MANASTIREA FLORESTI

DIN

PLASA SIMILA, JUDETUL TUTOVA

STUDIU ISTORIC CU HARTI ILUSTRATIUNI

URMAT DE DOCUMENTE, INSCRIPTil BSI INSEMNARI

DE

PREOTUL LOAN ANTONOVICIEconom-Stavrofor. Licentiat fn Teologie. Profesor de Rellgiutie.

Membru in Consistorful Superior Bisericesc.Presedinte Consistoriului Duhovnieesc al Eparliiei Hos' lor.

Membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice pentrujudetui Tutova.

BUCUREST1Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimA

1 9 1 6

Prelim! II lei

1r .(

I

I

1

Iitwww.dacoromanica.ro

MANASTIREA FLORESTI

DIN

PLASA SIMILA, JUDETUL TUTOVA

STUDIU ISTORIC CU HARTI SI ILUSTRAJIUNI

URMAT DE DOCUMENTE, INSCRIPJII I INSEMNARI

DE

PREOTUL IOAN ANTONOVICIEconom-Stavrofor. Lieentiat In Teologie. Profesor de Religiune.

Membru In Consistoriul Superior Bisericesc.Presedinte Consistoriului Duhovnieesc al Eparhiet Husi lor.

Membru corespondent al Cornistunii Monumentelor Istorice pentrujudetul Tutova.

BUCURESTIAtellerele grafice SOCEC & Co., Societate anonimit

1 9 1 6

www.dacoromanica.ro

SPREE' TlitiTA

Lucrarea aceasta, duptcurn se vede depe coperta, s'a in primat la IESucure*ti in a-nul 1916. _

Dupa intele5erea avuta cu Tipo5rafia Socec,brosatul urma sa se fact la Bar lad; ins t,inainte de ocuparea Capita lei de inamic, 23Isloemvrie, acel an,n'arn apucat a print i laBarlad decat numai o parte din coalele irnpri-mate; restul a trebuit sa-1 primesc abia a-cum in 1919,-0 Inca pe &and ma qt sesc inHui ca Locotenent de Episcop.

Brosatul s'a facut deci aid, la Tipografiafid Le5atoria de carp a d-lui Jorict, unde s'aimprimat si aceasta notitt.

f Arhiereul Iacov Antonovici Barradeanul

H4. 5 Maiu sL n 1919.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Pentru alcatuirea acestei lucretri m'amslujit de urmatoarele izvoare originale : In-scriptiil e de pe Tetroevanghelul $i de pe petrelebisericii din Flore$ti ; insemna rile de prinunele carfi $i sinodicul deacolo ; documentelemo$iilor respective, pastrate la Arhivele ge-nerale .Si la - Academia Ron2/anet, din Bu-curesti ; cele cateva documente publicate ded-1 T. T. Burada in Revista pentru Istorie,Arheologie $i Filologie a lui Gr. Toctlescu$i apoi $i In/tr'o bro$ura, aparte ,.O cala toriein Orient' ; cum $i alte documente gasite lapersoane particulare. Toate find citate maideparte la locurile cayenne.

Constat cu acest prilej ca Nilu,ultimul egu-men al m,ei nastirii Flore$ti,la plecarea sa dinPara, a luat cu sine o mare parte din docu-mente $i mai ales Adele de dona(ii, lipsin-du-ne astfel de an pretios material int ormatorasupra piosilor cre$tin,i, cari afierositaverile la aceasta sfcintet institutiune. De ase-m,inea desfinfarea pomelnicului vechiu inanal 1856, in care vor fi lost trecute multename de ctitori $i bineracettori, $i inlocuireacu tan allul, seirac in astfel de name, dar incare numitul eguinen nu $i ,a uitat a-$i trece

$i-au,

www.dacoromanica.ro

pe membrii familiei sale, ne-a peigubit Incade o necesaret 4narturie istorica.

In fruntea acestei lucr ri, ca de regula,am pus studiul ci apoi documentele, in,scrip-fiile ci, lnsemnetrile, spre a se puled controletoricand cele afirmate ; ear printre coalele stu-diului am acezat 2 planuri ci, 16 videri dinlet'untru ci de dinafara ale metna stirii.

Sfar.ind, adue, Area respectuasele melemultetmiri : I. P. S. S. D. D. Konon, Mitro-politul Primal, P. S. S. D. D. Nicodem Epis-copul Hu.ului, d-lui I. G. Duca, MinistrulCultelor si Instrue(iunii, d-lui P. Geirbovi-ceanu, Administratorul Casei Bisericei cid-lui Gr. D. Vasiliu, Prefectul jud. Tutova,cum ci tuturor acelora can m'au sprijinit laimprimarea acestei

Preotul I. Antonovici.Barlad, 1 Noemvrie 1916.

lucrari.

www.dacoromanica.ro

MANASTIREA FLORESTIIDIN

PLASA SIMILA, JUD. TUTOVA

CAPITULUL I.

Situatiunea manAstirii Floreti.

In spre miazanoapte dela orasul Bar lad, de-partare de 381/2 chilometri, se afla comuna Flo-restii, unde, la capul dealului Poenestilor, ce pleacadin al Racovei, si la intalnirea valcelelor LuncaSi Hurnaria, se afla asezata manastirea Floresti-lor. Aceastd manastire este imprejmuita cu zid,avand forma unui dreptunghiu (110 m. lungi-mea Si 92 latimea), si ocupand o suprafata de10,120 m. p.1).

1) Pentru cunoa$terea cat mai bine a situatiunii manastiriiFloresti, am alaturat, dupa prima coals a textului, urmatoarele:I) Copie de pe Planul economic al pcidurei mosiei mancistiriiFiore 01, masurat radicat la anul 1848, de inginerul statului I.Fucs, din Vasluiu, unde, in exemplarul original, biserica, zidulincunjurator, cbiliile calugarilor, din partea de miazanoapte, $icasele cu dependentile lor, in partea de apus, $i alte casute dezid, sunt toate al-Mate cu culoare ro$ie; 2) Harta (planul)

Florefti cu grcidinile dimprejur, care este o copie ex-78970 1

5i

www.dacoromanica.ro

II

Dealul Racovei, intinzandu-se dela rasaritspre apus, desparte comuna -i decijudetul Tutova de al Vasluiului.

Din comuna i anume din fundulvalcelei Lunca izvor4te paraul Simi la (Smila),care, mai din jos de manastire, primind in dreaptape parauaul Humaria, 4i continua drumul spresud prin comunele Buda, Ghicanii, Bacanii i,la localitatea numita Gura-Similii, se varsa inBar lad.

Comuna Floretii, pana in anul 1839, faceaparte din judetul Tutova ; de atunci i pana la1880, din judetul Vasluiu ; iar dela aceasta data,incoaci, iar4i din al Tutovei.

Manastirea, ca i judetul Tutova, pana inanul 1852, a facut parte din eparhia sfintei Epis-copii a Romanului i, de atunci incoaci, din a

trash, insa marita, de pe Planul economic, amintit; 3) Vedereamanastirii Floresti, din partea de miazazi.

Iar pentru a-si face cineva o idee de vederea pe dinafaraa manastirii, a clopotnitii, a spitalului dela Floresti si a manastiriiEsfigmenul dela Athos, cum si a principalelor obiecte sfintite,din lAuntru bisericii si altar, am alaturat, dupA coala a doua$i a treia a textului clef*, urmatoarele : 1) Chipul ultimuluiegumen al manastirii Floresti, Nil Mitropolit al Pentapolei, care ainceput cladirea bisericii, a clopotnitii si a facut casele egumenestidela Floresti; 2) Manastirea Floresti,vazutA din partea despre nord ;3) Vederea din fat a bisericii; 4) Clopotnita, vazuta deaproape,din partea de miazazi; 5) Partea de jos a clopotnitii, vazutA din-spre miazanoapte; 6) Vedere scoasa cu prilejul sapaturilor facutepe locul indicat de traditie ca a fost acolo o biserica; 7) ManastireaEsfigmenul din Muntele Athos; 8) Biserica catedralA a manastiriiEsfigmenul; 9) Icoana Maicei Domnului; 10) Tetravanghelul ma-nuscris; 11) Tetravanghelul, placele pe dinafarA; 12) Doua info-rituri din Tetravanghelul manuscris; 13) Vederea mai multorobiecte sfintite; 14) Catapeteazma bisericii din Floresti; 15) Per-deaua (dvera) pentru Usile ImpArAtesti.

H u

Florestii

Florestii

www.dacoromanica.ro

III

CAPITULUL II.

Infiintarea i continuitatea manfistirii Fioreti.

a) Dupa tradifie.

Manastirea Florestii, ca $i orice institutiuneveche, isi are traditiile ei. Inca din anul 1892,hotarandu-ma sa studiez trecutul acestei manas-tiri, am inceput sa intreb $i sa oblicesc cate cevadin cele ce $tiu batranii de pe acolo.

Chiar in acel an, dela Mihai Antohi, dinFloresti, om de 96 ani, $i dela Petrache Vidi-naru, dascal la biserica din Buda, de 70 ani,am auzit urmatoarea traditie : Manastirea s'anumit Flore$ti dela o calugarita, Floarea, care afacut o biserica de lemn pe un loc ce vine intreCaprarie si cotuna Morile ; i ca mai tarziu, fa-candu-se o alta biserica de zid, mai departe, spremeazanoapte, s'a mutat acolo $i manastirea ; bi-serica care a fost daramata apoi de egumenuNilu, spre a face in locul acelia pe cea de acum"1).Iar batranul Ilie Ciocan, din Similisoara, om de69 ani, in 1893, mi-a spus acestea : Manastirea

satul Florestii, in vechime, au fost la coadaiazului. de peatra (langa cotuna Morile, iaz astazidesfiintat), unde oamenii zic la lantelna

pentruca aceasta ii facuta, in timpul luiNilu, de vatavu IOn. Acea manastire a fost demaice $i a avut biserica pe costisa ce este maidin gios de fantana numita. Acolo se afla astazi2 stejari. Tot acolo este podul tnaicei2)".

Ambele aceste traditii, dupacum vedem, auun fond comun $i in ele trebue sa se coprinda

') Din condica mea, Notife istorice asupra Bisericilor dinjud. Tutova, vol. I, lit. AF, sub rubrica Parohia Ploresti.

2) Ibidem.

$i

www.dacoromanica.ro

IV

un simbure de adevar. Condus de indicatiunilelor, eu, in anul trecut, 24 Martie 1915, am pusde s'a facut sapaturi la fata locului, spre a dade urmele traditionalii biserici, dar n'am ajunsla nici un rezultat.

$i daca pe locul acesta nu s'a dat de urmelevorbitei bisericuti, ea trebue sa fi fost Insa- undevaprin imprejurimi, dar, in lipsa de niste indica-tiuni precize, n'am mai continuat cu cercetarile.

In tot cazul, acea bisericuta, facuta de o femee,Floarea sau Florentina, calugarita sau mireanca,nu-si va fi luat si avut fiinta decat in intervalulde timp mai lung sau mai scurt, ce a precedatmanastirii cei noao zidita" in anul c. 1590, deboeriul Craste Ghenovici, pe locul unde ea este siastazi, cu 4 chilometri aproximativ, mai spre nord,de unde a existat vechiul sat Florestii, si desprecare ma' nastire voiu vorbi mai jos.

Bisericuta amintita trebue sa mai fi trait Incamulti ani dupa infiintarea manastirii lui Gheno-vici,desfiintarea fiindu-i pticinuita numai de vremesau de vreo intamplare oarecare, si care a atrasdupa ea, mai curand sau mai tarziu, si stramu-tarea deacolo a satului Floresti in jurul numiteimanastiri. Ba, acea bisericuta, pare a fi avut cahram pe sf. Neculai, de oarece, in ispisocul delaTomsa voda, din anul 1612 A prilie 25, slobozitpentru manastirea Sri/lila unde este hramul sf.prooroc Tezviteanul Ilie", se adaoge si sfantulArhiereu Nicolai fa' catoriul de minuni" ,luandu-sepoate ambele biserici, de catre scriitorul ispisocuiuisau de acel ce i l'a dictat, drept una si aceiasi.

Apoi, ca Floarea sau Florentina a fost calu-garita si ca manastiiea infiintata de ea a fost demaice, cred ca aici este o curata confuziune. Ma-nastirea Florestii Inca dela inceput a fost de ca-lugari si numai acum pe urma, in intervalul

www.dacoromanica.ro

V

dela 1826-1835, au stat calugariti, calugaritile delam-rea Adam, stramutate find aici din pricinaImprejurarilor aduse de anul 1821, mergand lalocul lor, in acel interval, calugarii dela Flore$tii,despre care, de asemenea, voiu vorbi mai departe.

In cat prive$te afirmatiunea unora '), ca ma-nastirea Flore$tii ar fi facuta Intai-$i-intai de Ma-rele Stefan, pe la anul 1480, aceasta, dupacumaiurea arat pe larg2), nu se poate, pand astazi,absolut cu nimic dovedl.

b) Dupa documente.

Manastirea Flore$ti s'a infiintat pe la anul1590, de catre Crastea Ghenovici, biv vel vornical Ta'rii-de-sus, $i giupaneasa lui Anghelina 3).

0 Vladimir Mironescu arhitect, in Meincistirile si Bisericeleintemeiale de Stefan eel mare, si N. Dobrescu, Despre Bisericelefelcute de Marele ,,Stefan, in Revista Bis. Ort. Romcind, an. XXXIV(1910) pe Decem. p. 944.

