5
CÂINII DE VÂNĂTOARE Pentru descoperirea, recoltarea şi urmărirea vânatului, de multă vreme vânătorii folosesc câinii, un auxiliar preţios. Aşa cum s-a arătat, numeroase metode de vânătoare implică participarea câinilor, care facilitează mult vânătoarea, astfel încât sunt foarte numeroşi aceia care susţin că fără câine nu se poate concepe o vânătoare adevărată. Interesul pentru câinii de vânătoare, manifestat de-a lungul secolelor, s-a concretizat printr-o multitudine de rase şi varietăţi obţinute prin selecţie şi hibridare repetată. S-a ajuns, astfel, la o „specializare” a câinilor, întâlnindu-se azi câini cu multiple întrebuinţări, cum ar fi bracul, dar şi câini cu utilizări restrânse, cum ar fi limierul. Dintre rasele cunoscute, multe au dispărut, altele sunt în curs de dispariţie, în funcţie de interesul pentru câinii respectivi, fie că prin consangvinizare şi-au pierdut calităţile, fie că nu mai erau necesari scopului pentru care au fost selecţionaţi. în ultimele decenii, s-a restrâns foarte mult numărul ogarilor, copoilor, baseto-copoilor etc., deoarece s-a apreciat că ei au devenit un pericol pentru anumite categorii de vânat şi a fost interzisă utilizarea lor la vânătoare. Preocupările legate de câini în general, şi de câinii de vânătoare în special, au determinat apariţia Chinologiei, ca şi a numeroase crescătorii specializate, care se îngrijesc de conservarea calităţilor şi de formarea unor deprinderi prin dresaj. La a-ceste crescătorii se asigură evidenţa arborelui genealogic, câinii sunt vânduţi în funcţie de pedigreu, iar recunoaşterea lor se face pe baza unui standard. care este un determinator foarte meticulos al raselor după caractere

Manual Vanatoare - Caini

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Manual Vanatoare, Caini

Citation preview

CINII DE VNTOARE

Cinii de vntoare

Pentru descoperirea, recoltarea i urmrirea vnatului, de mult vreme vntorii folosesc cinii, un auxiliar preios. Aa cum s-a artat, numeroase metode de vntoare implic participarea cinilor, care faciliteaz mult vntoarea, astfel nct sunt foarte numeroi aceia care susin c fr cine nu se poate concepe o vntoare adevrat.Interesul pentru cinii de vntoare, manifestat de-a lungul secolelor, s-a concretizat printr-o multitudine de rase i varieti obinute prin selecie i hibridare repetat. S-a ajuns, astfel, la o specializare a cinilor, ntlnindu-se azi cini cu multiple ntrebuinri, cum ar fi bracul, dar i cini cu utilizri restrnse, cum ar fi limierul. Dintre rasele cunoscute, multe au disprut, altele sunt n curs de dispariie, n funcie de interesul pentru cinii respectivi, fie c prin consangvinizare i-au pierdut calitile, fie c nu mai erau necesari scopului pentru care au fost selecionai. n ultimele decenii, s-a restrns foarte mult numrul ogarilor, copoilor, baseto-copoilor etc., deoarece s-a apreciat c ei au devenit un pericol pentru anumite categorii de vnat i a fost interzis utilizarea lor la vntoare.Preocuprile legate de cini n general, i de cinii de vntoare n special, au determinat apariia Chinologiei, ca i a numeroase cresctorii specializate, care se ngrijesc de conservarea calitilor i de formarea unor deprinderi prin dresaj. La a-ceste cresctorii se asigur evidena arborelui genealogic, cinii sunt vndui n funcie de pedigreu, iar recunoaterea lor se face pe baza unui standard. care este un determinator foarte meticulos al raselor dup caractere exterioare, i care permite gsirea celor mai buni cini de vntoare. Pedigreul este un extras din registrul de eviden al cresctoriei i echivaleaz cu un certificat de natere, care conine numele cinilor, data naterii, numrul de nmatriculare n registrul arborelui genealogic, numele prinilor, bunicilor i al strbunicilor, amprenta nazal a cinelui i confirmarea oficial a autenticitii datelor nscrise. Se menioneaz, de asemenea, numele proprietarilor succesivi, ca i alte amnunte, n funcie de ar sau cresctorie, toate cu scopul de a se evita eventuale fraude. Cinii de vntoare cel mai des ntlnii la noi sunt prezentai n tabelul i n figurile de la .. la ..

