24
4. IGIENA RADIATIITOR Radialiile reprezinti un factor permanent al mediului inconjurdtor, aclionand atat sanogen, cat gi patogen. Intrd in relaJie cu organismul uman sub diferite aspecte, dependente in primul rdnd de energia purtatd. in'linii generale, efectele biologice sunt cu atat mai pronunlaie, -cu cat energia radialiei este mai mare. _ Radialiile pot fi caracterizare prin energie, frecventd Ei lungime de und6. Conform teoriei ondulatorii se admite c[ radiatia este reprezentatd de o undi transversalr electromagneticd, a cirei vitezI de propagare in vid este constant[ (300 000 kmis), relalia cu lungimea de undd gi frecvenla fiind exprimatd de formula c = L x o in care c = viteza de propagari, L = lungimea de und6, D = frecventa, de unde rezultl: Din aceasti relalie reiese cd intre lungimea de undd qi frecven![ este un raport de proporlionalitate inversd (cu cat lungimea de und6 este mai mare, cu atat frecven[a este mai micl gi invers), .Intre frecvenld gi cantitatea de energie este de asemenea o relalie exprimatd de teoria lui M. Planck, care arattr cE schimbul de energie din- tre sistemul care emite gi campul radiant are caracter discontinuu gi se face in cuante (fotoni) avand mErimea h, in care h este o constante fizicd uni- versald cu mdrimea de 6,6256 . 10-34 Js, iar o este frecventa radialiei. nii biologice, efectele sunt cu amt mai pronunlate, cu cdt frecvenla radi- afiei este mai micl gi deci energia mai mare. . In inlelegerea relaliei dintre energia radiantr gi efectul biologic inter- vine insd gi modul specific de actiune in raport cu lungimea de und[, determinat de energia eliberatl in momentul absorbliei di lesuturi; acest efect poate avea - conform legii calitative a forochimiei - numai radiafia absorbitr. Cum din lungimea de undd se poate deduce gi energia elibe- rate, radialiile pot fi clasificate dup[ acest criteriu, rezultAnd gi efectul bio- logic predominanr (tabelul nr. XXV). Jindnd cont de intensitatea efectelor produse, radialiile pot fi grupate in 2 categorii: radialii ionizate gi radiatii neionizante. L= c 1) 175

Manescu Igiena

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Manescu Igiena

4. IGIENA RADIATIITOR

Radialiile reprezinti un factor permanent al mediului inconjurdtor,aclionand atat sanogen, cat gi patogen. Intrd in relaJie cu organismul umansub diferite aspecte, dependente in primul rdnd de energia purtatd. in'liniigenerale, efectele biologice sunt cu atat mai pronunlaie, -cu

cat energiaradialiei este mai mare.

_ Radialiile pot fi caracterizare prin energie, frecventd Ei lungime deund6.

Conform teoriei ondulatorii se admite c[ radiatia este reprezentatd deo undi transversalr electromagneticd, a cirei vitezI de propagare in videste constant[ (300 000 kmis), relalia cu lungimea de undd gi frecvenlafiind exprimatd de formula c = L x o in care c = viteza de propagari,L = lungimea de und6, D = frecventa, de unde rezultl:

Din aceasti relalie reiese cd intre lungimea de undd qi frecven![ esteun raport de proporlionalitate inversd (cu cat lungimea de und6 este maimare, cu atat frecven[a este mai micl gi invers),

.Intre frecvenld gi cantitatea de energie este de asemenea o relalieexprimatd de teoria lui M. Planck, care arattr cE schimbul de energie din-tre sistemul care emite gi campul radiant are caracter discontinuu gi se facein cuante (fotoni) avand mErimea h, in care h este o constante fizicd uni-versald cu mdrimea de 6,6256 . 10-34 Js, iar o este frecventa radialiei.

nii biologice, efectele sunt cu amt mai pronunlate, cu cdt frecvenla radi-afiei este mai micl gi deci energia mai mare.

. In inlelegerea relaliei dintre energia radiantr gi efectul biologic inter-vine insd gi modul specific de actiune in raport cu lungimea de und[,determinat de energia eliberatl in momentul absorbliei di lesuturi; acestefect poate avea - conform legii calitative a forochimiei - numai radiafiaabsorbitr. Cum din lungimea de undd se poate deduce gi energia elibe-rate, radialiile pot fi clasificate dup[ acest criteriu, rezultAnd gi efectul bio-logic predominanr (tabelul nr. XXV).

Jindnd cont de intensitatea efectelor produse, radialiile pot fi grupatein 2 categorii: radialii ionizate gi radiatii neionizante.

L= c1)

175

Page 2: Manescu Igiena

Tabelul nr. XXVClasificarea radiafiilor dupd lungimea de undb

Lungimea de undd

De la(aprox.)

PAnd h(aprox.)

Efect biologicpredominant

Unde herzieneRadialii infraroEiiRadiatii luminoaseRadiafii ultravioleteRadiatii ionizante

CI,

lmm760 nm400 nm

10 nm

1mm760 nm400 nml0 nm

sub 1 pm

slabcaloricluminosfotochimicionizant

4.1. RADtATil |ONTZANTE

Radialiile ionizante sunt radiatii care au proprietatea de a ioniza mate-ria asupra cereia aclioneazI, datoriti energiilor mari eliberate la locul deacliune.

In aceastd grupe de radialii sunt cuprinse atat radia{ii electromagne-tice formate din fotcni (radialii X, radialii gamma), cAt gi fluxuri de par-ticule atomice. tn aceastd categorie intrd radialia u, formatd din 2 proionigi 2 neutroni (un nucleu de heliu) incdrcatl pozitiv, radialia p formatd dinfluxul de electroni (cu incircare negativd), precum qi fluxurile de protoni(cu inclrcare pozitivd) qi fluxurile de neutroni.

Radia[ia corpusculard (cu excepJia fluxurilor de neutroni care nuproduc direct ionizare) are capacitate redusd de penetralie, radiafia cx esteretinute de stratul cornos al pielii (pltrunde doar 0,1 mm in aer $i lesu-turi), iar radialia p p[trunde doar in lesutul cutanat pe care il poate leza(nu dep[gesc obi$nuit 2 crn, maxim 8 cm), Radialiile electromagnetice auo mare capacitate de penetrare, pumnd strebate corpul uman, retindndu-semai mult sau mai pulin in diferitele [esuturi in functie de densitatea aces-tora (fapt care a permis utilizarea lor in radiodiagnostic gi radioterapie).

Capacitatea de ionizare este de asemenea diferitd, radialiile cr, F qiprotonice avand in general o capacitate mai mare ionizant[ decdt cele elec-tromagnetice deoarece elibereazd toatd energia in stratul subtire in care sereline, Radiatiile produse de neutroni au anumite particularitlti, neutronii-constituentri ai nucleului atomic - fiind ejectali numai in cursul anumitorreaclii nucleare - cum ar fi fisiunea nucleare. Ei nu provoace ionizareaprimar6, insf, sunt capabili de a produce ionizare indirectd prin activareasubstanlelor iradiate cu formarea de atomi radioactivi artificiali.

Rezultf, ci radialia o $i p este mai pulin nociv[ in iradierea externa,nocivitatea maximl fiind legatd de iradierea intern[, in timp ce efectulpatogen predominant al radialiei ionizante electromagnetice se exercit[ inmod deosebit in iradiere externd.

inlelegem prin iradiere externd expunerea parlial[ sau totali a orga-nismului la radialia exterioar[, efectul realizdndu-se in lesuturile careabsorb radialia in functie de penetrabilitatea acesteia. Iradierea interni este

r76

Page 3: Manescu Igiena

produse de atomii elementelor radioactive (radionuclizi) care pitrund inorganism prin inhalare sau ingestie (eventual in administrdri parenterale incazul utilizdrii lor in scop diagnostic sau terapeutic), urmeazd ciclul meta-bolic al elementului respectiv iradiind lesuturile cuprinse in acest ciclu(intregul organism pentru elemente cu distribulie relativ uniformd sau anu-mite organe sau sisteme pentru cele care se cumuleazd selectiv)'

4.1.1. Unitdli de misuriin definirea radialiilor ionizante $i a efectelor produse se utilizeaz[ o

serie de unit6li de mdsur6, supuse in ultimul deceniu unor reformulEri sta-bilite in cadrul sistemului international de unitdli (SI). Cum unitdlile vechisunt intrate de mulli ani in practicS, acestea mai sunt incd utilizate,urmdnd a fi treptat inlocuite de unit[lile SL Prezentdm ambele unit[!i, pre-cum gi relaliile de transformare in tabelul nr. XXVI'

Radioactivitatea se m[soar[ prin viteza de dezintegrare a nucleilgratomici. Unitatea veche este Curie (Ci) care reprezintd num[rul de dezin-tegrdri pe secundd care se produc intr-un gram de radiu gi corespunde la3,7 l0l0 dezintegrdri pe secund[. Unitatea SI este bequerel (Bq) cores-punz[toare la 1 dezintegrare pe secund6, rezultAnd c[ 1 Ci = 3,7 1010

Bq, respectiv 1 Bq = 21,03 . l}r2 Ci (27 ,03 pCl).Prima unitate de expunere folosit[ a fost rcintgen (R), care reprezintd

doza de radialie X sau gamma care produce I cmr de aer uscat $i aflat lago gi 760 mm Hg presiune, ioni negativi sau pozitivi purtdnd o sarcin[electricd egal6 cu I unitate electrostatic[. Sistemul SI prevede ca unitateCoulomb/kilogram (C/kg-t;. tn ceea ce privegte relatiile de transformare,acestea sunt inscrise in tabelul nr. XXVI. Debitul de expunere exprimatR/s devine sistemul SI Coulombikilogram (C/kg) .

Doza absorbitd reprezintd o noliune cu aplicalie practicd important[,tindnd cont de faptul cd efectul este produs de energia transferatl materi-alului in care se realizeaz[ absorbtia. Unitatea din sistemul vechi demdsurl este rad (radiation absorbed dose), care corespunde unei absorbiiide 100 erg/l g substrat iradiat. tn sistemul SI unitatea este Gray (Gy) qi

corespunde la 1 Joule pe 1 kg substrat (J/kg-t;. Debitul dozei absorbite inloc de rad/s-l devine Gy/s (Gys-l).

