Masinist la masini pentru terasamente. Manual de calificare / recalificareMasinist La Masini Pentru Terasamente. Manual de Calificare - Recalificare

7/14/2019 Masinist la masini pentru terasamente. Manual de calificare / recalificareMasinist La Masini Pentru Terasamente. M…

http://slidepdf.com/reader/full/masinist-la-masini-pentru-terasamente-manual-de-calificare-recalificaremasinist 1/268



CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Prezentare generală. NoĠiuni introductive ............................................. 1

2. Maúini, utilaje úi echipamente folosite la lucrările pentru terasamente 23. Utilaje pentru săpat úi încărcat .............................................................. 24 Utilaje úi echipamente pentru afânat, împrăútiat úi nivelat pamântul .. 305. Maúini pentru compactat ..................................................................... 426. Sisteme de acĠionare. Scheme de acĠionare hidraulice ........................ 467. Con¿guraĠia cabinei ............................................................................ 518. Efectuarea lucrărilor de terasamente ................................................... 639. Tehnologii de lucru ............................................................................. 68

10. NoĠiuni de organe de maúini ................................................................ 8711. NoĠiuni de mentenanĠă ......................................................................... 96

Organizarea úi legislaĠia muncii

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor în cadruleconomiei de piaĠă ............................................................................. 101

2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei

societăĠi de construcĠii – ROF Societate ............................................ 1053. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor care inÀuenĠează procesul de producĠie ............................................ 116

4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier .......................... 1325. Cunoaúterea noĠiunilor privind normele de muncă

aplicate în unităĠile de construcĠii ..................................................... 134

Sănătatea úi securitatea muncii

1. Preîntâmpinarea pericolelor. Măsuri de sănătate úi securitateîn muncă ............................................................................................ 145

2. Instruirea lucrătorilor ......................................................................... 1473 Echipament individual de protecĠie. .................................................. 1544. InstrucĠiuni proprii de securitate úi sănătate în muncă speci¿ce

lucrărilor de terasamente (excavaĠii de suprafaĠă) ............................ 1575. InstrucĠiuni de securitate úi sănătate în muncă privind exploatarea

úi întreĠinerea buldozerelor: ............................................................... 1656. InstrucĠiuni de securitate úi sănătate în muncă privind exploatarea

úi întreĠinerea excavatoarelor úi grederelor ........................................ 171

Tehnologia meseriei - 1



2 - Tehnologia meseriei

7. InstrucĠiuni de securitate úi sănătate în muncă privind exploatareaúi întreĠinerea vibrocompactoarelor .................................................. 180

8. InstrucĠiuni de securitate úi sănătate în muncă privind exploatareaúi întreĠinerea încărcătoarelor ............................................................ 185

9. Accidentele de muncă ........................................................................ 190

10. Măsuri de prevenire úi stingere a incendiului .................................... 195

Liber intreprinzător

1. Care sunt formalităĠile necesare în¿inĠării unei ¿rme ....................... 2032. Planul de afaceri ................................................................................ 2173. BilanĠul, Contul de pro¿t úi de pierderi úi Fluxul de numerar .......... 232

IniĠiere în căutarea unui loc de muncă

1. Economia de PiaĠă ............................................................................. 2432. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 2473. Scrisoarea de intenĠie ......................................................................... 2634. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 265




CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“MAùINIST LA MAùINIPENTRU TERASAMENTE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI




CAP. I. PREZENTARE GENERALĂ.NOğIUNI INTRODUCTIVE.

Lucrările de terasamente reprezintă totalitatea operaĠiilor ce se efectueazăasupra unui teren, manual sau mecanizat, pentru a asigura pro¿lul úi con¿guraĠia

necesară executării unei construcĠii (săpături, excavaĠii, umpluturi, nivelări,sprijinire maluri).

Principalul criteriu de clasi¿care a lucrărilor de terasamente este obiectivulurmărit. Din acest punct de vedere, lucrările de terasamente se împart în:• lucrări de pregătire a terenului• lucrări de sistematizare• lucrări de bazăExecutarea lucrărilor de terasamente se realizează cu ajutorul utilajelor a

căror alegere este condiĠionată de o serie de factori, dintre care importanĠisunt: categoria terenului, volumele de lucrări ce trebuie executate úi perioadade realizare, condiĠiile de calitate ce trebuie obĠinute (gradul de compactare,abaterile dimensionale), natura lucrărilor (pregătirea terenului, săpăturii,umpluturii etc) úi e¿cienĠa economică.

Maúinistul la maúini pentru terasamente este deserventul careexploatează úi asigură întreĠinerea utilajelor (scari¿catoare, excavatoare,

buldozere, gredere úi autogredere, screpere úi autoscrepere, încărcătoarefrontale cu o cupă) în vederea executării lucrărilor de terasamente.

Maúinistul la maúini pentru terasamente va urmări continuu funcĠionareaîn bune condiĠii a motorului, presiunea uleiului în sistemul de ungere úiindicaĠiile aparatelor de bord.

Maúinistul la maúini pentru terasamente asigură funcĠionarea incondiĠii de siguranĠă a utilajelor pentru terasamente úi este preocupat de bunafuncĠionare a acestora dar si de realizarea lucrărilor conform documentaĠiilor tehnice si măsurătorilor puse la dispoziĠie de către constructor.

Maúinistul la maúini pentru terasamente îúi organizează locul de muncăúi se îngrijeúte ca mijlocul de muncă – utilajul să ¿e alimentat cu carburantulsi lubri¿anĠii necesari funcĠionării úi a echipamentului de lucru corespunzător lucrărilor ce le are de executat.

Maúinistul la maúini pentru terasamente trebuie sa aibă capacitatea de alucra in echipă cu ceilalĠi muncitori constructori si sa utilizeze corect limbajulde specialitate.

Maúinistul la maúini pentru terasamente urmăreúte in permanentăconsumurile speci¿ce de carburant si lubri¿anĠi realizate de utilaj sicompletează întocmai úi la toate rubricile raportul de lucru.

Maúinistul la maúini pentru terasamente se preocupă de obĠinereala sfârúitul zilei de lucru a con¿rmărilor de către bene¿ciar a timpilor de




lucru prestaĠi cu utilajul úi a cantităĠilor ¿zice executate. După obĠinereacon¿rmărilor se îngrijeúte să predea raportul de lucru zilnic la úeful punctuluide lucru.

Maúinistul la maúini pentru terasamente are competenĠa ca la terminarealucrărilor ce le avea de executat să solicite úefului de úantier să ¿e repartizat la

alte lucrări astfel ca utilajul să nu staĠioneze.Maúinistul la maúini pentru terasamente conútientizează propria

activitate identi¿când oportunităĠile pentru dobândirea si asimilarea de noicunoútinĠe si deprinderi. Dovedeúte competenĠe sociale si civice in sensul

participării in mod e¿cace si constructiv la viaĠa socială úi profesională.

CAP.II. MAùINI, UTILAJE ùI ECHIPAMENTE FOLOSITELA LUCRĂRILE PENTRU TERASAMENTE

2.1 CLASIFICAREA UTILAJELOR:Utilajele pentru construcĠii se pot clasi¿ca astfel:- utilaje úi echipamente pentru săpat úi încărcat: • excavatoare cu o cupă: •excavatoare cu cupă dreaptă •excavatoare cu cupă inversă •excavatoare draglină (cupă trasă) •excavatoare cu graifer

•încărcătoare frontale• buldoexcavatoare- utilaje úi echipamente pentru afânat, împrăútiat úi nivelat terenul : • buldozere •scari¿catoare •screpere •gredere- utilaje pentru compactat (pământ, balast, asfalt etc): •compactoare la care compactarea se realizează prin presare (rulare) •compactoare la care compactarea se realizează prin vibrare •compactoare la care compactarea se realizează prin batere •compactoare la care vibrarea se realizează mixt

CAP. III. UTILAJE PENTRU SĂPAT ùI ÎNCĂRCAT

3.1. EXCAVATOARE:

Excavatoarele (denumirea lor provine de la cuvintele latineúti “ex”= dinúi “cavus” = scobit, gol) sunt prin de¿niĠie utilaje de săpat. Ele sunt dotate cu




mecanisme de propulsie úi au o multiplă folosire la lucrările de construcĠii, putând executa o gamă variată de operaĠii dintre care cele mai frecvente suntlucrările terasiere. Excavatoarele sunt utilizate la săpături (canale, corectăride albii, fundaĠii, consolidări de maluri etc.) la construcĠii de pământ sau deanrocamente (diguri, baraje, batardouri etc.), la pregătirea terenului pentru

construcĠii (platforme, căi de comunicaĠie), la extragerea, depozitarea úiîncărcarea în mijloace de transport a agregatelor úi materialelor de construcĠii(în cariere, balastiere).

Excavatoarele sunt maúini autopropulsate, echipate cu motoare cu ardereinternă sau motoare electrice, având o mare mobilitate úi autonomie deacĠiune. Ele se pot deplasa pe terenuri cu pro¿l variat úi nu necesită drumurispecial amenajate, putându-úi crea singure platforme de circulaĠie la punctelede lucru.

Excavatoarele de tip universal pot ¿ folosite cu diferite echipamente desăpat úi de încărcat (cupă dreaptă, cupă inversă, draglină, draifer etc) sau cualte dispozitive de lucru (macarale sonete, maiuri, vibrosunete etc).

După o clasi¿care generală , Ġinând seama de criterii constructiveúi funcĠionale, aceste utilaje pot ¿ împărĠite în două grupe principale:excavatoare cu o cupă úi excavatoare cu mai multe cupe. Excavatoarele cuo singură cupă au o acĠiune discontinuă în timpul lucrului, iar excavatoarele cumai multe cupe au o acĠiune continuă.

3.1.1. Excavatoarele cu o cupă:

A. Clasi¿care. ConstrucĠie .

Sunt utilaje universale din grupa utilajelor de terasamente pentru săparea pământului cu ajutorul unei singure cupe.

Clasi¿carea excavatoarelor cu o cupă se poate face după mai multecriterii:

a) După sistemul de antrenare:- excavatoare cu motoare Diesel- excavatoare cu motoare electrice- excavatoare cu acĠionare mixtă Diesel – electrică- electrică sau Diesel – hidraulică (electrohidraulică)

b) După numărul motoarelor de antrenare:- excavator cu un motor

- excavator cu mai multe motoare de antrenare




c) După sistemul de acĠionare a echipamentului de lucru:- cu acĠionare hidraulică- cu acĠionare mecanică (prin cabluri)

d) După gradul de universalitate:

- excavatoare universale- excavatoare semiuniversale- excavatoare cu destinaĠie specială

e) După sistemul de deplasare:- pe roĠi cu pneuri- pe úenile- pe úine de cale ferată- păúitoare

- plutitoare

f) După construcĠia echipamentului de lucru (de săpare)- cupă dreaptă- cupă întoarsă- draglină- graifăr - cupă cu braĠ telescopic

Excavatorul cu o cupă se compune din următoarele organe principale:- Un úasiu rigid alcătuit din grinzi metalice pro¿late, pe care este

¿xată o platformă metalică, deasupra căreia sunt montate: motorul deantrenare, mecanismele (troliile) de manevrare a organelor de lucruúi mecanismele de rotire a platformei. Sub platformă sunt asamblatemecanismele de deplasare, inclusiv cărucioarele cu úenile. La parteafrontală a platformei este montată săgeata (braĠul), pentru susĠinereaorganului de lucru; săgeata are capătul inferior ¿xat prin articulaĠii

rezistente la grinda frontală a úasiului, astfel încât capătul ei superior să se poată miúca în plan vertical.- Organul de lucru (cupa), este prins prin urechi cu bolĠuri la capătul

unei grinzi metalice chesonate (mânerul cupei), ce trece printr-unghidaj ¿xat pe săgeată.

- Cu ajutorul unui sistem de scripeĠi úi de cabluri de oĠel (cablul deridicare a cupei, de tragere a cupei, de ridicare a săgeĠii úi de tragereúi împingere a mânerului cupei, se pot obĠine manevre simultane sausuccesive de miúcare a cupei prin: ridicarea sau coborârea săgeĠii,

împingerea sau tragerea mânerului cupei, ridicarea sau coborâreacupei.




B. Scheme constructive, scheme de acĠionare úi procesul de lucru al excavatoarelor cu o cupă :

B.1. Excavatoare hidraulice cu echipament uni¿cat (lingură dreaptă úiîntoarsă) pentru diferite lucrări de săpat :

Săparea se execută în principal prin bascularea mânerului 2 cu ajutorulcilindrului 5 faĠă de articulaĠia de prindere a acestuia la braĠul 1.

După încărcarea cupei cu pământ, întregul echipament de lucru esteridicat cu ajutorul cilindrilor 4 la înălĠimea necesară descărcării. În acelaúitimp are loc rotirea platformei superioare împreună cu echipamentul de lucru

până în momentul în care acesta ajunge deasupra punctului de descărcare. Încontinuare se descarcă cupa prin bascularea ei cu ajutorul cilindrului 6. Sereaduce întregul echipament de lucru în poziĠia iniĠială úi ciclul se repetă.

La aceste excavatoare echipa-mentul de bază este cel cu lingurăîntoarsă, echipamentul cu lingurădreaptă ¿ind utilizat de obicei pentrulucrări de încărcare.

Aceste excavatoare fac partedin categoria maúinilor universale,deoarece sunt prevăzute de regulă cumai multe echipamente de schimb.

Fig. 1 Excavator hidraulic cu echipament uni¿cat delingura dreapta si intoarsa: a) cu lingura intoarsa peroti cu pneuri; b) cu lingura intoarsa pe senile; c) culingura dreapta pe senile; 1) brat; 2) miner, 3) cupa; 4)cilindru hidraulic cu actionare a bratului; 5) cilindru demanevrare a minerului; 6) ciclindru de basculare a cupei;7) platforma superioara rotativa; 8) cadru inferior; 9) roticu pneuri; 10) senile.

Excavator hidraulic pe pneuri




B. 2. Excavatoare hidraulice cu echipament de cupă dreaptă pentru lucrăriîn condiĠii grele de carieră:

Speci¿c acestor excavatoare este faptul că cilindrii 4 de acĠionareamânerului(cilindrii de săpare) sunt ¿xaĠi spre extremitatea inferioară a braĠului,aproape de articulaĠia de prindere a acestuia la platformă, ceea ce determinăsolicitări mai reduse în braĠ în timpul lucrului.

Ciclul de lucru este similar cu cel al excavatoarelor cu lingură întoarsă.Descărcarea cupei se face prin bascularea peretelui inferior al acestuia cu

ajutorul a doi cilindri hidraulici ¿xaĠi pe peretele ei posterior.

B.3. Excavatoarele cu braĠ telescopic:

Spre deosebire de excavatoareleobiúnuite cu o singură cupă, excavatoarelecu braĠ telescopic au lungime a braĠuluivariabilă, posibilitatea de a-l roti în jurulaxei lui longitudinale úi de a-l înclina atâtîn sus cât úi în jos. Aceste excavatoaresunt dotate cu 18 – 20 echipamente de

lucru destinate diferitelor lucrări.BraĠul excavatorului, de regulă de secĠiune triunghiulară, este prevăzut cu

un tronson de bază în care glisează un tronson de vârf. Glisarea tronsonuluide vârf din interiorul celui de bază se face pe role, cu ajutorul unui cilindruhidraulic úi a unui palan. Lungimea de telescopare variază, de la un model laaltul, între 2,0 úi 5,0. Cupa de săpat sau încărcat, ca úi dintele de scari¿cator sunt montate articulat la extremitatea exterioară a tronsonului de vârf,

putând ¿ basculate cu un cilindru hidraulic. Tronsonul de bază al braĠului sesprijină, prin intermediul unor role montate în plan perpendicular pe axa lui

longitudinală, pe un suport aúezat pe platforma rotativă a excavatorului.

Fig. 2 Excavator mecanic pentru lucrăricu mîner alcătuit din două grinzi:1) platforma superioara rotativa;2) senile;3) brat;4) miner;5) ghidaj articulat;6) cupa;7) palan de ridicarea cupei;8) palan de sustinere a bratului;9) cadru inferior

Fig. 3 Excavatorul cu brat telescopic S-120IT, produs de I.U.G. - Progresul Braila.




Această sprijinire permite rotirea braĠului în jurul axei sale longitudinale.Rotirea se poate face, ¿e cu un cilindru hidraulic, ¿e cu un motor hidraulic úio transmisie cu roĠi dinĠate.

În primul caz se asigură o rotire a braĠului la unghiuri de + 45 grade, iar în cazul al doilea de +90 grade. Suportul braĠului poate ¿ basculat în plan

vertical cu ajutorul a doi cilindri hidraulici, ceea ce permite realizarea săpăriila diferite niveluri – atât sub nivelul de sprijin a maúinii, cât úi deasupra acestuinivel – úi descărcarea materialelor săpate direct în vehicule de transport. Launele dintre modele adâncimea de săpare ajunge la 7,3 m, iar înălĠimea dedescărcare de 9,4 m.

Rotirea platformei superioare a excavatorului se face ¿e cu nul sau douămotoare hidraulice rotative, ¿e cu doi cilindri hidraulici orizontali. Platformasuperioară este montată pe cadrul inferior, care se sprijină, la rândul lui pe roĠicu pneuri sau pe două úenile.

În funcĠie de echipamentul de lucru, aceste excavatoare pot ¿ utilizate lalucrări de săpare a úanĠurilor sau gropilor la taluzări, la nivelări, la operaĠii dedescărcare – încărcare.

Caracteristici tehnice principale ale unor excavatoare cu o cupă cuacĠionare hidrostatică pe roĠi cu pneuri :

Marcamaúinii

Putereamotorului

(CP)

Capacitatea cupei (mc) Sistem hidrostaticMasa

maúinii

(to)

Lingură

întoarsă

Lingură

dreaptă

Drag-

lină Graifăr

Presiune

(daN/cm2)

Debit

(l/min)

P - 801 800,35-0,70 - - - - - 16,2

P -801 -A 800,350,80 - - - - - 15,1

K- 406A 54 0,40 0,4 -0,25-0,32 140 2x100 8,85

USD 114 a(cu braĠ

telescopic) 1200,6-0,8 - - - - - 20,2

E - 2514 40 0,25 0,25 - - 130 2x160 8,9

PoklainTY – 30TY - 45

3045

0,190,30

0,250,50 - 0,2

0,5300250

3040

7,5210

Liebherr A-900A-902A-912A-922

516788

106

0,460,91,151,30

- -

0,81,01,02,0

280280280280

-

10,7-11,312,6-16,1

17-1819,8-21,2

Hy –Mac-610 86,5 0,5 - - 0,573




Caracteristici tehnice principale ale unor excavatoare cu o cupă cuacĠionare hidrostatică pe úenile:

Marcamaúinii

Puterea

motorului(CP)

Capacitatea cupei (m3) Sistem hidrostaticMasa

maúinii(to)Lingurăîntoarsă

Lingurădreaptă

Drag-lină Graifăr Presiune

(daN/cm2)Debit

(l/min)

S -501 55 0,340,56 - - - 280 2x90 12,8

S-801 80 0,350,70 - - - 280 2x150 17,4

SM -801 80 0,350,70 - - - 280 2x150 18,9

DH – 801 80 - - 0,5 - 0,6 - 280 2x150

S1201T(cu braĠ

telescopic)120 0,75

0,9 - - - 280 23,5

S -1202 105 0,81,0 - - - 280 2x175 25

DH -1201 105 - - 0,8-1,2 - 280 2x175 29,9

S- 3602 2x180 1,35 3,3 - - - 280 4x167 60

SC - 3602 2x180 - 2,85-3,212 - - 280 4x167 75

DH – 3602 2x180 - - 0,8-2,5 - 280 4x167 32,5

SC - 7001 2x380 - 5- 8 - - 280 - 140

E - 2513 40 0,25 0,25 - - 130 2x100 8,0

K -408 54 0,25 0,6 - 0,25-0,32 120 2x100 9,5

K - 606 110 0,55 0,77 0,9-1,2 - 0,55 - 2x150 15,3

UDS -110 P(cu braĠ

telescopic)125 0,6-0,8 - - - -- - 16,4

DH - 411 180 0,8 – 2,0 - - - - - 27




C. Mecanismele de acĠionare ale excavatoarelor hidraulice cu o cupă:

Excavatoarele hidraulice cu lingură dreaptă sau întoarsă sunt prevăzute cuurmătoarele mecanisme:

a. Mecanismul de acĠionare a mânerului, alcătuit dintr-un motor hidraulic

rectiliniu (cilindru hidraulic); b. Mecanismul de acĠionare a braĠului, alcătuit din unul sau două motoare

rectilinii;c. Mecanismul de rotire a platformei superioare, alcătuit din unul sau

două motoare hidraulice rotative úi transmisie cu roĠi dinĠate;d. Mecanismul de deplasare, alcătuit din unul sau două motoare hidraulice

rotative úi transmisii cu roĠi dinĠate;Excavatoarele cu lingură dreaptă destinate lucrărilor în carieră sunt

prevăzute suplimentar cu un mecanism de acĠionare a peretelui inferior alcupei alcătuit din două motoare hidraulice rectilinii.Excavatoarele hidraulice cu braĠ telescopic sunt dotate cu următoarele

mecanisme de acĠionare a echipamentului de lucru:a. Mecanismul de telescopare a braĠului, alcătuit dintr-un motor hidraulic

rectiliniu úi un palan; b. Mecanismul de basculare a cupei, alcătuit dintr-un motor hidraulic

rectiliniu;c. Mecanismul de manevrare a braĠului în plan vertical, alcătuit din unul

sau două motoare hidraulice rectilinii;d. Mecanismul de rotire a braĠului în jurul axei sale longitudinale, alcătuit

¿e dintr-un motor hidraulic rectiliniu, ¿e dintr-un motor hidraulicrotativ úi o transmisie cu roĠi dinĠate

3.1.2. Excavatoare mecanice pentru lucrări în condiĠii grele de carieră:

A.ConstrucĠie úi funcĠionare:

Aceste excavatoare se execută în mai multe variante constructive dintrecare menĠionăm următoarele:

- excavatoare cu braĠ alcătuit dintr-o singură grindă úi mâner din douăgrinzi (vezi ¿g.7.8)

- excavatoare cu mâner dintr-o singură grindă úi braĠ din două tronsoane prinse între ele articulat (vezi ¿g.5 úi 6)

- excavatoare cu mâner dintr-o singură grindă úi braĠ auxiliar oscilant deîmpingere a mânerului

Principalele părĠi componente ale excavatoarelor mecanice sunt aceleaúica la excavatoarele hidraulice.




Fig. 4 Excavator mecanic pentru lucraride cariera cu miner alcatuit din doua

grinzi: 1) platforma superioara; 2) senile;3) brat; 4) miner; 5) gridaj articulat;6) cupa; 7) palan de ridicarea cupei; 8)

palan de sistinere a bratului; 9) cadruinferior

Fig. 5 Excavator mecanic de cariera pedoua senile, cu miner dintr-o singura

grinda si brat din doua tronsoane prinseintre ele articulat: 1) cupa; 2) miner;

3) brat; 4) platforma superioara rotativa;5) senile; 6) instalatia de forta; 7) palande ridicare; 8) rolee; 9) gridaj articulat;10) postul de comanda

Fig. 7 Excavator mecanic decariera cu miner dintr-o singura

grinda si mecanism oscilant deimpingere: 1) cupa; 2) miner;3) brat; 4) brat oscilant; 5)articulatie universala; 6) baramobila; 7) troliul mecanismului deimpingere; 8) cablu de impingere;10) platforma superioara;11) senile.

Fig. 6 Excavator mecanic de marecapacitate pe senile multiple cu miner dintr-o singura grinda si brat din douatronsoane prinse intre ele articulat.




În primul caz, (vezi ¿g.4), mânerul este alcătuit din două grinzi paralele,care se sprijină pe braĠ, la partea lor posterioară, prin intermediul unui ghidajarticulat.

În cazul al doilea (vezi ¿g.5, 6), mânerul este alcătuit dintr-o singurăgrindă, sprijinită pe tronsonul inferior al braĠului prin intermediul ghidajuluiarticulat.

În cazul al treilea (vezi ¿g.7), mânerul este alcătuit dintr-o singură grindă,trece liber prin spaĠiul dintre cele două grinzi ale braĠului. Extremitatea

posterioară a mânerului este prinsă, printr-o articulaĠie universală, laextremitatea superioară a unui braĠ auxiliar oscilant, legat la rândul lui articulatla o bară deplasabilă pe direcĠia longitudinală. La aceste excavatoare braĠul arerolul de a susĠine numai planul de ridicare a cupei.

La excavatoarele mecanice de carieră, săparea se execută de regulă

prin ridicarea cupei în acelaúi timp cu împingerea (presarea) ei în pământ.Mecanismul de împingere a mânerului cupei asigură, în funcĠie de categoriade pământ în care sapă, grosimea corespunzătoare a brazdei. După umplereacupei cu pământ săpat, întreg echipamentul de lucru împreună cu platformasuperioară se rotesc către punctul de descărcare. Cu ajutorul unui cablu setrage zăvorul peretelui inferior al cupei, iar aceasta se descarcă în vehicululde transport sau în grămadă. Se readuce echipamentul de lucru în poziĠia deînceput a săpării úi ciclul se repetă.

B. Mecanismele úi schemele de acĠionare ale excavatoarelor mecanice decarieră:

De regulă mecanismele excavatoarelor mecanice de carieră sunt acĠionatecu motoare electrice individuale. În majoritatea cazurilor de la motorul

principal de curent alternativ se acĠionează generatoarele electrice de curentcontinuu, care la rândul lor acĠionează motoarele electrice de curent continuu

ale mecanismelor de ridicare a cupei, de împingere a minereului, de rotire úideplasare.În ¿gura 1, este dată schema unui excavator de carieră cu mânerul alcătuit

din două grinzi paralele. Mecanismul de împingere a mânerului, în acest caz,este montat chiar pe braĠ úi este alcătuit dintr-un motor electric, o transmisiecu roĠi dinĠate úi două cremaliere, montate pe grinzile mânerului.

La excavatoarele care au mânerul alcătuit dintr-o singură grindă úi braĠul din două tronsoane, se utilizează de obicei mecanisme de împingere

a mânerului cu cabluri (vezi ¿g.8), acĠionate de trolii montate pe platformarotativă.




La excavatoarele la care mânerul, alcătuit dintr-o singură grindă, este prins articulat de un braĠ auxiliar oscilant (¿g.7), împingerea sau retragereamânerului se realizează de la troliul 7, monta pe platforma 10, cu ajutorul adouă cabluri, 8 úi 9, care deplasează longitudinal bara mobilă 6.

Mecanismul de ridicare a cupei este montat pe platforma rotativă úi estealcătuit din unul sau două motoare electrice, o transmisie cu roĠi dinĠate úi unulsau doi tamburi de acĠionate a cablului de ridicare.

Mecanismul de rotire a excavatoarelor mari de carieră este alcătuit dindouă sau mai multe motoare electrice, care prin intermediul unor reductoare,¿xate pe platforma rotativă, acĠionează câte un pinion care angrenează o roatădinĠată ¿xată pe cadrul inferior al excavatorului (¿g. 9).

Mecanismul de deplasare în cazul folosirii acĠionării electrice individuale, poate ¿ amplasat în întregime pe cadrul inferior al excavatorului.

3.1.3. Excavatoare dragalină:

Excavatorul cu draglină se deosebeúte de excavatoarele cu lingurădreaptă sau întoarsă prin aceea că legătura dintre cupă úi braĠ este asigurată

prin elemente Àexibile (cabluri úi lanĠuri), ceea ce dă posibilitatea ca, laaceeaúi capacitate de cupă, să se lucreze la distanĠe mult mai mari de corpulexcavatorului decât la lingura dreaptă sau întoarsă. Pătrunderea cupei în

pământ la aceste excavatoare are loc datorită greutăĠii proprii a cupei úi din

Fig. 8 Mecanism de impingere cu cablu: 1) motor electric; 2) reductor; 3) cuplaj de moment maxim; 4) frina; 5) tambur; 6) cablu de impingere; 7) cablu de retragere; 8) miner.

Fig. 9 Schema cinematica a mecanismuluide rotire: 1) miner; 2) reductor; 3) arbore deiesire cu pinion; 4) coroana dintata ¿xata decadrul inferior




această cauză ele nu pot lucra în pământuri tari. Ele sunt utilizate la săparea degropi sub nivelul bazei excavatorului, săparea canalelor de irigaĠii, scoaterea

pietriúului úi nisipului din cariere sau de sub apă.Excavatoarele cu draglină pot ¿:

- pe două úenile pentru capacitatea cupei până la 4…4,6 mc

- păúitoare pentru capacităĠi mari úi foarte mari 4…168 mc.

A. Excavatoare draglină pe úenile:

Corpul excavatorului de bază alcătuit din úenile, cadrul inferior platformarotativă, este acelaúi ca la excavatorul cu lingură dreaptă sau întoarsă. Semodi¿că numai echipamentul de lucru úi troliile de acĠionare a cupei.

BraĠul excavatorului este alcătuit în majoritatea cazurilor dintr-o grindăspaĠială cu zăbrele, iar în unele cazuri dintr-o grindă cheson de lungimevariabilă funcĠie de capacitatea cupei.

Cupa este prinsă la cablurile de tracĠiune úi de ridicare prin intermediul unor lanĠuri cu zale rotunde. Un cablu de echilibrare face legătura suplimentară întrecablul de tracĠiune úi arcada superioară a cupei. Troliile de acĠionare ale celor

două cabluri sunt montate pe platforma rotativă a excavatorului ¿ind acĠionate¿e mecanic, ¿e hidraulic, în funcĠie de sistemul de acĠionare a excavatoruluide bază.

Săparea cu draglina se execută în modul următor: în timp ce cupa se aÀăla extremitatea superioară a braĠului, deasupra punctului de săpare, cu muchiatăietoare în jos prin desfăúurarea cablului de ridicare, cupa cade úi pătrundecu muchia tăietoare în pământ; prin înfăúurarea cablului de tracĠiune, cupa sedeplasează către excavator úi execută săparea până se umple cu pământ. Lasfârúitul săpării, cupa încărcată este ridicată mai întâi deasupra terenului, prin

frânarea cablului de ridicare úi înfăúurarea în continuare a celui de tracĠiune,iar

Fig. 10 Vedere de ansamblu a dragalinelor hidraulice produse de I.U.G. - Progresul Brailaa) dragalina DH-801; b) dragalina DH-3602




după aceea către capătul superior al braĠului, prin înfăúurarea cablului deridicare úi desfăúurarea frânată a celui de tracĠiune. În acest mod în timpulridicării cupei către extremitatea superioară a braĠului, cablul de echilibrareeste întins úi cupa este menĠinută într-o poziĠie aproximativ orizontală, uúor înclinată spre partea sa posterioară. În timpul ridicării cupei, se efectuează

úi rotirea platformei superioare către punctul de descărcare. În continuarese slăbeúte cablul de tracĠiune úi în consecinĠă úi cel de echilibrare úi cupase răstoarnă cu muchia tăietoare în jos úi se descarcă. Se roteúte platformasuperioară a excavatorului împreună cu echipamentul de lucru către locul desăpare úi ciclul se repetă.

B. Excavatoare cu draglină păúitoare:

La efectuarea unor volume mari de săpături în pământuri slabe, la carecapacitatea portantă a terenului este de asemenea redusă, se utilizeazădraglinele păúitoare (¿g. 11).

ConstrucĠia, prinderea úi acĠionarea cupei se face în acelaúi mod ca ladraglinele pe úenile. ConstrucĠia braĠului poate ¿ realizată în diferite variante.

Speci¿c acestor excavatoare, este faptul că deplasarea lor de la un punctde lucru la altul se face prin păúire cu ajutorul a două tălpi, ¿xate pe platformarotativă a excavatorului. În timpul săpării maúina se sprijină pe un cadru deformă circulară, pe care se sprijină pe role platforma superioară rotativă.

C. Mecanisme de păúire úi principiul de funcĠionare:

a) Mecanism de păúire cu cilindrii hidraulici:În timpul lucrului, platforma superioară a excavatorului se reazemă pe

cercul de sprijin. Cele două tălpi de sprijin, prinse de platforma cu cilindriihidraulici sunt în poziĠie ridicată úi se rotesc împreună cu platforma. Cilindriiau rolul de ridicare úi de tracĠiune. Deplasarea se execută în direcĠia contrară

poziĠiei echipamentului de lucru. Coborârea tălpilor pe teren se realizează

prin deplasarea spre exterior a tijelor cilindrilor. În continuare prin apăsarea

Fig. 11 Ansablu general al unei dragaline pasitoare: 1) cercul de sprijin; 2) platforma rotativa; 3) mecanism de pasire; 4) brat; 5) cupa; 6) cablu deridicare; 7) cablu de tractiune;8) cadru; 9) punctul de comanda




cilindrilor asupra tălpilor, corpul excavatorului împreună cu cercul de sprijinse ridică înclinându-se spre partea echipamentului de lucru. AcĠionând cilindriiîn sens invers, aceútia trag corpul excavatorului úi îl deplasează, după carecorpul excavatorului se reazemă din nou pe cercul de sprijin úi ciclul se repetă.Schimbarea direcĠiei de deplasare se realizează prin simpla rotire a platformei

superioare.b) Mecanism de păúire cu bielă – manivelă:În acest caz, pe arborele montat în corpul excavatorului, este prevăzut

bolĠul, de care este prinsă articulat grinda triunghiulară, legată de talpă. Bielaface legătura dintre grinda triunghiulară úi corpul excavatorului. Păúirea serealizează prin rotirea arborelui. În timpul lucrului corpul excavatorului sereazemă pe cercul de sprijin, iar tălpile prinse de platforma superioară serotesc împreună cu aceasta.

c) Mecanism de păúire cu manivelă úi braĠ oscilant: În acest caz, la arbore este prins articulat excentric braĠul, la extremitateainferioară a căruia este legată articulat talpa. Capătul superior al braĠuluiculisează în ghidaj, ¿xat de corpul excavatorului. Păúirea se efectuează prinrotirea arborelui.

d) Mecanism de păúire cu disc excentic:ùi în acest caz în timpul lucrului corpul excavatorului se sprijină pe cercul

de sprijin, iar tălpile, prinse de platforma inferioară sunt ridicate de pe teren.Prin rotirea arborelui în direcĠia de înaintare, bolĠul acĠionează asupra barelor

(¿xate rigid de cadrul de ghidare) úi deplasează tălpile coborându-le pesuprafaĠa terenului. Rotind în continuare arborele, corpul excavatorului esteridicat, se înclină către înapoi úi este deplasat.

e) Mecanism de păúire cu sector circular: Deplasarea se realizează cu ajutorul a două sectoare circulare, ¿xateexcentric pe arbore.

3.1.4. Excavatoare cu mai multe cupe:

GeneralităĠi. Clasi¿care. Domeniu de utilizareExcavatoarele cu mai multe cupe sunt maúini de săpat cu acĠiune continuă,

care, deplasându-se sau rotindu-se, execută în acelaúi timp úi săparea cuajutorul unor cupe prinse de un lanĠ în miúcare, sau de o roată (rotor) care seroteúte.

Pământul luat de cupe prin săpare este ridicat de ele úi descărcat, ¿e într-un buncăr pentru încărcare în vehiculele de transport, ¿e pe un transportor cu bandă, care îl aruncă lateral. Excavatoarele cu mai multe cupe, executând

săparea continuu, realizează săparea unui metru cub de pământ cu un consumde energie mult mai redus decât excavatoarele cu o cupă (care sapă ciclic). De




asemenea ele pot efectua săparea pe întreaga înălĠime a taluzului úi aproapeîntr-o formă de¿nitivă. Excavatoarele cu mai multe cupe sunt mai puĠinuniversale decât cele cu o cupă, iar condiĠiile optime de folosire a lor suntacelea în care volumul lucrărilor din aceeaúi categorie este su¿cient de mare.

După modul în care execută săparea, excavatoarele cu mai multe cupe pot ¿:

• cu săpare longitudinală;• cu săpare transversală• cu săpare radială

Excavatoarele cu săpare longitudinală au echipamentul de lucru aúezatdupă axa longitudinală a maúinii. Acestea sunt utilizate la săparea úanĠurilor

pentru conducte sau cabluri sau la executarea canalelor de irigaĠii. Excavatoarele cu săpare transversală au echipamentul de lucru aúezatdupă o direcĠie perpendiculară pe direcĠia de deplasare a maúinii. Asemeneaexcavatoare sunt utilizate la săparea taluzelor (deasupra sau sub nivelul desprijin), a canalelor la irigaĠii sau la extragerea argilei la fabricile de cărămizisau ciment. Excavatoarele cu săpare radială execută săparea prin rotirea întreguluiechipament de lucru, împreună cu platforma superioară, în plan orizontal, înacelaúi timp cu rotirea rotorului port – cupe în plan vertical. La unele modele

braĠul echipamentului de lucru poate avea o miúcare de avans longitudinal,ceea ce permite executarea mai multor săpături radiale la acelaúi nivel dinaceeaúi poziĠie a úenilelor.

Asemenea excavatoare se folosesc în principal la executarea săpăturilor înstraturi pentru extragerea materialelor(minereurilor) în cariere.

A. Excavatoare cu săpare longitudinală După construcĠia echipamentului de lucru, aceste excavatoare pot ¿:

• cu lanĠuri port-racleĠi• cu lanĠuri port-cupe• cu roată port-cupeA.1. Excavatoare cu lanĠuri port-racleĠi (cuĠite):

Fig. 12 Excavator cu saparelongitudinala cu lanturi portracleti cuechipamentul de lucru prins articulat

la masina de baza

Fig. 13 Excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portracleti cu echipamentul de lucru prins prin

intermediul unui cadru intermediar: 1) masina de baza;2) echipament de lucru; 3) cadru auxiliar; 4,5) cilindrihidraulici.




Excavatoarele cu lanĠuri port-racleĠi sunt destinate săpării úanĠurilor delăĠimi sub 400 mm úi adâncimi până la 1,2…1,6 m.Vederea de ansamblu aunor asemenea excavatoare este dată de ¿gurile de mai jos:

Echipamentul de lucru este prins articulat la partea posterioară a maúiniide bază, putând ¿ manevrat în plan vertical cu unul sau doi cilindrii hidraulici.

La unele modele (¿g. 12), echipamentul este prins direct la maúina de bază. Înacest caz, prin bascularea echipamentului de lucru, se modi¿că în acelaúi timpatât adâncimea de săpare a úanĠului, cât úi înclinarea traiectoriei de săpare,ceea ce face ca volumul de pământ transportat de un raclet (care depinde deînclinarea traiectoriei) să ¿e mai mic la adâncimi maxime de úanĠ. Pentru aasigura volume maxime de pământ în faĠa racleĠilor, în unele cazuri (¿g. 13)la partea posterioară a maúinii se prevede un cadru suplimentar, intermediar

prins articulat la maúină. De acest cadru se prinde în continuare, articulat,echipamentul de lucru. Manevrarea pe verticală a cadrului intermediar se facecu cilindri hidraulici ¿xaĠi de maúina de bază, iar a echipamentului de lucrucu cilindrii ¿xaĠi pe cadrul intermediar. În acest mod există posibilitatea demodi¿care a adâncimii úanĠului prin înclinarea numai a úanĠului intermediar úimenĠinerea sub înclinare constantă a lanĠului port – racleĠi.

CuĠitele – raclecĠi antrenate de lanĠuri, realizează săparea úi transportul pământului spre partea superioară a úanĠului, unde transportul elicoidal îlîmprăútie lateral. În acelaúi timp maúina deplasându –se, se realizează săpareacontinuă a úanĠului.

AcĠionarea tuturor mecanismelor se face de la motorul termic principal almaúinii de bază. Pentru a asigura o mare varietate a vitezelor de deplasare aexcavatorului în timpul lucrului, se utilizează sisteme hidrostatice de acĠionarea deplasării prevăzute cu pompe cu debit reglabil.

Ridicare echipamentului de lucru se efectuează de asemenea hidraulic, iar acĠionarea lanĠurilor port-racleĠi se poate face ¿e printr-o transmisie mecanică,¿e tot hidraulică.

A.2. Excavatoare cu elindă úi lanĠuri port-cupeExcavatoarele cu săpare longitudinală cu lanĠuri port-cupe sunt utilizate la

săparea úanĠurilor de lăĠimi mai mari de 0,4 m úi adâncimi maxime de 3,5…7 m.După construcĠia echipamentului de lucru excavatoarele cu lanĠuri port-

Fig. 14 Vedere de ansamblua unui excavator cu saparelongitudinala cu lanturi

portcupe cu cadru inclinat:1) motor; 2, 3, 4) cadre;5) lant portcupe;6) transportor; 7) role;8) senile; 9) cablu de ridicare




cupe pot ¿ împărĠite în două grupe úi anume:- excavatoare cu cadrul echipamentului înclinat în timpul lucrului,- excavatoare cu cadrul echipamentului vertical.

La excavatoarele cu cadrul înclinat, pământul săpat de cupe este ridicatde către acestea úi descărcat pe la partea lor posterioară pe un transportor cu

bandă, care-l descarcă lateral. Transportorul de descărcare ¿ind montat peúasiul maúinii, lungimea echipamentului este independenta de transportor úi înconsecinĠă pot ¿ realizate echipamente mai lungi úi deci adâncimi de úanĠurimai mari. În acelaúi timp descărcarea cupelor efectuându-se pe la partea

posterioară, vitezele cupelor sunt limitate, iar distanĠa dintre cupe trebuie să¿e su¿cient de mare pentru ca să nu existe riscul ca pământul care se descarcădintr-o cupă să nu ajungă prin cădere liberă în cupa următoare, ci să cadă pe

transportor. La unele modele, pentru creúterea productivităĠii s-au prevăzutechipamente de construcĠie specială, cu descărcare forĠată a cupelor pe la partea din faĠă, lanĠurile port-cupe putând avea în acest caz viteze mult maimari.

La excavatoarele cu cadru vertical, descărcarea cupelor se face pe la parteadin faĠă a acestora, ceea ce permite aúezarea mai deasă a cupelor, precum úiviteze mai mari ale acestora. În acest caz însă, transportorul de descărcare estemontat în gabaritul echipamentului ceea ce limitează adâncimea úanĠurilor săpate.

Reglarea adâncimii úanĠului se obĠine în ambele cazuri prin coborârea sauridicarea echipamentului de lucru, ¿e cu un troliu cu cablu, ¿e cu cilindriihidraulici.

Pentru săparea unor úanĠuri cu pro¿le transversale trapezoidale, peexcavatoarele cu cadru înclinat se montează echipamente de lucru speciale,

prevăzute suplimentar ¿e cu únecuri înclinate sau orizontale, ¿e cu cuĠitelaterale înclinate sau lanĠuri cu dinĠi.

Toate mecanismele excavatoarelor cu lanĠuri port-cupe, ca úi acelor cu

lanĠuri port-racleĠi sunt acĠionate de la un singur motor cu ardere internă, prin intermediul unor transmisii mecanice sau mecanico-hidraulice. În toate

Fig. 15 Vedere de ansamblua unui excavator cu saparelongitudinala cu lanturi

portcupe cu cadru vertical:

1) motor; 2, 4, 5) cadre;3) transmisie cu lant;6) lant; 7) cupa;8) transportor; 9) senila;10) cablu




cazurile, mecanismul de deplasare a excavatorului în timpul lucrului este prevăzut cu un mare număr de viteze, care să permită săparea úanĠurilor dediferite adâncimi fără micúorarea productivităĠii maúinii. Din această cauză,la majoritatea modelelor se prevede acĠionarea hidraulică a acestui mecanism.Tot hidraulic pot ¿ acĠionate mecanismul de ridicare a echipamentului de

lucru si uneori, úi cel de acĠionare a transportorului de descărcare. AcĠionarealanĠurilor port-cupe se face, de obicei, prin transmisii mecanice.

A.3. Excavatoare cu rotor port-cupeExcavatoarele cu roată port-cupe sunt destinate săpării úanĠurilor de diferite

lăĠimi de 0,6…1,5 m úi adâncimi de 1,3…2,6 m. Excavatorul în ansamblu este

alcătuit din: maúina de bază (de regulă pe úenile) úi echipamentul de lucru,care poate ¿ prins în consolă sau este prevăzut cu roĠi suplimentare de sprijinla partea posterioară.

În primul caz, excavatorul are o mai bună manevrabilitate, dar pentruasigurarea stabilităĠii maúinii este necesară deplasarea motorului mult spre

partea din faĠă úi contragreutăĠi suplimentare.În cazul al doilea, manevrabilitatea maúinii în timpul săpării este mai

redusă, dar stabilitatea este foarte bună.La aceste excavatoare procesul săpării se realizează prin rotirea roĠii port-

cupe în planul vertical în timp ce maúina se deplasează. Pământul săpat decupe este ridicat de către acestea úi descărcat pe transportorul de descărcarecare îl aruncă lateral în afara gabaritului úanĠului.

Datorită faptului că transportorul de descărcare este montat în interiorulrotii port-cupe, adâncimea de săpare maximă este limitată la 2,5…2,6

m. Descărcarea cupelor pe la partea lor anterioară úi parĠial úi pe la partea

Fig. 16 Excavatoare cu sapare longitudinalacu roata portcupe cu echipament de lucru in

consola: 1) motor; 2) senile; 3) roata; 4) cupa;5.15) cadre; 6) transportor de descarcare; 7)

nivelator; 8) cilindru de ridicare; 9) lanturi deridicare; 10) roti cu pneuri; 11. 12) transmisiicu lanturi; 13) coroana cu bolturi; 14) freze

laterale

Fig. 17 Excavator cu roata portcupe cuechipament de lucru sprijinit la partea posterioara. Semni¿catia reperelor

este aceeasi ca la ¿g. 8.15




interioară, permite aúezarea deasă a acestora pe roată úi viteze tangenĠiale maimari ale cupelor, ceea ce asigură productivităĠi mai mari decât la excavatoarelecu lanĠ cu descărcare pe la partea posterioară.

ùi la aceste excavatoare acĠionarea tuturor mecanismelor se face de lamotorul termic principal al maúinii, ¿e prin transmisii mecanice, ¿e mecanico-

hidraulice, ¿e diesel-electrice.

B. Excavatoarele cu săpare transversală:B.1. ConstrucĠie úi funcĠionare:Excavatorul cu săpare transversală (vezi ¿g.18) este alcătuit din:

• platformă de bază (care se deplasează pe roĠi metalice pe úine de caleferată),

• echipamentul de lucru,• echipamentul de descărcare,

• echipamentul de deplasare,• motorul (motoarele) de acĠionare a diferitelor mecanisme

Platforma excavatorului se sprijină ¿e pe roĠi metalice úi úine, ¿e pe úenile.La partea dinspre taluz a platformei este prins articulat cadrul echipamentuluide lucru. Acest cadru poate ¿ alcătuit din unul, două sau trei tronsoane. Înafară de aceste tronsoane, mai există încă unul, în prelungirea primelor trei,

montat chiar pe platformă. Cadrul echipamentului de lucru susĠine două lanĠuride care sunt prinse cupele. Pe porĠiunea dinspre taluz lanĠurile sunt ghidate,cadrul este susĠinut de cabluri úi capătă diverse înclinaĠii, după necesitate.Tronsonul principal al cadrului determină înclinarea taluzului. Nivelatorul arerolul de a asigura nivelarea părĠii inferioare a săpăturii, în cazul săpării subnivelul bazei de sprijin.

Tronsonul intermediar (vezi ¿g. 18) asigură săparea unor brazde paraleledin aceeaúi poziĠie a úinelor, sau joacă rolul de nivelator, în cazul săpăriideasupra nivelului bazei de sprijin. Tronsonul montat pe platformă, în cazulîn care are capătul inferior mobil în plan vertical, permite săparea unor brazde

paralele sub nivelul de sprijin al maúinii.

Fig. 18 Schema de ansamblu a unui excavator cu sapare transversala: 1) platforma pe rotimetalice; 2) lanturi portcupe; 3) brat auxiliar; 4) tronson principal al cadrului echipamentului

de lucru; 5) mecanism de ridicare a transportorului; 6) transportor; 7) tronson exterior (nivelator); 8) cabina; 9) cadru; 10) mecanism de ridicare a echipamentului de lucru;

11) tronson intermediar




Numărul mecanismelor de acĠionare ale acestor excavatoare depinde decomplexitatea maúinii. La excavatoarele mici, cu productivitatea 18…20m3/hsunt prevăzute numai mecanismele de acĠionare a lanĠurilor port – cupe, dedeplasare úi de ridicare a echipamentului de lucru. În acest caz maúina este

prevăzută cu un singur motor úi cu transmisie mecanică sau mecanico –

hidraulică. Excavatoarele de productivitate mijlocie sau mare sunt prevăzute úicu transportor de descărcare laterală. În acest caz, pe lângă mecanismele arătate,mai sunt necesare úi mecanismele de acĠionare a transportorului, precum úi celde ridicare sau coborâre a lui. De asemenea sunt necesare o serie de mecanismeauxiliare. DistanĠele dintre diferitele mecanisme ¿ind mari, devine avantajoasăadoptarea schemei de acĠionare cu mai multe motoare electrice.

Executarea săpării cu aceste excavatoare se realizează prin deplasareaexcavatorului în lungul taluzului úi prin miúcarea lanĠurilor port –cupe în plan

perpendicular pe direcĠia de deplasare a maúinii. La majoritatea excavatoarelor

cu săpare transversală, săparea se efectuează prin deplasarea cupelor cătrecorpul excavatorului. Pământul săpat este ridicat de către cupe úi descărcatîntr-un buncăr sau pe un transportor cu bandă. ExistenĠa ghidajului pe parteainferioară a tronsonului al cadrului asigură executarea săpării după înclinareaimpusă fără neregularităĠi. Pentru a împiedica pierderi de pământ din cupele

pline, în timpul deplasării acestora în lungul tronsonului interior al cadrului,sub acesta se prevede un jgheab din tablă. Descărcarea pământului din cupese face gravitaĠional, pe la partea din spate a cupelor, în momentul în carecupa ocoleúte roĠile motoarelor superioare. La unele modele, pentru a curăĠa

interiorul cupei de pământul care s-ar putea lipi, se prevede un cuĠit special ¿xat pe cadrul suport. Avansul echipamentului de lucru înspre abataj se poate realiza¿e dând o miúcare radială pe verticală echipamentului de lucru, ¿e una paralelă.Săparea radială poate ¿ aplicată la începutul exploatării carierei úi în cazurileîn care nu este necesară o amestecare a materialului săpat. Săparea paralelă seaplică în carierele de argilă pentru fabricile de cărămidă, unde caracteristicileargilei diferă în adâncime úi la nivelarea taluzelor în rambleu sau debleu.

C. Excavatoare cu săpare radială:

C.1. ConstrucĠie úi funcĠionare:Comparativ cu alte maúini de săpat, dezvoltarea lor s-a făcut pe douădirecĠii: crearea de modele mari de mare productivitate úi construirea unor modele uúoare úi mobile de dimensiuni úi productivităĠi mai reduse.

ConstrucĠia unor asemenea excavatoare este alcătuită din următoarele părĠi principale:

• Rotorul port – cupe• Cadrul echipamentului de lucru cu transportorul de preluare a

materialului săpat

• Transportorul de descărcare• ùenilele de deplasare.




Rotorul port – cupe este alcătuit din: corpul rotorului, cupele úi butuculrotorului.

Corpul rotorului este format dintr – o carcasă dublă stelată confecĠionatădin corniere sudate de butuc úi rigidizate cu ajutorul cornierelor. Înspre

partea motorului, carcasa este acoperită cu tablă de oĠel. La unele construcĠii,corpul rotorului este împărĠit într-un număr de camere egal cu numărul decupe. Aceste camere se îngustează către butuc. Ele dirijează în acelaúi timp

pământul săpat lateral către transportorul de preluare.Rotoarele cu camere despărĠitoare nu dau rezultate satisfăcătoare în cazul

în care lucrează în pământuri lipicioase. Din această cauză în ultimul timp auapărut rotoarele fără camere despărĠitoare. Cupele, pentru cazurile în care suntdestinate lucrului în pământuri nelipicioase, sunt executate din tablă de oĠel.Cupele destinate lucrului în pământuri lipicioase au fundul executat din lanĠuri

de oĠel. Partea tăietoare a cupelor are forma de arc de cerc sau trapez úi este prevăzută în majoritatea cazurilor cu dinĠi.

Cadrul echipamentului de lucru este alcătuit dintr – o grindă spaĠială cuzăbrele, care susĠine atât rotorul úi mecanismul de acĠionare al acestuia, cât úitransportorul de preluare. Capătul interior al cadrului este ¿e prins articulatdirect de construcĠia metalică a platformei rotative, ¿e este montat pe uncărucior, care permite deplasarea longitudinală a echipamentului de lucru.

În timpul săpării, cupele montate pe rotor se deplasează în plan vertical,în timp ce întregul echipament de lucru împreună cu platforma superioară aexcavatorului se roteúte în plan orizontal. Pământul săpat úi ridicat de cupeeste descărcat cu ajutorul unui transportor, a unui jgheab sau a unui discalimentator pe transportorul de preluare úi mai departe pe transportorul dedescărcare.

La majoritatea acestor excavatoare, transportorul de preluare este aúezat paralel cu rotorul.

În ultimul timp au fost construite excavatoare cu rotor la care descărcareacupelor se face frontal pe un transportor, a cărui axă longitudinală se aÀă în

prelungirea axei longitudinale a rotorului. Descărcarea frontală prezintă o seriede avantaje cum ar ¿: posibilitatea de mărire a turaĠiei rotorului; micúorarea

Fig. 19 Schema constructivaa unui excavator cu sapareradiala: 1) rotor portcupe;

2) brat; 3) transportor de preluare; 4) transportor dedescarcare; 5) platformarotativa; 6) senile




distanĠei dintre cupe cu 20…25%; mărirea productivităĠii excavatorului cu 54%la acelaúi diametru al rotorului; permite executarea cadrului echipamentuluide lucrude secĠiune transversală mai redusă úi de greutate mai mică.

Excavatoarele moderne cu rotor cu săpare radială, au următoarelecaracteristici tehnice principale:

• diametrul rotorului = 1,6…16,5m• nr. de descărcări pe minut = 30…130• capacitatea unei cupe = 16…2400 l• productivitate teoretică = 80…8000m3/h• greutatea maximă = 3000 to• înălĠimea de săpare = 5…70m

C. 2. Mecanisme ale excavatoarelor cu săpare radială:

Excavatoarele cu rotor cu săpare radială fac parte din categoria celor maicomplexe maúini de săpat cu acĠiune continuă. DistanĠele mari dintre diferitele părĠi componente ale maúinii, care trebuie acĠionate în timpul lucruluiúi consumul mare de energie, impun adoptarea unei scheme cinematicecu motoare electrice individuale pentru ¿ecare mecanism úi amplasareaacestora cât mai aproape de partea pe care o antrenează. Astfel mecanismulde acĠionare a rotorului port – cupe,compus dintr–un motor electric úi unreductor, se aÀă montat la capătul exterior al cadrului echipamentului delucru. În aceeaúi porĠiune se aÀă úi mecanismul de acĠionare al transportorului

auxiliar alimentator. Mecanismul de antrenare a transportorului de preluareeste montat pe cadrul platformei superioare rotative a excavatorului, iar mecanismul de acĠionare a transportorului de descărcare – la capătul exterior al cadrului acestuia. Mecanismul de rotire a platformei superioare, de rotirea transportorului de descărcare, de ridicare a echipamentului de lucru úi deridicare a transportorului de descărcare sunt montate pe platforma superioarărotativă a excavatorului. Pe cadrul inferior al excavatorului sunt montatemecanismele de acĠionare individuală a ¿ecărei úenile.

3.2. ÎNCĂRCĂTOARE FRONTALE CU O CUPĂ

3.2.1. Domeniul de utilizare:Domeniul de utilizare a încărcătoarelor frontale este foarte diversi¿cat

funcĠie de categoriile de lucrări úi tehnologia de mecanizare (în care esteintrodus).

Încărcătoarele frontale cu o cupă sunt destinate lucrărilor de încărcare – descărcare a pământului, materialelor granulare úi pulverulente, minereurilor

úi produselor carbonifere. De asemenea, aceste maúini mai sunt utilizate úi pentru unele lucrări de săpare la suprafaĠă pe o adâncime de maxim 15cm.




Dintre cele mai variate categorii de lucrări unde se folosesc încărcătoarele sespeci¿că următoarele: construcĠii de locuinĠe úi social-culturale, construcĠiiindustriale, construcĠii hidrotehnice, hidroenergetice, miniere, canalenavigabile, cariere úi balastiere.

