Medicatia SNV Adrenergic 2

7/21/2019 Medicatia SNV Adrenergic 2

1/51

MEDICATIA SNV ADRENERGIC

Dr. Ana Segarceanu


2/51


3/51


4/51

RECEPTORII ADRENERGICI

ALFA BETAALFA-1 (proteine Gq)

ALFA-2 (proteine Gi)

BETA-1; BETA-2; BETA-3

(proteine Gs)


5/51

ALFA 1


6/51

ALFA 2


7/51

BETA 1


8/51

BETA 2


9/51

EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC

Organ Receptor

adrenergic

Efect

1. Ochi- m.radiar al irisului

- procesele ciliare

Alfa 1

Beta2

Contractie midriaza;

Stimularea alfa - scade presiunea

intraoculara;

Blocarea beta scade secretia

apoasa a epiteliului ciliar umoarea

apoasa

2. Cord Beta 1 Efect cronotrop, dromotrop,

inotrop +


10/51


Organ Receptor adrenergic Efect

3. Vase

- cutanat, mucos

- splanchnic

- muschi scheletici- renal

- coronare

- cerebral (!)

- tonusul venos

Alfa 1

Alfa 1, beta 2

Beta 2>alfa 1Alfa 1, D1

Alfa 1, beta-2, D1

Alfa 1, beta-2

Alfa1 > beta

Vasoconstrictie

Vasoconstrictie

VasodilatatieVasoconstrictie

Vasodilatatie

Vasoconstrictie / vasodilatatie

Venoconstrictie


11/51



4. Respirator

Vasele din tractul

respirator superior

Celulele glandulare

Beta 2

Alfa 1

Alfa 1

Bronhodilatatie

Efect decongestionant

Scade secretia traheobronsica

5. Digestiv-Gl.salivare

-activitatea secretorie

si motilitatea g-i

- sfinctere

Alfa 1

Alfa 1, beta 2

Alfa-1

Secretie cu un continut mare

de mucus vascozitate

Scade secretia g-i si

motilitatea intestinala

Contractie

6. Capsula splenica Alfa 1 Contractie


12/51



7. VU

Detrusor

Sfincter vezical

intern

Beta 2

Alfa 1

Relaxare

Contractie

8. Uter Alfa 1, beta 2 Contractie/relaxare

9. Muschiul firului de par Alfa 1 Contractie => piloerectie


13/51


10. Prostata tesut

muscular neted

Alfa 1 Contractie

11. Glicogenoliza (ficat,

muschi scheletici)

Alfa 1, beta

2

Stimuleaza

12. Gluconeogeneza (ficat) Alfa 1, beta

2

Stimuleaza

13. Secretia de insulina Beta 2

Alfa 1 (2)

Stimuleaza

Inhiba

14. Secretia de renina Beta 1 Stimuleaza

15. M.scheletici Beta 2 Creste forta de contractie

Tremor

Glicogenoliza la nivel muscular


14/51


15/51

SIMPATOMIMETICE

DIRECTE INDIRECTE

Agonistii receptorilor

adrenergici 1. Cresc elib. CA

2. Scad recaptarea CA


16/51

SIMPATOLITICE

DIRECTE INDIRECTE

Antagonistii receptorilor

adrenergici

1. scad elib. CA

2. Blocheaza recaptarea in

granulele de depozit


17/51

SIMPATOMIMETICE DIRECTE

NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA

Actioneaza pe toti receptorii adrenergici alfa si beta

FC:

substanta polara; nu se absoarbe dupa administrare orala (+este

distrusa de sulfatazele intestinale); trece putin BHE.

Se administreaza inj. s.c. , i.m, i.v. sau inhalator pentru efect la nivel

respirator; aplicatii topice.

Este rapid inactivata de organism: in special in ficat foarte bogat in

COMT si MAO; efectul se instaleaza in cateva minute si dispare in 30-

60 de minute.