Doza echivalentd sau echivalentul dozei pentru radioprotecfie pleacide la considerentul cd acJiunea biologic[ a radialiei ionizante depinde deenergia transferatd lesuturilor umane, care este influen[atl de dozaabsorbit6, de factorul de calitate a radiafiei 9i de o serie de factori modi-ficatori. AplicAnd dozei absorbite coeficientii de ponderare, care line contde acegti factori se obline o dozd echivalentl denumitd rem (rdntgenequivalent men), dup[ vechiul sistem de unitdli sau Sievert (Sv) in sis-temul SL

4.1.2. Condi[iile de expunere la radiatii ionizante

Sursele de radialii pot fi clasificate in 2 grupe: iradierea naturaid gi

iradierea artificiald.

t77

Page 4: Manescu Igiena

p

st\F

s

$q

'oNd-

d xOtr ';.^,iTI EA>. ;3

N

da

9eil\o9vR#fr7llxil'ti:9:

P9;ll 4t,Fzf-rh vv

t$

\)a

V)

"osVa

v)>l

E

€EF9-EEa9d-o>,g I i 6 fB. 3

sV)

.;

Soo b&!r h

o0xa

O

o0x

1os3d9

.q$

R

a

\)

c

3.a)

='6 €s EE es eq 8.EAE FF xE o= c''d

s; E* 3C *F Fe igse 6E €! €E vE ;E

Ala

SFqEo.l;tEdE

asz

.e F &H r.E5 O .Xo '1, a5 tro d &g e, fig E

I

ri

'E

^3's ; .i ':-'+?€I=g; 9.-. 6 F €o F.ii g'+ E E EE ;'iE at F 'fr fr-H igis ,i.9 a 6 a€ Eg

XX{R

€sA

oL€)

N

0)

o

,(E

q,€

c)

rqt

tr€2

178

Page 5: Manescu Igiena

4.1.2.1. IRADIEREA NATURALA

Iradierea naturala (sursele naturale) se datoregte unor surse terestre,care pot realiza iradiere externd (radiafiile gamma terestre) sau o iradiereintern[ produsf, de unii radionuclizi naturali din mediu care pitrund

_inorganismul uman, precum gi unor Surse extraterestre repfezentate do radi-atia cosmicd.-

Radiagia cosmicd tEi are tn primul rdnd origine solard gi in mai .micdmdsuri origine galaxicd. Cele care ajung la limita atmosferei terestre (radi-alii cosmice primare) sunt formate in special de particule inclrcate electriccare sunt practic in totalitate absorbite in straturile superioare ale atmos-ferei. Prin- ciocnirea cu atomii atmosferici dau nagtere radiaiiei cosmicesecundare alcdtuit[ din radiafii corpusculare sau electromagnetice (fotoni),la nivelul solului ajugAnd doar o micd parte din aceast[ radialie.Intensitatea radialiei Cosmice este mai mare la altitudine gi la latitudinilemari.

Dozele anuale aproximate dup6 inregistrlri diferite ale radialiilor cos-mice in funclie de altidudine gi latitudine sunt inscrise in tabelul nr.XXVII.

Tabelul nr. XXVII

Dozele aproximate de radialii cosmice in funcfie de altitudine gi latitudine(modificat dup6 B. O' Lindell qi L. Dobson)

Doza anualE (mrad gi mGy) la diferite altitudini (m)

Latitudine

I 000 2 000 3 000 4 000 5 000

mrad mGy mrad mGy mrad mGy mrad mGy mrad mGy mrad mcy

00 25400 28600 30

orso,280,30

0,300,350.35

0,400,450,50

0,600,7 s0,80

JU

3535

90r10120

607580

404550

0,90 130 1,301,10 r70 1,70t.20 200 2,oo

Din punct de vedere al iradierii populaliei, radialia cosmicd repre-zint[ un element constitutiv al iradierii naturale gi nu ridicd problemA deprotecfie decat pentru zborurile la foarte mare altitudine, inclusiv cele cos-mice.

Radiatriite terestre. intre acestea distingem - dup[ cum am mentionat

- iradierea externd provocatl de radia1ia gammt a unor radionuclizi natu-rali cu viald lung[ 1+oyi, zzz'17, 238U), viala acestora corespunzdnd vfirsteigeologice a p6m6ntului, precum gi de cea produsl de alti nxclizi cuvechime mai micd (228Ra, 226Ra) qi de produgii lor de dezintegrare.Intensitatea expunerii depinde de compozilia scoarfei terestre, exist6ndzone cu radioactivitate mai crescute, indeosebi unde existd depozite natu-rale mai ridicate de uraniu gi thoriu, precum gi anumite tipuri de roci, cun:i

ar fi rocile bazaltice sau gisturile. In mod obiqnuit se gdsesc valori situatela 40-100 mrem (O,4-lmSv) anual, existAnd insft teritorii limitate unde va-Ioarea respectiv[ poate fi mult mai mare, deplgind chiar 1 rem (10 mSv)anual.

r79

Page 6: Manescu Igiena

. in ceea ce..privegte iradierea naturald internr, aceasta este datorittr inprimul rAnd ptrrrunderii in- organismur uman i;;;;;;;;tie a erementerorradioactive proven.ite din so-l gi ajunse in lpr gi arimen're sau prin inhalarea gazelor radioactive -.radiy ji thoron - eliminate oin str in aerul atmos_feric. Gazele radioactive din atmosfere - raoon ii--t[oroo _ produc oiradiere naturald in general sclzuttr. concentrdri -ii -uri apar indeosebiin minele de minereu radioactiv sau chiar in alte ,ir" o" adancime mare.DistribuJia lor in organism nu este uniform[, zcopu u1-zir1h cumuldndu_seindeosebi in [esutur .gs9s in- tiTp c.e gazere.i". o"zror'"grare produse (radongi thoron) gi produgii ror de Riialie-se cumuleaza in"premOn. In organis_mul uman prrrund 9 d.arlcu api gi arimenrer" qi urli'raoionuclizi"(*ii,87Ra., zlopo-, 2zopb. erc.). Doza iotaie.primittr depinde in primur rdnd decontinutul solului in aceqti radionuclizi.

In afar[ de rad,on .gi thoron, pe c-ale inhalatorie pot pdtrunde gi 3H,r4C erc., proveniti din iiadiereu '",i.uaiulii--";;;;;;'""g"azetor consriuenreale atmosferei. valoarea iradierii astfel piodura

"ri" n"ilr"*num.In linii generale, valoarea iradierii.naturale externe se situeazn in jurulvalorii de 100 mrad (r mcy) pe an. ln pra odi;t-;"iJarea iradierii na_turale telurice medii este de'cia 70 mrad (0,9 mGy) p" uo, cu anumitevariatii regionale in jurul acestei valori. Iradierea'niturara internd nudepxgegte obignuit valori pand Ia lmSv pe an. Iradierea naturali a orga-{r^*4{ uman (inrere gi.exrerne) se iitueaza urt}"il"tr" l-2 mSv/an(100-200 mrem/an). o varianti a iradierii naturale o constituie iradiereanaturald modificatr_ tehnologic. tnleregem prin acest tip a" iradiere t; ;;;provocatd de produse naturale supuse unoi prelucrdri'tehnologice cire le_au crescut radioactivitatea. Fxemplul cel mai conclud"nt a ."pr"zintd mate_rialele de construcfie. cantitatea de radon eliminuta

-in incaperi este con_secinta concentrf,rii produgilor radioactivi conlinuli in^pioourul naturalfolosit.

4.1,2.2. IRADIEREA ARTIFICIALA

Iradierea artificiarr (sursere artificiare sau antropogene) este produsdde utilizarea de ctrtre om a radialiilor ionizante, utifiiarea acestora indiferite scopuri face ca expunerea la. radialii ionizunt"'s6 prezinte ocreqtere in ultimele decenii, rezultdnd gi necesitat"u ioiioJu"erii mlsurilorde protecfie corespunzdtoare in vederea inllturdrii efectelor lor nocive.In funclie de modur de expunere ra sursele artinciaie de radialii io_nizante distingem expunerea profesionald gi "xpuo"t"u

nepror"rionald.. ^Expunerea

profesio.nald privegte persban"i" "ur" io'proc"sut munciivin in contact cu radialii ioniaante, in aceast[ categorie intiano: personarurcare lucreazd ra extragerea minereurui radioactiv $i l; ofiin"r"u de com_

,b":,j-bi1 nuclear, personalur din cenrralere-elecrrice'nr.r#1, personarur dera reactoarele nucleare, cei care lucreazd in cercetar" iiii"iin"a, p"r.oorluicare lucreazd cu surse radioactive in diferite p.o""i"''iniustriale etc. undomeniu in care expunerea profesionard cuprinde - fa"i i" prezent - cermai mare numdr de oameni bste folosirea ridiuliilot ioniiuni" in medicinr,tl ,"oq j: diagnostic.sau terapeutic. in aceastd grupd intrd rot personaruldin uniterile de radiodiagnostic^, radiorerapie gr n""oiiina'nicleare (servici_

180

Page 7: Manescu Igiena

ile de medicind nucleard sunt cele ?n care se aplicd izotopi radioactivi,respectiv produse radiofarmaceutice in scop de diagnostic $i tratament).-

Expunerea neprofesionald cuprinde populalia care nu vine in contactin procesul muncif cu radialii ionizante, dar care prin diferite cei poate fiexpus6.

Iradierea artificialtr neprofesional[ cunoagte doud cauze principale: uti-lizarea industriald gi tehnicl a radiatiei ionizante gi utilizarea radialiilorionizante in medicini (iradierea medicald a populaliei), la care se adaugdutilizarea unor surse de radiatii de cdtre populalie gi experimentareaarmelor nucleare.

utilizarea radialiilor ionizante in industrie, tehnici gi gtiinftr, poate

crefte expunerea populaliei prin poluarea radioactivd a mediului'Reiiduurile radioactive pot pltrunde in aer, api gi sol - realizdnd pe aces-

te cii o contaminare direct[ a populaliei - sau din aceste elemente de

mediu sI ajungd a se cumula in organismele vegetale gi animale pltrun-zdnd astfel in lanlurile trofice ale omului. In afara unor situafii acciden-tale, expunerea populaliei la radialii ionizante pe aceastd cale se situeazd

- chiar in !6ri cu industrie radioactivi (indeosebi centrale electronucleare)dezvoltatl - la niveluri relativ mici.