2) 0. p. pag. 111-112.3) Crastea Ghenovici a fost mare vornic al Tarii-de-sus in

vremea lui Eremia MovilA voevod, intre anii 1595-1606, si a luiSimeon Movila voevod, intre anii 1606-1608 (Uricar, XVIII, p. 476).

Dansul tines in casatorie pe Anghelina, fata lui Craciun,care incA fusase mare vornic al Tarii-de-sus sub Alexandru LA-pusneanu voevod, !titre anii 1552-1561 si 1564 1568, cum si subfiul acestuia, Bogdan voevod, intre anii 1568-1572 (Idem, p. 474).

Vornicul Crastea Ghenovici a avut 4 fete: Marica, Anghe-lita, Schiva CAlina. In 1598, cand numitul vornic a cumparatmosia Florestii dela feciorii lui Lazor pitarul si a dat'o mAnAstiriisale, avea numai 2 fete mAritate, pe A/Arica dupa Cernat logolatul

pe Anghelita dupa Vasile Bujoranul staroste (0. p. Doc. II, p. 2);pe celelalte 2 li-a maritat mai pe urma, pe Schiva dui:4 Dabijapaharnicul gi pe Calina dupA Costache marele sulger, fiul preo-tului Joan dela Epureni, tulpina familiei Costache (Radu Ro-setti, Pdmdntul, Sdtenii Stcipcinit in Moldova, t. I, p. 240, dupdcele ce i s'a comunicat de N. Docan).

BatrAnul Ghenovici si sotia sa trebue sa fi murit intre anii

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

VI

Aceasta manastire se numia atunci Smila iFlorentina, .$i biserica ei noao zidita" aveaca hram pe sfantul prooroc llie Tezviteanul, cumeste si astazi.

Ca dovezi, in aceasta privinta, avem mai intaiTetroevanghelul, daruit acestei manastiri, la 27Iunie 1596, de catre insu$i ctitorul ei, pe a caruitable de argint, ce-i acopere legatura pe dinafara,se cite$te, in slavone$te, o inscriptie, care in ro-mane$te glasue$te : Acest Tetroevanghel l'aufacut panul Crastea Ghenovici biv vel dvornic$i giupaneasa lui Anghelina, fiica lui Craciunbiv vel dvornic, $i l'au dat pe el intru ruga lor$i a parintilor lor la manastirea lor ce se numesteSmila, unde este hramul sfantului prooroc IlieTezviteanul, in anul 7104 (1596) luna Iunie 27" 1).0 a doua dovada gasim in hrisovul dela EremiaMovila voevod, din 22 Iulie 1598, in care ni sespune ca Crastea Ghenovici $i cu intreaga luifainilie, avand ca mo$tenire $i cumparatura unsat Hrane$tii $i cu doua mori in apa Barla-dului . . .", $i mai cumparand dela feciorii luiLazor pitarul $i neamurile lor drept 3000 zlotitatare$ti, un alt sat anume Florestii, cu poiana$i cu iaz $i cu cinci vaduri de moara in paraul

1620-1636. Nu $tim unde au fost Inmormantati. Poate la manastireaFlore$ti, ctitoria lor.

In anul 1636 Martie 8, Marica, Anghelita $i Schiva I$i impartmo$file parinte$ti Intre ele, nepomenind in actul respectiv $i desora lor, Calina Costache, ceiace insemneaza 0 aceasta nu maitrain atunci (Uricar, XXI, p. 258-260), ba trebue sa fi fost moartade mult $i Inca fara sa fi ramas dela dansa vreun copil, intrucat cei trei copii ai lui Costache sulgerul, anume Gavrilita, An-tiohie $i Todosiica (maritata cu un Jora), numesc la ocazie, Inactele facute Intre dansii, cu numele de Tofana, pe mama lor,de unde urmeaza ca tatal lor, Costache, se insurase a doua oars(Iorga, VI, p. 33-34 $i p. 537).

1) 0. p. Inscriptii. p. 99.

www.dacoromanica.ro

VII

Smilii, cu loc de prisaca . . . si o vie si cuo casa In targul Barladului, li-au dat intru slavaDomnului Dumnezeu manastirii cei noao ziditace se zice Florentina, unde este hramul sfantuluiSi slavitului prooroc Iliia Tezviteanul 1)".

Numirile de Smila i Florentina le-a avutmanastirea pang pe la jumatatea veacului al17, de cand ele au fost inlocuite cu acea deFloresti, Imprumutata dela satul cu asemineanume, ce se afia asezat atunci spre miazazi, ca4 chilometri, dela sfantul asezamant, dupacumam mai spur: i iata pe ce ne interneem. StefanTomsa voevod, in ispisocul din 25 Aprilie 1612,zice : Ca am dat si am miluit pre a Domnii meleruga si manastire, care se chiama . 2) ;iar Vasilie Lupu voevod, in ispisocul din 12 Au-gust 1635, intre altele, scrie : Carele sat (Ferestii)au fost mai inainte Domnesc, alaturea cu ocolultargului Vasluiului, 1-au dat miluire leremiaMovila voevod sfintei manastiri numita Flo-rentina3)" . Pe cand Eustratie Dabija voevod, inispisocul din 30 Maiu 1662, amintesti, intre altimartori, si pe Maxim egamenul de Flore0i4);de aseminea Si calugarii dela manastirea Secul,prin Actul de schimb din 6 Iulie 1676, zic :Facut-am schimbatura cu calugarii dela svantamanastire dela Flore0i. Dat-am not acest satColibanii (pe apa Barladului, tinutul Tutovei) . .iar ei ni-au dat noa satul Borcestii pre apaSaratel, in tinutul Niamtului5)".

La intrebarea ce s'ar pune, care din acestetrei numiri este mai veche, se raspunde Ca Smila,

1) 0. p. Docunzentul II, p. 2-4.2) Idem, Documentul XXVI, p. 27.3) Ibidem.4) Dintr'o copie de hrisov ce este in pastrarea mea.5) 0. p. Doc. V, p. 6.

si

Smila

si

...

www.dacoromanica.ro

VIII

nume slay, imprumutat dela paraul Smila, ce iz-voraste dela Floresti, cum am vazut, si care In-seamna floare1) i deci Floarea, Florentina,resti, n'ar fi decat o traducere In romaneste aacelui cuvant.

Biserica manastirii FlorWi, Inca dela inceput,dupacum am vazut, a avut ca hram are siastazi pe sfantul prooroc Ilie Tezviteanul. $tefanTomsa insa, in ispisocul din 25 Aprilie 1612,amintit mai sus, vorhind de manastrea care secheama Smila, unde este hramul sf. proorocTezviteanul Ilie, adaoge si Arhiereu Nicolaifacatorul de ininun,i2)". Eu insa, din nici un altdocument n'am aflat $i nici din traditie n'am auzitde un aseminea al doilea hram.

Biserica facuta de Crastea Ghenovici n'aexistat decat vreo suta de ani, fiindca, pe la1686, Gavrilita Costache vornicul Tarii-de-jos,nepot numitului ctitor, a pus sa se cladeasca oalta, in locul aceleia, pe care dansul n'a apucat

1) Smi/j, smilja, m. Sandruhrkraut (Sand-Immortelle,Strohblume. Rj.3) gnapharium arenarium Linn (helychrysumarenarium L. lij.a): Smilj Smiljana pokraj vode brala (Smilianaa cules siminoc pe langa ap5). Rj. biljka vidi smilje". Smrdi iimoja glava ? (miroase capul meu ?) . . ." Ne smrdi, majko l vedmirie kao smilj (nu pute, mama! dar miroase ca siminocn)". VeziDr. F. Iveko vie, I. Dr. Ivan Broz, Rjeenic hroatskoga jezika, p.433,

Floarea smil in sarbeste $i la slavii din Macedonia $i sminin bulqareste, inseamna siminoc pe romaneste. Este o floare fru-moasa nemuritoare intru cat nu se vestejeste stand astfel $i iarnaca $i vara. In genere e de culoare galbena Wand in crem, i mairar de culoare rosie-roza. La slavi se intrebuinteaza ca podoabala nunti in timpul iernei, cand numai sunt alte flori.

Prin Macedonia si in Serbia aflam fete $i flacai, purtand cupredilectie numele floarei de mai sus. Fetele se numesc Smiliana,Smileana, Smilja, Smila, Smiljka, iar flacaii cu numele de Smile.(Comunicat de d-1 Stefan Nicolaescu, translator pentru limbele slavela Arhivele generale ale Statului, Bucuresti).

2) 0. p. Doc. XXVI, p. 27.

Flo-

$i-1

Si.

www.dacoromanica.ro

IX

Insa s'o radice decat numai din temelie $i, tam-plandu-i-se moartea in anul 1687, lucrarea s'acontinuat de fiii sai, cari au terminat'o in anul1694 Julie 20, dupacum se vede din urmatoareainscriptie : Cu voea Parintelui, cu agiutoriul Fi iului$i cu savra$irea Sfantului DuhfInceputu au aceastasfanta besearica, in lauda slavitului $i mareluiprooroc Ilie Tezviteanul, $i s'au zidit din temelei(de) rapaosatul Gavriil Costachie biv vel vornic ;iara cum sa veade gata, o au obra$it fiiu-sau Va-silie Costachie vornicul cel mare, impreuna cu fratiisai, Antiohi Jora hatmanul $i Lupul Costachie velvistiarnicul, va dni (in zilele) Io Costantin sna (fiiul)Duca voevod. veleatul 7202 (1694) Julie 20

Biserica aceasta $i cu clopotnita au crapatin anul 1738 NIaiu 31, din pricina cutremuruluice s'a intamplat atunci2); de aseminea $i in anul1802 Octomvrie 14 din nou s'au struncinat3), baInca $i mai rau, mai ales clopotnita ce era dea-supra intra'rii in biserica, care clopotnita desfiin-tandu-se, s'a inlocuit cu alta de lemn, a$ezataTanga zidul manastirii despre rasarit.

Zidul inconjurator manastirii a fost facut campe la anul 1800, in timpul egumenului Ioasaf4).

Manastirea Florestii, dupacum ne spune Mi-tropolitul Veniamin, a fost Ingrijita, in decursultimpului, de familia Costache. A avut insa dinnenorocire, aceasta manastire, un numa'r de egu-meni nepasatori de datoriile Tor, din care pricina,cu toate mo$iile ce ea avea pe la inceputul vea-cului al 19, nu se gasia in putinta de a -si reparabiserica $i acaretele sale 5).

1) 0. p., Inscripfia 2, p. 100.2) Idem, Insemnarea 3, p. 107.3) Idem. Doc. XXXIII. p. 62.4) Idem, Insemnarea 12, lit. b., p. 110.5) Idem. Doc. XXXIII, p. 62.

www.dacoromanica.ro

X

Starea aceasta, in care era atunci manastireaFlorestii, a silit pe Mitropolitul Veniamin ca sapropuna rudelor sale, Costachetii, cu totiipriimind, au si inchinat-o, in anul 1806 August 20,manastirii Erfigmenul din Muntele Athos'), dupa-cum vom vedea mai departe la locul cuvenit.

Dupa inchinarea manastirii a fost numit ime-diat ca egumen Arhimandritul Daniil, in locullui Ioasaf.

Intre indatoririle pentru binefaceri, la care afost chemata de imprejurarile vremurilor, ca saiee parte manastirea Flore;tii, amintim : Inanul 1799 Iunie 18, Alexandru Ipsilant voevod,cautand a sport venitul Cutiei initilor, a inda-torit pe manastirea Floretii, care atunci erade sine statatoare, ca sa deie pe tot anul cate25 lei 2) ; iar Scarlat Alexandru voevod, intarind ana-foraua Mitropolitului, Episcopilor Velitilor boeri,din 25 Martie 1813, pentru .,Seoala Donaneascadin Iasi, dispune ca, dintre manastirile inchinate,

sa deie pe fiecare an cate 160 lei3).Manastirea FlorWi Inca dela inceput a fost

de monahi sau calugari. Cu toate aceste, inurma evenimentelor aduse de anul 1821, egu-menii Greci, banuiti find de Poarta ca, cu baniimanastirilor din tam noastra, au ajutat Eteria,s'a cerut inlocuirea for cu calugari localnici,ceia ce s'a facut, in urma anaforalei

Veniamin a Episcopilor de Romandin 22 Martie 1826, adresata lui Joan Sandu

Sturza voevod. In aceasta anafora, MitropolitulVeniamin cu cnlegii sai din Episcopat, nuuita a se ocupa. In deosebi de manastirea Flo-

1) 0. p., p. 63.2) Uricar, III, p. 3.3) Idem, VII, p. 88.

Mitropo-litului

i

si

si

si

si

Florestii

sisi si

Husi,

si

www.dacoromanica.ro

XI

restilor, propunand Domnitorului prefacerea eiin manastire de calugarite, in chipul urmator :,.Osebit de trebuinta fund a se lua ceva in ba-gare de seamy si pentru tagma maicelor calu-garite, ce au trebuinta in tot feliul de agiutor,si drit ca niste fiice de Moldoveni pamanteni,urmase ale acelor ctitori ale sfintelor mai suszisa lacasuri, si dupa multimea numarului forcel din vreme in vreme, ne mai avand incapereavietuirii tuturor, numai intr'acele cloud manastirilasate pentru dansele, adica Varatecul si Agapiea,se socoteste de cuviinta, daca va fi si unireaInaltimii Voastre, a li sa mai adaogi si manas-tirea Florestii dela Tutova, tot dintr'aceste inchi-nate la cele din gios, ca, osabindu-se cele ce

au incaperea lor, la pomenitele mai susdoua manastiri, sa se si mute la aceasta ma-nastire a Florestilor, pentru a cdrora purtarede grija, acum pe acesti doi ani urmatori, sa lisa deie numai analogiea ce se vine pe venitulacestei manastiri din una suta mie lei, hotaratipentru tinerea tuturor manastirilor inchinate injos, pang in anul 1828, si de acolo inainte, sco-tindu -se cu total inosiile acestei manastiri,din izvodul comitetului, set retinae de istovale met net' stirii, pentru purtarea de grijacalugari4ilor, asezate acolo. Venitul for insasa se vanda prin mezat de catre Mitropolie siEpiscopi, si numai atata cat a fi de trebuinta hraniiacelor calugarite si de alte neaparate nevoi, sa sedeie prin starita lor, iar prisosul sa ramae iarasiin socoteala venitului celorlalte manastiri, pentrucare aceasta si umilit rugam, ca sa fie indurareaVoastra a se aduce in implinire si domneascaintarire, spre vecinica Voastra pomenire 1)".

