Cap. I

Masurarea energiei electrice

1. Energia electrica reprezinta insumarea in timp a puterii si este masurata cu ajutorul unor aparate cu indicare numerica numite contoare.Intrucat energia electrica reprezinta integrala puterii ( active sau reactive ) in timp , rezulta ca orice contor trebuie sa contina in mod obligatoriu: Unul sau mai multe dispozitive wattmetrice de masurare a puterii active Un dispozitiv integrator, cu rol de a insuma in timp puterea masurata; Un dispozitiv (mecanism) indicator Dupa principiul constructive ,contoarele de energie pot fi : 1. contoare electrodinamice utilizate in curent continuu 2. contoare cu inductie utilizate in curent alternativ In functie de marimea masurata deosebim: 1. contoare de energie activa 2. contoare de energie reactiva 1.1 Contorul electric fiind un aparat integrator , indicatia se obtine cu ajutorul unui mecanism de inregistrare, actionat prin surub-melc de catre axul discului de aluminiu.Energia consumata este afisata direct in unitatile de energie (frecvent in KWH). Pentru masurarea energiei active in curent alternative monofazat se folosesc contoare cu inductie monofazate , iar pentru masurarea energiei active in circuite trifazate se utilizeaza contoare trifazate ( in general cu trei dispozitive de masurat). Contoarele cu inductie se construiesc cu valori nominale pana la 650 V si 100 A, pentru legare directa in circuit si de asemenea cu valori de 100V si 5A pentru conectare prin intermendiul transformatoarelor de masura de tensiuni si curenti mari Pentru masurarea energiei electrice intr-un sistem trifazat se utilizeaza contoare trifazate cu un element de rotatie , cu doua elemente de rotatie sau contoate trifazate cu trei elemente de rotatie. In cazul tensiunilor si curentilor consumatorilor mai mari decat valorile nominale, contoarele se conecteaza la secundarele transformatoarelor de masura. 1.2 Tipuri de contoare Contorul cu inductie monofazat Principiul de functionare a contorului electric monofazat se bazeaza pe interactiunea dintre doua sau mau multe fluxuri .Contorul monofazat se compune dintr-o bobina cu Ni spire strabatuta de Ii=I ce reprezinta curentul de circuit.Bobina de curent creeaza un flux i, iar bibina de tensiune cu Nu spire strabatuta de curentul Iu, creeaza la randul sau fluxul u.Curentul Iu este practic decalat cu 90 in urma tensiunii u. Intre cei doi curenti vom avea decalajul =/2- unde reprezinta decalajul intre tensiunea U si curentul I al receptorului . Fluxurile 1 si 2 sunt proportionale si in faza cu, curentii care le produc strabat discut metallic si determina cuplul activ M=KiIiIusin unde Ii=I; Iu=U/WL; = /2- Cuplul rezistent se produce la rotirea discului de aluminiu intre poli unui magnet permanent ; miscarea de rotatie a discului este uniforma cand cele doua cupluri sunt egale M=Mr Integrand pe un interval de timp de la zero la t se va determina energia consumata in acel interval: Nt=KcWa

1

Unde Nt reprezinta numarul de rotatii efectuat de disc in intervalul de timp considerat; Kc- constranta contorului adica numarul de rotatii ale discului ce corespunde unui consum de energie de 1Kwh. Contoarele trifazate pentru circuite cu trei conductoate au doua sisteme motoare (electromagnet-disc) pe ax comun, iar cele pentru circuite cu patru conductoare ( cu trei faze si nul ) au trei sisteme motoare pe ax comun. Contoarele sunt inchise intr-o cutie de tabla de forma paralelipipedica . Cutia de borne poate fi separate sau in corp comun cu contorul.Carcasa contorului si cutia de borne se sigileaza. Pe partea frontala a aparatului se gaseste placa indicatoare , pe care trebuie sa fie inscrise : unitatile de masura,marca fabricii, denumirea aparatului , tipul, clasa de precizie, anul fabricatiei, numarul de fabricatie, frecventa, tensiunea,curentul in bobinaj sau raportul dintre curentul maxim al circuitului si al bobinajului, precum si constanta aparatului adica numarul de ture ale discului pentru unitatea de masura. Kwh

a Kwh 0 2 b Cadranul contorului activ: a-de la sutimi de kwh pana la mii de kwh b-de la kwh la zeci de mii kwhKILOWATTORE UEM contor de curent trifazat pentru energie activa CA-43 Ci 2,5