3.3.2. Caracteristici constructive: ParticularităĠile constructive ale încărcătoarelor frontale încadrează acesteutilaje în soluĠii tehnice din cele mai diferite. Având în vedere posibilităĠile degrupare a soluĠiilor constructive se deosebesc următoarele

- sistemul de deplasare cu organele de deplasare diferite(roĠi cu pneurisau úenile)

- amplasarea motorului de acĠionare- realizarea direcĠiei de deplasare a maúinii- realizarea tracĠiunii prin organele de rulare

Fig. 21 Amplasarea motorului: a) in fata; b) in spate

Fig. 22 Realizarea directiei: a) cu rotile fata; b) cu rotile spate; c) cu toate rotile;d) cu sasiu articulat; e) prin derapare pe pneuri; f) prin derapare pe senile;

g) independent pe ¿ecare senila

Fig. 20 Sistemul de deplasare laun incarcator frontal:a) senile; b) roti cu pneuri




3.2.3. Caracteristici funcĠionale Prin caracteristici funcĠionale se înĠelege totalitatea performanĠelor mecanice ale utilajului care asigură atingerea parametrilor tehnologici. ÎnconsecinĠă, realizarea parametrilor funcĠionali la nivelul de performanĠă cerut,într-un anumit interval de timp, evidenĠiază capacitatea utilajului de a ¿ apt

pentru obĠinerea parametrilor tehnologici în frontul de lucru. Astfel parametriifuncĠionali caracteristici sunt:

- turaĠia de regim úi puterea motorului de acĠionare- viteza de basculare(rotire) a cupei în faza de încărcare-descărcare- viteza de rotire a braĠului între poziĠii extreme- viteza de deplasare a utilajului între punctele de lucru- forĠa maximă de tracĠiune în aliniament úi viraj pe plan orizontal la

limita de aderenĠă. Realizarea úi menĠinerea acestui parametru în timpulexploatării constituie un indicator în asupra modului de funcĠionare asistemului de acĠionare úi deplasare a utilajului

- presiunea, debitul úi temperatura uleiului hidraulic pentru diverse puncte ale sistemului de acĠionare

3.2.4. Caracteristici tehnologice úi de exploatarePrin caracteristici tehnologice se înĠelege totalitatea parametrilor

funcĠionali úi constructivi care determină în mod direct parametrii în frontulde lucru. Aceútia sunt:

• lăĠimea cupei• capacitatea cupei standard• durata ciclului

• productivitatea tehnică úi de exploatare• consumul de combustibili úi lubri¿anĠi

Fig. 23 Realizarea tractiunii prin rotimotoare: a) roti motoare in fata; b) rotimotoare in spate; c) toate rotile motoare




3.2.5. Echipamentul de lucru:Echipamentul de lucru al încărcătoarelor frontale cu o cupă se compune în

principal din:• cupă• braĠ

• sistem de basculare a cupei

Cupa este o construcĠie metalică compusă dint-un perete inferior plan cumuchie tăietoare, cu un perete posterior curb úi doi pereĠi laterali prevăzuĠi cumuchii tăietoare în partea anterioară la contactul cu frontul de lucru. În modobiúnuit, cupele de încărcător sunt prevăzuĠi úi cu dinĠi de în¿gere în materialamplasaĠi la peretele inferior al cupei, iar la extremitatea superioară a peretelui

posterior curb este prevăzut, în prelungire un element de protecĠie numit

cozoroc, în scopul împiedicării deversării materialului încărcat spre spate.BraĠul încărcătorului frontal este o construcĠie metalică compusă din două bare pro¿late,de secĠiune simplă sau compusă,aúezate simetric faĠă de planulmedian al utilajului. Ele sunt solidarizate printr-o bară transversală de legătură.BraĠul este articulat la un capăt de úasiul utilajului, iar la celălalt capăt are

prevăzută cupa. Pe braĠ este montat mecanismul de basculare a cupei úi tijelecilindrilor hidraulici de acĠionare. Având în vedere întregul ciclu de lucru alutilajului,în procesul de încărcare – descărcare, braĠul trebuie să asigure, prinforma úi dimensiunile sale următoarele condiĠii:

a) să aibă rezistenĠă úi stabilitate corespunzătoare; b) să asigure realizarea parametrilor tehnologici úi funcĠionali în operaĠiilede încărcare - descărcare;

c) să permită realizarea unei construcĠii compacte úi rigideSistemul de basculare a cupei este alcătuit din bare de transmitere a

miúcării, balansier úi element de acĠionare (care de regulă este un cilindruhidraulic).Se realizează în mod uzual în două variante constructive demecanism paralelogram úi antiparalelogram.

FuncĠiunile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de basculare a

cupei sunt:

Fig. 24 Parametrii constructivi pentru un incarcator frontal pe pneuri




• asigurarea transmiterii corespunzătoare a miúcării pentru basculareacupei în price poziĠie a braĠului úi la parametrii tehnologici impuúi;

• asigurarea transmiterii eforturilor necesare cupei în etapele deîncărcare, descărcare, săpare;

• realizarea parametrilor cinematici astfel încât cupa să păstreze o poziĠie

dată de la începutul úi până la sfârúitul cursei de ridicare a braĠului.

BULDOEXCAVATOR Domeniul de utilizare:

Buldoexcavatorul a fost proiectat úi construit pentru a ¿ utilizat în principal pentru următoarele funcĠii:

- încărcare- excavare- nivelarePrin instalarea unor ataúamente suplimentare utilajul poate ¿ folosit

pentrualte operaĠii:- manevrarea materialelor (cu ajutorul cupei 4IN1)- dezăpezire

- demolări- pentru săparea sau curăĠarea úanĠurilor.

Fig. 25 Sisteme constructive de alcatuire a echipamentului de incarcator: 1) cupa; 2) lama;3) cozoroc; 4) brat; 5) cilindru hidraulic pentru ridicare brat; 6) cilindru hidraulic pentrubasculare cupa; 7) tija basculare cupa; 8) tija de legatura; 9) sasiu auxiliar de prindere a

bratului; 10) balansier; 11) dinte cupa; 12) cutit de baza) 13) cutit lateral; 14) articulatie de prindere a cupei la brat; 15) articulatie de prindere a bratului la sasiu




Caracteristici:- operare simplă úi usoară.- servodirecĠie asistată prevăzută cu supapa de prioritate.- cutie de viteze in patru trepte si transmisie cu convertizor hidraulic ;

shimbarea sensului de deplasare realizandu-se cu ajutorul unei manete

aÀate sub volan.- comenzile încărcătorului se realizează cu ajutorul unei servo manete

care asigură úi miúcări combinate care pot ¿ realizate proporĠional úicontinuu.

- comenzile excavatorului prin intermediul unei manete mecanicecare asigura si miúcări combinate care pot ¿ realizate proporĠional úicontinuu. La cerere excavatorul poate ¿ controlat cu ajutorul a douaservo manete.

- instrumente vizibile din cele doua pozitii de operare (incarcator sauexcavator).

- frânare controlata.- mentenanĠa usoară cu intervale simpli¿cate.Date tehnice:

• dimensiuni standard

Dimensiuni standard – braĠ telescopic:




Caracteristici tehnice ale buldoexcavatorului WB93R-5:Greutate totală:

• Greutate minimă = 7300 kg• Greutate maximă = 8350Cupe standard:

• capacitate cupă frontală = 1,03 mc• capacitate cupă excavator = 0,19 mcMotor:• Motor Diesel Komatsu tip S4D104E-3• Puterea maximă (220 rot/min EEC80/1269) 74KW• Moment maxim motor (1500 rot/min EEC801/1269) 398 NmSistemul electric:• Alternator 12V• Putere electrică maxim consumată 95 A• Împământarea minus• Bateria 160A –12V• Demarorul 3,0 Kw• Viteza maximă corespunzătoare treptei de viteză:

Treapta de viteză 1a 2a 3a 4a R1 R2 R3 R4

Km/h 6 10 23 40 6 10 23 40

ÎNCĂRCĂTORUL

legendă: right = dreapta, forward = înainte; left = stânga

PărĠile componente:

1. Cupa incarcatorului2. Cilindru rotire cupa3. Brat ridicare cupa4. Cabina

5. Rezervorul de ulei hidraulic6. Axa spate7. Rezervor motorina8 Cilindru ridicare

9. Axa fata10. CIlindru cupa excavator




CAP. IV. UTILAJE ùI ECHIPAMENTE PENTRU AFÂNAT,ÎMPRĂùTIAT ùI NIVELAT PĂMÂNTUL

4.1. BULDOZERE ùI SCARIFICATOARE :4.1.1. GeneralităĠi. Clasi¿care. Domeniu de utilizare.

Buldozerul este o maúină de construcĠii alcătuită dintr-un organ de lucru tiplamă, montat la partea din faĠă a unui tractor pe roĠi cu pneuri sau pe úenile.

Fig. 26 Vedere de ansamblu a buldozerului A-3600L de 360 CP

Fig. 27 Vedere de ansamblu abuldozerului S-651 LS de 65CP, prevazut

si cu echipament auxiliar de scari¿cator

Fig. 28 Vedere de ansablu a buldozerului

S-1800 LS de 180 CP, precazut si cuechipament auxiliar de scari¿cator




Gig. 29 Buldozer D65 EX-15E0 cu cabină úi cu compartiment ROPS

Elemente componenete:1 Lamă 9 Treaptă

2 Cilindru de înclinare 10 Cadru

3 Cilindru de ridicare 11 Roată de ghidare

4 Cabină 12 Compartimentul ROPS

5 Apărătoare ROPS A FaĠă

6 Talpă úenilă B Spate

7 Roată dinĠată C Stânga

8 Cadru úenilă D Dreapta

Buldozerul este destinat în principal săpării pământurilor, la adâncimide 100…300 mm, úi transportul pământului săpat la distanĠe relativ scurte.Ele sunt utilizate la lucrări de nivelare a terenurilor, la repartizarea uniformăa pământului descărcat din mijloace de transport, la astuparea úanĠurilor, lacurăĠirea zăpezii etc.

Buldozerele pot ¿ utilizate ca utilaje principale pentru:• executarea rambleelor cu înălĠimea până la 1,5m, din gropi de împrumut

laterale;• săparea pământului în pro¿le mixte, cu împingere în zona de umplutură

pentru compactare;• săparea úi îndepărtarea stratului vegetal;• decopertarea zăcămintelor;• executarea teraselor pe coaste de deal;• amenajarea terenului de fundaĠie sub ramblee prin trepte de înfrăĠire,

când înclinarea versantului nu depăúeúte 40%;Buldozerele pot ¿ utilizate úi ca utilaje de completare pentru mecanizarea

unor lucrări:

• umplerea úanĠurilor de canalizare, de reĠele electrice úi a gropilor defundaĠii;




• strângerea în grămezi a materialelor de construcĠii la centrale de beton,în balastiere, la lucrări de drumuri etc;

• îndepărtarea pământului rezultat la lucrări de hidromecanizare;• deplasarea pământului din depozitele provizorii, executate cu alte

utilaje, în depozite de¿nitive;

• amenajarea căilor de acces, la intrările pe ramblee úi la ieúirile dindemblee, pentru mijloacele de transport etc.

Scari¿catorul este alcătuit dint-un echipament de lucru cu 1…5 dinĠi,montat la partea posterioară a unui tractor pe úenile.

Scari¿catorul poate ¿ utilizat úi ca echipament auxiliar pe o altă maúină deconstrucĠii (buldozer, autogreder etc). El este destinat în principal la afânarea

pământurilor tari úi foarte tari úi a rocilor relativ slabe, care nu pot ¿ săpatedirect. Poate ¿ utilizat de asemenea la scoaterea din pământ a unor bolovani,

sau la înlăturarea unor îmbrăcăminĠi rutiere vechi.4.1.2. ConstrucĠia úi funcĠionarea buldozerelor Buldozerul în ansamblu este alcătuit în principal din tractorul de bază úi

echipamentul de lucru. Echipamentul de lucru la rândul lui este compus din lamă(¿xă sau orientabilă) úi cadru. Partea posterioară a cadrului echipamentului delucru este montată articulat la úasiul tractorului, la buldozerele pe pneuri sau lacadrul úenilelor. Partea anterioară a echipamentului de lucru poate ¿ ridicatăsau coborâtă cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu dublă acĠiune.

Pentru simpli¿carea construcĠiei, la buldozerele pe úenile de puteri micisub 65 CP, cilindrii de ridicare sunt ¿xaĠi articulat la cadrul úenilelor. La

buldozerele de putere mai mare, cilindrii de ridicare sunt ¿xaĠi de regulă la partea din faĠă a motorului, la distanĠa maximă de articulaĠia de prindere acadrului echipamentului de tractor, ceea ce duce la micúorarea forĠelor necesareîn cilindri. În cazul în care buldozerul este destinat unor lucrări de demolări saudoborârii copacilor, cilindrii hidraulici sunt amplasaĠi mai în spate úi acĠioneazăechipamentul de lucru prin intermediul unor tije úi pârghii auxiliare.

AcĠionarea hidraulică a mecanismului de manevrare a echipamentului delucru se face de la motorul tractorului de bază.

4.1.3. ConstrucĠia úi funcĠionarea scari¿catoarelor La buldozerele cu lamă ¿xă, cadrul echipamentului de lucru este alcătuit

din două grinzi longitudinale paralele, la extremităĠile cărora este ¿xată lamaîn poziĠie perpendiculară pe direcĠia de lucru a maúinii.

La buldozerele cu lamă orientabilă, cadrul echipamentului de lucru estealcătuit dintr-o singură grindă de formă specială, prevăzută la partea centrală

anterioară cu un cap sferic, care pătrunde într-un lagăr sferic, ¿xat în parteacentrală posterioară a lamei. Două cadre auxiliare (furci împingătoare) asigura




¿xarea lamei ¿e în poziĠie perpendiculară pe direcĠia de lucru, ¿e sub un unghide 60°…65° în ambele părĠi faĠă de axa longitudinală a maúinii.

La buldozerele cu lamă orientabilă modi¿carea poziĠiei lamei se facede regulă manual,prin schimbarea punctelor de prindere a celor două furciîmpingătoare la cadrul echipamentului. La unele buldozere sunt prevăzuĠi

cilindri hidraulici auxiliari de modi¿care a unghiului de săpare a lamei, precumúi cilindri pentru înclinarea verticală transversală a întregului echipament delucru, ceea ce asigură o mai mare mobilitate a echipamentului de lucru úi

permite realizarea unor lucrări de calitate în diferite condiĠii de lucru.Aúa cum s-a mai menĠionat, scari¿catorul se compune din maúina de bază

(de regulă un tractor) úi echipamentul de scari¿care, montat articulat la parte posterioară a acesteia. Prinderea cadrului echipamentului la tractor prin douăarticulaĠii coaxiale este mai simplă, dar unghiul de săpare (scari¿care) aldintelui este variabil funcĠie de adâncimea de pătrundere a acestuia. Prinderea

printr-un mecanism paralelogram este ceva mai complicată, dar menĠineconstant unghiul de săpare indiferent de poziĠia dintelui pe verticală. DinĠii

pot ¿ executaĠi în diferite variante, în funcĠie de condiĠiile concrete de lucru.Astfel, dinĠii cu înclinare puternică sunt utilizaĠi la afânarea pământurilor tari úi a rocilor slabe până la adâncimi de 800 mm. DinĠii drepĠi sunt utilizaĠila afânarea diferitelor pământuri, în majoritatea cazurilor dinĠii sunt prinúiarticulat la cadrul echipamentului fapt care permite rotirea acestora în planorizontal în cazul întâlnirii unui obstacol.

Manevrarea pe verticală a echipamentului de scari¿cator se face cu unulsau doi cilindrii hidraulici, acĠionaĠi de la motorul termic al maúinii de bază.

Scari¿cator hidraulic aplicabil labuldozele D65EX úi D65WX.:

1) cilindru hidraulic; 2) articulaĠie3) traversă; 4) corp brăzdar 5) vârf brăzdar; 6) suport

Fig. 30 Schema constructiva a buldozerului S-1500 LS, prevazut si cu echipament de scari¿cator




4.2. AUTOGREDERELE

4.2.1.Domeniul de utilizare:Autogrederele sunt maúini de săpat úi transportat pământ cu organ de lucru

tip lamă. Spre deosebire de buldozere, autogrederele se caracterizează printr-o

mare manevrabilitate a echipamentului de lucru. Astfel, lama este orientabilă în plan orizontal, vertical, cât úi deplasabilă pe laterală. De asemenea, pe acelaúisuport al lamei se pot folosi echipamente suplimentare pentru săpat úanĠuri,taluzări, distribuirea agregatelor úi mixturii asfaltice pentru lucrări de drumuri.

Datorită posibilităĠilor de realizare a unor performanĠe superioare úie¿ciente în frontul de lucru aceste maúini sunt utilizate la următoarele lucrări:

• nivelarea úi formarea patului drumurilor,• nivelarea taluzelor din ramblee úi deblee,• executarea de umpluturi cu înălĠimea până la un metru úi a unor săpături

cu adâncimea până la 0,7 m• nivelarea taluzurilor la canale úi diguri,• nivelarea platformelor úi taluzurilor teraselor în vederea combaterii

eroziunii solului,• scari¿carea unor pământuri tari în vederea amenajării lor,• pro¿larea úi nivelarea coronamentului drumurilor agricole úi a digurilor

4.2.2. Caracteristici constructive:

Un autogreder se compune din următoarele părĠi principale:• cadrul principal - 1• cadrul de tracĠiune – 2• echipamentul de greder – 3• echipamentul de scari¿cator – 4• cabina - 5

Fig. 31 Schema constructiva a unui autogreder




ùasiul constituie structura metalică de rezistenĠă pe care se ¿xează motorultermic, punĠile faĠă úi spate, cadrul principal úi de tracĠiune (port –lamă).Cadrul principal este legat de puntea faĠă printr-o articulaĠie, iar în partea dinspate este rezemat rigid pe ansamblul de rulare.

Echipamentul de lucru este alcătuit din lamă, console de prindere a

lamei, cercul de rotire úi cadrul echipamentului de lucru. Acesta este prins la partea anterioară de cadrul principal printr-o articulaĠie sferică, iar la partea posterioară este suspendat de cilindrii hidraulici de manevrare pe verticală úiorizontală.

Cele mai multe autogredere sunt dotate úi cu echipamente auxiliare descari¿care úi lamă de buldozer.

După soluĠia constructivă sistemele de deplasare ale autogrederelor suntcu două sau trei punĠi, De aici a rezultat úi principalul criteriu de clasi¿care a

autogrederelor notat simbolic A×B×C, unde:- A = numărul de punĠi de direcĠie- B = numărul de punĠi motoare- C = numărul total de punĠiAstfel, există autogredere cu două punĠi, din care una este de direcĠie iar

cealaltă motoare în formula (1×1×2), sau ambele punĠi motoare úi de direcĠieîn formula (2×2×2).

Autogrederele cu trei punĠi pot avea o singură punte de direcĠie úi două punĠi motoare în formula (1×2×3), o punte de direcĠie úi toate trei motoare în

formula (1×3×3) sau toate punĠile motoare úi de direcĠie în formula (3×3×3).Se apreciază că autogrederele cu două punĠi sunt mai simple constructiv,

iar cele cu trei punĠi mai stabile în timpul lucrului.FuncĠie de masă úi putere instalată, autogrederele se împart în mai multe

categorii constructive úi funcĠionale astfel: Nr.crt.

TipulMasa maúinii

(Kg)Puterea instalată

(8CP)

1 Uúor 7000 - 9000 63

2. Mediu 9000 – 12000 63-1003. Greu 12000 - 18000 100-200

4. Foarte greu >18000 >200

Autogrederele în formula (1×2×3) au punĠile din spate legate de cadrul principal prin intermediul unui balansier care realizează o mai bună adaptarela deplasarea în terenuri neregulate úi asigură o mai bună aderenĠă la roĠilemotoare.

La autogrederele grele cadrul principal este articulat în plan orizontalasigurând o mai bună mobilitate în frontul de lucru.




Se remarcă faptul că prin renunĠarea la cadrul principal úi echipamentulde autogreder, partea din spate poate ¿ utilizată ca maúină de bază pentrualte echipamente de lucru în virtutea principiului agregatizării maúinilor úiutilajelor de construcĠii.Principalii parametrii constructivi globali ai autogrederelor sunt:

• Parametrii de gabarit (dimensiuni úi masa totală)• Ecartamentul roĠilor faĠă/spate• Ampatamentul faĠă/spate (distanĠa D din ¿gura de mai sus)• Ampatamentul punĠii spate (distanĠa 2E din ¿gura de mai sus)• ÎnălĠimea maximă a lamei deasupra bazei de sprijin• Garda la sol

4.2.3. Caracteristici funcĠionale úi tehnologiceParametrii funcĠionali caracterizează nivelul de calitate úi asigurarea

realizării tehnologiilor în frontul de lucru.La autogredere parametrii funcĠionali úi tehnologici sunt:

• Viteza de lucru úi deplasare (între punctele de lucru)• Unghiul de pendulare a balansierului• Unghiul de înclinare a roĠilor faĠă

• Razele de întoarcere/dreapta• Lungimea lamei de nivelare• DistanĠa maximă de glisare a lamei pe laterală• Unghiul de rotire al lamei în plan orizontal• Unghiul de tăiere al lamei• ForĠa de tracĠiune standard• Panta maximă pentru lucru• Unghiul de răsturnare transversală• Unghiul de răsturnare longitudinală spre faĠă/spate

• Productivitatea tehnică úi de exploatare pentru diverse tehnologii demecanizare úi tipuri de lucrări

Fig. 32 Autogreder RD-130 úi RD165C

Legendă:lungime (A)lungime (B)lungime (C)lungime (D)lăĠime (E)înălĠime (F)înălĠime (G)dist ax frontaL –lamă (H)dist. Ax frontal axe spate (I)raza de întoarcere

greutatea operaĠională




• Consum speci¿c de combustibil• Parametrii hidraulici ai circuitului de forĠă

În concepĠia úi realizarea modernă a acestor utilaje se constată următoareletendinĠe de perfecĠionare:

- Extinderea domeniului de reglare a lamei- ÎmbunătăĠirea parametrilor geometrici úi de rezistenĠă ai lamei- Adaptarea unor echipamente suplimentare (buldozer, scari¿cator,

curăĠitor de zăpadă)- Mărirea distanĠei dintre lamă úi roĠile faĠă pentru a diminua efectul de

„ copiere” a neregularităĠilor terenului- Mărirea puterii motorului- Mărirea vitezelor de lucru úi de transport- Utilizarea pneurilor de joasă presiune pentru sistemul de deplasare

- Utilizarea acĠionării hidrostatice totale- Introducerea unor sisteme de reglare automată pentru lamă în vederea

menĠinerii înclinării lamei faĠă de orizontală úi a reglării nivelului detăiere.

Principalele părĠi componente speci¿ce autogrederelor care se proiecteazăúi realizează ca sisteme mecanice în blocuri funcĠionale sunt următoarele:

• Sistemul de tracĠiune úi deplasare• Sistemul de acĠionare a echipamentului de lucru• Sistemul de direcĠie• Sistemul de înclinare a roĠilor de direcĠie (faĠă)O componentă deosebit de importantă pentru îndeplinirea misiunii în

procesul de lucru a autogrederului o constituie úi structura metalică derezistenĠă.

4.3. AUTOSCREPERELE4.3.1. Domeniul de utilizare. Caracteristici constructive, funcĠionale úi

tehnologice:

Prin cumularea celor trei operaĠiuni tehnologice de săpare, transport úidescărcare în straturi – screperele se pot folosi cu e¿cienĠă la mecanizareaurmătoarelor lucrări:

• Executarea săpărilor în deblee cu transportul pământului în rambleusau în depozit

• Executarea de ramblee cu transportul pământului din gropi de împrumutsau din depozite

• Lucrări de compensări, prin săparea movilelor úi umplerea gropilor úidenivelărilor

• Executarea de platforme pentru aeroporturi, terenuri sportive,combinateindustriale




• Lucrări de decopertare, prin îndepărtarea stratului vegetal úi a stratuluide steril, la zăcămintele de balast, nisip, cărbune

• Executarea de canale navigabile,de irigaĠii, de asanări úi de alimentăricu apă

• Săparea fundaĠiilor de mari dimensiuni la construcĠii industriale

• Executarea de terasamente pentru autostrăzi, drumuri úi căi ferateUtilizarea screperelor este e¿cientă în următoarele cazuri:• Volumul de săpătură este mare• DistanĠa de transport este relativ redusă de până la 500 m pentru

screperele tractate úi respectiv de până la 5000m pentru autoscreper • Terenul permite săparea cu screpere, respectiv este de categoria 1- 2

sau dacă este de categoria 3-4 a fost scari¿cat în prealabil úi nu prezinta pante longitudinale mai mari de 20% úi pante transversale mai mari de

15%• Grosimea stratului tăiat poate ¿ de 15-20cm, iar a stratului descărcat de20-30 cm.

Autoscreperele sunt maúini specializate pentru lucrări de terasamentecapabile să execute simultan mai multe operaĠii tehnologice în frontul de lucruastfel: săparea, încărcarea, transportul, aúternerea (depunerea) compactarea

parĠială úi nivelarea pământului.Autoscreperele pot lucra bine în pământ argilos, loessoide úi prăfos. De

asemenea, se evită folosirea lor în terenuri dure (ca balasturi, argile grase

compacte, pământuri cu bolovani, agregate dure, cioate, buturugi), terenurifoarte umede sau mocirloase, nisipuri necoezive, terenuri foarte friabile.

Ansamblul performanĠelor constructive úi funcĠionale care determinăcaracteristicile tehnologice în frontul de lucru se caracterizează prin următorii

parametri:• Capacitatea cupei• LăĠimea úi adâncimea de tăiere• Dimensiunile de gabarit• Raza de întoarcere• Garda la sol• Viteza tehnologică de deplasare• ForĠa tangenĠială de tracĠiune• DistanĠa de transport în ciclul de lucruParametrul care determină e¿cienĠa utilizării unui anumit autoscreper

în frontul de lucru este distanĠa tehnologică de transport care se calculează pe baza criteriului economic. Astfel se determină costul speci¿c total c al producĠiei ¿zice de pământ săpat, transportat úi depus, exprimat în lei/m3,

calculat atât pentru autoscreper, cât úi pentru o sistemă de maúini(excavator,autobasculantă, buldozer) care realizează acelaúi proces tehnologic.




Adâncimea de săpare a frontului de lucru este limitată la 5-6m din cauzaapariĠiei unor pante lungi, iar lăĠimea minimă a tranúeii va trebui să ¿e cel

puĠin de două ori lăĠimea maximă a utilajului.ÎnălĠimea de umplutură în frontul de lucru este de 5-6 m cu excepĠia

rambleelor.

Caracteristici constructive úi funcĠionale: Criteriile de clasi¿care a autoscreperelor pot ¿:

a) după capacitatea cupei astfel:• capacitate mică până la 6mc• capacitate mijlocie până la 6-12mc• capacitate mare peste 15mc

b) după modul de încărcare a cupei, astfel:• cu încărcare forĠată la care umplerea cupei se realizează sub acĠiunea

brazdei tăiate• cu elevator la care umplerea cupei se realizează cu ajutorul unui

elevator amplasat în faĠa cupeic) după modul de descărcare a cupei se deosebesc:• cu descărcare liberă în faĠă sau în spate• cu descărcare forĠată• cu descărcare prin bascularea cupeid) după soluĠia constructivă a părĠii din faĠă a cupei:• cu oblon

• cu elevator de încărcaree) după numărul de motoare de acĠionare:• cu un singur motor amplasat în partea din faĠă• cu două motoare amplasate faĠă/spate, ¿ecare acĠionând, în principal,

câte o punte de tracĠiune úi alte sisteme de forĠă úi comandă.

4.3.2 Autoscrepere cu oblonÎn ¿gura de mai jos este prezentată schema constructivă a unui autoscreper

cu oblon, unde sunt notate úi caracteristicile geometrice constructive.

Fig. 33 Schemaconstructiva a unui screper cu oblon




Maúina se caracterizează prin următoarele elemente funcĠionale:- tractorul monoax dotat cu un motor de acĠionare atât pentru puntea din

faĠă cât úi pentru instalaĠiile de forĠă úi comandă necesare punerii înfuncĠiune a maúinii,

- cupa împreună cu oblonul úi cadrul de tracĠiune în forma unui gât de

lebădă,- sistemul de direcĠie- sistemul de deplasare úi tracĠiune- sistemul de deplasare a peretelui mobil posterior al cupei.

La autoscreperele cu un singur motor, cel din dotarea tractorului monoax,săparea se realizează ¿e numai cu utilajul propriu-zis, ¿e ajutat prin împingerede către un tractor auxiliar pe úenile. În această situaĠie, pentru ca procesultehnologic să ¿e e¿cient, tractorul împingător trebuie să deservească 6-7

screpere fapt care duce la creúterea capacităĠii de încărcare a cupei cu 20%.

4.3.3. Autoscrepere tandem:Sunt maúini dotate cu două cupe cuplate úi cu trei punĠi motoare.

Autoscreperul cu trei axe la început sapă úi umple cupa din faĠă, apoi ceadin spate, punĠile motoare având un rol determinant în procesul de săpare – încărcare.

În ¿gura de mai sus este prezentată schema unui autoscreper tandem tip

tandem TS14 fabricat de ¿rma Euclid(Anglia) caracterizat prin acĠionarea cu

Fig. 34 Componenta unui autoscreper cu oblon: 1) tractor monoax; 2, 3)cadru de tractiune;4) cilindri hidraulici pentru coborareacupei; 5) oblon; 6) cilindri hidraulici

pentru ridicarea oblonului; 7) cilindrihidraulici pentru directie; 8) cupa;

9) perete posterior mobil al cupei;10) cilindri de actionare a peretelui posterior mobil; 11) roti cu pneuri ale sistemului de deplasare si tractiune.

Fig. 35 Schema unui autoscreper tandem:a) cu trei axe;b) cu patru axe




trei motoare (un motor la tractorul monoax úi câte un motor pentru ¿ecarecupă), cu repartiĠia greutăĠii pe cele trei grupuri de rulare astfel: 26% grupul derulare faĠă, 43% grupul din mijloc compus din cele două punĠi úi 31% grupuldin spate.

Aceste tipuri de maúini sunt e¿ciente numai la lucrări de volum mare úi cu

distanĠe de transport cuprinse între 1000 - 1500m.

4.3.4. Autoscreperele cu elevator:Aceste maúini se folosesc cu e¿cienĠă economică în cazul distanĠelor

scurte de transport, sub 500 m, úi nu necesită tractor împingător.Lucrează foarte bine în terenuri nisipoase la săpare, încărcare úi nivelarea

terenului.

În ¿gura de mai sus este prezentată schema de ansamblu a unui autoscreper cu elevator, unde au fost notate principalele geometrice constructive.

Autoscreperele cu elevator nu pot lucra în pământuri argiloase umede úinici în cele care conĠin bolovani sau pietre mai mari de 15cm la modelelemici sau 30 cm la modelele mari. Viteza de deplasare cu săpare a maúinii estecuprinsă în intervalul 1,5-1,8 km/h, iar grosimea brazdei săpate este de 10-15cm. De asemenea, viteza lanĠului cu racleĠi este cuprinsă în intervalul 1,2-1,4m/s.

4.3.5. Buldoscrepere am¿bii: Sunt maúini specializate pentru lucrări la terasamente pe cursurile de apă

úi sub nivelul apei. Astfel, buldoscreperele au înlocuit sistemul de maúini

Fig. 36




compus din draglină autobasculantă úi buldozer utilizat cu e¿cienĠă scăzută latehnologiile de săpare sub apă. Domeniul de utilizare a buldoscreperelor poate¿ caracterizat prin următoarele:

- excavarea fundaĠiei pentru prismele de anrocamente la lucrările de protecĠie a malurilor cursurilor de apă

- lucrările de excavare –transport pentru adâncirea albiilor largi de râurila care draglinele montate pe ambele maluri nu asigură raza de acĠiune

până la axa albiei de curgere;- lucrări pentru decolmatarea lacurilor de acumulare;- lucrări de întreĠinere a cursurilor de apă (decolmatare locală, excavare

de insule ú.a);- extragerea balastului aÀat în straturile super¿ciale aÀate sub apă sau la

nivelul apei.

CAP. V. MAùINI PENTRU COMPACTAT:

5.1. COMPACTOARELE Se clasi¿că în patru grupe:

1. pneumatice2. cu rulouri metalice:

i. nedede

ii. cu maiuri în formă de trunchi de piramidă sudate pe ruloruriiii. picior de oaie

3. vibrocompactoare4. mixteCompactoarele moderne sunt echipate cu transmisii hidraulice

care permit alegerea vitezei optime la mers înainte úi în marúarier, fărăschimbarea frecvenĠei de rotaĠie a motorului úi a excentricilor.

Cele mai ¿abile compactoare se fabrică în S.U.A., U.E. úi în Japonia.

5.2. COMPACTOARELE BOMAG sunt uzinate într-o gamă de 80 detipuri diferite.

Studiile USACE cu privire la e¿cienĠa compactoarelor pentru BCR aratăcalitatea superioară a rulourilor BOMAG [10.]

ProductivităĠile orare ale rulourilor tractate din seria BW (vezi ¿g de mai jos) pentru compactarea straturilor afânate de 30cm grosime, de amestec Z3,la úase treceri pe aceeaúi urmă sunt – pentru BW6, BW10,BW15- de respectiv

230,300 úi 330 mc/h.Rulouri moderne sunt prezentate în ¿gura 38..




Pentru urmărirea gradului de compactare a umpluturilor ¿rma BOMAGlivrează din anul 1984 instalaĠii electronice de tipul BTM. Compactimetrul BTM

este legat de doi sensori montaĠi pe ruloul vibrant. Parametrii vibraĠiilor măsuratecu sensori se transmit sub formă de impulsuri electrice către un minicalculator montat în cabină. Datele prelucrate sunt înregistrate pe bandă magnetică úi

proiectate pe ecranul displayului sub formă de semnal în culori, galbene, verziúi roúii. La pornirea compactorului, ecranul este galben. Pe măsura compactăriiargilei, ecranul se colorează în verde úi apoi în roúu. Culoarea roúie corespundegradului optim de compactare, marcând încheierea procesului tehnologic.

Sunt de menĠionat aici recomandările ¿rmei BOMAG cu privire la

tipurile de compactoare adaptate pentru diferite categorii de pământuri: (1)BW212, BW212D, BW213, BW213D,BW214D, BW217D, pentru pământurinecoezive sau uúor coezive; (2) BW212PD úi BW213PD, pentru pământuricoezive sau foarte coezive, (3) BW213A úi BW213AD, pentru nisipuri úiîmbrăcăminĠi de asfalt (sunt echipate cu sisteme de stropire cu apă).

5.3.COMPACTOARELE VIBROMAX Compactoarele pot ¿ livrate cu sisteme de urmărirea gradului de

compactare. În anul 1990 se fabricau 15 modele diferite cu greutăĠi proprii dela 2,5 la 15 to.

Fig. 37 Vibrocompactoare: a) rulou cumaiuri; b) rulou neted

Fig. 38 Vibrocompactoare BOMAG:a) broasca; b) BW75SH pentru taluzuri; c) BW212 cu tractiune pe pneuri




Compactoarele cu maiuri formează generaĠia următoare celei a compac-toarelor cu rulouri picior de oaie. Procesele de compactare ale celor două tipuride rulouri – cu maiuri úi picior de oaie - se realizează prin trei operaĠii identice:

1. comprimare2. amestec

3. úocuriRulourile cu maiuri prezintă însă un progres decisiv al acestor procese prin:

• compactarea intensă a pământului fără afânarea stratului super¿cial úifără lipirea pământului de maiuri, ca la rulourile picior de oaie.

• creúterea vitezelor de circulaĠie tehnologică ale rulourilor la 10-12km/h úi inducerea în mortar a vibraĠiilor de înaltă frecvenĠă;

• eliminarea ¿surilor de pe suprafeĠele urmelor maiurilor, ¿suri carerămân în urma trecerii rulourilor picior de oaie.

Amestecul argilei se produce datorită formei în trunchi de piramidă amaiului. VibraĠia este provocată de 100-150 de lovituri/secundă aplicatăstraturilor de umplutură de către maiuri (14).

GeneraĠia a doua a compactoarelor cu

maiuri este aceea a vibrocompactoarelor de tipul BOMAG BW6S.

Ruloul acestui tip vibrează cufrecvenĠe proprii de 20-40 Hz, iar maiurile produc úocuri care induc în

pastă (fracĠiunea sub 0,08 mm) sau înmortar vibraĠii de înaltă frecvenĠă (peste100 Hz).

Compactoarele tractate sunt compuse dint-un rulou prevăzut cu osii care

se asamblează pe un cadru metalic prin intermediul a două lagăre. Ruloul

Fig. 39 Compactoare cu maiuri: a) maiurile tuloului si presiunea pe strat; b) formarea cuibuluide patrundere a maiului in strat si iesirea din cuib (urma); c) preziuni dezvoltate de compactor

in strat la prima si, jos, la ultima trecere.




poate avea suprafaĠa lisă sau cu proeminenĠe, funcĠie de destinaĠia lucrărilor de compactare.

Compactorul static cu crampoane este cel mai frecvent utilizat la pământurilecoezive úi se caracterizează prin următoarele date tehnice: suprafaĠa, numărul,forma, lungimea, dispunerea úi modul de prindere a crampoanelor pe rulou,forĠa de tractare, puterea tractorului.

Principalii parametrii tehnologici la compactare sunt:• grosimea optimă a stratului de pământ,• numărul de treceri,• lăĠimea de compactare

• gradul de acoperire• productivitateaForma crampoanelor este variată începând cu trunchiul de con,

paralelipipedul, trunchiul de piramidă úi terminând cu forme alungite, curbateúi neregulate ale corpurilor geometrice anterioare.

Prinderea crampoanelor se realizează în două variante:• crampoane articulate cu rotire totală• crampoane ¿xeCele mai utilizate sunt compactoarele cu crampoane ¿xate de rulou,

e¿cienĠa maximă în compactare ¿ind con¿rmată de crampoanele de forma

Fig. 40 Compactor auropropulsat cu rulourinetede tip R.12.I

Fig. 41 Compactor autopropulsat cu rulouri cu crampoane

“tamping”tip C450 (Hyster)

Fig. 42 Actionarea unui compactor autopropulsat cu doua rulouri cu crampoane.




unui trunchi de piramidă alungit, cu suprafaĠa de contact netedă denumită„tamping” 22,27,30,32,.

Utilizarea crampoanelor tip „tamping” este recomandată nu numai datorităformei, dar úi unor avantaje tehnologice care apar ca deosebit de favorabile în

procesul de compactare cum ar ¿:

- diminuarea rezistenĠei la rulare datorită înălĠimii mult mai reduse decâtla crampoanele clasice tip „ picior de oaie”

- viteza de lucru a compactorului este mult mau mare decât la soluĠiileclasice deoarece ieúirea din pământ a cramponului nu genereazăafânarea pământului;

- compactarea se produce prin presare, frământare úi impact- realizarea unui grad de acoperire ridicat, ceea ce implică un număr mai

mic de treceri

CAP.VI. SISTEME DE ACğIONARE.SCHEME DE ACğIONARE HIDRAULICE

6.1. ACğIONARE HIDRAULICĂ 6.1.1. FuncĠionarea excavatorului Progresu Brăila

Are capacitatea cupei de 1,2mc úi este echipat cu un motor termic D120.

Motorul antrenează o pompă hidraulică, care debitează uleiul la câte undistribuitor cu trei sertare. Circuitul respectiv este protejat de o supapă. Uleiuleste dirijat la consumator (motoare hidraulice), se întoarce prin distribuitor

prin răcitorul de ulei în rezervor.De asemenea excavatoarele mai sunt prevăzute cu patru distribuitoare

pentru telecomenzi din care două pentru marú úi două pentru comenzi de lucru.Uleiul sub presiune pe circuitul de telecomandă se asigură astfel:

• La excavatoarele S1202, de către o pompă separată; la excavatoareleS1202, de la cele două pompe ajunge la un reductor de presiune;

• La excavatorul S1203, de către o pompă separată, uleiul ajunge lareductorul de presiune.

Supapele generale se reglează la 280 bar úi au rolul de a proteja instalaĠiade suprapresiunea produsă de oricare din circuitele de pe distribuitorulrespectiv. Pentru ¿ecare circuit se mai aÀă montate câte dour supape de úoc úianticavitaĠionale (câte una pe ¿ecare sens).Reglarea supapelor se face astfel:

• Se opreúte motorul termic

• Se depresurizează rezervorul de ulei, prin deschiderea robinetului deaer de la acesta;




• Se montează un manometru de 0…400 bar, cu amortizor (glicerină) la priza de măsurare a presiunii situată între pompă úi supapa generală;

• Se închide robinetul de presurizare• Se porneúte motorul termic• Se stânge complet supapa generală respectivă• Reglarea presiunilor se face în ordinea descrescătoare a valorii

acestora,pentru ¿ecare distribuitor prin accelerarea motorului termicúi menĠinerea comenzii respective până la limita cursei cilindrului delucru sau frânarea motorului rotativ în scopul creării presiunii maxime.Înaintea începerii accelerării motorului se slăbesc supapele de úoc úianticavitaĠionale de pe circuitul pe care dorim să-l reglăm.

Distribuitorul A:

1. Închiderea úi deschiderea cupei. Se comandă închiderea cupei úi cuajutorul unei chei cu locaú hexagonal se începe strângerea arcului uneisupape. Dacă manometrul nu indică o creútere de presiune, înseamnăcă trebuie reglată cealaltă supapă. Strângerea se continuă, în timpce cilindrul se menĠine la limita cursei, cu motorul accelerat pânăcând manometrul indică cca 340+2 bari. Se reface apoi comanda dedeschiderea cupei úi se procedează în mod analog cu cealaltă supapăde úoc úi antigravitaĠională.

2. Ridicarea braĠului oscilant . Se procedează identic cu precizarea că, pentru ca tijele cilindrilor să ajungă la limita minimă, este necesarăsăparea unei gropi sau excavatorul să ¿e aúezat pe marginea uneisăpături. Presiunile sunt tot de 340+2 bar.

3. Deplasarea dreaptaSupapele se reglează în mod similar dar la 300+2 bar.4. Supapa generală . Se slăbeúte úi se reglează la 2809bar efectuând una

din comenzile de pe distribuitorul respectiv de exemplu închiderea úi

deschiderea cupei. Apoi supapa se sigilează.

Distribuitorul B:Se opreúte motorul.Se depresurizează rezervorul.Se montează manometrul la distribuitorul B, după care reglarea se face în

mod similar în următoarea ordine: ridicare úi coborâre balansier 340+2 bar,deplasare stânga 300+2 bar. Supapa generală 280+2 bar. Rotire 220+2bar.

Înaintea reglării comenzii de rotire se va bloca platforma excavatorului cu bolĠul respectiv úi se va frâna.




Fig. 43 Schema hidraulica a excavatorului S1202




Deranjamente ale excavatoarelor hidraulice úi cauzele care le produc:

1. Deranjamente comune la excavatoarele cu comandă:Cu motorul termic pornit nu se realizează nici o comandă:

a) Cuplajul dintre motor úi pompa double este rupt;

b) Reductorul de presiune este blocat;c) Acumulatorul descărcat sau membrana ruptă (spartă);d) Pompa double defectă;e) Neetanúeitatea supapelor de sens unic.Miúcare lentă la toate comenzile:

a) Nerealizarea presiunii de 30bari pe circuitul de telecomandă din carecauză distribuitoarele nu se deschid complet, ceea ce face ca debitulde ulei la hidromotoare să ¿e mai mic. Cauzele trebuie căutate la

acumulator, care este descărcat sau are membrana spartă, precum úila reductorul de presiune al cărui arc s-a decalibrat. Tensionarea lui se poate face prin introducerea unei úaibe la spatele acestuia. La ultimeletipuri s-au montat regulatoare comandate pneumatic. Veri¿carea

presiunii se va face cu un manometru 0-100 bari cu amortizor(glicerină)montat pe circuitul de telecomandă.

b) Pompa double nu este dezaerată, sau este uzată sau defectă;c) Supapa generală dereglată;d) TuraĠie mică a motorului termic;

e) Un manúon spart între rezervor úi pompa double.Cu motorul pornit nu se realizează miúcarea la una dintre comenzi înt-un

sens sau în ambele:a) supapa respectivă de úoc úi anticavitaĠie dereglată;

b) tuburi (furtune) sparte sau slăbite;c) blocul de telecomandă ¿surat sau arcuri rupte la plujere;d) hidromotor sau redactor defect;e) sertarul distribuitorului respectiv blocat pe poziuĠie neutră sau un arc

de readucere rupt;f) frână nedecuplată la rotire sau marú;g) platformă nedeblocată la rotireExecutarea unei miúcări necomandate:

a) un arc de readucere de la sertarul respectiv rupt; b) sertarul respectiv este blocat pe o poziĠie deschisă;

Se realizează o altă miúcare decât cea comandată:a) inversarea furtunelor la hidromotorul respectiv;

b) ¿surarea racordului rotativ de la marú sau deteriorare ainelelor de

etanúare ale acestuia;c) ¿surarea distribuitorului de telecomandă;




Coborârea neconadată a braĠului de cupă:a) rizuri pe cilindrii de ridicare sau manúetele pistonului uzate

b) rizuri pe alezajul distribuitorului respectiv sau sertar;c) neetanúarea unei supape de sens unic din plujerul distribuitorului

respectiv.

d) Neetanúarea unei supape de sens unic din plujerul distribuitoruluirespectiv.

Spargerea carcasei hidromotorului de marú:Transformarea hidromotorului în pompă când:

a. În cazul defectării se tractează excavatorul fără a se desface furtuneleÀexibile de alimntare ale motoarelor de deplasare;

b. Se coboară o pantă mare fără a folosi frâna de marúSpargerea hidromotorului de rotire:

a. Se lucrează prin inversarea bruscă a sensului când frâna de rotire estedefectă; b. Blocarea reductorului de rotire úi a supapelor de úoc anticavitaĠionale;

Zgomot în instalaĠie:a. Nivelul scăzutt al uleiului în tanc

b. Îmbâcsirea ¿ltrului de ulei;c. Vâscuozitatea prea mare a uleiului;d. Pătrunderea aerului în circuitul de aspiraĠiee. Racordarea incorectă a conductelor

f. Nu s-a efectuat dezaerarea instalaĠiei la înlocuirea vreunui element;g. Neimersarea în uleiul din rezervor a conductei de retur;h. Nepresurizarea instalaĠiei;i. ExistenĠa unor defecĠiuni mecanice;Supraîncălzirea uleiului:

a. Nivelul scăzut de ulei; b. Suprasolicitarea instalaĠiei pe timp îndelungat;c. Îmbâcsirea ¿ltrelor de ulei;d. Înfundarea răcitorului de ulei sau blocarea unui circuit;e. Ruperea curelelor de la ventilator sau a unei palete a acesteia;f. Defectarea pompei sau a hidromotorului de acĠionare a ventilatorului.Presiunea scăzută în instalaĠie:

a. Aer pe circuitul de aspiraĠie b. TuraĠie prea redusă a motorului termicc. Pierderi mari de ulei în circuitd. Ulei supraîncălzite. Reglarea la presiune joasă a supapei generale sau defectarea acesteia;

f. Uzura pompei duble.




CAP. VII. CONFIGURAğIA CABINEI

7.1. PREZENTARE GENERALĂ

Fig. 44. Comenzi úi indicatoare BULDOZER E65EX-15E0 – utilaj echipat cu cabină: 1) Manetă frâna de parcare; 2) Manetă de blocare; 3) Brichetă; 4) Rozetă de control a turaĠiei; 5) Manetă

pentru direcĠie; 6) Comutator de trecere automată în viteză inferioară; 7) Comutator mod presetat;8) Comutator pentru faruri; 9) Panou pentru aer condiĠionat sau panou pentru încălzitor;

10) Panou de monitorizare; 11) Comutator pentru lampa din spate; 12) Comutator de selectare arotaĠiei ventilatorului; 13) Comutator de pornire; 14) Comutator de informaĠii; 15) Buton anulare

alarmă; 16) Pedală de frână; 17) Pedală de decelerare; 18) Manetă de comandă a lamei;

19) Buton claxon; 20) Manetă de comandă scari¿cator (dacă există); 21) Comutator lampă delucru suplimentară (dacă există); 22) Comutator pentru útergător; 23) Comutator lampă cabină

1) manetă frână de parcare; 2) manetă de blocare a echipamentuluide lucrul; 3) rozetă de control a turaĠiei; 4) manetă pentru direcĠie,înainte-înapoi, schimbarea vitezei; 5) comutator de trecere automată în viteză inferioară; 6) comutator mod presetat; 7) comutator pentru

faruri; 8) panou de monitorizare; 9) comutator pentru lampa din spate;10) comutator de selectare a rotaĠiei ventilatorului; 11) comutator deinformaĠii; 12) buton anulare alarmă; 13) comutator de pornire; 14)

pedală de frână; 15) pedală de decelerare; 16) manetă de comandă alamei; 17) buton laxon; 18) manetă de comandă scari¿cator dacă există

Fig. 45 Comenzi úi indicatoare BULDOZER E65EX-15E0 – utilaj

echipat cu compartiment:




Fig. 46 - 1) Panou de a¿úare A (trepte de viteză, turaĠie motor); 2) Indicator temperatură uleitransmisie; 3) Indicator de temperatură a lichidului de răcire a motorului; 4) Indicator temperatură ulei hidraulic; 5) Indicatorul nivelului de carburant; 6) Lampă de avertizare pentru temperaturauleiului hidraulic; 7) Lampă de avertizare pentru temperatura uleiului de transmisie; 8) Lampă de con¿rmare a funcĠionării ventilatorului; 9) Lampă pentru interval de înlocuire ¿ltru/ulei; 10)

Lampă de avertizare; 11) Lampă de avertizare pentru temperatura lichiduluide răcire a motoruluihidraulic; 12) Lampă de atenĠionare pentru întreĠinere; 13) Lampă pilot de preîncălzire motor;14) Lampa de avertizare pentru presiunea uleiului de motor; 15) Lampă de atenĠionare pentrucircuitul de încărcare a bateriei; (16) Panou de a¿úare B (informaĠii multiple); (17) Lampă pentru

separatorul de apă; Fig. 47 - A) Elemente deatenĠionare în caz de urgenĠă;

B) Elemente de atenĠionareC) Grup de contoare; D)

Lămpi; E) Comutatoare

Fig. 48 - 1) indicator detemperatută a lichidului derăcire a motorului; 2) indicator temperatură ulei transmisie;3) indicator temperatură uleihidraulic; 4) indicatorul niveluluide carburant; 5) lampă pilor de

preîncălzire motor; 6) panou dea¿úare A (a¿úaj trepte de viteză,turaĠie motor); 7) panou dea¿úare B (informaĠii multiple)




Indicatorul (1) arată temperatura lichidului derăcire a motorului.

Dacă temperatura este normală în timpuloperării, atunci se va aprinde domeniul verde(B).

Dacă în timpul operării se aprinde domeniulroúu (C), mutaĠi rozeta de control al turaĠiei pentru a micúora turaĠia motoruluila aproximativ 3/4 din cea maximă úi menĠineĠi astfel până când temperaturralichidului de răcire ajunge în domeniul verde (B).

Dacă domeniul roúu (C) se aprinde în timpul operării úi lampa deavertizare pentru temperatura lichidului de răcire a motorului clipeúte úialarma sună, opriĠi utilajul, rulaĠi motorul la viteză de ralanti úi aúteptaĠi catemperatura lichidului de răcire să revină în domeniul verde (B).

Indicatorul (2) arată temperatura uleiului dela ori¿ciul de evacuare al convertizorului decuplu.

Dacă temperatura este normală în timpuloperării, atunci se va aprinde domeniul verde(B).

Dacă în timpul operării se luminează domeniul roúu (C), mutaĠi rozeta decontrol al turaĠiei pentru a micúora turaĠia motorului la aproximativ 3/4 din ceamaximă, reduceĠi sarcina úi menĠineĠi astfel până când temperatura uleiului

ajunge în domeniul verde B.Dacă domeniul roúu (C) se aprinde în timpul operării Ġi lampa de avertizare pentru temperatura uleiului de transmisie clipeúte úi alarma sună, opriĠi utilajul,rulaĠi motorul la viteză de ralanti úi aúteptaĠi ca temperatura uleiului să revinăîn domeniul verde (B).

Indicatorul (3) arată temperatura uleiuluihidraulic.

Dacă temperatura este normală în timpuloperării, atunci se va aprinde domeniul verde

(B).Dacă în timpul operării se luminează domeniul

roúu (C), mutaĠi rozeta de control al turaĠiei pentru a micúora turaĠia motoruluila aproximativ 3/4 din cea maximă, reduceĠi sarcina úi menĠineĠi astfel pânătemperatura uleiului ajunge în domeniul verde (B).

Indicatorul (4) a¿úează nivelul carburantuluidin rezervorul de carburant. În timpul operăriinormale trebuie să ¿e luminat domeniul verde(B).

Dacă în timpul operării se luminează domeniulroúu (A) adăugaĠi imediat carburant.




Această lampă (5) arată că motorul este preîncălzit înanotimpul rece cu ajutorul unui încălzitor electric.Când comutatorul de pornire este rotit în poziĠiaON,controlerul motorului va detecta temperaturalichidului de răcire úi va porni automat procesul de

preîncălzire a motorului la temperatură scăzută.

Contorul (6) a¿úează treptele de viteză ale transmisieiúi turaĠia motorului.DirecĠia de deplasare (A) úi treapta de viteză (B) sunta¿úate în centrul a¿úajului corespunzător treptelor deviteză.

(A) F: ÎNAINTE; R: ÎNAPOI; N: Neutru; P: Maneta frânei de parcare în poziĠia LOCK; (B) 1:

viteza întâi; 2: a 2-a; 3: a 3-a

Exemplu: F1 este a¿úat pentru direcĠia ÎNAINTE viteza întâi q Bara gra¿că(C) din jurul exteriorului a¿úajului arată turaĠia motorului. Dacă, în timpulfuncĠionării, bara trece în domeniul roúu (D), luaĠi măsuri pentru a reduceturaĠia motorului. PăstraĠi întotdeauna bara în domeniul verde.

6.2. LĂMPILE:6.2.1. Elementele de atenĠionare în caz de urgenĠă:Au un rol deosebit de important în timpul funcĠionării motorului, indicând

locul problemei ivite, lampa de averitzare luminează úi alarma sună intermitent.

Fig. 49 - 1) comutatorul de pornire; 2) comutator de trecere automată în viteză inferioară ; 3)comutator mod presetat ; 4) comutator pentru faruri; 5) comutator pentru lampa din spate; 6)

comutator de selectare a rotaĠiei ventilatorului; 7) comutator de informaĠii; 8) buton anularealarmă




Această lampă (1) indică presiunea scăzută a uleiului demotor. Lampa clipeúte, motor oprit - veri¿care

Această lampă (2) indică o creútere a lichidului de răcire.

Când lampa de monitorizare clipeúte, rulaĠi motorul laviteză de ralanti până când se aprinde domeniul verde altemperaturii lichidului de răcire.

Lampa (3) avertizează operatorul că temperatura uleiuluidin ori¿ciul de evacuare al convertizorului de cuplu acrescut. Dacă lampa clipeúte, rulaĠi motorul la viteză deralanti până când indicatorul de temperatură a uleiului detransmisie coboară în domeniul verde.

Lampa (4) indică o creútere a temperaturii uleiului hidraulic.Când lampa de monitorizare clipeúte, opriĠi utilajul úi rulaĠimotorul la viteză de ralanti până când temperatura uleiuluiscade

Această lampă (5) avertizează operatorul că există o creúterea nivelului apei în interiorul separatorului de apă. Când seaprinde, drenaĠi apa din separatorul de apă. Separatorulde apă formează o singură componentă cu pre¿ltrul decarburant úi este amplasat în partea inferioară.

6.2.2. Elemente de atenĠionare:Acestea sunt elemente care trebuie observate în timpul funcĠionării

motorului. Dacă apare o problemă, este a¿úat elementul ce necesită reparaĠieimediată. Dacă apar probleme, atunci va clipi locul problemă de pe lampa deavertizare.TEN

ğIE

Fig. 50 - 1) Lampa de avertizare pentru presiunea uleiului de motor ; 2) Lampă deavertizare pentru temperatura lichidului derăcire a motorului; 3) Lampă de avertizare

pentru temperatura uleiului de transmisie;4) Lampă de avertizare pentru temperatura

uleiului hidraulic; 5) Lampă pentru separatorul de apă




Această lampă (1) indică o problemă la sistemul de încărcarea bateriei în timp ce motorul funcĠionează. Dacă lampa demonitorizare clipeúte, veri¿caĠi tensiunea din cureaua V.

Această lampă (2) luminează timp de aproximativ 30 de

secunde după ce cheia de contact este rotită în poziĠia ON,dacă a fost atins intervalul de înlocuire pentru ¿ltru sau ulei.

CABINA MECANICULUI: EXCAVATOR KOMATSU:

Fig. 51(1) Lampă de atenĠionare pentru circuitul

de încărcare a bateriei(2) Lampă de atenĠionare pentru întreĠinere

1) Inversor; 2)Volan; 3) Panoul frontal; 4) Comu-tator lumini si semalizare; 5) Schimbatorul deviteze; 6) Sistem de reglare volan; 7) Pedala

acceleratiei; 8) Pedala de frana; 9) Panoul lateral;10)Maneta de control a incarcatorului; 11) Franade mana; 12) Acceleratia de mana; 13 – Manetacontrol antebrat si rotire (versiunea standard);- Maneta control brat si rotire (la cerere); 14)

Maneta control brat si cupa; (versiunea standard);- Maneta control antebrat si cupa (la cerere);15) Maneta control cala dreapta;16) Maneta

control cala stanga




BORDUL:

PANOUL FRONTAL:

1 – LAMPA SEMNALIZARE NIVEL SCAZUT DEMOTORINASe aprinde cand in rezervor au mai ramas 17 litride motorina.

2 – LAMPA SEMNALIZARE 4X4Se aprinde cand modul 4x4 este activat.

3 – LAMPA SEMNALIZARE BLOCAJ DIFERENTIALSe aprinde la apasarea butonului de blocare a diferentialului.

4 – LAMPA AVERTIZARE FRANA DE MANASe aprinde cand este trasa frana de mana.

Fig. 52 - 1) Lampa avertizare nivel scazut de motorina; 2) Lampa avertizare 4x4 (9) Lampă atentie; 3) Lampa avertizare blocaj diferential; 4) Lampa avertizare frana de mana; 5) Lampa

avertizare temperatura ulei transmisie; 6) Lampa avertizare semnalizare stanga; 7) Lampaavertizare semnalizare dreapta; 8) Lampă avertizare lichid de frana; 9) Lampă atentie; 10) Lampă avertizare faza lunga; 11) Lampă avertizare faza scurta; 12) Lumini de parcare, de

avertizare; (13) Comutator lumini, semnalizare, claxon, stergator geamuri.




5 – LAMPA AVERTIZARE TEMPERATURA ULEITRANSMISIESe aprinde si declanseaza semnalele sonore atunci candtemperatura uleiului hidraulic depaseste temperaturamaxima permisa.La aprinderea lampii lasati motorul sa

functioneze la circa 1200 rotatii pana la stingerea lampii.

6 – LAMPA AVERTIZARE SEMNALIZARESTANGAClipeste cand comutatorul (13) este actionat pentru viraj lastanga.

7 – LAMPA AVERTIZARE SEMNALIZAREDREAPTA

Clipeste cand comutatorul (13) este actionat pentru viraj ladreapta.

8 – LAMPA AVERTIZARE LICHID DE FRANASe aprinde cand presiunea lichidului de frana este scazutasau la scaderea nivelului in rezervor, datorata pierderilor.

9 – LAMPA ATENTIESe aprinde in urmatoarele situatii:

a – pentru circa 3 secunde in timpul veri¿carii efectuate la ¿ecare pornirea utliajului.b – cand temperatura maxima admisa a lichidului de racire este depasita.c – cand presiunea uleiului este scazuta.