Iradierea medical[ reprezintd cea mai important[ sursi de iradiereartificiald pentru populalie. Ea provine din examenele radiologice (radio-scopii gi radiografii), din radioterapie gi din utilizarea izotopilor radioac-tivi in scop diagnostic gi terapeutic.

Marele aport pe care il aduce radiodiagnosticul in stabilirea diagnos-ticului, a indicaliiior terapeutice gi a prognosticului a fdcut ca in toate

llrile s[ se observe o cre$tere a num[rului de examene radiologice.Trebuie avut in vedere insd faptul cd orice examinare radiologicd se

insotegte de o creqtere a expunerii la radialii ionizante, implicAnd un riscDotential Dentru cel examinat.' ft cursul examenelor de radiodiagnostic, cantitatea de radia[ii primitain cursul unei radiografii este sensibil mai micd decAt cea primitd incursul radioscopiilor. Nivelul de iradiere depinde de asemenea de energiautilizate, plecum gi de durata examindrii gi de dimensiunea cdmpuluiexpus.

Din punctul de vedere al riscului pentru sf,natate, un alt aspect impor-tant il reprezintf, zona iradiatE, mdduva hematogeni qi gonadele fiind celemai sensibile (estimarea riscului se face pe baza dozei cu semnificaliegenetice sau medulard), precum gi vdrsta sau starea fiziologic[ a per-ioanelor expuse (copiii qi femeile in perioada de maternitate prezintd risculmaxim).

lvledia dozelor cu semnificalie geneticd primitd de ansamblul popu-laliei in ldrile dezvoltate se situeazd in jurul valorii de 25 mrem (0,2 mSv)pe an Ei locuitor. Utilizarea radioizotopilor in medicinl nu aduce - pe

ansamblul populatriei - decdt valori medii reduse - cca 0,2 mrem (2 uSv)pe aq.

in ceea ce priveqte radioterapia - in cazul afecliunilor maligne risculin raport cu beneficiul este neinsemnat; dozele medii anuale sunt greu deestimat datoritd speranfei reduse de viaJI, iar riscul genetic prin probabi-litatea redusl de procreare este plactic nul. Aplicarea radioterapiei in

181

Page 8: Manescu Igiena

afecliunire benigne este important de-ruat in considerare in radioprolec_rie, dozele medii anuare esfimate situandu-se in jurut varorii de 4 mrem(0,04^ mSv).In ansamblu..deci - in farile cu

-relea medicald dezvoltatd - doze cusemnificalie genelicd rezurtati oin iraoieiea -ili;;i; ;;;" anuald a poDu_laliei se gdseqre in jurur varorii a" is _ tt;;Jil'?o'2"j _ 0,30 msv;.ut'izarea unor surse de radialie oe catre-poprliii! pour" fi conside_rata - chiar in cazul, efectelor geneiice - ca neinsb*outa. sunt de mentio_nat ceasurile cu cadran luminlsc"oi "-"r"

pot realiza o iradiere sraba lanivelul articulaliei pumnului, rir"uiii" fiind'insh--"il-i pentru tucriroriicare aplicd vopsele luminiscente.In vederea reducerii -.iradierii, s-a renuntat de peste 2 decenii Iafolosirea vopselelor

"u ,26irzz6 _-emitato, a" 'r"oi"ti""dl

"ne.gie mare _

ff:[,:'i:i}te cu prometiur4T ,u,, irioiu, ;ire;;;i dJ radialii beta cuDoze de radiafie - in generar cu energie micS - emit gi arte aparate,cum ar fi aparatere de bord- Ia care ," rot;r"r"

^u-Jpr"ri"iumrnrscente.

,_^,,I1r^"1t -1_" :]puo".11la radiatii ionizanre-este in p."r*t mai mare prinrraorerea narurari i,*iry:]1^rehnologic. Radonul

"ri" aGri considerar caunul dinrre cei mai.importanli potuan'ii din crEdiri pubrice gi de Iocuit, Toraga produEi obtinuli dln roci outurut'" (ingrdgdmiri""ioJru,i"", porifosfaliinclusiv cei alimentari, rosrogips '"i".i,r"uuie.bine

supravegheali pentru a* provoca cre$terea semnificativd a expunerii popuiiliei ta raoiatii ioni_Experimentarea armelor nucleare,.in.aer, ap' gi pe sol, a dus la acu_mularea '1n atmosferd a unor radionuctizi cu via[. lung., ca de exempru5reo qi csl37" care continud sd se o"puoa pe sor, crescdnd iradierea reali_zatl atdt direct, cat.gi.indirect prin tri""r"u. in lanlurile trofice ale omurui.sisrarea experienleror in 'aer. -apa

gi p" ,'J-'u 'oii, ra reducereanivelurilor de iridiere,.inse J"p*i,"r.i rearizite

"ootioue u genera o dis_cretd creqtere a irarrierii naturire,

"u- p"rrp"ctiva de a dura incr cdtevadecenii. Asrfer. pand in 1967 z/3'din-iruoi.i*u i";";; irJaura de csr3z sil/2 din iradierei exlernd se rearizase, io t,-p ce numai r/10 din doza deCto y3. fi receplionat[ de o* paoa in anul 2000.Din prcate aceaste prognozd este acum modificatd de accidenterenucleare ce au avut loc -'ind"eoseui Je accidentul de la cernobal.sintetizand datere. privitoare ta eip.unerea popuraliei umane ra radialii'ionizanre purem considera (dupa comiiiu int"r,iuti*"ia i"'prorectie radio_logicd) cd exisrd o expunere medie d;-

-t, id'-.i;Jruo din care1,35 mSv/an provine din iridierea nuiurae, iar 0,75 msv/an din cea antro_pogen6.

"r," Silrrr"",irtJj ;O" ,,10 mSv/an _ ponderea procenruald a diferitelor ripuri

thoron) 37'7vo iradierea externd de origine telurictr (inclusiv radon gi

- 30,OVo iradierea medicald:

- 19,}Vo iradierea internd natural5.

- 12,OVo radialiile cosmice:2,9Va depunerile radioactive:

182

Page 9: Manescu Igiena

0,9 Vo exptrnerea profesionali;1,57o alte surse.

4.1.3. Efectele biologice ale radia[iilor ionizante 9i actiuneaasupra sdn5tdtii

Efectele biologice ale radialiilor ionizanle sunt datorate transferului deenergie. Efectul ionizant necesitd energii mari (cca 32 eY pentru fiecarepereche de ioni formatl), pentru a smulge electroni de pe orbitele per-iferice ale atomilor. Atomii ionizafi au comportare chimictr mult diferitl decei neionizati. O singurd ionizare in miile de atomi existenti intr-o macro-moleculd poate duce la modificarea sau chiar alterarea substanfei respec-tive. Din acest motiv se considerd cd efectul radialiilor ionizante este intot-deauna nociv, respectiv cunoaftem numai efect patogen gi nu putem vorbide efect sanogen (utilizarea terapeutice se sprijinl in primul rAnd pe efec-tul distructiv al radiatiilor ionizante).

Mecanismul intim al efectului biologic - incomplet elucidat - se spri-jin[ pe doul ipoteze, respectiv teoria lintei qi teoria radicalilor liberi.

Teoria lintei considerl cd sunt anumite elemente (eventual srtuctud)ale celulei asupra cf,rora actioneaz[ energia eliberatd, lezAnd sau distrugdndcelula. Prin deduclii matematice - pornind de la nivelul aparent tolerat aliradierii naturale - se presupune cd elementele sensibile ale celulei ar aveaun volum de 10-5 din volumul total al celulei, fiind situate cu precdderela nivelul nucleului.

Se presupune c[ acizii nucleici ar fi elementele cele mai sensibile,radialia ionizantl avAnd proprietatea de a desface unele legdturi atomicepAnd la alterarea complet[ a configuratiei spaliale a moleculei, Sunt nece-sare minim 15 - 20 ionizf,ri in elementele sensibile pentru a producelezatea celulei. Acestea pot aplrea in expunere unic[ la doze mari sau inexpuneri repetate la doze mici. Fenomenul de lezare sau distrugere celu-lartr este mai evident in momentul mitozei.

Teoria radicalilor liberi considerf, ci efectul radialiilor ionizante nuse realizeazh ptin impactul direct al acestora asupra structurilor celularesensibile, ci prin intermediul unor radicali instabili gi cu reactivitate cres-cuffi. Dintre substanlele de constitulie, apa celulara - spre exemplu - prinionizare elibereazd ioni hidroxili cu efect oxidant puternic, cu fofmareaconcomitentd de hidroxiperoxizi organici gi eventual peroxid de hidrogen.Efectul ar depinde de cantitatea de radicali formatd, leziunea apdrdndnumai cAnd mecanismele fiziologice de neutralizare ale acestora, indeosebienzimele reducf,toare ca glutation-peroxidazh, sunt ineficiente. Aceastdteorie este capabil[ a explica pragul de acliune al radiaJiilor ionizante, atatprin dependenta efectului de cantitatea de radical liber formatf,, cAt gi prinreparalia celulard posibil6.

In prezent ambele teorii sunt acceptate, fiecare dintre ele fiind capa-biltr a explica unele din modificdrile biologice.