5

3

2

tip

Notatii pe placa unui contor

anul

1962

Nr

03247

50 Hz

3x380v/220vC= 50

3x100/5 rot/kwh A

2

Tarifarea diferentiala a energiei constituie o parghie importanta privind cointeresarea consumatorilor in utilizarea rationala a energiei electrice. Datorita consumurilor de varf in anumite perioade in timpul celor 24 de ore apare necesitatea masurarii diferentiale a energiei si anume inregistrarea consumului de energie cu un tarif mai ridicat pentru perioada de varf de sarcina . Dintre contoarele cu tarife speciale amintim: contorul cu dublu tarif (tarifare binoma)care au doua mecanisme integratoare , ce se pun in functiune manual sau automat , in functie de anumite perioade de-a lungul celor 24 de ore contor cu triplu tarif care are trei mecanisme integratoare si un dispozitiv electric sau mechanic ce realizeaza in anumite ore comutarea de pe un mecanism integrator pe altul . Cele tre tarife sunt: tarif redus pentru energia consumata in timpul noptii tarif mai ridicat pentru consumul din perioada varfului de sarcina tarif normal pentru consumul din restul zilei Contoare cu plata anticipata care au un singur mecanism integrator si un mecanism auxiliar , ce conecteaza consumatorii la retea numai la introducerea in contor a unei monezi, moment in care se pune in functiune si contorul pentru inregistrarea energiei consumate . Prin evidentierea energiei electrice se intelege determinarea la termene bine stabilite a valorii marimilor electrice care se iau in consideratie la fixarea taxelor pentru energia absorbita de diferiti consumatori de la reteaua distributoare . Prin decontarea energiei electrice se intelege calculul si incasarea taxei pentru energia electrica livrata consumatorilor 1.3 Caracteristicile electrice Contorul electric monofazat GENERALITATI :Contoarele electrice monofazate tip nCM4 sunt contoare de inductie destinate masurarii energiei electrice in retele monofazate cu 2 sau 3 fire. Contoarele electrice monofazate corespund cerintelor tehnice prevazute in standardele SR EN 60521, CEI IEC 62053-11. Contorul are certificat de aprobare de model elaborat de PTB GermaniaCARACTERISTICI TEHNICE: Valori nominale - Tensiune de referinta*, Ur: 110, 120, 125, 127, 220, 230, 240 V - Curent de baza*, Ib: 2,5; 5; 10; 15; 20; 25 A Caracteristici de exactitate si influente - Curent maxim: 120, 200, 300, 400 %Ib - Indice de clasa: 2 Contor electric trifazat - Frecventa de referinta, fr: 50, 60 Hz - Curent de pornire: 0,5 %Ib - Cuplu nominal: min. 4,5 10E-4 Nm - Mers in gol: (80-110) %Ur - Viteza nominala - Coeficient mediu de temperatura pentru GENERALITATI: rotor: min. 13,2; max. 35,2 rot/min. * Alte valori la cerere domeniul (-20...55) C: cos = 1 max. 0,10 %/C Contoarele electrice trifazate, cu simplu tarif sunt destinate Caracteristici climatice cos = 0,5 inductiv max. 0,15 %/C masurarii energiei electrice active sau reactive in retele trifazate cu - Domeniul de temperatura operational: (-40...70)C 3 sau -4Temperatura de depozitare si transport: (-50...80) C fire. - Umiditate relativa la 20C:corespund cerintelor tehnice Constructia si functionarea lor max. 95%

prevazute in standardele SR EN 60521, CEI IEC 62053-11, DIN 43857, STAS 4198-79 si recomandarilor internationale prevazute in 3 IEC 60145.