18/51



ADRENALINA

FD:

TA creste; mai mult sistolica decat diastolica (TA=DC x RVP)

Prin 2 mecanisme:

1. stimulare cardiaca creste DC prin cresterea frecventei si a fortei decontractie

2. vasoconstrictie la nivel tegumentar, mucoase, splanchnic, rinichi +

venoconstrictie ; in teritoriul muscular produce vasodilatatie; din acest motiv TA

diastolica nu creste la fel de mult ca cea sistolica. La doze mici de adrenalinaapare o scadere initiala a TA prin sensibilitatea mai crescuta a receptorilor beta

2 la adrenalina comparativ cu alfa 1.


19/51

SIMPATOMIMETICE


ADRENALINA

FD:

Vase

Vasoconstrictie cutanata

Vasoconstrictie in teritoriul splanchnic

Vasodilatatie musculara (prin predominanta beta 2)

Vasoconstrictie usoara la nivel cerebral pentru a limita cresterea accentuata a

irigarii cerebrale determinate de cresterea TA.

Vasoconstrictie renala (scade irigarea renala cu 40%) => scade diureza

Creste fluxul coronarian prin cresterea fluxului aortic pe de o parte si prin

adenozina eliberata de cardiomiocite pe de alta parte - pentru a contracara

efectul vasoconstrictor direct al adrenalinei asupra coronarelor (alfa 1).


20/51

SIMPATOMIMETICE


ADRENALINA

FD: Cord

Creste frecventa cardiaca , conducerea A-V, inotropismul. Poate determina

aparitia aritmiilor ventriculare prin actiunea adrenalinei si a reflexelor vagale ce

se declanseaza.

Musculatura neteda

G-I - scade

Uter efectul depinde de faza ciclului menstrual, de prezenta unei sarcini si de

varsta acesteia.

In ultimele luni de sarcina adrenalina relaxeaza uterul => utilizarea beta-agonistilor pentru intarzierea nasterii premature.

VU relaxarea detrusorului.

Respirator

Bronhodilatatie


21/51



ADRENALINA

FD:

SNC

Adrenalina nu trece BHE dar administrarea ei este asociata cu agitatie

psihomotorie, cefalee, tremor cel mai probabil secundare efectelor adrenalinei

asupra sistemului cardiovascular, musculaturii scheletice sau sunt simptome aleanxietatii ce insotesc afectiunea pacientului pentru care se administreaza

adrenalina.

Efecte metabolice Creste glicemia prin stimularea glicogenolizei si gluconeogenezei.

Scade secretia de insulina (ca suma a efectelor pe alfa 1 si beta 2).


22/51

SIMPATOMIMETICE


ADRENALINA

Utilizari terapeutice

1. criza de astm bronsic

2. soc anafilactic

3. pentru prelungirea actiunii anestezicelor locale

4. stop cardiac

5. hemostatic topic


23/51



ADRENALINA

Reactii adverse, CI

1. palpitatii (cresterea frecventei, extrasistole), cefalee (prin

cresterea fluxului cerebral determinat de cresterea TA), tremor(favorizarea contractiilor musculare).

2. aritmii cardiace

3. hemoragii cerebrale prin cresterea brutala a TA

4. contraindicata la pacientii care primesc beta-blocante

stimularea in exces a receptorilor alfa 1 => crestere severa a TA

cu risc de AVC hemoragic.


24/51



NORADRENALINA

Agonist al receptorilor alfa cu actiune foarte slaba pereceptorii beta

FC: este polara, nu se administreaza oral. Este rapidinactivata de COMT si MAO din ficat.

FD: Vasoconstrictie marcata in teritoriul cutanat, mucos, splanchnic,

renal, muscular scheletic. Creste mult TA => creste irigareacoronariana.

Contractia capsulei splenice => cresterea volemiei

Cord efecte neglijabile; chiar deprimante prin reflexele vagale.


25/51



NORADRENALINA

Utilizari terapeutice:

In hipotensiune arteriala asociata cu soc hipovolemic.

Reactii adverse:

Cresterea excesiva a TA. Scaderea excesiva a irigarii renale.