Din punctul de vedere al efectului asupra organismului, celulele carese gIsesc in multiplicare prezintd o radiosensibilitate crescutd; astfel,radiosensibilitate maximd prezintd celulele limfoide, celulele mieloide,

183

Page 10: Manescu Igiena

cerurere epiteriare_:l^""^r: d" reproducere- ?n prezent se cunoa$te faprur ciefecrul mai puternic asupra celulelor .io ,"i,ioCu-i"ii .urr"^ra

indeosebialterdrile celulare. gra.v€ mergand pdne..la disirugere. Din punct de vederefunclionar, enersia- etiuerata-Je-riJ,.q19 looiiu'o* pi'ul arecra gi cerurefoarte diferenliaie,- cum ar fi celulel" o"ruour".In sf6rsir. o arrd probremd a iaolouiotogi"i'esr" legartr de reralia doz'_

i::::,it;i',t;;;,tfi!,\,'frli'"'i" J"'a 'ip";"i';"";;;;iioze-erecr : retalicr

Rela[ia liniara (iau*doza frr[ prag) presupune cr orice dozd de radi_alii ionizanre esre capab'd ; p;;eil;.i6riili-Jfii".ii ior"oriturea rtrspun_sutui fiind nrooorlionara oozei-Je *t"r";";;;;i;^;; ierura. se excrudein acest fer-orice posibilitate o. i.pururie celurar5, capabilS de a inrtrturaIeziunea produsr. teoria liniei;" -u"d."r"

azd.in primul r.nd efecrurui fdrdprag gi vizeaz1 indeosebi'efectut generic-prin atierar"u'aoN. Acest efeclse adreseazi at6r celureror ro-iti"?, lezurt^dnd i6;;;;;' cerurare marignecdt gi cerureror serminur", "r""iui'Lirfruoou-r" il;;;"u, urupru descen_denl'or. in ceei ce.privegre uit"

"r."t" ur" .uoiu6ioi"ioi]ruore, exprimarecel mai bine in boari de "iraoieie u""ta sau cronicd, se observE cd modi_It^":,rtl."-

parorogice_.1y- upur oecat oupa o.epagirea ariu.iir"o. doze exisr^ndoecl un prag de expunere p6n6 Ia care riscui o" i,nu"l"i"ire este minim.Exist' deci -modifi"eri ""iuLrl;;d;" ae eriueiarea"i"'lo"rgi" a radia[_ilor ionizante pentru.care sunt posibile gi

"n"a"* i"n;;" reparatorii. Inprezenl existd inc' adepri ai efectului "u-prug,.precum gi ai celui ftrd prag.cea mai probabird esfe' opinia .e' **ilte ,""16

"i""il'"u*'p.ug (in sp-eciil3i::,:,:T:'ff,!3itu'u'") si unele ral prag (erectele ,or*ti"" srocasrice si

Efectele radialiilor ionizante asupra organismului uman se crasific' inefecte somatice gi 'efecte g"o"ii""-"-t'

4.1.3.1. EFECTELE SOMATICEEfectere somatice cuprind efectele care apar la persoanele expuse raradiafii ionizante incruzani utat i"riu"iie unlgiloi o.g'uo" ,uu sisreme pro_duse de arterdri cerurare. g.uu",-;i; modificdrire !enetice ale cerurerorsoma^lice cu aparigia de de-scendenli c'etuiari ;;;i'fi;u?i,,',',rn cadrul efecreror somatice iisting^em .rg"5r"'prgcoce care apar lainterval scurt de la expunere gi se incadreazr in noliunea de boalr deiradiere gi efectele tardive

"ui"'upur ra intervar de luni sau ani.Efectele precoce_apar in

"urul uoo, expuneri ra doze ridicate de radi_arii ionizante - de-obicei i" J.r" ,i]i" .uu lepetare la scurte intervare detimp - gi sunt diferite -oupi"um eJ"'iiuoiut intregur corp sau numai anu_mite segmente corporale.

La iradierea fntregului corp, de la doz.e de 25 rad (0,25 Gy), aparmodificdri hemarorogi.cE, io g"nJiut-revlrsiuite, ,iuJur" ii |peciar prin reu_copenie datoritr lezdrii atdt"a s"riei-rmro1o", "qiJi;,i# mieroide. DeIa 100 rad OGv) apar. semnere evidenre. 0". uouri ii"-ir#ii" acurr, de Ia200 rad (2 cv)-ip*.d"".r"r", r" rp""iil o.rtl reziuni ireversibile are tesu_tului mieloid fi limfoid, de Ia'abn i"Jr+ Gy) exisrd probabililarea de-sXvaa decesului, penrru ca probabiritur"u ,a he o'J ioiil, rI'"rr"i de 5oo_I 000rad (5 -10 cy).

184

Page 11: Manescu Igiena

In funcJie de dozd, boala poate imbrdca forme clinice diferite. Ladoze deosebit de mari (peste I 000 rad) domind forma nervoasii, tradusiprin stare de agitalie marcat[, urmatd curAnd de comi profundil

In cazul bolii de iradiere acutd a intregului organism, duptr o primlfazd in care domind fenomene nervoase - adinamie, inapeten[I, stare ge-neral[ alteratd, inso]it5 eventual de obnubilare - urmeazd, o fazd de remi-siune, a c[rei duratd este in oarecare mEsurd invers proporlionall cu dozaprimit6, dupl care urmeazii perioada de stare a bolii, catacterizat[ prin sin-dromul hematologic, sindromul imunologic gi sindromul digestiv. Sindro-mul hematologic este dominat de distrugerea de obicei ireversibill a siste-mului hematopoietic mieloid gi limfoid, caracterizat prin leucopenie, ane-mie gi trombocitopenie, aptrrdnd hemoragii gi indeosebi alterarea gravtr aimunitEtii. La aparilia sindromului hematologic cu imunosupresie gravdcontribuie qi alterarea altor lesuturi cu rol imunologic (timus, pldci Payer).Sindromul digestiv cu greatd, vdrsdturi, diaree gi deshidratare completeaz[aspectul clinic al bolii, Moartea survine prin hemoragie, dar cel maifrecvent prin septicemie cu flor[ intestinalf, proprie.

La doze sub 500 rad (5 Gy) domind sindromul hematologic, infunclie de dozd existAnd gi posibilitatea vindeclrii.

Boala acutl prin iradierea intregului organism nu survine decdt inmod exceptional, in conditii accidentale.. Iradierea cu doze mari a unor segmente corporale poate surveni lamanipularea necorespunzdtoare a unor surse de radialii qi se poate traduceprin radiodermitd acut6, alopecie, sterilitate, leziuni oculare etc., pentruaparitia acestora fiind necesare doze mai mari decdt in cazul bolii deiradiere acutd a intregului organism.

Efectele tctrdive apar la expuneri mici qi repetate de radialii ionizantesau la intervale mari dupd expunere accidentald unicd la doze sub limitacelor^care produc boala de iradiere acuti.

In cadrul efectelor tardive distingem boala de iradiere cronic5,scurtarea duratei medii de viald Si efectul somatic stocastic,

Boala de iradiere cronicd cuprinde manifestlri patologice specificecum ar fi radiodermita cronicl cu fenomene de atrofie cutanatd gi risc demalignizare, sterilitatea, alopecia, cataracta, leucopenia.

Scurtarea duratei medii de viald a fost observatd atat experimental,c6t gi epidemiologic. Studii epidemiologice efectuate de personalul medicaldin serviciile de radiologie ale s.u,A. au arltar o duratd medie de vial[mai sclzutd la acegtia decdt la medicii de alte specialitdli, Aplicarea unorry{surj mai riguroase de radioprotectie in aceste servicii au dus la dispa-ri[ia deosebirilor constatate, confirmdnd veridicitatea relaliei intre duratamedie de viatd qi expunerea la radialii ionizante. Explicalia cea mai plau-z|bill a acestui fenomen este dat6 de alterarea capacit[1ii imunobiologicea organismului gi reducerea posibilitltilor de apdrare fali de infeclii.

Efectul somatic stocastic priveSte rolul radiatrtilor ioniTante tn indu-cerea cancerului, inclusiv a hemopatiilor maligne - indeosebi leucemii.Primele observaJii care au arrtat existenla unei relalii intre expunerea laradialii ionizante au fost cele legate de frecvenla cancerului cutanat lamedicii radiologi, a cancerului pulmonar la minerii din minele uranifere gia cancerului osos la muncitorii care lucrau cadrane luminiscente, Ulteriors-a putut stabili o relatie privind frecvenJa leucemiilor la supravieluitorii

185

Page 12: Manescu Igiena

bombardamentului utoPig de.la Hirogima gi Nagasaki, precum gi cregtereafrecvenlei epiteliomului _tiroidian la persoan6 care"in

"opiiati" au suferit trata-

mente radiologice in regiunea gdtului.. Existd in prezent date care permit estimarea cantitativd a riscului can-cerigen in funclie.de.doza primitr. Se considerd cd o dozi de 0,01 sv

p_oate provoca la 1 milion de oameni un numrr de 100 cazuti de cancer.cele mai frecvente cazuti de boli maligne radioinduse sunt: leucemiile,cancerul tiroidian,.cancerul pulmonar, cancerul osos. Dar orice localizareeste posibild in func[ie de lesutul in care se realizeazr transferul deenergie.

4.1.3.2. EFECTELE GENETICE

in mod conventional se.inteiege prin efecte genetice,^ acJiunea radiali-ilor ionizante asupra descendenliloi persoanelor iiadiate. in rbtut acesta 'secuprind in acest termen amt acliunea teratogend a radialiilor, c6t gi acliu-nea mutagend (sau acJiune genetic[ propriu_zisd).

Acliunea teratogene a radialiilor ibnizante este reprezenrata de ira_dierea ,,in utero" a embrionului -gi

fetului. perioada de^ maximd vulnera-bilitate a acestuia se situeazd intre a 8-a si a 90-a zi oe la fecundaie,perioada d_e organo-genezd,. Doze relativ mali indeosebi in iradiere externdpot duce de la moartea embrionului 5i avort spontan pand ra marrormaJligrave sau minore in funclie de dozd gi varsta la care s-a produsexpunerea.

Dup[ a 9O-a zi, vulnerabilitatea scade, rdmAnAnd riscul leziunilor ner-voase- (sistemul nervos continu[ a se forma pand la nagtere gi dupd

""""u1mergdnd de la oligofrg-nig, p6nd la o dezvoltare neuropsihicd deficitard.De asemenea iradierile externe sau interne "in ufero" pot duce gi la

cre$t€rea frecvenfei leucemiilor infantile - cu aparitia de ob^icei dupa.vai_sta de 7 ani - sau a altor forme de cancer.. Efectele genetice p.ropriu-^zise- privesc modificdrile pro{use de radialiileionizante--asupra gamelilor, afectAnd materialul ereditar. in cadrul acestuiefect, radialiile ionizante sunt capabile a provoca modificdri ale structurii91ory.o_zomilor (aberalii cromozomiale) sau ale informaliei generice (mutalii).Modificirile-genetice se considerI a fi supuse relaliei jineire doz[-efect.