Valori nominale Contoare pentru retele cu 3 fire Valoare Tensiune de referinta*, Ur [V] Curent de baza, Ib [A] Curent maxim, [%Ib] Frecventa de referinta, fr [Hz] Cuplu nominal, [10E-4 Nm] T-2CA32 3x100, 3x400 0,6; 1; 1,5; 3; 5 120, 200 50, 60 min. 9 T-2CR32 3x100, 3x400 0,6; 1; 1,5; 3; 5 120(125), 200

NOTA: Curent nominal (secundar), In: 1, 5 A Contoare pentru retele cu 4 fire Valoare Tensiune de referinta*, Ur [V] Curent de baza, Ib [A] T-2CA43 3x230/400, 3x120/208 0,3; 0,5; 30, 50, 1,5; 5; 10; 40 60 15; 20; 25 200, 120, 200, 300, 200 300, 400 400 T-2CA43P 3x230/400 1; 5 T-2CR43 3x230/400 0,3; 0,5; 30, 1,5; 5; 10; 40 15; 20; 25 120(125), 200, 300, 200, 300 400

Curent maxim**, Imax [%Ib] Frecventa de referinta, fr [Hz] Cuplu nominal, [10E-4 Nm]

120 50, 60 min. 9

NOTA: Curent nominal (secundar), In: 1, 5 A * Curentul maxim, Imax pentru Ib = 60 A este 125 A

Scheme de montaj ale contoarelor de energie activa

4

I O a) contor monofazat in circuit de faza si nul

I II III O b) contor trifazat in circuit cu trei faze si nul Contoarele cu inductie ca de altfel toate aparatele cu inductie se folosesc numai in curent alternativ

5

Energia reactiva In circuitele monofazate in care circula de obicei puteri reactive reduse, nu se practica masurarea energiei reactiva. In circuitele trifazate, energia reactiva se masoara cu contoare de inductie pentru energie reactiva. Contoarele de energie reactiva , difera de contoarele de energie active prin schema de montaj, precum si orin indicatiile de pe cadran si placa indicatoare, principiul de functionare fiind acelasi. Acestea se monteaza pe partea de joasa tensiune a posturilor de transformare sau la consumatori de forta motoare , impreuna cu contoarele de energie activa.

I II III

Montajul contorului trifazat de energie reactiva prin intermediul transformatoarelor de curent.

6

Masurarea energiei electrice in circuite de curent continuu Energia electrica in circuitele de curent continuu se masoara cu ajutorul contorului de tip electrodinamic.Bobina de curent a contorului este conectata in serie cu receptorul (R) de curent continuu, iar cea de tensiune in paralel.Cele doua bobine pot fi conectate dupa montajul amonte sau aval.

I

R

U

R

Bobina de curent a contorului este conectata in serie cu receptorul (R) de curent continuu ( bornele 1-3 ) Bobina de tensiune a contorului este conectata in paralel cu receptorul (R) de curent continuu (bornele 2-5 ) Conditii de exploatare a aparatelor pentru masurarea energiei electrice: Pentru mentinerea preciziei de masurare a contoarelor cit si pentru a le ferii de deteriorari , instalarea, exploatarea si pastrarea lor trebuie sa se faca in anumite conditii. Limitele de temperatura admise in exploatare sunt intre 15 si 40 C. In apropierea lor nu trebuie sa existe corpuri magnetice. Pentru instalarea lor se vor alege locuri lipsite de trepidatii si la adapost de eventualele deteriorari mecanice.