Uricar, I, p. 272-283.

riu-$i

1)

www.dacoromanica.ro

XII

Domnitorul, aproband cu mare multamireaceasta anafora, Intre altele, zice Laudam chib-zuinta cea inteleapta in totul acestei alcdtuiri. . . . ; laudam asemine $i alegerea Egumenilor$i a Iconomilor socotiti a se randul . . . . ; cat

intru a putea rdmanea mandstirea Florestii,din tinutul Tutovii, spre sala$luirea maicelor, celorneincdpute in Varatic $i Agapiea, in insu$i noimaanaforalei ca sa se poata aduce in sfar-$itul dorit $i cer$ut").

Cu toate aceste, nu $tiu cum s'a facut ca,in locul maicelor prisoselnice la Varatic $i Aga-pia, au fost aduse, la Flore$ti, maicele dela m-reaAdam, si aceasta nu. tarziu, dupa anaforauai aprobarea Domneasca din 26 Martie 1826, ci

peste o luna $i jumatate, dupacum se vededin o insemnare facutd de cloud calugarite, anumeSa se $ti(e) de cand s'au dat Floreste ca sa sadamaici, era veleatul 1826, slova Pashaliei P, lunaMaiu 12. Atunci am venit not in Flore$ti. XeniaCuta $i Misdoniia"2). Si au sezut maicele delaAdam aici, iar calugarii Floristeni, in locul lor,pang la anul 1835, cand fiecare ceata s'au intorsiara$i la mandstirea sa.

Staruinta ce Mitropolitul Veniamin a pus,ca manastirea Flore$tii sa se schimbe in sala$-luire pentru maice, ne arata ca dansul, in afardde motivele politice ale zilei, sa saturase de Esfig-meniti $i cauta deci a se folosi de imprejurarilevenite, spre a scapa ctitoria familiei sale de la-comia si nepasarea acelora. Intre gandul acestacare, cred, ca-1 stapania $i Intre staruintile mars,ce se puniau de Patriarhi in toate partile, Ve-niamin recursa, In 1828, la o 1nvoiala, adeca.

1) Uricar, I, p. 272-283.2) 0. p. Insemnarea 7, p. 109.

si

www.dacoromanica.ro

XIII

cauta sa puna acum Esfigmenitilor niste condi-tiuni, neprevazute in Actul de Inchinare din 1806,anume : Ca nu numai acole, la Flore$ti, sa sepa'zasca o bung randuiala intru toate precum secuvine, dar $i chiar acolo, la Esfigmen, sa fiecantarile la o strand Moldovene$ti, $i sa se so-coteasca ca un adapost $i liman al Moldovenilor,ce vor vol sa mearga de aici, acolo". In urmaunei astfel de invo3li, se vede, Mitropolitul a con-simtit ca calugarii dela Adam sa vina iara'$i laFlore$ti, in plus $i a unei alte conditiuni : ca,din veniturile anuale, 2 parti sa fie pentru Flo-re$ti, $i numai a treia pentru Esfigmen". Darsi in acest chip Mitropolitul, ne find multamit,in anul 1840 Aprilie 9, a cerut dela Curtea pro-tectoare ca manastirea Florestii sa fie lasata intremanastirele pamantene 1). $i poate ca dansulajungea la vre un rezultat daca nu se retrageadin Scaun in 1842 $i nu muria. in 1846.

In anul 1852, egumenul Nil, silit de impre-jurari, adeca de invinuirile ce se aduceau dintoate partite egumenilor Greci, ca lasa manasti-rile in ruing $i ei se imbogatesc, $i, in acela$timp, veniturile mo$iilor manastirii Flore$ti cres-cand indoit, in urma licitatiei tinute in acel an2),s'a apucat sa faca, in locul bisericii vechi, o cla-

1) Dupa notele luate de mine, in anul 1890, dintr'un Dosarce-1 avea, in particular, P. S. Episcop de Husi, Silvestru. In acestDosar se cuprindeau Note inforrnatoare, asupra mai multor ma-nastiri, adunate find de un alt fost Episcop al Husului, MeletieIstrati. Aceste note, aflandu-se in pastrarea d-lui Istrati, dinVasluiu, frate cu pomenitul Episcop, au fost incredintate PreaSf. Silvestru, care a facut din ele un Dosar, numerotandu-1 si sigi-landu-1. In urma, se vede ca s'au perdut acest Dosar, intrucat, cutoate intrebarile cautarile mele, pe la cei ce credeam ca au pusmina pe el, n'am putut sa-I gasesc.

2) Dela 3990 galbeni, la 6225 galbeni (Uricar, VI, p. 99), $iInca numai pentru jumatate din mo$iile manastirii Floresti.

si

www.dacoromanica.ro

XIV

dire monumentala, dupacum se constata din pla-nul ce l'a avut $i materialul ce l'a intrebuintat 1).Cu zidirea bisericii insa n'a ajuns decat panadeasupra ferestrelor, far cu a clopotnitei panaaproape de acoperamant, cand, sosind anul 1858$i zvonindu-se ca averile manastirilor Inchinatevor fi secularizate, lucrarile au fost suspendate.Totodata s'au suspendat $i gatirea caselor nouiegumene$ti, ramanand numai din ro$ si acoperitecu tabla, cum le-au apucat vremea, stand a$apana la '1880 cand, find pregatite, s'a asezat inele spitalul rural.

Se spune de batrani ca biserica cea vecheera acoperita cu sindila, ca n'avea turn, ci numai2 cruci deasupra, la locurile obisnuite, $i o do-

1) In privin(a felului de material, ma voiu servi de Cata-grafia facuta in localitate, dupa secularizare, la 12 Noemvrie 1867,de o Comisiune, care, intre multe altele aflate atunci in manastire,ne spune $i ce material se mai g5sia atunci defata, din acel ra-mas dela suspendarea lucrarilor, in 1858, pentru zidirea bisericii$i a clopotnitii, $i anume: 112 scanduri de frasin; 2126 pietre deSchei, mari $i mici, cioplite (cu infloritori) $i necioplite ; 200,000caramizi ; 685 pietre de Malta, cioplite (cu infloritori) $i necio-plite; 272 pietre de marmord (coprinse in 52 stdlpi, 210 lespezi..11 petre mari si mici, din care 2 scrise (se in(eleg acele cuInscriptii in greceste, o. p. pagina 104); 1 usa de stejar imbracatacu fier; 40 usi de cires; 17 bucati stejar pentru scari la caselenoui; 4 usori de scarf; 25 scanduri de frasin, giluite, late $i inguste;4 lazi de radicat var la zidari; 39 usi de teiu in canaturi; 274 cer-cevele noun de stejar, lungi si rotunde, $i altele. Apoi o multimede unelte pentru zidarie (Din Catagrafia ce mi s'a comunicat deparintele C. Antonovici, actualul paroh).

Toate acestea au fost vandute cu timpul prin mezat; multecu preturi mici de tot. De pilda, pentru 500 pietre un jidov aplatit in 1883, numai 1600 lei (Protoeria Tutova, Dosar Pentruconstruirea bisericii din Floresti, No. 82, 1879, ne numerotat). Dinpietrele cioplite si cu inflorituri, vandute la mezat, un numar dinele au fost cumparate, acum vre-o 18 ani, de d-1 capitan I)uca,care le-a intrebuintat la facerea caselor d-sale, situate din sus debiserica Sf. Joan, din Barlad.

www.dacoromanica.ro

XV

potnita de lemn, la o parte; ca Nilu, pentru a incepestricarea acelei biserici, cu greu a gasit un om, cares'a suit deasu pra spre a lua acele 2 cruci $i ca acela afost Antohi Butnariu,pentru care acesta a primitun galben ca bac$i$ ; ca zidul bisericii era asa de tare,incat nu s'a putut in alt chip darama decat sd-pandu-1 imprejur ; ca la temelia dela Altar, desprerasarit, s'au gasit niste monede, la care egumenuladaogand altele, din cele ce se aflau in curs pela 1852,1e-a pus pe toate la temelia bisericii acesteinuoi ; in fine, ca Nilu pregatia sa a$eze, in aceastabiserica, o catapeteazma de marmora, comandatain nu se $tie ce parte din orient.

Pentru a-$i eterniza numele, priri cladirea bi-sericii $i a clopotnitii dela Floresti, Nilu, in afardde initialele A N E (Arhimandritul Nil Egumen),sapate in niste pietre puse anume in peretii bise-ricii pe din launtru, cum $i pe unele din obiec-tele sfintite, isi pregatise $i 2 inscriptii, in versurigreceti, sapate pe 2 lespezi de marmora, -- inscopul de a fi fixate, una pe zidul din afard bisericii$i alta pe al clopotnitii. Prima sung, in romaneste,astfeliu: O to profetule, care esti condus in car inceriuri, finger umblator in ceriu, fdcatoriule de mi-nuni, Thesvitene, binecuvinteaza pre robii tai cumainele tale cele curate, binecuvinteaza-nd prenot toti ca pre fiiul vaduvei, $i din sfantul pat alpesterei tale scoald-te $i cerceteazd turma tataluitau; $i din laca$urile ceresti cele dumnezeestiprimeste distinsele jertfe ale rugatoriului tau ;roaga-te pentru el, pentru Nilu iubitoriul de Hristos,ca alta data pentru prietenul Eliseu. 1859").

Tar a doua inscriptie are cuprinsul. In roma-neste, acesta : O, rugaciune cereasca, privescniste zile surazatoare $i senine In tinuturile tale

1) 0. p. Inscriptia 7, p. 104.

www.dacoromanica.ro

XVI

Incantatoare. La glasul de clopot, glas de man-gaere, patrund, impreuna cu tine, in biserica crea-torului tuturora si prin tine, in lduntrul unor boltipdmantesti, salut (ma Inchin) cu inima zdrobitape Domnul a toate vazdtor. 0, rugaciune de Dum-nezeu data, la bataia de clopot, cea care cheamdpre credincios la ruga cea sfanta, fa pomenirede fundatorul Esfigmenitul Nilu, care impodo-beste mandstirea cu ravna. Dumnezeiascd. 1859").

Cetind aceste inscriptii, in care Nilu isi arein vedere numai persoana sa, ca si cand ar in-temeia o noua ctitorie si Inca cu banii sai proprii,mi se umple sufletul de o legitimd indignare.Nu se vede in ele, nici o amintire de ctitorii vechisi de cei noui, si nici o aluzie la bogatele fordonatiuni. Dar, zi-i Nilu Efigmenitu, si pace !

Pentru terminarea bisericii si a clopotnitiidela Floresti nime insa nu s'a mai interesat pangin anul 1865, cand a venit ca Episcop la HusiIosif Gheorghianu, care larnurindu-se de stareain care se gasia biserica, a luat masurile cuve-nite de a se aduna bani pentru lucrarea ei, ceiaces'a si facut : ca, infiintand un cornitet cornpusdin Protoiereul judetului Vasluiu (Iconomul C.Focsa), Protoiereul judetului Tutova (IconomulH. B'uzescu, dela 1876 incoace), Primarul comu-nei Floresti (I. Teodoru) si Ingrijitorul bisericii,Iconomul loan Bulboaca, acestia, prin masu-rile luate, au putut aduna pana in anul 1879 osuma cam de 9000 franci, osebit lemnul si altelecare s'au capatat dela Stat numai prin staruintaP. S. Episcop Iosif. Cand a fost a se incepe lu-crul, P. S. S. a fost ales de corpurile legiuitoare(Marele Colegiu) ca Episcop Dunarii-de-jos,alegandu-se pentru Husi P. S. Episcop Calinic,

1) 0. p. Inscriplia 8, p. 104 105.

www.dacoromanica.ro

PL ANUL ECONOMICal

PADURI tMO PA 140NASTiliki KOMI

,,,Ad4e-ctezede h. 4E77. (Ai.d6 .2'5;w

to,e4zee&a.Aze.cicA. . /1/e,

Yri/omiiin darPri archelardor

3 51 .38 184 51; 3: 205 5.3 30 PO

iIF

38180 .2.20 :8

, 449 31 Pa2 50 38 20

6 ' 5,,, 38 7o31 2o

313/38 .02 0:0'

13-4 11 :6. 1056665,00,

.5! Si?