26/51



DOPAMINA

Efectele depind de doza: Doze mici: 1.5-7.5 g/kg/min vasodilatatie renala, mezenterica,

coronariana R-D1

Doze medii: 10 g/kg/min efect inotrop + R-beta 1 si creste TA

Doze mari: 10-15 g/kg/min actioneaza pe R-alfa 1 =>

vasoconstrictie generalizata.

Indicatii terapeutice: 1. ICC cu oligurie

2. soc cardiogen/septic cu monitorizarea functie renale.


27/51


AGONISTII ALFA-1

fenilefrina, xilometazolina (Olynth), oximetazolina (Afrin) au si

actiune de agonist partial alfa-2.

Stimularea alfa 1 => vasoconstrictie si cresterea TA. (fenilefrina -tratamentul hipotensiunii ortostatice).

In acest moment fenilefrina se foloseste ca decongestionant nazal

sau ca midriatic.

Xilometazolina si oximetazolina decongestionante nazale.

Daca se folosesc in exces produc congestie de rebound rinita

medicamentoasa mucoasa nazala si a sinusurilor este lezatadatorita ischemiei prelungite si devine edematiata si congestionata.

Astfel poate apare toleranta fiziologica manifestata prin congestie

nazala prelungita dupa oprirea administrarii.


28/51


AGONISTII ALFA-2

Clonidina agonist al receptorilor alfa 2. Produce scaderea tensiunii

arteriale prin:

Scade eliberarii de CA prin stimularea receptorilor alfa-2 presinaptici

Stimularea receptorilor alfa 2 din centrul vasomotor

Stimularea receptorilor imidazolinici din centrul vasomotor

R imidazolinici si alfa 2 se gasesc in centrul vasomotor si intervin in

controlul tonusului vascular.

Se foloseste in tratamentul hipertensiunii arteriale dar producesedare, uscaciunea gurii prin mecanism central.


29/51


AGONISTII BETA-1 + BETA-2

IZOPRENALINA - izoproterenol

Scade rezistenta vasculara periferica in special la nivelul musculaturii

scheletice dar si renale si splanhnice prin stimulare beta-2 => scadeTA diastolica, in timp ce TA sistolica ramane nemodificata sau creste

datorita efectului inotropic si cronotropic pozitiv. Creste frecventa

cardiaca.

Determina bronhodilatatie se folosea in AB.

S-a folosit in tratamentul socului cardiogen si AB dar a fost inlocuit de

alte SM. Se mai foloseste in tratamentul bradicardiilor sau BAV.

R. adv.: aritmii cardiace.


30/51


AGONISTII BETA-1

DOBUTAMINA

Agonist beta 1 => stimuleaza cordul: creste forta de contractie,frecventa, dromotropismul. Favorizeaza aparitia aritmiilor cardiace.

Se foloseste pentru tratamentul de scurta durata al decompensarii

cardiace care poate apare dupa chirurgie cardiaca sau la pacienti cuICC sau IMA deoarece creste DC fara a creste semnificativ

frecventa cardiaca.

Are T1/2 = 2 min. Efectul se instaleaza repede si se mentine pe durataperfuziei intravenoase.


31/51


AGONISTII BETA-2

Salbutamolul (albuterol), fenoterol, orciprenalina,

salmeterol, formoterol

Produc bronohodilatatie si reprezinta prima alegere in tratamentul

AB.

Determina vasodilatatie => scadere usoara a TA.

Vasodilatatia pulmonara poate fi mai importanta decat bronhodilatatia

=> dezechilibru ventilatie perfuzie care poate accentua hipoxia si

hipercapnia.

Produc tremorprin stimularea R-beta 2 musculari.

Produc relaxare uterina tratamentul contractiilor uterine dureroase la

femeia gravida sau pentru intarzierea nasterii premature.

Scaderea TA duce la activarea reflexelor simpatice si la o usoara

stimulare a cordului.

Anxietate, cresterea excitabilitatii SNC.


