55
Anatomia funcţională a meningelui Anatomia funcţională a meningelui rahidian şi cerebral rahidian şi cerebral Lichidul cefalo-rahidian Lichidul cefalo-rahidian CATEDRA ANATOMIA OMULUI CATEDRA ANATOMIA OMULUI Angela Babuci Angela Babuci

Meningele prelegere

  • Upload
    didi

  • View
    172

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anato

Citation preview

Page 1: Meningele prelegere

Anatomia funcţională a meningelui Anatomia funcţională a meningelui rahidian şi cerebralrahidian şi cerebral

Lichidul cefalo-rahidianLichidul cefalo-rahidian

CATEDRA ANATOMIA OMULUICATEDRA ANATOMIA OMULUIAngela BabuciAngela Babuci

Page 2: Meningele prelegere

1. 1. Meningele rahidian – structură, topografie, Meningele rahidian – structură, topografie, funcţii.funcţii.

2. Învelişurile encefalului – derivate, structură, 2. Învelişurile encefalului – derivate, structură, funcţii.funcţii.

3. Lichidul cefalo-rahidian, producţie, 3. Lichidul cefalo-rahidian, producţie, compoziţie, rol funcţional.compoziţie, rol funcţional.

4. Particularităţi de vîrstă ale meningelui.4. Particularităţi de vîrstă ale meningelui.5. Explorarea pe viu a meningelui şi a 5. Explorarea pe viu a meningelui şi a

ventriculilor cerebrali.ventriculilor cerebrali.6. Inervaţia pahimeningelui cerebral.6. Inervaţia pahimeningelui cerebral.6. Noţiuni de dezvoltare ale meningelui.6. Noţiuni de dezvoltare ale meningelui.

Planul prelegeriiPlanul prelegerii

Page 3: Meningele prelegere

Date generaleDate generale

Sistemul nervos central este învelit Sistemul nervos central este învelit de trei membrane concentrice care de trei membrane concentrice care alcătuiesc alcătuiesc meningelemeningele..

Învelişul extern este Învelişul extern este dura materdura mater sau sau pahimeningelepahimeningele..

Învelişurile subiacente sunt Învelişurile subiacente sunt arahnoida şi arahnoida şi pia materpia mater, care împreună formează , care împreună formează leptomeningeleleptomeningele..

Page 4: Meningele prelegere

Pahimeningele Pahimeningele rahidianrahidian

Dura mater spinală are forma Dura mater spinală are forma unui manşon fibros, care unui manşon fibros, care înveleşte măduva spinării.înveleşte măduva spinării.

Cranial - continuă cu Cranial - continuă cu pahimeningele cerebral.pahimeningele cerebral.

Caudal - se termină în fund de Caudal - se termină în fund de sac.sac.

Limita superioară - orificiul Limita superioară - orificiul mare occipital.mare occipital.

Limita inferioară - vertebra Limita inferioară - vertebra sacrală II, de care aderă prin sacrală II, de care aderă prin lig. lig. sacro-durasacro-dural (Trolard).l (Trolard).

PR înveleşte firul terminal şi PR înveleşte firul terminal şi formează formează ligamentul ligamentul coccigeancoccigean..

Page 5: Meningele prelegere

Pahimeningele rahidianPahimeningele rahidian

Între dura mater spinală şi Între dura mater spinală şi pereţii canalului rahidian se pereţii canalului rahidian se formează formează spaţiul epidural spaţiul epidural sau (sau (periduralperidural), care conţine ), care conţine ţesut celulo-adipos şi ţesut celulo-adipos şi plexurile venoase rahidiene.plexurile venoase rahidiene.

Page 6: Meningele prelegere

Structura pahimeningeluiStructura pahimeningelui

Dura mater spinală trimite Dura mater spinală trimite prelungiri laterale, care prelungiri laterale, care formează formează tecile nervilor tecile nervilor spinalispinali..

Prelungirile aderă la orificiile Prelungirile aderă la orificiile intervertebrale şi continuă cu intervertebrale şi continuă cu periostul vertebrelor.periostul vertebrelor.

Page 7: Meningele prelegere

Pe Pe suprafaţa externăsuprafaţa externă a durei a durei mater se află orificii, prin care mater se află orificii, prin care trec vase şi nervi.trec vase şi nervi.

Suprafaţa interioarăSuprafaţa interioară este este netedă şi lucioasă, fiind căptuşită netedă şi lucioasă, fiind căptuşită de arahnoidă. de arahnoidă.