231000 1

38 20

20511 21o0 ,11 , 59 38

10 1 33 70

31 28

621 31 10

333331-2 :2:0

38' 2

1.3- 631 31 10

18 5' 30 Sr .,,

B;,, 01.,, 5( 3311 1.4

:7:21 >,4w, .30 30/3 7, 31 Po

31 20,

54 ," 31 20 1 ,:: 38 20,21,66.7:2.) 33,1: .23,20

381 2o31 20

127 131 3 70' , 3,9! 21, .84 ITG., 33 .24 1 ,3383 .120

30 .18 3 201 38 20NI i9 38 201 I 35 So

1 32,agit 38 Po' 38 20

C U

33;1 g 331 2288 33 Po38, 20

20..3,..,11 /134 33 2.2 or 3838

1 :?201' 13 3

33:S

38

Pol

,1400 1P/' 34[4, 181 Col 2 PI 3S.., 411

1 MI 50i1S211 JOB

37 2038, loi,

L

'6:4n'

;r t

SA TIT

6ana

.k"a"

1 6 *i

a

i i hi1 tO

- 161 64ti 6

1 id 6

B,

19

I

37 11,

3831

id

'2031 2031 20

3 20

3 to

383838

31

31

foto

1

3

3

.to

20

lo

1/

rl

N

d

.4,

/Ma

31

31:31 le

11

J2

!

.,1

!

www.dacoromanica.ro

SO

CC

C. &

.C7

BU

C. 9

0171

itivititge4ateI,

11111'1111iI4\';,,,1I ibodleigtow\,\\

/ohpi/imp

\\\

fm91119111 '''''

it

,;"I /

gg/(//f/',/1/0iiill11,1

,'\\1\,,,i\,

11111111

/4/t e

\\.\4k114 li

\\\'\,, AA,4//,,,,

,4I /

.\.\

/11111I II h "."""171"8"78

if

7 \ "iihipiidd4.07/ 4

' ivIli ,..I ,11-1A,/ 4---:....

4 -r-,, 61,-/////,/ii i -/,i i, /

-.(-----,

hiliallb4111111ft/11/1/#

fill1//ph,

viloffitifillfis1111111\1\11,\?'\

1/1

100

,

, , \ . .11/ 0////0

pit

P7:,,

P'.

,, . ,s.. . 4, .. . ... . . eloa," 111.14. e. 4.....46. 0. S-

0:444.s s. a 1 0.

et ta, 4.era 4.e

,..,

,.,..,....1,C.,...,

1

te,

=W)

///;///7 ft/fillit6

oreqk Ce6

1==L

r

\

www.dacoromanica.ro

Manistirea FlorestivAzutti din depArtare, din partea de miazA-zi. La mijloc, dealul, la poalele cAruia este manastirea; in stanga

si in dreapta, vane ce se infuntla in dealul Racovei.www.dacoromanica.ro

XVII

care indata, dupa a$ezarea in scaun, find, seintelege, mai inainte informat de biserica din Flo-re$ti, au Si luat masuri pentru pregatirea ei. . . ..").

In timpul Episcopului Calinic, In afara de10,000 lei, dati de Stat, s'au mai adunat $i altesume cu condici de pantahuze $i s'au mai in-casat $i 1843 lei 20 bani, din vanzarea unor mo-nede dela salba Icoanei NIaicei Domnului, cucare s'au putut termina lucrarile proectate, chel-tuindu-,se in total suma de 33,696 lei 63 bard. 2 .Cu Catapeteazma nu s'a cheltuit decat 2000 leipentru zugravit $i poleit pe unde trebuia. adusafind aceasta dela biserica din Lipova (jud. Vas-luiu), unde statea neintrebuintata Inca dela anul1860 $i care, acum, a fost transportata la Flore$tide Iconomul I. Bulboaca, cu aprobarea sfinteiEpiscopii 3). Catapeteazma cea veche $i alte Icoane,dela Flore$ti, iara$i cu cuvenita aprobare, s'audat de Comitet, in anul 1892, pentru bisericadela satul Chetrosul. parohia Corode$ti, plasaTutova 4).

Sfintirea bisericii dela Flore$ti s'a facut la20 Iulie 1883, de catre Arhimandritul de ScaunNectarie Tomescu, delegat de P. S. Episcop cuord. No. 575 din 18 Iulie 1883').

Dela 1852 pa' na la 1883, sfintele slujbe s'aufacut intr'o odae mai spatioasa, din cele 20 odaisau chilii, ce erau pentru calugari, in partea denord a bisericii, transformata acea odae in Pa-raclis, $i care, acute in timpul de pe urrna,dinpreuna cu alte 11 camere, din partea aceia,

il 0. p.. Insemnarea 12, c, p. 111.2) Dosarul No. 82, din 1879, al Protoeriei Tutova, nenumerotat.3) Idem.4) Idem. *i in Condica mea de Notire istorice asupra Bis.

din jud. Tutova, Parohia Corodesti.5) Dos. No. 82, citat.

99 1171

www.dacoromanica.ro

XVIII

ajunse in ruing, s'au desfiintat. Cele ramase suntpentru serviciul spitalului, ne stand nimene dinservitorii bisericii in vre una din ele.

In anul 1901, prin ingrijirea epitropilor (Eco-nomul C. Antonovici, paroh, Panaite Stan. inva-tator, si Ion Asiminei , s'au facut simtitoare repa-ratiuni bisericii. tencuindu-se (din nou Si varuin-du-se pe din launtru si pe dinafara; fa.candu-seun nou plafon de scanduri boite (in locul celuide sipci si cu tencuiala, cazut la 7 Fevruarie,acel an); si in fine s'a terminat si clopotnita,unde au fost radicate si clopotele, acum pentruintaiasi data. Lucrarile aceste au costat 8022 lei,64 bani, si au fost executate de inginerul ju-detului. Gr. Palada, sub controlul inginerului Pri-mariei Barlad. Onofreo Messina, care era si pro-fesor de Italiana la liceul Codreanu", decedatacum de cativa ani, la Roma. locul sa'u natal.Atunci, find Protoereu, serviciul innoirii s'a facutde mine.

lar, in anul trecut, 1915, si in cel de fats1916, prin ingrijirea actualilor epitropi (ParohulC. Antonovici, N. Focsa si C. Romila), s'au facutdin not', reparatiuni exterioare lacasului sfant,dregandu-se si vapsindu-se acoperemantul bise-ricii si al clopotnitii ; construindu-se un nou patpentru clopote, din grinzi de stejar si de fier,cum si obloane la ferestre pentru a nu patrundeploaia in launtru. Toate aceste lucrari au costat2566 lei 35 bani.

Ambele sume (8022,64 + 2566,35 9588 lei99 bani) sunt adunate de preotul C. Antonovici,umbland cu sf. Icoana a Maicei Domnului, prinjudetele \Tasluiu, Falciu si Tutova, cu prilejulsecetei ce au fost in primaverile anilor 1895, 1899si 1904.

www.dacoromanica.ro

XIX

CAPITULUL III.

Obiectele mai insemnate ale bisericii.

Intre obiectele mai insemnate ale bisericii dinmanastirea Flore$ti, mentionam :

I) Tetroevanyhelul, manuscris, in slavona,scris frumos pe hartie cu marca de fabrica unporc, confine 375 file, inaltimea de 22 c. m. $ilatimea de 17 c. m. 5 m. m., avand, in launtru,la inceputul fiecarei Evanghelii, cate o infloriturain culori. Este legat in scanduri de lemn, imbri-cate in place de argint, cotorul aseminea de ar-gint $i in forma de mreja. Ye prima placa esteinchipuita scoaterea sufletelor din legaturile la-dului de catre Mantuitorul, iar pe cea dindarat

sf. prooroc Ilie, infati$indu-1 in momentulcand i se aduce pane $i carne de un corb. Pemarginele ambelor place este o Inscriptie retie-fica, in slavona, in care se spune ca CrasteaGhenovici $i sotia lui, Anghelina, in anul 1596,Iulie 22, daruesc aceasta carte manastirii lor,Smila, $i care Inscriptie este imprimata mai de-parte in lucrarea de fata (paging 99).

Manuscrisul fusase scris Inca din anul 1578,dupacum se vede din Insemnarea, in slavona,trecuta pe ultima fila 375, al carfia cuprins, inromaneste, este urmatoriul : .. A cest Tetroevanghell'au facut si ferecat panul Gliga din Piatra Si cusotia sa Evdochia, ca sa le fie lor spre vesnicapomenire si sa fie $i fiiului lor, Vasilie, $i sa nuse vanza. Tar cine se va ispiti sa -1 vanza fara deporonca lor $i a parintilor lor, sau alt neam, safie blestemat de Dumnezeu $i de toti sfintii. Darsa nu-1 vanza, ci sa citeasca intransul sa roagepe Dumnezeu pentru sufletul lor, cari 1-au facutin anul 7086 (1578), luna August 9 zile, in

_

chipul

$i

www.dacoromanica.ro

XX

zilele lui Petru voevod $i ale NIitropolitului chirAtanasie al cetatii Suceava $i ale egumenuluiTeodosie al mandstirii Bistrita" ').

Insemnarea aceasta, deli ne iscalita de ni-.mine, trebue sa fie a scriitonului manuscrisului,al carui nume ne rdmane necunoscut ; poate cadansul, intrucat tine sa pomeniasca si pe egu-menul dela Bistrita, va fr fost un calugar dinaceasta mandstire. Dar cum, acest manuscris, aajuns la Floresti ? Cred ca a fost daruit sauvandut de cineva din familia Gliga, si, numaidupa aceasta, Crastea Ghenovici l'a ferecat $il'a daruit manastirei sale, Smila. Daca scriitorulInsemndrii spune si aceia ca panul Gliga nunumai a facut (a pldtit de scris 1, dar l'a si ferecatlegat in argint) aceasta. cred, ca dansul o pre-

supunea a se face, dupa regula ce se obisnuiade catre cei avuti cu aseminea carti.

Niste nepoti a unui popa Gliga la 20 lunie1662, vand a for driapta ocina $i mosie, ce auavut la sat la Falfoesti, obarsia Lileaei, in tinutulFalciului, lui Luca, fostul parcalab2). Poate caacest preot Gliga, traitor pe la sfarsitul veaculuial 16 sa fi fost rudd cu panul Gliga din Piatra.

2) Icoana leicatoare de iniaraii, .a MaiceiDoinnalai, imbracatd in argint, cu o salba scumpasi 2 coroane. Nu se 5tie cand, uncle $i de cinea fost zugravita ; in tot cazul, a ei pictura nu parea fi mai veche de jumatatea intdia a veaculuial 18. Imbracarea in argint 5i poleirea cu ours'a facut cu cheltuiala Doamnei Ecaterina, sotialui Constantin Mavrocordat voevod, la fineleDomniei de a treia oara a acestuia in Moldova.anul 1749 Sept. 2, sub privigherea i\Iitropolitului

1) 0. p. Insemnarea 1, p. 104.Urciar. XXIII. 257.21

www.dacoromanica.ro

XXI

Daniil al Sidei, dupa'cum se vede din Inscriptiagreceasca1), care, in romaneste, spune : ,.Intrebisa afli cine, apropiindu-se, a aunt aceasta icoana.Doamna, Domnitorului Constantin, Ecaterina . . .copil a lui Roset Constantin . . . . din MoldovaSupraveghind Daniil Iitropolitul Sidei, din1749 Septemvrie 2".

Icoana aceasta a stat in Mitropolia dela Iasipane in anul 1805, cand Mitropolitul Veniamina adus'o la Floresti, luand in schimb, de aici,o alta Icoana a Maicei Domnului, tot faca-toare de minuni. ce se afla si astazi in Mitro-polia Moldovei 2).

De Icoana dela Floresti, ce se afla. acum, inMitropolia dela Iasi, se aminteste in hrisoavele.pentru aceasta manastire, de care urmatoriiDomni : Grigorie Joan voevod, In anii 1764 Ia-nuarie 4 si 1767 Noemvrie 22, Grigorie AlexandruGhica voevod, in anul 1775 August 25 si ConstantinDimitrie Moruz voevod, anul 1778 Julie 253).

In privinta Icoanei actuale a Maicei Domnuluidela Floresti, amintim ca si aceasta, dela adu-cerea ei, aici, in 1805, in totdeauna a fost obiectulunei marl veneratiuni, nu numai in localitate, darai prin judetele dinprejur, Vasluiu, Falciu $i Tu-tova, find duse si purtata in marete procesiuni.in toate partile, la vreme de once nenorociri ve-nite asupra norodului 4). Cu ajutorul veniturilorprovenite din darurile benevole ale credinciosilor,

1) 0. p. Inscriptia 4, unde, in afara de textul grecesc sitraducere, este si o note explicative mai pe larg. Aceasta Doamnaa imbracat in argint si Icoana Maicei Domnului dela Frumoasa,de langa Iasi (Iorga, Inscrip. I, p. 15).

2) Ep. Melchisedec, Oratoriul, p. 422.8) 0. p. Doc. XVII, p. 19; XIX si XX p. 21; XXI, p. 23.4) 0. p. Insemnarea 5. p. 108-109; si in Dosarele anume

destinate ale Protoieriilor de Tutova. Vasluiu si Falciu. cu diferitecereri ale locultorilor pentru sfanta Icoana dela Floresti.

.

www.dacoromanica.ro

XXII

in aseminea ocaziuni, s'au facut $i se fac repa-ratiunele $i imbunatatirile necesare bisericii dinFloresti, dupacum am vazut mai sus.

Cu prilejul pregatirii bisericii din Floresti,membrii Comitetului, dupa intelegerea avuta,mergand la Husi, in ziva de 8 lanuarie 1880,acolo, in prezenta P. S. Episcop au luat din salbaMaicei Domnului 200 monede de aur $i I deargint, la care mai adaogand $i alte 12 mo-nede de aur, dobandite ocazional, in total 212monede de aur $i 1 de argint, in greutate totalade 187 dramuri aur, care vanzandu-se cu 32 leivechi dramul de aur, s'au incasat suma de1843 lei noi, 20 bani, vanzare aprobata deP. S. Episcop cu No. 157, din 18 \Iartie 1880').