10 – LAMPA AVERTIZARE FAZA LUNGASe aprinde cand este actionata din comutatorul (13).

11 – LAMPA AVERTIZARE FAZA SCURTASe aprinde cand este actionata din comutatorul (17)

12 – LUMINI DE PARCARE, DE AVERTIZARESe aprinde cand luminile de parcare sunt activatedin comutatorul (17).(un clic)




13 – COMUTATOR LUMINI,SEMNALIZARE, CLAXON,STERGATOR GEAMURI

Are urmatoarele functii:

A – Semanlizare stanga; B – Semnalizare dreaptaC – Claxon; D – Faza scurta/faza lunga E – Flash faza lunga; F – Stergator parbrizG – Spalator parbriz

PANOUL LATERAL1 – Indicator nivel motorina2 – Indicator temperatura lichid de racire3 – Contor ore de functionare4 – Lampa avertizare imbacsire ¿ltru ulei hidraulic5 – Lampa avertizare incarcare baterie

6 – Lampa avertizare preincalzire7 – Lampa avertizare temperatura lichid de racire8 – Lampa avertizare presiune ulei motor 9 – Lampa avertizare imbacsire ¿ltru aer 10 – Lampa avertizare girofar 11 – Alarma12 – Buton de blocare a comenzilor servo13 – Buton de control al vitezei bratului excavatorului14 – Buton de blocare culisanta15 – Buton de blocare brat 16 – Avarie17 – Buton faza scurta si lumini de parcare

18 – Buton activare 4x419 – Claxon20 – Buton de blocare al catargului bratului din spate21 – Buton activare sistem amortizare vibratii22 – Buton echipament optional 23 – Buton picon manual 24 – Contact pornire25 – Buton ventilator 26 – Buton aer conditionat




6.3. COMENZILE UTILAJULUI:

Comenzile utilajului. Versiunea de comandă mecanică a excavatorului:

1 – Maneta pentru inversarea directiei demers; 2 – Pedalele de frana; 3 – Acceleratia4 – Maneta de control al incarcatorului5 – Schimbatorul de viteze; 6 – Frana de

mana; 7 – Acceleratia de mana

8 – Comutatorul de control al blocariicatargului bratului excavatorului9 – Comutatorul de control al blocarii

anticulisare; al bratului excavatorului10 – Buton de decuplare transmisie11 – Buton de blocare al diferentialului12 – Buton de control a deschiderii cupei 4in 1; 13 – Buton de control al inchideriicupei 4 in 1; 14 – Buton de control al vitezeide lucru incarcatorului; 15 – Buton dedecuplare transmisie; 16 – Maneta de control al calei stanga; 17 – Maneta de control al calei dreapta; 18 – Maneta de control spre

stanga al cupei excavatorului; 19 - Maneta decontrol spre dreapta al cupei excavatorului




6.4. COMENZILE UTILAJULUI:Comenzile utilajului. Versiunea cu servo comandă a excavatorului:

1 – Maneta pentru inversarea directiei demers; 2 – Pedalele de frana; 3 – Acceleratia4 – Maneta de control al incarcatorului5 – Schimbatorul de viteze; 6 – Frana de

mana; 7 – Acceleratia de mana

8 – Comutatorul de control al blocariicatargului bratului excavatorului9 – Comutatorul de control al blocarii

anticulisare al bratului excavatorului10 – Buton de decuplare transmisie11 – Buton de blocare a diferentialului12 – Buton de control a deschiderii cupei 4 in1; 13 – Buton de control al inchiderii cupei 4in 1; 14 – Buton de control al vitezei de lucrua incarcatorului; 15 – Buton debreiere16 – Maneta de control al calei stanga17 – Maneta de control al calei dreapta18 – Maneta de control spre stanga al cupeiexcavatorului; 19 - Maneta de control spredreapta al cupei excavatorului; 20 – Maneta

de schimbare a sistemului de control




PEDALELE DE FRÎNĂ:Utilajul este prevazut cu doua

pedale de frana ceea ce face posibilaintoarcerea utilajului in locuri foartestramte, cu multe obstacole; folosind

pedala de frana din dreapta este posibila intoarcerea spre dreapta,folosind pedala de frana din stanga este

posibila intoarcerea spre stanga. Cand pedalele (2) sunt folosite individual,reduceti viteza si coborati cupa catde jos este posibil.Pedalele trebuieintotdeauna conectate una cu cealaltafolosind stiftul de conectare (A),atunci cand folositi treptele superioareale cutiei de viteze si cand va deplasati

pe drumurile publice.IMPORTANT! Cand treapta a-4-aa cutiei de viteze este cuplata forta de

franare este marita de catre conectareaautomata a tractiunii integrale.

Maneta de control al incarcatorului (4)este pozitionat in dreapta operatorului sicontroleaza ridicarea si coborarea bra-tului, inchiderea si deschiderea cupeiin concordanta cu miscarile ortogonalede mai jos. Daca utilajul este echipatcorespunzator, deplasarea manetei in

pozitia E pune bratul in pozitia liber,acesta ¿ind o pozitie in care bratul

poate urmari neregularitatile terenului. N – NeutralA – Cupa se inchideB – Bratul coboaraC – Cupa se deschideD – Bratul de ridicaPentru echipamente optionale:E – Brat liber F – Reintoarcere la pozitia de incarcare

Daca maneta este manevrata in directii inclinate fata de axa utilajului suntobtinute miscari simultane (combinate) proportionale cu unghiul inclinatiei




acesta insemnand ca doi distribuitori hidraulici corespunzatori ¿ecare uneisingure functii sunt actionati simultan.

N – NeutralA – Bratul coboara – Cupa se inchideB – Bratul coboara – Cupa se deschide

C – Bratul se ridica – Cupa se deschideD – Bratul se ridica – Cupa se inchide

MANETE DE CONTOL AL BRATULUI EXCAVATORULUI

Maneta (18) este pozitionata in stangaoperatorului si controleaza antebratulsi rotirea, in timp ce maneta (19) este

pozitionata in dreapat operatorului sicontroleaza bratul si cupa.

CAP. VIII. EFECTUAREA LUCRĂRILOR

DE TERASAMENTE8.1. TIPURI DE LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Lucrări de săpareProcesul săpării úi rezistenĠele la săpare a pământurilor depind atât de

caracteristicile ¿zico-mecanice ale acestora cât úi de parametrii organuluide lucru la săpare. Dintre caracteristicile pământurilor, cele mai importante,care inÀuenĠează procesul săpării úi valorile rezistenĠelor la săpare, sunt

următoarele:• compoziĠia granulometrică,• greutatea volumică,• afânarea,• frecările interioare úi exterioare,• coeziunea,• umiditatea,• plasticitatea.Procesul săpării este determinat úi de parametrii organului de lucru la

săpare, care la maúinile de construcĠii poate ¿ în formă de dinte, lamă, cupe dediferite lăĠimi.




Prin pătrunderea organului de lucru la săpare în pământ, la început are loco deformaĠie a pământului, iar după aceea se produce desprinderea brazdei. ÎnfuncĠie de natura úi de starea pământului în care lucrează, brazda săpată poateavea diferite forme. Astfel, în cazul pământurilor tari, de umiditate mijlociesau uscate fenomenul săpării începe cu apariĠia crăpăturilor úi continua cu

desprinderea bucăĠilor separate. La pământurile plastice umede brazda iaforma unei benzi continue, iar la nisipuri are loc o deformare a brazdei înfaĠa organului de săpare. Asupra procesului săpării inÀuenĠează úi poziĠia tra-iectoriei de săpare. Astfel, în cazul în care traiectoria cupei este orizontală sausub un unghi mai mic decât unghiul de taluz natural, în timpul deplasării cupei,în faĠa cupei se formează o prismă de pământ săpat. Marginile acestei prismeies în afara lăĠimii cupei. Pe măsură ce volumul prismei se măreúte, creúte úirezistenĠa la deplasare a acestuia. Datorită acestui lucru pământul din cupă este

parĠial împins spre peretele din spate, iar parĠial partea superioară a prismei seridică deasupra pământului din cupă, pătrunde în interiorul ei úi o umple.Procesul de săpare în funcĠie de caracteristicile amplasamentului, se

poate executa cu buldozere, autogredere, autoscrepere sau screpere tractate.Strângerea în grămezi úi readucerea pe amplasament se poate mecaniza cu

buldozere sau autogredere. Încărcarea în mijloacele de transport se poate realizacu încărcătoare frontale sau cu excavatoare, iar transportul cu autobasculante,cu dumpere, cu autotrenuri cu remorci, iar la distanĠe mai reduse, cu screperesau autoscrepere.

Se pot întâlni două situaĠii tehnologice.În prima situaĠie stratul vegetal se sapă úi se depozitează în apropierea

amplasamentului (¿g.53), urmând ca la terminarea lucrării (de ex. o lucraresubterană) să ¿e readus pentru redarea amplasamentului în circuitul economic(¿g.53).

Fig.53 Sapare cu depozitare strat vegetal linga amplasament




În a doua situaĠie, stratul vegetal se sapă pe o adâncime de 15…20 cm (¿g.54), se stânge în grămezi (¿g. 54) úi se încarcă (¿g. 54) în vederea transportuluiîn afara amplasamentului la distanĠe mai mari, pentru a fertiliza un alt teren.

Fig. 54 - Săpare strat vegetal cu transport la distanĠă

Decaparea stratului vegetal reprezintă un proces de mecanizare complexă pentru care se poate utiliza sistemul de maúini din ¿gura 54.

Scari¿carea terenului se execută în următoarele situaĠii:• după defriúare în vederea eliminării rădăcinilor rămase.• pentru afânarea terenurilor tari úi foarte tari în vederea săpării cu

screpere, buldozere úi gredere,• pentru afânarea terenurilor îngheĠate în vederea săpării,

• pentru dislocarea pietrelor, bolovanilor úi cioatelor din terenurilemijlocii.

Fig. 55 Sistema de masini pentru saparea si transportul vegetal




Compactarea este procesul prin care pământul trifazic format din granulesolide, aer úi apă îúi micúorează volumul sub acĠiunea unor încărcări de scurtădurată provocate de utilaje speciale, mijloace de transport úi buldozere.Compactarea este determinată de mai mulĠi factori:

Prin compactare se îndepărtează aerul din pământ, în schimb raportul apă-material solid rămâne constant. De regulă, saturarea pământurilor nu ajungeniciodată la valori de 100% prin compactare.

Scopul principal al compactării îl constituie îmbunătăĠirea principalelor caracteristici ale pământurilor:

• forfecarea,• rezistenĠa la compresiune,• permeabilitatea.Compactarea barajelor úi digurilor în rambleu se realizează prin acĠiune

statică sau dinamică. În spaĠii largi, compactarea se efectuează cu rulouride diferite tipuri; în spaĠii limitate sau în apropierea unor obstacole seutilizează plăci vibrante sau maiuri broască. Compactarea statică se exercită

prin greutatea proprie a echipamentului cu distribuĠia eforturilor unitare înumpluturi pe baza legilor tratate în mecanica pământurilor.

Compactarea dinamică este mai complexă úi solicită cunoaúterea unor

probleme ale vibraĠiei în funcĠie de caracteristicile pământurilor de compactat, pentru evitarea erorilor în alegerea vibrocompactoarelor.

8.2. MATERIALE PENTRU LUCRĂRI DE TERASAMENTE:Criterii tehnico – economice de selectare a soluĠiilor tehnologice de

mecanizare

În tabelul de mai jos sunt redate tipurile de terenuri asupra cărora se

execută lucrări de terasamente úi utilajele speci¿ce utilizate:

FACTORI DETERMINANğI AI COMPACTĂRII

PĂMÂNTURI

COEZIVE

M E D I U L

T I P

U L C O M P A C T O R

T I P U L

P Ă M Â N T U L U I

M A S A

H - S T R A T U R I L O R

D

I M E N S I U N I L E

G R E U T .

V O L U M I C Ă

F R E C V E N ğ A V I B R .

U M I D I T A T E A

F O R ğ A C E N T I F U G Ă

P E R

M E A B I L I T A T E A

A

M P L I T U D I N E A

P R E S .

I N

T E R S T I ğ I A L Ă

P R E

S I U N E A P N E U R I

P O R O Z I T A T E A

N U M Ă R U L T R E C E R I

DINAMICENECOEZIVE STATICE

COMPACTOARE




Denumirea úi natura terenuluiCategoria în cazul în care este săpat cu:

Excavator Buldozer Screper Autogreder

Pietriú úi balast- până la 70mm- peste 70 mm

I II

II II

II -

II II

Nisip I II II II

Pământ vegetal- fără rădăcini úi pietriú- cu rădăcini úi pietriú

I II

I I

I -

I -

Argilă- nisipoasă- grasă, tasată, fără pietriú- grasă, tasată, cu pietriú- grea, compactă- grea, compactă cu bolovani- úistoasă, tare

I II III III III

IV

II II II III IV

-

II II III III

-

-

II II III III

-

-Soluri castanii, cernoziom

- cu umiditate naturală

- uscat sau cu pietriú

I

I

I

II

I

II

I

II Piatră spartă II III - -

Pământ nisipos îngheĠat scari¿cat II III - -

Roci stâncoase, stâncă degradată IV - - -

PreselecĠia soluĠiilor tehnologice de mecanizare se face pe bazaurmătoarelor două criterii tehnice: natura lucrărilor de terasamente de executatúi natura terenului în care urmează să se realizeze lucrările.Alegerea utilajelor în funcĠie de natura lucrărilor:

Natura lucrărilor

Excavatoare cu o cupă

E x c a v a t o a r e c u m a i

m u l t e c u p e

S c r e p e r e

B u l d o z e r e

A u t o g r e d e r e

Î n c ă r c ă t o a r e c u o c u p ă

D r ă g i r e f u l a n t e

C u c u p ă d e

a d â n c i m e

C u c u p ă d r e a p t ă

C u b r a Ġ t e l e s c o p i c

C u g r a i f e r

C u d r a g l i n ă

Ramblee X X X - X - - - - X X

Deblee X X X - X - X X - X -

Căi decomunicaĠii X X X - - - X X X X X

Platformeindustriale X X X - X - X X - X X

Decopertări X - - - - - X X - - -

Taluzări úi pro¿lări - - X - - - - - X - -

Defriúări - - - - - - - X - - -

Nivelări - - - - - - - X X - -

ùanĠuri X - X X - X - X - - -

Canale úi bazine X - X X X X X X - X X

FundaĠii de clădiri X - X X X - - X - - X

ExtracĠie de balastde sub apă X - - X X - - - - - X




Din mulĠimea soluĠiilor tehnologice posibile de adoptat se selectează în¿nal soluĠia optimă pe baza următoarelor criterii tehnico-economice: duratade execuĠie, costul lucrării, consumul de energie úi consumul de manoperă.

CAP. IX. TEHNOLOGII DE LUCRU

9.1. TEHNOLOGII PENTRU PREGĂTIREA TERENULUI Pentru asigurarea condiĠiilor executării lucrărilor de bază, se execută în

primul rând lucrările de pregătire a terenului, care, în funcĠie de condiĠiilespeci¿ce ale amplasamentului pot include:

• lucrări de defriúare de arbori úi arbuúti• scoaterea rădăcinilor • scari¿carea terenului după defriúare• săparea úi transportul pământului vegetal

9.1.1. Tehnologii pentru defriúare mecanică:Pentru doborârea arborilor, buldozerul se apropie de trunchiul acestora cu

lama ridicată, exercitând o apăsare lină, fără úoc, prin mărirea turaĠiei. Cândarborele s-a aplecat, buldozerul se retrage, coboară lama úi taie rădăcinile.

Schema tehnologică de deplasare a utilajului pentru executarea defriúăriiarbuútilor úi tu¿úurilor este prezentă în ¿gura de mai jos unde s-au notat:

le

= lăĠimea echipamentului care execută defriúarea

lf = lăĠimea fâúiei defriúate care pentru siguranĠă este mai redusă decâtlăĠimea echipamentului prin suprapunerea a două fâúii alăturate

s= 10-15 cm, suprapunerea fâúiilor de lucruL

aúi B

a= lungimea úi lăĠimea obiectului de construcĠii

Ld

úi Bd

= dimensiunile suprafeĠei defriúate care depăúesc dimensiunileobiectului de construcĠii cu câte 5…10 m

St= spaĠiu tehnologic pentru întoarcerea utilajului

Pentru defriúare se recomandă sectoare cu o lungime L1

úi o lăĠime L2

L

1= 500…1000m ; L

2= 50…100 m

Fig. 56 - Doborirea arborilor




9.1.2. Tehnologii pentru scoaterea buturugilor În funcĠie de diametrul buturugilor se adoptă una din următoarele tehnologii:

- pentru buturugi cu diametrul sub 10 cm, cu rădăcinile la suprafaĠă, prinsăpare directă cu buldozerul;

- pentru buturugi cu diametrul de 11…20 cm, prin împingere cu lama buldozerului adâncită în pământ până la 20 cm.

- pentru buturugi cu diametrul peste 20cm, prin împingeri repetate culama buldozerului până se reuúeúte introducerea lamei sub rădăcini

pentru dislocare úi tăierea acestora, sau prin tracĠiune directă cu ajutorultroliului buldozerului.

9.1.3. Tehnologii pentru scari¿carea terenului:Scari¿carea terenului se execută în următoarele situaĠii:

• după defriúare în vederea eliminării rădăcinilor rămase;

Fig. 57 Schema tehnologicade defrisare a arbustilor situ¿surilor

Fig. 58 - Scoatereabuturugilor cu troliul buldozerului




• pentru afânarea terenurilor tari úi foarte tari în vederea săpării cuscrepere, buldozere úi gredere;

• pentru afânarea terenurilor îngheĠate în vederea săpării;• pentru dislocarea pietrelor, bolovanilor úi cioatelor din terenurile

mijlocii;

Programarea sectoarelor de lucru se face astfel încât întreaga suprafaĠăscari¿cată pe durata unui schimb să poată ¿ úi săpată în cursul schimbuluirespectiv, pentru că altfel e¿cienĠa operaĠiei de afânare este redusă, apărânddi¿cultăĠi la săpare, atât pe timp călduros prin uscare úi formare de bulgări, câtúi pe timp ploios prin umezire prea puternică úi lipire de organul de săpare.

Pentru scari¿care se utilizează două scheme tehnologice de deplasare autilajului:

• cu deplasare circulară când lăĠimea sectorului de lucru este de sub 50 m• cu deplasare în zigzag când lăĠimea frontului este mai mare.

9.2. TEHNOLOGII DE SĂPARE CU EXCAVATOARE CU O CUPĂ 9.2.1. Tipuri de abataje:

Tehnologiile de lucru úi performanĠele excavatorului depind în maremăsură de caracteristicile frontului de lucru (abatajului) în care lucrează. ÎnfuncĠie de mărimea lăĠimii abatajului, în raport cu raza maximă de săpare a

excavatorului, abatajele pot ¿:• abataje înguste (¿g. 60) la care lăĠimea abatajului B

aeste cuprinsă între

lăĠimea cupei bc

úi dublul razei maxime de săpare R max:

bc B

a 2R

max

• abataje largi (¿g. 60): 2R max

Ba 3R

max

• abataje combinate (¿g. 60) Ba 3R

max

În funcĠie de direcĠia de deplasare a excavatorului E în raport cu abatajul,respectiv cu direcĠia de săpare S, abatajele pot ¿:

• abataje laterale – ¿g. 61

• abataje frontale – ¿g. 61

Fig. 59 - scheme tehnologice de scari¿care




În funcĠie de poziĠia faĠă de nivelul de circulaĠia excavatorului NE,abatajele pot ¿:

• abataje în front înalt ,deasupra nivelului de circulaĠie al excavatorului(¿g. 62)

• abataje în front adânc, sub nivelul de circulaĠie al excavatorului(¿g. 62)

• abataje mixte (¿g. 62) care se pot utiliza pentru excavatoarele cu cupădreaptă, când h

s> h

i, úi pentru cele cu cupă de adâncime, când h

s< h

i.

Fig. 60 - Clasi¿carea abatajelor în funcĠie de lăĠime

Fig. 61 - Tipuri de abataje funcĠie de direcĠia de deplasarea excavatorului in raport cu

taluzul

Fig. 62 - Tipuri de abataje functie de nivelul de circulatie a excavatorului




După poziĠia căii de circulaĠie aexcavatorului NE, în raport cu caleade circulaĠie a mijloacelor de transporttehnologic al pământului NT, abatajele

pot ¿:

• abataje cu căile de circulaĠie situate la acelaúi nivel , atât laabataje laterale (¿g. 63 a) cât úila abataje frontale (¿g. 60);

• abataje cu căile de circulaĠie situate la nivele diferite, la bataje laterale (¿g. 63 c) úifrontale (¿g. 63 d).

9.3. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR CU EXCAVATORUL CU CUPĂ DREAPTĂ

În ¿gura 64 sunt prezentate principalele scheme tehnologice de săpare cuaceste excavatoare:

Schema tehnologică cu abataj lateral úi cu căile de circulaĠie pentruexcavator úi mijlocul de transport la acelaúi nivel (¿g. 64) este cea mai uzuală

prezentând avantajul unui Àux continuu al mijloacelor de transport,fără

manevre suplimentare úi fără rotirea cupei excavatorului pe deasupra cabinei.

Fig. 63 - Tipuri de abataje functie de pozitia reciproca a nivelului de circulatie aexcavatorului si a mijloacelor de transport

Fig. 64 - Scheme tehnologice de sapare cuexcavatorul cu cupa dreapta




Schema tehnologică cu abataj lateral úi cu calea de circulaĠie a mijloculuide transport deasupra nivelului excavatorului (¿g. 64. b), este indicată pentruterenuri cu umiditate mare, permiĠând o mai bună întreĠinere a drumului deacces pentru mijloacele de transport.

Schema tehnologică cu abataj frontal îngust úi cu calea de circulaĠie

a mijlocului de transport deasupra nivelului excavatorului (¿g. 64. c) serecomandă pentru construcĠia de canale în terenuri tari. Schema permite o

bună descărcare a cupei cu deplasări minime ale excavatorului, asigurândîn acelaúi timp un Àux continuu pentru mijloacele de transport. ÎnălĠimeamaximă a debleului care se poate realiza depinde de înălĠimea de descărcare aexcavatorului, de înălĠimea mijlocului de transport úi de spaĠiul de siguranĠă.

Schema tehnologică cu abataj frontal larg úi cu calea de circulaĠie amijloacelor de transport la nivelul excavatorului, (¿g. 64. d), se foloseúte numaiîn cazul abatajelor de adâncime mare care nu permit aducerea mijlocului detransport în paralel cu excavatorul. Schema conduce la o productivitate mairedusă deoarece impune rotirea excavatorului cu 150-180° úi manevre alemijlocului de transport cu spatele.

Schema tehnologică cu abataj frontal foarte larg,de peste două ori razade săpare maximă a excavatorului (¿g. 64. e), impune o deplasare în zigzaga excavatorului, mijloacele de transport având acces la încărcare în lungulambelor taluze ale debleului úi în acest caz excavatorul este obligat să serotească cu peste 120° pentru descărcare, iar mijloacele de transport să facă

manevre cu spatele la încărcare.

9.4. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR CU EXCAVATORUL CU CUPĂ DE ADÂNCIME (INVERSĂ)

Fig. 65 - Scheme tehnologice de sapare cu excavatorul cu cupa de adincime




Schema tehnologică cu abataj lateral (¿g. 65. a) se recomandă pentruterenurile slabe. Schema asigură realizarea performanĠelor maxime aleexcavatorului privind raza de săpare R

s,raza de descărcare R

dúi adâncimea de

săpare As, precum úi o circulaĠie în Àux continuu a mijloacelor de transport.

Productivitatea este afectată de unghiul mare de rotire al excavatorului la

descărcare.Schema tehnologică cu abataj frontal (¿g. 65. b) se recomandă pentru

terenurile tari, ¿ind schema optimă pentru săparea fundaĠiilor. Asigurărealizarea performanĠelor maxime ale excavatorului ca posibilităĠi de săpareúi ca productivitate, permiĠând o circulaĠie în Àux continuu a mijloacelor detransport úi un unghi redus de rotire a excavatorului, de 90° pentru descărcare.

9.5. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR CU DRAGLINA

La lucrări cum sunt în principal lucrările executate sub apă, în terenuriuúoare úi mijlocii sau în terenuri necoezive umede, îmbibate cu apă, la raze desăpare mari, draglinele sunt de neînlocuit.

Schema tehnologică cu abataj lateral (¿g. 66. a) se recomandă la executareaumpluturilor din gropi de împrumut, precum úi la executarea săpăturilor cudescărcarea în depozit. La această schemă rezultă o fâúie săpată mai micădecât raza de săpare a draglinei.

Schema tehnologică cu abataj frontal (¿g. 66. b) asigură o mult mai mare

lăĠime a fâúiei săpate, până la dublulrazei de săpare, permiĠând úi realizareade taluze mai abrupte care nu pot ¿obĠinute la abatajul lateral din cauza

pericolului surpării. Pentru creúterea productivităĠii, descărcarea în depozit seface cu un unghi mic de rotire al braĠuluide 10-30, astfel încât pentru executare atranúeelor largi úi adânci se execută mai

multe treceri.Schema tehnologică cu descărcare

în mijloacele de transport (¿g. 66) serecomandă pentru executarea canalelor.

Draglinele au un domeniu mai largde utilizare la executarea canalelor unde materialul săpat se depune directîn digurile longitudinale ale acestora,la executarea rambleelor din gropi de

împrumut úi la extragerea agregatelor.

Fig. 66 - Scheme tehnologice de sapare cudragalina




9.6. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR CU GRAIFĂRULExcavatoarele echipate cu graifer se folosesc în special la executarea

următoarelor lucrări:• executarea de gropi de fundaĠii de adâncime discontinui (pahare pentru

stâlpi, fundaĠii pentru utilaje tehnologice grele);

• executarea fundaĠiilor la castele de apă, turnuri de răcire, coúuri de fum,silozuri de cereale etc;

• săpături în pământuri umede, lipicioase úi sub apă;• curăĠirea tranúeelor pentru conducte magistraleSchema tehnologică pentru săparea unei gropi de fundaĠii se prezintă în

¿g. 67, unde s-a notat cu R s

raza de săpare maximă, cu R a

raza de săpare laadâncime maximă, cu A

sadâncimea de săpare, cu R

draza de descărcare úi cu

Hd

înălĠimea de descărcare.

9.7. TEHNOLOGII DE SĂPARE CU BULDOZERUL

Buldozerul sapă pământul în straturi de 10…20 cm úi îl împinge îndepozitele provizorii cu latura de 40…50 cm úi înălĠimea de 2,5…3,0 m.

Cele mai e¿ciente tehnologii de săpare cu buldozerul sunt:

1. Săparea în pantă (¿g. 68) care asigură creúterea productivităĠiicu 5…10% pentru creúterea pantei cu 1%, datorită creúterii rezistenĠei ladeplasare úi creúterii grosimii stratului tăiat úi a volumului din faĠa lamei;

Fig. 68 - Saparea in panta cu buldozerul

Fig. 67




2. Săparea în trepte (¿g. 69) care pentru o lungime de tăiere de 4-5 m,lama buldozerului se în¿ge de trei ori consecutiv, la adâncimi descrescânde,adâncimea de tăiere h depinzând de categoria terenului.

Pentru reducerea pierderilor de pământ în timpul deplasării se recomandătehnologia de deplasare în tranúee (¿g. 70), la care prisma de pământ 1 sedeplasează între dâmburile 2, formate prin mai multe treceri succesive ale

buldozerului.

Principalele scheme tehnologice de săpare cu buldozerul sunt:a. Schema de săpare directă care se foloseúte pentru săparea tranúeelor

úi a dembleelor de lăĠime egală cu lama buldozerului, precum úi laamenajarea căilor de acces la intrările pe ramblee úi la ieúirile dindemblee. Buldozerul execută miúcări în linie dreaptă alternative, ocursă activă de săpare úi o cursă în gol de mers înapoi cu spatele;

b. Săparea în zigzag care se foloseúte la executarea de ramblee, la

decopertări úi la execuĠia de pro¿le mixte prin compensare. Buldozerulsapă fâúii paralele deplasând la cursa activă C

apământul în depozitul

D, după care execută cursa în gol Cg, sub un unghi Į faĠă de cursa

activă;c. Săparea cu deplasarea laterală care se foloseúte la săparea terenurilor

uúoare tăiate în straturi groase, la săparea în pantă úi la deplasarea pământului din depozitele existente D

1într-un nou depozit D

2.

Buldozerul execută o miúcare în buclă închisă, luând în cursa activăc

apământul din depozitul D

1, după care execută cursa în gol c

g

deplasându-se în Àux continuu.

Fig. 69 - Saparea in trepte cu buldozerul

Fig. 70 - Deplasarea pamantului in transee




9.8. TEHNOLOGII DE UMPLERE A ùANğURILOR

Schemele tehnologice de umplere a úanĠurilor úi agropilor cu buldozerul depind nu atât de dimensiunileacestora, cât úi de tipul buldozerului. Astfel, pentruúanĠurile înguste, la care de regulă depozitul de pământ

este în imediata apropiere se recomandă:- Tehnologia fâúiilor longitudinale (¿g. 72. a) carese utilizează numai în cazul buldozerelor uni-versale, la care se poate înclina lama (angledozer)

- Tehnologia fâúiilor transversale (¿g. 72. b) pentrucazul general al buldozerelor cu lama standard;

Pentru cazul úanĠurilor largi, la care depozitul de pământ este mai mare úi amplasat la o distanĠă relativmai mare faĠă de úanĠ se recomandă:

- Tehnologia fâúiilor paralele (¿g. 73. a) la care buldozerul se deplasează în zigzag, perpendicular pe úanĠ la cursa activă;

- Tehnologia fâúiilor înclinate (¿g. 73. b), la care buldozerul se deplasează în două faze, curseleactive ¿ind executate înclinate faĠă de úanĠ;

- Tehnologia fâúiilor încruciúate (¿g. 73. c), la care buldozerul se deplasează în două faze, dar în modmixt, cu o cursă activă perpendiculară pe úanĠ,

urmată de una înclinată faĠă de úanĠ.

Fig. 71 - Scheme tehnologice de saparea pamintului cu buldozere

Fig. 72 - Schemetehnologice de umplere a

santurilor inguste

Fig. 73 - Schemetehnologice de umplere a

santurilor largi




9.9. SCHEME TEHNOLOGICE DE SĂPARE CU SCREPERE Legile fundamentale ale screperelor moderne impun:

• Umplerea cupei pe o distanĠă maximă de săpare de 33m, într-un timpsub un minut;

• Solicitarea a max. 1 daN forĠă de tracĠiune pentru încărcarea a 1 kg de

pământ;• Solicitarea suplimentară a maxim 10daN forĠă de tracĠiune pentru

¿ecare tonă din greutatea totală a utilajului, pentru o rampă de 1%.Se recomandă ca săparea pământului cu screpere să se execute numai în

linie dreaptă în vederea obĠinerii unei productivităĠi maxime. Săparea în pantăsporeúte productivitatea, panta optimă ¿ind de 8-10%. Pentru respectarea

primei legi a screperelor, se recomandă, în funcĠie de natura pământului săparea cu grosime constantă pentru terenuri uúoare, săparea cu grosimedescrescătoare pentru terenuri mijlocii sau săparea în trepte care asigură oreducere a rezistenĠelor la săpare úi o mai bună umplere a cupei.

Ordinea de săpare a fâúiilor prezintă de asemenea importanĠă din punct devedere a performanĠei.

La săparea în úah, (¿g. 74), pământul se taie în fâúii egale cu lăĠimeacuĠitului screperului l

s, distanĠate între ele la l

s/2.

În acest mod, lăĠimea stratului de pământ săpat pe jumătate din lungimeacursei L se reduce de două ori, de la l

sla l

s/2, permiĠând în această zonă mărirea

grosimii stratului tăiat.Atunci când lungimea de săpare este redusă úi nu permite încărcarea

completă a screperului, precum úi atunci când rezistenĠele la săpare suntmari, se recomandă utilizarea de buldozere sau tractoare ajutătoare. Numărulde screpere ce pot ¿ deservite de un tractor ajutător depinde de capacitateascreperelui úi distanĠa de transport, aplicându-se scheme tehnologice de lucruîn zigzag (¿g. 75. a) la care tractorul împingător T împinge un singur screper Súi scheme în elipsă, la care tractorul împingător B poate deservi succesiv maimulte screpere S

1,S

2,S

3etc. (¿g. 75. b), traseul de deplasare al tractorului ¿ind

trasat cu linie plină iar al screperelor cu linie întreruptă.

Fig. 74 - Ordinea de sapare a ¿siilor cu screpere




Folosirea tractoarelor ajutătoare asigură creúterea grosimii stratului de pământ tăiat, permiĠând reducerea timpului de umplere a cupei cu 40…50%cu implicaĠii majore asupra creúterii productivităĠii screperelor.

9.10. TEHNOLOGII DE SĂPARE CU AUTOGREDERE 9.10.1. Scheme tehnologice de săpare

Autogrederele se recomandă pentru:• Săparea stratului vegetal de 10…30 cm, în terenuri cu pante transversale

sub 20%;• Săparea úanĠurilor puĠin adânci, de până la 1 m;• Săparea în taluzurile debleelor cu îndepărtarea pământului pe un front

de lucru de 100-600 m;• Executarea rambleelor cu înălĠimea de 0,5 …0,6 m, cu săpare din gropi

de împrumut sau din úanĠuri laterale.Autogrederele se folosesc în general numai pentru volume relativ mici de

lucrări, în terenuri uúoare úi mijlocii.Pentru săparea úanĠurilor se utilizează tehnologia în evantai care în funcĠie

de lăĠimea úanĠurilor, poate ¿ cu circulaĠia pe o singură parte (¿g. 76. a) sau pe ambele părĠi (¿g. 76. b). Pentru executarea rambleelor se recomandătehnologia de săpare în straturi longitudinale din úanĠuri (¿g. 76. a) sau dingropi de împrumut (¿g. 77. b) úi de deplasarea pământului transversal înrambleu.

Fig. 75 - Scheme tehnologice de folosire a tractoarelor impingatoare




9.11. TEHNOLOGII DE ÎNCĂRCARE CU ÎNCĂRCĂTOARE FRONTALE CU O CUPĂ În funcĠie de condiĠiile frontului de lucru úi de capacitatea încărcătorului

se pot folosi următoarele scheme tehnologice de lucru:• Schema pendulară (¿g. 78. a) la care încărcătorul execută deplasări

mici, compensate însă prin manevrele mijlocului de transport la ¿ecareciclu de încărcare. Schema se recomandă pentru încărcătoarele pe úenilecare sunt mai puĠin manevrabile;

• Schema în V (¿g. 78. b) asigură deplasări mai reduse ale încărcătorului

¿ind recomandată pentru încărcătoarele de capacitate redusă, precum úi pentru încărcătoarele pe úenile;

• Schema în X (¿g. 78. c) este cea mai utilizată în cazul în care grămadade materiale este orientată perpendicular pe drumul de circulaĠie almijloacelor de transport;

• Schema de săpare úi nivelare cu descărcare directă (¿g. 78. d) serecomandă ori de câte ori condiĠiile frontului de lucru permit circulareamijloacelor de transport paralel cu acesta;

• Schema de săpare úi nivelare cu descărcare prin manevră în V (¿g. 78.e) se utilizează când condiĠiile frontului de lucru o impun.

Fig. 77 - Scheme tehnologice de executare a rambleelor cu autogredere

Fig.76 - Scheme tehnologice de săparea úanĠurilor cu autogredere




9.12. TEHNOLOGII DE ÎMPRĂùTIERE A PĂMÂNTULUI CU BULDOZERELE ùI AUTOGREDERELE

Pentru executarea umpluturilor pământul transportat úi descărcat îngrămezi trebuie împrăútiat în straturi, cu o grosime de 20 până la 100cm înfuncĠie de utilajele ce se vor folosi pentru compactare.

Grosimea stratului de pământ împrăútiat afânat, Haîn cm se determină în

funcĠie de grosimea stratului după compactare Hc

în cm, de coe¿cientul deafânare a pământului k

aúi de gradul de compactare necesar D în %.

Ha

= 100k a

Hc

DPentru împrăútiere se pot folosi buldozere sau autogredere în scheme

tehnologice circulare sau în zigzag.

9.13. TEHNOLOGII DE COMPACTARE Se disting trei situaĠii tehnologice:

• Compactarea umpluturilor úi a rambleelor în straturi succesive• Compactarea de ¿nisare după nivelarea ternului;• Compactarea patului săpăturilor pentru asigurarea capacităĠii portante.

Utilajele de compactare recomandate, în funcĠie de natura pământului, cu precizarea numărului minim de treceri úi a grosimii maxime a stratului, se

Fig. 78 - Schema tehnologică de lucru cu încărcătoare




prezintă astfel:

Natura pământului Utilajul recomandat Număr

minim detreceri

Grosime stratuluiînainte de

compactare în cm

Pietriú, nisip, balast

Compactor mixtCompactor vibrator

Placă vibratoare

462

3020-30

35

Argile nisipoase

Compactor mixtCompactor pe pneuri

Compactor staticMai mecanic

4662

2520-30

2035

Argile úi argile arse

Compactor picior de oaieCompactor cu pneuri

Tractor pe úenileMai mecanic

1541010

30201535

Stâncă derocată, balast

Placă bătătoare lansată demacara 6 100-120

Terenuri naturalecu portanĠă

redusă (pământurimacroporice

sensibile la înmuiere,nisipuri afânate)

Mai greu sau supergreu lansatde macara 8 200-400

Numărul de treceri necesare în funcĠie de natura pământului, greutatea

volumică a acestuia úi gradul de compactare este prezentat în ¿gura de mai jos:9.13.1. Scheme tehnologice de compactarePentru compactarea prin rulare sau prin vibrare executată cu compactoare

statice, vibratoare sau mixte, autopropulsate sau tractate, se folosesc douăscheme tehnologice de lucru: schema eliptică sau în zigzag .

Schema eliptică (¿g. 80) se aplică la compactarea rambleelor largi

care permit întoarcerea utilajelor. Compactarea se execută de la marginilerambleului către centru.

Fig. 79 - Coborîrea suprafeĠei ce secompactează h în funcĠie de numărul

de lovituri n ale maiului greu




Schema în zigzag (¿g. 81) se aplică la rambleele înguste, pe lăĠimea căroranu se poate executa întoarcerea utilajului. ùi la această schemă tehnologicăcompactarea se execută de la margini către zona centrală a rambleului.

Pentru ambele scheme se recomandă o lungime a sectorului L de 100 pânăla 500m, pentru a se putea păstra umiditatea optimă de compactare.

Atât în perioadele cu precipitaĠii abundente, cât úi în cele foarte călduroasesectorul trebuie să ¿e mai scurt pentru ca umiditatea pământului să nu prezinteabateri mai mari de + 2% faĠă de umiditatea optimă.

La compactoarele cu picior de oaie întoarcerile grilajului trebuie executateîn afara rambleului pentru a nu seafecta gradul de compactare realizat.

Pentru compactarea cu maiurimecanice úi cu plăci vibratoare serecomandă schema tehnologică demai jos, unde s-a notat cu d diametrulcircumscris al utilajului.

Pentru compactarea cu batere prin plăci bătătoare sau cu maiuri grelelansate din macarale pe úenile se

utilizează schema din ¿gura 83.

Fig. 82 - Schema tehnologică de compactarecu maiuri mecanice úi plăci vibratoare

Fig. 81 - Schema tehnologică de compactare în zig zag.

Fig. 80 - Schema tehnologică de compactare eliptică




Compactarea se execută până la obĠinerea refuzului de compactare,respectiv până în momentul când coborârea suprafeĠei terenului după ¿ecarelovitură este constantă. Refuzul se obĠine de obicei după un număr n de 5 pânăla 12 lovituri (¿g. 84) úi este de regulă de 0,5…2,0 cm care se citesc pe reperedupă ¿ecare serie de 1..2 lovituri.

Greutatea maiului se alege astfel încât valoarea minimă a presiunii statice pe pământ să ¿e de 0,15 daN/cm2 pentru pământurile nisipoase úi de 0,20 daN/cm2 pentru pământurile argiloase.

ÎnălĠimea de lansare se determină experimental funcĠie de natura terenuluiúi de caracteristicile maiului.

Maiurile de 2,5-5,0t se lansează de la 4-5 m, iar maiurile supergrele de 10tde la 15…25 m.

Capacitatea de ridicare a macaralei trebuie să ¿e de 1,5…2 ori masa netă amaiului, pentru a putea prelua solicitările dinamice.

După compactarea cu maiul greu este necesară o compactare de ¿nisare

prin rulare, deoarece suprafaĠa rămâne denivelată.

Fig. 84 - Coborîrea suprafeĠei ce se compactează hîn funcĠie de numărul de lovituri n ale maiului greu

Fig. 83 - Schema tehnologică de compactare cu mai greu.




9.14. TEHNOLOGII DE FINISARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

După executarea lucrărilor de săpătură sauumplutură este necesară ¿nisarea platformelor obĠinute úi a taluzurilor realizate, prin nivelare úi

taluzare. Pentru pro¿larea de¿nitivă la cotele din proiect la platformele industriale, a drumurilor,digurilor aeroporturilor, terenurilor sportive,care nu prezintă denivelări mai mari de 30%, seexecută nivelarea mecanizată cu buldozerul sauautogrederul.

Pentru mărirea productivităĠii, nivelarea seexecută prin curse circulare, succesive, conformschemei tehnologice din ¿gura alăturată.Cursele se execută de la centru către marginea

platformei, astfel încât lama să acopere vecheaurmă cu cca 30cm. Toate cursele se execută cudeplasare spre înainte, în afară de cursa a cinceala care buldozerul se deplasează spre înapoi.

Pentru nivelare, autogrederul efectueazăcurse circulare, conform schemei tehnologicedin ¿gura de mai jos, de la margini către axul

platformei, astfel ca urmele curselor să seacopere succesiv pe minimum 30 cm.Pentru asigurarea unei suprafeĠe plane se

recomandă ca ultima trecere să se realizeze culama scoasă lateral.

9.15. TEHNOLOGII DE TALUZARE CU AUTOGREDERE ùI EXCAVATOARE CU BRAğ TELESCOPIC

Prin taluzare se pro¿lează la cota necesară taluzurile rezultate în urmasăpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee. La taluzareautogrederele, buldozerele sau excavatoarele cu braĠ telescopic sapă un stratde pământ de 20…40 cm în vederea aducerii pantei taluzului la valoarea din

proiect.La taluzarea cu autogrederul acesta poate se poate deplasa pe coronament

(¿g. 87. a), la piciorul taluzului (¿g. 87. b) sau pe taluz (¿g. 87. c) în funcĠiede panta úi lăĠimea taluzului, ăn care caz utilajul se deplasează la o distanĠă p §0,5, de marginea taluzului pentru a evita prăbuúirea acestuia. Când taluzarea se

execută din mai multe curse, se asigură o suprapunere s=0,2-0,3 m.

Fig. 85 - Schema tehnologica denivelare cu buldozerul

Fig. 86 - Nivelarecu autogrederul




La taluzurile cu lăĠimi mari úi pante accentuate, taluzarea se execută în paralel cu lucrările de săpătură sau umplutură, pe măsura asigurării unui frontde lucru corespunzător autogrederului, având în vedere că adâncimea maximăa debleului h, sau respectiv înălĠimea maximă a rambleului h, după care trebuieexecutată taluzarea este egală cu:

h = lsinĮ unde, l = lungimea lamei autogrederuluiĮ = unghiul taluzului

Taluzarea cu buldozerul se poate executa atunci când panta taluzului estemai redusă decât panta maximă pe care poate urca buldozerul (max. 20°).

Taluzarea cu excavatorul telescopic se recomandă pentru taluzurile cu

lăĠimi mari. În funcĠie de posibilităĠile de săpare ale excavatorului l s, lucrul se poate organiza pe două sau mai multe niveluri.

Fig. 88 - Taluzare cu excavatorul cu braĠ telescopic

Fig. 87 - Taluzare cu autogrederul




CAP. X. NOğIUNI DE ORGANE DE MAùINI

10.1. MOTOARE TERMICE 10.10.1. FuncĠionarea motoarelor

A. Principiile funcĠionale ale motoarelor

Motoarele utilizate sunt motoare cu ardere internă cu piston.Un astfel de motor poate ¿ de¿nit ca un motor termic care transformă

căldura produsă prin arderea combustibilului în lucru mecanic(prin intermediulevoluĠiei unui Àuid, numit Àuid motor), disponibil la arborele cotit.

EvoluĠiile Àuidului motor se realizează prin intermediul mecanismuluimotor (piston bielă-arbore cotit) úi a altor mecanisme auxiliare care constituieansamblul unui motor cu ardere internă.

În ¿gura 89 se prezintă modul derepartizare a energiei într-un motor:

Dacă vom considera 100% energiaeliberată prin arderea combustibilului,numai 24-40% ajunge la arborele cotitsub forma energiei mecanice utile(efective) úi aceasta în cazul unor motoare cu randament ridicat, lucrândîn regimuri optime de funcĠionare.Pierderile sunt:

• Pierderi de energie în gazele deevacuare• Pierderi proprii motorului (frecări - cea consumată pentru antrenareaorganelor auxiliare)

La un motor caracteristica principală o constituie randamentul efectiv careĠine cont de pierderile termice úi mecanice ale motorului precum úi consumulspeci¿c efectiv de combustibil.

AlĠi indici sunt: costul combustibilului, costul motorului, durabilitatea,cheltuielile de exploatare úi reparaĠii.

Indici constructivi:• Compatibilitatea• Puterea litrică• Masa litrică• Masa pe unitatea de putere• SiguranĠa în funcĠionare• Deservirea uúoară• SilenĠiozitatea• Mers fără trepidaĠii

• Pornire uúoară.

Fig. 89 - Modul de repartizare a energiei

într-un motor pentru autovehicule




B. Clasi¿carea motoarelor

O clasi¿care a motoarelor poate ¿ făcută astfel:CRITERIUL DECLASIFICARE DENUMIRE MOTOR OBSERVAğII

Procedeul deaprindere

Motor cu aprindere prin compresie

– MAC-

Aprinderea are loc prin comprimarea încărcăturii

proaspete (aerului)Motor cu aprindere prin scânteie

–MAS- Aprinderea se face de la o scânteie electrică

Motor cu cap incandescent

Aprinderea are loc datorită comprimăriiîncărcăturii proaspete, cât úi la o suprafaĠă localăcaldă

Starea de agregarea combustibiluluifolosit

Motor cu combustibil lichid FuncĠionează cu combustibil lichid

Motor cu gaze FuncĠionează cu combustibil gazos

Motor policarburant FuncĠionează atât cu combustibil lichid cât úi cugaze

Procedeulde formare aamestecului

MAS cu carburator (motor cu carburator)

Amestecul aer-combustibil se realizează în afaracilindrului în carburator

MAS cu injecĠie pe benzină Combustibilul lichid este injectat ¿e în sistemul deadmisie, ¿e în cilindru

MAC cu injecĠie demotorină(diesel)

Aerul este comprimat în cilindri, iar combustibiluleste injectat la ¿ecare cilindru spre sfârúitulcompresiei

Motor cu amestecător (motor cugaz)

Amestecul aer-gaz se realizează în exteriorulcilindrului, în amestecător

Modul deacĠionare a

pistonului

Motor cu simplu efect Arderea are loc într-o singură parte a pistonului

Motor cu dublu efect Arderea are loc alternativ, de o parte úi de alta a¿ecărui piston

Modul deacĠionare a

pistonului

Motor cu pistoane opuse (de obiceiîn doi timpi)

La ¿ecare cilindru sunt câte două pistoane caredelimitează între ele camera de ardere

Motor cu piston portant Piciorul bielei este ghidat de piston

Dispunereacilindrilor

Motor vertical Cilindrii sunt aúezaĠi deasupra arborelui motor

Motor orizontal

Motor inversat Cilindrii sunt dispuúi sub arborele motor

Motor înclinat Axele cilindrilor sunt înclinate faĠă de planulvertical

Motor în linie Cu un singur rând de cilindri

Motor cu cilindrii în V Cu două rânduri de cilindri úi un singur arbore

Motor în X Cu patru rânduri de cilindri úi un singur arboremotor

Motor cu cilindrii în steaMotor cu unul sau mai multe grupuri de cilindri,¿ecare grup având un număr impar de cilindridispuúi uniform în jurul arborelui motor

Motor cu cilindrii opuúi(motor boxer)

Cu două rânduri paralele de cilindri situate înacelaúi plan úi dispuse de o parte úi de alta aarborelui motor

Motor cu cilindrii în HCu dispunerea cilindrilor în două plane paraleleîntre ele, cuprinzând câte două rânduri de cilindriopuúi

Ciclul motor

Motor în patru timpi la patru curse ale pistonului sau la două rotaĠii alearborelui cotit

Motor în doi timpi la două curse ale pistonului sau la o rotaĠie aarborelui cotit

Sistemul de răcire

Motor răcit cu lichid La care cilindrii, chiulasa sunt răcite cu lichid(apă)

Motor răcit cu apă Cilindrii, chiulasa sunt răcite cu aer




TIPURI DE MOTOARE:

Model Tipul motorului

Puterenomi-nală-CP-

TuraĠieRot/min

Nr. úi aúezarecilindri Alezaj/cursă Cilindree

D104 Diesel în 4 timpi cuinjecĠie directă 65 1800 4 verticali în linie 108/130 mm 4760 cm3

Motor D50 Diesel 4 timpi 2cilindri verticali 50 1200 2 verticali în linie 140/210 mm 6460 cm3

Motor D105A Diesel 4 timpi 4cilindri verticali 150 1200 4 verticali în linie 105/147mm 13660cm3

Motor M3 238

Diesel 4 timpi 8cilindri în V 240 2100 8 în V 130/140 mm 14860 cm3

Motor 6068 H(Liebherr Przen)

Diesel 6 cilindri înlinie supraalimentat curăcire intermediară115

115 2100 6 în linie 6800 cm3

Motor DieselLebherr D934L A6

Motor 4 cilindri înlinie supraalimentat,răcire cu apă, injecĠie

asistată electronic

161 1800 4 în linie 7000 cm3

DeutzBF- 4M2112C Diesel

4 cilindri în linie,răcire cu apă

133 2100 4 în linie - -

Deutz F6L912 110 2300 6 în linie 100/120 mm 5652 cm3

Deutz F4L912 84 2300 4 în linie 100/120 3768

Zetor 8602 Diesel cu 6 cilindri,răcire cu apă 157 2200 6 în linie - -

În ¿gura de mai jos se redă diagrama motorului în patru timpi:Pistonul motorului cu ardere intenă se deplasează între dour puncte moarte

úi anume punctul mort superior, PMS (poziĠia pistonului corespunzătoarevolumului minim al Àuidului motor din cilindru) úi punctul mort inferior PMI(corespunzător volumului maxim ocupat de Àuidul motor în cilindru.).

Cursa pistonului, S(mm) =spaĠiul parcurs de piston între celedour puncte moarte, iar D(mm) estediametrul cilindrului.

Cilindreea unitară Vs

reprezintăvolumul descris de piston înt-o

cursă, iar cilindreea totală (litrajul)V

teste suma acestor volume pentru

toĠi cilindrii motorului, Vt= i xV

s,

unde i= numărul de cilindrii.Raportul de compresie se

de¿neúte ca raportul dintre volumulmaxim ocupat de gaze V

aúi volumul

minim Vl,İ = V

a/ V

l.

Unghiul de rotaĠie al arborelui

cotit ĳ (ÛRAC) este unghiul format Fig. 90 - Diagrama indicată a unui motor in patru timpi




de cotul arborelui cotit cu axa cilindrului. Între unghiul ĳ, turaĠia arboreluicotit n(numărul de rotaĠii ale arborelui cotit efectuate pe minut) úi timpul z (însecunde) există relaĠia:ĭ = 6nz [° RAC]

Viteza medie a pistonului W pm

este o viteză constantă cu care pistonul

parcurge dour curse succesive în timpul 60/n adică:W

pm= 2s/60/n = sn/30 [m/s]

S = cursa pistonuluin = turaĠia arborelui cotit în rot/minRegimul termic al unui motor este de¿nit prin turaĠie, sarcină úi regim termic.

Fig. 91 - SecĠiune prin motor D116- pentru buldozer SV445 Fig. 92 - Figură de ansamblu a unui motor în patru timpi




Circuitul de ungere: Cicuitul carburantului:

1.- baia de ulei 1.- conducte de carburant. De la rezervor către

2.-colectorul de admisie pompa de alimentare

3.- pompa de ulei 2. – pompa de alimentare cu carburant

4.- canalul de ulei principal (circuitul principal) 3. – conducte de carburant de la pompa de

5.- cilindrul de răcire a uleiului alim către ¿ltrul de carburant

6.- canelura de răcire (fanta), capătul cilindrului 4.- ¿ltru de schimbare a carburantului7.- canal de ungere a culbutorilor 5.- conducte de carburant de la ¿ltru către

8.- culbutori pompa de injecĠie

9.-colectorul de ulei spre termostat 6.- pompa de injecĠie

10.-condute de aducere a uleiului din 7.-conducte de distribuĠie a carburantului

afara motorului către radiator. 8.- conducte de injecĠie

11.- conducte de retur 9.- supape de injecĠie

12. termostat

10.2. AMBREIAJUL:

În ¿gura de mai jos se arată părĠile componenete ale unui ambreiaj de buldozer S1500. În acelaúi desen este redată úi pompa de ulei.

Fig. 93

Roata dinĠată preia miúcarea de pe priză úi prin intermediul bucúei decuplare 2, inelului 15 ¿xat prin suportul 14 úi inelul de siguranĠă 25 se ajungela inelul de reglaj 13.

În capacul 9 este ¿xat discul de presiune 12 cu dantura exterioară 11, iar discurile cu deschidere interioară 8 (2 buc) transmit miúcarea la tamburulcondus 29 pe care este ¿xat rulmentul NP016 (80X125X22) asigurat cusiguranĠa 26. Miúcarea este transmisă la cutia de viteză. Manúonul 3 úi inelul

15 prin intermediul furcilor de debraiere.




În ¿gura 94 sunt arătate părĠile componente ale ambreiajului lateral laS1500.

Miúcarea este transmisă de la roata conică 48 a grupului conic al buldozerului prin aúa zisa transmisie intermediară. În fapt este ambreiajullateral câte unul pe ¿ecare parte. Butucul 5 ¿xat în carcasa 28 prin rulmentul

7723 úi care are la capătul ansamblului Àanúă cu 8 găuri prin care se cupleazăcu ambreiajul 9, transmiĠând astfel miúcarea la axul ambreiajului (priza) caremerge spre transmisia ¿nală.

Ambreiajul de direcĠie se compune dint-un tambur pe care sunt ¿xate 22discuri dinĠate cu dantură exterioară (poziĠia 12) úi 22 discuri conducătoare cudantură interioară poziĠia 15. Discurile cu dantură exterioară transmit miúcareamai departe prin inermediul aúa zisul maieu (tambur de la transmisia ¿nală).

Fig. 94




În ¿gurile 95 úi 96 se arată ambreiajul principal de la un buldozer SV445.Arborele ambreiajului 2 transmite miúcarea la cutia de viteză prin

articulaĠia 1.

Ambreiajul este compus din discul ¿x 11, discul de antrenare 9 úi disculmobil 8 care prin reperele 7,17, se transmit la manúonul de cuplare 4.

Există mai multe tipuri de ambreiaje dar principalul scop este să secunoască úi să se înĠeleagă principiul de funcĠionare cât úi rolul acestuia de a

asigura transmisia de la motor la cutia de viteze (cuplare-decuplare).

Fig. 95

Fig. 96




10.3 CUTIA DE VITEZE Este un ansamblu al unui utilaj care preia miúcarea prin intermediul

ambreiajului úi se transmite cu diferite rapoarte de transmisie la transmisia¿nală, realizând viteze úi cupluri diferite.

În ¿g. 97 úi ¿g. 98 se prezintă cutia de vieză a buldozerului S1500.

În cele două axe 50 úi 8 se aÀă pinioane care cuplează între ele realizând

diferite rapoarte de transmisie.Se observă că dacă de exemplu se cuplează pinionul 52 (dublu), z = 23/27

cu pinionul dublu 43(z= 22/26) se realizează un raport.Dacă se cuplează pinionul 51(dublu) z= 15/19 cu pinionul dublu 43 (z=

22/26) se realizează un alt raport de transmisie.Cuplarea pinioanelor pe axul (trenul mobil) se face cu ajutorul

schimbătorului de viteză construit din pârghii úi furci care prin intermediulunor tije úi coliere permit deplasarea pinioanelor în poziĠia vitezei dorite.

În ¿gura 99 se prezintă ansamblul ambreiaj cuplat cu cutia de viteză úi

ieúirea din cutie la buldozerul SV445.

Fig. 97

Fig. 98




10.4. MAùINI ELECTRICE PENTRU ACğIONAREA UTILAJELORTERASIERE

Maúinile electrice pentru acĠionări sunt acele maúini care ¿e genereazăcurent electric dacă sunt puse în miúcare de rotaĠie, ¿e dacă sunt alimentate lao sursă de tensiune produc lucru mecanic.

Ne limităm la principalele maúini întâlnite la utilajele terasiere.După natura tensiunii continue sau altentativă se deosebesc:

• maúini de curent alternativ• maúini de curent continuuMaúinile de curent alternativ sunt în general motoare asincrone cu pornire

prin rezistenĠe sau motoare sincrone de obicei cu pornire în asincron.

Exemple de maúină asincronă este motorul electric de 160kw, cu pornire prin rezistenĠe în două trepte care echipează excavatorul E2503 la tensiunede 380V sau motorul electric la tensiunea de 68V, de 240kw care acĠioneazăexcavatorul EKG4,6 mc.

Exemplu de maúină sincronă este motorul de la draglinele păúitoare. Celmai concludent exemplu de maúină de curent continuu este grupul WordLeonard de pe excavatorul E2503 úi EKG 4,6mc.

Un grup Word Leonard se compune dint-un motor asincron cu pornire prinrezistenĠe care antrenează miúcarea de rotaĠie prin intermediul cuplajelor, 3

generatoare de curent continuu:- un generator alimentează la E2503 cu tensiune continuă motorul deridicare a cupei úi alternativ prin decuplare mecanică a tamburului deridicare úi marúul;

- un generator alimentează motorul de curent continuu care roteúte platforma;

- un generator alimentează motorul de curent continuu care pune înmiúcare mânerul (cele două cremaliere) cu care se realizează presiuneade săpare.