Structura pahimeningeluiStructura pahimeningelui

Page 8: Meningele prelegere

Structura morfo-funcţională a durei mater spinaleStructura morfo-funcţională a durei mater spinale

Dura mater spinală este Dura mater spinală este constituită din fibre colagene constituită din fibre colagene orientate:orientate:

a)a) longitudinallongitudinal

b)b) circularcircular

c)c) radiarradiar

Aceste fibre se adaptează la Aceste fibre se adaptează la mişcările de bază efectuate de mişcările de bază efectuate de coloana vertebrală.coloana vertebrală.

Page 9: Meningele prelegere

Arahnoida spinalăArahnoida spinală

ArahnoidaArahnoida este o este o membrană fină, avasculară, membrană fină, avasculară, care dublează faţa internă a care dublează faţa internă a durei mater.durei mater.

Arahnoida şi dura mater sunt Arahnoida şi dura mater sunt separate doar printr-o separate doar printr-o peliculă fină de lichid seros. peliculă fină de lichid seros.

Faţa internă a arahnoidei Faţa internă a arahnoidei priveşte spre spaţiul priveşte spre spaţiul subarahnoidian. subarahnoidian.

Page 10: Meningele prelegere

Arahnoida spinalăArahnoida spinală

Arahnoida căptuşeşte şi Arahnoida căptuşeşte şi fundul de sac dural.fundul de sac dural.

Spaţiul subarahnoidian Spaţiul subarahnoidian atinge lărgimea maximă atinge lărgimea maximă sub nivelul măduvei spinării sub nivelul măduvei spinării – formînd cisterna – formînd cisterna lombo-lombo-sacrată. sacrată.

Page 11: Meningele prelegere

Pia mater spinalăPia mater spinală

Pia mater spinalăPia mater spinală este o este o membrană conjunctivă fină, membrană conjunctivă fină, vasculară, formată din două vasculară, formată din două straturi:straturi:

1.1. Intima pialăIntima pială

2.2. Stratul epipialStratul epipial

Cranial – continuă cu pia Cranial – continuă cu pia mater cerebrală.mater cerebrală.

Caudal – se subţie pînă Caudal – se subţie pînă dispare pe dispare pe filum terminalefilum terminale..

Page 12: Meningele prelegere

Pia mater spinalăPia mater spinală

Intima pialăIntima pială aderă la ţesutul aderă la ţesutul nervos subiacent şi pătrunde în nervos subiacent şi pătrunde în substanţa nervoasă împreună substanţa nervoasă împreună cu vasele sanguine.cu vasele sanguine.

Este formată din fibre elastice şi Este formată din fibre elastice şi de reticulină.de reticulină.

Stratul epipialStratul epipial este format este format dintr-o reţea de fibre colagene, dintr-o reţea de fibre colagene, care se continuă cu trabeculele care se continuă cu trabeculele arahnoidiene.arahnoidiene.

Page 13: Meningele prelegere

Pia mater spinalăPia mater spinală

De la stratul epipial în De la stratul epipial în plan transversal pornesc plan transversal pornesc ligamentele dinţate.ligamentele dinţate.

Ele se întind Ele se întind de la de la extremitatea superioară extremitatea superioară a MS pînă la nivelul a MS pînă la nivelul emergenţei primului emergenţei primului nerv spinal lombar (L1).nerv spinal lombar (L1).

Page 14: Meningele prelegere

Ligamentele dinţate împart spaţiul subarahnoidian în două Ligamentele dinţate împart spaţiul subarahnoidian în două compartimente:compartimente:a) anteriora) anteriorb) posteriorb) posteriorFiecare compartiment conţine rădăcinile corespunzătoare ale nervilor Fiecare compartiment conţine rădăcinile corespunzătoare ale nervilor spinali.spinali.Cele două compartimente comunică între ele la nivelul arcadelor Cele două compartimente comunică între ele la nivelul arcadelor ligamentului dinţat.ligamentului dinţat.

Page 15: Meningele prelegere

Pahimeningele cerebralPahimeningele cerebral

Dura mater cerebrală Dura mater cerebrală este este constituită din două lamele: constituită din două lamele:

1.1. Lamela externă sau Lamela externă sau endostealăendosteală

2.2. Lamela internă sau Lamela internă sau meningealămeningeală..

Lamela externăLamela externă căptuşeşte din căptuşeşte din interior oasele craniului, interior oasele craniului, continuînd în periostul lor.continuînd în periostul lor.

Lamela internăLamela internă înveleşte înveleşte encefalul, servind ca membrană encefalul, servind ca membrană protectoare pentru el.protectoare pentru el.

Page 16: Meningele prelegere

Faţa externăFaţa externă a durei a durei mater cerebrale este mater cerebrale este rugoasă sunt prezente rugoasă sunt prezente vase sanguine şi fibre vase sanguine şi fibre de ţesut conjunctiv.de ţesut conjunctiv.