32/51

SIMPATOMIMETICE INDIRECTE

EFEDRINA

Creste eliberarea CA in fanta sinaptica

Este putin polara se poate administra oral si trece BHE.

Administrata sistemic prezinta toate efectele adrenalinei dar de

intensitate mai mica si de durata mai lunga.

Are efecte SNC: inlatura oboseala, determina insomnie, anxietate.

Se foloseste ca decongenstionant nazal.

Poate determina tahifilaxie disparitia efectului cel mai probabil prin

epuizarea depozitelor de CA.


33/51


EFEDRINA

Creste eliberarea CA in fanta sinaptica

Este putin polara se poate administra oral si trece BHE.

Administrata sistemic prezinta toate efectele adrenalinei dar deintensitate mai mica si de durata mai lunga.

Are efecte SNC: inlatura oboseala, determina insomnie, anxietate.

Se foloseste ca decongenstionant nazal.



NAFAZOLINA

Decongenstionant nazal sau conjunctival



S I


34/51


AMFETAMINA + COCAINA Psihostimulante

Cresc activitatea SNC si determina un puternic effect de intarire a

comportamentului prin determinarea unei cresteri marcate a dispozitiei

si a unei stari de accentuata euforie.

Cocaina blocheaza mecanismele de recaptare ale dopaminei,

noradrenalinei si serotoninei

Amfetamina creste eliberarea de noradrenalina si dopamina

Cresterea disponibilului de dopamina este responsabila de potentialul

crescut al acestor substante de a determina dependenta.

Instalarea dependentei este favorizata si de calea de administrare

folosita i.v. sau inhalatorie determina foarte rapid starea de euforie

ceea ce promoveaza comportamentul de dependenta accentuat si de

cresterea foarte rapida a dopaminei

S I


35/51



Raspunsul comportamental la psihostimulante depinde de: Doza

Cale de administrare: i.v. sau inhalatorie determina un raspuns mult

mai placut decat administrarea orala

Experienta anterioara

Mediul social Raspunsul individual influentat de factori genetici

S O C I C


36/51



Efectele asteptate de utilizatorul drogului:

Initial dupa administrarea psihostimulantului apare o

stare de euforie insotita de scaderea senzatiei de

oboseala.

Cresc performantele intelectuale dar cu crestereafrecventei erorilor.

Creste forta de contractie musculara

Creste rezistenta la efortul fizic de lunga durata darscade precizia miscarilor fine.



37/51



Efectele nedorite care apar prin utilizarea cronica:

Anxietate

Insomnia

Scaderea apetitului

Euforia incepe sa fie inlocuita de disforie

Apare toleranta pentru euforie => cresterea treptata a dozelor

Psihoze la doze mari precedate de comportamente repetitive

Cocaina poate determina perforatie de sept nazal frecvent se

administreaza intranazal si determina vasoconstrictie -> ischemie ->

necroza mucoasei nazale

Efecte asemanatoare administrarii de adrenalina tahicardie

(palpitatii), crestere moderata a TA, favorizarea aparitiei aritmiilor

cardiace, etc.

UTILIZARILE CLINICE ALE SM (DIRECTE SI


38/51


INDIRECTE)

CV

hipoTA marcata scaderea DC: in stari de soc, aritmii

cardiace, hipovolemie noradrenalina, fenilefrina care

actioneaza doar pe R alfa

soc cardiovascular hipoTA, afectarea starii de

constienta, oligurie, acidoza metabolica eficacitatea

SM este discutabila deoarece deja vasoconstrictia

reflexa este foarte intensa. Atentie la irigarea rinichiului,

miocardului si creierului, nu la valoarea TA,

administrarea de SM ar putea creste consumul de O2 almiocardului.