Grupul este comandat de trei ampli¿catori magnetici, realizând astfel comenzisigure úi silenĠioase.

Fig. 99




CAP. XI. NOğIUNI DE MENTENANğĂ

Sistemul de mentenanĠă reprezintă totalitatea acĠiunilor care se întreprind pentru menĠinerea M

tîn stare de funcĠionare la parametrii nominali úi în

condiĠii de siguranĠă în exploatare, pe durata de serviciu normată sau peste

durata de serviciu normată.

11.1 LUCRĂRILE DE MENTENANğA PREVENTIVĂ - ÎntreĠinere- Revizii tehnice- Diagnoze tehnice

11.1.1. Lucrările de întreĠinere zilnică úi periodică se execută de regulăde către deservenĠii M

tconform prevederilor din cartea tehnică în ceea ce

priveúte operaĠiunile úi periodicitatea acestora.Principalele lucrări de întreĠinere sunt:• CurăĠirea M

t

• lucrări de veri¿care úi control a organelor de asamblare, a aparatelor demăsură a nivelului uleiurilor úi lichidului de răcire, lichidul de frână,ulei hidraulic, a etanúeităĠilor sistemului de alimentare, a funcĠionăriicorecte a motorului úi reglarea acestuia, completarea úi înlocuireauleiurilor (M.T

r ,H), lubri¿erea M

tconform schemelor de ungere.

11.1.2 Reviziile tehnice se execută de regulă trimestrial după lucrările de

întreĠinere úi lubri¿ere.• Se veri¿că modul cum s-a făcut întreĠinerea úi lubri¿erea;• Se urmăresc eventualele zgomote anormale în funcĠionare;• Se determină gradul de uzură a pieselor úi subansamblelor cu uzura

rapidă;• Se înlocuiesc garniturile úi piesele uzate; se efectuează reglajele;• Se veri¿că modul de funcĠionare în gol úi sarcină a M

t;

• Se determină parametrii de funcĠionare prin diagnoza tehnică în caz denecesitate.

11.1.3. Diagnoza tehnică se execută pentru măsurarea unor parametrifuncĠionali ai M

t, pentru decizia introducerii în reparaĠie sau înlocuirii

unor componente importante.Se execută de către un specialist (maistru, úef echipă) úi are ca scop

stabilirea stării de funcĠionalitatea a Mtîn vederea introducerii în reparaĠie sau

înlocuirii unor componente principale.

11.2. LUCRĂRILE DE MENTENANğĂ CORECTIVĂ se execută de

regulă la locul de funcĠionare al Mt sau într-un atelier de reparaĠii specializat,ori de câte ori Mt este scos din funcĠiune (s-a defectat).




11.2.1.Lucrări de mentenanĠă corectivă curentă se execută la necesitateori de câte ori este scos din funcĠiune datorită defectării sau intrării unor elemente componente în zona limită de uzură. 11.2.2. Lucrările de mentenanĠă corectivă generală au ca scop sărestabilească parametrii tehnico-funcĠionali ai M

tla parametrii iniĠiali având

în vedere că în general unele subansamble componente au o resursă tehnicăinferioară sursei tehnice generale a maúinii.

Pentru maúinile úi utilajele ce depăúesc durata de utilizare normată (Legea15/1994 úi H.G. 964/1989), se va aplica sistemul de mentenanĠă paleativă careva ¿ format numai din lucrări de întreĠinere úi lucrări de mentenanĠă corectivăstabilite în urma unei diagnoze tehnice.

Pentru Mtce se încadrează în această categorie nu se vor prevedea RT

ci numai întreĠinere úi reparaĠii corective curente (la circa 300-500 orefuncĠionare) când apare necesitatea executării lor.



NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 1

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE

ÎN MESERIA DE“MAùINIST LA MAùINI

PENTRU TERASAMENTE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NOğIUNI DE ORGANIZARE

ùI LEGISLAğIA MUNCII




NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor în cadrul economiei de piaĠă

NoĠiunea de piaĠă .Potrivit tratatelor de economie úi părerilor unanime ale specialiútilor, piaĠa

desemnează sfera economică în care producĠia de mărfuri apare sub formă deofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere. Într-o asemenea accepĠiune,sfera confruntării ofertei cu cererea de mărfuri úi realizarea lor sub formaactelor de vânzare-cumpărare are în vedere, pe de o parte, producĠia totală demărfuri, iar pe de altă parte, întregul consum, atât productiv, cât úi neproductiv.

Totodată, respectivul concept are în vedere, atât relaĠiile care au ca obiect

un bun oarecare, cât úi relaĠiile care se referă la sfera serviciilor, ¿e că estevorba de utilizări industriale úi asimilate acestora, ¿e că se referă la destinaĠii privind consumul individual.

În plus, trebuie subliniat că, datorită diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul relaĠiilor de piaĠă trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzacĠionale úi prin diferite forme de circulaĠie,generând o multitudine de relaĠii care fac ca structura pieĠei să aibă un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialiútii să susĠinăideea potrivit căreia diversitatea proceselor ce formează obiectul actelor de

schimb, natura diferită a subiecĠilor care apar în relaĠiile de piaĠă, localizarea pieĠei, precum úi alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomeratde subdiviziuni, prezentând în consecinĠă o structură deosebit de complexă.

Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul că, într-adevăr, piaĠa reprezintă un mare ansamblu, un mecanism complet, dar caretrebuie tratat pe componente, diferenĠiat, Ġinându-se seama de structura sasecvenĠială.

Una din pieĠele importante este piaĠa construcĠiilor care îúi pune amprentaasupra celorlalte componente ale economiei de piaĠă.

PiaĠa construcĠiilor, particularitate a mediului economic.Pentru o analiză corectă a pieĠei construcĠiilor, a acestui domeniu în general,

se impune, pe lângă studierea úi cunoaúterea structurii úi a particularităĠilor domeniului, înĠelegerea fenomenelor economice úi a formelor concrete demanifestare în cadrul pieĠei respective, având totodată în vedere condiĠiilereale de desfăúurare a activităĠii în construcĠii.

ConstrucĠiile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele

esenĠiale ale civilizaĠiei umane, constituind suportul desfăúurării principalelor activităĠi economice, sociale úi politice.



102 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii

O primă mare problemă a sectorului construcĠiilor o reprezintă identi¿careaunor noi orientări, pe baze raĠionale, care să permită proiectarea activităĠii înconstrucĠii ca element al permanentei dezvoltări economice.

O altă problemă fundamentală a acestui domeniu o constituie, în contextuleconomiei de piaĠă, e¿cienĠa activităĠii în construcĠii, principalul deziderat al

oricărei activităĠi economice úi care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplicării imediate, corecte úi permanente a invenĠiilor úiinovaĠiilor tehnologice, al mecanizării úi automatizării proceselor de producĠie,

precum úi al unui sistem managerial capabil să genereze performanĠăeconomică.

Aspectele speci¿ce ale pieĠei construcĠiilor sunt determinate, înmare măsură, de particularităĠile acestui domeniu. În primul rând, aceste

particularităĠi de¿nesc úi delimitează sectorul construcĠiilor ca domeniu

distinct al economiei, iar în al doilea rând generează anumite implicaĠii îndesfăúurarea activităĠii speci¿ce, provocând forme de manifestare caracteristicefenomenelor economice, ceea ce impune specialiútilor o anumită orientare înstudierea pieĠei construcĠiilor, pentru adoptarea celor mai juste măsuri pentrudiminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularităĠi asuprae¿cienĠei economice.

În cadrul acestui capitol ne-am propus să prezentăm unele dintre reperelece marchează locul sectorului construcĠiilor în cadrul economiei naĠionale,elemente ce determină speci¿citatea respectivei pieĠe, precum úi câteva

particularităĠi ale procesului de cercetare de marketing a pieĠei construcĠiilor.

Locul sectorului de construcĠii în cadrul economiei româneútiTimpul a demonstrat că domeniul construcĠiilor, prin produsele sale,

clădiri, elemente de infrastructură, amenajări ale teritoriului etc., a jucat úi joacă un rol esenĠial în desfăúurarea úi dezvoltarea activităĠilor economice úisocial-culturale, acĠionând deosebit de favorabil asupra evoluĠiei societăĠiiumane.

Se poate, deci, a¿rma că progresul oricărei societăĠi este bazat, printrealtele, pe importante eforturi de investiĠii umane, materiale úi ¿nanciare menitesă contribuie la refacerea, renovarea úi modernizarea continuă a structurii úisuprastructurii de care dispune ¿ecare Ġară.

În complexul de eforturi, precum úi în cadrul de realizare a investiĠiilor respective, un rol important revine sectorului de construcĠii, atât în calitate derealizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiĠii,cât úi în calitatea sa de bene¿ciar úi gestionar al unui mare volum din fondurilealocate respectivelor investiĠii.

Pentru o cât mai bună înĠelegere a aspectelor referitoare la locul úiimportanĠa domeniului construcĠiilor în economia úi macrostructura unui




stat, inclusiv în România, cât úi a fenomenelor generate úi cu ajutorul cărorase poate asigura simultan o argumentaĠie útiinĠi¿că úi pragmatică, prezentulstudiu apelează la o dublă abordare, conceptuală úi statistică. Conceptuală,

pentru a intui, analiza úi contura principalele fenomene generate în cadrulsocietăĠii de către activitatea de construcĠii, inclusiv amploarea impactului

evoluĠiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistică, pentrua înfăĠiúa cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum úi dimensiunile macro úi micro economice ale inÀuenĠelor exercitate asupra dezvoltării durabile a societăĠii româneúti.

Argumente statistico-economice privind importanĠa sectorului deconstrucĠii în cadrul economiei româneúti

Solicitările societăĠii la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor .În România, domeniul construcĠiilor cunoaúte, în prezent, o nouă orientare,în direcĠia realizării de produse capabile să răspundă exigenĠelor societăĠiicontemporane, ¿e că este vorba de exigenĠe de natură economică, socială saude mediu. Principalele cerinĠe la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor în România, Ġară aÀată în plin proces de dezvoltare úi restructurare economică,sunt: asigurarea locuinĠelor pentru populaĠie, dezvoltarea úi modernizareainfrastructurii căilor de comunicaĠii, suplimentarea serviciilor urbane, precumúi rezolvarea problemelor legate de protecĠia mediului (poluarea urbană ¿ind,

în general, peste media admisibilă). Aceste cerinĠe impun soluĠii, abordări úistrategii distincte pentru activităĠile din domeniul construcĠiilor, arhitecturii,amenajării teritoriului úi urbanismului în Ġara noastră. Prin strategia naĠionalăde dezvoltare economică pe termen mediu, România úi-a stabilit, ca unuldintre principalele obiective, integrarea în Uniunea Europeană. Reformelespeci¿ce domeniului de construcĠii, ce urmează a ¿ realizate în vedereamaterializării strategiei respective úi a valori¿cării disponibilităĠilor de careĠara noastră dispune conturează, totodată, úi necesitatea creării unor mecanismede conducere speci¿ce, capabile să ofere soluĠii problemelor complexe ce

apar, atât la nivelul macroeconomic, cât úi în cadrul ¿ecărui domeniu deactivitate în parte. Creúterea economică durabilă poate ¿ realizată numai prinmodernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii úi serviciilor. În cadrulacestui deziderat, dezvoltarea úi modernizarea infrastructurii úi amenajareadurabilă a teritoriului naĠional, reprezintă “temelia” pentru întreaga activitateeconomico-socială úi deci, în consecinĠă, obiectivele pe care societatearomânească úi le-a ¿xat în acest domeniu capătă o importanĠă deosebită. Căilede realizare a unor asemenea obiective implică o serie de eforturi conceptuale,care trebuie să propună soluĠii viabile úi e¿ciente, capabile să ofere metode

úi tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmică aeconomiei româneúti.




Având în vedere toate aceste aspecte, investiĠiile din construcĠii trebuiesă deĠină o pondere semni¿cativă din totalul investiĠiilor realizate la nivelnaĠional. În principal, investiĠiile în domeniul construcĠiilor s-au materializat înansamblul lucrărilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea clădirilor deja existente, în lucrărilede montaj ale utilajelor tehnologice úi funcĠionale cu întregul complex deoperaĠii prin care s-a realizat asamblarea pe úantiere a componentelor lor,

precum úi ¿xarea pe fundaĠii a acestora.

Speci¿citatea pieĠei construcĠiilorPiaĠa construcĠiilor are în vedere sistemul de relaĠii speci¿ce generate

de activităĠile desfăúurate de către întreprinderile care îúi oferă produsele úi

serviciile de construcĠii altor întreprinderi sau organizaĠii, cât úi populaĠiei.Drept urmare, ea se particularizează, în cadrul pieĠei globale, atât prin natura produselor, cât úi prin speci¿cul clienĠilor pe care îi interesează produsele úiserviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestareúi concretizare a cererii úi ofertei, cât úi prin modul de realizare a tranzacĠiilor.Pentru a delimita piaĠa construcĠiilor, ca úi în cazul altor pieĠe componenteale pieĠei globale, este necesară luarea în consideraĠie a unui ansamblu deelemente speci¿ce: consumul; numărul, categoria úi importanĠa organizaĠiilor

úi indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate úi care formeazăoferta speci¿că construcĠiilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pieĠei în domeniul construcĠiilor.PiaĠa construcĠiilor, ca de altfel orice piaĠă, grupează toĠi utilizatorii de

obiective sau servicii speci¿ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii carecercetează piaĠa, cât úi pe cei ai altor unităĠi economice de pro¿l. OrganizaĠiacare apelează la cercetările de marketing úi doreúte să determine dimensiunile

propriei sale pieĠe trebuie să cunoască partea de piaĠă acoperită de produselesale úi, în aceeaúi măsură, partea úi puterea de penetraĠie a produselor realizatede celelalte întreprinderi din acelaúi domeniu de activitatea. Totodată, foarteimportantă este úi identi¿carea principalelor tendinĠe de evoluĠie ce semanifestă pe piaĠa construcĠiilor.

Astfel, ca úi în cazul celorlalte pieĠe, cercetarea pieĠei construcĠiilor areo componentă calitativă úi una cantitativă. Prima componentă are în vedereidenti¿carea utilizatorilor, natura úi speci¿cul acestora, iar cea de a doua

urmăreúte cuanti¿carea importanĠei acestor utilizatori úi a capacităĠii lor deabsorĠie, prin intermediul unor procese de cercetare speci¿ce.





2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei societăĠi deconstrucĠii – ROF Societate

1. Structura funcĠionalăFuncĠiile organizaĠiei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaĠa noastră de

¿ecare zi ar deveni mult mai săracă dacă ar ¿ să renunĠăm la el. Ne organizămtimpul de lucru, timpul liber, activităĠile dintr-o săptămână, întâlnirile deafaceri, întâlnirile cu prietenii, cărĠile din bibliotecă, ¿úierele de lucru dinmemoria calculatorului, etc.

Prin această activitate, noi punem ordine úi reducem entropia asociată

structurii pe care o organizăm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a creúte e¿cienĠa úi calitatea muncii.Prin procesul de organizare se generează ordine structurală úi funcĠională.Într-o întreprindere, organizarea se referă, în mod deosebit, la două

aspecte, organizarea structurii administrative úi organizarea structuriifuncĠionale. Cele două structuri organizatorice se condiĠionează reciproc,dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamnă că pentru aceeaúi structurăadministrativă putem avea mai multe structuri funcĠionale úi invers, pentrurealizarea aceleeaúi structuri funcĠionale pot ¿ concepute mai multe variante

de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere să existe mai multe variante de structuriadministrative úi structuri funcĠionale posibile, care pot ¿ optimizate astfel casă se realizeze o organizare structurală úi funcĠională cât mai e¿cientă. Acestrezultat este important úi pentru instituĠiile publice, deoarece el permite să seacĠioneze asupra organigramelor iniĠiale date prin actul de constituire úi să serealizeze structuri organizatorice mai performante.

Organizarea este un proces dinamic.Odată realizate structura administrativăúi structura funcĠională a unei organizaĠii, ele nu trebuie considerate rigideúi imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul că se

pot modi¿ca oricând este nevoie pentru a permite organizaĠiei o adaptare permanentă la cerinĠele mediului extern competitive sau la cerinĠele câmpuluide forĠe politice care stabilesc misiunea úi obiectivele organizaĠiei. Organizarease referă la modul în care se descompun progresiv procesele de muncă dintr-oorganizaĠie în componente funcĠionale din ce în ce mai mici, se realizează decătre anagajaĠi prin procesarea resurselor disponibile úi apoi se integrează subforma produselor úi serviciilor destinate consumatorilor.

Organizarea ¿rmei constă în stabilirea úi delimitarea proceselor de muncă¿zică úi intelectuală, a componentelor acestora (miúcări, timpi, operaĠii,




lucrări, sarcini, etc.), precum úi gruparea lor pe posturi, formaĠii de muncă,compartimente, etc., corespunzător anumitor criterii manageriale, economice,tehnice úi sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiĠii a obiectivelor

previzionate.Organizarea poate avea ca anvergură întreaga ¿rmă sau numai o parte

componentă a ei. Ea este o funcĠie generică a managementului. Atuncicând se organizează un proces sau o activitate componentă a lui, se trecede la mediul continuu úi comportamentul haotic, la un mediu structurat úiun comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizarese creează condiĠiile necesare pentru implementarea deciziilor úi realizareaobiectivelor organizaĠionale. Totodată, desfăúurarea proceselor se face în mod

programat úi controlabil.Organizarea este o funcĠie managerială care poate genera un număr in¿nit

de soluĠii teoretice. În practică, se încearcă obĠinerea unei soluĠii optime, dar de cele mai multe ori se acceptă o soluĠie su¿cient de bună, care să satisfacăcerinĠele de contingenĠă ale mediului intern cu cele ale mediului extern.

Organizarea are ca ¿nalitate realizarea a două structuri fundamentale, unafuncĠională úi una organizatorică. Cele două structuri se corelează, dar nu secondiĠionează în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structură funcĠională

pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structură organizatorică poate genera mai multe structuri funcĠionale.

Managementul ca útiinĠă, încearcă să găsească cea mai bună corelare dintre

cele două structuri úi integrarea lor în funcĠionalitatea organizaĠiei. StructurafuncĠională úi structura organizatorică nu sunt rigide úi nici intransformabileExistă o anumită dinamică a lor în timp, ca o reacĠie necesară de adaptarela schimbările produse în mediul extern organizaĠiei. Orice organizaĠie areo structură funcĠională generică, în sensul că întreg spectrul de activităĠi se

poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în următoarele categorii:activităĠi de cerectare-dezvoltare, activităĠi de producĠie, activităĠi comerciale,activităĠi ¿nanciar-contabile úi activităĠi de personal. Realizarea ¿ecăreicategorii de activităĠi constituie o funcĠie a organizaĠiei. Structura funcĠionalăa organizaĠiei se referă la următoarele funcĠii sau funcĠiuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) producĠie,c) comercială,d) ¿nanciar-contabilă,e) de personal.Fiecare dintre funcĠiile mai sus menĠionate se poate descompune în mai

multe activităĠi. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe

atribuĠii. Continuând această descompunere de sus în jos, unii autori considerăatribuĠia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezintă o componentă de bază a




unui proces de muncă complex sau un proces de muncă simplu ce contribuiela realizarea unui obiectiv individual, care, de regulă, se atribuie spre realizareunei singure persoane”.

La descompunerea atribuĠiilor în sarcini se au în vedere cali¿carea,cunoútinĠele, deprinderile úi aptitudinile angajaĠilor. Deoarece sarcinile se

raportează la persoane, ele au o anumită autonomie funcĠională. Importanteste să subliniem faptul că această descompunere nu este standardizată, eadepinzând de contextul operaĠional al ¿rmei. Într-o ¿rmă mică, procesul dedescompunere este foarte redus, ¿ecare angajat ¿ind încărcat cu cât mai multesarcini úi activităĠi, indiferent dacă acestea sunt omogene sau neomogene.

OrganizaĠiaÎntr-o ¿rmă mare, procesul de muncă se descompune în componente

cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajaĠi. Totodată, într-o ¿rmă

dinamică, aptă de a se adapta continuu cerinĠelor impuse de mediul extern,descompunerea proceselor de muncă în componente tot mai mici se modi¿căîn timp. De aceea, este important de reĠinut procesul generic de descompunereal muncii în entităĠi omogene cât mai mici úi nu de¿nirea rigidă úi cantitativăa acestor entităĠi. De multe ori, inovarea úi dezvoltarea tehnologică fac camulte dintre activităĠile úi sarcinile de¿nite într-un anumit context de muncăsă dispară. De exemplu, în urmă cu două decenii, introducerea datelor încalculator se făcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o ¿rmă care dispuneade un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcină sau chiar o

activitate foarte importantă. PerfecĠionarea echipamentelor de calcul a permisca introducerea datelor să se facă folosind tastatura. Perforatoarele au dispărutúi o dată cu ele au dispărut úi activităĠile de perforare a cartelelor.

FuncĠia de cercetare-dezvoltareAceastă funcĠie integrează activităĠile care au ca scop generarea de noi

cunoútinĠe úi idei privind procesul de producĠie úi implementarea lor. Inovareaconstituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru ¿rme.

FuncĠia de producĠieFuncĠia de producĠie se poate descompune într-o serie de activităĠi, care

depind prin natura lor de speci¿cul proceselor de execuĠie din ¿rmă. În sensgeneric, se pot considera următoarele activităĠi mai importante: programarea,lansarea úi urmărirea producĠiei; fabricaĠia sau exploatarea; controlul proceselor úi a rezultatelor acestora; întreĠinerea úi repararea utilajelor; realizarea unor

procese secundare de tip suport, de natură energetică sau informaĠională.FuncĠia comercialăAceastă funcĠie cuprinde activităĠile care contribuie la realizarea

conexiunilor úi a Àuxurilor operaĠionale dintre organizaĠie úi mediul ambiant.

Ea se realizează în două sensuri: dinspre mediu spre organizaĠie úi invers,dinspre organizaĠie spre mediul extern.




FuncĠia ¿nanciar-contabilăÎn condiĠiile trecerii la economia de piaĠă, importanĠa funcĠiei ¿nanciar-

contabile a crescut tot mai mult, atât pentru ¿rme cât úi pentru instituĠiile publice. În realizarea acestei funcĠii se deosebesc trei activităĠi importante:¿nanciară, contabilă úi controlul ¿nanciar de gestiune.

FuncĠia de personal FuncĠia de personal integrează activităĠile prin care se realizează recrutarea,

angajarea, pregătirea úi perfecĠionarea continuă a personalului din organizaĠie.

2. Structura organizatorică a întreprinderiiStructura organizatorică este de¿nită ca ansamblul persoanelor, al

subdiviziunilor organizatorice úi al relaĠiilor dintre acestea astfel constituiteîncât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor

prestabilite.Structura organizatorică poate ¿ considerată drept scheletul ¿rmei úi

cuprinde două părĠi:a) structura de conducere sau funcĠională,b) structura de producĠie sau operaĠională.În cadrul acestor părĠi se regăsesc componentele primare úi anume postul,

funcĠia, compartimentul, relaĠiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelulierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor úiresponsabilităĠilor desemnate pe anumite perioade de timp ¿ecărui componental ¿rmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor ¿rmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenĠaorganizaĠională ce poate ¿ ierarhică atunci când acĠionează asupra persoanelor úi funcĠională când se exercită asupra unor activităĠi.

În afara autorităĠii formale, titularii postului deĠin úi autoritate profesionalăexprimată de nivelul de pregatire úi experienĠa de care dispune o persoană.

FuncĠia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităĠii úi responsabilităĠii.

Functiile pot ¿ grupate în:- funcĠii de conducere,- funcĠii de execuĠie.Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi úi funcĠii cu

continut similar úi/sau complementar reunind persoane care desfăúoarăactivităĠi relativ omogene úi solicită cunoútinĠe specializate dintr-un anumitdomeniu, sunt amplasate într-un anumit spaĠiu úi subordonate nemijlocit uneisingure persoane.

Compartimentele pot ¿:

- operaĠionale,- funcĠionale.




RelaĠiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintrecomponentele structurii stabilite prin reglementări o¿ciale. RelaĠiileorganizatorice pot ¿:

- de autoritate,- de cooperare,

- de control,- de reprezentare.Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor

organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaúi distanĠă faĠă demanagementul de vârf al ¿rmei.

Numărul de niveluri ierarhice este inÀuenĠat de dimensionarea ¿rmei,diversitatea activităĠilor, complexitatea producĠiei dar úi de competenĠamanagerilor.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit

de un cadru de conducere úi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticalastructurii organizatorice creúte către nivelurile inferioare iar pe orizontalastructurii organizatorice se ampli¿că pe măsura trecerii de la compartimente cuactivitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaĠională.

Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane,materiale úi ¿nanciare condiĠionează e¿cienĠa desfăúurării activităĠii necesarerealizării obiectivelor, precum úi calitatea úi operativitatea sistemuluidecizional úi con¿guraĠia sistemului informaĠional.

Sistemul organizaĠional trebuie să realizeze obiectivele stabilite încondiĠiile minimizării costului economic úi social, contribuind astfel laarmonizarea intereselor individuale úi de grup.

FuncĠionalitatea structurii organizatorice este condiĠionată atât de factoriendogeni cât úi exogeni ¿rmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitatăîn creúterea e¿cienĠei managementului ¿rmei.

Alături de această formă de organizare poate exista úi o organizareinformală alcătuită din ansamblul grupărilor úi al relaĠiilor interumane stabilitespre satisfacerea unor interese personale.

Această organizare informală, deúi însoĠeúte organizarea formalăacĠionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariĠieiorganizării informale Ġin de afectivitate, satisfacĠii, interese, aspiraĠii, nivel de

pregătire, cali¿care úi origine socială.Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal,

relaĠiile informale.Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenĠă

determinată de unele asemănări úi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaúiorganizaĠii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic úi general.

Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale úi subordonareaacesteia realizării unor aspiraĠii personale.




InÀuenĠele organizării informale pot ¿ atât pozitive cât úi negative, rolulmanagementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-seastfel încât obiectivele individuale cât úi cele de grup.

Variabila organizaĠională este reprezentată de factorii interni sau externiunităĠii care condiĠionează caracteristicile acesteia dar úi factori tipologici

utilizaĠi în abordarea comparativă a mai multor ¿rme.Variabilele organizatorice sunt:- dimensiunea ¿rmei,- complexitatea ¿rmei,- caracteristicile procesului tehnologic,- nivelul dotării tehnice,- gradul de specializare úi cooperare în producĠie,- dispoziĠia teritorială,

- caracterul procesului de desfacere,- ritmul de înnoire a produselor úi tehnologiilor.Acestea inÀuenĠează con¿guraĠia structurii organizatorice precum úi

componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi¿cării factorilor careĠin de managementul ¿rmei úi de luarea lor în consideraĠie, când se utilizeazădiferite metode úi tehnici de conducere.

Clasi¿carea structurii organizatorice se face folosind două criterii:1. După morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare úi

raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcĠională úi operaĠională

se disting următoarele tipuri de structuri:a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de

componente operaĠionale, ¿ecare persoană ¿ind subordonată unuisingur úef iar conducerea ¿ecărui compartiment exercită toateatribuĠiile conducerii la acel nivel;

b) structura funcĠională caracterizată prin existenĠa compartimentelor operaĠionale úi funcĠionale, conducătorii sunt specializaĠi într-unanumit domeniu iar executanĠii primesc ordine atât de la úe¿i ierarhici,cât úi de la conducerea compartimentelor funcĠionale;

c) structura ierarhic-functională caracterizată prin existenĠa componentelor operaĠionale úi funcĠionale. ExecutanĠii sunt subordonaĠi úefuluiierarhic;

2. Criteriul ce Ġine seama de funcĠionalitatea, e¿cienĠa, Àexibilitateastructurii:

a) privat tradiĠionale,b) sisteme birocratice,c) sisteme moderne.

3.CerinĠe úi etape în proiectarea unei structuri organizatorice e¿ciente.Procesul de analiză, proiectare, evaluare úi îmbunătăĠire a structurii




organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinĠe:a. Asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele

mai valoroase calităĠi ale unei structuri organizatorice este supleĠea eicaracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;

b. Crearea úi dependenĠa compartimentelor, adică ¿ecare funcĠiune ce

prezintă importanĠă pentru realizarea politicii úi obiectivelor uneiîntreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.

Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:- importanĠa lor,- frecvenĠa legăturilor dintre ele,- interdependenĠa lor,- competenĠa managerului.c. Asigurarea unei conduceri úi a unor servicii funcĠionale competente.

Un serviciu funcĠional nu este e¿cient pentru întreprindere decât dacăeste alcătuit din persoane responsabile, operaĠionale, competente,active úi e¿ciente.

d. Asigurarea economiei de comunicaĠii. O structura e¿cientă trebuie săminimizeze volumul comunicaĠiilor nestandardizate úi necodi¿cate;

e. Folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutină conducerea trebuie să ¿e descentralizatăúi cât mai aproape de executanĠi.

Procesul de analiza úi proiectare a structurii organizatorice presupune

parcurgerea următoarelor etape:- analiza obiectivelor întreprinderii,- de¿nirea activităĠilor úi stabilirea conĠinutului lor,- proiectarea compartimentelor, gruparea lor úi stabilirea relaĠiilor dintre

ele,- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice,- evaluarea funcĠionalităĠii úi a laturii constructive a întreprinderii.Fiind un element dinamic úi complex, structura organizatorică necesită

perfecĠionări continue pe baza unor studii realiste care să ¿e bazate peconceptele útiinĠei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele

documente:a) regulamentul de organizare úi funcĠionare care cuprinde cinci părĠi úi

anume:- prima parte, denumită organizarea ¿rmei, cuprinde dispoziĠii generale,

actul normativ de în¿inĠare, obiectul de activitate, tipul societăĠii,

statutul juridic úi prezentarea structurii organizatorice;- partea a doua se referă la atribuĠiile ¿rmei;




- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea ¿rmei.Se precizează care sunt atribuĠiile adunării generale a acĠionarilor,atribuĠiile consiliului de administraĠie, atribuĠiile conducerii executivecu detalierea responsabilităĠilor pentru funcĠiile de director general úidirector pe funcĠiuni;

- partea a patra cuprinde atribuĠiile úi diagrama de relaĠii pentru ¿ecarecompartiment funcĠional úi operaĠional;

- partea a cincea cuprinde dispoziĠii generale;b) ¿úa postului este un document operaĠional important ce prezintă în

detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acestă să-úi poată exercita încondiĠii normale activitatea.

Fiúa postului cuprinde:- denumirea úi obiectivele postului,

- compartimentul din care face parte,- competenĠele úi responsabilităĠile,- cerinĠele referitoare la studii, vechime úi aptitudini.Fiúa postului serveúte ca document organizatoric indispensabil ¿ecarui

salariat úi ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.c) organigrama - o reprezentare gra¿că a structurii organizatorice a

întreprinderii care redă o parte din componentele structurii, úi anume:- compartimente,- nivelurile ierarhice,

- relaĠiile organizaĠionale,- ponderea ierarhică.Organigrama este un instrument important folosit în analiza

managementului ¿rmei.Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot ¿:- organigrame generale,- organigrame parĠialeDin punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor úi a

relaĠiilor dintre ele, organigramele pot ¿:- piramidale,- circulare,- orientate de la dreapta la stânga.Post, funcĠie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatorică este similară structurii

arhitecturale a unei clădiri, respectiv a modului în care aceasta estecompartimentată pe tronsoane, etaje úi camere. Compartimentarea clădirii,aranjarea camerelor úi a conexiunilor dintre ele s-au făcut atât din raĠiuni

inginereúti care să asigure rezistenĠă úi stabilitate construcĠiei, cât úi din raĠiunifuncĠionale care să asigure desfăúurarea în cele mai bune condiĠii a activităĠilor




prevăzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o clădire de locuit va aveao structură arhitecturală diferită de o clădire pentru birouri sau o clădireindustrială. Dar úi reciproca este adevărată, în sensul că pentru asigurareaaceleeaúi funcĠionalităĠi (locuit, birouri, industrie) se pot imagina úi realizao diversitate de structuri úi stiluri arhitecturale. În orice organizaĠie coexistă

două procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizării produselor úi serviciilor pentru care a fost creată organizaĠia úi procesul de management,care asigură realizarea primului în condiĠii de e¿cienĠă economică úide calitate. Cele două procese se intercondiĠionează reciproc, deúi rolul

primordial revine procesului tehnologic de producĠie. Toate activităĠile carealcătuiesc cele două procese se grupează pe baza principiilor de integrabilitateúi omogenitate în domenii de diferite dimensiuni úi denumiri (departamente,compartimente, birouri, etc.) úi se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o

serie de competenĠe profesionale úi decizionale, responsabilităĠi úi obiective.Structura organizatorică a unităĠii economice reprezintă ansamblul posturilor úi compartimentelor de muncă din care este constituită unitatea, modul lor degrupare úi subordonare precum úi legăturile ce se stabilesc între ele pentrurealizarea în mod corespunzător a tuturor sarcinilor de muncă detaliate înraport cu speci¿cul unităĠii respective. Atunci când este proiectată, o structurăorganizatorică raĠională úi e¿cientă trebuie să respecte următoarele cerinĠegenerale:

- să acopere întregul spectru de activităĠi din organizaĠie;

- să distribuie aceste activităĠi astfel încât să se evite suprapunerile úi paralelismele;

- să asigure continuitate úi Àuiditate în realizarea activităĠilor;- să asigure respectarea unităĠii de conducere la ¿ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, ¿ecare subordonat să aibă un singur úef;- să ¿e Àexibilă, în sensul de a se putea adapta uúor diferitelor cerinĠe, cum

ar ¿ ampli¿cări în cazul dezvoltării organizaĠiei, reduceri de posturi încazul unui declin al organizaĠiei, comasări ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e¿ciente presupune deci să seanalizeze modul în care ea răspunde cerinĠelor de mai sus. Aceasta înseamnăcă structura trebuie să ¿e gândită úi proiectată în funcĠie de spectrul de activităĠidin organizaĠie úi nu în funcĠie de persoanele care urmează să lucreze în cadrulei. Deúi pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentruo serie de instituĠii publice de la noi, atât înainte, cât úi după 1989, au fostconcepute pentru a satisface cerinĠele subiective ale unor persoane úi mai puĠin

pentru satisfacerea unui interes public. Această tendinĠă se poate observa úiatunci când se formează un nou Guvern. Structura lui organizatorică este

gândită pornindu-se de la oameni úi nu de la spectrul de activităĠi úi probleme.De aceea, în activitatea noului organism pot apărea o serie de disfuncĠionalităĠi




úi incoerenĠe. Indiferent de întreprinderea sau instituĠia la care ne referim,elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt următoarele:

Postul.Postul de muncă reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică

cu sens complet. El se de¿neúte ca ¿ind un ansamblu de sarcini, obiective,

competenĠe úi responsabilităĠi ce revin, în mod regulat úi permanent, unuisingur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitateaactivităĠilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raĠionaleale utilităĠii postului, ce exprimă necesitatea creării lui, precum úi criteriide evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective serealizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenĠei profesionale,a autonomiei decizionale úi a autorităĠii formale de care dispune persoanaangajată pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie úi de acĠiune

asociată unui post în vederea realizării obiectivelor propuse constituieautoritatea formală a acestuia. Responsabilitatea asociată unui post reprezintăobligaĠia morală úi legală ce revine angajatului de a-úi îndeplini obiectivele, lanivelul cerinĠelor impuse de calitate úi e¿cienĠă.

FuncĠia. Totalitatea posturilor de muncă care prezintă aceleaúi caracteristici

principale formează o funcĠie. Rezultă că într-o organizaĠie, pentru aceeaúifuncĠie pot exista mai multe posturi de muncă, pe care să se facă angajări. Deexemplu, într-o organizaĠie pot lucra mai mulĠi angajaĠi având funcĠia de úef

de secĠie sau úef de birou. În concordanĠă cu procesele fundamentale dintr-oorganizaĠie, funcĠiile pot ¿ de execuĠie sau de management.

Ponderea ierarhică/norma de conducere . Ponderea ierarhică reprezintă numărul de salariaĠi conduúi nemijlocit deun manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci¿cul muncii, alorganizaĠiei, precum úi de concepĠia managerială existente.

De exemplu, într-o întreprindere de mărime mijlocie sau mare pondereaierarhică este de 4-8 subalterni pentru poziĠiile situate în jumătatea superioarăa piramidei manageriale úi poate să crească până la 20-30 de subalterni, pemăsură ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei

Compartimentul . Acesta reprezintă ansamblul persoanelor care efectuează munci omogenesau complementare, contribuind astfel la realizarea aceloraúi obiective úi ¿indsubordonate aceluiaúi manager. Necesitatea creării acestor compartimentederivă din unitatea proceselor fundamentale úi deci, din nevoia integrăriiactivităĠilor úi oamenilor ce le realizează. După modul de executare aautorităĠilor în cadrul grupului, compartimentele pot ¿:

a) compartimente de bază, în care în afară de conducătorul compartimentuluinimeni nu posedă delegare de autoritate privind comanda úi coordonarea




subordonaĠilor;

b) compartimente de ansamblu, care rezultă din gruparea sub o autoritate

unică a mai multor compartimente de bază úi în care autoritatea ierarhică

se execută prin delegări succesive de la conducătorul principal la cel al

compartimentului de bază.Nivelul ierarhic.

Acesta reprezintă ansamblul compartimentelor care se aÀă la aceeaúi

distanĠă ierarhică faĠă de vârful piramidei manageriale. El se caracterizează

prin aceeaúi competenĠă decizională sau autoritate formală. Nivelul ierarhic

se corelează invers proporĠional cu ponderea ierarhică. Cu cât ponderea

ierarhică are o valoare mai mică, cu atât vor ¿ mai multe niveluri ierarhice în

organizaĠia respectivă. Cu cât numărul de niveluri ierarhice este mai mare, cuatât piramida managerială este mai înaltă úi invers, cu cât numărul de niveluri

ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizată.

Conexiunile funcĠionale.

Pentru integrarea tuturor activităĠilor este necesar ca între diferitele

compartimente să existe legături funcĠionale. Acestea pot ¿ verticale, orizontale

sau oblice. Conexiunile verticale úi oblice se caracterizează prin transmiterea

informaĠiilor de jos în sus úi a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste

legături permit transferul de autoritate úi de control. Conexiunile orizontale se

folosesc pentru informare reciprocă úi permit cooperarea între compartimente

úi oameni. Conexiunile pot ¿ formale sau informale úi ele materializează

relaĠiile de management. Structurile organizatorice pot ¿:

- structuri organizatorice înalte,

- structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice

În literatura de specialitate se găsesc diferite clasi¿cări de structuri

organizatorice, care se diferenĠiază prin modul în care se grupează funcĠiile úi

posturile din organigramă. Cele mai importante clase sau modele de structuri

organizatorice sunt: structuri funcĠionale, structuri divizionale, structuri

matriceale, structuri pe echipe úi structuri neuronale.





3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilorcare inÀuenĠează procesul de producĠie

1. De¿nirea conceptului de proces de producĠie:Întreprinderile productive îúi realizează funcĠiunea de producĠie prin

desfăúurarea în bune condiĠii a procesului de producĠie. Procesul de producĠiecontribuie atât la obĠinerea diferitelor produse, lucrări úi servicii, cât úi lacrearea unui ansamblu de relaĠii de producĠie între persoane ce concură larealizarea acestuia.

Conceptul de proces de producĠie poate ¿ de¿nit prin totalitatea acĠiunilor conútiente ale angajaĠilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maúini, utilaje sau instalaĠii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor

componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cuanumită valoare de piaĠă.

În cadrul unui proces de producĠie componenta principală o constituie procesele de muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă úianumite procese industriale. ğinând seama de aceste componente, conceptulde proces de producĠie mai poate ¿ de¿nit prin totalitatea proceselor de muncăúi a proceselor naturale ce concură la obĠinerea produselor sau la execuĠiadiferitelor lucrări sau servicii. Procesul de producĠie poate ¿ abordat úi subraport cibernetic, ca un proces destinat să transforme un set de elementedenumite ieúiri.

Abordat din acest punct de vedere, procesul de producĠie poate ¿ de¿nit prin trei componente: intrări, ieúiri, realizarea procesului de produĠie.

Componenta principală a procesului de muncă poate ¿ de¿nită prinacĠiunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii

prime, materiale sau alte componente în vederea transformării lor în bunurieconomice.

2. Criterii de clasi¿care a elementelor componente ale procesului de

producĠieComponentele procesului de producĠie pot ¿ clasi¿cate după mai multecriterii:

- în raport cu modul în care participă la executarea diferitelor produse,lucrări sau servicii în procesul de muncă ce constituie principala componentăa unui proces de producĠie sunt:

a) procesele de muncă de bază prin care se înĠeleg acele procese careau ca scop transformarea diferitelor materii prime úi materiale în

produse, lucrări sau servicii care constituie obiectul activităĠii de baza

a întreprinderii;b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigură obĠinerea




unor produse sau lucrări care nu constituie obiectul activităĠii de bazaa întreprinderii, dar care asigură úi condiĠionează buna desfăúurare a

proceselor de muncă de bază;c) procesele de muncă de servire au ca scop executarea unor servicii

productive care nu constituie obiectul activităĠii de bază sau activităĠii

auxiliare dar care prin realizarea lor condiĠionează buna desfaúurareatât a activităĠii de bază, cât úi a celor auxiliare;

- procesele de producĠie se mai pot clasi¿ca úi în raport cu modul esteexecuĠie, după care sunt:

a) procese manuale,b) procese manual mecanice,c) procese de aparatură;

- în raport cu modul de obĠinere a produselor ¿nite din materii prime:a) procese de muncă directe - atunci când produsul ¿nit se obĠine ca

urmare a efectuării unor operaĠii succesive asupra aceleeaúi materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul ¿nit se obĠine din mai multefeluri de materii prime după prelucrări succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obĠine ogama largă de produse.

- în raport cu natura tehnologică a operaĠiilor efectuate:a) procese chimice,b) procese de schimbare a con¿guraĠiei sau formei,c) procese de ansamblu,d) procese de transport.

- în raport cu natura activităĠii desfaúurate:a) procese de producĠie propriu-zise formate din diferite operaĠii

tehnologice,b) procese de depozitare sau magazinaj,c) procese de transport.Diferitele procese úi operaĠii elementare se reunesc într-un anumit mod

formând un Àux de producĠie speci¿c fabricării diferitelor produse sauexecutării diferitelor lucrări sau servicii.

ProducĠia, vazută ca rezultat al realizării procesului de producĠieConceptul de producĠie are o accepĠiune complexă, ceea ce necesită o

abordare după diferite criterii:a) după natura producĠiei se deosebesc:




- întreprinderi care furnizează servicii,- întreprinderi care îúi realizează producĠia prin montaj,- întreprinderi care fabrică produse prin transformarea materiilor prime

úi a materialelor.În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin

intelectual care nu se concretizează într-un produs material.În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai

operaĠiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care leachiziĠionează de la alte întreprinderi.

În a treia categorie intră întreprinderile care obĠin produse prin transformareamateriilor prime úi a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaĠii.

b) Sub raportul continuităĠii desfăúurării lor, procesele de producĠie se potclasi¿ca:

- procese de producĠie discontinue, adică procese de producĠie neliniare,ce se caracterizează prin aceea că produsele se obĠin prin prelucrărisuccesive la diferite locuri de muncă grupate în ateliere sau secĠii de

producĠie, iar producĠia discontinuă este o producĠie fabricată pe laturide unicat úi producĠie de masă;

- procese de producĠie continue, a căror producĠie este de tip liniar úi secaracterizează prin faptul că procesul de prelucrare a materiilor primeúi materialelor nu se întrerupe între două locuri de muncă consecutiveúi necesită stocaje intermediare între posturi.

ProducĠia de tip continuu se realizează pe linii tehnologice sau de fabricaĠiecaracterizate printr-o viteză regulată de transformare úi de transfer úi cuaprovizionare continuă.

c) După tipurile de fabricaĠie care de¿nesc relaĠiile întreprindere-client:- fabricaĠia pe comandă ce se caracterizează prin faptul că produsul nu

se execută decât după primirea unei comenzi ferme care stabileútefelul produsului, cantitatea, calitatea úi termenele de execuĠie;

- fabricaĠia pe stoc, ce se caracterizează prin faptul că produsele seexecută fără a se cunoaúte cumpărătorii, produsele putând ¿ comandateimediat de clienĠi;

- fabricaĠia mixtă reprezintă o variantă a producĠiei la comandă,întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor montaîn mod operativ la comanda bene¿ciarilor.

4. Tipurile de producĠie, concept, criterii de clasi¿care, caracteristiciConducerea úi organizarea activităĠii de producĠie din cadrul întreprinderii

se aÀă într-o dependenĠă directă faĠă de tipul producĠiei. Prin tip de producĠiese înĠelege o stare organizatorică úi funcĠională a întreprinderii, determinată

de nomenclatura produselor fabricate, volumul producĠiei executate pe ¿ecare poziĠie din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secĠiilor úi




locurilor de muncă, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,semifabricate de la un loc de muncă la altul.

În practică se disting 3 tipuri de producĠie:- tipul de producĠie în serie,- tipul de producĠie în masă,

- tipul de producĠie individual.Tipul de producĠie preponderent ce caracterizează o întreprindere impune

metodele úi tehnicile de organizare a producĠiei de bază auxiliare úi de servire precum úi modul de pregătire a fabricaĠiei noilor produse de evidenĠă úi controla activităĠii productive.

Tipul de producĠie în masă este caracteristic întreprinderilor care fabricăo gamă redusă de tipuri de produse iar ¿ecare tip de produs se execută încantităĠi foarte mari, adică în masă. În condiĠiile acestui tip de producĠie areloc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secĠii úi ateliere până la

nivelul locurilor de muncă. La acest tip de producĠie deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face în mod continuu, de regulă bucată cu

bucată, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare partemecanizate úi automatizate.

Prin caracteristicile sale, tipul de producĠie în masă creează condiĠii pentruautomatizarea producĠiei úi organizarea ei sub formă de linii tehnologice în Àux.Tipul de producĠie în serie caracterizează întreprinderile care fabrică o gamămai largă de produse în cantităĠii mari, mijlocii sau mici.

În raport cu nomenclatorul produselor fabricate úi mărimea seriilor defabricaĠie precum úi gradul de specializare a secĠiilor, atelierelor úi a locurilor demuncă, acesta poate ¿ mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face în catităĠi egale cu mărimea lotului detransport.

Pentru deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se folosescmijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari úi cu mersdiscontinuu în cazul unor serii mici de fabricaĠie.

La întreprinderile caracterizate prin tipul de producĠie în serie amplasarea

diferitelor maúini úi utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producĠie în Àux.5. Tipul de producĠie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producĠie execută o gamă

foarte largă de produse, ¿ecare fel de produs ¿ind unicat sau executându-se încantităĠi foarte reduse.

În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secĠii, ateliere úilocuri de muncă sunt organizate după principiul tehnologic, folosind maúini,utilaje úi forĠa de muncă cu caracter universal pentru a ¿ adaptate rapid laexecuĠia unei varietăĠi de feluri de produse în condiĠii de e¿cienĠă economică.

O altă caracteristică a acestui tip de producĠie o constituie faptul că produsele sau piesele se deplasează de la un loc de muncă la altul, bucată cu




bucată sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transportcu mers discontinuu.Datorită caracterului de unicat al produselor sau gameilargi de produse, pregătirea tehnică a fabricaĠiei nu este la fel de detaliată ca latipul producĠiei în masă.

6. Metode de organizare a producĠiei de bază

Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îúi desfăúoarăactivitatea în cadrul economiei naĠionale, se pot stabili anumite metode úitehnici speci¿ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a

producĠiei de bază are inÀuenĠă gradul de transformare al produselor ¿nite, precum úi gradul de complexitate al operaĠiilor procesului tehnologic.

Primul tip de organizare a producĠiei de bază este organizarea producĠiei înÀux, pe linii de fabricaĠie, speci¿că întreprinderilor care fabrică o gamă redusă

de feluri de produse în masă sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea producĠiei în Àux se caracterizează în metode úi tehnici speci¿ce cum sunt:organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producĠie úiajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea peateliere, secĠi sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în Àux, în condiĠiileunui grad înalt de mecanizare úi automatizare.

Organizarea producĠiei în Àux se caracterizează prin:- divizarea procesului tehnologic pe operaĠii egale sau multiple sub

raportul volumului de muncă úi precizarea celei mai raĠionale succesiuni

a executării lor,- repartizarea excutării unei operaĠii sau al unui grup restrâns de operaĠii

pe un anumit loc de muncă,- amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea

executării operaĠiilor tehnologice,- trecerea diferitelor materii prime, piese úi semifabricate de la un loc de

muncă la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementatsau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executării operaĠiilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a operaĠiilor la toate locurile de muncăîn cadrul liniei de producĠie în Àux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor dela un loc de muncă la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a producĠiei în Àux a unui felde produs sau piesă sau a mai multor produse asemănătoare din punctde vedere constructiv, tehnologic úi al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune că organizarea producĠiei în Àux se poate

de¿ni că acea formă de organizare a producĠiei caracterizată prin specializarealocurilor de muncă în executarea anumitor operaĠii, necesitate de fabricarea




unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemănătoare, prinamplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executăriioperaĠiilor úi prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncăla altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producĠiedesfăúurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcĠionare stabilit anterior.

7. Caracteristicile organizării fabricării produselor după metoda producĠiei individuale úi de serie mică.

În cadrul agenĠlor economici există o serie de unităĠi economice careexecută o gamă largă de produse în loturi foarte mici sau unicate.

Această situaĠie impune adoptarea unui astfel de sistem úi metode deorganizare a producĠiei de bază care să corespundă cel mai bine realizării de

produse unicat sau în serii mici.Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unităĠilor de producĠie după principiul tehnologicConform acestei metode de organizare unităĠile de producĠie se creează pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasareaunităĠilor úi a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maúini.În acest caz dotarea locurilor de muncă se face cu maúini universale care să

permită efectuarea tuturor operaĠiunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o operaĠie la alta a produsului are loc bucată cu bucatăÎn acest caz există întreprinderi foarte mari în procesul de producĠie, ceea ce

determină cicluri lungi de fabricaĠie úi stocuri mari de producĠie neterminată.- pentru fabricarea produselor se elaborează o tehnologie în care se vor

stabili urmăoarele aspecte:a) felul úi succesiunea operaĠiunilor ce vor ¿ executate,b) grupele de utilaje pe care vor ¿ executate operaĠiile,c) felul SDV-urilor ce vor ¿ utilizate.Această tehnologie urmează a se de¿nitiva pentru ¿ecare loc de muncă.- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaĠie se folosesc normative

grupate, evidenĠiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita omare perioadă de timp úi costuri ridicate.

8. TendinĠele actuale úi de perspectivă în organizarea producĠieiÎn cadrul sistemelor avansate de producĠie, sistemul de fabricaĠie îúi

schimbă modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricaĠie în condiĠiilede e¿cienĠă úi competitivitate.

Sistemul Àexibil de fabricaĠie reprezintă un răspuns dat unor cerinĠespeci¿ce dar nu constituie o soluĠie universală aplicabilă în orice condiĠii.

Sistemele de fabricaĠie actuale reprezintă rezultatul unei evoluĠii de peste

100 ani úi constituie un mod de răspuns la modi¿cările apărute în mediuleconomic în care activează.




Un sistem Àexibil de fabricaĠie este un sistem de producĠie capabil să se adaptezela sarcini de producĠie diferite, atât sub raportul formei úi dimensiunilor, cât úial procesului tehnologic care trebuie realizat.

Se consideră că un sistem Àexibil de fabricaĠie trebuie să aibă următoarelecaracteristici:

1. integrabilitate,2. adecvare,3. adaptabilitate,4. dinamism structural.În practică nu poate ¿ vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite

grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot ¿ atinsesimulat toate aceste caracteristici. Practica a evidenĠiat trei stadii ale sistemelor Àexibile de fabricaĠie care diferă prin complexitate úi arie de cuprindere astfel:

1. Unitatea Àexibilă de prelucrareAceasta reprezintă, de regulă, o maúină complexă, echipată cu o magaziemultifuncĠională, un manipulator automat care poate funcĠiona în regimautomat.

2. Celula Àexibilă de fabricaĠieAceasta este constituită din două sau mai multe unităĠi Àexibile de

prelucrare dotate cu maúini controlate direct prin calculator.3. Sistemul Àexibil de fabricaĠieCuprinde mai multe celule de fabricaĠie conectate prin sisteme automate

de transport, iar întreg sistemul se aÀă sub controlul direct al unui calculator care dirijează úi sistemul de depozitare, echipamentele de măsurare automatăúi testare. Astfel se asigură o coordonare totală a subsistemelor economice prinintermediul calculatorului electronic.

FaĠă de sistemele rigide de fabricaĠie, cele Àexibile prezintă următoareleavantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi¿cările survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi¿carea programelor de calculator úi nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;- autonomie funcĠională pentru trei schimburi, fără intervenĠia directă a

operatorului uman;- utilizarea intensivă a maúinilor cu comandă numerică, a roboĠilor úi a

sistemelor automate de transport úi control;- posibilitatea de evoluĠie úi perfectabilitate treptată în funcĠie de

necesităĠile de producĠie.Dezvoltarea sistemelor Àexibile de fabricaĠie precum úi introducerea

robotizării constituie direcĠii noi de organizare, inducând efecte importanteasupra tuturor subsistemelor de producĠie. În introducerea noilor tehnologii




robotizate cea mai mare importanĠă o au activităĠile de pregătire organizatorică.S-a constatat că în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate estefolosit în proporĠie de numai 50-55%. Această situaĠie nu se datorează unor erori tehnologice privind construcĠia sau modul de operare al calculatorului,ci unei incorecte organizări úi conduceri ale unităĠilor de producĠie. Aceasta

înseamnă că pericolul modi¿cărilor tehnologice nu constă în efectul acestoraasupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoaúte úideci de a-i sesiza úi inÀuenĠa efectele.

Introducerea robotizării modi¿că situaĠia ¿nanciară a unităĠii industrialemărindu-i volumul de mijloace ¿xe, îmbunătăĠind condiĠiile de producĠie,ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaĠii úi la creúterea ¿abilităĠiisistemelor operative, de execuĠie úi de conducere.

Gestiunea producĠiei

Reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităĠilor efectuate de o întreprindere din momentul identi¿cării unei cerinĠe de piaĠă până în momentul distribuirii către bene¿ciari a bunurilor solicitate.

În mod practic, pentru a putea identi¿ca activităĠile implicate în gestiunea producĠiei este necesar să se pornească de la ciclul complet de activităĠirealizate de întreprindere pentru fabricaĠia unui produs sau executarea uneilucrări.

Într-o întreprindere industrială ciclul activităĠilor legate de gestiunea producĠiei este format dintr-un ciclu de comercializare úi un ciclu de producĠie,

producĠia aÀându-se practic la interferenĠa acestora.Gestiunea producĠiei reprezintă o activitate complexă pentru desfăúurarea

căreia se utilizează o serie de metode:1. Programarea liniară folosită în optimizarea alocării resurselor Programarea liniară Ġine cont de două elemente: obiective úi restricĠii.

Programarea liniară poate ¿ folosită în gestiunea producĠiei pentru rezolvareaunor probleme:

- de repartizare a producĠiei pe diferite maúini în condiĠiile maximizării pro¿tului,

- privind transportul produselor între locurile de muncă úi între acestea úi punctele de distribuĠie,

- de determinare a cantităĠilor din diverse bunuri ce trebuie produse.2. Metoda PERT

Se aplică în cazul producĠiei de unicate complexe úi de mare importanĠă,la care operaĠiile succesive trebuie realizate prin respectarea restricĠiilor de

prioritate úi de termene.3. Metoda „Just in time”

Aceasta este considerată de specialiúti ca o condiĠie importantă pentruobĠinerea unei organizări superioare a producĠiei, iar aplicarea ei contribuie




la reducerea costurilor de producĠie aferente stocurilor de materii prime,materiale, piese úi subansambluri.

9. Ciclul de producĠie - noĠiune úi structură Acesta caracterizează nivelul de organizare al producĠiei úi al muncii în

cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producĠie materiile prime úi

materialele parcurg o serie de operaĠii la diferite locuri de muncă úi în diferitesecĠii, într-o anumită ordine prevazută de procesul tehnologic.

Ciclul de producĠie reprezintă o succesiune de activităĠi prin care materiile prime úi materialele trec în mod organizat pe Àuxul tehnologic pentru a ¿transformate în semifabricate sau produse ¿nite, iar durata ciclului de

producĠie reprezintă intervalul de timp dintre momentul lansării în fabricaĠiea diferitelor materii prime úi materiale úi momentul transformării lor prin

prelucrări succesive în produse ¿nite.Durata ciclului de producĠie reprezintă un element de bază folosit în

programarea producĠiei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesuluide producĠie a unui produs sau lot, a elaborării programelor operative de

producĠie, a calculului stocului de producĠie neterminată, necesarului demijloace circulante úi vitezei de rotaĠie a acestora. Prin durata sa, ciclul de

producĠie inÀuenĠează toate laturile activităĠii acesteia. Cu cât este mai micădurata ciclului de producĠie, cu atât vor ¿ folosite mai raĠional resurselemateriale úi umane în întreprindere.

Durata ciclului de producĠie depinde de o serie de factori care inÀuenĠeazăatât mărimea elementelor structurale ale ciclului de producĠie, cât úi perioadade deplasare a obiectelor muncii de la o operaĠie la alta.

Prin structura ciclului de producĠie se înĠelege totalitatea elementelor componente precum úi ponderea duratei acestora faĠă de durata totală a cicluluide producĠie.

Cunoaúterea structurii ciclului de producĠie este necesară pentru stabilireaduratei lui, precum úi pentru identi¿carea măsurilor tehnice úi organizatoricece trebuie luate în scopul reducerii acesteia.

Durata totală a ciclului de producĠie se împarte în două părĠi: perioada de

lucru úi perioada de întreruperi.Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale úi durata activităĠii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea maimare în structura ciclului de producĠie, durata acestuia cuprinzând durateletehnologice úi durata operaĠiunilor de pregătire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezintă perioada de timp de-a lungul căreia, sub inÀuenĠa condiĠiilor naturale, procesul de muncă încetează, procesul de producĠie continuă.