Faţa internăFaţa internă este este netedă, lucioasă, netedă, lucioasă, tapetată de tapetată de mezoteliumezoteliu..

Page 17: Meningele prelegere

În anumite locuri În anumite locuri pahimeningele cerebral pahimeningele cerebral aderă la oasele craniului.aderă la oasele craniului.

La nivelul bolţii craniene La nivelul bolţii craniene aderenţa este slabă şi aderenţa este slabă şi există doar în dreptul există doar în dreptul suturilor.suturilor.

La nivelul bazei craniului La nivelul bazei craniului aderenţa este puternică, în aderenţa este puternică, în special la nivelul special la nivelul proeminenţelor osoase şi proeminenţelor osoase şi orificiului mare occipital.orificiului mare occipital.

Page 18: Meningele prelegere

Particularităţi structurale ale durei mater cerebraleParticularităţi structurale ale durei mater cerebrale

Dura mater cerebrală Dura mater cerebrală diferă de dura mater diferă de dura mater spinală prin:spinală prin:

1.1. Este în contact direct cu Este în contact direct cu oasele craniului, astfel oasele craniului, astfel încît nu există spaţiul încît nu există spaţiul epidural.epidural.

2.2. De pe faţa sa internă De pe faţa sa internă trimite prelungiri, care trimite prelungiri, care compartimentează compartimentează cavităţile craniului.cavităţile craniului.

3.3. În grosimea ei sunt În grosimea ei sunt localizate localizate sinusuri sinusuri venoasevenoase..

Page 19: Meningele prelegere

Distingem următoarele Distingem următoarele apofize ale pahimeningelui:apofize ale pahimeningelui:

Falx cerebri Falx cerebri (sau coasa (sau coasa creierului)creierului)Falx cerebelli Falx cerebelli (sau coasa (sau coasa cerebelului)cerebelului)Tentorium cerebelliTentorium cerebelli (sau (sau cortul cerebelului)cortul cerebelului)Diaphragma sellaeDiaphragma sellae (sau (sau cortul hipofizei)cortul hipofizei)

Apofizele pahimeningeluiApofizele pahimeningeluiApofizele pahimeningeluiApofizele pahimeningelui sunt tapetate la exterior de sunt tapetate la exterior de mezoteliu şi sunt constituite din fibre conjunctive şi elastice. mezoteliu şi sunt constituite din fibre conjunctive şi elastice.

Page 20: Meningele prelegere

Structura morfo-funcţională a durei mater cerebraleStructura morfo-funcţională a durei mater cerebrale

Rolul fibrelor colagene Rolul fibrelor colagene 1. 1. Se dispun în direcţia tracţiunilor principale, pe care le suportă Se dispun în direcţia tracţiunilor principale, pe care le suportă meningele.meningele.2. Dublează bîrnele de rezistenţă ale craniului pe plan funcţional.2. Dublează bîrnele de rezistenţă ale craniului pe plan funcţional.3. La nivelul septurilor formează fascicole groase şi rezistente. 3. La nivelul septurilor formează fascicole groase şi rezistente. 4. Se întretaie sub diverse unghiuri şi continuă din septuri în dura mater 4. Se întretaie sub diverse unghiuri şi continuă din septuri în dura mater parietală. parietală. 5. Măresc rezistenţa pereţilor sinusurilor venoase şi previn colabarea 5. Măresc rezistenţa pereţilor sinusurilor venoase şi previn colabarea lor, favorizînd scurgerea sîngelui venos.lor, favorizînd scurgerea sîngelui venos.

Page 21: Meningele prelegere

Sinusurile pahimeningeluiSinusurile pahimeningelui

Sinusurile pahimeningelui Sinusurile pahimeningelui sunt canale venoase, prin sunt canale venoase, prin care sîngele venos este care sîngele venos este drenat spre vena jugulară drenat spre vena jugulară internă.internă.

Particularităţi structurale:Particularităţi structurale:a)a) pereţii lor se formează pereţii lor se formează

prin dedublarea locală a prin dedublarea locală a durei materdurei mater

b)b) nu posedă valvenu posedă valvec)c) comunică între elecomunică între ele

Page 22: Meningele prelegere

Clasificarea sinusurilor venoase ale pahimeningeluiClasificarea sinusurilor venoase ale pahimeningelui

În funcţie de localizarea lor în cutia craniană deosebim:În funcţie de localizarea lor în cutia craniană deosebim:a)a) Sinusuri ale bolţii craniuluiSinusuri ale bolţii craniuluib)b) Sinusuri ale bazei craniuluiSinusuri ale bazei craniului