In anul 1886 Maiu 30, aceiasi Comisiune prinProcesul-Verbal No. 316 Avand in vedere ca im-bracamintea de argint dela sfanta Icoana a MaiceiDomnului, aflata la aceasta biserica, din cauza ve-chimei, precum si a purta'rei ei prin judete, pentrufacerea de rugaciuni, dupa cerirea piosilor crestini.s'au deteriorat si turtit in mai multe locuri, incaturmeaza absoluta necesitate a se repara $i aducein stare buna, $i apoi a se sufla peste tot cu aur,de aceia santem de opiniune ca sa se deie sfantaIcoana la un argintar maiestru, spre a reparatoata imbracamintea de argint, a implini lipselece exista si a o sufla cu aur peste tot.

Cu aceasta lucrare autorizam pe sfintia saProtoiereul jud. Tutova (H. I3uzescu), dupacemai intai va supune aceasta opiniune a noastrala aprobarea P. S. Episcop " (Sernnati)Icon. H. Buzescu, Icon. N. Vereanu $i Icon. I.Bulboaca2). Reparatiunea Icoanei s'a aprobat de

1) Dos. Prot. Tutova, No. 82, pe 1879, nenumerotat.') Dos. Prot. Tutova, No. 246, pe 1878, nenumerotat.

www.dacoromanica.ro

XXIII

P. S, Episcop de Hu$i cu No. 326, din 11 lunie1886; iar lucrarea s'a facut de batranul argintarNeculai Petcu, din Barlad, cu suma de 640 lei ').

3) Vasul cle argint pentru aghiazma, cudata 1756 Septemvrie 1, daruit bisericii de catreManolachi Costachi vel vornic $i giupaneasad-sale, Maria Paladoae, in care timp eraegumen Antonie Mogalde (A se vedea o. p. lanscriptii, p. 101).

4) Sfintele Vase cle argint (Potir, Disc, Steluta,Lingurita $i Copie), facute la Ia$i, in anul 1845, findegumen Nil Arhimandritul. (Inscripcii. pag. 103;a se vedea $i chipurile acestor sf. vase).

5) 0 candela de argint cu Inscriptia :,- Aceasta candela au facut-o domnalui CostacheRazu, in anul 7249 (1741) Ghenarie 7".

Mai sant $i alte candele vechi de argint,dar n'au nici o Inscriptie.

6) 0 perdea (dvera.) de matasa cenusie,captu$ita tot cu matasa, cenu$ie-deschisa, pentru

Imparate$ti, find inalta de I m. 7 c. m.$i lata de 98 c. m. $i pe care-i cusuta, cu firede, matasa (in culori) $i cu fire de argint $i deaur, Intrarea in Biserica, avand, in parteade jos, cusute numele Gheoghie si Anna Ase vedea chipul acestei dvere).

Nu putem $t1 cine sunt ace$ti pio$i crestini$i nici de ce au ales ca sa se faca pe perdea oaseminea Icoana.

7) Clopotele in numar de $ease, a$ezate tiindacum in clopotnita, unul mai mare turnat in timpullui Nilu, $i alte cinci, treptat, mai rnici, dintrecare unul, este turnat in anul 1775, 2 tot in timpulegumenului Nilu $i doua cumparate in timpulactualului paroh, Antonovici, in 1906.

1) Dos. Prot. Tutova, No. 246, pe 1878, nenumerotat.

U$ile

www.dacoromanica.ro

XXIV

Este de reo-retat a in aceasta mandstire,nu s'au pastrat7 afara de Tetroevanghelu, nici ocarte veche, din acele Intrebuintate in curgereavremii, pela strane, in care vor fi fost multe sipretioase insemndri. Se zice ca calugarii grecile-au dat pe la alte mandstiri. Ca asa trebue safie, ne poate servi cazul cu un mineiu pe MaiuIunie, tiparit la Buzau in 7206 (1698) si daruitmanastirii Floresti in 7209 (1701), de AntiohieJora hatmanul,care mineiu, find dat la m-reaOrgoestii-noi (Tufova), a ajuns apoi la bisericasf. Neculai (Esanu), din Barlad ' ).

CAPITULUL IV.

Populatiunea manastirii.

In lipsd de informatiuni documentare, nu pu-tern a ne rosti cu date complecte asupra numd-rului de monahi, cari au trait aici In tot decursultimpului.

Din Diata egumenului Antonie Mogaldea.facutd la 1 Aprilie 1756 dinaintea preotilor simonasilor", se vede, din numdrul subscriitorilorca, atunci, in afara de egumen si un preot mi-rean, nu se aflau in mandstire decat 2 eromo-nahi Si 2 monahi, in totul 6 persoane2).

Apoi, din hrisovul lui Grigorie Ghica voevod,dat in anul 1775 August 25, in care se zice :Instiintandu-ne Domnia mea ca (la Floresti) seafla celfi-va pdrinti ldcuitori . . . .3), cum sidin observatiunea spatului ocupat de chiliile mo-nahilor, in partea de nord a manastirii, spat in-

,) 0. p. Insemnarea 3, p. 107 nota p. 108.2) Idem, Doc. XVI. p. 19.3) Idem. Doc. XX, p. 22.

p1

www.dacoromanica.ro

XXV

semnat cu o linie groasd rosie pe harta (planul)din 1848 si care, mdsurat astazi, are o lungime de62 metri si o latime de 10 metri (in care 10 metri secoprinde 5i cerdacul din fata lor), rezultd ca, inacest lacas de evlavioasd viatd, n'au putut sd fienici odata mai mult de 10-15 calugari 1).

Dupa Statistica de monahi, din Arhiva sf.Episcopii de Husi, pe anul 1854, la Floresti nuerau atunci mai mult de 7 calugari, anume :

it arhimandrit si egumen, eromonahul Porfirie,diaconul Ignatie, diaconul Gavriil, monahul Ghe-rasim, monahul Pimen si monahul Dionisie 2),toti, bine inteles, numai pentru treaba bisericii ;iar, dupa Statistica, dela aceia5i Episcopie, dinanul 1860. la Floresti erau 9 monahi : arhiman-dritul Nil egumen, Daniil eromonah, Ignatie ero-diacon, Ignatie shimonah, Varnava (monah), Ioa-chim diacon, Varlaam eromonah, Isaia (monah)si Pimen ( monah) 3).

Insemndm spre stiinta ca, in antil 1690, seafla intre monahii din Floresti si Corlat urica-riul. numit din calugarie Eliseiu4) ; iar pe la anul

1) A se vede Harta ( planul) mandstirii Flore,Fti cu greidi-nele dinprejur, copiata dupa Planul economic din 1848.

Dosariul No. 119, fila 164, pe anul 1854.3) Dosar. No. 321, fila 63, anul 1860.4) 0. p. Doc. XXVI, p. 34. Acesta este batranul Vasilie

Corlat. care si-a inceput indeletnicirea de caligraf de prin dece-niul al treilea al veacului al 17 (Uricar, X, p. 951. Corlat urica-riul era din satul Corlatestii, de pe Horiata (p1. Simila, jud. Tutova),dupacum singur ne spune prin semnatura ce o pane. ca scriitor,pe un act din 3 Martie 1681 : Corlat uricariul din Corlate$ti".Dansul a avut 2 WO, Pascal si Grigorie (Uricar, XII, p. 287; XV,p. 336), carii s'au indeletnicit de aseminea cu scriirea de acte, cuinceperea de prin al 7 deceniu al veacului al 17 (Uricar, X, p. 169si p. 167). Mai este $i un Axinte Corlat uricariul (Uricar. XV,p. 273). despre care nu

catrastiu ce ruder este cu

Vasile Corlat, batraneta, s'a retras la Floresti, unde,dupil anal 1690, si-au platit $i el obsteasca datorie.

2)

ceilalti.

www.dacoromanica.ro

XXVI

1807 sau 1808 ,,a fost calugaria- sau a stat aicipentru putin timp si eromonahul Ioanichie Co-nachi, feciorul vornicului Gavril Conachi 1).

CAPITULUL V.

Mociile manastirii.

In curgerea vremei, au fost daruite acesteimanastiri urmatoarele proprietati :

1) Satul Hranestii, cu cloud mori in apaBarladului, dat manastirii sale noao zidita",ce se zice Florentina, de catre Crastea Gheno-vici, intarita find aceasta danie de Eremia Mo-vila voevod, prin hrisovul din 22 Julie 1598' .

2) Satul Fl orestii cu poiana si cu iaz cucinci vaduri de moara, in paraul Smilii, si culoc de prisaca, si o vie, si cu o casa in targulBarladului, dela acelas ctitor.. si in acelas an,Caruia i-a fost lui cumparatura dela feciorii luiLazor pitar si dela neamurile lor, drept 3000 zlotitataresti3).

3) Satul Fereti, ce fusa'se Domnesc, ala-turea cu ocolu targului Vasluiului, dat miluiremanastirii Florentina de catre Eremia Movilavoevod, intre anii 1595-1606, danie intaritasi de Stefan Tomsa voevod in 1612 Aprilie 25 4).

4) Sahli Boreestii, pe apa Skate', tinutulNiamtului, daruit manastirii Floresti nu se stiede cine, in locul caria, aceasta manastire, a pri-mit, in anul 1676, dela calugarii manastirii Se-cului, mosia Colibanii, pe Barlad, tinutul Tutovei5 .

forgo, Doc. fanzil. Callinzachi. p. 55.2) 0. p. Doc. II, p. 3-4.

Ibidem.4) 0. p. Dec. XXVI, p. 27.

Idem. Doc. V, p. 6-7.

si

')

6

www.dacoromanica.ro

XXVII

5) Jainatate de sat Poparsocii, alaturi cufiranestii, la gura Jaravatului, din gios de targulBarladului, daruit la 7 lanuarie 1683, de catrevornicul Gavril Costache1).

6) Satal Lacestii (a patra parte), pe Racova,tinutul Tutovei, cumparat in anul 1691 Aprilie 5,dela Paval, feciorul lui Dumitrasc din OrzestiSi dela Sanda, femeia lui, de catre egumenulZaharia dela Sf. manastire Floresti"); de ase-mine si alte parti din Lucesti, cumparate deacelas egumen, Zaharia, in 1691"), precum si deegumenul Calistru in 1727 Martie 64), iar o partedanie dela pitarul Stefan Galusca ').

7) Jameitate de sat Tarn asenii, in capul Jiga-liei, tinutul Falciului danuit, parte de VasileCorlat uricariul si parte de vornicul Craste (Ghe-novici), cu un ispisoc dela Vasilie Lupu voevod,amintit, fara a i se spune data, in 1766 Martie 28 6

8) Sat intreg pe para.ul Racovei,tinutul Tutovei, cumparat, in 1690 Noemvrie 7,de manastirea Florestilor dela Sandul, fecior luiCarabat, drept 120 lei').

9) Saint Reitestii, pol saliste, pe Studinet,nu se sae de cine e danuit, amintit in Sama egu-menului Aftanasie din 1742 lanuarie 208).

Partile de mosii, care, in anul 1785 Maiu 15.nu erau Inca hotarate si deosebite de partite ra-zasilor respectivi 9) 5i din care, lasand la o parte

1) 0. p. Doc. VII. p. 10.2) Idem, Doc. VIII, p. 11.3) Idem, Doc. X, p. 13.4) Idem. Doc. XI, p. 1.1; Doc. XXXVI. p. 52.5) Idem. Doc. XXXI, p. 51.0) [dem, Doc. XVIII p. 20; Ghibanescu. studiul,

p. CXXXIII si Doc. CXCV, p. 235-238.7) Idem. Doc. XXVI, p. 34-35.2) Idem, Doc. X (la Adaose), p. 126.0) 0. p. Doc. XXII. p. 23.

Bdilestii,

,i

Cuzeflti,

www.dacoromanica.ro

XXVIII

pe acele ce sant pomenite mai sus (Lucestii siFerestii), amintim :

10) Topord $tii, in jud. Tutovii, astazi in aVasluiului, mosie ce nu se stie de cine este daruita.

11) Brostenii, in jud. Tutovei, astazi in jud.Vasluiului, care mosie nu se stie de cine este daruita.

12) 0 parte din satul Babosenii, pe Har-soya, of Tutova, astazi Vasluiu, danie dela Mitro-fana calugarita si neamurile ei, giumatate debatran (0. p. Doc. XXVI, p. 46).

13) Micestii, in jud. Tutova, mosie ce nu sestie de cine este daruita.

Si pentru care mosii, Alexandru Mavrocordatvoevod, in anul amintit, porunceste Ispravnicilorde Tutova, sa randuiasca mazili, cari sa le deose-biasca de partile de mosii ale razasilor.

In afara de mosiile Si partile de mosii, enu-merate pang aici, manastirea Florestii, in mo-mentul secularizarii, anul 1863, mai avea si pealtele I), despre care iarasi nu stilt de cine santclaruite, si anume :

14) Berestii, in tinutul Covurluiului.15) Grindu, in tinutul Ramnicul-Sarat.16) Valea lui 'lie, din jos de orasul Barlad.17) Strcinatura, din sus de orasul Barlad,

langa soseaua nationals, ce merge spre Vasluiu.18) Ivetnestii, in tinutul Tutova, astazi in a

Vasluiului.19) Ruginoasa, in tinutul Vasluiului.20) Elanul, in tinutul Falciului.