Activitatea de servire asigură condiĠiile normale de lucru pentru desfăúurareaoperaĠiilor de transformare nemijlocită a obiectelor muncii în produse ¿nite.

În cadrul acestora intră transportul obiectelor muncii de la un loc de muncă laaltul úi controlul tehnic de calitate.




Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesulde producĠie. În cadrul duratei ciclului de producĠie nu se includ toateîntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiĠiilelocului de muncă.

În funcĠie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot ¿ grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaĠii,- în afara schimbului sau de regim.10. Politici de producĠieO întreprindere productivă, pe baza strategiei alese, poate adopta politici

de producĠie diferite, Ġinând seama de obiectivele economice stabilite deresursele de care dispune úi de piaĠa potenĠială.

De regulă se pot deosebi două politici importante:- întreprinderea se organizează pentru a executa anumite produse sau

lucrări prin folosirea propriilor unităĠi de producĠie grupate în aceeaúiincintă sau dispersate teritorial,- întreprinderea execută, în totalitate sau parĠial, produse folosind

componente realizate de alte întreprinderi.În primul tip de politică, întreprinderea execută politica sa iar unităĠile de

producĠie, ca úi conducerea administrativă, sunt grupate într-un singur loc. Pemăsura dezvoltării pe baza efectuării de noi investiĠii se poate adopta o politicăde descentralizare a producĠiei prin crearea de noi unităĠi de producĠie. O astfelde politică de producĠie ridică probleme noi privind achiziĠionarea de terenuri,

construirea de noi clădiri, atragerea sau formarea de forĠă de muncă.A doua politica de producĠie este aceea de a executa produse sau lucrări

apelând în totalitate sau parĠial la componentele executate de alte întreprindericare devin astfel subfurnizori. Tipurile de politică de producĠie bazată pesubfurnizori este acela care se desfăúoară în situaĠia în care o întreprindere,numită cea care dă dispoziĠie de producĠie, încredinĠează execuĠia unor lucrăricare concură la realizarea obiectelor de fabricaĠie unei alte întreprinderi úi estedenumită subfurnizor.

Politica de producĠie bazată pe furnizori este cu totul altceva decât furnizareade către o întreprindere de produse, lucrări sau servicii altei întreprinderi úi,deci, care intră în conceptul de aprovizionare tehnico-materială. Politica de

producĠie cu subfurnizori presupune existenĠa unor legături speciale între celce dă dispoziĠie de producĠie úi subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor

până la efectuarea controlului privind modul de execuĠie al diferitelor componente. Politica de producĠie cu subfurnizori este motivată economic,

juridic, strategic atunci când nu are fonduri su¿ciente pentru dezvoltare sauatunci când subfurnizorii produc componente la preĠuri mai reduse sau de o

calitate mai bună, în comparaĠie cu cele produse în unităĠile proprii sau atuncicând ei sunt specializaĠi în execuĠia anumitor lucrări.




Sub raport juridic, o întreprindere apelează la subfurnizori atunci când posibilităĠile sale de dezvoltare sunt limitate datorită existenĠei unei legiantitrust, iar sub raport strategic - când există riscul în crearea de noi capacităĠi

proprii sau când întreprinderea urmăreúte ca în timp subfurnizorii să îi devină¿liale.

În afara celor două politici prezentate anterior, pe plan economic existăúi o politică de producĠie care presupune realizarea unei largi cooperări întreîntreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezintă procesul economic

prin care se stabilesc legături strânse de producĠie între întreprinderi careconcurează la fabricarea diferitelor produse.

Cooperarea poate ¿:- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,

livrează unele produse ¿nite;

- pe piese;- tehnologică - atunci când o întreprindere, folosind excedentul decapacitate de care dispune, efectuează prelucrări tehnologice pentru alteîntreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsideraĠii generale cu privire la relaĠia întreprindere - mediul ambiant

Firma îúi organizează úi desfăúoară activitatea sa sub impactul condiĠiilor concrete ale mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu

de factori eterogeni de natură economică, socială, politică, útiinĠi¿co-tehnică, juridică, geogra¿că úi demogra¿că ce acĠionează pe plan naĠional úiinternaĠional asupra întreprinderii, inÀuenĠând relaĠiile de piaĠă.

Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentăeconomică a acestuia.

În condiĠiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamismaccentuat, printr-o creútere spectaculoasă a frecvenĠei schimbărilor.

Mediul ambiant este de trei feluri:- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mică amploare úi uúor

vizibile;- mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare

variată, dar în general previzibile;- mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare

mare, cu incidente profunde asupra activităĠii întreprinderii úi greu deanticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,mezomediul, macromediul.

Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu careaceasta intră în relaĠii directe.




Acestea sunt:- furnizorii de mărfuri care sunt agenĠi economici ce asigură resursele

necesare de materii prime, material, echipamente úi maúini;- prestatorii de servicii reprezentaĠi de ¿rme sau persoane particulare care

oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor ¿rmei;

- furnizorii forĠei de muncă sunt unităĠile de învăĠământ, o¿ciile forĠei demuncă úi persoanele care caută un loc de muncă;

- clienĠi care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprindericomerciale sau agenĠiile guvernamentale cărora le sunt oferite, spreconsum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asociaĠiile profesionale, asociaĠiile consumatorilor,mediile de informare în masă úi publicul consumator;

- concurenĠii sunt ¿rme sau persoane particulare care-úi dispută aceeaúi

categorie de clienĠi, iar în situaĠii frecvente aceiaúi furnizori sau prestatori de servicii.Mezomediul este o noĠiune intermediară care devine tot mai necesară înexplicarea evoluĠiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remediereaoricăror de¿cienĠe de explicare se studiază comportamentul întreprinderii dinsistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate ¿ unintermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.

Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducereal întreprinderii pentru că permite abordarea relaĠiilor acesteia cu mediul sau

în termeni mult mai apropiaĠi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice:

- o anumită industrie,- o zona geogra¿că sau administrativă,- un grup de întreprinderi.Aceste sisteme sunt în măsură să inÀuenĠeze acĠiunile, deciziile úi

rezultatele unei întreprinderi, inÀuenĠa exercitată la acest nivel poate ¿ atâtdirectă cât úi indirectă, dar are un caracter general, în sensul că inÀuenĠeazătoate întreprinderile care aparĠin aceluiaúi sistem.

Activitatea oricărei întreprinderi, ca úi a celorlalĠi agenĠi din cadrulmicromediului întreprinderii, se aÀă úi sub inÀuenĠa altor factori de mediu,care acĠionează pe o arie mai largă.

Legătura care se stabileúte între întreprindere úi aceúti factori este de regulăindustrială, inÀuenĠa exercitându-se pe termen lung úi formând macromediulîntreprinderii

Componentele macromediului sunt:- mediul demogra¿c, numărul populaĠiei, structura pe sexe úi grupe de

vârstă, numărul de familii úi dimensiunea medie a unei familii, repartizareateritorială úi pe medii a populaĠiei, rata natalităĠii.




Analiza unor astfel de caracteristici úi surprinderea tendinĠei lor reprezintă punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii potenĠiale, a pieĠeiîntreprinderii;

- mediul economic,Ansamblul elementelor care compun viaĠa economică a spaĠiului în care

acĠionează întreprinderea determină mediul economic al acesteia. Acestadetermină volumul úi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor baneúti,marimea cererii de mărfuri, miúcarea preĠurilor la nivelul concurenĠei;

- mediul tehnologic,Întreprinderea se implică în dinamică mediului tehnologic, atât ca

bene¿ciar cât úi ca furnizor, în principal prin intermediul pieĠei. Este una dincele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii úi dobândeúteo exprimare concretă prin invenĠii, inovaĠii, mărimea úi orientarea fondurilor destinate cercetării, explozia producĠiei noi, perfecĠionarea producĠiei

tradiĠionale, reglementări privind delimitarea tehnologiilor poluante;- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc

sistemele de valori, obiceiuri, tradiĠii, credinĠe úi norme ce guverneazăstatutul oamenilor în societate;

- mediul politic reÀectă structurile societăĠii, clasele sociale úi rolul lor în societate, forĠele politice úi raporturile dintre ele, gradul de implicareal statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,zonal, internaĠional.

- mediul instituĠional cuprinde ansamblul reglementărilor de natură juridică ce vizează direct sau indirect activitatea de piaĠă a întreprinderii;

- mediul natural - condiĠiile naturale ce determină modul de localizareúi de distribuire în spaĠiu a activităĠii umane. Această conjuncturăeconomică reprezintă starea curentă úi concretă a fenomenelor,

proceselor úi evenimentelor speci¿ce unei ramuri ale economieinaĠionale. ImportanĠa sa este dată de reducerea resurselor de materii

prime neregenerabile úi de accentuarea gradului de poluare;RelaĠiile întreprinderii cu mediul extern

În calitatea sa de componentă a mediului, întreprinderea se aÀă într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intră într-un ansamblu de relaĠii prin care îúi orientează úi ¿nalizează activitateaeconomică. Aceste relaĠii dintre întreprindere úi componentele mediului săuextern sunt prin natura úi conĠinutul lor de două feluri: relaĠii de piaĠă úi relaĠiide concurenĠă.

Din multitudinea de relaĠii ale întreprinderii cu mediul său extern seremarcă prin amploare úi complexitate relaĠiile de piaĠă. Acestea au ca obiectvânzarea úi cumpărarea de mărfuri úi servicii, împrumutul de capital úi

angajarea forĠei de muncă. Studierea pieĠei constituie premisa úi punctul de plecare în activitatea oricărei întreprinderi.




Mecanismul pieĠei reprezintă pentru întreprinderea modernă termenul deconfruntare al situaĠiei prezentate cu cea de perspectivă, sursa de idei pentru

produse noi sau pentru modernizarea celor existente.RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa sunt reÀectate úi de Àuxul aprovizionare,

producĠie, desfacere.

De asemenea, această relaĠie se reÀectă úi în orientarea activităĠiiîntreprinderii către obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiĠiisuperioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create úi oferite, crearearentabilităĠii úi e¿cienĠei economice pe baza sporirii vânzărilor totale úi a

pro¿tului unitar.RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa vizează trei mari componente úi anume:- piaĠa mărfurilor,- piaĠa capitalului,

- piaĠa forĠei de muncă.Natura úi dimensiunile relaĠiilor întreprinderii depind de o serie de factorigenerali úi speci¿ci, obiectivi úi subiectivi, interni sau externi întreprinderii, ceimai importanĠi ¿ind: cadrul economico-social, speci¿cul pieĠei úi caracterulîntreprinderii.

RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa cunosc, astfel, o mare diversitate úi se potgrupa după mai multe criterii:

- după obiectul relaĠiilor. Potrivit acestui criteriu, relaĠiile întreprinderiicu piaĠa sunt de două feluri:

- relaĠii de vânzare-cumparare,- relaĠii de transmitere, receptie de informaĠii.RelaĠiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite úi anume: livrarea de

mărfuri, achiziĠionarea de mărfuri úi servicii, prestarea de servicii, închirierea,împrumutul precum úi activităĠile de intermediere.

Principalele forme pe care le îmbracă succesiv relaĠiile de vânzare-cumparare sunt:

- relaĠii precontractuale- relaĠii contractuale,- relaĠii postcontractuale.RelaĠiile precontractuale se realizează în principal prin negociere,

comandă, cerere de ofertă úi ofertă fermă.RelaĠiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se

adaugă o serie de activităĠi ca: facturarea, livrarea, transportul, recepĠia úidecontarea.

RelaĠiile postcontractuale apar în perioada de garanĠie úi postgaranĠie.RelaĠiile de transmitere de informaĠii au ca scop susĠinerea úi concretizarea

relaĠiilor de vânzare-cumpărare, realizându-se prin publicitate, relaĠii publiceúi alte forme de promovare.




După pro¿lul agenĠilor de piaĠă, relaĠiile pot ¿: cu furnizorii, cu prestatoriide servicii, cu bene¿ciarii, cu instituĠiile úi cu mecanismele de stat;După frecvenĠă, relaĠiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;

După gradul de concentrare, relaĠiile pot ¿ concentrate dimensional, spaĠialsau temporal úi relaĠii dispersate.

Obiectivele economice ale întreprinderii în condiĠii concureĠialeÎn condiĠiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism

simplu care urmăreúte maximizarea pro¿tului, ci este un organism complex,ce se confruntă cu o multitudine de obiective contradictorii ce Ġin de strategia¿ecărei întreprinderi.

ConcurenĠa constă într-o multitudine de forme de comportament ce semanifestă în cadrul relaĠiilor dintre furnizori pentru captarea interesului uneiclientele cât mai numeroase.

Pentru a de¿ni aceste forme de manifestare a concurenĠei se pot avea în

vedere următoarele aspecte:- interesele úi aspiraĠiile clientelei,- libertatea de a acĠiona,- interesele úi aspiraĠiile producătorilor în calitate de ofertanĠi,- existenĠa în mediul economic a unor reglementări juridice úi a unei stări

psihologice úi sociale care impun sau favorizează anumite acĠiuni saucomportamente din partea agentului economic.

În condiĠiile economiei de piaĠă concurenĠa apare ca o necesitate obiectivă,face parte din regulile de joc ale pieĠei.

Competitivitatea unui agent economic este determinată în principal de treimari caracteristici úi anume: servicii, costuri úi calitate.

Ansamblul raportului de interacĠiune în care intră agenĠii economici înluptă pentru asigurarea resurselor de aprovizionare úi a pieĠei de desfacereformează sistemul relaĠiilor de concurenĠă. Mijloacele úi instrumenteleutilizate în relaĠiile de concurenĠă se pot delimita în jurul produsului, preĠului,

promovării úi distribuĠiei.ConcurenĠa este de două tipuri:

- directă, manifestată între întreprinderile care realizează bunuri identicesau cu mici diferenĠieri, destinate satisfacerii aceleeaúi game de nevoi;- indirectă - manifestată între întreprinderile care se adresează aceloraúi

nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentrua se asigura desfăúurarea în bune condiĠii a activitaĠii economice,statul trebuie să asigure un cadru concurenĠial normal care presupuneexistenĠa urmatoarelor elemente úi anume:

- autonomia întreprinderii,- libertatea de în¿inĠare a oricărui tip de întreprindere,

- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere alintereselor ¿ecărei ¿rme,




- reglementări economico-¿nanciare egale pentru toĠi agenĠii economici,indiferent de forma de proprietate,

- formarea liberă a preĠurilor,- stabilitate prin reglementări bugetare pe piaĠa externă,- măsuri pentru favorizarea participării pe piaĠa extrabugetară,

- reglementări clare pentru sancĠionarea prin instanĠele juridice a ¿rmelor nerentabile.





4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier

Organizarea úantierului

ùantierul este spaĠiul în care se execută o construcĠie prevăzută cu toatedotările necesare (corp administrativ, magazii, instalaĠii, grup sanitar, utilaje,căi de comunicaĠii, etc.).

Proiectele de organizare a úantierului cuprind măsurile pentru aducerea latimp a materialelor, a utilajelor úi a forĠei de muncă, precum úi ordinea ¿reascăde desfăúurare a procesului tehnologic.

Proiectul de organizare stabileúte următoarele:- construcĠii provizorii úi instalaĠiile necesare,- ordinea de aprovizionare cu materiale,- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale úi mecanizate),- ordinea úi termenele în care se vor executa lucrările,- ordinea úi termenele în care se vor aduce pe úantier echipele de muncitori

de alte specialităĠi.Conducătorul punctului de lucru are sarcina de a pregăti toate operaĠiile ce

urmează a se desfăúura în úantier:- veri¿carea mijloacelor de muncă (maúini, utilaje, instalaĠii, dispozitive,

scule, unelte, etc.),

- veri¿carea materialelor úi a elementelor auxiliare,- instruirea echipelor de lucru în activitatea speci¿că,- curăĠarea, nivelarea úi compactarea terenului,- conduce efectiv executarea lucrării.Planurile calendaristicePlanurile calendaristice stabilesc ordinea úi termenele în care trebuie

realizate lucrările precum úi termenul de punere în funcĠiune a obiectivului.Abaterile de la ordinea lucrărilor cuprinse în planul de organizare atrage

după sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare să ¿e de bună

calitate fazele, operaĠiile úi procesele tehnologice de lucru trebuie executate înmod corect.FormaĠiile de muncăLucrările se execută de către muncitori organizaĠi în formaĠii de muncă.FormaĠia de muncă cu cel mai redus număr de muncitori se numeúte

formaĠie minimă úi uneori poate ¿ compusă dintr-un sigur muncitor.FormaĠia de muncă formată din mai mulĠi muncitori úi condusă de către

un úef se numeúte echipă, respectiv úef de echipă. În cadrul echipei intrămuncitori de diferite cali¿cări corespunzătoare operaĠiilor úi fazelor de lucru

pe care trebuie să le execute. Muncitorii cu o cali¿care superioară vor executa




operaĠii úi faze mai complicate iar cei cu o cali¿care inferioară vor executaoperaĠii úi faze mai simple. Sectoarele de lucru

Sectoarele de lucru sunt porĠiuni ce se obĠin prin împărĠirea lucrării deexecutat.

Metode de organizare a lucrărilor Există trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lanĠ.Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execută acelaúi proces

de muncă, în acelaúi timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrăriledintr-un sector încep numai după terminarea lucrărilor din sectorul anterior,iar pentru metoda de lucru în lanĠ, după terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în următorul sector úi se execută acelaúi proces de lucru.

După ce spaĠiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelareaterenului úi începerea lucrărilor de organizare a úantierului.





5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatilede constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si destabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditiinormale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.

Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de

cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determinautilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicarea masurilor rezultate pe aceasta baza.

Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricareiactivitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,

prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si

prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigureo organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare aacesteia.

Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strictnecesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita.

Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunealor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productiereprezentand activitatea ¿zica, intelectuala sau mixta a executantului(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau inindeplinirea unei functii in sfera neproductiva.

Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesuluide productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea

sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca




manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei

efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit locde munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.

Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic alcalitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatiela alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in

procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune amuncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de muncaLa elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodeicat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatieiin timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de

productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentruexecutant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentruobiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de muncaNorma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea

unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali¿care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala inconditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.

Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile

reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizarerationala a muncii (t

10), timpul pentru odihna si necesitati ¿ziologice in cadrul

programului de munca (ton

), precum si descrierea procesului tehnologic,organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria deincadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesuluide productie, normele de munca pot ¿: norme de timp, norme de productie,atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau

alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera laun singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.




In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora siaplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiilesi nivelul de cali¿care a personalului din formatia de munca normata, potrivit

prevederilor indicatoarelor de cali¿care in vigoare.La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub

forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie dedurata ¿ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pezi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate ¿ vandut intr-o anumitaunitate de timp etc.

De asemenea, in unele cazuri justi¿cate, determinate de speci¿cul deosebital activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot ¿ exprimate si sub formade tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acesteasa ¿e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprimalegatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentrurealizarea acestora.

Prin norma de timp (de munca) – NT

- se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cuintensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), inconditii tehnice si organizatorice precizate.

Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucraristabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catreun executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitatenormala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.

Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea ¿zica de lucrare (produs) (buc.,kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,

schimb – om, zi – om etc.).Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata ¿ deosebita detimpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca

– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felulacesta, norma de timp va ¿ exprimata in “ore – om – norma”.

In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precisunitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se precizadaca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv saula timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul

respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”




Normele de timp pot ¿ foloste ¿e ca atare, ¿e pentru stabilirea celorlaltenorme si, in primul rand, a normelor de productie.

Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masasi de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o

perioada mai lunga de timp.

Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) dedeservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sauatunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ¿ecareia dintre ele se

contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea ¿ precizate anticipat,cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, ¿indeneeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de normade timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciusau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si graduluide ocupare in munca a personalului.

Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca

stabilite unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cuintensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie

la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sauorganizatorice precizate.

Aceasta se stabileste ¿e pe baza determinarii directe a cantitatii de muncanecesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, ¿e pe baza examinarii volumuluitotal de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.

Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeazasi acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii

prevad anumite posturi ¿xe, obligatorii, cum ar ¿ de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricieniide la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii dinunitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel decazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor sisarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.

Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin

suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in careexercita atributiile sau sarcinile de munca.

Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul

de masini ce s-a stabilit pentru a ¿ unse de catre el intr-o anumita perioada detimp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de




metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarulde executanti din subordine etc.

Norma de deservire trebuie sa ¿e stabilita si in cazul in care normele demunca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuride munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul

regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate inspecial de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservireare ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizandnumarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot ¿ deservite simultan de catre¿ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atatnorma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat sinumarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, inexploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comuna sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizezesi numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care, sub forma uneinorme de personal.

Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strictnecesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care pentru realizarea,de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, inconditii tehnice si organizatorice precizate.

De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatiade lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executaincalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.

Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de normade timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), secompleteaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali¿careasi cu sarcinile concrete ale ¿ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa¿ecare.

Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri demunca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabiliriiei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catreexecutanti a timpului de munca.

La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)sarcinile de munca normate se pot modi¿ca, putand apare situatii in care




acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme detimp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi¿carea normelor de munca

Normele de munca se clasi¿ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatiisau lucrari; acestea pot ¿ exprimate sib forma normelor de timp, de

productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,

pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire denormele pe elemente, cele grupate nu pot ¿ exprimate, de regula, decat

sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normelede timp pot ¿ exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa ¿e de calitate ea trebuie sa poata ¿ realizatade catre toti executantii care poseda cali¿carea corespunzatoare lucrariirespective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cuintensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice

prevazute.Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –

organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie ¿zicasi nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceastaenergie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vedereamentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Caurmare, normele de munca trebuie sa ¿e in asa fel elaborate incat sa nu solicitein unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila deconsumat de catre un executant mediu.

In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute invedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate amuncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoaralucrarile, etc), sa ¿e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizatcorespunzator speci¿cului ¿ecarei munci prestate. Daca toate normele

practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor




si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raportcu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poatea¿rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inÀuentei diferitilor factori,normele de munca nu reÀecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real

necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sanu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di¿cultatea executarii unor

parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adicasunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali¿care a acestuia,deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.

Gradul de incordare a normelor se reÀecta, de regula, in indicele de

indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri deindeplinire a normelor.Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul

de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studiadispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sase analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, deregula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie detipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor demuca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, carese folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuareaunor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderiale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot ¿:- normative de timp (de munca)- normative de deservire- normative de personal.Normativul de timp (de munca) (N

t ) reprezinta timpul necesar pentru

efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inÀuenta si in conditii

tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizateincat normele de munca sa poata ¿ calculate prin insumarea timpilor din




normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala

de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, t

on, sau t

to),

in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:

a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) careredau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditiitehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru

productia de masa, serie mare si serie mijlocie.b) normative de timp grupat (N

tg) care redau timpul necesar pentru

efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnicesi organizatorice precizate.

Normativele de timp pot ¿ elaborate si pentru elementele structurale ale

normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sauajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati¿ziologice).

Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la

stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inÀuenta. De exemplu,in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.

Normativul de personal (N p) reprezinta elementul de calcul folosit la

stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de

factorii de inÀuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativulde personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi

pentru un autocamion.Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot ¿, ca si normele de

munca, uni¿cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pegrup de unitati economico – sociale.

In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care staula baza calculului necesarului de munca, cum sunt:

Normativul de regim tehnologic (Nr ) care reprezinta marimea stabilita

pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor siinstalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea

procesului de productie; poate ¿ dat in legatura cu tipul sau caracteristiilemasinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de

perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarulde dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,

aciditatea, densitatea, caldura speci¿ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,




numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e¿cacitatiiactiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.

Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permitadeterminarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de

timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si alematerialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de

particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (N

f ) care reprezinta numarul de repetari a unei

actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumitifactori de inÀuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a ¿relor de bataturade pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea ¿rului la o rupere este de0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masuratimpul pe un kg ¿re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinatafrecventa de rupere la un kg de ¿re. Daca numarul de ruperi (frecventaruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie

prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de ¿re.De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie

efectuate operatii de control la ¿ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventamasurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar

pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.

La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuieasigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii dedeplina securitate a muncii.



Sănătatea úi securitatea muncii, protecĠia mediului, situaĠii de urgenĠă, siguranĠa circulaĠiei - 1

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“MAùINIST LA MAùINIPENTRU TERASAMENTE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA SĂNĂTATEA ùI SECURITATEA MUNCII, PROTECğIA MEDIULUI, SITUAğII DE

URGENğĂ, SIGURANğA CIRCULAğIEI




CAP. I. PREÎNTÎMPINAREA PERICOLELOR MĂSURI DE SECURITATE ùI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

A. INTRODUCERE :

Menirea securităĠii úi sănătăĠii în muncă este să apere viaĠa úi sănătateaoamenilor împotriva riscurilor profesionale inerente oricărei activităĠi umane.

Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să ¿e formulate unansamblu de reguli de tehnică a securităĠii úi de igienă a muncii, având dreptscop asigurarea celor mai bune condiĠii de muncă, reducerea efortului ¿zic úi

prevenirea accidentelor úi îmbolnăvirilor profesionale.Aceste reguli sunt obligatorii la executarea lucrărilor de construcĠii úi

a instalaĠiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea

utilajelor pentru construcĠii, precum úi la lucrări de reparaĠii úi consolidări deconstrucĠii atât în sectorul de stat cât úi în cel particular.

Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potenĠial ridicat alriscurilor de accidentare úi de aceea este necesar ca ¿ecare om care practicăaceastă meserie să-úi însuúească foarte bine regulile de SSM úi să facă efortulnecesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenireaaccidentelor de muncă úi a îmbolnăvirilor profesionale.

ObligaĠiile úi răspunderile privind securitatea muncii, vor ¿ cuprinse înRegulamentul de Organizare úi FuncĠionare al agenĠilor economici úi în modobligatoriu în ¿úa postului.

În cazul apariĠiei unor categorii noi de lucrări, sau al unor procesetehnologice ce au procedee noi de lucru, este obligatoriu să ¿e elaborateinstrucĠiuni noi, corespunzătoare, de SSM, astfel ca pericolul de accidentare amuncitorilor să ¿e evitat.Măsurile de securitatea muncii sunt asigurate prin respectarea principiilor generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, eliminarea factorilor de risc úi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit

legii, instruirea lucrătorilor úi a reprezentanĠilor lor .B. REGLEMENTĂRI LEGALE DE SECURITATE ùI SĂNĂTATE

ÎN MUNCĂ. RISCURILE PROFESIONALE ÎN CONSTRUCğII:

Reglementările legale privind măsurile de securitate úi sănătate în muncăsunt:

- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA L– 319/14.07.2006- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (PAG.90)



146 - Sănătatea úi securitatea muncii, protecĠia mediului, situaĠii de urgenĠă, siguranĠa circulaĠiei

- HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALI-ZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DEMUNCA – HG NR.971/2006 (PAG.156)

- HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SISANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI AECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURIDE MUNCA – HG 1048/2006 (PAG.244)

- HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SISANATATE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIALDE AFECTIUNI DORSOLOMBARE -HG 1051/2006. (PAG. 347)

- HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SISANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA – HG 1091/2006 (PAG.

375)- HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRELUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA -HG 1146/2006 (PAG. 542).

Reglementările legale cuprind principalele măsuri de prevenire aaccidentelor de muncă úi bolilor profesionale general valabile pentru oriceactivitate. Măsurile de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea

factorilor de risc de accidentare/sau îmbolnăviri profesionale existenĠi însistemul de muncă.

Toate locurile de muncă, de asemenea toate meseriile, prin natura lor implică un anumit risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale din cauzaintervenĠiilor sau riscante ale oamenilor.

Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori cu conducătorii proceselor de muncă, la fel cum trebuie cunoscute úi mijloacele de combaterea lor.

Riscurile profesionale vor ¿ evidenĠiate pe faze de lucru în proiecteletehnologice, care vor conĠine mijloacele de prevenire a lor cum ar ¿: Dispozitive de protecĠie Metode de lucru Instruire Recomandări specialeFabricanĠii de utilaje de instalaĠii úi de materiale trebuie să facă cunoscut

prin cartea tehnică sau prin instrucĠiuni de utilizare, factorii de risc pe care îi

implică folosirea produsului lor, precum úi mijloacele de combatere a acestor riscuri.




Riscurile în cazul executării lucrărilor de terasamente úi riscuri asociateutilajelor de construcĠii :¾UtilităĠile din amplasament¾Accesul îngreunat¾Tra¿cul autovehiculelor

¾Mijloace de execuĠie mobile¾PrezenĠa apei¾ConstrucĠiile din vecinătate¾Teren instabil în săpătură¾Căderea de obiecte¾Supraîncărcare-pericol de răsturnare úi de accidentare a operatorului¾Mersul înapoi fără avertizare sonoră¾Pericol de accidentare a celorlalĠi muncitori¾Lucrul în apropierea liniilor electrice¾MentenanĠa inadecvată a utilajelor

CAP. II. INSTRUIREA LUCRATORILOR :

Pregătirea úi instruirea în domeniul SSM úi în domeniul situaĠiilor deurgenĠă este parte componentă a pregatirii profesionale úi are ca scop însuúireaúi aplicarea legislaĠiei de securitatea muncii, formarea deprinderilor desecuritate a personalului privind protecĠia muncii, siguranĠa circulaĠiei úi indomeniul situaĠiilor de urgenĠă.

Instructajul este metoda prin care toĠi participanĠii la procesul de muncăsunt informaĠi despre activităĠile speci¿ce locului de muncă úi principalelemăsuri de securitate, ce trebuie luate úi respectate în timpul lucrului înconformitate cu legislaĠia în vigoare.

Instruirea este obligatorie úi trebuie să aibă caracter permanent atât la loculde muncă,cât úi în toate formele de úcolarizare úi învăĠământ.

Muncitorii care lucrează în construcĠii trebuie să ¿e instruiĠi úi să cunoască

speci¿cul lucrărilor care se execută pe úantiere, regulile generale de securitateúi sănătate a muncii care rezultă din tehnologiile de execuĠie precum úi celespeci¿ce locului de muncă unde îúi execută meseria.

Este strict interzis ca un muncitor să ¿e admis la lucru fără să ¿e instruit,indiferent că este angajat permanent, temporar sau sezonier;de asemenea, vor ¿ instruiĠi studenĠii, elevii sau ucenicii care fac practică în unităĠi de construcĠiiúi persoanele neînsoĠite care fac vizite în úantiere.

Consiliile de administraĠie ale unităĠilor de construcĠii sunt obligate săasigure condiĠiile organizatorice pentru efectuarea unei instruiri e¿cace a

tuturor angajaĠilor úi în mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau procese tehnologice.




Instruirea speci¿că în domeniul securităĠii úi sănătăĠii în muncă trebuiesă ¿e un proces continuu úi se va realiza în etape eúalonate în timp, în scopulformării reÀexelor de securitate faĠă de riscurile profesionale.

Instruirea cuprinde trei faze :¾Instruirea introductiv generală,

¾Instruirea la locul de muncă,¾Instruirea periodicăConsemnarea instruirilor se face pe “Fiúe de instruire individuală

privind securitatea úi sănătatea în muncă” .Pentru vizitatorii în grup se intocmesc Fi;e de instruire colectivă privind

securitatea úi sănătatea în muncă.Pentru personalul tehnico-ingineresc din instituĠii úi institute de cerceare

úi proiectare, precum úi pentru delegaĠii străine, este obligatorie prezenĠaunui însoĠitor din unitate, fără a se întocmi Fiúe de instruire colectivă privind

securitatea úi sănătatea în muncă.În afara celor trei tipuri de instruire privind securitatea úi sănătatea în

muncă se fac úi următoarele instruiri:Instruirea personalului pentru acordare de prim-ajutor Instruirea personalului privind evenimentele (accidente, incidente

periculoase) produse în cadrul societăĠii,Instruirea privind cunoaúterea úi aplicarea documentelor sistemului

managementului SSM, a declaraĠiei de politică a obiectivelor de SSMInstruirea privind salvarea minieră: în cadrul staĠiei de salvare minieră a

societăĠii ¿ecare sucursală care are lucrări miniere subterane va asiguraun minim de 3 salvatori operativi autorizati. aceútia vor participa lainstruiri úi exercitii practice de salvare, sub conducerea úi îndrumareaúefului staĠiei de salvare, în concordanĠă cu programul de instruirelunară a salvatorilor úi cu prevederile legale în vigoare aplicabile.

2.1. Instruirea introductiv generală se efectuaează în cadrul Serviciuluiintern de prevenire úi protecĠie următoareleo categorii de personal: :

• Lucrătorilor la angajare,

• Lucrătorilor detaúaĠi detaúaĠi,• Lucrătorilor delegaĠi de la altă societate;• Persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri (lucratorului pus

la dispozitie de catre un agent de munca temporar);• Persoanelor aÀate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii;• Elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru

practica profesionala• Lucratorilor care isi desfasoara activitatea pe baza de contract de

prestari servicii

• Vizitatorilor Instruirea introductiv generală are ca scop informarea asupra :




• LegislaĠia de securitate úi sănătate în muncă,• ConsecinĠele posibile ale necunoaúterii úi nerespectării legislaĠiei de

securitate úi sănătate în muncă;• Riscurile de accidentare úi Principalii factori de risc de accidentare in

muncă úi îmbolnavire profesională speci¿ci societaĠii / sucursalei;

• Măsuri generale de prevenire a accidentelor de muncă úi îmbolnăvirilor profesionale (noĠiuni de electrosecuritate, ventilaĠie, combatereazgomotului úi vibraĠiilor, igiena muncii, protecĠia individuală, etc.);

• Contractul colectiv de muncă – capitolele referitoare la securitatea úisănătatea în muncă;

• Măsuri la nivelul societăĠii privind acordarea primului ajutor, stingereaincendiilor úi evacuarea lucrătorilor

• Durata instruirii introductiv generale depinde de speci¿cul activităĠii,complexitatea proceselor tehnologice úi va ¿ stabilită prin instrucĠiuni

proprii ne¿ind mai mică de 8 ore/zi. Desfăúurarea úi veri¿carea însuúiriicunoútinĠelor se poate face individual sau colectiv, prin expunere oralăsau vizuală a materialului sau seminare.

Prezentarea informatiilor speci¿ce Instruirii introductiv generale se vaface in baza unui material scris.

Veri¿carea personalului instruit se va face pe bază de test, rezultatulveri¿cării ¿ind consemnat în ¿úa de instruire.

Nu vor putea ¿ angajaĠi cei care nu úi-au însuúit cunoútinĠele prezentate îninstruirea introductiv generală.

2.2.Instruirea la locul de muncă: se face de către conducătorul locului demuncă întregului personal prevăzut la Instruirea introductiv generală, la loculde muncă unde urmează să îúi desfăúoare activitatea astfel:

1. Noilor lucratori la angajare;2. Lucratorilor detasati3. Lucratorilor delegati de la alta societate;4. Persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri (lucrătorului pus

la dispoziĠie de către un agent de muncă temporar);

5. Persoanelor aÀate în unitate în perioada de probă în vederea angajării;Are ca scop prezentarea :• riscurilor de accidentare úi îmbolnăvire profesională speci¿ce locului

de muncă úi/sau postului de lucru;• InstrucĠiunile proprii de securitatea úi sănătatea muncii (IPSSM)

elaborate pentru locul de munca úi/sau postul de lucru;• Tehnologiile de lucru úi instrucĠiunile de lucru;• Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă speci¿ce locului de muncă• Măsuri la nivelul locului de muncă úi/sau postului de lucru privind

acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor úi evacuarea lucrătorilor.• Prevederi ale reglementărilor de securitate úi sănătate în muncă privind




activităĠi speci¿ce ale locului de muncă.• DemonstraĠii practice privind activitatea care urmează a se desfăsura• ExerciĠii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor de alarmare,

intervenĠie, evacuare úi de prim ajutor.Durata de desfăúurare depinde de complexitatea utilajului sau a locului de

muncă la care se va lucra úi nu va ¿ mai mică de 8 ore repartizate pe durata perioadei de probă.

Instruirea se poate desfăúura individual sau colectiv prin expunereamaterialului úi demonstraĠii practice. Prezentarea informaĠiilor speci¿ceInstruirii la locul de muncă se va face pe baza unui material scris.

Veri¿carea însuúirii materialului prezentat, se face oral cu consemnareaîn ¿úa individuală de instruire, de úeful ierarhic superior celui care a făcutinstructajul.

2.3 Instruirea periodică: se face de către conducătorul locului de muncă

tuturor salariaĠilor úi are drept scop prezentarea úi însuúirea :Aceasta tematica va ¿ aprobata de Conducere - Director Directie / Sef

Subunitate (Santier, Sectie)• Instructiunile proprii de securitatea úi sănătatea muncii (IPSSM)

speci¿ce locului de muncă;• Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităĠi speci¿ce ale

locului de muncă• DemonstraĠii practice privind activitatea care urmează a se desfăúura úi

privind utilizarea EIP• Riscurile de accidentare úi îmbolnavire profesională speci¿ce locului de

muncă úi/sau postului de lucru;• Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă úi îmbolnăvirilor

profesionale speci¿ce locului de muncă;• Măsuri de prim ajutor în caz de accidentare• Modi¿cările apărute în legislaĠie;• Prelucrarea accidentelor apărute, la acelaúi tip de activităĠi, în cadrul

societăĠii;

•

Diverse probleme legate de activitatea de SSM apărute de la ultimainstruire• Tematica programată pt. efectuarea instruirii periodice se întocmeúte pe

formularul cod SSM 84/2001/2 de către lucrătorul desemnat – Inspector SSM sau Responsabil SSM;

• Tematica va ¿ păstrată de către persoana care efectuează instruirea;Instruirea se poate desfăúura individual sau colectiv prin expunere orală

sau vizuală a materialului. Veri¿carea însuúirii materialului prezentat se faceoral de către úeful ierarhic superior celui care a efectuat instructajul, într-

un proces –verbal de instruire. Fiúa individuală de instruire se semnează decel instruit, de cel care a efectuat úi veri¿cat instruirea, con¿rmând astfel că




materialul a fost însuúit.Intervalul între două instructaje periodice pentru lucrători va ¿ stabilit prin

instrucĠiuni proprii în funcĠie de condiĠiile locului de muncă dar nu va ¿ maimare de 6 luni.

2.4. Instruirea periodică săptămânală se efectuează de către conducătorul

locului de muncă tuturor salariaĠilor úi are drept scop prezentarea úi însuúirea :• InstrucĠiunile proprii de securitatea úi sănătatea muncii (IPSSM)

speci¿ce locului de muncă / postului de lucru;• Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităĠi speci¿ce ale

locului de muncă• DemonstraĠii practice privind activitatea care urmează a se desfăúura úi

privind utilizarea EIP• Riscurile de accidentare úi îmbolnăvire profesională speci¿ce locului de

muncă úi/sau postului de lucru;

• Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă úi îmbolnăvirilor profesionale speci¿ce locului de muncă;

• Măsuri de prim ajutor în caz de accidentare• Modi¿cările aparute in legislaĠie;• Prelucrarea accidentelor apărute, la acelaúi tip de activităĠi, în cadrul

societăĠii;• Diverse probleme legate de activitatea de SSM apărute de la ultima

instruireInstruirea se poate desfăúura individual sau colectiv prin expunere orală

sau vizuală a materialului. Veri¿carea însuúirii materialului prezentat se faceoral de către úeful ierarhic superior celui care a efectuat instructajul, într-un

proces –verbal de instruire.2.5.Instruirea periodică ce se face suplimentar celei programate (

Reinstruire) : se efectuează de către conducătorul locului de muncă împreunăcu inspectortul SSM sau alt lucrător desemnat în următoarele cazuri :¾când un angajat a lipsit peste 30 zile lucrătoare ,¾cand au apărut modi¿cări ale prevederilor de SSM privind activităĠi

speci¿ce ale locului de muncă úi/sau postului de lucru¾cind au apărut modi¿cari ale IPSSM, inclusiv datorită evoluĠieiriscurilor sau apariĠiei de noi riscuri în unitate

¾la reluarea activităĠii după accident de muncă¾la executarea unor lucrări speciale¾la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modi¿cări ale

echipamentului existent¾la modi¿carea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru la

introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru

Se vor prezenta :• Instructiunile proprii de securitatea úi sănătatea muncii (IPSSM)




speci¿ce locului de muncă;• Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităĠi speci¿ce ale

locului de muncă;• DemonstraĠii practice privind activitatea care urmează a se desfăúura úi

privind utilizarea EIP

• Riscurile de accidentare úi îmbolnavire profesională speci¿ce locului demuncă úi/sau postului de lucru;

• Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă úi îmbolnăvirilor profesionale speci¿ce locului de muncă;

• Măsuri de prim ajutor în caz de accidentare• Modi¿cările apărute în legislaĠie;• Prelucrarea accidentelor apărute, la acelaúi tip de activităti, în cadrul

societăĠii;• Diverse probleme legate de activitatea de SSM apărute de la ultima

instruireTematica programată pt. efectuarea instruirii periodice suplimentare se

întocmeúte pe formularul cod SSM 84/2001/2 de către lucrătorul desemnat – Inspector SSM sau Responsabil SSM.Tematica va ¿ păstrată de către persoanacare efectuează instruirea;Aceasta tematica va ¿ aprobata de Conducere - Director Directie / Sef Subunitate (Santier, Sectie)

2.5. La exploatarea, întreĠinerea úi repararea maúinilor úi utilajelor pentru aevita producerea de accidente trebuie respectate cu stricteĠe măsurile generale de SSM:atât în încăperile unde funcĠionează utilajele cât úi la punctele de

lucru,vor ¿ a¿úate instrucĠiuni de protecĠie a Muncii speci¿ce loculuide muncă.

La deservirea utilajelor de construcĠii sunt admiúi numai lucrătoricali¿caĠi care au depăúit vârsta de 18 ani

Este interzisă folosire utilajelor defecte sau folosirea utilajelor la altelucrări decât cele pentru care au fost construite

Toate utilajele acĠionate electric vor ¿ legate la prize de pământ.Este interzisă deplasarea utilajelor de construcĠii pe terenuri care nu leasigură stabilitatea.

Este interzisă exploatarea utilajelor de construcĠii care nu au montatetoate apărătoarele, dispozitivele , aparatele de măsură úi control în bunăstare,

Este interzisă orice fel de reparaĠie,curăĠire sau ungere manuală întimpul funcĠionării utilajului

Se interzice lucrul pe timp de noapte, dacă la locul de lucru nu este

asigurată o iluminare care să permită o bună vizibilitate în zona delucru




Este interzisă urcarea pe utilaje a persoanelor străine, cu excepĠia personalului tehnic care veri¿că funcĠionarea úi exploatarea lor

Sunt interzise trecerea úi staĠionarea în raza de acĠiune a echipamentuluide lucru al utilajului în timpul funcĠionării acestuia

Este interzis transportul angajaĠilor pe utilajele de construcĠii, când

utilajul nu este prevăzut prin construcĠie în acest scopSunt interzise pornirea úi conducerea utilajului de către alte persoane

decât mecanicul care le deserveúteEste interzis lucrul în timpul nopĠii cu instalaĠia de iluminat defectăEste interzisă părăsirea utilajului în timpul funcĠionării luiRepararea utilajelor pentru construcĠii se va efectua numai cu personal

cali¿catÎn timpul reparaĠiei, se vor lua măsuri pentru ca utilajele să nu se pună

accidental în miúcareEste interzisă lăsarea utilajelor de construcĠii în timpul nopĠii pe

drumurile publice fără semnalizare.Este interzisă trecerea cu utilaje peste conducte úi peste cabluri.Este interzis mecanicului să lucreze pe utilaj sub inÀuenĠa băuturilor

alcoolice, bolnav sau nedormitÎn caz de pericol de accidentare, semnalul de oprire al utilajului se poate

da către orice angajatEste interzisă păstrarea oricărui fel de obiect în cutiile tablourilor

electrice ale utilajelor Este interzis să se pună úi să se scoată cu mâna pe úi de pe roĠi, curelele

de transmisie în timpul funcĠionăriiEste interzisă curăĠirea utilajelor cu benzină. CurăĠirea se face cu petrol

sau detergenĠiEste interzisă depozitarea materialelor inÀamabile în încăperile

utilajelor, în cabină sau pe pervazul úi platformele acestora sau în altelocuri decât cele stabilite în acest scop.

Înainte de pornirea utilajelor mecanicul este obligat :

Să veri¿ce buna stare a tuturor ansamblurilor úi mecanismelor utilajuluiSă efectueze operaĠiile de reglareSă transmită un semnal acustic de avertizare ( conform codului

stabilit), pentru a preveni pe muncitori să evacueze zona de lucru autilajului

Să aibă grijă ca, după alimentarea cu combustibil rezervoarele să ¿eúterse până la uscare

Să observe ca toate conductele de combustibil sau ulei precum úi

organele de îmbinare respective să ¿e etanúe pentru ca să nu existescăpări de combustibil sau de lubri¿anĠi, care pot provoca incendii




sau accidente.Înainte de părăsirea maúinii se vor pune toate comenzile pe poziĠia

zero, se vor cupla toate frânele, se va întrerupe curentul, se vor închiderobinetele la rezervoare úi se va asigura maúina împotriva oricărei

posibilităĠi de răsturnare, de alunecare sau de pornire accidentală în

timpul repausului prin calare úi se vor încuia uúile, astfel încât să nu ¿e posibilă pornirea de către altă persoană

Este interzisă alimentarea utilajelor úi a mijloacelor de transport întimpul funcĠionării acestora. Alimentarea se va face numai cu motoruloprit úi pe cât posibil ziua.

Orice maúină úi orice utilaj de construcĠii acĠionate de un motor cuardere internă trebuie să ¿e prevăzut , în mod obligatoriu, cu o instalaĠiesau un dispozitiv pentru îndepărtarea gazelor arse la o distanĠă úi la oînălĠime su¿cientă de la locul de muncă pentru a nu provoca intoxicarea

muncitorilor.

CAP. III. ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECğIE

Orice echipament destinat a ¿ purtat sau mînuit de un lucrător pentrua-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în

pericol securitatea úi sănătatea la locul de muncă, precum úi orice suplimentsau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv.

3.1.ÎMBRĂCĂMINTEA DE PROTECğIE :Măsurile de protecĠie colectivă luate la locurile de muncă vor ¿ completate

cu echipamente úi materiale de protecĠie individuală care sunt prevăzute înnormative.

Echipamentele individuale sunt destinate să asigure protecĠia muncitorilor în condiĠii de muncă sau mediu care trebuie aduse la cunoútinĠă úi aplicate custricteĠe.

Conducătorii locurilor de muncă úi úe¿i de echipă nu vor permite executarealucrărilor înainte dea veri¿ca dacă ¿ecare muncitor este dotat cu echipamentulde protecĠie úi materialele de protecĠie necesare, precum úi dacă muncitoriicunosc modul de utilizare corectă a acestora.

AgenĠii economici sunt obligaĠi săînlocuiască imediat echipamentul de

protecĠie deteriorat sau care nu maicorespunde calitativ.

Muncitorii sunt obligaĠi săveri¿ce înainte de începerea lucruluiechipamentul de protecĠie úi să cearăînlocuirea celui degradat, de asemenea




să cunoască modul de utilizare corectă a echipamentului.Îmbrăcămintea de protecĠie va ¿ aleasă în funcĠie de condiĠiile de lucru,

¿ind utilizate acele echipamente care asigură maximum de securitate a munciiúi care asigură de asemenea confortul în timpul execuĠiei.

În condiĠiile de lucru care prezintă un pericol de explozie sau de foc este

interzisă purtarea la lucru a materialelor confecĠionate din celuloid sau altemateriale inÀamabile, de asemenea este interzisă utilizarea îmbrăcămintei din¿bre sintetice. 3.2. Casca de protecĠie : Datorită vulnerabilităĠii capului úi a urmărilor grave pe care le cauzeazăasupra sa căderile de obiecte úi ciocnirile întâmplătoare, casca de protecĠieeste o componentă foarte importantă a echipamentului de protecĠie pentruconstructori.

ImportanĠa căútii de protecĠie este deosebită úi datorită gradului de

siguranĠă pe care îl conferă, pentru persoanele care o poartă permanent;acestea se împiedică mai puĠin de obiectele ieúite în cale decât celelalte úi sedeplasează mai sigur, idee susĠinută de specialiúti în domeniu.

Purtatul căútii de protecĠie este obligatoriu pentru toate persoanele carelucrează pe úantiere de construcĠii, precum úi pentru persoanele care viziteazăocazional úantierele.

Casca de protecĠie trebuie să ¿e prevăzută cu o căptuúeală (căpăstru)confecĠionată din Ġesătură textilă sau dint-un material plastic care trebuie săse regleze după forma capului úi care are rolul de a amortiza úocul obiectelor căzute de la înălĠime sau al căderii muncitorilor de la înălĠime. Sistemul deamortizare trebuie astfel reglat,încât între el úi fundul calotei să rămână odistanĠă de cel puĠin 3 cm.

Este cu desăvârúire interzis să se poarte căúti de protecĠie fără căptuúealăde amortizare .

Casca de protecĠie se poartă tot timpul legată sub bărbie cu únur sau ocurea bine ¿xată.

Casca de protecĠie se va veri¿ca zilnic înainte de începerea lucrului din

punctul de vedere al integrităĠii úi al sistemului de amortizare. Dacă se constată¿suri sau defecĠiuni la sistemul de amortizare, casca va ¿ scoasă imediat din uz.În anotimpurile friguroase sau în locurile de muncă cu temperaturi scăzute,

casca de protecĠie se va purta peste un capiúon confecĠionat din lână. 3.3.Centura de siguranĠă :

Centura de siguranĠă se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de muncăunde există pericolul de cădere de la înălĠime úi numai pentru lucrările la carenu se poate utiliza schela. Înlocuirea schelei cu centura de siguranĠă este strictinterzisă.

3.4.ProtecĠia auzului :La locurile de muncă unde zgomotul depăúeúte nivelurile maxime admise,




este obligatoriu să ¿e căutate soluĠii tehnice pentru reducerea acestora. Încazul în care nu se pot realiza măsuri satisfăcătoare de reducere a zgomotului,

personalul expus va ¿ dotat obligatoriu cu dispozitive de protecĠie a auzuluicum ar ¿: dopuri de vată para¿nată, antifoane interne , căúti antifoane. 3.5.ProtecĠia mâinilor úi a braĠelor :

Când se aleg mănuúi pentru lucru este necesar să se Ġină seama de pericolelela care estre expus muncitorul care le poartă, precum úi de necesitatea demiúcare liberă a degetelor.

Nu se vor folosi mănuúi pentru lucru la maúini úi aparate la care mâinile ar putea ¿ apucate de piesele în miúcare. 3.6.ProtecĠia picioarelor :

Jambierele de protecĠie trebuie să ¿e astfel confecĠionate încât să poată ¿scoase în caz de necesitate.

Echipamentul pentru protecĠia picioarelor( cizme, bocanci) va ¿ ales în

funcĠie de condiĠiile de lucru úi de natura operaĠiilor executate.Pantalonii de protecĠie úi cizmele de protecĠie vor ¿ astfel confecĠionate,

încât să permită purtarea pantalonilor peste cizmă, spre a nu permite pătrunderea materialelor iritante sau toxice în cizme. 3.7. Materiale igienico-sanitare úi alimentaĠia de protecĠie:

Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igienă individuală (săpun, unguente, perii de unghii, pastă úi periuĠă pentru dinĠi, prosoanpe etc)utilizate pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale.

Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariaĠilor în scopulasigurării igienei úi protecĠiei personale, în completarea măsurilor generale

pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale.SalariaĠii sunt obligaĠi să utilizeze materialele igienico-sanitare primite în

conformitate cu indicaĠiile personalului sanitar.Materialele igienico sanitare care se acordă gratuit salariaĠilor, cantităĠile

respective úi periodicitatea acordării acestora, se stabilesc prin contractulcolectiv de muncă, la recomandarea medicului de întreprindere úi în bazacriteriilor locului de muncă. Astfel :

- În cazul proceselor de muncă ce se desfăúoară în condiĠii de praf, care produc murdărirea mâinilor úi acorpului, se acordă săpun, perie deunghii;

- În cazul proceselor de muncă ce au loc în condiĠii de contact direct cuunele substanĠe iritante asupra pielii, se acordă săpun, preparate pentru

protecĠia pielii, perie úi pastă pentru dinĠi;- La locurile cu zgomot care poate afecta auzul se acordă căúti antizgomot

sau antifoane;- La locurile de muncă în care sunt prezentate noxe chimice sau pulberi

care pot pătrunde în organism pe cale respiratorie, se acordă măútiadecvate protecĠiei căilor respiratorii.




AlimentaĠia de protecĠie se acordă în mod obligatoriu úi gratuit de cătreangajatori persoanelor care lucrează în condiĠii de muncă ce impun acest lucruúi se stabileúte prin contractul colectiv de muncă .

CAP. IV. INSTRUCğIUNI PROPRII DE SSM SPECIFICELUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

( EXCAVAğII DE SUPRAFAğĂ):

Au drept scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare úi/sauîmbolnăvire profesională úi asigurarea celor mai bune condiĠii în desfăúurarea

procesului de lucru.4.1.Reguli generale :

Executarea excavaĠiilor se va efectua numai sub directa îndrumare a unui

úef de lucrare numit prin dispoziĠie de úantier, care va răspunde de execuĠiacalitativă a lucrărilor, conform tehnologiei stabilite, de impunerea respectăriimăsurilor de securitate úi sănătate în muncă, în scopul evitării accidentelor úi amenĠinerii stării de securitate a locului de muncă úi a lucrării.

• Este interzisă începerea lucrărilor fără obĠinerea avizelor úi autorizaĠiilor legale.

• Executarea lucrărilor se va face numai cu respectarea prevederilor cuprinse în instrucĠiunile úi procedurile tehnice de execuĠie.

• ùeful de lot (úef punct lucru) împreună cu lucrătorul deservent de EMeste obligat să facă un control de cunoaútere al terenului pentru a útidacă există situaĠii deosebite, gropi, pericol de surpare, răsturnare,luându-se măsurile ce se impun, pentru eliminarea acestor riscuri.

• Personalul lucrător trebuie să ¿e instruit, apt medical úi autorizat(arti¿cieri, lucrători, deservenĠi de EM) pentru astfel de lucrări, înconformitate cu legislaĠia în vigoare.

• Personalul trebuie instruit periodic úi să cunoască modul de acĠiune încaz de avarie, prevederile cuprinse în instrucĠiunile de exploatare a EM

úi în tehnologiile de execuĠie.• EM utilizate la executarea excavaĠiilor trebuie să corespundă din punctde vedere tehnic úi al securităĠii úi sănătăĠii muncii.

• Pentru deservirea sculelor, utilajelor, instalaĠiilor, dispozitivelor,maúinilor, etc. utilizate la executarea excavaĠiilor se vor respecta

prevederile cuprinse în IPSSM-urile aferente acestora.• Căile de acces la lucrare úi punctele de lucru trebuie să ¿e marcate úi

semnalizate asupra riscurilor de accidentare úi iluminate corespunzător (în cazul efectuării de lucrări pe timp de noapte sau timp nevaforabil).

•

Personalul lucrător trebuie să poarte permanent EIP, conform riscurilor la care sunt expuúi.




4.2. Lucrări pregătitoareÎnainte de începerea lucrărilor de excavaĠii trebuie să se facă cercetări

geologice úi hidrogeologice, pentru a avea indicaĠii asupra naturii úi poziĠii straturilor, precum úi asupra existenĠei apelor subterane, în

vederea împiedicării unor eventuale pericole de alunecări ale straturilor.În cazul când pe terenul unde se execută lucrări de excavaĠii se găsesc

arbori, înainte de începerea lucrărilor se va face defriúarea terenului.Defriúarea terenului se va face după ce s-a făcut pregătirea prealabilă

a locului de muncă: doborârea crengilor agăĠate, curăĠirea terenuluide crengile căzute, pietre, etc., care ar putea îngreuna deplasarea fărăriscuri a lucrătorilor.

Aceste lucrări se vor executa respectându-se măsurile de securitate úisănătate prevăzute în IPSSM 09-001 „Pentru efectuarea lucrărilor de

defriúarea terenurilor”.Înaintea de începerea lucrărilor de excavaĠii este necesar să se

stabilească precis existenĠa instalaĠiilor subterane, natura lor úi felulcum sunt amplasate sub pământ.

În cazul când există asemenea instalaĠii subterane, lucrările deexcavaĠii trebuie să execute luându-se toate măsurile de precauĠie, subo supraveghere tehnică permanentă, făcându-se o instruire specialălucrătorilor care execută aceste lucrări .

Începerea executării lucrărilor de excavaĠii este permisă numai pe bazaunui acord scris încheiat cu unitatea care are instalaĠii subterane, peteritoriul unde urmează să se execute asemenea lucrări.

În cazul în timpul lucrului se descoperă construcĠii úi instalaĠii subterane,care nu s-au cunoscut dinainte, lucrările trebuie imediat întrerupte úi

personalul lucrător evacuat, până la identi¿carea instalaĠiilor descoperiteúi stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuarea lucrărilor. Numai după luarea măsurilor de securitate, lucrările potcontinua.

În apropierea conductelor de ape cu mare presiune úi a conductelor cu gaz trebuie să se lucreze cu multă grijă, sub supravegherea úefului punctului de lucru. În cazul când se execută săpături în apropiereacablurilor electrice subterane aÀate sub tensiune, lucrările se vor executa numai după ce acestea s-au scos de sub tensiune.

În cazuri deosebite când întreruperea curentului electric nu se poate face,lucrările se vor executa numai luând măsuri care să asigure securitatealucrătorilor. În aceste cazuri materialul de lângă instalaĠie se va săpa cuajutorul cazmalelor din lemn, fără a executa lovituri bruúte, úi numai

sub supravegherea úefului punctului de lucru.În acest caz este obligatoriu a se purta EIP electroizolant.




Dacă este posibilă o eventuală emanaĠie de gaze toxice, inÀamabile,lucrătorii trebuie preveniĠi asupra pericolului, instruiĠi asupra măsurilor de securitate úi dotaĠi cu detectoare de gaze úi măúti de protecĠie.