Soc cardiogen sau ICC dobutamina, dopamina



39/51


INDIRECTE)

Accentuarea efectului anestezicelor locale

Efect hemostatic local chirurgia faciala, nazofaringiana

adrenalina, cocaina

Decongestionante nazale fenilefrina, xilometazolina,

oximetazolina, efedrina, pseudoefedrina, nafazolina

Decongestionante conjunctivale nafazolina, fenilefrina

Astm bronsic

Adrenalina criza de AB

Izoprenalina nu se mai foloseste datorita stimularii cardiace prin R-beta 1 Beta 2 SM de prima alegere in profilaxia si tratamentul crizelor de AB



40/51


INDIRECTE)

Soc anafilactic caracterizat de hipoTA severa,

bronhospasm, angioedem (edem al fetei, mucoasei bucale si

limbii) determinat de eliberarea masiva de histamina demastocite in urma contactului cu un antigen adrenalina

s.c./i.m./i.v. urmata de glucocorticoizi si antihistaminice

Ocular fenilefrina produce midriaza si este folosita pentruex. FO. Rar in glaucom se folosesc aplicatiile locale de

adrenalina

Genitourinar beta-2 SM sunt utilizate ca tocolitice pentruintarzierea nasterii premature si pentru a permite actiunea

corticoizilor de maturare pulmonara



41/51


INDIRECTE)

SNC

Narcolepsie -modafinil

Sindrom de hiperactivitate cu deficit de atentie la copii

metilfenidat Ritalin - ADHD pare a fi cauzat de un dezechilibru aldopaminei si o scadere a activitatii centrilor implicate in focalizarea atentiei si in

activitatile directionate. Metilfenidatul (amfetamina, etc) creste activitatea

acestor centri prin cresterea nivelului de dopamina si noradrenalina.

Anorexigene deprimarea centrului foamei - amfepramona

(Regenon) - insomnie, cefalee (dureri de cap), agitaie, palpitaii i creterea

tensiunii arteriale. Sibutramina Reductil este asemanator cuamfetamina. Produc o scadere moderata a greutatii si se recomanda asocierea

cu dieta si exercitii fizice. Se administreaza numai dupa un control fizic

amanuntit.

SIMPATOLITICE DIRECTE


42/51


ANTAGONITI ALFA NESELECTIVI

TOLAZOLINA SI FENTOLAMINA

Blocheaza receptorii alfa 1 si alfa 2 => scaderea TA => stimulare reflexa

simpatica a cordului si secretie de renina.

Cresterea tonusului simpatic este favorizata de blocarea R-alfa 2 care nu mai

permit realizarea feed-back-ului negativ asupra eliberarii CA.

In final TA nu se modifica cu exceptia TA din feocromocitom exces

de CA reflexele simpatice nu mai sunt evidente. Se administreaza mai

intai alfa-blocante si apoi beta-blocante, nu invers pentru ca este agravata

vasoconstrictia.

Fentolamina blocheaza unii receptori serotoninergici si este agonist alreceptorilor histaminergici ( HCl, diaree).

R.adv.: palpitatii, aritmii, cresterea consumului de O2 al miocardului cu

agravarea unei cardiopatii ischemice daca aceasta exista.



43/51


ANTAGONITI ALFA-1 SELECTIVI

PRAZOSINUL, TERAZOSINUL, DOXAZOSINUL

Determina vasodilatatie dar cu scaderea intensitatii reflexelor

simpatice noradrenalina prin alfa 2 isi inhiba propria eliberare nuproduc tahicardie reflexa. De asemenea se pare ca inhiba baroreflexele

la pacientii cu HTA. Scad LDL si cresc HDL.

Prazosin, terazosin in tratamentul HTA. Principala reactie adversa este

hipotensiunea ortostatica care apare in principal dupa primele doze;

ameteli, cefalee.

Prazosinul, terazosinul, doxazosinul (Cardura), alfuzosinul se folosesc in

hiperplazia benigna de prostata adenomul de prostata - deoareceproduc relaxarea musculaturii netede a prostatei si a sfincterului vezical

ceea ce usureaza mictiunea la acesti pacienti.