1) Din Arhiva Minister. Domeniilor, Opisul pe Mcincistiri.In acest Opis sant inregistrate $i : Dughene in targui Balla-&dui, pe care eu insa nu le-am mai trecut aici sub un numarde ordine special, intrucat sub numele de o cash", despredcinsele trebue sa fie vorba mai sus, sub No. 2; iar, o vie", ceeste trecutd sub acelas numar, nu se stie unde a fost, la Dialu-mare sau la Crang. on poate chiar in oras. pe laugh acea cash.

-

www.dacoromanica.ro

XXIX

21) Tiltulestii, in tinutul Tutova.22) Andonia, in tinutul Tutova.23) Odaia Bursucanii, in tin. Tutova.24) Poenestii, in tinutul Vasluiului.25) Ciurucu, in tin. Putna.26) Sauca cu Beirzei nestii, in tin. Vasluiu.27) Poiana Rasnita, in tin. Vasluiu.28) Golestii sau Oprisita, in tin. Vasluiu.29) Via' destii si Ivanestii, in tin. Putna.30) Laza cu cotunele ei, in tin. Vasluiu.31) Corodestii, pe Studinet, parti de mosie

ne alese, daruite in 1818 Octomvrie 20, manas-tirii Floresti $i manastirii Esfigmenul din sfantulMunte, de mai multi raza$i, curgatori din Va-silca, fata lui Nicoara. $i din batranul Ion Nicoara.

Se noteaza ca in anul acesta, 1818, aflan-du-se ca egumen Luca, grec, dela Esfigmenu,dansul are grija ca in actele ce sefac, pe langa Floresti, se adaoge $i Estigmenui);de aseminea ca partile aceste de mosii, din Co-rode$ti, sant ultimele danii ce se mai fac ma-nastirii Floresti.

CAPITULUL VI.

Scutirile i milile Domneti.

Manastirea Floresti a capatat in curgerea vre-milor urmatoarele scutiri $i mile Domne$ti :

1. Constantin Cantemir voevod, in anul 1687Aprilie 5, scute$te pe un vier al manastirii Flo-resti, dela Nicorestii-de-jos, tinutul Tecuciului :de dajde $i de zloti, $i de lei, $i de taleri, $i degalbeni, $i de ili$, $i de sulgiu, $i de unt, $i demiiare, si de ceara, $i de conace, $i de podvoade,

') 0. p. Doe. XLIII i XLIV, p. 82.

daruitorii,

www.dacoromanica.ro

XXX

si de toate darile si angheriile . . . si de bir Incasa aiba pace . . ." 1).

2. Constantin Nicolae voevod, in anul 1733Iulie 3, milostivindu-se spre manastirea Florestii,ii cla dreptul ca sa aiba a lua cate 2 oca deuntdelemn pe luna. dela vama din Galati, carefac intr'un an 24 de oca).

3. Grigorie Joan voevod, prin hrisovul din1764 Ianuarie 4, se milostiveste ..asupra manas-tirii Floresti, unde este hramul Sfantului mareprooroc Hie si minunata Icoana a PreacurateiMaice Pururea Fecioarei Maria . . . , 'ca sa aibaa lua pe toata luna cate 2 oca untdelemn si 50dramuri tamae, care fac intr'un an 24 oca unt-delemn si 1 oca pol (1/2) tamae . sa aiba a luadin vama gospod (Galati), pentru care . . . si pa-rintii sa aiba a raga pe Duinnezeu pentra set-nettatea noastra ssipentru band starea tariff" 31.

4. Grigorie Joan Calimah voevod, prin hri-sovul din 1767 Noemvrie 22, intareste milile acor-date de Domnii prececlenti, in 1733 si 1764,din vama Gospod4).

5. Grigorie Alexandru Ghica .voevod, prinhrisovul din 1775 August 25, aratand ca, la Flo-resti, dupa instiintarea ce are sa afla cativa pa-rinti lacuitori, ca si la una din lavrele cele marl,cari petrec cu cuviinta", hotaraste ca aceastamanastire deapururea sa aiba a scuti, la vremeadesetinii, 50 stupi de desetina ; si, la vremea gos-tinii, 50 of de gostina ; si, la vremea vadraritului,din cat vin va esi din viile ce are manastirea,cum si din vinul ce or strange parintii calugaricu milostenie, iarasi sa aiba a scuti pana la doao

') 0. p. Doc. IX, p. 13.2) Idem, Doc. XIII, p. 14.

Idem, Doc. XVII, p. 19.4) Idem, Doc. XIX, p. 21.7)

www.dacoromanica.ro

XXXI

sute vedre, nici un ban vadrarit pe aceasta sumasa nu dea- I).

6. Constantin Dimitrie Moruz voevod, prinhrisovul din 1778 Iu lie 15, reinoeste hotararilealtor Domni de mai inainte ca manastirea Flo-restii, pe toata luna, sd aiba a lua din vamagospod cate 2 oca untdelemn, pentru candile lasvintele Icoane" 2).

7. Constantin Alexandru Ipsilant voevod, prinhrisovul din 1801 lanuarie 20, dispune ,ca ma-nastirea Florestii sa iee pe fiecare an. ca mild,cate 24 oca untdelemn, 12 oca tamae 5i 24 ocaceara, care toate aceste socotite in bani : 60 pa-rale oca de untdelemn $i 2 lei oca (de) tamae,si 3 lei oca de ceara. fac peste tot 132 lei, mildpe an ; iar in sare, socotindu-se pretul a 2 leisuta de oca, cu care se vinde sare la ocna, saface sa id:6600 adeca cease mii ease sute oca sare,mild pe an, cu incepere dela 1 lanuarie 1801" 3).

8. Scarlat Alexandru Calimah voevod, la ce-rire egumenului (grec) Luca, dela Floresti, prinhrisovul din 1813 Julie 10, reinoeste milile facutei totodata mai adaoge $i altele din nou, pentru

aceasta manastire 5i mitohurile sale. Badiul $iBursucii, zicand : Cd manastirea Florestii din-preuna 5i cu mitohurile sale, Bursucii $i Badiul,sa alba a scut' 600 oi, de gostind ; 500 stupi sauspini, de desetina ; iar, la slujba vddraritului, sascutiasca tot vinul. ce va esi din 30 pogoane vie,care va aye manastire $i numitele rnitohuri, drepteale for ; pe aceste bucate, find drepte a biseri-cilor, sa nu se supere de catra slujbasi nici cuo cerire de plata. Deosabit sa aiba a lua $i cate

1) 0. p. Doc. XX. p 21.2) [dem, Doc. XXI. p. 23.') Idem, Doc. XXV. p 25.

www.dacoromanica.ro

XXXII

2 oca antdelemn, 1 oca tamde si 2 oca lumandriceard, mild,' pe toata luna, din vama gospod ; ase-minea $i cdte 2000 oca sare, pe tot anul, din oc-nele gospod, sporindu-se de cdtra Domnie me1500 oca peste 500 ce ave manastirea Flore$tii.Asemine sa aibd a scuti $i 10 liudi, oameni streinipentru slujba manastirii, aducandu-i deacum ina-inte de peste hotar, din oamenii streini fara bir$i fara nici un amestec cu lacuitorii tarii-1).

9. Scarlat Alexandru Calimah voevod, mo-tivat de jdluirea egumenului Luca, prin hrisovuldin 1818 Iunie 14, hotaraste ca manastirea Flo-re$tii numai cu luarea de of pentru mum-baiaoa imparateasca sa nu fie suparata, din drepteoile ce va aved, dar nici cu alte once fel de dadintamplatoare, intru nimic si cat de putin ;derea Si pentru codrul, ce este pe mosaile ma-nastirii, . . . . sa fie cu totul in aparare, ferindu-sedespre once fel de taere de hereste, aparandu-1manastirea despre toata calcarea si despre oncealte stricaciuni"2).

Totodata mai hotaraste ca ..pe mosia md-nastirii Flore$ti, afara de un iarmaroc, ce estedin vechiu obicinuit a se face la meineistirede ziva sfantului prooroc _Me), sa sa maifaca, tot la acel loc, $i al doilea iarmaroc la sfantaMaria-mica; $i apoi, pe langd aceasta, s sa maifaca $i pe mosia Laze), ce este iard$i a manas-tirii, alte $ase iarmaroace pe an, adicd : la sfantulNeculai, 6 Decemvrie; la Stratenie, 2 Fevruarie;

') O. p. Doe. XXX:NII,,p,. 67, -64.2) Idem, Doc.

Acest iarmaroc sN'teteinife-Sc;* pe la jumatatea veaculuial 18, pe timpul egumenului Afilonie Mogaldea, dupacum reesedin milrturia lui Constantin sin Vasile Belibaba, din 28 Noemvrie1814 (0. p. Doc. XXXVIII, p. 69).

') Numita, in timpul mai de demult, Ferestii.

_nu

asij-

',9.XII:1)

www.dacoromanica.ro

NILMitropolit al Pentapolei

fost egumen la Manastirea Floresti.

90941

www.dacoromanica.ro

Manastirea Flore*tlivAzutii din partea despre nord-vest. In stanga, Biserica; in dreapta, Spitalul ; in fund, valea spre

'1

13

t it

1

IMMEle..7,7111.

3

J

p

ti

1 ,,,,,,.

' o.' Iir v:am A '

FA. ''' ( (,'" r1 t '3 .; r .. 0.. J I .4'?', rA

.' .. . , .1 --..-94.*, ;,..4.. , 1,'l ,Th. , tr..r 2 1"'.:... '

1 , '.4''s .... 141' $"%.45'; a Act' t. i-,.lael I. .4 VI Lr.'11,4......1.t.t?;,,'f.

".N ;,--.6;,Zth--; :4,4'.7i ; 4-.'tt.7 A.''-e-g'''s. , , Ft ...rt ..,.:-' , .." dl'i ' .. ,,, qi ,r't Y' ''...' , f ..- . \I r' ''41' ''' '. -,.... ,,,, r t ......-k, ,'. : i 'I'. .

'Tic:\ elf iY': :), ;.'"...A: ':, ,r -vio,-

.. -

Bar lad.www.dacoromanica.ro

17air

.04

1" e114 AL AL k 4.41.4 74Irit"-"".11. .A.

^

Vederea din fala a Bisericii.

lawVI

r

..1 \ ite.,, . T. ,1. .

.., . .rr.

.4.0474.

6 t:r* h. . 1-col x -4 x

...a, .-

. x K

MO

r.Pli-5: i in?' 1 -

1

' j \ / ek,.....y- 1I ----;-4";? stf3C-1,,,k . bLSIzzi,A I b ,."---. 'e, :', izi 4 i,i1.1 , ,r

= ,- ,nt ,.

, _I, ..,--,;' f'11

1 '.--. , '1--,---,...4.::.,

.. f'?t'-.

.

;It tr,

. 47e, -'

k 3 '

www.dacoromanica.ro

Clopotnita Manastirii Floretivazuta deaproape, din partea de miazazi.

'37. .=:.;

er

63,-.."

I "'

.11.I

711 L.

_-

h

www.dacoromanica.ro

a;1...

.,..,u)ga:o

Cu prilejul sapaturilor facute pe locul dintre Caprarie i cotuna Motile, corn. Floreti, indicat de traditieca ar fi fost acolo Biserica.

www.dacoromanica.ro

Mitnastirea Esfigmenul din Muntele Athos.

!- .-

.. 17.1-'47iro

I 0:I, y /

i;f..:, ; .ii ...,,,i'---, 0 " i4.-,i--t''. 'i_,1 ...-,i , -- ,,gig,_..-

li _:,, V. d i F111 cd ---. '1' '-`-ei,

V,:i

jz j* ', 1 1 A,P.

LA Li . " 77".1-7 4 . .A',' ' 1 ,' k`,....

;nr1rho

4%44*flky(4

r; ,

411

;

c .

,iao

,Ata : 7,,(9Iftrik'`

.4%Nrc: a

www.dacoromanica.ro

1111n..P

V/

0411110/01.0Vb Ow.

Biserica Catedrala a ManAstirii Esfigmenul din Muntele Athos.

IL-r- _

.91.40.0somsar-.4,

e..., ITO".....;,,,,, ..... b,J

. '......" ,,,,4 .. a r. ....... . I it v.. . glIMPISIB lop,

'ANA

2 E It 4. 1 .04... isvt4. -'; ,i! If

r47:""4"-

www.dacoromanica.ro

XXXIII

la sfintii 40 de mucenici, 9 Martie ; la Preobra-jenie, 6 August ; la sfintii Apostoli (29 Iunie) ; $ila sfintii Arhangheli, 8 Noemvrie. La care iar-maroace volnic sa fie de a merge oricine, cas-$i faca alijveri$ul ce va vol, fara vre o opriredespre nimine si, manastirea, pe lcinga folosuleel obicinuit al iarmaroacelor1), care it va lugasamine precum sa urmeaza $i pe la alte mosiiboere$ti $i manastire$ti, unde sant iarmaroace,va lug si venitul mortasipiei, care it facemvecinic danie manastirii, luandu-1 acest venit dupahotararea Condicii, ce este in Visterie cu peceteagospod, adeca cate 24 bani not de toatei vitamare, boa, vacet, cal si iapa, ce se va vindela aceste iarmaroace, din care pe jumatatesa-i is dela vanzeitor si pe jumettate delacumparator . . " 2).

CAPITULUL VII.

Inchinarea mAnastirii Floresti la chinovionul Esfigmenuldin muntele Athos.