Când se constată sau se bănuieúte că pe anumite terenuri ar putea existamuniĠie neexplodată (material de război) toate lucrările de excavaĠii se

vor executa respectând următoarele:- se va sista imediat orice lucrare úi se va îndepărta din zonă tot

personalul lucrător;- se va anunĠa I.S.U. úi organele de poliĠie, pe raza căruia se aÀă

punctul de lucru;- se vor executa lucrări numai în porĠiunile de teren care au fost

cercetate, detectate úi asanate de eventualele muniĠii neexplodateúi numai în baza unui proces verbal încheiat cu echipa pirotehnicăîn care să se menĠioneze în mod expres că ”se pot executa lucrări de

săpături” ;- tot personalul lucrător care va lucra în astfel de zone va lua parte în

mod obligatoriu la instruirile pentru situaĠii de urgenĠa realizate deechipa pirotehnică úi va semna de luare la cunoútinĠă.

Echipa pirotehnică de asanare úi determinare va preda conducerii úan-tierului pe bază de proces verbal sub semnătură ¿ecare parcelă de terenasanat după care lucrările de excavaĠii vor continua respectându-se:- îndepărtarea pământului se va face in straturi succesive cu grosimi

limitate;- după îndepărtarea ¿ecărui strat de pământ se va cerceta în mod

obligatoriu de către pirotehniúti următorul strat .La executarea lucrărilor de excavaĠii pe locuri de utilitate publică, în

zonele de lucru cu circulaĠie mare trebuie să se ia măsuri de îngrădire aacestor locuri cu parapete cu înălĠimea de cel puĠin 1 m. Semnalizarearutieră se va executata în baza „Proiectului de management de tra¿c„aprobat de instituĠiile abilitate.

În centre locuite, pe timpul nopĠii, se interzice lăsarea úanĠurilor fără

îngrădiri. Acestea trebuie iluminate pentru a se evita eventualeleaccidente.Lucrările de canalizare subterană care se execută în zone carosabile se

vor desfăúura în două etape, adică ¿ecare dată pe câte o jumătate destradă.

Trasarea în terenTrasarea în teren a operaĠiilor de terasamente pentru fundaĠii se face astfel

încât împrejmuirea cu panouri să permită desfăúurarea nestânjenită a lucrărilor.

4.3.Executarea excavaĠiilor úi sprijinelor :Dacă excavarea fundaĠiilor se face cu pereĠi mai înclinaĠi faĠă de




orizontală, decât unghiul taluzului natural úi în special cu pereĠi verticalitrebuie să se execute sprijinirea pereĠilor pentru ca terenul să nu sesurpe.

Sistemul de sprijinire a pereĠilor săpăturii în funcĠie de umiditateaterenului úi adâncimea săpăturii se execută astfel :

Natura terenuluiAdâncimea săpăturii

Până la 3 m De la 3 la 5 m Peste 5 m

Terenuri obiúnuite cuumiditate normală

Sprijinire orizontalăcu interspaĠii de oscândură

Sprijinire orizontalăcontinuă (fărăinterspaĠii)

Sprijinire pe bază e proiecte calculate

Terenuri înfoiate sauterenuri cu umiditatemare

Sprijinire orizontală sau verticală continuă Sprijinire pe bază e proiecte calculate

Toate terenurile cuaÀuenĠă mare de apesubterane

Sprijinire cu palplanúe (dinări) care trebuie bătute la o adâncime de cel puĠin 0,75 m de lafundul săpăturii

Sprijinire pe bază e proiecte calculate

În cazul când nu se dispune de piese de consolidare de inventar pentrusprijinirea pereĠilor excavaĠi la gropile de fundaĠii cu adâncimi de pânăla 5 m este necesar:- să se folosească dulapi de sprijin cu grosime de cel puĠin 5 cm úi cu

lăĠime de 20-25 cm lipiĠi de peretele săpăturii úi presaĠi la ¿ecare1,5-2 m cu sprijiniri aúezate în aceeaúi secĠiune faĠă, perpendicular

cât úi orizontal ;- scândurile verticale ale sprijinirilor trebuie să iasă din groapa

de fundaĠie cu cel puĠin 15 cm pentru a forma un parapet care să prevină căderea materialelor sau a lucrătorilor de la suprafaĠă.

Sprijinirea la excavaĠii în spaĠii largi trebuie să se execute pe baza unui proiect special.

Sprijinirile cu palplanúe în terenuri umede care alunecă sau în terenurifără consistent (nisipuri) trebuie să formeze un perete continuu úi etanú,

palplanúele se bat cu cel puĠin 0,75 cm mai jos decât fundul săpăturii .Executarea excavaĠiilor în terenuri saturate cu ape trebuie făcute

conform proiectelor special calculate în care se vor prevedea metode deconsolidare a pereĠilor, coborârea arti¿cială a pânzei freatice astfel încâtlucrările să se poată efectua în condiĠii de securitate.

În cazul în care în timpul iernii se scot sprijinirile din excavaĠii, ele vor trebui montate din nou primăvara. Dacă iarna se continuă excavaĠiilecu aplicarea unui sistem de încălzire a pământului, sprijinirile trebuiemenĠinute.

Demontarea úi îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaĠie laterminarea lucrărilor trebuie să se facă de jos în sus pe măsura astupării




acestora cu pământ .StaĠionarea lucrătorilor în úanĠuri sau gropi este interzisă.Pentru coborârea lucrătorilor în săpăturile pentru fundaĠii, gropi sau

úanĠuri trebuie amenajate rampe de acces (scări) cu o lăĠime de cel puĠin 0,75 m, cu balustradă, iar pentru coborârea lucrătorilor în úanĠuri

înguste, scări rezemate.Se interzice coborârea pe úpraiĠuri sau pe consolidările pereĠilor

săpăturii.ùeful punctului de lucru va supraveghea permanent starea terenului în

cazul când sunt posibile surpări sau alunecări ale maselor de pământ. Nu se va începe lucrul fără o veri¿care prealabilă a terenului. Dacăse constată crăpături longitudinale, paralele cu marginea săpăturii, seevacuează lucrătorii úi EM, se consolidează terenul úi numai după aceease reia lucrul.

DistanĠele minime admise între lucrători:- la săparea manuală: 2 m;- la utilizarea de târnăcoape, pene, ciocane, răngi: 3m.

StaĠionarea lucrătorilor în úanĠuri, în gropi, sub mal sau pe margineagropii este interzisă ¿ind pericol de surpare .

Pământul provenit din excavare trebuie aúezat la o distanĠă de cel puĠin0,5 m de la marginea pereĠilor săpăturii. La săpăturile cu pereĠii întaluz cu un unghi mai mare decât unghiul natural al taluzului, distanĠamaximă dintre locul de aúezare a pământului aruncat úi marginea

săpăturii trebuie stabilită în prealabil prin calcul, însă ea trebuie să ¿ede cel puĠin 0,5 m.Este interzisă aúezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus

a gropii sau a úanĠului la o distanĠă mai mică de 0,75 m de la margine.

4.4. ExcavaĠii în teren cu pereĠii în taluz Pentru executarea excavaĠiilor nesprijinite trebuie să se cunoască

unghiul taluzului natural excavat.Înclinarea excavării pereĠilor de fundaĠie úi a úanĠurilor neconsolidate

cu adâncimi mari, executate în terenuri cu umiditate naturală, úi în cazulcare nu există ape subterane se face în funcĠie de natura terenului úi deadâncimea la care se excavează.

Înclinarea taluzului excavaĠiilor pentru fundaĠii úi úanĠuri fără sprijiniriîn terenurile argilo-nisipoase, supraumidi¿cate cu apă provenită din

ploi, topirea zăpezii etc., trebuie redusă úi stabilită de la caz la caz,corespunzător unghiului taluzului de 450.

Se interzice excavarea terenurilor supraumidi¿cate, nisipoase, argilo-nisipoase úi a celor constituite din loess, fără sprijiniri.

Continuarea lucrărilor de excavaĠii pentru fundaĠii, úanĠuri, gropi, carese execută cu pereĠii în taluz, dar care au fost supuse umidi¿cării după




executarea totală sau parĠială a excavaĠiilor, este permisă cu condiĠialuării măsurilor de evitare a surpării malurilor, cum ar ¿ :- cercetarea minuĠioasă, de către úeful de lot, a stării terenului înainte

de începerea lucrului úi provocarea surpării arti¿ciale a terenuluila piciorul taluzului, în locurile unde au fost semnalate ieúituri în

consolă, care încarcă partea posterioară a taluzului;- întreruperea temporară a lucrărilor de excavaĠii până la uscareaterenului, în cazul în care există un pericol evident de desprindere(alunecări) de teren;

- reducerea locală a înclinării pantei, acolo unde executareaexcavaĠiilor cu pereĠii în taluz nu poate ¿ amânată;

- interzicerea deplasării EM de construcĠii în apropiere de marginilesuperioare ale taluzurilor.

ùeful de lot are obligaĠia să consemneze, într-un proces verbal, măsurile

luate în vederea prevenirii surpării terenului supraumidi¿cat.La lucrările executate în taluzuri cu înălĠimea mai mare de 3 m úi cu o

înclinare mai mare de 1:1, sau în cazul unei suprafeĠe umede a taluzuluicu o înclinare mai mare de 1:2, lucrătorii trebuie să lucreze cu centuride siguranĠă legate cu frânghie de un reazem solid.

În timpul cât excavaĠiile rămân descoperite, úeful de lot trebuie săcerceteze sistematic starea taluzurilor. În cazul în care se observăapariĠia crăpăturile paralele cu marginea superioară, se vor lua măsuri deconsolidare úi evitare a surpării. Numai după ce s-a făcut consolidarea úi

pericolul a fost înlăturat, lucrătorii vor putea relua activitatea.

4.5.Executarea excavaĠiilor cu materii exploziveDacă în cazul executării lucrării de excavaĠii trebuie să se întrebuinĠeze

explozivi pentru înlăturarea obstacolelor întâlnite, ca blocuri de piatrăsau dacă există straturi care nu pot ¿ excavate cu alte mijloace, estenecesar ca executarea acestor lucrări să se facă în conformitate cudispoziĠiile legale de utilizare a explozivilor.

Începerea executării excavaĠiilor cu materii explozive se va face numai

după ce a fost obĠinută „AutorizaĠia de deĠinere, transport úi folosirea materiilor explozive”, avizată de ITM; IPJ biroul AEST, pe raza judeĠului în care úantierul îúi desfăúoară activitatea.

Lucrările de împuúcare se vor face cu respectarea prevederilor cuprinseîn instrucĠiunile proprii IPSSM-09-009 „Transportul úi folosireamaterialelor explozive”.

Lucrările de împuúcare la frontul de lucru vor ¿ supravegheate permanent de úeful de lucrare úi executate în conformitate cu „DispoziĠiade împuúcare” de către arti¿cier.

Transportul, manipularea, pregătirea materialului exploziv úi încărcareacu exploziv a găurilor se va face numai de personal autorizat úi instruit




pentru acest tip de activitate.Înainte de a se proceda la încărcarea găurilor, lucrătorul autorizat

care execută lucrările de excavaĠii cu materiale explozive, va dispunelucrătorilor care nu fac parte din echipa de împuúcare să se îndepărteze înlocurile stabilite úi adăpostite faĠă de locul unde se execută împuúcarea.

La limita zonei de siguranĠă, trebuie aúezate indicatoare pentruinterzicerea accesului úi a avertiza asupra riscului de accidentare.Înainte de a ¿ evacuat personalul de la locul de muncă, se vor lua măsuri

pentru ca EM să nu rămână în zona unde se vor executa operaĠii deîmpuúcare.

Comanda verbală de declanúare a încărcăturii explozive se va da numaidupă ce lucrătorul autorizat să execute operaĠia de împuúcare, s-aasigurat că tot personalul s-a retras în zona de siguranĠă.

Personalul va ¿ instruit asupra măsurilor care trebuie respectate în

timpul acestor lucrări úi i se vor comunica locurile de adăpostire (aÀatela distanĠe mai mari decât distanĠa minimă de siguranĠă).După împuúcare, accesul personalului va ¿ permis numai după

efectuarea controlului de către úeful echipei de împuúcare (arti¿cier)la locul de împuúcare úi asigurarea că nu există pericole de accidentare

pentru lucrători (material exploziv neexplodat, găuri state, etc.).

4.6. Excavarea terenului cu ajutorul excavatorului La executarea mecanizată a lucrărilor de fundaĠii, pereĠii excavaĠiilor se

vor consolida cu panouri dinainte confecĠionate care se vor introduce desus, pe măsura avansării lucrărilor.În timpul lucrului se vor lua măsuri pentru a nu se deteriora sprijinirile.În cazul executării debleurilor prin metoda în trepte, lăĠimea ¿ecărei

trepte va ¿ de cel puĠin 2,50 m, în funcĠie de adâncimea debleului úicaracteristicile EM, iar înălĠimea treptei nu va trebui să depăúeascăînălĠimea maximă de tăiere a EM.

Lucrătorul deservent de EM este obligat să observe starea abatajului úi,în caz de pericol de surpare, să îndepărteze EM din zona periculoasă.

De asemenea, este interzisă formarea cozoroacelor úi lăsarea acestora însuspensie.BucăĠile mari de rocă dislocate vor ¿ astfel depozitate, încât să nu

împiedice deplasarea rapidă a EM din abataj, în caz de pericol.În timpul lucrului este interzis accesul lucrătorilor deasupra frontului de

lucru în limitele taluzului natural.Este interzis a s sta în raza de acĠiune a EM. Acest lucru trebuie marcat

prin plăcuĠe avertizoare.În timpul funcĠionării EM de excavat nu sunt admise lucrări auxiliare pe

partea frontului de lucru.LăĠimea platformei de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării




EM úi mijloacelor de transport. DistanĠa maximă admisă între cea mai proeminentă parte a EM úi marginea platformei trebuie să ¿e de cel puĠin 1,50 m, în funcĠie de natura terenului úi greutatea EM.

Înainte de începerea lucrului se va veri¿ca rezistenĠa terenului, apoise va nivela úi compacta terenul, dacă este cazul. Pe terenuri slabe se

aúează un pat continuu de traverse.DeservenĠii de EM úi ajutoarele lor care deservesc EM de excavat

vor avea vârsta de cel puĠin 18 ani, permis de conducere úi o instruireamănunĠită asupra tehnicii securităĠii în conducerea úi deservirea acestor EM.

Înainte de a ¿ puse în funcĠiune, EM de excavat trebuie să ¿e veri¿catedacă au montate corect, dacă la părĠile asamblate sunt bune ¿xate úidacă sunt puse toate apărătoarele de protecĠie.

Trecerea sau staĠionarea sub cupa sau braĠul EM este interzisă.

Este interzisă urcarea pe EM de excavat, în special în timpul lucrului,a lucrătorilor străini de EM. Pe lângă faptul că se expun ei înúiúi laaccidente, distrag atenĠia deserventului conducător al EM.

Lucrătorii de deservire a EM este obligat să stea numai pe locurilespecial destinate, potrivit EM deservit. Aceste locuri vor ¿ prevăzute cudispozitive pentru prevenirea căderii lucrătorilor în timpul lucrului.

Este interzisă staĠionarea lucrătorilor sub EM de excavat sau lângă el,în imediata lui apropiere, unde ar putea ¿ surprinúi de eventualele rocicăzute din EM.

La efectuarea lucrărilor cu excavatorul se vor respecta instrucĠiunilecuprinse în IPSSM-09-031 referitoare la utilizarea acestui EM.

4.7. Executarea excavaĠiilor pe timp frigurosExecutarea excavaĠiilor pe timp friguros nu se poate face în terenuri

pentru care nu s-au luat măsuri de protecĠie contra îngheĠului, în terenuriîngheĠate sau în terenuri dezgheĠate arti¿cial.

Când se execută excavaĠii în terenuri îngheĠate, afânarea manuală aterenului este admisă numai la lucrări de volum redus úi în terenuri

îngheĠate, la adâncimi mici.- lucrările în terenul îngheĠat se vor executa cu atenĠie, dislocându-se blocuri de mărimi potrivite, pentru a nu pune în pericol siguranĠa personalului lucrător . Nu este admisă săparea sub taluz a terenuluidezgheĠat úi dislocarea ulterioară a stratului îngheĠat de deasupra;

- nu se recomandă folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupeisub 0,5 mc úi nici a screperelor sau buldozerelor la lucrările deterasamente în terenuri îngheĠate.

La începutul perioadelor de dezgheĠ se vor Ġine sub control terasametele,

căile de rulare precum úi schelele la care stabilitatea ar putea ¿ afectatăde tasări.




CirculaĠia pe gheaĠa râului, lacurilor, este interzisă, aceste lucrări se vor executa după ce se vor lua măsuri speciale de securitate.

4.8. Transportul materialului derocat Materialul rezultat din derocări este încărcat în mijloace de transport

auto.La lucrările de încărcare efectuate cu EM mecanice, ceilalĠi lucrători

trebuie să stea în afara razei de acĠiune a braĠului, cupei EM.Conducerea cupei EM se va face prin rotirea acesteia dinspre partea

de dinapoi a mijlocului de transport, către partea din faĠă, oprindu-sedeasupra platformei de încărcare, la mijloc. Se va coborî cupa atât cât

permite descărcarea.Se interzice a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comandă a

mijlocului de transport , a descărca în mijlocul de transport de la

înălĠime úi a sta pe mijlocul de transport în momentul descărcării.De asemenea se interzice staĠionarea în cabina mijlocului auto, a lucră-

torului auto sau a altor lucrători, în timpul încărcării mijlocului auto .Punerea în funcĠiune a EM utilizate la aceste lucrări se va face numai

după ce deserventul s-a asigurat úi a dat un semnal acustic de avertizare,indicat în codul de semnalizare.

Înainte de efectuarea oricărei manevre deserventul utilajului trebuie săia toate măsurile necesare pentru desfăúurarea activităĠii în condiĠii desiguranĠă pentru el úi persoanele din jur.

Căile de circulaĠie sau de acces trebuie degajate de bucăĠile de rocă, pentru a nu împiedica retragerea rapidă a EM în caz de pericol.Se interzice lucrătorilor să staĠioneze sau să meargă în faĠa EM, atunci

când acestea sunt în funcĠiune;

CAP.V. INSTRUCğIUNI DE SSM PRIVIND EXPLOATAREAùI ÎNTREğINEREA BULDOZERELOR :

Au ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare úi/sau

îmbolnăvire profesională úi asigurarea celor mai bune condiĠii la exploatareaúi întreĠinerea buldozerelor.Maúinistul de utilaje are următoarele obligaĠii :Să cunoască, să respecte, să aplice măsurile prevăzute în instrucĠiunile

SSM, legislaĠia în vigoare úi în orice alt document intern sau extern,tehnologiile de execuĠie a lucrărilor stabilite de superiori aduse lacunoútinĠă sub orice forma, corespunzător locului de munca, activităĠiidesfăúurate.

Să cunoască úi să respecte instrucĠiunile de exploatare úi întreĠinere

a EM prevăzute de producător în CărĠile Tehnice/InstrucĠiunile deexploatare (executând veri¿cările zilnice pentru EM, scule-unelte de




mână din dotare, solicitând reparare, înlocuire pentru cele defecte),instrucĠiunile de manipulare, utilizare, depozitare úi transport alsarcinilor, materialelor úi substanĠelor periculoase cu care lucrează úi

pentru care a fost instruit úi eventual autorizat.Să cunoască caracteristicile úi modul corect de utilizare a EIP din dotare,

să-l veri¿ce zilnic, înainte de utilizare, să-l prezinte la veri¿cările periodice prevăzute în instrucĠiunile de utilizare úi să solicite un nouEIP atunci când cel avut în dotare nu mai prezintă calităĠile de protecĠienecesare.

Să poarte EIP din dotare, pe toată perioada în care este expus riscurilor pentru care a fost acordat EIP respectiv úi să-l utilizeze numai în scopul pentru care acesta i-a fost acordat úi să-l păstreze în bune condiĠii.

Să se prezinte la locul de muncă corespunzător din punct de vedere¿zic să realizeze sarcinile de muncă úi să nu ¿e sub inÀuenĠa băuturilor

alcoolice sau a medicamentelor care scad capacitatea de atenĠie.Să execute numai operaĠiile tehnologice pentru care este cali¿cat,

instruit, autorizat úi numit de superiorul ierarhic úi să nu intervină laalte locuri de muncă sau EM pentru care nu este cali¿cat úi numit desuperiori

In vederea micúorării riscurilor de accidentare lucrătorul are următoareleobligaĠii :- să nu îndepărteze protectorii cu care sunt dotate EM;- să nu poarte inele, brăĠări sau ceasuri in timpul lucrului, care se pot

agăĠa accidentându-l;- să nu execute intervenii la EM acĠionate electric / pneumatic /

hidraulic în timpul când acestea se aÀă sub tensiune sau alimentatecu energie pneumatică sau hidraulică, lucrări pentru care nu estecali¿cat , autorizat;

- să nu utilizeze EM altfel decât este prevăzut prin instrucĠiuni propriisau cele elaborate de producător;

- să respecte programul de lucru úi să păstreze ordinea, curăĠenia si

disciplina la locul de muncă;- să nu streseze psihic colegii de muncă prin farse, atitudini ostile,injurii etc.;

- să nu permită utilizarea EM de către alte persoane neinstruite,neautorizate în acest scop.

Să nu părăsească locul de muncă, fără acordul superiorului ierarhic.În cazul apariĠiei unui pericol iminent, producerii unui eveniment,

să oprească lucrul îndepărtând personalul din zona periculoasa, săanunĠe imediat úeful ierarhic sau conducerea societăĠii úi să participe

la activitatea de alarmare, intervenĠie, evacuare úi de acordarea primajutor, funcĠie de măsurile dispuse de úe¿i ierarhici.




Să nu se deplaseze, staĠioneze sau să lucreze în locuri de muncă cu pericol temporar sau permanent sau în zone cu risc ridicat úi speci¿c,dacă aceasta nu reprezintă sarcina de muncă.

5.1. Exploatarea buldozerelor :Pe buldozer au dreptul să lucreze numai persoanele care au cali¿carea

necesară úi care sunt instruite în acest sens úi cunosc atât lucrarea însine, cât úi manevrarea úi exploatarea buldozerului.

Lucrătorul deservent este obligat să cunoască úi să respecte prevederileînscrise în cartea tehnică a utilajului.

Este interzisa încredinĠarea conducerii buldozerelor altor persoane,necali¿cate si neinstruite pentru acest tip de utilaj.

Nu se admite la lucru deserventul buldozerului dacă nu poartă EIP dindotare, conform riscurilor la care este expus pe durata activităĠii.

Lucrătorul deservent este obligat, înainte de punerea utilajului înfuncĠiune, să veri¿ce vizual, că nu există persoane care ar putea¿ accidentate de această manevră, să se asigure úi să dea un semnalacustic.

Se interzice prezenĠa persoanelor străine de lucrare în raza de acĠiune autilajului, buldozeristul ¿ind obligat să veri¿ce úi să nu admită prezenĠaacestor persoane în raza lui de acĠiune.

Se interzice oricăror persoane să intre în spaĠiul de frângere a úasiului întimp ce motorul funcĠionează.

În timpul lucrului, deserventul trebuie să ¿e atent la manevrarea propriului utilaj úi la cele învecinate.

Deserventul buldozerului este obligat ca înainte de începerea lucrului saveri¿ce si sa se asigure ca întregul complex de instalaĠii si mecanismedin dotarea utilajului sunt in buna stare de funcĠionare.

Zilnic, înainte de începerea lucrului, deserventul va veri¿ca furtunurilede presiune, cilindrii hidraulici, ¿ind interzis a se lucra cu buldozerulcare prezintă defecĠiuni la sistemul hidraulic.

Orice veri¿care sau reglare se va face numai cu motorul oprit úi cu lamasprijinită pe sol.ÎntreĠinerea zilnică a utilajului se efectuează de către deservent. Utilajul

se va menĠine curat, fără scurgeri de ulei sau având depozitate sculeúi obiecte care să îngreuneze accesul mecanicului la mecanismeleutilajului.

La instalaĠia electrica se va face intervenĠie numai de către electricieniauto.

In timpul funcĠionarii buldozerului este interzisă atingerea cu mina, a

subansamblurilor si a părĠilor componente aÀate în miúcare.Pe timpul nopĠii, úeful punctului de lucru trebuie să asigure condiĠii




normale de vizibilitate prin iluminat corespunzător, cu reÀectoareelectrice, alimentate de la reĠeaua electrică.

Nu este permis a se lucra noaptea cu farurile defecte.Este interzis ca deserventul să părăsească buldozerul în timpul mersului

sau când acesta este staĠionat cu motorul în funcĠiune. În cazul părăsirii

buldozerului, deserventul este obligat să oprească motorul, să tragăfrânele, să coboare lama pe sol úi să încuie cabina.

Nu sunt permise persoane pe utilaj în timpul lucrului sau în zona delucru. În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea, chiar úi a

persoanelor care au atribuĠii în procesul tehnologic.În cazul în care se impune oprirea buldozerului în pantă, se vor executa

următoarele operaĠii: se trag frânele úi se lasă lama să se afunde în teren, prin cădere liberă. La pornire se va proceda invers.

Lucrul cu buldozerul la săpat nu este permis decât cu viteza a I-a.Transportul pământului precum úi mersul pe teren accidentat nu sunt

permise cu vitezele a IV-a úi a V-a.Este interzisă schimbarea vitezei în pantă.Se interzice coborârea în sarcină cu lama la sol pe pante mai mari de

250 sau urcarea pe rampe cu o înclinare mai mare de 350, precum úicirculaĠia pe pante transversale mai mari de 300.

În apropierea rambleelor, rigolelor sau a gropilor unde există pericolulde surpare sau de cădere, prăbuúire a utilajului, deserventul va lucranumai supravegheat úi la comanda úefului punctului de lucru, pentru a

putea efectua manevrele fără pericol.Împingerea materialelor în ramblee, gropi sau rampe se va face folosind

metoda împingerii succesive, materialul împins de lama, împingând pecel transportat anterior.

La inversarea sensului de mers se va opri utilajul úi numai după aceease va acĠiona maneta inversorului.

La coborârea pantelor se va cupla treapta de viteze cu care s-au urcat pantele respective.

Înainte de începerea lucrărilor, úeful punctului de lucru împreună cudeserventul utilajului este obligat sa facă un control de recunoaútere aterenului pentru a constata daca exista situaĠii deosebite: gropi, pericolde scufundare, surpare, răsturnare, dacă terenul a fost eliberat de oricefel de obstacole care ar putea împiedica activitatea.

Înainte de începerea lucrărilor se vor identi¿ca traseele cablurilor úiconductelor subterane, aeriene sau supraterane din zona de lucru.

ùanĠurile se traversează sub un unghi drept.Se interzice deplasarea de la un punct de lucru la altul fără ca

echipamentul de lucru sa ¿e blocat.Este interzisa oprirea buldozerelor in panta sau pe rampa fără să ¿e




asigurat împotriva deplasării accidentale.La oprirea buldozerului in orice situaĠie lama va ¿ lăsata pe sol.La operaĠiile de taluzare, buldozerul va lucra numai cu lama îndreptată

spre panta.Se interzice a se umbla cu foc deschis, a se fuma in zona rezervorului de

combustibil úi pe timpul cât se face alimentarea cu carburant.Este interzis dormitul în cabină sau în zona de lucru a buldozerului.Remorcarea buldozerului se face numai cu motorul oprit, desfăcându-

se frâna de parcare, care în lipsa aerului, produs de funcĠionareamotorului, rămâne blocată. Remorcarea se face numai cu bară rigidăcorespunzătoare.

La transportul pe trailer se vor monta tijele pentru blocarea úasiului, roĠilese vor bloca cu cale, iar utilajul se va ancora cu cabluri corespunzătoare.

La circulaĠia pe drumurile publice se vor lua toate măsurile prevăzutede lege cu privire la circulaĠia autovehiculelor cu gabarit depăúit. Latrecerea peste poduri úi în locuri înguste se va avea în vedere gabaritulúi greutatea utilajului.

Alimentarea úi întreĠinerea curentă a utilajului se vor face numai înlocurile stabilite în acest scop.

Deserventul trebuie să ¿e atent la coborârea úi urcarea pe úi de peutilaj, în vederea evitării pericolului de accidentare produs prin cădere,împiedicare, prăbuúire în gol, alunecare, etc.

5.2. ÎntreĠinerea buldozerelor La efectuarea operaĠiilor de întreĠinere, veri¿care úi reparare se vor

respecta următoarele reguli:- echipamentul de lucru să ¿e coborât pe sol, iar manetele de comandă

să ¿e în poziĠie neutră;- buldozerul să ¿e asigurat cu frână de mână, iar la roĠi să se monteze

penele de asigurare (pentru cele pe pneuri)- terenul pe care staĠionează să ¿e plat;- ridicarea úi antrenarea buldozerului, trebuie să se facă numai cu

mijloace adecvate úi folosindu-se punctele de prindere destinateacestui scop;

- buldozerul să ¿e asigura contra frângerii necontrolate prin montareatijelor de blocare ce se vor monta în urechile prevăzute în acest scop,în cele două saúiuri.

Veri¿carea nivelului uleiului de motor:- la toate lucrările de întreĠinere si de reparaĠie se sprijină capota

compartimentului motorului prin intermediul instalaĠiei de susĠinere pentru a se evita prinderea (accidentarea) deserventului sau personalului




de întreĠinere.Veri¿carea rezervorului de carburanĠi:

- in timpul lucrărilor la instalaĠia de carburanĠi este interzis foculdeschis úi fumatul;

- este interzisa alimentarea cu carburanĠi in spatii închise pentru a nu

se inhala vapori de carburant.Veri¿carea nivelului uleiului hidraulic:

- in cazul in care se constata o scădere a nivelului uleiului hidraulic seva veri¿ca la etanúare toate conductele, furtunurile si agregatele.

Veri¿carea nivelului lichidului de răcire:- lichidul de răcire se completează numai atunci când motorul este

rece;- veri¿carea nivelului de răcire se va face numai când capacul de la

útuĠul de alimentare s-a răcit su¿cient;

- a se evita contactul cu lichidul de răcire, respectiv elementeleconducătoare de lichid de răcire, în vederea evitării arsurilor.

Schimbarea uleiului de motor si a cartuúelor ¿ltrante pentru ulei:- a se evita contactul pielii cu uleiul ¿erbinte la deúurubarea ¿ltrului

pentru ulei de motor, existând pericolul de arsuri;- deúurubarea cartuúului ¿ltrant se face numai cu o cheie adecvata

acestei operaĠii. Înlocuirea cartuúului ¿ltrant pentru carburant

- in timpul lucrărilor la instalaĠia pentru carburant este interzis foculdeschis si fumatul;

- a se avea grija sa nu se verse carburant;- in cazul in care se revarsă carburant, acesta va ¿ captat, ne¿ind lăsat

sa se scurgă pe pământ;- a nu se inhala vapori de carburant.

ÎntreĠinerea bateriei de acumulatori:- in timpul lucrului la baterie este interzis orice foc deschis úi fumatul,

pentru evitarea pericolului de explozie;

- a se evita contactul pielii si îmbrăcămintei cu electrolitul bateriei;- se va purta EIP corespunzător ;- se interzice lăsarea de scule pe baterie.

Înlocuirea cartuúului pre¿ltrant pentru carburant:- se interzice focul deschis si fumatul – pericol de explozie si incendiu;- a se evita scurgerile de carburant, carburantul revărsat se va capta,

nu se va lăsa sa curgă pe pământ;Veri¿carea curelei trapezoidale de la compresorul de răcire si a curelei

trapezoidale dinĠate, înlocuirea acestora.

- toate lucrările la curelele trapezoidale se vor executa numai cu motoruloprit.




ÎntreĠinerea instalaĠiei de alimentare:- se interzice curăĠirea instalaĠiei cu jet de apa ¿erbinte. Prin încălzire

se produce o puternica suprapresiune care poate duce la deteriorareasau explozia instalaĠiei.

Veri¿carea, reglarea jocului la ventil:

- pentru veri¿carea jocului la ventil motorul se va lasă sa se răceascăcel puĠin 30 min.;

- temperatura uleiului din motor trebuie sa ¿e sub 30 grade Celsius.Schimbarea uleiului la osia motoare, la butucul rotii:

- uleiul se evacuează numai in stare calda de funcĠionare, luându-semăsuri pentru prevenirea atingerilor accidentale úi a arsurilor.

CurăĠirea ¿ltrului de aer de la baia de ulei:- se realizează prin scufundarea repetata a împletiturii de ¿ltrare in

carburant Diesel.

Schimbarea uleiului hidraulic si a ¿ltrului de aerisire.- a se evita contactul pielii cu uleiul ¿erbinte;- se va reduce presiunea hidraulica de ¿ecare data când se intervine in

instalaĠia hidraulica;- se interzice efectuarea căutării scurgerilor de ulei hidraulic prin

veri¿care cu mâinile goale (se vor purta mănuúi de protecĠie);- la temperatura de funcĠionare uleiul hidraulic este ¿erbinte si se aÀa

sub presiune, de aceea schimbarea lui se va face cu motorul lăsat sase răcească timp de minim 30 minute.

CAP.VI. INSTRUCğIUNI DE SSM PRIVIND EXPLOATAREAùI ÎNTREğINEREA EXCAVATOARELOR ùI GREDERELOR :

6.1. Norme speci¿ce la exploatarea excavatoarelor:Pentru deservirea excavatoarelor se admit numai deservenĠi cali¿caĠi

si instruiĠi care cunosc funcĠionarea si manevrarea utilajului, precum siinstrucĠiunile de sănătatea si securitatea muncii.

Deserventul trebuie sa cunoască si sa respecte prevederile din carteatehnica a utilajului privind exploatarea si întreĠinerea excavatorului.Se interzice utilizarea excavatorului la efectuarea unor operaĠii pentru

care nu este destinat (de ex. folosirea excavatorului pe post de macara,împingerea greutăĠilor cu cupa, remorcarea sau tragerea, inclusiv cucupa, a obiectelor, etc.).

Toate mecanismele excavatorului trebuie sa ¿e in perfecta stare defuncĠionare, inclusiv dispozitivele de protecĠie, comenzile de pornire-oprire si frânare.

Excavatoarele trebuie sa aibă dispozitiv acustic pentru semnalizareamanevrelor.




La lucru schimburi este interzis a se părăsi utilajul înainte de sosireamecanicului de schimb, căruia i se preda EM, informându-l de stareatehnică si comportarea acestuia în schimbul anterior.

Conducătorul utilajului nu are voie sa lase fără supraveghere utilajul infuncĠiune. Daca este necesar sa părăsească EM pentru un timp oricât de

scurt, el va opri utilajul si îl va bloca.Înainte de părăsirea utilajului se va pune toate comenzile in poziĠia

zero, se vor cupla toate frânele, se va întrerupe curentul electric, se vor închide robinetele de la rezervoare si se va asigura utilajul împotrivaoricărei posibilităĠi de răsturnare, alunecare sau pornire accidentala intimpul repausului.

Mecanicul deservent al utilajului este obligat sa supraveghezecomportarea lucrătorilor de la locul de munca din imediata apropiere autilajului, care intra in zona sa de vizibilitate.

Lucrătorul deservent este obligat, înainte de punerea utilajului înfuncĠiune úi de efectuarea oricărei alte manevre, să veri¿ce vizual, cănu există persoane care ar putea ¿ accidentate de aceste manevre, să seasigure úi să dea un semnal acustic.

Drumul pe care se deplasează utilajul trebuie sa ¿e in prealabil amenajatin funcĠie de natura terenului úi de gabaritul úi tonajul utilajului.

Apropierea excavatorului de marginea platformei de lucru nu se poateface decât până la o distanĠă care să elimine pericolul de răsturnare,alunecare, etc.

Deplasarea utilajelor mobile de construcĠii se va face numai pe terenuricare sa le permită stabilitatea si care să nu conducă la răsturnare,alunecare sau scufundare. In terenuri slabe circulaĠia se va face pe un

pat de traverse.Înainte de începerea lucrului cu utilajul, deserventul împreuna cu úeful

punctului de lucru vor face o veri¿care prealabila a terenului. Când seconstata ca exista riscul alunecării, răsturnării, alunecării sau scufundăriiutilajului, se consolidează terenul si se reîncepe lucrul după înlăturareatuturor posibilităĠilor de surpare sau alunecare a utilajului.

Înainte de începerea lucrărilor se vor identi¿ca traseele cablurilor úiconductelor subterane, aeriene sau supraterane din zona de lucru.Deplasarea excavatorului pe o distanta mai mare se va face cu cupa

goala aúezata in axul excavatorului. Cupa va ¿ orientata strict in direcĠiadeplasării la înălĠimea de 0,5 -0,9 m deasupra solului.

Este interzisa deplasarea excavatorului daca echipamentul de excavatnu este blocat.

Este interzisa circulaĠia pe pante longitudinale mai mari de 10% si pantetransversale mai mari de 15% .

LăĠimea platformei de lucru trebuie sa asigure posibilitatea deplasăriiutilajului si a mijloacelor de transport. Distanta minima intre cea mai




proeminenta parte a utilajului si marginea platformei trebuie sa ¿e decel puĠin 1,50 m, in funcĠie de natura terenului si greutatea utilajului.

Trecerea excavatorului pe sub conductori electrici, precum úi lucrulîn apropierea liniilor electrice aeriene este interzis daca intre gabaritulexcavatorului si conductori nu se asigura distanta minimă de protecĠie.

În timpul deplasării excavatorului prin autopropulsie trebuie ca braĠulsa ¿e îndreptat in direcĠia deplasării lui, adică in direcĠia osiei din fata.BraĠul excavatorului in acest timp trebuie retras. Deplasarea se va facenumai pe teren nivelat si cu cupa goală.

In timpul ¿xării cablurilor este interzisa punerea in funcĠiune amecanismelor excavatorului.

In cazul înfăúurării cablurilor pe tamburi cu ajutorul motorului, esteabsolut interzis muncitorilor sa îndrepte cablul cu mâinile.

In timpul funcĠionarii excavatorului, nu se admite efectuarea nici unei

lucrări auxiliare la frontul de lucru, lucrătorii netrebuind să staĠionezesau să circule sub cupa, braĠul excavatorului, in raza de lucru a acestorasi nici pe prisma de surpare a pământului sau pe direcĠia de rostogolire,cădere a eventualelor materiale excavate.

Este interzisa reglarea frânelor in timp ce cupa încărcata se ridica sau seroteúte, precum si atunci când de capătul săgeĠii atârnă liber o greutate.

ÎntreĠinerea zilnică a utilajului se efectuează de către deservent. Utilajulse va menĠine curat, fără scurgeri de ulei sau având depozitate sculeúi obiecte care să îngreuneze accesul mecanicului la mecanismeleutilajului.

Este interzis sa se lucreze cu excavatorul pe timp de ceaĠă sau iluminatnecorespunzător al frontului de lucru.

Pe timpul nopĠii, úeful punctului de lucru trebuie să asigure condiĠiinormale de vizibilitate prin iluminat corespunzător, cu reÀectoareelectrice, alimentate de la reĠeaua electrică.

Amplasarea excavatorului si autobasculantei admisa la încărcare se vaface astfel încât în caz de avarie sa poată ¿ scoase din front prin tragerea

cu alt utilaj.In timpul încărcării pământului, balastului, etc. se interzice staĠionareaúi circulaĠia personalului in raza de acĠionare a braĠului si cupeiexcavatorului.

In cazul când excavatorul este folosit la derocări, înălĠimea frontuluide excavaĠie nu trebuie sa depăúească înălĠimea maxima de taiere autilajului.

In cazul când conducătorul utilajului observa modi¿cări la stareaabatajului, ¿ind pericol de surpare, este obligat sa îndepărteze imediat

utilajul din zona periculoasa.Este interzis a se lucra in terenuri tari sau îngheĠate.




Cozoroacele de pământ ramase la partea de sus a frontului de lucrutrebuie date jos de către excavatorist imediat ce ele au apărut.

Pe timpul încărcării autobasculantei, excavatoristul trebuie sa rotească partea mobila a excavatorului (atât cu cupa de încărcare, cat si la cupade revenire) astfel încât partea din cabina (bordul de comanda, unde sta

el) sa nu ¿e niciodată spre frontul de lucru, pentru a putea ¿ protejat incazul surpării frontului.In timpul executării săpăturilor se vor frâna si bloca sistemul de mers

(roĠi sau senile).In timpul executării săpării cu excavatorul se interzice:

x schimbarea gradului de înclinare a săgeĠii în cazul când cupa este plina;

x reglarea, frânarea sau efectuarea oricărei reparaĠii;x punerea in miúcare a mecanismelor de întoarcere sau deplasare in

timpul cat cupa se în¿ge in sol;x lovirea cupei de úenile;x izbirea cupei de pământ;x lovirea cupei pe pereĠii verticali.

Miúcarea utilajului de săpat trebuie se face numai după semnalizareaacustică úi asigurarea că nu există persoane care pot să ¿e accidentatede manevrele utilajului.

Este interzisa frânarea brusca a rotirii platformei de sus a excavatoruluicând acesta are cupa încărcata.

Este interzisa executarea oricărei reparaĠii, intervenĠie la excavator dacămotorul este in funcĠiune.

Este interzisa urcarea si coborârea pe / de pe excavator in timpulfuncĠionarii acestuia.

Este interzis sa se lucreze fără limitatorul de rotire a organului de lucrusi a se cupla brusc mecanismul de rotire.

Este interzis a se lucra cu cupa inversa sau dreapta fără asigurarea sifrânarea roĠilor conducătoare.

Se interzice folosirea dispozitivelor de întoarcere si miúcare in timp cecupa se în¿ge in pământ.

La descărcarea materialului excavat (pământ, balast, etc.) direct inautovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se va face

prin rotirea acesteia dinspre partea dinapoi a autovehiculului către partea din fata sau prin partea laterala si oprirea deasupra platformeicaroseriei (benei) la mijloc.

Este interzis a se trece cu cupa deasupra cabinei autovehiculului, ase descărca in autovehicul de la înălĠime mai mari de 0,5 m faĠă de

platformă.Este interzisa rămânerea úoferului in cabina in timpul încărcării

autovehiculului, cu excepĠia autobasculantelor care au protecĠiedeasupra cabinei.




Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervoarelor utilajelor in timpul funcĠionarii lor.

Se interzice a se umbla cu foc deschis, a se fuma in zona rezervorului decombustibil úi pe timpul cât se face alimentarea cu carburant.

Este interzis dormitul în cabină sau în zona de lucru a excavatorului.

Este interzisa părăsirea utilajului cu cupa ridicată.CurăĠirea cupei úi înlocuirea dinĠilor se face numai după coborârea

cupei pe pământ.Este interzisa încredinĠarea conducerii excavatoarelor altor persoane,

necali¿cate si neinstruite pentru acest tip de utilaj. Nu se admite la lucru deserventul excavatorului dacă nu poartă EIP din

dotare, conform riscurilor la care este expus pe durata activităĠii.La circulaĠia pe drumurile publice se vor lua toate măsurile prevăzute

de lege cu privire la circulaĠia autovehiculelor cu gabarit depăúit. La

trecerea peste poduri úi în locuri înguste se va avea în vedere gabaritulúi greutatea utilajului.Deserventul trebuie să ¿e atent la coborârea úi urcarea pe úi de pe

utilaj, în vederea evitării pericolului de accidentare produs prin cădere,împiedicare, prăbuúire în gol, alunecare, etc.

6.2. Excavator electric :Mijloacele de protecĠie electroizolante din dotarea deserventului úi a

excavatorului vor ¿ veri¿cate periodic, conform prevederilor legale.

Lămpile portative vor ¿ alimentate numai cu tensiune de 24 V.Se interzice menĠinerea in funcĠionare a aparatelor de comanda, a

tablourilor electrice si a celorlalte instalaĠii aÀate sub tensiune fărăcarcase sau îngrădiri de protecĠie.

Se interzice menĠinerea in funcĠiune a instalaĠiilor electrice de joasa siînalta tensiune fără protecĠie contra tensiunilor de atingere si de pas sifără izolarea instalaĠiilor cu defecte.

Se interzice ca la deplasarea excavatorului cablul de alimentare cuenergie electrica sa ¿e tarat pe pământ si forĠat prin întindere.

Cablul electric de alimentare al excavatorului va ¿ suspendat pe caprede susĠinere si plancartat cu plăcuĠe avertizoare si ferit de deteriorări.In timpul manipulărilor cablul nu trebuie îndoit cu raza mai mica de 800

mm.Se interzice atingerea cablului sub tensiune cu mâinile fără mănuúi

electroizolante sau cu orice alt obiect.Traversarea traseului cablului care se aÀa sub tensiune este permisa

numai când acesta este pozat in pământ, in canale sau sunt aúezate punĠispecial amenajate deasupra cablului.

ReparaĠia si montarea cablului electric de alimentare a utilajului seexecuta cu respectarea prevederilor stabilite pentru instalaĠii electrice.




In timpul exploatării se interzice încruciúarea cablurilor si pozarea lor dezordonata, se vor lua masuri speciale de protecĠie pentru prevenireatrecerii utilajelor peste acestea.

Separatoarele si siguranĠele excavatorului trebuie sa ¿e protejate siînchise intr-o cutie speciala care sa se poată încuia după terminarea

lucrului sau când se curata sau se repara excavatorul.La ¿ecare instalaĠie si aparat al excavatorului electric trebuie asigurata

legătura cu priza de pământ care se face de către un electrician autorizat.Pentru executarea lucrărilor de întreĠinere si exploatare a echipamentelor

electrice ale excavatorului vor ¿ respectate instrucĠiunile cuprinse inIPSSM-ul referitor la instalaĠii electrice, iar intervenĠiile vor ¿ efectuatenumai de electricieni cali¿caĠi, instruiĠi si autorizaĠi care cunosc bineschemele electrice ale utilajului.

6.3. Norme speci¿ce la exploatarea grederelor :La lucrul pe greder sunt admise numai persoane cali¿cate pentru acest

tip de utilaj si instruite privind securitatea si sănătatea muncii.Este interzisa încredinĠarea conducerii grederelor altor persoane,

necali¿cate si neinstruite pentru acest tip de utilaj.Se interzice a se lucra cu grederul defect.Înainte de începerea lucrului deserventul va veri¿ca starea de funcĠionare

a utilajului, toate mecanismele si comenzile, iar daca sunt constatatedefecĠiuni acestea trebuie remediate înainte de a începe lucrul.

Lucrătorul deservent este obligat, înainte de punerea utilajului înfuncĠiune, să veri¿ce vizual, că nu există persoane care ar putea¿ accidentate de această manevră, să se asigure úi să dea un semnalacustic.

La revizia si repararea grederului motorul trebuie sa ¿e oprit.In timpul circulaĠiei deserventul utilajului este obligat sa respecte

regulamentul de circulaĠie pe drumuri publice.Alimentarea grederului cu combustibil si lubri¿anĠi se va face in

locuri special amenajate pentru aceasta. Se interzice fumatul, folosireachibriturilor in zona de alimentare cu carburanĠi si lubri¿anĠi a utilajului.Înainte de pornirea motorului, maneta de schimbare a vitezelor trebuie

aúezata pe poziĠia neutra si grederul trebuie frânat. Motorul trebuie pornit numai de deservent.

La lucrul pe timpul nopĠii grederul trebuie sa aibă iluminatul electricin buna stare care sa asigure o buna vizibilitate atât a drumului pe carecircula cât si a organelor grederului.

Nu este permis a se lucra noaptea cu farurile defecte.

In nici un caz nu se permite reglarea, repararea si ungerea grederului intimpul mersului sau cu motorul in funcĠiune.




Se interzice aúezarea pe cadrul osiei sau pe alte mecanisme a persoanelor.Se interzice urcarea si coborârea din mers pe greder.Când trebuie sa se coboare de pe vehicul, grederul trebuie frânat cu

frâna de mana si motorul oprit. Nu este permisa oprirea grederului in panta.

Nu este permis a sta sub carul grederului când cuĠitul acestuia esteridicat.

Dacă frontul de lucru se găseúte lângă un mal abrupt, se va păstrao distanĠă de siguranĠă faĠă de acesta, astfel încât activitatea să sedesfăúoare în condiĠii de siguranĠă.

În timpul deplasării, echipamentele de lucru (lamă, disc, scari¿cator)vor ¿ ridicate cât mai sus úi asigurate contra căderii. Lama va ¿ aúezată

paralel sau puĠin oblic faĠă de axa longitudinală a grederului astfel încâtsă nu depăúească în lăĠime gabaritul roĠilor din faĠă.

La deplasarea pe drumurile publice, utilajul va avea placă de gabaritdepăúit, iar gabaritul va ¿ marcat vizibil cu fanioane sau semnalizareluminoasă.

Viteza de deplasare în timpul lucrului va ¿ aleasă în funcĠie de operaĠiacare se execută, e natura terenului sau a materialelor ce se împrăútie,

precum úi de caracteristicile geometrice ale traseului (curbe, declivităĠi)astfel încât să se elimine pericolele de accidentare.

Nu se va lucra pe partea carosabilă a drumului cu lama deplasată sprestânga astfel încât aceasta să depăúească axul drumului, atunci când selucrează sub circulaĠie.

Este interzis a se introduce grederul la lucru pe sectoare necurăĠate dearbori, cioturi, blocuri de piatră, etc.

In timpul lucrului deserventului ii este interzis sa îndepărteze de subcuĠit rădăcini, sârme, etc. Pentru îndepărtarea materialelor de sub cuĠitse va opri funcĠionarea grederului

Se interzice schimbarea vitezelor la coborârea in panta.Se interzice schimbarea cuĠitelor lamei dacă aceasta nu a fost asigurată

pe calaje sau capre cu suprafaĠa de sprijin din material lemnos.Când grederul este în mers se interzice:- prezenĠa personalului între tractor úi greder;- trecerea peste dispozitivul de remorcare;- úederea personalului pe aripile úi platformele anexe ale tractorului úi

grederului;- îndepărtarea manuală a rădăcinilor, pietrelor, etc. de sub lamă.

Nivelul apei din radiator trebuie veri¿cat la o turaĠie mica a arboreluicotit al motorului. Nu este permis sa se deschidă capacul radiatorului

motorului supraîncălzit fără mănuúi, câlĠi cu cârpe. La scoatereacapacului el trebuie slăbit, evacuând aburul si apa in exces. Lucrătorul




care executa aceasta operaĠie trebuie sa stea la o distanta cat mai mare posibila de gura de umplere si in partea opusa direcĠiei vântului.

La scoaterea si montarea pneurilor, motorul trebuie oprit, grederulfrânat cu frâna de mana, partea respectiva a vehiculului ridicată cucricul ;i sprijinită pe capre rezistente.

La folosirea cricului acesta trebuie sa aibă o poziĠie stabila care sa prevină răsturnarea grederului iar sub roti se vor monta opritoare.

La umÀarea cauciucului se foloseúte obligatoriu dispozitivul de protecĠie.

Trebuie urmărit sa nu existe scurgeri de combustibili de la rezervoare siconducte.

Deserventul este obligat ca periodic sa cureĠe toate subansamblurilegrederului de picături de combustibil si lubri¿ant.

La pornirea motorului nu se permite încălzirea sa cu Àacăra deschisa.Se va controla permanent izolaĠia conductorilor si buna stare a

contactelor pentru a preveni apariĠia scânteilor electrice.In caz de incendiu la grederul cu motorul in funcĠiune trebuie sa se

închidă repede robinetul cu combustibil al rezervorului, sa nu seoprească motorul, permiĠând să se consume întregul combustibil dinconducte si sa se ia masuri pentru stingerea incendiului. Flacăra trebuiestinsa cu stingătoare cu praf si CO

2, prin aruncare de pământ, nisip sau

acoperirea cu pâsla sau pânza de cort.Se interzice circulaĠia cu grederul cu uúile ne¿xate, deschise, cu geamurile

murdare sau cu útergătoare de parbriz în stare de nefuncĠionare.Mecanicul deservent trebuie sa cunoască si sa respecte regulile de

circulaĠie pe drumurile publice.În timpul lucrului, deserventul trebuie să ¿e atent la manevrarea

propriului utilaj úi la cele învecinate.Conducătorul utilajului nu are voie sa lase fără supraveghere utilajul in

funcĠiune. Daca este necesar sa părăsească EM pentru un timp oricât descurt, el va opri utilajul si îl va bloca.

Este interzis dormitul în cabină sau în zona de lucru a grederului.Deserventul trebuie să ¿e atent la coborârea úi urcarea pe úi de peutilaj, în vederea evitării pericolului de accidentare produs prin cădere,împiedicare, prăbuúire în gol, alunecare, etc.

6.4. ÎntreĠinerea excavatoarelor úi grederelor La efectuarea operaĠiilor de întreĠinere se vor respecta următoarele

reguli:- motorul să ¿e oprit;

- echipamentul de lucru sa ¿e coborât pe sol, iar manetele de comandasa ¿e in poziĠie neutra, excavatorul se va asigura cu frâna de mana,




iar la roti sa va monta pene, cale de asigurare;- terenul pe care staĠionează sa ¿e plat ;- ridicarea si antrenarea excavatorului, se va face numai cu mijloace

adecvate si folosindu-se punctele de prindere destinate acestui scop.Veri¿carea nivelului uleiului de motor:

- la toate lucrările de întreĠinere si de reparaĠie se sprijină capotacompartimentului motorului prin intermediul instalaĠiei de susĠinere

pentru a se evita prinderea (accidentarea) deserventului sau personalului de întreĠinere.

Veri¿carea rezervorului de carburanĠi:- in timpul lucrărilor la instalaĠia de carburanĠi este interzis focul

deschis úi fumatul;- este interzisa alimentarea cu carburanĠi in spatii închise pentru a nu





útuĠul de alimentare s-a răcit su¿cient;- a se evita contactul cu lichidul de răcire, respectiv elementele

conducătoare de lichid de răcire, în vederea evitării arsurilor.Schimbarea uleiului de motor si a cartuúelor ¿ltrante pentru ulei:

- a se evita contactul pielii cu uleiul ¿erbinte la deúurubarea ¿ltrului pentru ulei de motor, existând pericolul de arsuri;

- deúurubarea cartuúului ¿ltrant se face numai cu o cheie adecvataacestei operaĠii.

Înlocuirea cartuúului ¿ltrant pentru carburant - in timpul lucrărilor la instalaĠia pentru carburant este interzis focul

deschis si fumatul;- a se avea grija sa nu se verse carburant;- in cazul in care se revarsă carburant, acesta va ¿ captat, ne¿ind lăsat



pentru evitarea pericolului de explozie;- a se evita contactul pielii si îmbrăcămintei cu electrolitul bateriei;

- se va purta EIP corespunzător ;- se interzice lăsarea de scule pe baterie.




Înlocuirea cartuúului pre¿ltrant pentru carburant:- se interzice focul deschis si fumatul – pericol de explozie si incendiu;- a se evita scurgerile de carburant, carburantul revărsat se va capta,


trapezoidale dinĠate, înlocuirea acestora.- toate lucrările la curelele trapezoidale se vor executa numai cu

motorul oprit. ÎntreĠinerea instalaĠiei de alimentare:

- se interzice curăĠirea instalaĠiei cu jet de apa ¿erbinte. Prin încălzirese produce o puternica suprapresiune care poate duce la deteriorareasau explozia instalaĠiei.

Veri¿carea, reglarea jocului la ventil:- pentru veri¿carea jocului la ventil motorul se va lasă sa se răcească

cel puĠin 30 min.;- temperatura uleiului din motor trebuie sa ¿e sub 30 grade Celsius.Schimbarea uleiului la osia motoare, la butucul rotii:

- uleiul se evacuează numai in stare calda de funcĠionare, luându-semăsuri pentru prevenirea atingerilor accidentale úi a arsurilor.

CurăĠirea ¿ltrului de aer de la baia de ulei:- se realizează prin scufundarea repetata a împletiturii de ¿ltrare in

carburant Diesel.Schimbarea uleiului hidraulic si a ¿ltrului de aerisire.

- a se evita contactul pielii cu uleiul ¿erbinte;- se va reduce presiunea hidraulica de ¿ecare data când se intervine ininstalaĠia hidraulica;

- se interzice efectuarea căutării scurgerilor de ulei hidraulic prinveri¿care cu mâinile goale (se vor purta mănuúi de protecĠie);

- la temperatura de funcĠionare uleiul hidraulic este ¿erbinte si se aÀasub presiune, de aceea schimbarea lui se va face cu motorul lăsat sase răcească timp de minim 30 minute.

CAP.VII. INSTRUCğIUNI DE SSM PRIVIND EXPLOATAREA ùI ÎNTREğINEREA VIBROCOMPACTOARELOR:

7.1. Exploatarea vibrocompactoarelor Pentru deservirea cilindrilor compactori (vibrocompactoare) se admit

numai mecanici cali¿caĠi si instruiĠi care cunosc funcĠionarea simanevrarea utilajului, precum si instrucĠiunile de sănătatea si securitateamuncii.

Se interzice încredinĠarea utilajului persoanelor necali¿cate si neinstruitein acest sens.




Punerea in funcĠiune a cilindrului compactor se va face numai de cătremecanicul deservent al utilajului.

Lucrătorul deservent este obligat să cunoască úi să respecte prevederileînscrise în cartea tehnică a utilajului.

Nu se admite la lucru deserventul vibrocompactorului dacă nu poartă

EIP din dotare, conform riscurilor la care este expus pe durata activităĠii.La începutul lucrului mecanicul deservent este obligat sa veri¿ce:

- funcĠionarea si e¿cienta sistemului de frânare ;- funcĠionarea sistemului de direcĠie ;- starea si poziĠia scaunului si blocarea sa, corespunzător sensului de

deplasare a utilajului ;- starea de curăĠire a tamburilor ;- funcĠionarea sistemului de iluminat si semnalizare pentru lucru sau

deplasarea pe timpul nopĠii.Deserventul vibrocompactorului este obligat ca înainte de începerea

lucrului sa veri¿ce si sa se asigure ca întregul complex de instalaĠii simecanisme din dotarea utilajului sunt in buna stare de funcĠionare.

Mecanicul deservent este obligat sa cunoască si sa respecte regulile decirculaĠie si pe cele de semnalizare de la punctele de lucru, unde îúidesfăúoară activitatea.

În timpul lucrului, deserventul trebuie să ¿e atent la manevrarea propriului utilaj úi la cele învecinate.