Sinusurile bolţii craniuluiSinusurile bolţii craniului1.1. Sinusul longitudinal superiorSinusul longitudinal superior2.2. Sinusul longitudinal inferiorSinusul longitudinal inferior3.3. Sinusul dreptSinusul drept4.4. Sinusurile laterale care includ: sinusul transvers şi sinusul sigmoidSinusurile laterale care includ: sinusul transvers şi sinusul sigmoid

Sinusurile bazei craniuluiSinusurile bazei craniului1.1. Sinusurile cavernoaseSinusurile cavernoase2.2. Sinusurile intercavernoase (coronare)Sinusurile intercavernoase (coronare)3.3. Sinusul occipital transvers (basilar)Sinusul occipital transvers (basilar)4.4. Sinusurile sfeno-parietaleSinusurile sfeno-parietale5.5. Sinusurile pietroase superioareSinusurile pietroase superioare6.6. Sinusurile pietroase inferioareSinusurile pietroase inferioare7.7. Sinusurile pietro-occipitale (inconstante)Sinusurile pietro-occipitale (inconstante)8.8. Sinusurile occipitale posterioare (inconstante)Sinusurile occipitale posterioare (inconstante)

Page 23: Meningele prelegere

Arahnoida cerebralăArahnoida cerebrală Arahnoida cerebralăArahnoida cerebrală este o membrană delicată, avasculară. este o membrană delicată, avasculară.Este constituită din fibre colagene, elastice şi numeroase celule cu Este constituită din fibre colagene, elastice şi numeroase celule cu ramificaţii bogate.ramificaţii bogate.Ea trece peste şanţurile şi denivelările encefalului, fără a urma relieful Ea trece peste şanţurile şi denivelările encefalului, fără a urma relieful acestuia.acestuia.a) a) Faţa internăFaţa internă priveşte spre spaţiul subarahnoidian şi este acoperită de un priveşte spre spaţiul subarahnoidian şi este acoperită de un rînd de celule turtite aşezate pe o membrană bazală.rînd de celule turtite aşezate pe o membrană bazală.b) b) Faţa externăFaţa externă vine în contact direct cu dura mater şi este separată de ea vine în contact direct cu dura mater şi este separată de ea printr-o peliculă fină de lichid seros.printr-o peliculă fină de lichid seros.Între interfaţa Între interfaţa dura mater – arahnoidădura mater – arahnoidă şi şi membrana bazală a arahnoideimembrana bazală a arahnoidei se află un complex celular numit – spaţiul interfeţei sau se află un complex celular numit – spaţiul interfeţei sau neuroteliul neuroteliul subduralsubdural..

Neuroteliul Neuroteliul constituie o constituie o barieră între sîngele din barieră între sîngele din capilarele durei mater şi LCR. capilarele durei mater şi LCR. Această barieră previne Această barieră previne trecerea macromoleculelor trecerea macromoleculelor dinspre sînge spre LCR.dinspre sînge spre LCR.

Page 24: Meningele prelegere

Pia mater cerebralăPia mater cerebrală

Pia mater acoperă suprafaţa Pia mater acoperă suprafaţa exterioară a creierului.exterioară a creierului.

1.1. Pe faţa externăPe faţa externă a ei se a ei se prind trabecule fine, care prind trabecule fine, care traversează spaţiul traversează spaţiul subarahnoidian şi o unesc de subarahnoidian şi o unesc de arahnoidă.arahnoidă.

2.2. Faţa internăFaţa internă a piei mater a piei mater vine în contact cu membrana vine în contact cu membrana glială limitantă externă, glială limitantă externă, repetînd întocmai relieful repetînd întocmai relieful encefalului. encefalului.

Page 25: Meningele prelegere

Pia mater cerebralăPia mater cerebrală

Pia mater este Pia mater este formată de o formată de o membrană bazală, pe membrană bazală, pe care se sprijină un rînd care se sprijină un rînd de celulele de celulele mezoteliale şi fibre mezoteliale şi fibre conjunctive fine.conjunctive fine.

Celulele mezoteliale Celulele mezoteliale sunt unite între ele sunt unite între ele prin joncţiuni prin joncţiuni permeabile, care permeabile, care facilitează schimburile facilitează schimburile de macromolecule de macromolecule între LCR şi encefal.între LCR şi encefal.

Page 26: Meningele prelegere

Pia mater cerebralăPia mater cerebrală1.1. În grosimea piei mater se află o bogată reţea vasculară, În grosimea piei mater se află o bogată reţea vasculară, de la care pornesc ramuri către ţesutul cerebral. de la care pornesc ramuri către ţesutul cerebral. 2. Spre toate segmentele sistemului ventricular, pia mater 2. Spre toate segmentele sistemului ventricular, pia mater trimite prelungiri, care formează pînzele coroidiene şi trimite prelungiri, care formează pînzele coroidiene şi plexurile coroide.plexurile coroide.