Alegerea cinilor de vntoare. Deoarece, n general, un vntor nu poate deine toate rasele de cini, este necesar s-i aleag cinele (sau cinii) n raport cu vnatul preferat i cu terenurile pe care vneaz. In aceast situaie, majoritatea vor prefera cini cu aptitudini multilaterale. n gospodriile vntoreti mari, este nevoie s se gseasc cini specializai, inclusiv limieri, care se ntlnesc ceva mai rar la vntori. Este indicat ca personalul de teren s aib cini nsoitori, la munte basei sau foxterrieri, iar la cmpie prepelicari universali.Procurarea cinilor se face de la cresctorii sau de la persoane ce pot certifica proveniena lor. Pentru alegerea lor este indicat s se consulte lucrri de specialitate, sau specialiti n verificarea calitii animalului. Ceii pot fi cumprai la nrcare sau, mai bine, la vrsta de 8 10 sptmni. Creterea lor este destul de dificil, fapt pentru care se prefer procurarea lor la vrsta nceperii dresajului. Cinii aduli se recomand s fie ncercai pe teren. Se pot achiziiona cini de la concursuri de expoziii.Creterea i ntreinerea cinilor. Adpostul. Pentru adpostirea cinilor se construiesc cuti individuale sau colective din crmid, piatr sau lemn. Ele trebuie amplasate ntr-o incint n care cinii s se poat mica, s aib spaiu verde i umbr, n cuc este necesar s se amenajeze o platform de lemn peste care se aterne un strat de paie ce se nlocuiete periodic (8 zile), n cuc i n curte trebuie s se asigure curenia i dezinfectarea periodic.Hrnirea cinilor se face difereniat, n funcie de vrsta. Astfel, pn la vrsta de 5 luni trebuie s se asigure trei mese pe zi care s conin alimente variate i carne (inim, plmni, ficat de vit, intestine, deeuri de mcelrie etc., la care se adaug vitamine sub form de soluie), ntre ase luni i un an se asigur dou mese pe zi, iar dup un an o singur mas. n timpul antrenamentelor i al sezonului de vntoare, cantitatea de hran trebuie s creasc proporional cu efortul.ngrijirea cinilor. Pentru curenie, este indicat ca cel puin o dat pe sptmn i dup fiecare ieire n teren cinii s fie periai. Pentru combaterea eventualilor parazii, se pot utiliza insecticidele. Se recomand ca, la intervale de 3-4 sptmni, s li se fac o baie cald (35-40C), dup care s fie uscai.Cinii pot suferi din cauza unor parazii, pot cpta rni de la vntoare, pot fi mucai de erpi sau pot suferi de unele boli cauzate de virui sau bacili. Este indicat ca n toate cazurile s se apeleze la medicul veterinar. Pentru urgene, este bine ca la vntoare s se ia o trus cu seruri contra mucturilor de arpe, dezinfectante i pansamente.Dresarea cinilor de vntoare. ,,Formarea cinilor, pentru a servi ct mai bine scopului cruia i sunt destinai, se realizeaz prin dresaj. Este evident c dresajul nu poate nlocui instinctul nnscut al cinilor, ci prin el se realizeaz o valorificare mai bun a .acestuia. Dresarea se poate face de vntori sau de specialiti dresori. In orice caz, cel care utilizeaz cini de vntoare trebuie s cunoasc regulile i modalitile de dresaj, pentru a menine deprinderile cinilor. Formarea cinilor parcurge trei etape:Etapa educaiei, care se face ntre 2-5 luni, cu scopul ca animalul s-i cunoasc numele, s se obinuiasc cu mpucturile, s fie disciplinat i s pstreze curenia.Etapa dresajului de cas, ntre 5-7 (12) luni, prin care se urmrete obinuirea cinelui cu unele comenzi, i s le execute: s se culce sau s se ridice, s aporteze, s vin la chemarea stpnului, s in n gur anumite obiecte i s le lase la comand etc.Etapa dresajului pe teren se face de la 7 la 24 luni, urmrind obinuirea cinilor cu cercetarea terenului, cu pontarea" vnatului i cu aportul exemplarelor mpucate.Dresarea cinilor cere, pe lng cunotine, interes, perseveren, rbdare i blndee. Este indicat ca organele de resort din sector s militeze pentru utilizarea n practic a cinilor de ras i eliminarea total de la vntoare a cinilor necorespunztori.