Pornirea de pe loc se va face numai după ce mecanicul sa asigurat prin veri¿care vizuală, înconjurând utilajul, ca nu exista pericol de aaccidenta alte persoane, iar in calea utilajului nu sunt obstacole. In toatecazurile, înaintea plecării sau a executării unei manevre, darea unuisemnal acustic este obligatorie.

Se interzice prezenĠa persoanelor străine de lucrare în raza de acĠiune autilajului, deserventul utilajului ¿ind obligat să veri¿ce úi să nu admită

prezenĠa acestor persoane în raza lui de acĠiune.Este interzisa pornirea utilajului prin tractare de către alte mijloace auto

sau prin coborâre pe panta.In timpul deplasării utilajului, de la un punct de lucru la altul se vor evita drumurile cu denivelări sau gropi, pentru evitarea pericolului derăsturnare.

Straturile care se compactează trebuie sa ¿e bine nivelate si aúternute pe un pat pregătit corespunzător.

Când se lucrează simultan cu mai mulĠi cilindrii compactori(vibrocompactoare) unul după altul se va păstra intre ei o distanta demin. 10 m. pentru a se evita producerea oricărui accident.

Când se lucrează la compactarea rambleelor si debleelor conducătorul punctului de lucru va stabili si va indica distanta minima până la care




se poate apropia cu vibrocompactorul, funcĠie de înălĠimea úi înclinarearambleului sau debleului si natura terenului, dar aceasta nu poate ¿ maimică de 0,5 m faĠă de marginea taluzului.

Mecanicul deservent in timpul lucrului va conduce utilajul numai stând pe scaunul acestuia.

Este interzisa urcarea sau coborârea de pe utilaj in timpul mersului.Se interzice schimbarea vitezei in pantă.Este interzisa curăĠirea, udarea sau ungerea manuala a tamburilor

compactori in timpul mersului.Este interzis a se lucra pe timp de noapte având instalaĠia de iluminat

proprie (faruri in fata si semnalizare in spate) defecte.Pe timpul nopĠii, úeful punctului de lucru trebuie să asigure condiĠii

normale de vizibilitate prin iluminat corespunzător, cu reÀectoareelectrice, alimentate de la reĠeaua electrică.

In cazul când este strict necesara intervenĠia mecanicului sub utilaj pentru remedierea unei defecĠiuni apărute in timpul lucrului, in primulrând se va opri motorul apoi se va frâna, asigurându-se împotriva uneieventuale porniri sau deplasări accidentale.

In cazul când in timpul lucrului este necesar ca tamburii sa se ungămanual pentru a nu se lipii pământul pe ei, muncitorul care executaaceasta operaĠie va sta in spatele tamburului si cu fata spre sensul demers al utilajului.

OperaĠiile de ungere, curăĠire, întreĠinere, remedierea defecĠiunilor sialimentarea cu combustibil se fac numai cu motorul oprit.

ÎntreĠinerea zilnică a utilajului se efectuează de către deservent. Utilajulse va menĠine curat, fără scurgeri de ulei sau având depozitate sculeúi obiecte care să îngreuneze accesul mecanicului la mecanismeleutilajului.

La instalaĠia electrica se va face intervenĠie numai de către electricieniauto.

Se interzice a se umbla cu foc deschis, a se fuma in zona rezervorului de

combustibil úi pe timpul cât se face alimentarea cu carburant.Este interzis dormitul în cabină sau în zona de lucru a utilajului.Se interzice a se lăsa cilindrul compactor in mijlocul drumului sau in

alte poziĠii care sa pericliteze circulaĠia rutiera.In timpul staĠionarii sau pentru parcare, utilajul se va scoate de pe parte

carosabila a drumului, iar daca aceasta nu este posibilă se va oprii numai pe partea dreapta a sensului de mers, pe timpul nopĠii ¿ind semnalizatoptic la distanta corespunzătoare.

La oprirea lucrului sau la staĠionare cilindrul compactor

(vibrocompactorul) va ¿ frânat, pentru evitarea deplasărilor accidentale.Este interzisa oprirea in panta a utilajului.




Este interzis ca mecanicul sa părăsească utilajul in mers sau staĠionat cumotorul in funcĠiune. In caz de părăsire se va opri motorul si se va frânautilajul.

După terminarea lucrului, cilindrul compactor (vibrocompactorul) se va parca in locul stabilit de conducătorul punctului de lucru, asigurându-

se cu frâna. În cazul când terenul este in pantă, pe lângă frânare se vaasigura si cu traverse sau cale ¿xate la tamburi.

Este interzisa remorcarea cilindrului compactor (vibrocompactor) fărăa se utiliza o bară metalică corespunzătoare sau de către vehicule maiuúoare decât acesta. In timpul transportului prin remorcare mecaniculva ¿ prezent pe utilaj.

Deserventul trebuie să ¿e atent la coborârea úi urcarea pe úi de peutilaj, în vederea evitării pericolului de accidentare produs prin cădere,împiedicare, prăbuúire în gol, alunecare, etc.

Personalul care deserveúte compactorul electric este obligat ca înaintede punerea in funcĠiune sa veri¿ce:- starea legăturii la conductorul de protecĠie;- daca úuruburile plăcii de compactare sunt bine strânse;- daca priza electrica de alimentare este in buna stare;- daca cablul electric de alimentare nu este deteriorat mecanic sau

prezintă crăpaturi la izolaĠie;- starea izolaĠiei la mânerele agregatului;

Înainte de începerea lucrului se va face proba de mers in gol a utilajului.In timpul lucrului mecanicul va acorda o atenĠie deosebita păstrării

distantei fata de placa compactoare pentru a se evita lovirea picioarelor.La terminarea lucrului se va deconecta utilajul de la reĠea si se va curăĠa.

7.2. ÎntreĠinerea vibrocompactoarelor La efectuarea operaĠiilor de întreĠinere, veri¿care úi reparare se vor

respecta următoarele reguli:- manetele de comandă să ¿e în poziĠie neutră;

- utilajul să ¿e asigurat cu frână de mână, iar la tamburi să se montezetraverse sau cale de asigurare;- terenul pe care staĠionează să ¿e plat;- ridicarea úi antrenarea vibrocompactorului, trebuie să se facă numai

cu mijloace adecvate úi folosindu-se punctele de prindere destinateacestui scop;


compartimentului motorului prin intermediul instalaĠiei de susĠinere

pentru a se evita prinderea (accidentarea) deserventului sau personalului de întreĠinere.






se inhala vapori de carburant.

Veri¿carea nivelului uleiului hidraulic:- in cazul in care se constata o scădere a nivelului uleiului hidraulic se

va veri¿ca la etanúare toate conductele, furtunurile si agregatele.Veri¿carea nivelului lichidului de răcire:

- lichidul de răcire se completează numai atunci când motorul esterece;

- veri¿carea nivelului de răcire se va face numai când capacul de laútuĠul de alimentare s-a răcit su¿cient;

- a se evita contactul cu lichidul de răcire, respectiv elementele








pentru evitarea pericolului de explozie;- a se evita contactul pielii si îmbrăcămintei cu electrolitul bateriei;

- se va purta EIP corespunzător ;- se interzice lăsarea de scule pe baterie. Înlocuirea cartuúului pre¿ltrant pentru carburant:

- se interzice focul deschis si fumatul – pericol de explozie si incendiu;- a se evita scurgerile de carburant, carburantul revărsat se va capta,








Schimbarea uleiului la osia motoare, la butucul rotii:- uleiul se evacuează numai in stare calda de funcĠionare, luându-se

măsuri pentru prevenirea atingerilor accidentale úi a arsurilor.CurăĠirea ¿ltrului de aer de la baia de ulei:

- se realizează prin scufundarea repetata a împletiturii de ¿ltrare incarburant Diesel.





CAP. VIII. INSTRUCğIUNI DE SSM PRIVIND EXPLOATAREAùI ÎNTREğINEREA ÎNCĂRCĂTOARELOR:

8.1. Exploatarea încărcătoarelor Încărcătorul este un utilaj autopropulsat, care execută săpături în teren

mediu de consistenta, de pământ sau transportă úi încarcă materialuldin săpăturile executate cu buldozerul. Deservirea utilajelor se va facenumai de mecanicul deservent cali¿cat si instruit în acest sens.

Utilajul va ¿ utilizat numai în scopul pentru care este destinat,interzicându-se folosirea lui în alte scopuri (susĠinere, platformă delucru, împingerea sau târârea de materiale, alte utilaje, etc.).

Transportul materialului se face pe o distanĠă de max. 30m între locul de

încărcare úi descărcare.Zilnic, înainte de începerea lucrului, deserventul va veri¿ca:- starea tehnică a utilajului, care trebuie să ¿e perfectă, pentru

activitatea care se va desfăúura (sistem direcĠie, frânare, hidraulic)- starea generală de curăĠenie, îndepărtându-se orice urmă de material

sau lubri¿ant din locurile unde prin natura sa, instalaĠia electrică poate produce Àamă sau scurtcircuit electric;

- existenĠa úi funcĠionarea dispozitivelor úi sistemelor de protecĠie, asistemului de iluminare individuală din dotarea utilajului;

- bolĠurile úi siguranĠelor acestora de la articulaĠia braĠelor úi cupeiutilajului;




- avertizoarele sonore úi optice.Este interzisă punerea utilajului în exploatare:

- cu defecĠiuni la sistemul de direcĠie sau la sistemul de frânare(inclusiv frâna de mână);

- cu defecĠiuni la conductele sau furtunurile sistemului hidraulic sau

pneumatic de acĠionare.- cu sistemele de protecĠie sau avertizare defecte;- dacă nu are efectuate la termen reviziile tehnice úi lucrările de

întreĠinere periodice.În cazul apariĠiei unor defecĠiuni în timpul lucrului cu utilajul,

deserventul este obligat să întrerupă lucrul úi să procedeze la remediereaacestora.

Remedierea de¿cienĠelor se va executa de deservent împreunăcu echipa de mecanici, numai după oprirea motorului úi frânarea

utilajului. Este interzisă a se face curăĠirea, ungerea sau orice fel dereparaĠii la elementele în miúcare ale utilajului în timpul funcĠionăriiacestuia (intervenĠia se execută când utilajul este scos din funcĠiune, iar comenzile sunt blocate úi prevăzute cu plăcuĠe avertizoare de interzicerea punerii în funcĠiune). La executarea intervenĠiilor, reparaĠiilor serespecta prevederile cuprinse in IPSSM-ul pentru lucrări de reparaĠii lautilajele pentru construcĠii.

Este interzisă pornirea motorului prin împingere sau remorcare, princoborâre liberă pe pantă sau prin alte metode improvizate.

În caz de avarie, remorcarea utilajului defect se face numai cu ajutorulunei bare de remorcare, conform prevederilor din « Regulamentul decirculaĠie pe drumurile publice ».

Se interzice intrarea sub utilaj sau sub echipamentul acestuia fără să seasigure suspendarea corectă a acestuia pe cale si semnalizarea zonei delucru pentru prevenirea intrării in zona a altor autoutilaje.

Parcarea utilajului se face pe platforme amenajate úi destinate acestuiscop. În aceste locuri este interzisă alimentarea cu carburanĠi sau

lubri¿anĠi. Nu se admite staĠionarea utilajului în apropierea focurilor deschise, a materialelor úi gazelor inÀamabile.Alimentarea cu combustibil se face numai în locuri special amenajate,

cu motorul oprit, evitându-se emanaĠiile de vapori calzi, care pot produce incendii.

Se interzice pornirea úi folosirea utilajului de alte persoane decâtdeserventul utilajului.

Se interzice deserventului să lase utilajul fără supraveghere sau să permită manipularea comenzilor de către alte persoane. La părăsirea

utilajului, deserventul trebuie să pună cupa sprijinită de pământ, săoprească motorul, să scoată cheile din contact úi să închidă cabina.




La oprirea utilajului, chiar pentru puĠin timp, deserventul trebuie să lasecupa în jos, sprijinând-o lin (fără izbituri) de pământ.

La coborârea pantelor, deserventul nu trebuie să oprească motorul(coborârea se va face în treapta de viteză cu care s-a urcat panta). Laoprirea în pantă a utilajului se opreúte motorul, se acĠionează frâna de

serviciu, iar roĠile se blochează cu pene.La lucrul în schimburi, deserventul va lua în primire de la schimbul

anterior utilajul úi i se va aduce la cunoútinĠă datele tehnice privindcomportarea EM în schimbul respectiv.

La terminarea schimbului, deserventul va parca autoutilajul in loculspecial prevăzut, va pune toate comenzile utilajului pe zero, se vor cuplafrânele úi se vor lua toate măsurile împotriva deplasării accidentale, aalunecării sau a răsturnării utilajului úi va curăĠi utilajul.

În timpul lucrului, deserventul trebuie să ¿e atent la manevrarea

propriului utilaj úi la cele învecinate.Zona de lucru a utilajului va ¿ delimitată prin panouri sau bandă

avertizoare vizibile atât ziua cât úi noaptea unde se interzice accesul persoanelor sau a altor autoutilaje fără sarcini de serviciu.

CirculaĠia utilajului în interiorul punctului de lucru este permisă numai pe căi de circulaĠie úi acces amenajate acestui scop. Viteza de circulaĠieeste de max. 5 km/oră, astfel încât să ¿e asigurate securitatea circulaĠieia celorlalte utilaje úi a lucrătorilor.

Este interzisă apropierea utilajului de marginea taluzurilor la mai puĠinde distanĠa de siguranĠă, stabilită în funcĠie de gabaritul utilajului,de proprietăĠile ¿zico-chimice ale rocilor. DistanĠa de siguranĠă va ¿materializată prin semne avertizoare, depăúirea acesteia ¿ind interzisa.

Este interzisă trecerea utilajului peste cabluri / conducte neprotejatemecanic. Pentru a se evita deteriorarea cablurilor, canalelor, conductelor

precum úi a altor instalaĠii subterane în timpul acĠiunii utilajului, locurileunde se aÀă acestea trebuie să ¿e marcate.

Deserventul va executa manevre cu încărcătorul numai după

semnalizarea acustică úi optică a acestora úi retragerea tuturor persoanelor din raza de acĠiune a utilajului. Se interzice aglomerarea demateriale sau a altor utilaje în zona de acĠiune a încărcătorului, în afaracelor strict necesare.

Pe timp nefavorabil (întuneric, ceaĠă, ninsoare) locurile de muncă undeacĠionează utilaje de încărcare-descărcare vor ¿ iluminate cu reÀectoarealimentate din instalaĠii electrice sau cu reÀectoare montate pe utilaje.

La executarea manevrei de mers înapoi, deserventul trebuie săsemnalizeze acustic.

Este interzis transportul lucrătorilor pe caroseria, în cupa sau în cabinautilajului, ridicarea lucrătorilor în cupă, efectuarea lucrărilor din cupă




La operaĠiile de încărcare – transport – descărcare cu utilajul esteinterzisă:- staĠionarea lucrătorilor în faĠa cupelor sau în raza de acĠiune a

utilajului;- manipularea de la sol a pârghiilor de acĠionare;

- manevrarea sarcinii, atunci când motorul este oprit;- părăsirea utilajului de către deservent când cupa este încărcată úi

ridicată de la sol;- acĠionarea bruscă sau forĠată a comenzilor utilajului (manete, pedale,

etc.);- manevrarea cupei concomitent cu frânarea bruscă a utilajului.

Utilajul se va acĠiona încet, atât la umplerea úi golirea cupei, cât úi pe par-cursul deplasării, menĠinând cupa la o înălĠime de max. 0,5 m faĠă de sol.

La încărcarea mijloacelor de transport cu materiale, deserventul

utilajului, împreună cu úoferul mijlocului de transport, va avea grijăsă repartizeze uniform materialul în mijlocul de transport. Descărcareamaterialului se va face numai după oprirea încărcătorului úi numai dela o înălĠime de max. 0,5m faĠă de platforma mijlocului de transport.În tot acest timp mijlocul de transport va ¿ asigurat contra deplasăriiaccidentale

Este interzisă deplasarea utilajului cu cupa încărcată pe pante mai maride 7% sau cu denivelări mai mari de 10 cm.

În spaĠii înguste sau lipsite de vizibilitate manevrarea utilajului va ¿

dirijată de o persoană aÀată în afara utilajului úi în raza de vizibilitate adeserventului dar in afara razei de acĠiune a echipamentului de munca.În aceste condiĠii utilajul se va deplasa cu viteză redusă.

Cabina utilajului trebuie să asigure protecĠia deserventului în sezonulrece sau în timpul intemperiilor, dar trebuie să asigure úi cerinĠelede vizibilitate úi siguranĠă în circulaĠie. În acest sens, este interzisdeserventului să modi¿ce condiĠiile de vizibilitate din cabină prinlipirea de a¿úe, înlocuirea geamurilor transparente cu altele care nuasigură o bună vizibilitate, etc.

UmÀarea pneurilor până la presiunea prescrisă se face numai după¿xarea dispozitivului de protecĠie (pentru evitarea desprinderiicercului). În timpul umÀării trebuie ca cercul de siguranĠă să ¿e bine¿xat în locaúul său pe toată circumferinĠa. Dacă presiunea în pneu ascăzut mai mult de 50%, este obligatorie demontarea roĠii de pe utilaj.

Nu se va scoate pneul de pe jantă înainte de a se scoate aerul din el.Deplasarea pe drumurile publice se va face cu respectarea reglementărilor

în vigoare privind circulaĠia autovehiculelor.Deserventul trebuie să ¿e atent la coborârea úi urcarea pe úi de pe

utilaj, în vederea evitării pericolului de accidentare produs prin cădere,împiedicare, prăbuúire în gol, alunecare, etc.




8.2. ÎntreĠinerea încărcătoarelor La efectuarea operaĠiilor de întreĠinere se vor respecta următoarele

reguli:- motorul sa ¿e oprit;- echipamentul de lucru sa ¿e coborât pe sol, iar manetele de comanda

sa ¿e in poziĠie neutra;- încărcătorul se va asigura cu frâna de mana, iar la roĠi se vor montacale de asigurare;

- terenul pe care staĠionează trebuie sa ¿e plat;- ridicarea încărcătorului cu instalaĠii de ridicat, se va face numai cu

mijloace adecvate si folosindu-se punctele de prindere destinateacestui scop.


compartimentului motorului prin intermediul instalaĠiei de susĠinere pentru a se evita prinderea (accidentarea) deserventului sau personalului de întreĠinere.







útuĠul de alimentare s-a răcit su¿cient;- a se evita contactul cu lichidul de răcire, respectiv elementele











pentru evitarea pericolului de explozie;- a se evita contactul pielii si îmbrăcămintei cu electrolitul bateriei;- se va purta EIP corespunzător ;

- se interzice lăsarea de scule pe baterie. Înlocuirea cartuúului pre¿ltrant pentru carburant:

- se interzice focul deschis si fumatul – pericol de explozie si incendiu;- a se evita scurgerile de carburant, carburantul revărsat se va capta,





Schimbarea uleiului la osia motoare, la butucul rotii:- uleiul se evacuează numai in stare calda de funcĠionare, luându-se

măsuri pentru prevenirea atingerilor accidentale úi a arsurilor.CurăĠirea ¿ltrului de aer de la baia de ulei:

- se realizează prin scufundarea repetata a împletiturii de ¿ltrare incarburant Diesel.





CAP. IX. ACCIDENTELE DE MUNCĂ:

9.1. De¿niĠii : Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului

precum úi intoxicaĠia acută profesională care au loc în timpul procesului

de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, úi care provoacăincapacitate de muncă cel puĠin 3 zile, invaliditate sau deces.




Accident de muncă de circulatie – accident survenit în timpul circulaĠiei pe drumurile publice sau generat de tra¿cul rutier, dacă persoana vătămată seaÀă în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Accident de muncă de traseu:a. accident survenit în timpul úi pe traseul normal al deplasării de la locul

de muncă la domiciliu úi invers úi care a antrenat vătămarea sau decesul; b. accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri

organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul demuncă la locul unde ia masa úi invers, úi care a antrenat vătămarea saudecesul;

c. accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncăla locul unde îúi încasează salariul úi invers úi care a antrenat vătămareasau decesul;

Accidentul de circulaĠie reprezintă orice eveniment dăunător auto-

vehiculelor úi activităĠii de transport, ce a avut loc în timpul circulaĠiei pedrumurile publice, pe úantiere, pe drumurile forestiere sau în orice alt locde muncă unde pot circula autovehicule, datorate nerespectării regulilor decirculaĠie sau a unei stări tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor, avânddrept consecinĠe victime omeneúti sau pagube materiale.

Pentru a ¿ cali¿cat drept accident de muncă, accidentul trebuie să se producă într-un moment úi într-un loc în care activitatea persoanei încadrateîn muncă să se încadreze în exercitarea atributelor prevăzute în Contractulindividual de muncă.

Persoana accidentată trebuie să execute o sarcină de muncă, reprezentând¿e obligaĠia principală, ¿e activităĠi secundare referitoare la curăĠarea utilajelor úi a locului de muncă.

De asemenea se consideră accidente de muncă úi accidentele produse înurmătoarele împrejurări:¾Accidentul suferit de elevi, studenĠi úi ucenici în timpul efectuării

practicii profesionale,¾Accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes

public,inclusiv în cadrul unor activităĠi culturale, sportive, în timpul úidin cauza îndeplinirii acestor sarcini¾Accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acĠiuni din proprie

iniĠiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ce ameninĠăavutul public sau pentru salvarea de vieĠi omeneúti

¾Accidentul suferit de persoane încadrate în muncă în timpul úi pe traseulnormal de la locul de muncă úi invers,

¾Accidentul cauzat de activităĠi care nu au legătură cu procesul muncii,dacă se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei ¿zice,

ori la alt loc de muncă organizat de acestea în timpul programului demuncă.




1. Accidentele care produc incapacitate temporară de muncă(ITM) =determină întreruperea activităĠii lucrătorului pe o anumită perioadă, cuo durată de cel puĠin 3 zile calendaristice consecutive, con¿rmată princerti¿cat medical ca ¿ind urmare a accidentului produs;

2. Accidentele care produc invaliditate (INV) = determină pierderea

totală sau parĠială a capacităĠii de muncă, con¿rmată prin decizie deîncadrare întru-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale îndrept,

3. Accident mortal = presupune decesul accidentatului imediat sau dupăun interval de timp, dacă acesta este conformat în baza unui act medico-legal, ca ¿ind urmare a accidentului suferit,

4. Accident colectiv = accidentul în care au fost accidentate cel puĠin3 persoane, în acelaúi timp úi din aceleaúi cauze, în cadrul aceluiaúieveniment

Elementele accidentului de muncă sunt:o Vătămarea organismului trebuie să aibă o cauză exterioară, să ¿e

violentă úi involuntară.După natura factorilor care le provoacă vătămările pot ¿: mecanice, termice,

electrice, chimice prin iradiere sau combinate.¾Vătămările mecanice se materializează în contuzii, tăieturi, striviri,

fracturi, înĠepături úi sunt cauzate de diferite corpuri în miúcare, desuprafeĠe alunecoase la deplasare, de obicei ascuĠite sau tăioase, deanimale;

¾Vătămările termice se manifestă sub formă de arsuri úi sunt cauzatede contactul victimei cu Àacăra deschisă, cu obiecte calde, de radiaĠiicalorice sau de temperatura ridicată a aerului din spaĠiul de lucru;

¾Vătămările electrice se datorează trecerii prin organism a unui curentelectric de o anumită tensiune úi intensitate úi se concretizează în arsuriúi electrocutări;

¾Vătămările chimice se manifestă sub forma intoxicaĠiilor acute provocate de substanĠele toxice sau a arsurilor chimice provocate de

substanĠele caustice;¾Vătămările combinate sunt produse de mai mulĠi factori de naturădiferită. Exemplu : la o explozie vătămarea organismului se produceatât sub efectul úocului mecanic, cât úi al celui termic;

9.2.Acordarea primului ajutor în caz de accident :Primul ajutor în caz de accidentare trebuie să ¿e acordat la locul unde s-a

produs accidentul, de către orice persoană care este pregătită pentru aceasta(salvator).

În conformitate cu legislaĠia actuală de securitate úi sănătate în muncă (Legea319/14.07.2006), „obligaĠia de a asigura securitatea úi sănătatea angajaĠilor,




în toate aspectele referitoare la muncă, revine angajatorului. ObligaĠiilesalariaĠilor în domeniul securităĠii úi sănătăĠii în muncă nu vor afecta principiulresponsabilităĠii conducătorului unităĠii. În contextul responsabilităĠii sale,conducătorul unităĠii va lua măsurile tehnice úi organizatorice necesare pentruasigurarea securităĠii úi sănătăĠii angajaĠilor, implicit pentru organizarea úi

dotarea punctelor de prim ajutor în cadrul unităĠii.La organizarea úi acordarea primului ajutor participă :Din interiorul unităĠii :x Martorul accidentului sau prima persoană anunĠată;x Salvatorul (salvatorii);x Medicul de întreprindere;x Asistente medicale;x Serviciul de protecĠia Muncii;x Pompierii unităĠii;x Conducerea unităĠii;x Comitetul de securities úi sănătate în muncă;x Detaúamentul de intervenĠie în caz de dezastre.Din afara unităĠii :x Pompieri,x Servicii de ambulanĠăx Medicix Spitale, centre medicale specializatex PoliĠie – jandarmeriex Securitatea civilă.Mijloace disponibile :x Oprire de urgenĠă, întrerupere curent electric, secĠionare, îndepărtare;x Telefon;x Apel verbal;x Radio, semnal de alarmă;x Dispensar, cabinet medical;x AmbulanĠă, elicopter, avion;x

Vehiculele unităĠii; materialele speci¿c : trusă de prim ajutor, targă, ¿úede intervenĠie;x Mijloace de identi¿care a salvatorilor;x Spitale, clinici, cabinete medicale.Conduita salvatorului în cazul producerii unui accident :În cazul producerii unui accident, intervenĠia imediată a salavtorului are în

vedere:¾Analizarea situaĠiei;¾Protejarea victimei;

¾Examinarea victimei;¾AnunĠarea accidentului;




¾Acordarea primului ajutor;¾Supravegherea victimei ( victimelor) úi aúteptarea sosirii echipei de

specialitate:Prima obligaĠie a ¿ecărui salvator este aceea de a asigura securitatea

victimei (evitarea unei explozii, electrocutare, strivire), de a elimina orice

cauză imediată care ar putea acĠiona în defavoarea ei;Victima va ¿ deplasată de la locul accidentului numai dacă pericolul de

accidentare continuă să existe úi îi agravează starea;Salvatorul trebuie să îndepărteze persoanele care prin agitaĠia pe care

o creează, prin acĠiuni sau sfaturi nepotrivite, dăunează salvării victimei,instituind un „ baraj de securities” marcat vizibil în jurul victimei (victimelor).

Pe cât posibil, salvatorul îúi alege 1-3 ajutoare úi, print-o persoană potrivită,anunĠă accidentul úi cere ajutor în interiorul unităĠii úi în afara ei.

Având grijă să nu-úi pericliteze propria sănătate ( să nu devină din salavator,

victimă) salvatorul trebuie :- Să cunoască regulile de aplicare a primului ajutor;- Să-úi păstreze calmul;- Să acĠioneze energetic, e¿cace úi rapid în luarea unor măsuri.

Apelul de prim –ajutor trebuie să conĠină următoarele informaĠii :Unde este locul accidentului ( cât mai precis posibil) localitatea, unitatea,

atelierul, secĠia, starda, numărul, întretăierea, piatra kilometrică.Ce s-a întâmplat? – scurtă descriere a producerii accidentului, de

exemplu: accidente de muncă, accident de circulaĠie, incendiu,electrocutare.

RăniĠii sunt blocaĠi (prinúi) ?Drumul este accesibil?Câte victime sunt? Numărul răniĠilo la locul accidentului dintre care

câĠi în stare gravă.Ce tipuri de leziuni s-au produs?- descrierea în special a leziunilor grave

care riscă să producă deces.

Cine face apelul : numele úi numărul de telefon de la care sună.AcĠiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Dacă victima nu vorbeúte( este inconútientă) dar respiră úi îi bate inima(are puls) sunt necesare:o Aúezarea în poziĠie de siguranĠăo Acoperirea victimei, alarmă;o Supravegherea circulaĠieie, a strii de conútienĠă, a respiraĠiei, până la

sosirea cadrelor medicale

b) Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar îi bate inima sunt necesare:




o degajarea ( eliberarea) căilor respiratoriio manevrarea Heimlicho respiraĠie „ gură la gură” sau „gură la nas”

c) Dacă victima sângerează abundent se aplică :

o compresie manuală locală;o pansament compresiv;o compresie manuală la distanĠă (în zona subclaviculară sau inghinală).

d) Dacă victima prezintă arsuri provocate de :o foc sau căldură, se face spălare pentru a evita ca arsura să progreseze

úi pentru răcorire;o substanĠe chimice, se face spălare abundentă cu apă (nu se încearcă

neutralizarea acidului de bază úi invers)

Dacă victima vorbeúte dar nu poate efectua anumie miúcări :

e) Dacă victima vorbeúte dar nu poate efectua anumite miúcări :o Oricare ar ¿ semnele, va acĠiona ca úi cum victima ar avea o fractură,

evitând să o deplaseze úi respectând toate eventualele deformări lanivelul membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale;

f) Victima poate să prezinte:o Plăgi grave : aúezarea victimei într-o poziĠie adcvată, îngrijirea

segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc;

g) Victima poate să prezinte :o Plăgi grave: aúezarea victimei într-o poziĠie adecvată, îngrijirea

segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc;o Plăgi simple : curăĠirea úi pansarea plăgii;

CAP. X. Măsuri de prevenire úi stingere a incendiului :Incendiul = proces de combustie complex, cu evoluĠie aleatorie, de¿nit de

următoarele elemente :a. ExistenĠa materialului combustibil úi acĠiunea unei surse de aprindere

(de iniĠiere a incendiului); b. IniĠierea úi dezvoltarea în spaĠiu úi în timp a unei arderi úi scăparea ei de

sub control;c. Producerea de pierderi materiale úi/sau umane în urma arderii;

d. Necesitatea intervenĠiei print-o acĠiune de stingerii cu scopul întreruperiiúi lichidării procesului de ardere.




Temperatura de aprindere = este temperatura cea mai joasă la carecombustibilul trebuie să ¿e adus pentru ca acesta să se aprindă în contact cu osursă externă de căldură în prezenĠa oxigenulu.

InÀamabilitatea = proprietatea substanĠelor de a produce, la temperaturaobiúnuită, gaze sau vapori care în amestec cu aerul úi în prezenĠa unei surse de

căldură se aprind înt-un timp foarte scurt.Autoaprinderea = fenomenul prin care arderea unei substanĠe este

determinată de creúterea temperaturii fără intervenĠia unei surse exterioare,creúterea temperaturii ¿ind determinată de frecarea dintre moleculelesubstanĠei.

Explozia = modi¿carea ¿zică sau chimică a substanĠelor însoĠită dedegajarea unei cantităĠi mari de energie.

Măsuri de prevenire a incendiilor:Se pot grupa astfel:

a. Măsuri tehnice b. Măsuri organizatorice

Măsurile tehnice se referă la:¾Eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariĠia

incendiilor prin alegerea úi întreĠinerea corectă a instalaĠiilor electiceúi de încălzire, precum úi permanenta supraveghere a procesuluitehnologic care pot provoca incendii;

¾Limitarea întinderii incendiului prin amplasarea raĠională a clădirilor úia depozitelor, prin folosirea materialelor de construcĠie rezistente la foc;

¾Asigurarea evacuării oamenilor úi a bunurilor printr-o proiectare corectăa Àuxurilor, a ieúirilor úi scărilor , prin asigurarea culoarelor de acces;

¾Asigurarea desfăúurării operaĠiilor de stingere a incendiilor prinrespectarea distanĠelor dintre clădiri, asigurarea gurilor de apă pentruincendii, prin dotarea cu mijloace oderne pentru stingerea incendiilor.

Măsuri organizatorice cuprind:¾Organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea úi stingerea

incendiilor;¾Organizarea fomaĠiilor de pompieri;¾Asigurarea echipamentelorde stingere a incendiilor ;¾Pregătirea cadrelor úi a formaĠiilor de pompieri;¾Stabilitatea planului de evacuare în caz de incendiu úi a¿úarea acestuia

la ¿ecare atelier úi secĠie;ObligaĠiile persoanelor încadrate în muncă :Să cunoască úi să respectele normele PSI;Să nu blocheze cu diferite materiale căile deacces sau mijloacele de

stingere a incendiilor;Să cunoască modul de evacuare, mânuirea materialelor úi mijloacelor




de stingere a incendiilor;Să nu folosească în alte scopuri materialele destinate stingerii;Să anunĠe conducătorului sectorului de activitatea orice încălcare a

normelor PSI.În categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:

o Interzicerea fumatuluiîn alte locuri decât cele stabilite pentru acestscop;

o Folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;o Supravegherea utilajelor úi instalaĠiilor aferente pe toată durata

funcĠionării lor;În cazul utilajelor, incendiile pot ¿ produse de:1. motorină sau ulei

Motorina, uleiul, antigelul úi lichidul de spălarea geamurilor sunt deosebit de inÀamabile úi pot ¿

periculoase. Pentru a preveni incendiile,respectaĠiîntotdeauna următoarele:x Nu fumaĠi úi nu veniĠi cu Àacări lângă motorinăsau ulei;xOpriĠi motorul înainte de a alimenta;x Nu părăsiĠi maúina pe timpul alimentării sau cândcompletaĠi cu ulei;xstrângeĠi bine toate buúoanele de motorină úi ulei;xnu stropiĠi cu motorină pe suprafeĠele ¿erbinĠi

sau pe componentele instalaĠiei electrice;x alimentaĠi, completaĠi sau depozitaĠi produsele petroliere numai în

incinte bine ventilate;x păstraĠi uleiul úi motorina în locuri bine stabilite úi nu permiteĠi accesul

celor neautorizaĠi;x după ce aĠi alimentat sau completat motorină sau ulei, útergeĠi orice

urmă de motorină sau de ulei;x înainte de a efectua orice lucrări de polizare saude sudură la úasiu,

mutaĠi mai întâi toate materialele inÀamabile într-un loc sigur;x pentru spălarea pieselor cu ulei, utilizaĠi un solvent neinÀamabil, căci

motorina sau benzina se pot autoaprinde, aúa că nu le utilizaĠi;x pentru a menĠine curăĠenia locului de muncă,puneĠi cârpele murdare de

grăsimi, sau de alte materiale inÀamabile, în containere speciale;x nu sudaĠi úi nu tăiaĠi cu Àacără nici un fel de conducte care conĠin

materiale inÀamabile.2. SubstanĠe inÀamabile acumulate sau vărsate:x ÎndepărtaĠi toate frunzele uscate, fragmentele de lemn, hârtie sau

alte substanĠe inÀamabile ce s-ar putea acumula pe compartimentulmotorului.




3. InstalaĠia electrică x CurăĠaĠi toĠi conectorii cablurilor electrice úi strângeĠi bine toate

conexiunile.x Veri¿caĠi la pornire să nu existe cabluri electrice slăbite sau deteriorate

úi strângeĠi toĠi conectorii sau clemele slăbite.x ReparaĠi sau înlocuiĠi toate cablurile deteriorate.4. de la conducta hidraulică x FixaĠi bine tampoanele de la conducte, apărătorile, tuburile úi furtunurile.5. Explozia bateriei

Când bateria este încărcată, dinelectrozi este generat hidrogen gazinÀamabil. Dacă acesta se aprinde,

poate exploda úi poate produce răniregravă sau incendiu. În consecinĠă:x Nu utilizaĠi úi nu încărcaĠi bateriadacă nivelul de electrolit este submarcajul LOWER LEVEL. EfectuaĠiîntotdeauna inspecĠia periodică a

nivelului de electrolit úi adăugaĠi apă distilată până la marcajul UPPER LEVEL.

x Nu fumaĠi úi nu folosiĠi Àacără deschisă în apropierea bateriei.x ScoateĠi bateria de pe utilaj, duceĠi-o într-un loc bine aerisit, scoateĠi

capacele bateriei úi efectuaĠi încărcarea. După încărcare, strângeĠi bine

capacele bateriei.SubstanĠe úi utilaje folosite la stingerea incendiilor:Acestea sunt diferite în funcĠie de substanĠele care ard: apă, substanĠele

chimice, nisipul, pământul.Apa are temperatura mai scăzută decât materialele care ard úi preia, în

contact cu acestea, o cantitate importantă de căldură, determinând scădereatemperaturii sub punctul de aprindere. Se poate folosi ca jet puternic pentrustingerea combustibililor solizi, sub formă de ploaie pentru stingereacombustibililor sub formă ¿broasă úi pulverizată pentru stingerea substanĠelor combustibile lichide.

Apa nu poate ¿ folosită la stingerea motoarelor cu ardere internă, lastingerea lichidelor uúor inÀamabile, a aliajelor magneziului, a carbidului, alacurilor úi vopselelor.

SubstanĠele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare în zonaincendiului a unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard úi nu întreĠinarderea, împiedicând accesul oxigenului.

Ca substanĠe chimice se utilizeză :¾Spuma chimică formată prin degajarea de obiceai a bioxidului de

carbon, ca urmare a reacĠiei dintre substanĠele acide úi bazice; spuma




mecanică obĠinută prin amestecul unei subtanĠe generatoare de spumăcu aer úi apă;

¾Tetraclorură de carbon, care la temperatura incendiului, produce vaporimai grei decât oxigenul ce acoperă zona incendiului, bromura de etil,care are ca efect asemănător cu al tetraclorurii de carbon;

¾Bioxidul de carbon care produce stingerea prin izolarea de oxigen;¾Prafurile chimice uscate care înăbuúă Àacăra la motoarele cu ardere

internă, motoarele electrice.Nisipul úi pământul acoperă materialele care ard, le izolează de oxigen úi

întrerup astfel arderea. Utilaje úi echipamente folosite la stingerea incendiilor:

Se clasi¿că în funcĠie de substanĠa utilizată pentru stingere astfel:1. În cazul folosirii apei :¾Pomp de mână¾Motopompe – pomp acĠionate de motoare úi transportate manual;¾Autopompe amplasate pe mijloace de transport auto;

găleĠi de culoare roúie;¾LopeĠi cu coadă;¾Târnăcop cu coadă;¾Căngi cu coadă;¾răngi de ¿er; scară împerecheată din trei segmente:2. În cazul folosirii spumei:¾Stingătoare de mână cu spumă sau cu pulbere;¾Aruncătoare de spumă instalate pe cărucioare, cu o capacitate mai mare

de producere a spumei;¾Generatoare de spumă, care produc spumă, în cantităĠi mari prin

acĠiunea asupra unor compuúi chimici în stare de praf;¾Aparate cu spumă mecanică, deservite de obicei de un număr mai mare

de oameni;¾Stingătoare de mână cu tetraclorură de carbon care la folosire, determină

apariĠia unui gaz toxic. Se impune protecĠia căilor respiratorii.;¾Stingătoare cu bioxid de carbon încărcate cu acid carbonic liche¿at care

la ieúire se transformă într-o masă de ceaĠă úi zăpadă;¾Stingătoare manuale cu prafuri chimice;¾HidranĠi de capacitate mare.Pe lângă aceste mijloace de stingere se mai folosesc scări de incendiu,

echipament, măúti de gaze, unelte de tăiat, maúini speciale de evacuat fumuletc.



Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 1




SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MODUL DE DESFĂùURARE A ACTIVITĂğII

DE LIBER ÎNTREPRINZĂTOR




CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in¿intarii unei ¿rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a ¿rmei

Înainte de a iniĠia o activitate economică trebuie să alegeĠi modalitatea subcare vreĠi să vă organizaĠi activitatea.Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de organizarea afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana ¿zicăPF

Poate ¿ autorizată să desfăúoare o activitate independentă în bazaLegii 507/2002, cu înregistrare ulterioară la O¿ciul registruluicomerĠului din cadrul Camerei de ComerĠ úi Industrie prin BiroulUnic. Nu are personalitate juridică.

AsociaĠia familiala ,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospodăriecomună, în baza aceluiaúi normativ úi proceduri ca úi persoană ¿zică. Nu are personalitate juridică.

Societatea

comercial ă

Se constituie ca persoană juridică, conform Legii nr. 31/1990

republicate, prin asociere între două sau mai multe persoane ¿zicesau juridice, pentru a efectua acte de comerĠ. Societatea comercialădobândeúte personalitate juridică de la data înregistrării în registrul comerĠului.SocietăĠile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC) b) societate in comandită simplă (SCS)c) societate pe acĠiuni (SA)d) societate în comandită pe acĠiuni (SCA);e) societate cu răspundere limitată (SRL).

Societatea în comandită simplă úi în comandită pe acĠiuni

se caracterizează prin existenĠa a două categorii de asociaĠi:comanditaĠi (asociaĠii care administrează societatea úi răspundnelimitat úi solidar pentru obligaĠiilesocietăĠii) úi comanditari ( asociaĠii care răspund numai până laconcurenĠa capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societăĠi comerciale cu personalitate juridică carese în¿inĠează într-una din formele de societate enumerate maisus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate încare s-au constituit.

Sedii secundare:

O societate comerciala poate să deschidă în aceeaúi localitate

cu sediul principal sau în alte localităĠi, sedii secundare subdiferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenĠii, etc.



204 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător

2. ParticularităĠi ale formelor de organizare a activităĠii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoanăsau membrii

unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociaĠi

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

Răspundereaîntreprinzătorului

nelimitată(cu averea

personală)

nelimitată úi solidară,cu excepĠia asociaĠilor comanditari

numai cu capitalulsubscris, cuexcepĠia asociaĠilor comanditari

numai cu capitalulsubscris

RestricĠii pentruasociaĠi

asociaĠii nu pot lua parteca asociaĠi cu răspunderenelimitată în alte societăĠiconcurente, fără consim-Ġământul celorlalĠiasociaĠi

-

asociatul unic nu poate avea calitateade unic asociatdecât într-o singură

societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcĠie de tipul societăĠii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea primăriei x - - -

Rezervare ¿rmă x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComerĠului

x x x x

Autorizarea funcĠionăriiSe obĠine personalde la autorităĠilecompetente

Se obĠine prinBiroul Unic

Biroul Unic Biroul Unic

La ce instituĠii trebuie sămeargă întreprinzătorul

Primărie úi CCI CCI CCI CCI

EvidenĠa ¿nanciar contabilăContabilitate în

partidăsimplă

Contabilitate în partidădublă

Contabilitate încomandită dublă

Contabilitate în partidă dublă

Sistemul de impozitareImpozit pe venitulanual

Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t

Administrarea Nu existareglementări

exprese

Unul saumai mulĠi

administratori

Unic administrator sau consiliu de

administraĠie

Unul saumai mulĠi

administratori




II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei ¿rme, începând de laactivităĠile pregătitoare úi până la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activităĠi pregătitoare)Include toate activităĠile prevăzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data

când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a uneiafaceri úi data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrareaúi autorizarea funcĠionării.

í Informare iniĠială privind procedura úi obligaĠiile întreprinzătoruluií Veri¿carea úi rezervarea ¿rmei/emblemei (obligatoriu)í Cercetarea ¿rmei/emblemei la OSIM pentru veri¿carea similitudinii

cu mărci înregistrate în registrul de mărci (opĠional)í Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)í ObĠinerea autenti¿cării pentru actul constitutiv (obligatoriu)í Redactarea úi obĠinerea declaraĠiei pe proprie răspundere a

fondatorilor, administratorilor úi a cenzorilor că îndeplinesc condiĠiile prevăzute de lege (obligatoriu)

í Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)í ObĠinerea evaluării prin expertiză, a bunului imobil subscris ca aport

în natură la capitalul social (după caz)í ObĠinerea certi¿catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (după caz)í Vărsământul în numerar la capitalul social (direct la banca dorită sau

la unităĠile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii trebuie să contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activităĠile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului laBiroul Unic úi data înregistrării comerciantului în Registrul ComerĠului,incluzând:

í autorizarea constituirii comerciantului de către judecătorul delegat;í obĠinerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la

Ministerul FinanĠelor Publice;í redactarea încheierii judecătorului delegat;í înregistrarea comerciantului în registrul comerĠului;

í editarea certi¿catului de înregistrare




Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizareaCrt. PF SNC SA SRL documentului

AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare úi autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilităĠii ¿rmei/emblemei(original) ¿rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x OpĠional, dacă se declară emblema4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. DeclaraĠia pe proprie răspundere– original x x x x Obligatoriu

6 AutorizaĠia emisă de Primărie conformLegii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea vărsămintelor Este obligatoriu să existeaporturilor subscrise úi/sau vărsate (copii) x x x capital vărsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizează pentru produse noiachiziĠionate ca aport în natură

10 Expertiza de evaluare a aportului în natură la Numai în cazul bunurilor imobile

capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi¿catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aportgrevate imobilele x x x în natură la capitalul social subscris

12. Dovada intabulării bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport

la capitalul social subscris

Când sunt aduse creanĠe ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA

úi SCA constituite prin subscripĠiepublică úi la SRL-uri

15. DeclaraĠie cu privire la averea deĠinută (original, x x Obligatoriu pentru asociaĠii care răspundsub semnătura privata) nelimitat úi solidar pentru obligaĠiile

sociale

16. Acte privind activitatea comercială anterioară În lipsa acestora se depune actul(copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semnătură (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi¿catul cenzorilor privind depunereagaranĠiei legale de către administratori Obligatoriu pentru SA úi SCA

19. Actele constatatoare ale operaĠiunilor încheiateîn contul societăĠii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea esteadministrată de o persoană juridică

21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paúaport pentru rezidenĠi

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradusă úi legalizată pentrujuridice (copie) - x x x nerezidenĠi

23. privind participarea la constituirea societăĠii În copie tradusă úi legalizată(original) pentru nerezidenĠi

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradusă úi legalizată pentru constitutiv în numele úi pe seama fondatorului, nerezidenĠi

persoană juridică (original)

25. Certi¿cat de bonitate (original) - x x x În copie tradusă úi legalizată

26. Avize prealabile prevăzute de lege - - x x Pentru societăĠile bancare, de asigurarereasigurare, operaĠiuni cu valorimobiliare

27. Actele pentru autorizarea funcĠionării din punct de vedere

al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protecĠiei de mediu; al protecĠiei muncii.28 Diverse taxe úi onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente




3. Autorizarea funcĠionării comerciantului

Include activităĠile de autorizare a funcĠionării comerciantului decătre instituĠiile publice abilitate, îndeplinite în perioadă, după datadepunerii dosarului la Biroul Unic úi data eliberării anexei conĠinând avizele/

autorizaĠiile/acordurile necesare funcĠionării: autorizaĠie PSI, sanitară,sanitar- veterinară, pentru protecĠia muncii, pentru protecĠia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ùI ANEXEModelul úi conĠinutul Certi¿catului de Înregistrare a comerciantului,

inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 991din 25 iunie 2004 .

Certi¿catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special úisecurizat. Pe certi¿cat sunt înscrise următoarele date:

í ¿rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aúa cum esteînscrisa în actul constitutiv úi în Registrul ComerĠului;

í sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul deînregistrare;

í activitatea principală exprimată prin cod CAEN úi un text sumar dedescriere;

í CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi¿care a unui comerciant;

í atribut ¿scal – este un cod alfanumeric având semni¿caĠia categorieide plătitor de taxe úi impozite la bugetul de stat;

í număr de ordine în registrul comerĠului – cuprinde numărul úi dataunui comerciant în registrul comerĠului;

í data emiterii certi¿catului;í seria úi numărul de ordine – informaĠie speci¿că regimului special al

documentului. Anexele la Certi¿catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

úi sedii secundare cât úi pentru ¿ecare activitate desfăúurată la sediul principal úi sediu secundar care sunt supuse avizării/autorizării. La uncerti¿cat de înregistrare se ataúează una sau mai multe anexe.

Fiecare Anexă conĠine:í informaĠii de conexiune la certi¿cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

¿rma úi sediul social);í informaĠii de identi¿care a sediilor secundare (adresa úi/sau activitate

supusă autorizării);í avizul úi/sau autorizaĠia pentru prevenirea úi stingerea incendiilor;




í avizul úi/sau autorizaĠia sanitară;í autorizaĠia sanitară veterinară;í acordul úi/sau autorizaĠia de mediu;í autorizaĠia de funcĠionare din punct de vedere a protecĠiei muncii;

4. Noti¿carea comerciantului către instituĠii publice

Include activităĠile de noti¿care a înregistrării unui comerciant către alteinstituĠii publice cu atribuĠii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidenĠacomercianĠilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare

a unei societăĠi comerciale

í Semnarea actului constitutiv de către asociaĠi reprezintă etapaconsensuală, care produce efecte între părĠile semnatare.

í Autorizarea legalităĠii constituirii unei societăĠi comerciale revine judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoană juridică úi dispune înregistrarea în registrul comerĠului.

í Înregistrarea (înmatriculare) societăĠii comerciale în registrulcomerĠului are rol constitutiv. De la data înregistrării în registrulcomerĠului societatea a dobândit personalitate juridică.

í Publicarea în Monitorul O¿cial a încheierii judecătorului delegat produce efecte faĠă de terĠi

í Autorizarea funcĠionarii este în competenĠa instituĠiilor publiceabilitate. De la data obĠinerii autorizaĠiei, comerciantul poate începeactivitatea economică pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementează materia înregistrării úiautorizării funcĠionării comercianĠilor

í Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli¿carea

formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor ¿zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea ¿scalaa acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

í Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerĠului,republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 49din 4 februarie 1998)

í Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in¿intarii si

dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie2004)




í Hotărârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilireamodelului cererii de inregistrare si al certi¿catului de inregistrare inregistrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

í Hotărârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobareataxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O¿cial al României,

Partea a IV-a, a încheierii judecătorului delegat la înregistrareacomercianĠilor úi a actului constitutiv, vizat de judecătorul delegat (M.Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

í OrdonanĠa Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*) privind Codul de procedura ¿scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

í Hotărârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor

(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)í Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea

Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea laincendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

í Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privindaprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele deamplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor cedesfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

í Ordinul ministrului agriculturii úi alimentaĠiei nr. 261 din 9 aprilie2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurade autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatiide export, precum si de¿nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

í LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)

í Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactuluiasupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi¿carea Proceduriide implementare a Programului pentru informarea si educareacomerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale

pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.56/2006 456 din 25 mai 2006).

í Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăĠile comerciale,

republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 33din 29 ianuarie 1998)




Precizare Noile reglementări prevăd simpli¿carea procedurii de autorizare afuncĠionarii prin introducerea, în anumite situaĠii expres prevăzute delege, a DeclaraĠiei pe proprie răspundere în condiĠiile extinderiiactivităĠilor CAEN pentru care se aplică această procedură. Totodată,

se prevede simpli¿carea conĠinutului cererii de înregistrare úi autorizare, precum úi reducerea cuantumurilor taxelor úi tarifelor aferente înregistrării.Efectul imediat al acestor modi¿cări, la care se adaugă trecerea la sistemulde lucru cu veri¿carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpuluiconsumat de comerciant pentru solicitarea înregistrării úi, în acelaúi timp,de reducere a termenului de eliberare a certi¿catului de înregistrare cuanexele aferente la mai puĠin de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretică úi formală) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebărisimple, la care răspunsurile încearcă să convingă întreprinzătorul -întemeietor al unei ¿rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, cainstrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebările sunt:

CE este un plan de afaceri ?DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?CARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare:Ce este un plan de afaceri?

Pentru a înĠelege ce este un plan de afaceri trebuie de¿nit întâi conceptulde „afacere”. O de¿niĠie neconvenĠională a acestui concept, poate ¿: intenĠiaunei persoane (¿zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activităĠiîn scopul obĠinerii unui pro¿t.

O afacere trebuie aúadar bine pregătită, din timp, exact aúa ca atunci cândîĠi construieúti o casă; trebuie ca înainte de a te apuca de construcĠia efectivă,să pui pe hârtie sub forma unui proiect concepĠia úi calculele tale.

Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. ùi, evident oafacere bună necesită un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:




- un întreprinzător (omul de afaceri), care îúi asumă conútient anumiteriscuri úi doreúte să obĠină un anumit pro¿t

- mai multe activităĠi care consumă resurse úi care generează pro¿t(ideea de afacere)

- un mediu în care se desfăúoară aceste activităĠi (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabricaĠie sau oricare alte spaĠii ale ¿rmei talesă ¿e construite, conceptul ¿rmei se naúte în mintea oricărui întreprinzător

parcurgând câteva etape:

O la început a fost ideea ta de afacereO apoi din idee s-a născut viziunea taO la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategieO úi în ¿nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iată de ce acest plan reprezintă pe de o parte instrumentul intern princare tu poĠi conduce úi controla, pentru tine, întregul proces de demarare a¿rmei tale.În egală măsură planul de afaceri reprezintă úi un instrument extern, ¿ind

úi un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta„transmite” tuturor celor din jurul tău, clienĠi, furnizori, parteneri strategici,¿nanĠatori, acĠionari, că tu útii cu certitudine ce ai de făcut, iar într-o economiede piaĠă funcĠională, partenerii tăi de afaceri serioúi apreciază acest lucru úite vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?

Nu există două afaceri la fel. Nu există două organizaĠii la fel. ùi deasemenea nu există formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie să ¿e un instrument de lucru simplu, sugestiv úi

pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine să ¿e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinzătorul demonstreazăcă are o percepĠie globală asupra afacerii, că înĠelege toate aspectele ei, atâtcele tehnice cât úi cele ¿nanciare sau de resurse umane. Demonstreazămediului exterior (dar úi celui interior) că stăpâneúte situaĠia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot

¿ avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:




a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă

c. Analiza pieĠei

d. Analiza costurilor de operare

e. InvestiĠii necesare

f. ProiecĠii ¿nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte pretenĠioase, dar în esenĠă atât de simple.Totul pleacă de la viziune.

Fiecare întreprinzător are o viziune.

„Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia”„Vreau să fabric confecĠii pentru copii”

„Vreau să produc úi să comercializez sucuri din fructe de pădure”„Vreau să în¿inĠez o reĠea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul ¿nal către carevrei să te îndrepĠi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneúti

pentru a atinge úi împlini viziunea este strategia ¿rmei tale.

Pentru a clari¿ca noĠiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele

întrebări:

• Care este esenĠa afacerii tale ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?• Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor ¿ clienĠii tăi ?• Există o ofertă comparabilă pe piaĠă ?• Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiective

cuanti¿cabile!

• Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ?




• Există un consens între asociaĠi/acĠionari referitor la problemele maisus menĠionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înĠelege afacerea în sine,afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în

jurul voinĠei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă úi funcĠionează, condusede acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul s¿nĠeúte locul” putemfără îndoială a¿rma că “managerul s¿nĠeúte afacerea”. Managerul sau viitorulmanager ar trebuie să-úi pună întrebări de genul:

• Ce experienĠă practică aduci în afacere ?• De ce cunoútinĠe teoretice dispui ?

• Ce referinĠe poĠi prezenta ?• Este familia ta dispusă să te sprijine ?• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a întreĠine familia în perioada

di¿cilă de început a afacerii ?• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a sprijini afacerea ?• Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ?• CunoútinĠele/experienĠa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile

cheie ale afacerii ?• Unde vei localiza sediul organizaĠiei ?• De câĠi angajaĠi ai nevoie ?• Ce cali¿cări trebuie să aibă angajaĠii ?• Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ?• PoĠi găsi pe piaĠa muncii specializările necesare ?• Ai schiĠat o structură organizatorică ?

O întrebare specială cu o semni¿caĠie deosebită se referă la:

§ Unde va ¿ localizată afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegereaamplasamentului (locaĠia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pieĠei

De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaĠă. Oanaliză a pieĠei, a modului în care a evoluat în trecut úi a modului în care

se anticipează pe viitor evoluĠia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru




determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important să răspundem la întrebări referitoare la:

ClienĠii noútri• Cine sunt clienĠii tăi ?

• Firme sau persoane ¿zice ?• Cum se poate segmenta piaĠa ta ?• Cum este piaĠa potenĠială împărĠită din punct de vedere geogra¿c ?• ùtii cât de mare este volumul pieĠei potenĠiale ?• Ai un plan de acĠiune pentru atragerea clienĠilor ?

ConcurenĠa• Ce útii despre concurenĠă ?• CâĠi angajaĠi au ? Ce forĠă de vânzare ?

• Ce cote de piaĠă au ?• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?• Ce strategii de preĠ are concurenĠa ?• Dar strategii de comunicare/reclamă ?

PiaĠa• Cum apreciezi că vor evolua vânzările ?• Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing• Ai o strategie de produs ?• Ai stabilit o politică de distribuĠie ?• Ai o politică de preĠ úi condiĠii de plată ?• Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaĠa ?

ActivităĠile de marketing úi politicile de marketing sunt prezentate pelarg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat înĠelegerii úi evidenĠierii costurilor de funcĠionarecurentă a activităĠii.Realizarea lui demonstrează deopotrivă înĠelegerea aspectelor tehnologice,economice úi manageriale ale activităĠii curente. Demonstrează că înĠelegemÀuxul tehnologic, că útim de ce infrastructură de utilităĠi avem nevoie, câĠioameni trebuie să angajăm úi în ce structură trebuie să îi dispunem.




Este bine să avem în vedere úi să nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în¿inĠare a ¿rmei:• AutorizaĠii• Înscrierea în Registrul ComerĠului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime úi bonusuri• Costuri de training úi formare personal• Impozite úi taxe locale• Servicii externe

- Contabilitate- ConsultanĠă ¿scală- ConsultanĠă juridică- ConsultanĠă în management- ConsultanĠă IT- Consultant PR

Costuri de spaĠiu- SpaĠiu de birouri- SpaĠiu de producĠie- SpaĠiu de vânzări- SpaĠiu de depozitare

Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăĠenie, reparaĠii, asigurare, apă/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele- ReparaĠii- ÎntreĠinere

Costuri cu mijloacele de transport• Combustibil• Revizie• ÎntreĠinere/ReparaĠii• Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile• Impozite

Costuri legate de procesul de vânzare• Deplasări

• Materiale de prezentare




• Participări la târguriCosturi administrative

• Deplasare• Materiale de birou• ComunicaĠii: telefon, fax, mobil, e-mail

• Copiere documente• EvidenĠă primară úi calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legislaĠie, întreĠinere echipamente birou, etc.)• Literatură de specialitate

Impozite úi taxe

e. InvestiĠii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi

activităĠi. ùi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiĠienouă. Din acest motiv, în acest capitol trebuie să fundamentăm în mod

pragmatic, onest úi realist investiĠia. A diminua sau a ignora aspecte conexeinvestiĠiei (de. ex. infrastructura de utilităĠi) sau de a o supradimensionanejusti¿cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) suntgreúeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justi¿cate) înmintea acĠionarilor, partenerilor, ¿nanĠatorilor.

f. ProiecĠii ¿nanciareProiecĠiile ¿nanciare nu sunt altceva decât anticipări/plani¿cări pe viitor ale situaĠiilor ¿nanciare ale afacerii. ProiecĠiile ¿nanciare sunt modelărimatematice viitoare ale bilanĠului, contului de pro¿t úi pierdere úi acalculului de lichidităĠi (cash-Àow) pe baza cărora se calculează eventual úianumite rate de pro¿tabilitate a afacerii.ProiecĠiile sunt indisolubil legate de punctele c, d úi e de mai sus. Aceste

puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic úi dacă acestedate sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecĠiilor ¿nanciarenu poate ¿ decât tot eronat úi deci complet inutil.