Alterdrile genetice pot fi de diferit-e grade: aberatiile cromozomialegrave_pot face imposibil[ formarea oului sau viabilitatel embrionului for-mat. De asemenea, .pot sr aparr "mutaJii letale" caracterizate prin viabili_tatea redus[ a indivizilor purtdtori de astfel de gene sau "mutdlii neletale"care produc un nivel crescut de anomalii geneticl la generafiile urmrtoare.Anomaliile genetice neletale pot fi cu caricter dominint, clar indeosebi cucaracter recesiv, repercusiunile somatice manifestandu-se abia dupd mailylte generalij, cand_ stocul de gene aberante este suficient pentru proba-bilitatea semnificativd ca doud gene cu aberalii similare s6 se intalneasclin procesul de fecundare.

se considerr cd iradierea naturald este responsabild de cel pulin 1/3din totalul defectelor genetice. Orice cregtere a iradierii naturale'se poatesolda statistic - dacd acceptdm linearitatea relatiei - cu o cre$tere a mutan_t"l9t: 9.u.9 pot deveni semnificative pentru populalie, in ansamblu, in cazuldubl6rii dozei.

186

Page 13: Manescu Igiena

Riscul genetic individual se ia in considerare in cazul dozelor relativridicate, in timp ce la nivelul dozelor mici efectul se estimeazd pe popu-lalie in ansamblu, putAnd duce la modificarea structurii genetice a intre-gului grup afectat.

4.1.4. Mdsuri de profilaxie

Trebuie avut in vedere faptul cd radialiilor ionizante nu li se atribuienici un efect sanogen, iar efectele patogene - cel pulin la nivelul efectelorgenetice gi a celor cancerigene - sunt considerate a fi fdrd prag. In aces-te conditii, principiul de bazd. in radioprotectie este reprezentat de redu-cerea la minim posibil a expunerii la radialii ionizante.

Mdsurile de profilaxie sunt cuprinse in lara noastrl in ,,Normelerepublicane de radioprotectie (1976)'", datele pe care le vom mentiona incontinuare fiind in conformitate cu aceste norme.

findnd cont de beneficiul mare adus de energia nuclearS, principiulfundamental de profilaxie il reprezintd reducerea la minim a expunerii,pentru a obJine maxim de beneficiu, cu minim de risc.

Chiar dacd efortul este de a asigura o expunere cdt mai mic[, pentruevitarea apariliei efectelor somatice gi/sau genetice s-au stabilit nivelurilemaxime de expunere.

Din acest punct de vedere, populalia se imparte in 3 grupe:

- populalia expus[ profesional;

- persoanele din populalie, reprezentAnd grupul de populalie carelocuiegte sau lucreazf, permanent in jurul unor obiective nucleare;

- popula[ia in ansamblul ei,Pentru primele doud categorii s-au stabilit doze maxime admisibile,

cate teptezintd doza primit[ de intregul organism, de un organ sau lesutgi care - in lumina cunoftinlelor actuale - in iradiere externd sau internl,nu produce efecte somatice decelabile in tot cursul vietii.

Astfel, doza maxim[ admisd (DMA) pentru o persoan6 expusi profe-sional la iradiere internd sau externd este de 5 rem pe an (0,05 Sv/an),respectiv 0,1 rem (1 mSv) pe slptdmdnd (excluzdnd din aceste valoriiradierea naturald gi iradierea medical6). Aceastd valoare este valabill pen-tru iradierea intregului corp, a gonadelor, a capului gi trunchiului, aorganelor hematopoietice gi a cristalinului. Pentru alte segmente se sta-bilesc valori ceva mai ridicate (tabelul nr. XXVilI).

Tabelul nr. XXVIII

Doza maxim6 admisi in iradierea profesionald

Valoarea DMAtn rem

Valoarea DMAin mSv

bna iradiatdI sdptdmhnd I sdpfimdnd IanIan

Intregul corp, cap Ei trunchi,organe hematopoietice, cristalinAlte organe izolateOase, pieleMdini, antebra[e,picioare, glezne

0,10,30,6

50150300

750

IJ6

15

5t5JtJ

75

t87

Page 14: Manescu Igiena

Doza maximtr admistr cumulatd in expunere profesionard se poateexprima prin formula:

H=5(N_No)in care:

H = DMA cumulat[ pe toatl durata activitdliiN = vArsta in anil{o = vdrsta la data angajdrii in activitate nucleard.Pentru iradierea interntr si iau in consider"r"

"oo""ntratiire maximeadmise (cYA) pentru.radionuclizii pdtrungi p.io-ing"rtiJ' ."u inhalare inorganism. concenrraliile.exprimate in.pci'rg.u Bq;"" ,tuuit"r" i, "i" rliincdt la nivelul organurui critic sau u iit.eguiui;&;r;;i nu determineo doz6 care str deprgeasc[ DMA. pentru stabiliia cMA este necesar5luarea in considerare a radiotoxicitdlii radionuclidului io-"auza gi care lardndul ei depinde.{q lipyt de radialie em.ise (cr,'p,^yl, de rimpul deinjumrtd[ire fizic gi. biorogic (de care iepinde tirirpur'ie'iraoiere; gi orga_nul c^ritic (un arumit organ, lesut sau organismul in intrgime).In funcfie de acegti parametri s-au ixat .uaio*tiniilila maximd per_misi la nivelul organurul critic, precum gi cMA in aei gr apx pentrufiecare radionuclid in parte.Din punctul de vedere al radiotoxicitifii, radionucrizii se impart inpatru grupe:Grupa 1: radiotoxicitate foarte mare (2l0pb, 2l0po, 2z3Ra, 226p.a,227Th. ztbg s1s1

Grupa 2: radiotoxicitate mare (228Se, 2l0Bi, 60Co, r:+gr, l37Cs, 1311,lo6Ru' 9oSr,etc.);Grupa 3: radiotoxicitate mgdie (lac, -130I,

rllgr, 3zp etc.;;Grupa 4: radiotoxicitate mic[ (3H, Th_nafi o_oui "t".1... .Pentru persoanele din po.pulatie, DMA p"otiu o-p"'rsoand rezultdnddin iradiere internr sau externf pentru t"Jr"gq.orp,

"up'ii"truncni, organehematopoietice, gonade gi cristaiin este q" o',s ,"ni ii ,is'u) pe an, respec_1iv.0,01. rem (0,1 mSv) pe siprlm6n[. in ceea ;;;riu""s;; celelarre zoneizolate (alte organe izoiate,.oaie,_piele,^maini-,- uot"dru1",'plcioare, grezne)este de 1/10 din doza maxima admisa.in iradieri pi"]LJiJ""ra.

., - sunt stabilite pentru persoane din populatie gi^ orvra p"otru radionu_clizi in aer gi apf,.

. .In ceea -ce privegte popuralia ?n ansambrur ei, doza genetici maximdadmisi, rezultdnd din expunere intern{ qi externd, este -de z rem (o,zmsv) pe 30 de ani sau o,0z rem (0,7 mSv) pe uo. p"iiouou de 30 de anieste stabilitd tin6ndu-se cont de probabilitaie; de p-;;;;;;.. ,. Concentra{iile maxime de radionuclizi in ,i". uo-lr" - in afarairadierii naturale gi medicale - ape, reprezintd 1/10 din valorile maximeadmise pentru persoane din popuialie... PAnr in prezent nu au rosf stauitite concenrralii maxime admisibile inalimente-. De menJionar.de asemenea faprur

"a "*iiia Ji';;;" penuu aer.apd gi alimente in condilii de expunere de scurrd d;."td, ;;; se intampllin ca^z de accident nuclear.In vederea eliminlrii posibilitdlilor. de-.depdgire are DMA, respectivcMA qi a reducerii la_minim posibii a iraoieiii;;;i;;;e sau neprofe_sionale se iau toate m[surile necesare.

188

Page 15: Manescu Igiena

In ceea ce priveqte expunerea profesionald, se asigurd supraveghereamedical[ a personalului prin controlul medical la angajare in munc5, con-trolul medical periodic Ei examinare medicald qi radiotoxicologictr in oriceimprejurare in care se constat[ suprairadiere,

De asemenea se asigurd permanent controlul individual al expuneriiexterne prin sistemul de dozimetrie individualtr (frlme dozimetrice, camerede ionizare de buzunar, dozimetre termoluminiscente sau alte tipuri dedozimetre),

Se iau totodat[ m[suri de proteclie individuald, de protectie a zoneide lucru, de amenajare gi dotare corespunzdtoare a unititilor nucleare.

Condiliile de amenajare gi dotare a unit[tilor nucleare sunt cuprinsein normele republicane de securitate nucleard.

Radioproteclia mediului inconjurltor are drept scop de a evitadep[girile de DMA, respectiv CMA, pentru persoane din populatie inansamblul ei. In acest scop normele republicane de radioprotectie regle-menleazl. conditiile de amplasare a unitllilor nucleare, instituirea perime-trelor de protectie sanitar[ gi stabilegte reguli privind eliminarea degeurilorradioactive in vederea eviterii poludrii aerului, apei gi solului (inclusiv ariscurilor radioecologice gi a pdtrunderii radionuclizilor in lanJul alimentaral omului).

La noi in lard au fost elaborate norme ale Ministerului Sdnlt[tiiprivind radioproteclia populatiei qi a mediului inconjur[tor in care suntreglementate conditiile de expunere la radialii ionizante a populatiei inansamblu.

in ceea ce privegte iradierea medical[ * care gi la noi in [ar6 repre-zintd principala surs[ de iradiere artificiald - este necesar ca in procedurilede radiodiagnostic gi radioterapie sX se urmdreascd obtinerea beneficiuluimaxim cu minimum de risc pentru pacient,

tn acest context, pe de o putt"-tr"buie stabilitd foarte exact indicatriaprocedurii ce urmeaz[ a fr aplicatd - reducdndu-se la minim procedurileinutile, iar pe de altl pafie este necesar ca in cursul oricdrei proceduriaplicate si se utilizeze parametrii optimi de iradiere care si asigure radio-proteclia pacientului.

Ori de cAte ori este posibil, sd se foloseascd mijloace de diagnosticsau terapie neiradiante sau cdt mai pulin iradiante.

O atenlie special[ este necesar sE se asigure zonelor corporale curadiosensibilitate maximl (gonade, tesut hematopoietic).

De asemenea, cu un maxim de discerndm6nt trebuie aplicate proce-duri radiologice la copii gi tineri, precum gi la femei in perioada de pro-creere (Comisia Internationald de Protectie Radiologicd a recomandat caexaminarea radiologicd a femeilor la vArsta de procreere sd se facd numaiin primele 10 zile dupd menstruatie). La femeile in primele 3 luni desarcind trebuie sd se evite pe cdt posibil orice examen radiologic.