Page 27: Meningele prelegere

Spaţiul subarahnoidian şi cisternele saleSpaţiul subarahnoidian şi cisternele sale

Între arahnoidă şi pia Între arahnoidă şi pia mater cerebrală se mater cerebrală se formează formează spaţiul spaţiul subarahnoidiansubarahnoidian..

Acest spaţiu prezintă Acest spaţiu prezintă dilatări numite dilatări numite cisterne cisterne subarahnoidienesubarahnoidiene..

Page 28: Meningele prelegere

Cisternele subarahnoidieneCisternele subarahnoidiene11. . Cisterna magna sau cerebelo-medularăCisterna magna sau cerebelo-medulară2. Cisterna pontină2. Cisterna pontină3. Cisterna interpedunculară3. Cisterna interpedunculară4. Cisterna chiasmatică4. Cisterna chiasmatică5. Cisterna lamei terminale5. Cisterna lamei terminale6. Cisterna corpului calos6. Cisterna corpului calos7. Cisterna superioară sau (cisterna marei vene cerebrale)7. Cisterna superioară sau (cisterna marei vene cerebrale)8. Cisterna ambiens sau (cisterna latero-pedunculară)8. Cisterna ambiens sau (cisterna latero-pedunculară)9. Cisterna cerebeloasă superioară9. Cisterna cerebeloasă superioară10. Cisterna fosei (fisurii) laterale sau (cisterna Sylviană)10. Cisterna fosei (fisurii) laterale sau (cisterna Sylviană)

Page 29: Meningele prelegere

Vilozităţile arahnoideiVilozităţile arahnoidei

1.1. Sunt nişte prelungiri ale Sunt nişte prelungiri ale arahnoidei, care herniază în arahnoidei, care herniază în grosimea durei mater. grosimea durei mater.

2.2. Numărul lor este mai mare în Numărul lor este mai mare în vecinătatea sinusurilor durei vecinătatea sinusurilor durei mater.mater.

Page 30: Meningele prelegere

Lichidul cefalo-rahidianLichidul cefalo-rahidian

LCR provine din plasma sanguină şi posedă toate LCR provine din plasma sanguină şi posedă toate constituentele plasmei, însă diferă cantitativ.constituentele plasmei, însă diferă cantitativ.

Apa, Na, HCO3, creatinina sunt aproximativ în aceleaşi Apa, Na, HCO3, creatinina sunt aproximativ în aceleaşi

concentraţii în ambele fluide.concentraţii în ambele fluide.

Glucoza, proteinele, ureea, Glucoza, proteinele, ureea, acidul uric, K, Ca şi pH-ul în acidul uric, K, Ca şi pH-ul în LCR au concentraţii mai LCR au concentraţii mai mici, decît în plasma mici, decît în plasma sanguină.sanguină.

Mg şi clorurile sunt în Mg şi clorurile sunt în concentraţii net superioare concentraţii net superioare în LCR.în LCR.

Page 31: Meningele prelegere

LCRLCR1.1. În mod normal în LCR putem În mod normal în LCR putem

întîlni 1-5 elemente figurate întîlni 1-5 elemente figurate pe mm3, de obicei limfocite.pe mm3, de obicei limfocite.

2.2. Cantitatea totală de LCR la Cantitatea totală de LCR la adult este aproximativ 140 adult este aproximativ 140 ml.ml.

3.3. Rata de producere a LCR este Rata de producere a LCR este de 0,35 ml/min.de 0,35 ml/min.

4.4. În decurs de 24 ore se În decurs de 24 ore se formează 400 – 500ml de formează 400 – 500ml de lichid.lichid.

5.5. Renovarea lichidului are loc Renovarea lichidului are loc de circa 4 ori/zi, adică o dată de circa 4 ori/zi, adică o dată la fiecare 6 ore.la fiecare 6 ore.

6.6. Presiunea LCR este de 15 mm Presiunea LCR este de 15 mm Hg.Hg.

Page 32: Meningele prelegere

Originea LCROriginea LCR

Circa 60-70% din cantitatea totală de LCR este produs la nivelul plexurilor coroide (fapt remarcat de Luschka în 1865).

Circa 30-40% de LCR este de origine extraplexuală.

Page 33: Meningele prelegere

Mecanismul de producere a LCR

Unii constituenţi ai plasmei intră în LCR prin difuzie (apa).

Alţii sunt transferaţi prin mecanisme active ce se desfăşoară la nivelul epiteliului coroidian (majoritatea ionilor).