Costuri de investiĠii:•

clădiri•echipamente•maúini•alte bunuri de capital

Costuri conexe investiĠiei:•

infrastructura•apă•gaz•curent•canalizare•drum de acces•Reabilitări amenajări•asigurarea normelor de

protecĠia muncii, de protecĠia mediului

Alte costuri•Cheltuieli de proiect/

investment management •Cheltuieli pentru

iniĠializare în• scopul utilizării noilor

echipamente•Cheltuieli pentru probe

tehnologice




g. Anexe

Evident că nu pot ¿ propuse formate-cadru, limitative, pentru planulde afaceri. Însă în cazul anumitor programe de ¿nanĠare pot ¿ puse ladispoziĠia solicitanĠilor formate cadru speci¿ce.

Ca manager - întreprinzător trebuie să-Ġi alcătuieúti planul afacerii tale.PoĠi introduce acele materiale care te pot ajuta să-Ġi prezinĠi mai bine afacerea,ca de exemplu: certi¿cate de studii/cali¿cări ale echipei manageriale úi aleresurselor umane, certi¿cate de calitate, aprecieri de la clienĠi, aprecieri dela bancă, detalii tehnologice sau constructive úi orice alte materiale saudocumente pe care managerul - întreprinzătorul le consideră relevante în

prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele ¿rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridică de constituire:4. Activitatea principală a societăĠii úi codul CAEN al activităĠii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Străin

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoană de contact:

9. Conturi bancare deschise la:10. AsociaĠi, acĠionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%




A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încercaĠi să răspundeĠi la următoarele întrebări:

• Care este esenĠa afacerii ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?

• Produsul 1,2,3…• Serviciile 1,2,3,…• Activitatea 1,2,3…

• Cine vor ¿ clienĠii tăi ?• Persoane• Firme• Bugetul statului

ClienĠi/grupe de clienĠi

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100

• Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiectivecuanti¿cabile !

• La ce cifră de afaceri/pro¿t ?• La ce număr de angajaĠi ?

Obiective (Indicatori Ġintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro¿t Mii EURO

Nr. de salariaĠi Nr persoane

• Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ?

• CunoútinĠe tehnologice




• CunoútinĠe de piaĠă• Capital• RelaĠii• Capacitate de muncă

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă

B1. ISTORIC

În această secĠiune încercaĠi să răspundeĠi succint la întrebări de genul:

• Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ?• Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ?• Ce activităĠi generează astăzi pro¿tul ¿rmei úi sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume úi prenume FuncĠia Studii/Specializări

AtaúaĠi un Curriculum Vitae pentru ¿ecare persoană relevantă.

Managementul unei organizaĠii este determinant pentru evoluĠia acesteia.ÎncercaĠi să evidenĠiaĠi felul în care cunoútinĠele/specializările/experienĠa¿ecăruia dintre manageri va inÀuenĠa în mod pozitiv evoluĠia ¿rmei.

PERSONAL

Detaliere pe activităĠi

Activitatea Număr de salariaĠi

Activitatea 1

Activitatea 2

Activitatea 3

…

TOTAL(Organigrama poate ¿ ataúată, dacă e cazul)




B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ

1. Produsele/serviciile actuale:(puteĠi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentuldin cifra de afaceri, nivelurile de preĠuri)

Produs Pondere în vânzările totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime úi materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziĠiilor (mii lei)

Materie primă/serviciu

Materie primă/

serviciu


Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele maúini, utilaje úi mijloace detransport aÀate în proprietatea agentului economic:

Mijloc ¿x Caracteristici tehnice An fabricaĠie Valoare de piaĠă estimată




5. Imobile existente:

Denumire DestinaĠie

Proprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

PrezentaĠi locul unde ¿rma îúi desfăúoară activitatea úi cum sunt asigurateutilităĠile necesare (energie electrică, apă, canal).

NOTĂ :Pot ¿ anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,liste de inventar, facturi de achiziĠie, etc.

C. Analiza pieĠei

C1. PIAğA ACTUALĂ

1. Principalii clienĠi:

Vânzări pe (principalii)clienĠi

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

ClienĠiinterni

1

2

3

Total piaĠa internă

ClienĠiexterni

12

3

Total export

Total intern + export




2. Principalii concurenĠi:

Produs/serviciu oferit pieĠei

Firmă concurentă

Denumirea ¿rmei/ ¿rmelor Ponderea pe piaĠă( %)

12

3

4

5

6

3. PoziĠia produselor/serviciilor societăĠii pe piaĠă comparativ cu cele ale

concurenĠei: (DescrieĠi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenĠă).

C2. DATE PRIVIND PIAğA ùI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. ClienĠi potenĠiali:(DescrieĠi ce strategie de marketing aĠi gândit să aplicaĠi, cum aĠi identi¿catclienĠii potenĠiali, cum veĠi extinde piaĠa sau identi¿ca noi pieĠe, etc.)

Anul curent (N)Vânzări preconizate pe(principalii) clienĠiMii EURO



ClienĠiinterni

1

2

3


ClienĠiexterni

1

2

3

Total export





Anul N+1Vânzări preconizate pe(principalii) clienĠiMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


ClienĠiinterni

1

23


ClienĠiexterni

1

2

3

Total export


Anul N+2

Vânzări preconizate pe(principalii) clienĠiMii EURO



ClienĠiinterni

1

2

3


ClienĠi

externi

1

2

3

Total export


(se pot ataúa studii de cercetare de piaĠă sau statistici la care se face referire, precum úi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenĠialii clienĠi)

2. ConcurenĠi potenĠiali:

Produs/serviciu oferit pieĠei

Firme concurente în condiĠiile lansării pe piaĠă a produselor/serviciilor noi

Denumirea ¿rmei/¿rmelor Ponderea pe piaĠă(%)

1

2

3

4

5

6




3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. PreĠ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. ReacĠia previzibilă a concurenĠei la apariĠia de noi oferte pe piaĠă:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri( % )

Forme de desfacer e(%)

6. ActivităĠi de promovare a vânzărilor :De ex.: Publicitate, Lansare o¿cială, Pliante, broúuri, Plata în rate

(DescrieĠi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor úi după

aceea estimaĠi costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (miiEURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli




D. Analiza costurilor de operare(După implementarea investiĠiei)

1. Produsele noi: (descrieĠi tipul de produse/servicii úi caracteristici, procentuldin total vânzări, preĠ vânzare)

Produs Pondere în vânzările totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

Produs Nou 1

Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietateValoarea anuală a achiziĠiilor

(mii lei)




(DescrieĠi cum v-aĠi propus să faceĠi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

PuteĠi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(DescrieĠi pe scurt procesul tehnologic úi îmbunătăĠirea adusă prin proiectul de investiĠii, dacă

e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(DescrieĠi cum poate proiectul afecta mediul, úi ce soluĠii aĠi gândit pentru eliminarea acestor

efecte)

(Dacă a fost elaborat se poate ataúa un Studiu de Impact)




4. Cheltuieli anuale de producĠie:

(DetaliaĠi cheltuielile directe úi indirecte anuale ale activităĠii ce se va desfăúura în urma

implementării proiectului la capacitatea maximă)

Cheltuieli de producĠie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoperă directă (salarii + taxe úi contribuĠii sociale)

Energie, alte utilităĠi

SubansambleServicii sau lucrări subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de producĠie indirecte

AdministraĠie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Pază

Cheltuieli de protecĠia muncii úi a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(DetaliaĠi volumul vânzărilor anuale pentru ¿ecare categorie de produs/servicii oferite prin

implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor)

Vânzări la capacitatea maximă Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL




E. Investitii necesare

1. Descrierea investiĠiei propuse în contextul procesului tehnologic descrisanterior

Obiectul investiĠiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum úi proiectul, autorizaĠiile úi avizele

necesare, după caz.)

2. Modul de asigurare cu utilităĠi:(Unde va ¿ implementat proiectul, adresa, descrierea spaĠiului úi cum sunt asigurate utilităĠile

necesare)

(se poate ataúa o schiĠă de amplasare a mijloacelor ¿xe achiziĠionate)

3. Gra¿cul de realizare a investiĠiei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...




6. Modi¿cările necesare a ¿ efectuate la echipamentele, clădirile existente:

7. Modi¿cările necesare a ¿ operate în structura úi numărul personaluluiangajat:(PrezentaĠi numărul de posturi create, tipul postului, cali¿carea necesară, salariul lunar propus,inclusiv costurile referitoare la impozite úi contribuĠii sociale. PuteĠi descrie cum intenĠionaĠi să recrutaĠi personalul necesar úi cum îl veĠi instrui pentru postul respectiv, precum úi ce program

de pregătire gândiĠi în viitor úi cum vă propuneĠi să motivaĠi personalul).

(Noua organigramă poate ¿ ataúată, daca e cazul)

F. ProiecĠii ¿nanciare

Indicatori economici ai situaĠiei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curentă a lichidităĠii

Rata rapidă a lichidităĠii

Rata de recuperare a creanĠelor

Rata pro¿tului

Rata solvabilităĠii

(BilanĠurile contabile pe ultimii trei ani úi pe ultimul semestru pot ¿ ataúate. SituaĠiile ¿nanciare pe ultimul trimestru pot ¿ ataúate).

Plan de ¿nanĠare a investiĠiei:

Suma %Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte:

•

ProiecĠii ¿nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un modelrealizat în conformitate cu Standardele Româneúti de Contabilitate).




AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar dinactivităĠi deexploatare

í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi prestarea de servicii

í încasările în numerar provenite din redevenĠe,

onorarii, comisioane úi alte veniturií plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi

servicii

í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor

í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe pro¿t

Fluxuri denumerar dinactivităĠi deinvestiĠii

í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea deterenuri úi mijloace ¿xe, active necorporale úi alteactive pe termen lung

í încasările de numerar din vânzarea de terenuri

úi clădiri, instalaĠii úi echipamente, activenecorporale úi alte active pe termen lung

í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumentede capital propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi

í încasările în numerar din vânzarea de instrumentede capital propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi

í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuatecătre alte părĠi

í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor efectuate către alte părĠi

Fluxuri denumerar dinactivităĠi de¿nanĠare

í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úialte instrumente de capital propriu

í plăĠile în numerar către acĠionari pentrua achiziĠiona sau a răscumpăra acĠiunileîntreprinderii

í veniturile în numerar din emisiunea deobligaĠiuni, credite, ipoteci úi alte împrumuturi

í rambursările în numerar ale unor sumeîmprumutate

í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducereaobligaĠiilor legate de o operaĠiune de leasing¿nanciar

Fluxuri de numerar – total

Numerar la începutul perioadei

Numerar la ¿nele perioadei

• proiecĠii ¿nanciare integrate ale BilanĠului, Contului de Pro¿t úi Pierdere úiale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru ReconstrucĠie úi Dezvoltare,

BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)




BILANğ SIMPLIFICAT

Mii EUR Actual ProiecĠii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitateade exploatare CreanĠe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active ¿xe nete (inclusiv ¿nanciare úi necorporale

Total Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL ùI DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung úi Provizioane

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro¿t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro¿turi repartizate în aniianteriori

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI ùIDATORII

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0




CONT DE PROFIT ùI PIERDERE

Mii EUR Actual ProiecĠii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZĂRI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânzări 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri úi CheltuieliCostul Bunurilor Vândute Materii

prime úi materiale Combustibiliúi energie Servicii subcontractateAlteleSalarii, prime úi contribuĠiiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative úi de

Desfacere0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare totală

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete dindobânziTotal venituri / costuri nete dindobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro¿t / Pierdere din ActivitateaExtraordinarăTotal Pro¿t / Pierdere

Extraordinară

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DEIMPOZITARE

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUAğIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR

Mii EUR

Actual ProiecĠii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro¿turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiară

Pro¿t din Activitatea Financiară 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0




În continuare, pe baza proiecĠiilor ¿nanciare de mai sus, este necesar să serealizeze:

• O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii

Actualizate Nete (VNAT) úi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)• O analiză a pragului de rentabilitate

• Un Àux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru primele luni după începerea investiĠiei

• O analiză de senzitivitate

CAPITOLUL 3

BilanĠul, Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar

1. Un întreprinzător trebuie să útie contabilitate?

La această întrebare pot exista mai multe răspunsuri pe care le delimitămîntre următoarele extreme:

• întreprinzătorul „expeditiv”pe mine nu mă interesează ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl plătesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARI Activitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati ¿nanciare Pierdere din activitatea ¿nanciara

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITULANUAL DE NUMERAR

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0




să le facă, la timp úi să mi le pună sub nas să le semnez. Eu am altetreburi mai importante!

• întreprinzătorul „super-meticulos”toate rapoartele contabile, ¿e că e vorba de bilanĠ sau de altele, le fac eucu mâna mea. Trebuie să útiu tot ce scrie în ele. În de¿nitiv e afacerea mea,

nu a contabilului!Desigur că nici una dintre cele 2 situaĠii extreme nu este de recomandat.Pentru un întreprinzător este util să cunoască esenĠa acestor rapoartecontabile, nu ¿indcă legea îl obligă să le întocmească, ci ¿indcă prin ele

poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmează se prezintă sintetic, pe înĠelesul tuturor, într-o formula simpli¿cată cele 3 tipuri de rapoarte caresunt relevante pentru oricare întreprinzător úi anume:

í BilanĠí Cont de pro¿t úi pierdere

í Calculul lichidităĠilor

2. BilanĠul

í reprezintă situaĠia patrimonială a întreprinderiií arată sursele de ¿nanĠare ale ¿rmei pe de o parte (PASIV)

úi pe de altă parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De undes-au cheltuit banii ¿rmei tale? provin banii ¿rmei tale?

ACTIV PASIV

Active imobilizateí Imobilizări necorporaleí Imobilizări corporaleí Imobilizări ¿nanciare

Capital propriuí Capital socialí Rezultatul exerciĠiuluií Rezerve

Active circulanteí Stocurií CreanĠeí DisponibilităĠi

Provizioane pentru riscuri úicheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totaleí Datorii pe termen lungí Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursareaobligaĠiunilor

Conturi de regularizare - pasiv




PASIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată sursele de ¿nanĠareale ¿rmei. Ordinea de aúezare în bilanĠ este de la sursele permanente úi petermen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

í Capital social

í Rezultatul exerciĠiuluií Rezerve

Reprezintă cea mai stabilă sursă de ¿nanĠare: sunt banii proprietarilor, carese presupune că se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli: rezerve ale ¿rmei pentru posibileviitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în două categorii:

í Datorii pe termen lung (credite de la bănci)

í Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile cătrefurnizori, etc).

Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar.

ACTIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată cum au fost consumateresursele atrase de ¿rmă. Active imobilizate

í Imobilizări necorporaleí Imobilizări corporaleí Imobilizări ¿nanciare

= sunt reÀectate toate investiĠiile pe termen lung pe care le-a făcut ¿rma:de la clădiri, utilaje, mijloace de transport, până la licenĠele úi brevetele pecare le deĠine.Active circulante

í Stocurií CreanĠeí DisponibilităĠi

= fondul circulant al ¿rmei care se schimbă de la un an la altul, înfuncĠie de procesul de producĠie. În general, activitatea ¿rmei este reÀectatăîn această poziĠie bilanĠieră.Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe

parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar. Prime privind rambursarea obligaĠiunilor:este poziĠie bilanĠieră care apare doar în cadrul societăĠilor careemit obligaĠiuni.




3. Contul de pro¿t úi pierderi

Formular Cont de pro¿t úi pierderi simpli¿cat

(+) Venituri din exploatare

•

Venituri din vânzarea mărfurilor• ProducĠia exerciĠiului• Alte cheltuieli de exploatare

(-) Cheltuieli pentru exploatare• Cheltuieli privind mărfurile• Cheltuieli materiale• Cheltuieli cu servicii• Cheltuieli cu personalul• Cheltuieli cu amortizările

• Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri ¿nanciare(-) Cheltuieli ¿nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excepĠionale(-) Cheltuieli excepĠionale(=) REZULTATUL EXCEPğIONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR + REZULTATUL EXCEPğIONAL

(-) Impozit pe pro¿t

REZULTATUL NET

Contul de pro¿t úi pierderi reÀectă situaĠia ¿scală a ¿rmei. Acesta esteîmpărĠit în cele trei capitole importante ale activităĠii ¿rmei:

1. activitatea de producĠie (exploatare)2. activitatea ¿nanciară

3. activitatea excepĠională (evenimente care apar în mod excepĠional înexerciĠiul ¿nanciar respectiv)




4. Calcul de lichidităĠi

Prezentarea celor două formule:

a) Metoda directă

Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi prestarea de servicii;í încasările în numerar provenite din redevenĠe, onorarii, comisioane úi

alte venituri;í plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi servicii;í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor;í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe pro¿t, doar dacă nu pot

¿ identi¿cate în mod speci¿c cu activităĠile de investiĠii úi de ¿nanĠare.Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:

í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,active necorporale úi alte active pe termen lung

í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úiechipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;

í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úide creanĠă ale altor întreprinderi;

í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital

propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor

efectuate către alte părĠi.Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:

í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente decapital propriu;

í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăraacĠiunile întreprinderii;

í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úialte împrumuturi;í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate

de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.Fluxuri de numerar - total

Numerar la începutul perioadei Numerar la ¿nele perioadei




b) Metoda indirectă

Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:í rezultat net;í modi¿cările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

í ajustări pentru elementele nemonetare úi alte elemente incluse laactivităĠile de investiĠii sau de ¿nanĠare.

Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,

active necorporale úi alte active pe termen lung;í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úi

echipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úi

de creanĠă ale altor întreprinderi;í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital

propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor

efectuate către alte părĠi.Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:

í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente decapital propriu;

í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăraacĠiunile întreprinderii;

í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úialte împrumuturi;

í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate

de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.Fluxuri de numerar - total

Numerar la începutul perioadei

Numerar la ¿nele perioadei

Contul de pro¿t úi pierderi reprezintă situaĠia ¿scală a ¿rmei în timp ce Fluxul de lichidităĠi reprezintă situaĠia ¿nanciară al ¿rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bună înĠelegere ilustrăm cele spuse cu un exemplu:Societatea comercială ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX

prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.




La 17.01.2XXX ¿rma a achiziĠionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ¿indîn bancă.De asemenea, ¿rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de1.000.000 lei, din care a achiziĠionat o licenĠă de fabricaĠie.

La 31.12.2XXX, bilanĠul ¿rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizateí licenĠă fabricaĠie 1.000.000í utilaj 2.500.000

Capital propriuí Capital social 5.000.000

Active circulanteí Stocuri materii prime 1.000.000í DisponibilităĠi 1.500.000

Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale 1.000.000í Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obligaĠiunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut următoarele operaĠii:í a cumpărat materiale în valoare de 500.000 lei,

í a plătit salarii în valoare de 350.000 lei,í a plătit dobânzi la bancă în valoare de 10.000 leií a înregistrat amortizări în valoare de 5.000 leií a vândut produsele realizate cu leií a încasat dobândă pentru lichidităĠile din bancă 8.000 lei

În această situaĠie Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar se prezintăastfel:

Contul de pro¿t úi pierderi

(+) Venituri din exploatareí produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatareí materiale 500.000í salarii 350.000

í amortizări 5.000REZULTAT EXPLOATARE 345.000

(+) Venituri ¿nanciareí dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli ¿nanciare




í dobânzi plătite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEPğIONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000

- impozit pe pro¿t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Notă:Dacă societatea comercială ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunciimpozitul pe pro¿t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INIğIAL 0

Încasări din vânzarea produselor 1.200.000

Încasări din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCASĂRI 1.208.000

PlăĠi materiale 500.000

PlăĠi salarii 350.000

PlăĠi dobânzi 10.000

PlăĠi impozit pe pro¿t 54.880

TOTAL PLĂğI 914.880

SOLD LUNĂ 293.120

SOLD FINAL (Sold iniĠial + Încasări – PlăĠi) 293.120

După cum se poate observa rezultatul exerciĠiului nu este acelaúi cu soldul¿nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar ¿ amortizarea)nu reprezintă úi o plată.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este úi în buzunar!



IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 1




SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA INIğIERE ÎN CĂUTAREA

UNUI LOC DE MUNCĂ




CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem dediferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in liniigenerale, ca economii de schimb, ¿ecare constituind un sistem propriu care

s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa oevolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoarea acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenindastfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importantaeconomiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scaderesi au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza indirectia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitateaeconomica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piatasunt urmatoarele:

1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului estedominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci¿c acestuigen de economie.

2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa

se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau libereiinitiative a agentilor economici.3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca

relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv alacesteia determinand progresul economico-social.

4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactieiagentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care¿ecare urmareste realizarea propriilor interese.

5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii

economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro¿tului, iar pentru consumatorimaximizarea utilitatii.

6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutionalnecesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.

In viata reala, economia ¿ecarei tari constituie un model al economiei de piata, ¿ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionarecorespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu

constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai marisau mai mici.



244 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurileeconomice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,

autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacereatrebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediulschimbului, prin vanzare-cumparare.

Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privirela bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sauobtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptulde utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se foloside rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumutetc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.

Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietiieconomico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de

cuprindere a bunurilor se aÀa intr-o permanenta schimbare, se imbogatestenecontenit.Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita

atributele proprietatii in forme extrem de variate.Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu

exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, inraport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane ¿zice sau juridice (¿rme de toate genurile). Ea poate ¿ proprietate individuala sau

asociativa;– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publicecentrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statuluisau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferitevariante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea locatat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, infapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.

In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar incadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In




diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi¿ca infunctie de capacitatea ¿ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e¿cienta sirentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.

Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentrumentinere si a¿rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:

reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnicsi marirea volumului productiei, de pe urma carora in ¿nal este avantajatconsumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de

proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este

expresia ¿reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membriisocietatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate carecorespunde cel mai bine intereselor pe care le are ¿ecare. Aceasta inseamna ca

pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil. 3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentrurealizarea propriilor interese asa cum considera ¿ecare ca este mai bine. Oriceactiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza intereseletrebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimiclibertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este

o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici sica orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acestsens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore alelibertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,

precum si modalitatile prin care poate ¿ restabilita. Asemenea legi exprimaacceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucatele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislativealese si ele in mod liber.

Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economicicare asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertateade actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, dea utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.

Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de adezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispunsau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu

caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietaruluide a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri




care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profundade motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,stimulare, responsabilitate si competenta.

Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament

economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce larealizarea unei activitati economice e¿ciente, atat pentru ¿ecare proprietar in

parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata

prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai ¿ sursa dee¿cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se

produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.

Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participeasa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionariinormale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ¿ecaruia. In acestfel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resurselede care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu

prioritate a activitatilor utile.In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,

liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si inÀexibilitatea la schimbare si innoire.

Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitateaeconimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe

proprietari sa urmareasca a¿rmarea prorpiei e¿ciente si, totodata, pe acelorlalti. In aceste conditii, veniturile vor ¿ inegal distribuite in societate

pentru ca reÀecta inegalitatea e¿cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se aÀa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie

etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoarea ¿ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, liberainitiativa va determina a¿rmarea valorilor corespunzator acestor criterii,inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT Ɣ Ce se intelege prin economie de piata?Ɣ Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?

Ɣ De¿niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?Ɣ Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?




Ɣ Cine poate ¿ subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?Ɣ Care sunt principalele forme de proprietate?Ɣ In ce consta pluralismul formelor de proprietate?Ɣ Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor deproprietate in economia de piata?

Ɣ Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?Ɣ Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunileeconomice ale ¿ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune

raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedimca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata deconcurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.

Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sacunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculumvitae (CV).

Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-oforma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa

cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV .Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-tiCV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este

garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care leai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ¿ti foarte circumspectisi, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ¿ti convinsi, la randul sau, echipa deselectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nutrebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui

CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ¿ecaruia dintrecandidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre




cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CVva poate facilita pregatirea demersului ¿ecaruia dintre dumneavoastra catrereusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei ¿ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, cinumai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentruangajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cuamorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,chiar in ziua interviului;

4. Nu există reĠete-miracol pentru un CV. A găsi o slujbă bună esterezultanta a 70% investiĠie personală (úi) de energie úi a numai 30%

transpunere în practică a unor metode de cercetare úi cunoútinĠe de specialitate …;5. … ùi, totuúi, există două reĠete-miracol: cantitatea de muncă investită

úi cadrul mental al reuúitei de care dispune ¿ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ¿ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioaseetc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si

sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau dezona geogra¿ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte

bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)

explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex sicomplicat (so¿s¿cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarteexigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurentadin ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.

Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne

permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate ¿ denatura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,

vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va conferesanse substantial majorante si majorate pentru reusita.




Regula 1: Un CV castigator trebuie sa ¿e concis. Apreciem ca este inutilsa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”

personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei

activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri inlume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, estefoarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. Să nuuităm că un CV nu este o autobiogra¿e, ci trebuie să releve ceea ce am realizatúi/sau avem mai bun pe plan profesional úi nicidecum eventuale handicapuri(defecte) capabile să ne elimine a priori. Subliniem faptul că, un CV carearată ca o ¿úă personală ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii

ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi contextabsolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lungalista a ¿rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameniam vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ¿ne, dar nu in cele din urma, sobrietateaeste o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” sicare, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/saucare releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare denerabdare sa lucreze pentru ¿rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana

acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, maiales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa lecitim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebuisa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.

Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-sidoreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalnitrebuie sa ¿e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata denoi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviuimi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile siabilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediulunor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi puteaveni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu arenimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea

“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:




“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestearisca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de caredispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa ¿e convins defaptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste

sa serveasca interesele ¿rmei pentru care aplica (candidează pentru a ocupa un post) úi, în nici un caz, nu vedeĠi în úi prin aceasta o (nouă) oportunitate de a parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa ¿e tonic si forti¿ant. Aparandin fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,un CV castigator “joaca”, pentru ¿ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare

etc. pe care dorim sa le valori¿cam in cadrul viitorului nostru loc de munca.Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “

Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va aveasu¿cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.In opozitie cu acest “stil”, CV -urile castigatoare degaja o puternica energiecomunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatelenotabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul

lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV -urilecastigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; eleau ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa ¿e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru carecandidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti ¿rmelesi persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele

profesionala precedente este util a ¿ prezentate doar in masura in care autangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despreun post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatrerezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceastasituatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient defrecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de“mizeria pecare v-o creau se¿i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsade profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor

pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea oimagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,




nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ¿,indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-uldumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintrecele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ¿ecare

prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in ada o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcinacititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze

performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reÀecte, in mod cat mai ¿del ,experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ¿ecaruia dintrenoi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegetiun CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel deinutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai indomeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ulcronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs dedumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati

ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu ¿delitate pe parcursulcarierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-unanumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel Àash² (numitsi micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ¿ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa ¿e coerent si sa urmeze strategiadumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca incasu¿cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza

propriul CV independent de multe aspecte semni¿cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe carele vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inÀuentadecisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Dacadoriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastratrebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “¿rul rosu”

care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati oriceexperienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in




cadrul si pentru ¿rma (¿rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat maimulte functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisoride recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniulvizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...

una si aceeasi ¿rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentareimpecabila. S ubliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiuniicaracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale aexprimarii (ortogra¿ei); formei de prezentare a continutului (alinierea sidelimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa ¿e bine “acompaniat” (sa aibaatasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precumsi copii ale unor diplome, ceti¿cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Dacascrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabildumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ¿ti eliminat dincompetitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoarede recomandare cu greseli ortogra¿ce, de¿citar conceputa si/sau chiar cuexprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa

cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asasi o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va ¿semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa¿ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de¿nitivsansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importantaacestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul

profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura

sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce úi/sau pentru ce ne serveúte un CV ? MulĠi dintre noi ar ¿ tentaĠisă creadă că CV-ul este documentul necesar a ¿ prezentat numai în situaĠiadepunerii unui dosar de candidatură în vederea ocupării unui post. În realitateînsă, un CV este elaborat pentru a servi cel puĠin următoarelor úase destinaĠii:

· angajare temporară pe perioada vacanĠelor;

· prezentarea la agenĠii (centre) de recrutare, în vederea antrenării unor viitoare potenĠiale angajări;




· în situaĠiile în care completăm o aplicaĠie de candidatură pentruobĠinerea unei burse pentru un ciclu de pregătire tip master úi/sau

studii aprofundate/ specializate, etc.;· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare

potenĠiale (oportunităĠi de) afaceri, consultanĠe etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul obĠinerii unui credit;· elaborarea dosarului de candidatură pentru ocuparea unui post scos la

concurs.Iată, aúadar, contextul în care, în cele ce urmează vom aborda, (sperăm)

cât mai detaliat, ¿ecare rubrică a unui CV, apelând chiar la prezentareaunor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepĠie, redactareúi prezentare a acestei “cărĠi de vizită” fundamentală pentru acceptarea úifavorizarea demersului spre reuúită al oricăruia dintre noi.

CURRICULUM VITAE . Este, cu caracter imperativ, necesarămenĠionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aúa cum experienĠao demonstrează, unii cititori (úi nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasaĠi derespectiva menĠiune. În acest context, date ¿ind condiĠiile de utilizare a unuiCV úi prezentarea conĠinutului său, există foarte puĠine riscuri ca cineva să seînúele asupra naturii documentului în cauză. În mod evident, nu înseamnă cădacă cineva înscrie, încă din debut, titlul în cauză, este, a priori, eliminat. Dar,conform uzanĠelor, este preferabil (chiar recomandabil) să nu se înscrie, înantetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.

Prima “casetă” (rubrică) a unui CV este, frecvent, întâlnită sub denumirea“ DATE PERSONALE”. Acestea includ (se referă la): numele úi prenumeleautorului; adresa; numărul postului telefonic; vârsta úi/sau data naúterii;naĠionalitatea úi cetăĠenia; starea civilă úi situaĠia familială; (eventual, funcĠiede solicitări) starea sănătăĠii; situaĠia militară ; etc.

Numele úi prenumele. Acestea trebuie să ¿gureze în antetul CV-ului. Esterecomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât úi în cele anglo-

saxon úi american) ca ordinea să ¿e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil să completaĠi în CV Dan POPESCU , în loc de POPESCU Dan.ExperienĠa demonstrează că este recomandabil ca iniĠiala prenumelui săse scrie cu majusculă, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, esterecomandabil ca acesta să ¿e redactat cu majuscule. Subliniem faptul că estecel puĠin “nepoliticos” să scriem, spre exemplu, numele úi prenumele într-oformă abreviată ( D. POPESCU sau D. P. POPESCU ), întrucât cititorul nu va

putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamnă “ D” sau “ D.P .”… ÎnsituaĠia în care cel care redactează CV-ul are un prenume ce poate ¿ interpretat

ca “mixt” - indiferent de naĠionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil să se preceadă




înscrierea acestuia (ca úi a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra(în limba română); M., Mme sau M-elle (în limba franceză); Mr., Mrs. sauMs.(în limba engleză). Subliniem, însă, că aceste cazuri sunt destul de rare úi,drept consecinĠă, nu au caracter uzual. Dacă redactantul CV-ului este de sexfeminin, este recomandabil să se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre

exemplu, nu serveúte nimănui úi la nimic să scrieĠi Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dacă, înainte de căsătorie, v-aĠi numit POPESCU úi, de luni sau ani ¿guraĠi înscrisă în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),numele dobândit de la naútere nu mai necesită a ¿ înscris. Dacă, însă, aĠilucrat, până în prezent, sub numele avut înainte de căsătorie, acesta va trebuiînscris în CV-ul dumneavoastră. ùi încă un amănunt deloc lipsit de importanĠă:nu “înÀoriĠi” (“îmbrobodiĠi”), nu “dantelaĠi”, nu “îngroúaĠi”, nu subliniaĠi etc.numele úi prenumele dumneavoastră, deoarece riscaĠi să lăsaĠi o impresie cel

puĠin dubioasă asupra “gusturilor” dumneavoastră. Spre exemplu, este maioportun să scrieĠi, pur-úi-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sauDAN POPESCU.

Adresa. IndicaĠi adresa dumneavoastră într-o manieră cât mai completă posibil úi evitaĠi abrevierile. Precizarea codului poútal al străzii, al celui allocalităĠii, precum úi al o¿ciului poútal la care sunteĠi arondat constituie totatâtea “semne” de respect suplimentar faĠă de cititor, îndeosebi prin facilitareacontactării dumneavoastră prin intermediul unei expediĠii poútale. Spre

exemplu, o adresă completă poate avea următoarea structură (con¿guraĠie):71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,Sector 1, 7 000 Bucureúti, România. Este util să remarcaĠi faptul că înscriereamajusculelor úi a minusculelor este constant uniformă (spre exemplu, nu scrieĠi:

str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureúti).De asemenea, în contextul celor menĠionate, reamintim că, în formele de

prezentare a CV-ului în limbile franceză úi engleză, numărul de referinĠă alimobilului situat pe strada unde locuiĠi se înscrie înaintea denumirii străzii,

după care urmează speci¿carea codului (alfa-)numeric poútal úi denumirealocalităĠii, în ordinea úi forma redate în exemplele următoare: 101, rue Blomet,75112 Paris; 739-B Somer¿eld Street, London SW9 4LH . De asemenea,este recomandabil ca denumirile străzilor úi, respectiv, cele ale localităĠilor,alăturate codurilor alfa-numerice aferente, să ¿e înscrise pe acelaúi rând.

Numărul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se vaînscrie, la fel ca úi adresa, cât mai complet posibil, nelăsând interlocutorului“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) úi/sau de a se informa asupra

codului Ġării úi localităĠii dumneavoastră de reúedinĠă. Spre exemplu, puteĠiscrie: +40.1. 322.49.50 úi nu: (1)322.49.50. MenĠionăm faptul că semnul “+”




reprezintă simbolizarea accesului codului numeric al Ġării din care sunteĠiapelat la telecomunicaĠiile internaĠionale. Dacă CV-ul dumneavoastră faceapel úi la adresa profesională, înseamnă că sunteĠi “de găsit”, pe durata întregiizile, la serviciu, respectiv creaĠi imaginea unui potenĠial angajat aÀat mereuîn activitate, ceea ce este de natură să vă poată oferi certe avantaje asupra

contracandidaĠilor.Vârsta úi/sau data naúterii . Foarte multe ¿rme preferă, pentru angajare,

persoane cu vârsta cuprinsă între 25 úi 35 ani. PrejudecăĠile referitoare la vârstamaximală a candidaĠilor trebuie “învinse” cu mult tact úi diplomaĠie, deoarecenimeni nu vă obligă să înscrieĠi, în CV, vârsta pe care o aveĠi ! Eventual, puteĠiînscrie vârsta sau data naúterii dumneavoastră în ¿nalul CV-ului, în rubrica“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastră la úi pentru interviu. Aúadar, dacă apreciaĠi că nu sunteĠi avantajat (úi) din acest

punct de vedere, nu înscrieĠi vârsta sau data naúterii în CV-ul dumneavoastrăúi lăsaĠi pentru interviu demonstrarea realelor capacităĠi úi/sau disponibilităĠi profesionale de care dispuneĠi. Iar dacă, totuúi, vă decideĠi să înscrieĠi în CVdata naúterii dumneavoastră, faceĠi acest lucru in extenso, în maniera: 26februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).

NaĠionalitatea úi cetăĠenia. Este inutil să indicaĠi naĠionalitatea úi cetăĠeniadumneavoastră în situaĠia în care aplicaĠi pentru un post la o ¿rmă persoană

juridică română úi/sau aÀată pe teritoriul Ġării noastre. Ca regulă generală, este

recomandabil să menĠionaĠi naĠionalitatea úi cetăĠenia dumneavoastră numaidacă acest fapt vă poate conferi un atu pentru postul la care aspiraĠi.

Starea civilă úi situaĠia familială. Există situaĠii în care, din necunoaútere,anumiĠi candidaĠi sunt, deja, “specializaĠi” în a se “autodistruge” prinintermediul acestei rubrici, apelând la formulări de genul: “Văduv, tată a

patru copii aÀaĠi în întreĠinerea subsemnatului” sau “ DivorĠată, mamă a úapte copii” … Evident, exagerăm puĠin ! … Dacă apreciaĠi că situaĠia

dumneavoastră familială constituie un atu pentru obĠinerea postului mult dorit,menĠionaĠi-o. Nu este mai puĠin adevărat faptul că, din motive relativ facilde explicat, anumite ¿rme preferă angajaĠi căsătoriĠi (úi, de regulă, bărbaĠi)úi/sau cu domiciliul în localitatea de reúedinĠă. Alte ¿rme impun restricĠii înceea ce priveúte vârsta maximală a candidaĠilor, pro¿lul studiilor absolvite etc.Cert este faptul că úi acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie să i se acorde,asemenea tuturor celorlalte, o importanĠă majoră. Astfel, este cel puĠin hilar săciteúti, în CV-ul unui candidat: “ Căsătorit cu un copil de treisprezece ani”,“ Recăsătorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “ DivorĠat cu trei copii”!!!

... In acest sens, apreciem că este mult mai util úi/sau oportun să înscrieĠi înCV-ul dumneavoastră, într-o asemenea conjunctură “Celibatar(ă)” úi, astfel,




veĠi elimina multe alte posibile “interpretări”. Dacă sunteĠi despărĠit(ă), fără a¿ divorĠat(ă), este preferabil să înscrieĠi în CV “Căsătorit(ă)”.

Într-un alt caz, dacă aveĠi, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabilca, în rubrica destinată situaĠiei dumneavoastră familiale, să adăugaĠi, stăriicivile, faptul că aveĠi doi copii majori (eventual, căsătoriĠi) úi încadraĠi în

muncă. Aceasta poate constitui o dovadă în plus asupra disponibilităĠiidumneavoastră întrucât nu aveĠi, legal, obligaĠia de a vă mai ocupa decreúterea úi/sau de îngrijirea respectivilor copii úi dispuneĠi, suplimentar, deo situaĠie ¿nanciară stabilă (fapt care, la rândul său, poate releva că nu veĠisolicita, prea curând, majorări salariale! …). ùi încă (aparent) un amănunt:nu descrieĠi, la “situaĠia familială”, numărul apartamentelor, caselor, vilelor,autoturismelor etc. aÀate în proprietate privată úi/sau al sumelor (potenĠial)aÀate în conturile dumneavoastră bancare ! … În concluzie, este recomandabil

să reĠineĠi că nimeni úi nimic nu vă poate obliga să descrieĠi, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con¿denĠiale ale situaĠiei dumneavoastrăfamiliale. În cadrul interviului veĠi avea oportunitatea de a releva, în funcĠiede interesele urmărite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaĠa(úi/sau mobilitatea) dumneavoastră profesională ...

Starea sănătăĠii . ÎnscrieĠi această rubrică la “Date personale” saula “Diverse”, numai dacă vi se solicită úi/sau dacă ea este în avantajuldumneavoastră. Este recomandabil să nu scrieĠi “ foarte bună”, ci “excelentă”,diferenĠa de nuanĠă ¿ind perceptibil în avantajul dumneavoastră. De asemenea,

nu faceĠi eroarea de a înscrie, la această potenĠială rubrică din CV, lucruri degenul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemică nedureroasă” sau “ Hepatită cronică evolutivă cu simptom neuro-vegetativ distro¿c pe parteaoccipitală stângă”!!!… Chiar dacă unii candidaĠi recurg la aceste menĠiunidin dorinĠa de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de milă, decâtde îngăduinĠă), reacĠia rezultantă le va ¿ total defavorabilă …

O alta “casetă” a CV-ului se referă la FORMAREA PROFESIONALĂ úi

are, după cum arată úi denumirea, importantul rol de a releva úcolile (în sensulgeneric al cuvântului) pe care le-aĠi absolvit, precum úi diplomele aferenteobĠinute. Este recomandabil ca etapele formării dumneavoastră profesionalesă ¿e înscrise în CV în ordinea cronologică inversă. EvitaĠi să descrieĠi, cu lux(exagerat) de amănunte, toate cursurile, specializările, cali¿carile, autorizarile,atestarile, etc. absolvite. În ¿nalul acestei “casete” sau marcată distinct, puteĠiînscrie o rubrică intitulată “Obiective profesionale” . AcordaĠi, însă, o maximăatenĠie (în sens de rezervă ! …) înscrierii, din dorinĠa de “a arăta că útiĠi cevreĠi”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar

putea genera, cel puĠin, ¿e “închiderea uúilor” (recrutorul va ezita să propună posturi la care nu doriĠi să accedeĠi ! …), ¿e “deprecierea” dumneavoastră (în




cazul în care un CV este “arhivat” de către respectiva ¿rmă pentru câteva lunisau chiar un an, în aúteptarea unui moment “favorabil”, dacă aĠi evoluat, întretimp, pe planul obiectivelor profesionale, riscaĠi să nu mai corespundeĠi cu

persoana pe care aĠi descris-o ! …).Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia

solicitata):- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele

colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusiangajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, intimp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi

pe care ii vei face in organizatie.- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENğA PROFESIONALĂ. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.

Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali¿carilor si experientei tale

tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator saajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine

persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie.

În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspăimântă” úi îiface să “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenĠii absolvenĠi ai studiilor liceale/

profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecventîntâlnitele întrebări pe care tinerii (úi) le pun atunci când trebuie să completeze

datele referitoare la experienĠa lor profesională, menĠionăm: “Ce pot să scriueu aici, dacă abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!…”; “Cum trebuie să procedez pentru a-i arăta interlocutorului că, deúi nuam o (bogată) experienĠă profesională, útiu să fac multe lucruri?! …“; “ Nueste mai bine să … sărim peste această rubrică de foc a CV-ului nostru?! …“;“ Dar dacă am să scriu altceva ? Ce, chiar útie cineva tot ce am făcut eu până acum ?! …“; etc.

În consecinĠă, apreciem ca ¿ind extrem de utilă prezentarea unor detaliireferitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei

“rubrici” a CV-ului. ExperienĠa dumneavoastră profesională urmează a ¿înscrisă în funcĠie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcĠional, crono-




funcĠional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentrusublinierea experientei profesionale. Astfel, dacă apelaĠi la CV-ul cronologic,este preferabil să înscrieĠi ¿rmele úi posturile în care aĠi lucrat în ordineainversă a perioadelor aferente; dacă apelaĠi la un CV funcĠional, începeĠicu funcĠiile cele mai importante pe care le-aĠi deĠinut până în prezent; etc.

În nici un caz să nu descrieĠi úi/sau să nu comentaĠi cauzele eventualelor dumneavoastră eúecuri sau motivele pentru care aĠi schimbat locurile demuncă anterioare. Acestea sunt probleme care vă privesc strict personal úi

pot ¿, eventual, lămurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Esterecomandabil să înscrieĠi úi principalele sarcini úi/sau atribuĠii de serviciu

pe care le-aĠi avut în decursul carierei dumneavoastră profesionale úi, încazuri relevante, rezultatele obĠinute (evident, fără a agasa interlocutorul prin

performanĠele “excepĠionale” pe care le aveĠi ! … ). Nu înscrieĠi úi activităĠile

dumneavoastră sezoniere decât în situaĠiile în care sunteĠi în căutarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omiteĠi să înscrieĠi perioadele în careaĠi lucrat úi evitaĠi (până la nivel de … interdicĠie !) să menĠionaĠi cazurile(încă destul de frecvente) de genul “… úomer între … úi … 2005” sau “… dat afară pentru motive disciplinare la … 2008… “. Deúi unii autori recomandăînscrierea salariilor avute la precedentele locuri de muncă, apreciem că această(delicată) “problemă” nu poate ¿ “soluĠionată” decât în cadrul interviului. În¿ne, nu emiteĠi pretenĠii (exigenĠe) în cadrul CV-ului, cu excepĠia situaĠiilor încare anunĠul ¿rmei (vă) solicită acest lucru. Ne permitem să (vă) recomandăm

“omiterea” totală a oricăror “a¿nităĠi” úi/sau “realizări” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “aleargă”după funcĠii úi/sau poziĠii importante prin intermediul elementului politic. Iar dacă vi se condiĠionează ocuparea unui post de apartenenĠa la un anumit partidsau grupare politică, decizia vă aparĠine !

LIMBI STRĂINE. Teoretic, (aproape) toată lumea este de acord: cinenu stăpâneúte, la nivelul cel puĠin “bine”, două limbi străine, are extrem de

puĠine úanse să reuúească în afaceri (úi nu numai). Practic, însă, (încă) puĠinitineri conútientizează importanĠa pe care o prezintă cunoaúterea úi utilizarealimbilor străine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaĠii de

bază”) primite de la rude, prieteni úi/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar de la profesori, unii redactanĠi ai CV-urilor îúi … autoapreciază cunoútinĠelede limbi străine. În consecinĠă, responsabilitatea asupra oricărei (auto)apreceritrebuie să ¿e maximă, pentru că potenĠialul interviu va ¿ úi cel puĠin o oportună

primă ocazie de a vi se veri¿ca sinceritatea declaraĠiilor înscrise în CV. Iatăcontextul în care subliniem faptul că din ce în ce mai mulĠi recrutori au dobândit

“obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile străineindicate ca ¿ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil să se renunĠe




la “formula” des întâlnită “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprimări degenul: “ Bilingv Franceză/Engleză; Germana - curent; Italiana - cunoútinĠemedii; NoĠiuni de Spaniolă (debutant)”. De asemenea, este preferabilă evitareaformulelor de tipul “ Limbi străine învăĠate”, pentru că multe din lucrurile pecare le-am învăĠat odată le-am … uitat ! …

ABILITĂğI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil să înscrieĠi

câteva dintre competenĠele de care dispuneĠi úi pe care le apreciaĠi ca ¿indrelevante pentru caracterizarea personalităĠii dumneavoastră (spre exemplu:abilităĠi de comunicare interpersonală úi pentru lucrul în echipă; înaltăcapacitate úi disponibilitate pentru efort ¿zic/intelectual susĠinut; voinĠa úi

puterea de a ¿naliza cu succes toate acĠiunile iniĠiate; etc.). În situaĠia în care nuaĠi rezervat o rubrică specială în cadrul experienĠei dumneavoastră profesionale

pentru cunoútinĠele de operare PC, este recomandabil să efectuaĠi menĠiunilede rigoare în cadrul “casetei” AbilităĠi. De asemenea, nu ezitaĠi ca, eventual, înfuncĠie de capacităĠi, să precizaĠi úi faptul că útiĠi să “navigaĠi” pe Internet .

PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptulcă pasiunile extraprofesionale ale candidaĠilor relevă multe dintre potenĠialeletrăsături de¿nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,ca pasiuni extraprofesionale, călăria, natura úi úahul, este (foarte probabil)un tip visător, nostalgic úi (atenĠie la pericol ! ...) individualist (nu îi placelucrul úi/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotrivă, un candidat căruia

îi plac excursiile montane împreună cu prietenii, voleiul úi fotbalul (deci,sporturi de echipă), poate denota un caracter foarte sociabil úi comunicativ.În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maximă atenĠie

pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relevă, aúa cum am subliniat,multe dintre potenĠialele trăsături de personalitate ale redactantului CV-ului.ùi, chiar dacă aĠi auzit úi/sau aĠi fost (“aprig”) sfătuiĠi “… cam cum trebuiesă arate pasiunile extraprofesionale …”, ¿Ġi dumneavoastră înúivă, deci ¿Ġioriginali úi scrieĠi exact ceea ce vă place úi/sau vă úi atrage ! Dar, în acelaúi

timp, evitaĠi formulările “vagi” de genul “ Îmi plac sportul, muzica úi dansul”,indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive vă plac, ceautori, compozitori úi interpreĠi preferaĠi aveĠi etc.). Pentru simplul motiv că,indiferent de voinĠă, mai devreme sau mai târziu, trăsăturile fundamentale alecaracterului dumneavoastră vor ¿ depistate ! …

REFERINğE. În general, este de dorit evitarea înúiruirii a mai mult dedouă nume de persoane care pot da referinĠe despre dumneavoastră (este foarte

probabil că, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinĠele respective).

Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional alacestora.




De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta

folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ceva spune in cazul in care va ¿ contactat telefonic de angajator. Iti vamentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dacă nominalizaĠi două persoane, este foarte util să le alegeĠi cumaximă precauĠie úi grijă. În acest sens, evitaĠi să ¿Ġi puúi în situaĠiide genul “ Fă tu scrisoarea úi eu Ġi-o semnez !”. Deci, alegeĠi persoanedispuse să îúi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru aredacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisivă pentru viitoarea

dumneavoastră carieră …– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fataangajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti daureferintele nu vor ¿ deranjate cu telefoane inutile.

În ¿ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uitaĠi să ataúaĠi (eventual, funcĠie de solicitare) o poză color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastră;

– nu uitaĠi să semnaĠi ceea ce aĠi scris (chiar dacă destul de multe persoane

spun că nu este cazul, vă putem demonstra că úi noi putem face un CV pentru úi în numele dumneavoastră ! …);

– dacă CV-ul este depus la o mare ¿rmă (úi este posibil a ¿ “conservat”în aúteptarea unei oportunităĠi viitoare) sau la o agenĠie de recrutare,este recomandabil să îl dataĠi. Dacă, însă, el este rezultanta unui anunĠ

publicat într-un cotidian sau într-o revistă, datarea redactării sale poatedeveni inoportună.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ¿ ori s-au dovedit folositoare.Aminteste-ti sa ¿i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asuprascopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingiangajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate ¿ sigur ca nu va ¿ chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un

singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.




În continuare vom prezenta modul de a redacta conĠinutul unui CVcronologic. Evident, opĠiunea alegerii tipului de CV vă aparĠine, în funcĠiede interese úi/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de bază úi considerenteleanterior prezentate rămân valabile pentru oricare tip de variantă úi/sau de“model” (în general, evitaĠi copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456.50 ani; căsătorit; stagiul militar: efectuatExperienĠă profesională:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali¿cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali¿cat a operatiilor legate de

procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinerecurenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectiimetalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturirea frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primaraconform monogra¿ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea

– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,armarea si betonarea inelelor de¿nitive, camasuielilor privizorii si la turnareamonolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinerecurenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectiimetalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;

- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;- Pachetizare retele utilitati Prejmer;




- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;- Instalatie produs zapada arti¿ciala Predeal;

- Pachetizare retele utilitati Prejmer;- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud

Buzau.Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prinelectrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte Ǜ 110 mm; Ǜ 160mm; Ǜ 180 mm; Ǜ 400 mm; Ǜ 600 mm

Formare profesională:Cali¿cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c

proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD; b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c

proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

AbilităĠi: Limbi străine: Engleza - debutant CunoútinĠe operare PC: WORD,

Principale trăsături de caracter: dinamism; ¿delitate; înaltă capacitate deefort; comunicativitate Pasiuni extraprofesionale:

Fotbalul, rugby-ul, literatura úi ¿lmele SF, excursiile în grup

ReferinĠe :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. SucursalaSiriuIon POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de oscrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va ¿ citit,

si pe termen scurt poate ¿ chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din




contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multeori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoareade intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cumfunctioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce unCV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta sidisponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scriereascrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ¿ecarei companii in parte (evita

sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului saudirectorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aÀa-l! Un telefon la

¿rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atatrespect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca estiinteresat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti unraspuns din partea companiei sau a organizatiei.– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de

3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamnaca toate scrisorile trebuie sa ¿e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tuaceasta structura:

Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti celmai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prealunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.

Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrulcompaniei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja desprece e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un marerespect.

Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniulcompaniei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formularegen “caut o poziĠie unde abilităĠile mele să ¿e folosite úi recunoscute la

adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.




Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca estecazul ), un numar de telefon, orele intre care poti ¿ gasit cu usurinta. La ¿nal,

pastreaza tonul o¿cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cusinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”

– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp

in scrierea ei si poti avea bene¿cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................

Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul ¿rmei ......... . Recentam observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curandliceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul caam studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/

facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, amlucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile meleera sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentruacest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez inziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.

FII ATENT! – Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un

profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va ¿ cel de seriozitatesi profesionalism.




– Tiparirea scrisorii trebuie sa ¿e de calitate. Va avea aceeasi forma casi CV-ul (aceeasi hartie si gra¿ca!!). Dispozitia in pagina, marginile,forma gra¿ca ¿nala sunt foarte importante. Veri¿ca claritatea, tonulabordat, acuratetea. Veri¿ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuiesa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui

post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate ¿, exclusiv, rezultanta„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV -ului,scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, peatenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai micidetalii, a tuturor „mecanismelor” util a ¿ utilizate cu prilejul unui interviu,este de o importanta vitala pentru orice candidat.

Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,

postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiilesale in perspectiva”.

Dincolo de de¿nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poatetrece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa deinformatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nicinu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile

necesar a ¿ respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,in caz particular, cu prilejul unui interviu.

Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importanteaspecte necesar a ¿ solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu

pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)exempli¿carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)a ¿ respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greseliledatorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata ¿, la maximum, evitate.Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa

o avem si sa o dezvoltam in ¿ecare din noi nu poate ¿ decat cea speci¿cainvingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...




Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul¿ecarui candidat, constau in:

• veri¿carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;• „comensurarea” si/sau testarea pro¿lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita);

• testarea capacitatii si a modalitatilor speci¿ce de a furniza si de a receptainformatii in si din mediul ambiental;• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e¿cient ) cu se¿i si cu subordonatii;• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva;• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau conÀicte intervenite in activitatile cotidiene;• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa ¿m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gatasa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectivziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...

Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul

pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerintede baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”momentele interviului ... in acelasi context, va ¿ imperativ necesar sa stim sa:

• ¿m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitiainterlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim casituatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;

• apelam si utilizam, e¿cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;inÀexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;

pauzele);• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,

confuzii, si/sau „interpretari”;• spunem, intotdeauna, adevarul si sa ¿m cat se poate de sinceri, fara

teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;• ne controlam stresul, emotiile etc.;• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensulsi semni¿catia deplasarii privirii – etc.);




• acceptam ca decizia ¿nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului sinu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitatenumai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatoruluisi am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in

putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,

„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinÀuenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale

interviului, durata ¿ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum30 – 40 de minute.

In fata noastra se vor putea aÀa, (tot) de regula, trei persoane, care vor aveaca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului;

• rolul agresivului;• rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisiade intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se eliminaeventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea uneicandidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa ¿e formulate in

binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse

candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului. Amabilul din comisia de intervievatori va ¿, intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub niciun motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivismadeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor ¿, de regula, exempli¿cate

prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima

satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Estechiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va

intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este deacord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nicicea mai mica si/sau semni¿cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prinvorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumulnostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,la excesele de amabilitate!...).

Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele




mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudinicomportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Cecredeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a ¿utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si incredereain mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta

intrebare! Ramane ca diferentierile sa ¿e facute de dumneavoastra, urmare atestarii ¿ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru aocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.) , constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste unan sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul

¿rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-oastfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nuuitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drepturmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am

gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asuprarezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de

dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initialdiscutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la oasemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a precizao anumita suma, ¿e in valuta, ¿e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar ¿ su¿cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai

putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prinasemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care

il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor ¿rmeisolocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti ¿de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata forteide munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii

sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-oinvestitie pentru ¿rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de probaa carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizareaobiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii

salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va ¿ produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor




¿ indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastrerespectandu-ne, ¿del, personalitatea si ¿ind formulate in functie de elementelecerte pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului

pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va ¿

de natura sa modi¿ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutoruluinostru... Evident, totul va ¿, ¿nalmente, in avantajul noastru!...

Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoio agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau

pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiileaÀate in fata si, mai ales, nu... va ¿ deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”

Indiferentului va ¿ impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in ¿nalul interviului, nu va trebui

sa ¿m deloc mirati daca Indiferentul va ¿ persoana care... ne va pune cele maimulte intrebari, reamintindu-ne, cu maxima ¿delitate, exprimari pe care le-amformulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolutspontane, vor ¿, in marea lor majoritate, de genul relansarilor , mai ales alcelor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegemca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fatade un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,

neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de

catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:Ɣ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili

(pentru ca, nu-i asa, ¿ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cuseful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostriau cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalternisi/sau se¿ il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca amrepurtat un succes, va trebui sa ¿m foarte atenti, pentru ca primele reactii,

interiorizare si/sau exteriorizare vor ¿ de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...

si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,

comisia doreste sa veri¿ce daca si cum stim sa reactionam pentru ¿ecare tip de„rol” intalni, „aplicandu-i”, ¿ecaruia, cel mai oportun si e¿cace „tratament”;




Ɣ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastrava trebui sa ¿e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membriicomisiei, vor ¿ disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e¿cient, din „situatii-limita” si,mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;

Ɣ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si ino- portune), „pierderea” in amanunte nesemni¿cative, „talentul” de a ne complica(chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemanaoricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (sinu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „inactiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poataaprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce maiconcurential!...

O data interviul terminat, nu va ¿ deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii

intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cumm-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca maiam si alte oferte!!!”...???...). Va ¿, in schimb, politicos si util sa propunem ointrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai micaintentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza

sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumimintervievatorilor pentru timpul acordat.

In concluzie, este absolut recomandabil sa ¿m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen desituatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastraviitoar activitate va ¿ desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:CLIENTUL.



Documents

Masinist la masini pentru terasamente. Manual de calificare / recalificareMasinist La Masini Pentru Terasamente. Manual de Calificare - Recalificare