Pe la inceputul veacului al 19, manastirilcBursucii $i Flore$tii, ambele ctitorii a familieiCostache, ajunsase, din pricina lipsei de o bungingrijire, in stare de ruing. De manastirea Bur-sucii, nu-i atata de mirat, pentruca era intrucatvalipsita de mijloace, dar aceia ce ne indigneazamai molt este faptul ca nici manastirea Flore$tii,care avea mai multe mo$ii, nu era in stare dea se putea sustinea. Asupra acestei sta'ri de lu-cruri, iata ce ne spune insu$i Mitropolitul Ve-niamin, unul din vlastarele familiei Costachesti,

9 Plata dela locurile ocupate de vanzatori.'-') 0. p. Doc. XLI, p. 80.

90171 3

www.dacoromanica.ro

XXXIV

prin Actul de inchinare, scris si semnat in ziva de20 August 1806, anume : ,. Fiind informat . . . . destarea de astazi a manastirii Bursuci, care, dinpricina saraciei, nu numai ca este de putin folospentru manastirea Esfigmenul, curia ii este inchi-nata, dar chiar ea insasi n'are starea unei ma-nastiri Aceiasi familie Costachi are oalta mica manastire mimita Florestii, asezata indistrictul Tutova, mostenire dela parinti si ingri-jita pana in prezent de insasi familia Costache,fara sa atarne de vre o alta manastire. Membriicei mai insemnati ai familiei mele au vrut,cu prilejul numirei mele ea Episcop la Husi,stud 14 ani de atunci, ca sa pue amintitamanastire sub Ingrijirea mea ; inset, cu toatesilinfile ce mi-am dat, mi-a lost cu neputintacle a o pune din nou in starea unui asezamant.pentruca mosiile sale se gasiau, prin neingrijireadiversilor egumeni, unele inculcate, altele in intre-gime rapite, $i toate bunurile mobile in mod sim-tilor imputinate. Ined(at la Episcopatul de Ro-man, m'am ocupat in limp de 6 ani, clupacestatusem 4 la Episcopia de Husi, a recoil-strut mai multe parti din metneistire, si maocupant a-i mai acletogi allele. &Ind la 14 0e-tonwrie 1802, an ingrozitor eutremur de pa-mant a pricinuit maxi stricaciuni biserteii,asa ca trebuicta maxi cheltueli si o suprave-g1tere loarte activet si sirguitoare pentru areconstrui biserica, ceia ce-mi era cu nepu-tinfet mie singer; st eltiar de cand, 5 lunidupet eutreuturul de peuncint, am lost radicalla Arltiepiseopatul Mold ovei, m'ani gasit inaset greutafi ca mi-a lost peste putinfa, limpde 4 ani, sa ma gelnclese la reparafia ma-nCtstirii Floresti.

Aceste temeiuri si imprejurari m'au indemnat

www.dacoromanica.ro

ca sa inchin manastirea Florestii la manastireaEsfigmenul a Mantuitoriului, pentru a o alipi ladonatia stramosilor mei si a o pune sub, ingri-jirea unui singur si acelas egumen" 1).

Manastirea Bursucii era inchinare la EsfigmenInca din anul 1682, pe cand aceasta din urma,Florestii, se inching, dupacum vedem . acumin 1806.

Asupra sperantilor ce se puneau in aceastainchinare, iata ce ne spune mai departe, acelasMitropolit : Aceasta inchinarea mi-a parut . . .ca va ave un intreit folos ; cad Florestii, ajun-gand sa fie de acum inainte proprietate si atar-natoare de manastirea Esfigmenul, parintii Esfig-meniti, can se vor ocupa de o bung administratiea manastirilor atarnatoare de manastirea lor, iivor face fare indoiala doritele imbunatiri, si ha-razirea noastra va fi deci satisfacuta, cand o ad-ministratie inteleapta va pune in randuiala per-fecta avutul parintilor nostri. Pe de alta partemanastirea Bursucii, care este o donatie a stra-mosilor nostri, unity cu Florestii, sub conducereaunui singur egumen, ales dintre parintii cei maidistinsi ai manastirii Esfigmenul, va primi si eao imbunatatire cum se cade, si iata in ce constaal doilea folos al hotararii mele. Al treilea folosva II in beneficiul ce sfanta manastire Esfigmenulva avea sa traga din veniturile numitelor cloudmanastiri, unite find sub o administratie trite-leapta, cum si in indoitele rugaciuni ce cuviosiiparinti, asezati aici, vor face neincetat pentruodihna sufletelor donatorilor"2).

A ctul de inchinare a fost primit cu bucurie dePatriarhul Kiril din Constantinopol, care, printr'un

1) 0. p. Doc. XXXIII, p. 61-62.2) Idem, Idem. D. 62-63.

www.dacoromanica.ro

xxxvi

subornicesc singhiliod (din 1814), intare$te daniamanastirii Flore$tilor, care s'au fa'cut afierosire lasfantul chinovion al Efigmenului din munteleAftonului, unindu-se impreuna Cu manastirea Bur-sucii dela tinutul Falciului, ce era, dupacum amvazut, mai dinainte inchinata la acela$ chinovion ;iar Domnitorul Scarlat Calimah, prin hrisovul, totdin anul 1814, recunoa$te singhiliodul Patriarhal$i intare$te din parte-i manastirii Esfigmenul in-chinarea manastirii Flore$ti $i Bursucii din dis-trictul Tutova, cum $i acea a schiturilor Harsova$i Golgota din districtul Vasluiu ').

Nu numai atata ; dar Patriarhul Kiril, prin-tr'un alt singhiliu, din 2 Iunie 1814, acorda ma-nastirii Flore$ti drepturile de stavropighie 2). DupaNicodem Mila$, fostul Episcop al Zarei, din Dal-matia, iata in ce constau aceste drepturi a ma-nastirilor stavropighiale sau patriarhale : .. Acestemanastiri sunt independente de episcopii in epar-hiile carora se afla ; ele sunt subordonate dea-dreptul unui patriarh. Numele menlionat clerivadela faptul ca un patriarh a trimis Manta Crucepentru a o pune la temelia manastirii CTTCCUpOlTfillOV,crucis fixio) $i nu episcopul eparhial. Prin acestprocedeu privilegiul independentei manastirii sehotaraste de Patriarh fata de episcopul eparhial.In isvoarele de drept bisericesc apare pentruacest fel de manastiri numirea de mancistiii pa-triarlbale. In aceste manastiri nu se pomenestela serviciul divin respectiv numele episcopuluieparhial, ci acela al Patriarhului ; numirea stari-tului $i inspectia administratiunii manastirii, ju-risdictiunea in afacerile societatii cad in compe-tenta patriarhului, care supraveghiaza aceste ma-

') 0. p. pag. 71.2) T. T. Burada, 0 caldt. la muntele Athos, Ia5i. tip. Nat.,

1884, p. 91.

www.dacoromanica.ro

XXXVII

nastiri prin exarhii sai. Dreptul de stavropighieit are orice patriarlt in Coate eparhiile pa-triarhatului sail; patriarhul Constantinopo-lului exercita acest clrept ,i in alarct de gra-nitile patriarhatului seat--1).

Mitropolitul Saguna in Compendiul sau deDrept canonic, declara ca stavropighiile n'aubaza canonica. Vorbind, in deosebi, de manasti-rile inchinate din Romania, zice : Nlanastirile in-chinate se numesc in Romania acele manastiri,ai caror fundatori au testat la vre un patriarhat,sau la unele manastiri dela Rasarit, o parte dinvenitul anual manastiresc cu scop, ca $i acolo sase faca rugaciuni pentru sufletele lor, $i apoi,din motivul acestui ajutor anual, patriarhul sirespective igumenii acelor manastiri dela Rasaritsi-au insusit cu sprijoana stapanirii civile iuris-dictiunea asupra manastirilor, ce sunt in Epar-hiile din Romania, c1.1 totala esturbare a iurisdic-tiunii Episcopilor eparhiali" 2).

La 16 Septemvrie 1862, Protoereul de Vas-luiu, sectia II, Iconomul A. Frimu, prin raportulNo. 929, catre sf. Episcopie de Husi, intre altele,zice : ..La (Floresti), avand preoti, diaconi, canta-reti Si monahi in numar deajuns, serviciul dum-nezeesc se Indeplineste In regula $i ctitorii sepomenesc ; insa, in loc de a poineni pe Ki-riarhul Eparhiei, poinenesc pe Patriarhul ,i,Egtunenul manastirii Estigmena (sic); ase-menea pe Imparatul Rosiei cu toata familia,si pe Doinnitorul Orli inai pe urma- "3).

1) N. Nlilo$, Dreptul bisericesc oriental, traducere de Cor-nilescu $i Radu. Buc. Tip. Gutemberg, 1915, p. 553.

2) Comp. de Dreptu Canonic, Sibiu, 1868. p. 203.3) Arhiva Sf. Episcopii de Husi, Dosariul No. 419, intitulat:

Acta atingatoare de man5stirile inchinate $i a bisericilor de pemosiile lor. pe 1862.

www.dacoromanica.ro

xxxVIII

Aceasta procedare a slujbasilor bisericii delaFloresti era o urmare a inchinarii manastiriia declararii ei de stavropighie, cum am vazut,si deci numai asa ne explicam si de ce egumenulNil, la cladirea clopotnitii, a infipt in zidul acestia2 pietre cu insignii kiriarhale (cruce, mitra sicarja), una deasupra intrarii Si alta deasupra esirei,pe sub ea, din manastire ; avand cea de dinafara,la mijloc, sapata si figura sf. prooroc Ilie, in mo-mentul cand vine un corb de-i aduce pane sicarne, pe cand cea de dinlauntru, la mijloc, nuare nimic sapat, locul ii rezervat, pentru ce anume,nu se stie 1). Poate ca egumenul Nil se gandiasa fie radicat de Patriarh la treapta de Arhiereusau ca viitorul egumen Esfigmenit va fi si Ar-hiereu.

De altfel, Arhimandritul Nil, retragandu-sein sf. Munte, dupa secularizarea averilor manas-tirilor inchinate, a si fost facut Arhiereu cu titlude Mitropolit al Pentapolei, in care calitate itreprezinta si chipul sau, pe care it dam in aceastalucrare, ne putand gasi fotografia sa, din timpulegumenatului dela Floresti, pe care o vazusemcandva la fostul Ingrijitor, Iconomul I. Bulboaca.

CAPITULUL VIII.

Egumenii manastirii, inainte i dupa inchinare.

Manastirea Florestii se ocarmuia de egumenulnumit de Mitropolitul Moldovei prin unire si a cti-torilor ei2). aceasta regula s'au urmat pana Iaanul 1806, cand, dupa indemnul Mitropolitului Ve-niamin Costache, aceasta manastire a fost inchi-

1) A se vedea plansele cu chipurile clopotnitii.2) Din Dosarul aflat Ia P. S. Silvestru Ep. de Husi, citat

si

www.dacoromanica.ro

XXXIX

nata, dupacum am vazut, la chinovionul Esfig-menul din Muntele Athos1).

Dintre egumenii cari, in curgerea vremei, auocarmuit manastirea Floresti, amintim numai peacei aflati pang acum, anume :

I. Egumentrl Si 172i012, despre care se spunein hrisovul lui Vasilie Lupu voevod, din 12 Au-gust 1635, ca s'a jaluit Marii Sale, cu tot soborul,despre pradaciunea ce a suferit manastirea Flo-rentina, cu prilejul venirii Lesilor in Moldova,adusi de principele Samuel Corekie, ginerile luileremia Movila, pentru a detrona pe Stefan Tomsasi a pune pe tanarul Alexandru, fecior lui leremia ;si deci pe temeiul a multe marturii, intareste dinnou, manastirii acestia, dreptul de stapanire asupramosiilor avute si a privilegiilor dobandite delaalti Domni mai dinainte2).

2. Maxim egumenal de Floresti, amintitdinpreuna cu un loan ieromonah, tot dela Floresti,ca martori, inteun ispisoc din 30 Maiu 1662, delaDabija Voda, prin care se confirma mai multecumparaturi si danii de mosii, din tinutul Tutovei,lui Dumitrasc biv parcalab de Soroca, si careispisoc, in copie, este in pastrarea mea.

3. Ieromonahul Ioasal egurnen of svtametnastire of Floresti, in anul 1674 scrie sisemneaza un zapis, in satul Epurenii (astazi injud. Tutova), prin care, Dumitrasco, Alexandra,Ruxanda si Nastasia, feciorii lui Mihaila Rosca,arata ca au vandut vornicului Gavril Costachitoata partea for din balta Harcete, de langa Prut,drept 60 lei, bani de argint, care zapis, in ori-ginal, se afla in posesiunea mea.

4. Egrunenul Zaltaria dela sinta inustire

l) 0. p. Doe. XXXIII, 53-65.2) Idem, Doc. XXVI, p. 27.

www.dacoromanica.ro

XL

dela Floresti primeste ca danie, in anul 1684,dela Mitrofana calugarita si alte neamuri ale ei,partea for ce se va alege din sat din Babosenipe Harsova, of Tutova, giumatate de batran ; iarin anul 1686 Maiu 8, egumenul Zaharia cumparaa patra parte de mosie din satul LuceSti, de peRacova, dela Paval, feciorul lui Dumitrasco dinOrzasti, si dela femeia sa, Sanda, drept 50 lei ').Din actul de cumparatura a partii de mosie dinLucesti se mai constata ca in vremea acestuiegumen incepuse a se lucra la zidul bisericiimanastirii Floresti, acum ctitorie a vorniculuiGavril Costache, dovada martorii, cari, find fata,semneaza cu pomenirea si a calitatilor lor, anume :Patrasco jignicerul, ce iaste ispravnic (privighitorde lucrari) la mnstire la Floresti, si denainte d-salegiupanului Mihai zugravul, si denainte lui Stefanmesterul si Neculaiu mesterul . . ." 2).