Page 34: Meningele prelegere

Compartimentele ce conţin LCRCompartimentele ce conţin LCR

Distingem două Distingem două compartimente sau sisteme de compartimente sau sisteme de spaţii ce conţin LCR:spaţii ce conţin LCR:

Interne Interne – (compartimentul – (compartimentul ventricular).ventricular).

ExterneExterne – (compartimentul – (compartimentul subarahnoidian).subarahnoidian).

Aceste două sisteme comunică Aceste două sisteme comunică între ele la nivelul ventriculului între ele la nivelul ventriculului IV.IV.

Page 35: Meningele prelegere

Circulaţia LCRCirculaţia LCRLCR circulă dinspre compartimentul LCR circulă dinspre compartimentul ventricular spre cel subarahnoidian.ventricular spre cel subarahnoidian.

Compartimentul ventricularCompartimentul ventricular

Din ventriculii laterali LCR trece Din ventriculii laterali LCR trece către ventriculul IV, străbătînd către ventriculul IV, străbătînd succesiv orificiile interventriculare succesiv orificiile interventriculare Monro, ventriculul III, apeductul Monro, ventriculul III, apeductul creierului.creierului.

La nivelul ventriculului IV LCR La nivelul ventriculului IV LCR părăseşte compartimentul părăseşte compartimentul ventricular şi pătrunde în cisterna ventricular şi pătrunde în cisterna cerebelo-medulară a spaţiului cerebelo-medulară a spaţiului subarahnoidian.subarahnoidian.

Page 36: Meningele prelegere

Circulaţia LCRCirculaţia LCR

Compartimentul Compartimentul subarahnoidiansubarahnoidian

De la nivelul cisternei De la nivelul cisternei cerebelo-medulare LCR cerebelo-medulare LCR urmează două direcţii:urmează două direcţii:

1.1. Spre spaţiul subarahnoidian Spre spaţiul subarahnoidian spinal.spinal.

2.2. Spre spaţiul subarahnoidian Spre spaţiul subarahnoidian pericerebral.pericerebral.

Page 37: Meningele prelegere

Lichidul cefalo-rahidianLichidul cefalo-rahidianLCR formează o pînză LCR formează o pînză fină ce acoperă suprafaţa fină ce acoperă suprafaţa exterioară a nevraxului.exterioară a nevraxului.

Circulaţia LCR este lentă Circulaţia LCR este lentă şi este influenţată de:şi este influenţată de:

1.1. Pulsaţiile arterelorPulsaţiile arterelor2.2. RespiraţieRespiraţie3.3. De efort fizic sau tuseDe efort fizic sau tuse4.4. De creşterea presiunii De creşterea presiunii

venoasevenoase

Page 38: Meningele prelegere

Eliminarea LCREliminarea LCR

Pe măsură ce LCR se produce Pe măsură ce LCR se produce el este resorbit, însă el este resorbit, însă cantitatea sa rămîne cantitatea sa rămîne constantă.constantă.

Reabsorbţia se realizează:Reabsorbţia se realizează:

1.1. Pe cale venoasăPe cale venoasă

2.2. În mod secundar, pe alte căiÎn mod secundar, pe alte căi

Page 39: Meningele prelegere

Reabsorbţia LCRReabsorbţia LCR pe cale venoasăpe cale venoasă

1.1. Se realizează prin Se realizează prin intermediul vilozităţilor intermediul vilozităţilor arahnoidiene.arahnoidiene.

2.2. Lichidul este transportat Lichidul este transportat prin celulele neuroteliului prin celulele neuroteliului sub formă de vacuole sub formă de vacuole mari, care trec în sîngele mari, care trec în sîngele venos.venos.

Page 40: Meningele prelegere

Alte căi de reabsorbţie a LCRAlte căi de reabsorbţie a LCR

Reabsorbţia limfatică are loc Reabsorbţia limfatică are loc de-a lungul tecilor nervilor de-a lungul tecilor nervilor spinali şi cranieni.spinali şi cranieni.

Reabsorbţia la nivelul Reabsorbţia la nivelul ependimului ventricular.ependimului ventricular.

Reabsorbţia pe calea Reabsorbţia pe calea capilarelor corticale.capilarelor corticale.