Deoarece radialiile ionizante sunt o armi terapeutic[ gi de diagnosticde mare valoare, iradierea medicall nu poate fi normat6. Folosirea cu dis-cerntrmAnt qi evitarea riscurilor pentru pacient depinde de competenla per-sonalului medical.

189

Page 16: Manescu Igiena

4.2. RADtATilLE NETONTZANTE

Radialiile neionizante sunt radialii electromagnetice care transferi lalocul de absorblie energii care nu sunt capabile a produce fenomenul deionizare sau il produc foarte slab.

Energia lor mai micl nu rdmdne fdrd efect asupra organismului uman- natura $i intensitatea efectului fiind in functie tot de energie gi deci gide lungimea de undd.

Principalele radiatii neionizante aflate in mod natural in mediu, darputend rczulra gi din procese artificiale, sunt radialiile ultraviolete, lumi-noase gi infrarogii gi pentru care principala sursd natural[ este soarele. Laacestea se adaugf, in prezent gi microundele - care ridic6 probleme desdndtate doar in mdsura in care sunt emise cu intensitate mare de surseartificiale.

4.2.1. Radiatiile ultraviolete

Radia[iile ultraviolete (\UV) sunt radialii cu lungimea de undf,cuprinsd intre 10 gi 400 nm. In mediul de viald al omului gdsim radialiiultraviolete cu lungimea de undr cuprinsr intre 200 gi 400 nm. Radialiileultraviolete cu lungimea de undd sub 200 nm nu au importanta biologiclfiind absorbite rapid in aer (RUV de vid). RUV provin atat din surse na-turale cat gi din surse artificiale. Energia cuanticd a acestor radialii esteinsuficientd pentru a produce ionizare notabild, dar capabild a provocaexcitarea atomilor gi de a produce reactii fotochimice.

Radialiile ultraviolete se impart in mod clasic in 3 zonede undd:

- zona A (RUV-A) intre 320-400 nm cu efect cutanatpigmentogen;

- zona B (RUV-B) intre 280-320 nm cu efect predominant erite-matogen asupra pielii;

- zona C (RUV-C) intre 200-280 nm care in piele se absorb in stra-tul cornos, insd cu puternic efect de distrugere a celulelor neprotejate - deunde actiunea intensd de distrugere a microorganismelor (RUV- bactericid).

Principala sursd este soarele; la p[trunderea in atmosferii, radialiaultravioletd reprezintd 5vo din radialia solar[ - predomindnd lungimile micide undl - pentru ca la nivelul solului s[ reprezinte lEo cu predominanlalungimilor de undl mari din spectru. Relinerea principall se rcalizeazd, inionosferd prin interac[iunea cu stratul de ozon. Orice reducere a stratuluide ozon ar avea drept rezultat un exces de radialii ultraviolete la nivelulsolului (fenomen posibil prin pdtrunderea unor poluan[i atmosferici pdn6 laacest nivel), cu un spectru cu energie mai mare, fapt care s-ar solda cucre$terea acliunii patogene a acestor radialii, in special cu cre$tereafrecvenlei cancerului cutanat. Glurile de ozon detectate in prezent deasupracAtorva zone au generat o ingrijorare justificat[ qi impune luarea unorm[suri de combatere a polu[rii gi chiar de refacere a stratului de ozon.

Cantitatea de radiatii ultraviolete solare^ajunse pe sol, precum Ei spec-trul lor, au in primul rand efect sanogen. In zonele locuite cantitatea de

190

de lungimi

predominant

Page 17: Manescu Igiena

radialii poate fi ^redus[

de prezenla in atmosferd a unor poluanli (in spe-cial suspensii). In locuintd cantitatea este gi mai mult redusd de perme-abilitatea micf, a geamurilor pentru radialia ultravioletd, fapt care face ca- in mediul urban indeosebi - sd domine riscul carenlei de ultraviolete.

Sursele artificiale de radiatii ultraviolete sunt reprezentate de corpuriincdlzite la temperaturi peste 1 500-1 800oC, de aparatura de sudurtr, dearcurile voltaice, de ldmpile fluorescente etc. Aparatele de ultraviolete uti-lizate pentru dezinfeclie sau fizioterapie se bazeazd, pe desclrc[ri electricein ga^ze.

In raport cu lungimea de undd, intensitatea efectului biologic estediferith" In general, prin excitarea atomilor apar reaclii biochimice, unelestimulatoare ale metabolismului, altele generAnd leziuni celulare, determi-nate de radicali activi formati in substanlele de constitulie ale celulei cueliberarea radicalilor liberi provocati de radialiile ionizante. Efectele foto-biologice cele mai pronunlate apar la energii superioare la 3,9 eV, ceea cecorespunde RUV-B gi RUV-C. Efectul distructiv celular depinde de inten-sitatea gi, in special, de lungimea de undl a radialiei. Lungimile de unddmici provoaci cele mai intense leziuni celulare. De aceastd proprietate aradialiilor ultraviolete depinde efectul lor bactericid, fiind cu eficacitatemaximi la lungimea de undd de 250-280 nm.

Efectul bactericid al radialiilor ultraviolete solare contribuie la purifi-carea naturald a aerului, solului qi apei. Totodati radialiile ultraviolete arti-ficiale produse de ldmpile de ultraviolete cu lungimea de und6 de 250-280nm se fiilizeazd. pentru dezinfeclia aerului sau apei, a locurilor de muncddin laboratoare de microbiologie, virusologie sau culturi celulare etc.

Efectul bactericid depinde de lungimea de undd qi de dozI. La lun-gimi de undl mari gi/sau doze mici efectul poate fi numai bacteriostatic,iar la doze foarte mici se semnalizeazi chiar o stimulare a dezvoltIrii bac*teriilor.

Din punctul de vedere al efectului asupra organismului uman, dis-tingem efectul asupra metabolismului, asupra pielii qi asupra ochiului.

Efectul asupra metabolismului consti dintr-o stimulare metabolicdgeneral[ caractetizati prin cre$terea metabolismului bazal, intensificareaoxiddrilor celulare ca urmare a stimul5rii tiroidiene, insofiffi de o cregterea schimburilor gazoase gi a capacitrlii de efort. Sunt stimulate deasemeneametabolismele intermediare glucidic, lipidic qi protidic, hematopoieza(cre$te numdrul de hematii qi leucocite din sAngele periferic) precum qireactiile de imunitate. Scade colesterolul liber din sOnge.

Principalul efect metabolic il reprezintd ins[ efectul asupra metabolis-mului fosfo-calcic. Prin iradierea pielii, 7-dehidrocolesterolul (provitaminaD3) existent in piele, indeosebi in glandele sebacee, se transform[ in cole-calciferol (vitamina D3), vitamind care reg]eazd absorblia calciului ?nintestinul sublire gi depunerea lui in oase. In absentd vitaminei D aparfenomene de demineralizare osoasd, populalia cea mai sensibilr fiindreprezentatd de copiii mici - indeosebi in primul an de viat6. Carenta vi-taminei D este principalul agent etiologic al rahitismului, de unde qinumele de vitamind antirahiticd. La adulJi, in special persoane mai invArstd produce demineralizare osoasd - mergand pand la osteomalacie.Dintre adulli, cele mai vulnerabile sunt femeile la Si dupE climacteriu.

191

Page 18: Manescu Igiena

- Acoperirea nevoilor de vitamind D, se realizeazd exogen prin alimentegi endogen prin iradierea 7-dehidrocolesterolului din pielj.cury aportul principal este realizar pe cale endogend, rezultd cd o

carenld de radialii ultraviolete poate antrena o carenfd de vitamina D, Seconsiderd cd pentru asigurarea nevoilor de vitamina D este necesard oexpunere medie zilnicd la o cantitate de radialii ultraviolete de 1/8 - l/10dintr-o dozd eritem. cum vitamina D se depune in special in grosime, suntperioade de sintezd mai activr (vara), iare compenseazd pe ceie decarenlA.

- Efectul asupra pielii cuprinde reacliile cutanate produse de eliberareade energie la nivelul celulelor epidermice. Radialiile iu lungimea de undrmici se absorb in primele straturi celulare cutanate, in timp ce cele culungime de undd mare pItrund mai addnc, iar cele apropiate de spectrulluminos pAn[ la nivelul stratului bazal qi chiar in nipoOeim.

Efectul eritematogen apare predominant la lungimile mijlocii de undd,iar cel pigmentogen la lungimile mari de undd,

Se considerd cd radiatiile ultraviolete produc alterdri la nivelul celu-lelor epidermice, efectele nocive apdrdnd in funclie de doz[ gi lungimeade und5.

Aceste efecte pot fi clasificate in efecte precoce gi efecte tardive.Efectele precoce sunt reprezentate de eritemul actinic gi de formar" u fig-mentului melanic in piele.

- - Eritemul este prgdus de expunere excesivI la radiaJii ultraviolete, tra-

duc0nd reactiile locale determinate de lezarea celulelor. Ests bine delimi-tat pe zona expus6, dureazd in medie 24-72 de ore gi lastr pigmentarea. incazul dozelor mai mari apare qi o decuamare a-pieli ca-fenomen deregenerare. Caracteristic este faptul cd apare cu o latenp de cdteva ore, deobicei dupi 2 ore de la expunere, deoarece este produs de eliberarea deamine vasoactive histaminice gi prostaglandine. Este insolit de usturimesau durere localf,, uneori de fenomene generale de cefalee, vertij, excitatienervoas5, frison.

La -expuneri mari - prin necrozi celulartr - pe placardul eritematosapar gi flictene, care se vindecl greu gi uneori lasd pigmentalie definitive.

Efectul eritematogen cel mai pronunlat il au RUV_B.- -Pigmenta[ia este determinat[ de transformarea promelaninei din

celulele melanoblaste gi melanofore aflate in stratul bazil al epidermului,respecliv^in^derm, fenomen biochimic catalizat fotochimic cle raiialia ultra-vjoletd. In funclie de dozd gi lungime de und[, aparilia pigmentiiii poatefi precedat[ sau nu de eritem, eritemul fiind cu atit ma-i redus cu c6tlungimea de undd este mai mare. oricum expunerea trebuie sr cuprindd qilungimi mai mari d_e__ynd[ cu penetrabilitate mai mare, respectiv pane lanivelul dermului, RUV-A avdnd efectul pigmentogen cel mii pronunlat.