7

De obicei contoarele electrice se instaleaza in incaperi inchise.Daca totusi e necesara instalarea lor in aer liber, cum este cazul la posturile de transformare pe stalpi, instalatii de santier, contoarele se vor inchide in cutii de lemn sau de preferinta metalice. In acest caz , pentru incalzire pet imp de iarna se prevede in interiorul cutiei o lampa cu incandescenta de 15 sau 25 W. Cutiile se inchid cu lacat.Aparatele de masurat sunt sigilate pe cutia bornelor de catre persoanele insarcinate cu montarea si demontarea contoarelor. Pentru garantarea preciziei indicatiilor sau inregistrarilor contoarele trebuie verificate periodic. Verificarea se face cu un etalon, la tensiunile prevazute de Directia de Metrologie , la cererea unitatii distribuitoare de energie electrica sau a consumatorului. 1.4 Verificarea metrological a contoarelor: - ATR - autotransformator ; T - transformator cobortor de tensiune 120V/10V; - Rh - reostat de 1 ; 10 A; C - contor monofazat cu capacitate mare de msurare; - W - wattmetru electrodinamic monofazat; A - ampermetru electrodinamic; - V- voltmetru electrodinamic sau feromagnetic; DF - decalor de faz ( motor asincron cu rotor blocat)

Fig.1. Schema de montaj pentru verificarea metrologic a contorului monofazat de inducie. . Verificrile contorului se fac dup aplicarea solicitrilor electrice nominale cel puin jumtate de or, timp suficient pentru obinerea stabilitii termice n funcionare.

8

Verificarea la mersul n gol se face n felul urmtor: se alimenteaz bobina de tensiune a contorului, nti la tensiunea 0,8 Un, apoi la tensiunea 1,1 Un , lsndu-se bobina de curent neparcurs de curent. n aceast situaie, discul contorului poate s se mite uor, dar n nici un caz nu trebuie s fac o rotaie complet. Sensibilitatea contorului se va verifica astfel : la Un, fn, cos = 1 i un curent egal cu 0,5% In, discul contorului va trebui s porneasc singur i s efectueze cel puin o rotaie complet. Verificarea clasei de exactitate a contorului se realizeaz prin metoda wattmetru-cronometru (puteretimp). Metoda const n reglarea unei puteri cunoscute n circuit (msurat cu un wattmetru) i msurarea timpului (cu un cronometru) n care se fac un anumit numr de rotaii ale discului mobil. Eroarea relativ a contorului este definit de relaia : W W = m 100( % ) W unde : Wm - energia nregistrat de contorul de verificat; W - energia adevrat. Energia electric msurat de contor poate fi scris sub forma :Wm = n 3,6 10 6 Cc

n care : - n este numrul de rotaii efectuate de discul contorului n intervalul de timp t ; - Cc este constanta contorului (rot/kWh). Energia electric adevrat se determin cu relaia : W = Pt n care: P - puterea electric activ la care se face verificarea; t - timpul n care se efectueaz cele n rotaii. Eroarea relativ a contorului are expresia:n 3,6 106 P t C T t (%) = c 100 = 100 P t t timpul teoretic n care s-au efectuat rotaiile fiind:

T=

n 3,6 10 6 Cc P

Modul de lucru este urmtorul: - se alimenteaz contorul la tensiunea nominal, cos = 1, frecvena nominal i cureni de valori: (5, 10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul nominal i se determin erorile pentru fiecare valoare a curentului ; - se alimenteaz contorul la tensiunea nominal, cos = 0,5 ind, frecvena nominal i cureni de valori: (10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul nominal i se determin erorile pentru fiecare valoare a curentului. Limitele erorilor relative trebuie s corespund celor indicate n anex.