44/51


Utilizarile clinice ale antagonistilor alfa

Feocromocitom tolazolina, fentolamina, fenoxibenzamina pana la indepartarea chirurgicala a tumorii; pentru tumorile

inoperabile tratament cronic cu fenoxibenzamina,

fentolamina.

HTAE usoara sau medie antagonistii alfa 1 prazosin

Boli vasculospastice sdr. Raynaud fenoxibenzamina,

prazosin

Hiperplazia benigna a prostatei



45/51


BETA-BLOCANTELE

Beta-blocante neselective (beta 1 si beta 2): propranolol, timolol

Beta 1 blocante selective (doar beta 1): metoprolol, atenolol,

bisoprolol, betaxolol

Beta blocante care blocheaza si R-alfa 1: labetalol, carvedilol

Beta blocante cu activitate simpatomimetica intrinseca: pindolol,acebutolol.



46/51


BETA-BLOCANTELE

FD:

CV scad activitatea cordului

Scad frecventa cardiaca, dromotropismul si batmotropismul utile in

aritmii cardiace dar CI in BAV

Scad consumul de O2 al miocardului utile in BCI, angina

pectoral, IC

Scad DC si activitatea SRAA scad TA la pacientii cu HTA, mai

putin la cei normali

Vase predomina vasoconstrictia determinata de receptorii alfa-1

neblocati creste RVP prin mecanism reflex simpatic determinatde scaderea TA dar anulata partial de blocarea receptorilor beta

1 din aparatul juxtaglomerular



47/51

BETA-BLOCANTELE

FD:

Respirator blocarea beta 2 bronhoconstrictie importanta doar la

pacientii cu AB; de folosit beta 1 blocantele selective

Ochi - scad presiunea intraoculara => tratamentul glaucomului

Metabolic la pacientii cu DZ mascheaza simptomele de hipoglicemie si

intarzie partial cresterea glicemiei determinata de activarea simpaticului;

scad HDL si cresc VLDL

SNC effect anxiolitic prin mecanism neprecizat;

Unele beta blocante au efect anestezic local metoprolol, propranololprin blocarea canalelor de Na+

Sotalol - este beta-blocant si blocant al canalelor de K+



48/51

BETA-BLOCANTELE

Indicatii terapeutice I

HTA un beta-blocant +/- diuretic

BCI angina pectoral

IMA in faza initiala scad mortalitatea mai ales prin supresia aritmiilor

ce apar post-IMA

Aritmii cardiace supraventriculare si ventriculare

IC metoprolol, bisoprolol, carvedilol scad remodelarea cardiac si riscul

de moarte subita



49/51

BETA-BLOCANTELE

Indicatii terapeutice II

Glaucom prin scaderea productiei de umoare apoasa de catre corpii

ciliari timolol, betaxolol mai utilizate deoarece au si effect anestezic

local; sunt mai bine suportate comparativ cu pilocarpina deoarece nuproduc tulburari de vedere

Hipertiroidism exista un exces de CA

Migrene propranolol, metoprolol mec. Neprecizat

Anxiolitice propranolol

Scaderea tremorului pe fond de hiperactivitate simpatica chirurgi,muzicieni

Pentru scaderea presiunii in vena portala in ciroza hepatica

propranololul scade incidenta sangerarilor de la nivelul varicelor

esofagiene



50/51

BETA-BLOCANTELE

Reactii adverse

Bradicardia

hipoTA

Agravarea unui BAV

Agravarea unei boli vasculare periferice faciliteaza predominant alfa

1

Agravarea AB

Sedare, tulburari de somn, depresie pentru cele liposolubile

In general contraindicate la pacientii cu DZ insulino-dependent

SIMPATOLITICE INDIRECTE


51/51

neurosimpatolitice sau blocante ale terminaiilor simpatice -

mpiedic acumularea de catecolamine n fanta sinaptic.

prin scderea eliberrii neurotransmitorului n fanta sinaptic -guanetidina

fie prin epuizarea depozitelor de catecolamine - rezerpina.

Rar utilizate in practica in tratamentul HTA.

Documents

Medicatia SNV Adrenergic 2