5. Calistru egumenul de Floresti cumpara,in anul 1727 Martie 6, o giumatate de sat de Lu-cesti dela Chiriac din Gargheni3).

6. lrofteiu egumen Floresti in 1733 Aprilie 6semneaza, ca martor, intr'un zapis, pe care Irinasi cu feciorul sau Lupul, din Chilieni (pe paraulPereschiv, jud. Tutova), II dau la mana giupa-nului Vasilie Sturza biv vel stolnic, pentrudreapta for ocina si mosie din Mireni (tot pePereschiv, jud. Tutova), ce-i vand cu 20 lei.Actul original se afla in posesiunea mea.

7. Aftanasie egumenul de Floresti in anul1739 Decemvrie 29, inaintea lui Grigorie Ghicavoevod are para cu verii sai primari VasilachiSi Du mitrasco, curteni de camara4); in 1740

L\ 0. p. Doc. VIII, p 11.2) Idem, Doc. VIII, p. 11.

Ideal Doc. XI, p. 14.4) Iorga, XVI, p. 65.

www.dacoromanica.ro

XLI

Julie 20, luand parte la impartala de mo$ii, dinTule$ti (pe Tutova), prime$te, impreuna cu fratelesau, Toader, parte din Bobe$ti, Voine$ti, Stanca-$eni si Vinderii I) ; in anul 1743 Ianuarie 20, esteamintit in Catastihul de Samile tuturor manastirilorde Ora, ce s'au luat din poronca lui Costandin Necu-lai voevod, dela leat 7250 (1742) pang la leat 7251(17431Ghenarie 202) ; de aseminea este amintit ininscriptia de pe catapeteazma bisericii din Voine$ti(pe Tutova), din anul 1745 Iunie 12, in cuprin-derea aceasta Aceasta Sfanta $i DumnezeiascaCatapeteazma cu toata cheltuiala $i osardie aufacut-o parintele Aftanasie egumen of manastireaFlore$tii, adeverind hramul intru lauda $i pohvlaprepadob. Parascheva, ca.sa fie pomenire sufle-telor titorilor, in veci amin. Anastasie zugrav,72,53 (1745) Iunie 12" 3). In anul 1750 era egumenla Floresti tot acest Aftanasie, reclamat find atuncide Maria, fata lui Sfredel, pentru mo$ia Golae$tii(azi Opri$ita, jud. Vasluiu), pe Racova4).

8. .Antonie 117ogadea ieromon,ah, egumende Floresti, semneaza in anul 1752 Ianuarie 1intre egumenii manastirilor din Cara, cari au luatparte la Sinodul tinut in Iasi, in acea vreme, subMitropolitul Iacov Putneanu, contra nurnirii strei-nilor in Ierarhia Bisericii din Moldova') ; in anul1753 Fevruarie 12, este amintit intre ctitorii bise-ricii din Cartiba$i (schit in pl. Simila, jud. Tutova 6).

1) Dintr'un hrisov (inedit) dat Maiorului Pavel Dorobat, in27 Aug. 1836, pentru mosia Tulesti (comunicat de d-1 V. C. Nicolau).

2) A R. Ms. 110, fila 124.3) Din condica mea, Notife istorice asupra bisericilor din

jud. Tutova, vol. II. parohia Voinestilorga, Stud si Doc., VI, p. 158.

5) Erbiceanu. Istoria Mitrop. Moldovei, Documente, p. 24 ;Ist Bisericeasca a Rom., t. II. p. 90.

b) A mea Istoria Casa. Bogdana, p. 359.

:

4)

!orgy.

www.dacoromanica.ro

XL II

Egumenul Antonie NIogaldea era din satulPopestii, de pe Tutova, unde a fost preot de mirmai multi ani. Dupace i-a murit preoteasa, s'aretras la manastirea Florestii, pe la anul 1725,unde, calugarindu-se, a primit numele de Antoniein loc de Andreiu, purtat in mirenie. Pe mamalui o chema Parascheva si era sora lui PricopieCuparu, strenepot fund astfel, Antonie Mogaldea,Chirilii de PopestP). Cand a venit la manastireavea 2 fete, Catrina si loana, pe care le-a maritatdupa oameni de cinste", cum ne spune el,prima luand de barbat mai intai pe clucerul Ior-dache Romasc si apoi pe Angheluta Agarici,mazil la Falciu, iar a doua pe boeranasul Gavri-lita Miclescu (Gheuca), dupace fusase maritata maiintai cu alicineva2). Acesti din urma murind, inaintecu batranul egumen sa-si plateasca obsteasca da-torie, loana, fiica-sa, a fost inmormantata laFloresti, iar Gavrilita, gineri-sau, la Patrascani.

anul 1757 Aprilie 1, Antonie Mogaldea,aflandu-se greu bolnav, si-a facut Diata, pe careo da la mana gineri-meu" Manolachi Boul, sprea o executa ; din care Diata se vede mai intaisilinta ce dansul si-a dat pentru manastire, cacalugar si egumen. Cateodata dansul a mers insaprea departe cu zelul pentru manastire, ca sa nuzic cu mestesugite chipuri, cum este cazul cuintinderea spre miazazi a mosiei Florestii, delaGura-Gadesei pana aproape de Bobeiu3). Intrealtele, in Diata sa, Antonie nu si-a uitat bisericadela Popesti, unde slujise lui Dumnezeu in aniicei dintai ai preotiei, lasandu-i o prisaca de stupi..ca sa fie pentru sfanta biserica dela Popesti, set

Dupa o Hotarnica din 1780.') Iorga, XVI, p. 63 ; B. A. R. Crest. colect. pe 1908. Aprilie

Iunie, p. 183.0 0. p. Doc. XXXVIII, p. 69.

Iii

www.dacoromanica.ro

XLIII

tie prent cu simbrie $i pentru cheltuiala sfinteibiserici, ca sa slujasca sfanta Leturghie pentrusufletul mortilor"1).

Catrina, fiica lui Antonie Mogaldea, din ca-satoria cu clucerul Iordache Romasc, intre alticopii, a avut $i pe Ilinca, care a fost sotie Pro-topopului din Bar lad, Manolachi Boul ; a$a ca,acesta, i-a fost nepot egumenului Mogaldea, iarnu ginere, cum ne spune in a sa Diata2).

Fac-andu-$i Diata in fiinta preatilor $i mona-$ilor, Antonie trebue sa fi murit in curand,intrucat insa$i marturise$te ca, find bolnav, seintelege greu, nu a putut sa mai cheme, la alca-tuirea ei si alte persoane streine de manastire3).

9. Altanasieermonah, pus epitrop (egumen)la Flore$ti, in anul 1758, de catre pan Vasile Sturzi,ctitorul manastirii, in locul raposatului AntonieMogaldea 4).

In anul 1794 lunie 16, Aftanasie proin (fost)egumen, ca vechil al sfintei manastiri Flore$tii,a fost fata la hotararea mosiei Chitocii de pe apaBarladului,fiindca manastirea avea $i ea acoloca megie$a mo$ia Colibanii5); de aseminea si in1806 Aprilie 7, in aceia$i calitate, roaga pe Vodaca sa porunciasca chemarea la Divan a partilor,in judecata ce avea pentru mo$ia Lucestii 6).

10. I)orofteirr stareful dela sleinta ma-netstire Florestii, amintit in hrisovul lui GrigorieGhica voevod, din anul 1775 August 25. prin

1) 0. p. Doc. XVI, p. 17-19.2) B. A. R. Crolerea colectiunitor pe 1908, AprilieIunie,

pag 183.3) 0. p. Doc. XVI, p. 18-19.41 Iorga, XVI, p. 65.31 Dupa hotarnica mosiei Chitocii, ce mi s'a comunicat de

d-1 Nicu LAzanu din t.rnteti prin pSrintele Gh. Negrea.6) 0. p. Doc. XXXII. p. 52.

www.dacoromanica.ro

XLIV

care se inoe$te si se intare$te, manastirii Flore$ti,scutiri de desetina, gostina si vadrarit 1).

11. Pamvo erinonah egumen of Floresti,in anul 1777 Martie 21, iscdleste, ca martor, odanie de mosie pe care razasii de Pleseni (peSimi la, azi corn. Buda), in numar de 32, o facmandstirii Manzati (Manzatii boeresti), si care acteste in posesiunea mea.

In anul 1786, leromonahul Pamvo bulgarul(dela Floresti) traduce un hrisov dela StefanVodd (1434), privitor la stdpanirea satelor Dobro-miresti si Balosinesti, pe Simi la2).

12. Antonie Cozina egumen de Fiore 0i,pomenit in anul 1778 Iunie 21, cu prilejul uneiscrisori ce-i face vornicul Lupu Costache 3). Acestegumen, dinpreund cu Aftanasie proin egumen,in 1786, i-au parte la hotaratul unor mosii, depe Racova, ale mdnastirii Florestilor (Ivanestii-de- Jos, Poiana Chiliei, etc.4).

13. loasaf Arhimandrit FlorWilor, inanul 1798 Iunie 28, primeste o marturie semnatade preotul Ursul, fost preot in Glodeni (tinutulVasluiu), in privinta unui pdcat cu schimbareahotarului :mosiei Ferestilor, proprietatea 'nand's-tirei Florestilor, pacat fdcut de pitarul StefanCaracas si marturisit cu limbd de moarte, pentrucare acesta it indatorase ca, dupace va inchideochii, sa-1 descoperi egumenului dela Floresti siastfel mandstirea, punandu-si la loc acel hotar,sd intre in dreptul ei5). In anul 1802 Septemvrie 3,Ioasaf semneaza o marturie hotamica, ce se dd

I) 0. p. Doc. XX, p. 21.2) B. A. R , Croterea colec(., XVI, p. 263.1) 0. p. Doc. XXVI, p. 37-38.4) Uricar, XV, p. 274-275.,1 0. p. Doc. XXVI, p. 38 39.i

www.dacoromanica.ro

XLV

lui Gheorghie Talpi$ de hotarnicul Enachi Mi-sirea, marturie ce se afla in proprietatea mea.

Se spune ca egumenul Ioasaf este acela care aimprejmuit manastirea cu zid I). Poate ca tot atuncise va fi facut $i ci$meaua din curtea manastirii,cu apa adusa pe olane dela izvorul parauluiHumaria.

14. ,47-hinzandritul Da nisi a fost randuitca egumen manastirii Flore$ti, in anul 1806,indata deci dupe inchinarea ace$tia la chino-vionul Esfigmenul din Muntele Athos, si a statin fruritea manastirii pang pe la anul 1812. Dansultrebue sa fi fost grec de neam, preumblat prinmulte tari $1 venit pe aici de mai multa vreme.Avea multa experienta $i ghibacie in a $tl sa seintroduce pe langa familiile boere$ti bogatein acela$ timp, era plin $1 de indrazneala, in acerca, cu chipuri me$te$ugite, sa capete averipentru manastirea Flore$ti, sau mai bine zisEsfigmenul.

In aceasta privinta dam ca pilda, in randu-rile ce urmeaza, cele intamplate cu leromonahulIoanichie Conachi, atat din partea lui Daniil, cat$1 a urma$ului sau, Luca, in egumenia manastiriiFlore$ti. $i anume :

Vornicul Gavril Conachi, avand multa in-credere $1 nadejde in arhimandritul Daniil, iiincredinta, cam pe la anul 1802, se intelege cuo bung plata, ca sa-i conduce $1 sa-i supraveghezein streinatate, la Viena. pe doi din copiii sai,Costache $i Vasile, primul pentru a-$1 facestudiile acolo, iar cel de al doilea, pentru a-$1ca'uta de sanatate. Vasile, find constatat de medicica are o boala incurabila, s'a reintors in curandacasa, celalalt a ramas sa-$1 caute de invatatura

') 0. p. Insenznarea 12, b, p. 110.

$i,

www.dacoromanica.ro

XLVI

(Iorga, Dornmentele familiei Callimachi, vol. II,Tip. Minerva. Buc. 1903. pag. 42).

In afara de acesti 2 baeti si de 2 fete, vor-nicul Conache mai avea un fecior mai mare decattoti, Ionita, despre care Vogoride Conachi nespune : ,.Ca era un om de mare Invatatura, stu-diase pe la Viena, insa urator de fume si de viatasociala. 0 dragoste nefericita, din tinerete, se ziceca l'ar fi lovit fara de leac pentru totdeauna. Nuvorbia mai niciodata. Impingea asa de departesmerenia crestineasca, incat cand se intamplauneori sa vie in casele parintesti dela Slobozia,sa viziteze pe nepoata sa de sora, d-na RuxandaRoznovanu, nu intra in saloane, ce se aseza pescarf, unde venia sa-1 vaza cine vroia sa vorbiascacu dansul (Vogoride-Konachi in Logof. Cost achiKonachi, Poez;ii, editia II, Iasi, editia fratii Sa-raga, 1887, p. 25). Studiile trebue sa le fi facutla Viena inainte de anul 1802. Reintors acasa,in o stare sufleteasca de deplans. Ionita, cu voiatatalui sau, se hotara, la etatea de 26 ani, ca sase calugariasca. In acest scop se duse la manas-tirea Niamtului, cea reorganizata nu de mult deun Paisie, unde-si fad( noviciatul, se calugari laSocola (Iorga, o. c., p. 41) $i apoi se reintoarcela Niamt, unde, dupa 1813, iii fact( si o casa(Iorga, o. c. p. 51).

In anul 1806, oferindu-s