CONDIŢIILE HIDROGEOLOGICE (i1)

IMPERMEABIL SEMIPERMEABIL PERMEABIL

Acvifer afectat, apă potabila

0-0.2 0.3-0.7 0.8-1

Acvifer afectat, irigaţii

0 0.1-0.3 0.4-0.5

Acvifer afectat, uz industrial

0 0-0.1 0.2-0.3

Nici un acvifer afectat

0 0 0.1-0

INDICII PENTRU DISTANŢÃ, ASPECT VIZUAL şi UTILIZAREA TERENULUI (i2,i3 şi i4)

20

CRITERIUL/

IMPACTUL

POLUAREA APELOR

ESTETICA ZGOMOTUL şi MIROSUL

MODIFICAREA REGIMULUI

Condiţiile hidrogeologice

+

Aspectul vizual +

Distanţa +

Utilizarea terenului

+

PARAMETRUL SCARA

Aspectul vizual (i2)

amplasament vizibil

amplasament parţial izolat

amplasament complet izolat

1-0.7

0.6-0.2

0.1-0

Distanţa (i3)200m -1000m

1000m - 3000m

3000m - 5000m

>5000m

1-0.6

0.5-0.3

0.2-0.1

0

Utilizarea terenului (i4)Mediu natural :

- resurse naturale şi parcuri- fără importanţă- arie agricola

- arie industriala

- terenuri abandonate

1-0.7

0.6-0.3

0.5-0.4

0.3-0.2

0.1-1

Criteriu Amplasament 1 Amplasament 2 Amplasament 31 Parametrii afactand conditiite

hidrogeologice0.4 0 0.5

2 Aspect vizual 0.4 0.1 0.63 Distanta 0.8 0.35 14 Utilizarea terenului 0.4 0.1 0.9

Amplasamentul 1se gaseste la 890 m de localitate,amplasamentul 2 la 1.550 m de localitate si amplasamentul 3 la 400 m de localitate.

CLASIFICAREA MAGNITUDINII IMPACTURILOR AMBIENTALE (mx)

21

IMPACTUL AMBIENTAL MAGNITUDINEA

Poluarea apelor (m1)

Estetica (m2)

Zgomotul şi mirosul (m3)

Modificarea regimului (m4)

45%

20%

10%

25%

Impactul total 100%

Indicele de impact reprezintă suma produselor “magnitudine x importanţă”:

S = ∑x=1

n

( i x X m x ).

Amplasament1= 0.4*0.45+0.4*0.20+0.8*0.10+0.4*0.25=0.44Amplasament 2=0*0.45+0.1*0.20+0.35*0.10+0.1*0.25=0.08Amplasament 3=0.5*0.45+0.6*0.20+1*0.10+0.9*0.25=0.67

4 Concluzii

Amplasarea unui deposit de deseuri necesita executia unei ample cercetari geologice, pentru identificarea zonelor favorabile amplasarii.Se iau in consideratie caracteristici litologice, hidrogeologice si design ambiental. Utilizand hartile topografice si geologice, am identificate zonele permeabile, semipermeabile si impermeabile, precum si pantele.Este ideal ca amplasarea unui deposit de deseuri sa se realizeze intr-o zona aflata cat mai departe de localitatile inconjuratoare,zona sa prezinte pante mai mici de 100 si formatiuni impermeabile.De asemenea, din zona sa lipseasca padurile, drumurile de legatura importanta, astfel incat flora, fauna si aspectul visual sa nu fie deteriorate. In cazul zonei noastre, au fost analizate trei amplasament – unul intr- o zona impermeabila, permeabila si ultimul in zone semipermeabile.Acestea au fost analizate in functie de o serie de criterii precum si in functie de impactul lor asupra zonelor inconjuratoare si a rezultat:Cel mai bun amplasament, ideal pentru depozitul de deseuri menajere este Amplasamentul 2.Acesta indeplineaste toate conditiile si este localizat intr-o zona cu formatiuni impermeabile, la distanta de rau, de localitati. In cazul acestuia nu vor trebui realizate imbunatariri.Cel mai nefavorabil amplasament este Amplasamentul 3, care este present intr-o zona permeabila, aproape de localitate si zona de padure , iar in cadrul acesteia au avut loc alunecari anterioare ale terenului.

22