Pigmentalia este de doud feluri :

- Pigementalia rapidi, produsr de efectul fotocatalitic de transfor-mare a promelanineJgr in melanine, apare la 5-10 minute de la expunereqi dureaz[ maxim 36-ore. Fste produsd in special de RUV-A, dai gi deRUV-B la doze superioare dozei eritem.

- Pigmentarea de durat[ este produs[ de neoformarea de pigmentmelanic (neomelanogenezd), apare la 24-72 ore de la expunere giloate

192

Page 19: Manescu Igiena

dura 2-l}luni. Este precedat de obicei - fefd a fi reguld - de eritem. Esteprodus de lungimi de und6 de 320-600 nm, cuprinzand deci gi spectrulvizibil, fiind maxim in RUV-A la 340-350 nm.

Semnificalia biologic[ a pigmentdrii este modest6: crefte rezistentapielii la radialia ultravioletl, dar acest fenomen nu trebuie supraestimat.Rezistenla pieiii la RUV cregte gi prin ingrogarea stratului cornos in zonefrecvent expuse la soare.

Aparilia eritemului fiind consecinla unei lez[ri celulare, exp-unerea ]aradialii soiari trebuie fdcutd gradat pentru a evita fenomene patologice. Incazu[ mAnuiri aparatelor de ultraviolete suprafelele expuse (de obiceimdinile) trebuie protejate.

Fenomenele de fotosensibilizare vor fi tratate la capitolul de radialiiluminoase.

Efectele tardive la expuneri de lungd duratf, se manifesta prinfenomene de imbdtrAnire a pielii (piele uscat[ gi ridatd) - elastozd solardcutanatd. Efectul tardiv cel mai important este insd cel cancerigen - epite-lioamele cutanate (bazo- 9i spinocelulare), cunoscAnd ca factor etiologicqi expunerea repetatf,, prelungit[ la radialii ultraviolete. La majoritatea fac-iorilol cancerigeni, este necesard o anumitd reaclie individuald care crefteriscul cancerigen (printre factorii predispozanli se citeazd vArsta, hiperco-lesterolemia, existenla unor leziuni cutanate, boli de piele care fotosensi-bilizeazd, in special xeroderma pigmentosirm, cicatrici cheloide etc,).

Expunerea excesiv[ la radialii ultraviolete poate contribui gi laaparilia melanomului malign, form[ de cancer mult mai grav[ decdJ epite-libmul bazo- sau spinocelular (mortalitatea deplgegte 40vo fald de 1vo pen-tru cancerele nemelanice). Presupune existenla unor factori genetici $i a

unor leziuni precanceroase (in special nevi pigmentari), radialiile replezen-tdnd unul dintre factorii de malignizare (pe lAngi traumatisme, infeclii, iri-ta[ii chimice etc.). Localizarea frecventd pe zone cutanate expuse la soareqi debutul frecvent dupi expunere excesivd aratf, cd RUV are un rol etio-logic notabil.

Efectul asupra ochiului se traduce prin leziuni de pol anterior produsede lungimile de undd scurte gi medii. Boala poartd numele de fotooftalmie,apare la cAteva ore de la expunere qi se manifest[ prin simptome con-junctivale - fotoconjunctivitd (senzalie de corp strdin in ochi, hipersecrelielacrimali, secrelie conjunctivald, hiperemie, eventual fotofobie, ble-farospasm, edem palpebral in formele mai grave). Expunerile deosebit de

mari gi/sau existenla unor lungimi mici de undd pot duce gi la leziunicorneene rezultdnd o fotocheratitii a cdrei gravitate $i prognostic depindde intensitatea leziunii corneene. In cazul lezfuii corneei apar dureri vio-lente ale globilor oculari gi injecJia pericheraticd caracteristic6.

Pentru evitarea leziunilor oculare, persoanele care lucreazl cu gene-

ratori de ultraviolete (sudori, personal care manevrcazd aparate de ultra-violete, personal de laborator care lucteazd la virusologie sau culturi celu-lare in prezenta radiatiei ultraviolete) trebuie sd protejeze ochii cu ecfanecolorate sau ochelari cu sticl[ fumurie. Boala poate apdrea - de obicei informe mai ugoare - qi in cursul curelor heliomarine, dar mai ales la ceice practicd sporluri de iarnd. Protec[ia ochilor qi la aceste persoane estenecesarS.

r93

Page 20: Manescu Igiena

De asemenea expunerile excesive la RUV sunt incriminate li in etio_logia unei^ hiperplazii benigne. a conjunctivei burbare ipi"rygioo), pr""o-gi a unor forme de cancer ocular (cariinom epidermoid'ir .oo'iuo.iivei uui-Dare ).

4.2.2. Radiatiile lumtnoase

.Radiatiile luminoase sau vizibile sunt radialiile cu lungimea de und6cuprinsr intre 400 -^760. nq si. se caracrerizeiz1, prin faftul cr impri-sioneazr retina. in lnc1ie de'lungimea de undd,^ speclrul luminos sedescompune in cele 7 culori - de la albastru p"ni.u'lungimile mici deundd la rofu pentru lungimea mare. Sensibilitatei maxima a ochiului esteio {l.qlyt zonei galbene spre verde, respectiv la 550 nm lungime de und[.Radiafiile luminoase cu lungime de undd micr determJn[ un efectfotochimic similar celui produs de radialia ultravioletd, iar- cele lungi gi unefect slab caloric apropiindu-se de radialia infrarogie.- -Energia cuantic[ a acestor radia[ii este cu atat mai mictr cu cdtlungimea de und[ este mai mare. Energia eliberatd la niveiul celulelor sen-sibile ale retinei determin[ excitarea icestora qi provocarea senzaJiei delumind.

cum radialiile vizibile se caractefizea.zd. prin senzatia de luminl pecare o produc, ele dispun de uniteu de mdsuri proprii, iespectiv uoitalir"fotometrice. Astfel, fluxul luminos iau energia lurninoasa emisE de o sursdare ca unitate lumenul (lm - cd. sr, in care cd este intensitatea luminoas5,iar sr este steradianul sau unghiul spafial). Intensitatea t,.rioii are ca uni_tate candela (cd). Efectul luminos produs pe o suprafa{d poartd numele deiluminare gi are ca unitate luxur (ix) car€ reprezinte nuiul luminos de 1lm repa_rtizat pe o suprafaltr de 1 m2 (lm-m). o alrd unitate fotometrictreste strdlucirea, reprezentat[ de proiecfia fluxilui ruminos -in cazul ochiu_lui omenesc - pe retind

Din punct de vedere al efectului asupra organismului distingem efec_tul asupra sistemului nervos, efectul arupra iuncliei vizuale !i "f""tulasupra pielii.

. . Efectul asupra sistemului nervos este determinat de faptul cd excitan_tul luminos reprezintr unur din elementele fundamentale'ale relaliei cumediul inconjurtrtor. Lumina este un stimul puternic al sistemului reticulat

ascendent gi deci al scoarfei cerebrale. De isemenea este un activator almetabolismului, constituind totodatd unul din factorii irnportanli ai biorit-mului, in mod deosebit Si ritmului circadian.. . S:uu descris gi.efecte psihologice ale luminii, culor.ile reci (la lungimimici- de undd), avdnd .un efe^ct linigtitor, in tirnp ce culorile'calde"(cululgime de undtr mare) au efect exbitant. Culoriie deschise au un efectstimulator, -in timp ce culorile inchise au un efect deprimant.

Efectele-asupra functiei_vizuale reprezintd principalul mod de actiuneasupra organismului uman. Func[iile fundamentale aie vederii sunt directinfluenJate de cantitatea gi calitatea luminii, respectiv u"uitut"u vizuali,sensibilitatea de contrast, viteza perceperii vizuale gi stabilitatea vederiiclare.

t94

Page 21: Manescu Igiena

Toate acestea cresc in funclie de cantitatea de lumind primit6, pdn[ laun anumit nivel cAnd apare excesul de luminl care duce din nou lasclderea funcliilor vizuale.

Iluminatul insuficient pentru efectuarea unei anumite activitdti vizualesuprasolicitd mecanismele de acomodare care duc la oboseald viZuald cusciderea funcJiilor fundamentale, hipersecrelie lacrimald, senTalie de

usturime tn ochi etc. De asemenea apar qi fenomene legate de efortul cere-bral de compensare cu cefalee, grea[d, ame[eli. Capacitatea de muncdscade gi in cazul in care efortul de a depune activitatea este mare, apareoboseale qi, in timp, surmenajul, cu tot cortegiul de reac[ii psihice gi ve-getative insolitoare.- Nivelul iluminatului depinde de precizia activitdtii vizuale; astfel pen-

tru activitdli obignuite - scris, citit - este necesar un minim de 50 lx cuun optimum de-70-150 /.r, in timp ce pentru activitati de mare precizieeste necesar un iluminat de sute sau chiar mii de lx.

Un aspect particular al efectului asupra funcliei vizuale il reprezintdrelalia cu miopia. Activitatea vizuald depus[ de copii, indeosebi la vArstaqcolir[ micd in condilii de iluminat necorespunzdtor, poate duce la decom-pensarea unei discrete anemetropii fizice gi la aparilia miopiei,_apdrdndmai mult ca un factor agravant pe fondul unui defect genetic. Eforturilepentru acomodare fdcute in cazul iluminatului necorespunzdtot pot aveadrept consecinla gi aparilia mai precoce a presbiliei.

Iluminatul excesiv - prin suprasolicitarea aceloraqi mecanisme com-pensatorii - poate avea un efect asemf,ndtor cu iluminatul insuficient. Incazul unei stliluciri de intensitate mare apare in pltts fototraumatismul,caracterizal prin aparilia de scotoame sau fenomenul de orbire temporard'Expunerile ietinef la intensitlli mari de lumind pot produce modificdripaiagere ale pigmentului retinian Si la edem al retinei (retinitl acuE).lntensitefi exCeplionale pot sd produci alterdri ireversibile ale retineimergLnd pAnd b orbire. Expuneri repetate la intensitdti excesive pot pro-duce retinitd cronicd - cu scdderea acuitStii vizuale.