9

Observaie. Se recomand a se ncepe verificarea contorului la valoarea curentului nominal, creia i corespunde puterea nominal Pn = U n I n cos n . Se calculeaz numrul de rotaii ale discului pentru 1 minut:n= 60 C c U n I n cos n 3,6 10 6

( rot )corespunztor. cos n rot . T s t s %

Se alege n ntreg i se calculeaz timpul teoretic T Datele i rezultatele se trec n tabelul 1. Tabel 1. Nr. I/I I P crt. n % A div. W/div W

Se vor reprezenta grafic curbele erorilor funcie de curent: =f(I/In)

Fig.2. Schema de principiu a instalaiei de verificare automat. Instalaia automat de verificare condus de calculator are o interfa format dintr-un traductor de putere activ monofazat cu ieire n semnal unificat i un convertor tensiune-frecven; interfaa este cuplat la portul paralel al unui calculator personal (fig.2). Frecvena trenului de impulsuri de la ieirea convertorului tensiune-frecven este proporional cu puterea activ :

f = K. P

Eroarea contorului rezult : n t. f Cc K = 100( % ) t. f K Deoarece produsul dintre frecvena de la ieirea convertorului tensiune-frecven i timpul n care se face msurarea este chiar numrul de impulsuri N preluat de calculator, relaia cu care se poate determina eroarea contorului este :

10

n N Cc K = 100( % ) N K

Fig.3. Instalaie pentru verificarea automat a contorului. Schema de montaj este prezentat n fig.3, unde: TP - traductor monofazat de putere activ ; U/f - convertor tensiune-frecven. Verificarea automat a contorului: - se introduc n calculator (la cererea afiat pe ecran), datele nominale ale contorului de verificat; - se alimenteaz schema de msur i, n momentul n care se ncepe numrarea rotaiilor pe care le efectua discul contorului, se pornete programul de numrare a impulsurilor; - se fac msurri pentru parametrii specificai la punctul 2.2. - programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele dou seturi de msurtori, afind erorile, precum i curba de erori. . Se va utiliza staia de verificat contoare pentru verificarea unui contor trifazat de tip CA32 , cu dou sisteme, pentru reele fr conductor neutru. Staia permite alimentarea separat a circuitelor contorului, existnd un circuit trifazat pentru tensiuni i un circuit trifazat pentru cureni. Generatoarele trifazate pentru cele dou sisteme trifazate sunt acionate de un motor de c.c. cu excitaie separat, putndu-se modifica frecvena formelor de und. Poziia statorului unuia din generatoare se poate modifica, asigurnd posibilitatea varierii fazei ntre sistemul trifazat de cureni i sistemul trifazat de tensiuni. Modul de lucru se va explica n laborator. Metoda de verificare este tot putere-timp, iar schema montajului este prezentat n fig.4. Determinarea erorilor aparatului se realizeaz pentru aceleai solicitri (cureni, tensiuni, defazaj) ca i la contorul monofazat. Se vor regla, la fiecare msurare, cureni echilibrai i tensiuni simetrice.

11

Puterea la care se face msurarea se determin ca sum a puterilor indicate de cele dou wattmetre:

P = P1 + P3 P1 = UI cos( 30 + )

unde:P = U c s ( 3 ) I o 0 3

n funcie de constantele wattmetrelor se vor determina deviaiile. Datele se trec n tabelul 2. Tabel 2 I1 A 1 div

I2 A P1 W

I3 A 2 div

U1 2 V P2 W

U2 3 V P W

U3 1 V n rot

cos T s t s

%

Fig.4. Schema de verificare a contorului trifazat CA32.

ANEXA Limitele erorilor relative ale contoarelor de energie

12

Valoarea curentului, n procente, din valoarea curentului de baz (1 la 5)% de la 10% pn la curentul maxim la 10% de la 20% pn la curentul maxim

Factorul de putere 1,0 1,0 0,5 inductiv 0,8 capacitiv 0,5 inductiv 0,8 capacitiv

Limitele erorilor relative (%) clasa 0,5 clasa 1 clasa 2 1,0 1,5 2,5 1,0 1,5 2,0 1,3 1,3 0,8 0,8 1,5 1,5 1,0 1,0 2,5 2,0 -