Page 41: Meningele prelegere

• Rolul LCRRolul LCR

Funcţia mecanică de suspensie şi protecţieFuncţia mecanică de suspensie şi protecţie

Funcţia biologicăFuncţia biologică

Funcţia excretorieFuncţia excretorie

Page 42: Meningele prelegere

Funcţia mecanică de suspensie şi Funcţia mecanică de suspensie şi protecţieprotecţie

a)a) Encefalul pluteşte în LCR, astfel greutatea sa reală de Encefalul pluteşte în LCR, astfel greutatea sa reală de circa 1400 gr este redusă în situ la circa 50 gr.circa 1400 gr este redusă în situ la circa 50 gr.

b)b) În cutia craniană encefalul este fixat de vase, nervi şi de În cutia craniană encefalul este fixat de vase, nervi şi de trabeculele spaţiului subarahnoidian.trabeculele spaţiului subarahnoidian.

c)c) LCR asigură encefalului o protecţie permanentă împotriva LCR asigură encefalului o protecţie permanentă împotriva şocurilor externe şi a fluctuaţiilor de presiune din şocurilor externe şi a fluctuaţiilor de presiune din cavitatea craniană.cavitatea craniană.

d)d) LCR are rol de amortizor, protejînd substanţa cerebrală LCR are rol de amortizor, protejînd substanţa cerebrală de şocul pulsator al arterelor.de şocul pulsator al arterelor.

Page 43: Meningele prelegere

Funcţia biologicăFuncţia biologică

1.1. Funcţie trofică Funcţie trofică

2.2. LCR este un transportor de neurohormoni şi LCR este un transportor de neurohormoni şi neuromodulatori.neuromodulatori.

3.3. Funcţie imunologicăFuncţie imunologică

4.4. Funcţie homeostaticăFuncţie homeostatică

Page 44: Meningele prelegere

Funcţia excretorieFuncţia excretorie

Prin intermediul LCR se elimină:Prin intermediul LCR se elimină: Produşi de catabolism ai encefalului: CO2, Produşi de catabolism ai encefalului: CO2,

cholina.cholina. Imunoglobulinele, albuminele.Imunoglobulinele, albuminele. Unele medicamente (antibiotice, Unele medicamente (antibiotice,

sulfanilamidele).sulfanilamidele). Elemente celulare pătrunse ocazional.Elemente celulare pătrunse ocazional.

Page 45: Meningele prelegere

Barierele sistemului nervos centralBarierele sistemului nervos central

Între sînge şi ţesutul nervos există trei bariere:Între sînge şi ţesutul nervos există trei bariere:

1.1. Bariera hemato – encefalică (sânge-encefal)Bariera hemato – encefalică (sânge-encefal)

2.2. Bariera sînge – LCRBariera sînge – LCR

3.3. Bariera encefal – LCRBariera encefal – LCR

Page 46: Meningele prelegere

Bariera hemato-encefalicăBariera hemato-encefalică este formată din pereţii capilarelor Bariera hemato-encefalică este formată din pereţii capilarelor cerebrale, pe suprafaţa exterioară a cărora se găsesc prelungirile cerebrale, pe suprafaţa exterioară a cărora se găsesc prelungirile terminale ale astrocitelorterminale ale astrocitelor . .Peretele capilarului cerebral este format dintr-o membrană bazală pe Peretele capilarului cerebral este format dintr-o membrană bazală pe care se aşează celule endoteliale ce prezintă particularităţi morfo-care se aşează celule endoteliale ce prezintă particularităţi morfo-funcţionale:funcţionale:1. Între celulele endoteliale există joncţiuni strînse, care nu permit 1. Între celulele endoteliale există joncţiuni strînse, care nu permit trecerea liberă a substanţelor.trecerea liberă a substanţelor.2. Celulele endoteliale conţin un număr mare de mitocondrii (au loc 2. Celulele endoteliale conţin un număr mare de mitocondrii (au loc procese energetice intense) şi la nivelul capilarelor cerebrale practic procese energetice intense) şi la nivelul capilarelor cerebrale practic lipsesc veziculele de pinocitoză.lipsesc veziculele de pinocitoză.

3. Celulele endoteliale dispun3. Celulele endoteliale dispun

de mecanisme de transport de mecanisme de transport

activ şi acestea sunt activ şi acestea sunt

diferenţiat specializate.diferenţiat specializate.

Page 47: Meningele prelegere

Bariera sînge – LCRBariera sînge – LCR

Bariera sînge –LCR este Bariera sînge –LCR este formată din peretele formată din peretele capilarelor şi stratul de capilarelor şi stratul de ependim secretor, care ependim secretor, care formează plexurile coroide.formează plexurile coroide.

Această barieră este Această barieră este permeabilă selectiv doar în permeabilă selectiv doar în direcţia sînge-LCR.direcţia sînge-LCR.

Page 48: Meningele prelegere

Bariera encefal - LCRBariera encefal - LCR

Bariera encefal - LCR este Bariera encefal - LCR este formată din căptuşeala formată din căptuşeala ependimară a sistemului ependimară a sistemului ventricular şi elementele ventricular şi elementele gliale adiacente.gliale adiacente.