Modific6ri ritmice ale intensit[tii luminii (fenomenul de pdlpdire) potfavoriza aparilia nistagmusului, descris in trecut la minerii care lucrau culampi de miner (nistagmusul minerilor).

Este de asemenea de menJionat qi fenomenul care se produce in cazulin care imaginea luminoasi se formeaz[ dintr-o succesiune de imaginiapropiate de frecvenJa criticd de fuziune a imaginilor luminoase, situalie ?n

care pot ap[rea imagini deformate ale obiectelor in miscare (fenomenulstroboscopic). Fenomenul este caracteristic imaginilor din proiecliile cine-matografice gi poate apdrea gi in cazul unui iluminat fluoresceni incorectreslat.' in sfArgit, oboseala vizuald - prin aceeagi solicitare a func[iilor deacomodare - poate sd apartr gi in cazul unor contraste mari de iluminat.

Efectul asupra pielii este datorat fenomenului de fotosensibilizare pro-dus de interacliunea dintre radiafa luminoas[ qi substante fotosensibiliza-toare exogene sau endogene. Dermatozele rezultate poartd numele de foto-dermite sau lucite.

Leziunile produse sunt rezultatul a doul tipuri de reaclii:

- Reaclia fototoxicd rezaltatd din reaclia dintre substanla fotosensi-bilizatoare exogend sau endogeni qi radiafia electromagnetice. Substantele

195

Page 22: Manescu Igiena

fotosensibilizatoare capteazd o mare cantitate de fotoni gi elibereaz6 localin piele o cantitate de energie suficientd pentru u p.ouo"i leziuni cutanate.

- Reaclia fotoalergicr este determinatr de iubstanla fotoactivd mo-dificatd-prin captare de fotoni, care se combinr

",, proteioe tisulare for-

mdnd alergeni_ capabili de a induce o reactie de tip aiergic.Substanfele care produc reaclii fototoxice pot delermina leziunile

cutanate prin aplicare p,e piele (gudroane, fluorescein[, acridin[, eozinr,fu.rocumarene sau psoraleni - afla1i in mod normal in unele vegetale calelind, pdtrunjel, l[maie, morcov etc. sau unele parfumuri qi mediiamente)sau prin administrare internd (psoraleni, sulfamide, unele antibiotice cidoxiciclind sau oxitetraciclind, fenotiazine, imipramind qi derivafi etc.).Dintre substanlele cu formare endogenr cele mai importante sunt poi-firinele.

Dintre fotoalergizanti cei mai cunoscuti sunt: dibromo-3,5 salicilami-lida (3,5 DBS), 4,5 DBS, tribromosalicilanilida, hexaclorofenui, uitlnotuf gitriclorocarbanilida.

Leziunile fototoxice apdrute sunt foarte variabile, de obicei de tipexsudativ cu eritem, eventual edem, papulo-vezicule insolite frecvent d^eprurit. Frecvent se insotesc de discretd pigmentare.

Leziunile fotoalergice - mult mai rare - se caracteizeazl. clinic prinleziuni urticariene sau leziuni papuloase sau eczematoasg, analoge oermitelde contact.

Existi gi reaclii cutanate fdrd agent fotosensibilizant identificat -lucite idiopatice. Acestea sunt de doui feluri: lucitd idiopatic6 estivall maibenigni gi cu tendinld de regresiune spontanr (frecvent[ la femei tinere) gilucitele- polimorfe - mai rebele - cu subentitr{ile clinice: eczema solari,lichenul actinic gi prurigo solar.

. . Toate reactiile de fotosensibilizare sunt produse atat de radialiileluminoase cat gi de RUV, in special RUV-A qi vizitit in lungime de unoemicd.

Dintre ladiatiile spectrului luminos, razele laser prezintd particulari-tatea intensitdlii mari a luminii monocromatice care poate produce lanivelul pielii de la eritem pand la necrozr, iar la niveful ochiului de lahiperemie pdn[ la leziuni grave cu pierderea vederii.

^Exp-unerile la taze laser se limiteazd la d.oza cuprins[ ?ntre 0,07 Jcm-Z-6.0'Jcm-2.

4.2.3. Radia{iile infrarogii

Radia[iile infrarogii sunt radiafii cu lungimea de undi cuprinsd intre 1mm - 760 mm. Energia lor cuanticd micd (sub 1,5 ev) produce numaifenomenul de incdlzire (sunt radialii predominant caiorice), acestadepinzdnd de intensitate gi lungime de und5', -

sunt produse de orice corp cu o temperaturd superioard temperaturiide OoK (zero absolut). cantiratea de energle qi lungimea de und[ depindde temperatura corpului care emite radialiile, intensitatea fiind direct pro-porlionald

- cu temperatura corpului emildtor gi invers proporlionald cu

lungimea de und6.

196

Page 23: Manescu Igiena

Radialiile infrarogii sunt principala cale prin care se realizeazd schim-bul de clldurl intre corpuri de temperaturi diferite. Din punctul de vedereal echilibrului termic al organismului uman, radiaEiile infrarogii (calorice)reprezinti unul dintre factorii esen{iali al ambianlei termice (microclima-tut).

Organismul uman emite spre corpuri mai reci permanent radialiiinfrarogii cu lungimea de undd de cca 10 pm (radialie negativ[) constituindun mecanism important de termolizS. Totodatd organismul uman absoarberadialia provenitd de la corpurile mai calde (radialie pozitivl), termo-reglarea fiind influentatd qi pe aceastd cale, Corpul omenesc se comportaca un corp de culoare neagr[ - in sensul ch absoarbe practic ?n intregimeradialia caloricl pozitivd.

Efectul radialiilor calorice in procesul de termoreglare se va trata incapitolul de igienl a habitatului uman.

Menlion[m doar efectul radialiilor calorice pozitive asupra pielii,asupra ochiului qi asupra sistemului narvos.

Efectul asupra pielii. Radialiile cu lungime de undd micd sub 1,5 1mrptrtrund p6nd Ia nivelul hipodermului, in timp ce cele cu lungime de und6mare se relin in epiderm gi derm. Principalul efect produs este cel deincdlzire, cu hiperemie difuzd, care apare prompt gi dispare dup[ ?ncetareaexpunerii gi senzalia de cald,

In cazul radialiilor cu lungime de undd micl se produce vasodilataliamai mare gi se modificd gi sensibilitatea terminatiilor nervoase perifericecu efect analgezic gi regenerator (pe acest efect se bazeazd utilizarea lorin fizioterapie).

Intensitdli pAnd latimp nelimitat. IntensifiliII sau III.

Expuneri indelungate la radialii infraroqii cu lungime micd de und[pot duce la aparilia unei pigmentalii discrete, insolite de telangiectazii.

Ac{iunea asupra ochiului. In cazul unor intensitdti foarte mari radia-liile cu lungime de undl peste 1,5 lm pot produce arsuri la nivelul po-lului anterior.

Radiatiile cu lungime de undd sub 1,5 pm pltrund pAnd la nivelulcristalinului, putAnd duce, la expuneri repetate, la aperilia cataractei. Dinacest motiv, in mediul profesional dacd se expun ochii la material incan-descent, care cuprinde cantitate mare de radiatii infrarogii cu lungime deundl micd, ochii trebuie protejatri cu ecrane sau ochelari de sticlI deculoare inchisd.

Ac[iunea asupra sistemului netnos se datorefte penetrabilit[lii mari aradialiilor infraroqii de lungime micd de undd (sub 1,5 pm),

Acestea pot strlbate cutia cranianl gi si ajungl pAnd la nivelulmeningelui provocAnd la acest nivel vasodilatalie Si iritatrie meningeald.Cum condi{ia de aparilie este in primul rAnd legat[ de expunerea capuluidescoperit la radiatia solard intensd, boala poarti nurnele de insolalie.

Boala apare brusc gi se caracterizeazl predominant prin fenomenemeningeale (cefaiee intensd, acufene, greluri, vdrsdturi, fotofobie, hiper-estezie cutanate, tegumente uscate gi calde, puls filiform, facies palid),pentru ca in cazurile de gravitate extremd sd apard convulsii gi moarte.

0,8-1 calorie/cm2 gi minut pot fi suportatemai mari pot produce aparitia arsurilor de gr. I,

r97

Page 24: Manescu Igiena

-- - - Tg*p"ratura central[ nu este modificatd sau cre$te foarte pufin,lichidul cefalorahidian este hipertensiv^ uneori conlin6 si leucocite iindeosebi monocite - in cantitate mare, in formele ugoare domind cefaleeintens5, insoiitd de acufene gi discretd senzalie de greal6. De mentionatfaptul cE cei mai vulnerabili sunt copiii, in special iopiii mici cu oaselecraniului mai subtiri.- Protejarea capului cu materiale de culoare deschisb in cazul risculuid9 elpunere la radialii-infrarogii cu iungime de undi micr reprezinta prin-cipalul mijloc de profilaxie.

4.2.4. Mieroundele

Micoundeie sunt radialii cu lungimea de undi cuprinsf, intre 1 mm-10 m. Provenind de-la o serie de aparate (aparate de incdlzit, aparate dediatermie, cuptoare de gdtit, receptoare <ie teieviziune, instalatii de teleco-municalii, radar etc.) ele prezint[ semnificalii sanitare doar in mf,sura incare intensitatea lor este mare. De subliniat cd majoritatea emil[toarelor demicrounde emit qi radiatii calorice cu lungime mare de undd.

Din acest motiv se disting efectele termice, care constau in acumula-rea de cdlduri in diferite organe (in special piele, ochi qi testicule).

Efectele-patogene constau din modificdri cardiovasculare gi moaificarinervoase. Principalele simptome sunt: oboseald, surmenaj, cefalee, strridepresive, scrderea libidoului, tulbur[ri de ciclu menjtrual, tufburdrivizuale, tulburiri cardiovasculare (puls accelerat, tensiune arteriald insta-bild,.dureri angjnoase), tulbur[ri trofice ale fanerelor (prr gi unghii etc.).Existr recomanddri privind limitarea expunerii la microunde in mEdiul pr<i-fesional. Astfel peniru expuneri de scurtI duratd pe criteriul efectelor ter-mice s-au recomandat maximurn 10 mw/cm2, iar pentru expunerile pentruo zi de muncI, pe criteriul efectelor netermice. 0.1-1mWcm2.

198