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic. Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume: -producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase; Importanta energiei electrice. Viata moderna nu poate fi conceputa fara energie electrica. Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate daca nu ar fi existat energia electrica . Aceasta e folosita pretutindeni. Presupunand ca, brusc, am fi lipsiti de energie, iata ce sar intampla : -lipsa luminii electrice -caderea sistemelor informatice -probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu sistem de aprindere etc.) ; cele care vor ramane, vor putea fi folosite doar in timpul zilei la capacitate maxima (lipsa luminii pentru faruri) -un gol imens in domeniul comunicarii (telefoane de orice fel, aparate radio, TV, internet) Si toate acestea doar la o privire fugara asupra importantei energiei. Cap II Producerea energiei alternative Modalitati de producere a energiei electrice Exista numeroase modalitati de producere a energiei. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative Energia solara intens mediatizata ca o sursa de energie nepoluanta si gratuita, aceasta e departe de a furniza suficienta putere electrica. Energia eoliana principalele caracteristici: energie putina, nu e constanta Energia mareelor Energia geotermala

13

Cele mai raspandite cai de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor, termocentralelor si a atomocentralelor.

Cateva date statistice legate de productia de energie electrica: PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRICA PE TIPURI, SI PE TARI IN ANUL 1993 -milioane kWhTARA Total Termo Hirdo Nucleara Austria 51180 315098 36082 Belarus 37600 37582 18 Belgia 72259 27639 1156 43456 Franta 462263 51296 72522 338445 Germania 537134 357176 21115 158804 Norvegia 117682 422 117260 Polonia 132750 129180 3570 Romania 55476 42708 12768 Fed. Rusa 1008450 716201 172594 119626 Asa cum se observa din tabel, unele tari se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. Astfel, in Franta, 73.2% din productia de energie e realizata cu ajutorul atomocentralelor. In Polonia, 97.3% e realizata termic (in termocentrale). In Norvegia, din total, 99.64% e din hidrocentrale. Romania are 76.98% e obtinuta din termocentrale, restul in hidrocentrale (in anul 1994). Centrala atomica de la Cernavoda a fost inchisa din nou in noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001.In 1997, Canada, Mexic si Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din productia de energie din cele doua americi (de sud si de nord). Aproximativ 57% din energia produsa in America e termica (carbuni, petrol, gaze naturale); 25% de hidrocentrale, 16% nucleara iar geotermala si alte surse neconventionale 2%. In 1997 energia generata in America a totalizat circa 1.083 gigawati, aproximativ o treime din totalul mondial. California conduce intreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vant, soare si surse geotermale. In 1992, California detinea mai mult de jumatate din energia geotermala obtinuta, peste 80% din energia eoliana si 99% din capacitatea energiei solare obtinute la nivel global. Si totusi, acestea trei impreuna reprezinta mai putin de 6% din energia totala generata de California. Potential, SUA ar putea indruma lumea in dezvoltarea unor surse noi de energie. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie, metale si calculatoare. Aceste cunostinte sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume.