Page 49: Meningele prelegere

Metode de investigare ale Metode de investigare ale meningelui şi ventriculilor cerebralimeningelui şi ventriculilor cerebrali

Puncţia lombarăPuncţia lombară

Puncţia cisternei cerebelo-medularePuncţia cisternei cerebelo-medulare

Ventriculografia cu injectarea substanţelor de contrast Ventriculografia cu injectarea substanţelor de contrast (sodiu radioactiv)(sodiu radioactiv)

Injectarea soluţiilor coloidale de aur radioactiv în spaţiul Injectarea soluţiilor coloidale de aur radioactiv în spaţiul subarahnoidiansubarahnoidian

Pneumoencefalografia (encefalografia gazoasă)Pneumoencefalografia (encefalografia gazoasă)

Tomodensimetria computerizatăTomodensimetria computerizată

RMNRMN

Page 50: Meningele prelegere

Puncţia lombarăPuncţia lombară

Între vertebrele L2 şi S2, Între vertebrele L2 şi S2, sacul dural, conţine coada sacul dural, conţine coada de cal şi firul terminal, care de cal şi firul terminal, care sunt scăldate de LCR.sunt scăldate de LCR.

LCR poate fi extras prin LCR poate fi extras prin puncţie lombară, fără riscul puncţie lombară, fără riscul lezării maduvei spinării, lezării maduvei spinării, între vertebrele L3 şi L4.între vertebrele L3 şi L4.

Această metodă ne Această metodă ne permite să stabilim permite să stabilim aspectul, compoziţia aspectul, compoziţia chimică şi citologică, chimică şi citologică, precum şi presiunea LCR.precum şi presiunea LCR.

Page 51: Meningele prelegere

Puncţia cisternei cerebelo-medularePuncţia cisternei cerebelo-medulare

Puncţia cisternei cerebelo-Puncţia cisternei cerebelo-medulare se execută medulare se execută introducînd acul între introducînd acul între occipital şi arcul posterior occipital şi arcul posterior al atlasului.al atlasului.

Page 52: Meningele prelegere

Particularităţi de vîrstă ale meningelui.Particularităţi de vîrstă ale meningelui.

Aderenţa durei mater variază cu vîrsta, fiind mai Aderenţa durei mater variază cu vîrsta, fiind mai mare la copii şi la bătrîni. mare la copii şi la bătrîni.

Cu vîrsta numărul vilozităţilor arahnoidiene creşte Cu vîrsta numărul vilozităţilor arahnoidiene creşte şi ele se hipertrofiază.şi ele se hipertrofiază.

La adult foveolele granulare sunt în număr de La adult foveolele granulare sunt în număr de 200-300, iar la bătrîni ating numărul de 400-600.200-300, iar la bătrîni ating numărul de 400-600.

Page 53: Meningele prelegere

Inervaţia Inervaţia pahimeningeluipahimeningelui

Dura mater are o bogată Dura mater are o bogată inervaţie senzitivă şi multe inervaţie senzitivă şi multe terminaţii nervoase libere, terminaţii nervoase libere, care sunt implicate în durere.care sunt implicate în durere.

Dura mater la nivelul foselor Dura mater la nivelul foselor craniene anterioară, medie şi craniene anterioară, medie şi posterioară este inervată de posterioară este inervată de ramurile meningiene ramurile meningiene provenite din nervul trigemen. provenite din nervul trigemen.

Loja subtentorială este Loja subtentorială este inervată de ramura inervată de ramura meningeană a nervului vag şi meningeană a nervului vag şi de o ramură senzitivă a C1, de o ramură senzitivă a C1, care se alătură nervului care se alătură nervului hipoglos hipoglos

Page 54: Meningele prelegere

Dezvoltarea meningeluiDezvoltarea meningelui

PahimeningelePahimeningele derivă din mezenchimul care derivă din mezenchimul care înconjoară tubul neural primitiv.înconjoară tubul neural primitiv.

LeptomeningeleLeptomeningele se dezvoltă din epiteliul se dezvoltă din epiteliul migrat din crestele ganglionare numit migrat din crestele ganglionare numit ectoderm. ectoderm.

Page 55: Meningele prelegere

Hidrocefalia Hidrocefalia Hipertensiunea LCR duce la o lărgire de volum a Hipertensiunea LCR duce la o lărgire de volum a sistemului ventricular numită hidrocefalie.sistemului ventricular numită hidrocefalie.

Hidrocefalia poate fi consecinţă:Hidrocefalia poate fi consecinţă:

1.1. a hipersecreţiei de lichid.a hipersecreţiei de lichid.

2.2. a unui defect de drenare a LCRa unui defect de drenare a LCR

3.3. a unei obstrucţii apărute în calea de scurgere a a unei obstrucţii apărute în calea de scurgere a LCRLCR