14

Cap III Protectia contra accidentelor prin electrocutare 1) Accidente prin electrocutare Accidentele prin electrocutare sunt deosebit de periculoase intrucat de cele mai multe ori existenta tensiunii poate fi semnalata numai prin atingere, neputind fi perceputa de alte simturi ale omului . In afara de atingerile directe , care reprezinta contactul direct al oamenilor cu parti care in mod normal se gasesc sub tensiune se mai cunosc si atingerile indirecte. Acestea sunt cauzate de defecte de izolatie ce transmit un potential electric carcaselor aparatelor alactrice sau altor parti bune conductoare de electricitate care in conditii normale nu trebuie sa se gaseasca sub tensiune . Accidentele prin atingere indirecta sunt mai frecvente decat cele prin atingere directa , deoarece in primul caz omul nu se asteapta la aparitia tensiunii in parti considerate izolate din punct de vedere electric , dar ale caror izolatii se strapung in mod accidental . 2) Protectia prin legarea la pamant Legarea la pamant este operatia prin care in mod voit se leaga la pamant parti metalice ale instalatiilor electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune , dar care in mod accidental pot ajunge sub tensiune si cu care pot venii in contact oamenii. Prin legarea la pamant a carcaselor metalice ale receptoarelor , se realizeaza o legatura electrica a acestora cu pamantul, cu o rezistenta electrica Rp mult mai mica decat rezistenta corpului omenesc Rh. Astfel prin atingerea de catre om a carcasei, curentul ia doua cai : prin instalatia de legare la pamant si prin corp. Rezistenta Rh fiind mai mica decat Rp , curentul Ih care trece prin corp , va avea valoare mai mare decat curentul Ip care strabate instalatia de legare la pamant.Rezistenta Rp a instalatiei de legare la pamant trebuie sa fie atat de mica incat curentul Ih care trece prin corp sa fie sub valoare periculoasa. 3) Izolarea suplimentara de protectie Izolarea suplimentara de protectie se aplica in plus fata de izolatia de lucru a instalatiei elecrice.Ea poate fi realizata prin izolarea omului fata de pamant sau elemente bune conducatoare de electricitate aflate in contact cu pamantul.( podele, paravane izolante ) 4) Protectia prin inaccesibilitate Protectia prin inaccesibilitate consta in amplasarea partilor metalice care pot ajunge accidental sub tensiune , la inaltimi sau distante inaccesibile oamenilor . Aceasta protectie se mai poate realiza si prin ingrajduirea partilor metalice ce pot ajunge sub tensiune . Cap IV Norme de protectie a muncii pentru instalatiile electrice Toate instalatiile electrice trebuie astfel proiectate , construite, montate, exploatate, intretinute si reparate incat sa previna accidentele tehnice sau umane , ca urmare a accesului persoanelor neavizate in instalatii . Instalatiile de tip interior sau cele exterioare trebuie ingradite, incuiate si prevazute cu indicatoare de securitate si avertizare.Accesul , montajul si reparatiile in instalatiile electrice se va face de catre personalul autorizat in instalatii electrice.Autorizarea se evidentiaza prin talonul de autorizare ce se elibereaza individual.Acest document trebuie sa se afle in permanenta asupra personalului autorizat in timpul programului de lucru .

15

Mijloacele de protecte utilizate in instalatiile electrice: Cuprind aparatele , instrumentele, dispozitivele mobile si echipamentele care servesc pentru protejarea personalului impotriva electrocutarii si a efectelor actiunii arcului electric. Mijloacele de protectie , utilizate in intslatiile electrice, se impart in urmatoarele categorii: a) Mijloace de protectie electroizolante constind din : - prajini electroizolante - indicatoare de tensiune - indicatoare de corespondenta a fazelor - placi electroizolante - teci electroizolante - manusi electroizolante - cizme electroizolante - covoare electroizolante - scule cu manere electroizolante b) Mijloace de protectie pentru delimitarea materiala a zonelor de lucru constind din : - bariere rigide si extensibile - benzi pentru imprejmuire - indicatoare de securitate c) Mijloace de protectie contra efectelor actiunii arcului electric constind din : - ochelari sau viziere de protectie Norme de protectie a muncii specifice la executarea de verificari si reparatii in laborator a aparatelor electrice. Locurile de munca din cadrul laboratoarelor de verificare si reparatii a aparatelor electrice vor trebuii sa corespunda urmatoarelor conditii: - pardoseli pe care se afla instalatii de reglaj si verificare sa fie sub conducatoare de electricitate - panourile metalice ale instalatiilor de reglaj si verificare se vor lega la nul si la pamant Lucrarile de verificare si reparatii in laborator a aparatelor electrice se executa in baza de dispozitii verbale potrivit sarcinilor de serviciu . Cordoanele folosite pentru racordarea aparatelor vor fi din conductoare de cupru flexibile , izolate prevazute la capete cu banana , papuci sau cleme , avand partile de apucare izolate curespunzator . Punerea sub tensiune a instalatiilor de reglaj si verificare se va face dupa terminarea montajului si avertizarea personalului . Este interzisa interventia personalului la aparatele de verificat, la partile aflate sub tensiune , atata timp cat instalatia respetiva nu s-a deconectat de la retea .

16