Oamcuii din cpoca neolitica au pa,strat de la predecesorii 101'CD no~I,in~e despre tliferite materii prime din care, in continuare, i~i faceau 1In(\1l,ele necesare activitatii 101'zilnice. Pe linga acestea s-au adaugat, cn ti Inpul, citeva elemente noi, inventate de ei ~i anume.: .uneltele de pi~~ra ~I(:,rllita si mai tirziu folo~irea metalului. Uneltele utlhzate de oameml epo'lll'ra;u f~cute uin silex, gresie silicifiata., obsidialla, piatra ~lefuita, as ~i corn,

Silex. 1VIa.joritate~,uneltelor taioase, intrebuintate de oamenii epocij,~Lllfost lucrate din ::;ilcx.Sublinicm ca.oamenii neolitici, de~i au preluat rn -todele de p~'elucrarc dc la, iIJa,inta~i, Ie-au perfect,ionat in timp, ajungind s~.realizeze, 'in a.numitc zone, prill persoane specia,liza,te, piese mari compH-c~1te, (hntr"lUt silex de calit~1te,

Analiza <:Lma,mmFt~Li1 tipuriloI' de silex utilizate in cursul epocii, auus la conc1uzia ca., pilla. acum, pc teritoriul RomaDiei sint atestate 14 ti-puri de silex, PU sLructmi ~i eulori (lcose?~tel. Si~t tipuri de silex fol?sitmai intens pc ~pat,ii foartc '7aste Bi1Unumal m cuprmsul unoI' zone restnnse.Pe linga. cle, mai a.lcs ill neoliticul timpuriu, s-a.u utilizat ~i alte roci: silexde ca,litate i nfe.l'io<1rit,pietre de cuartit.

S-au identific:'\,t loeurile ulllle se ana za.eamintele de silex, dar nu a,fost inc:!, descopel'it~Lnici 0 "mina. " ue extragere a silexului. :In alte partiale Emopd, se §tie (:lL sn e,Xt;ru,gel1prin putm'i sapate pina la nivelul stra-tului continind bulg(~rii de sile~', apoi Befaceau ni~e laten3~le. Silexul.e~t~'asera preluerat in preajm~l,zac[tmintelor, pentru uzul membnlor comumtatllorrespective sau era "tmn:-;foJ:ma,ii~n nuclee ~i 1!nelte fi?-ite, .'tr~nsrnise altorcomunita.ti vecine sa,n mal. depl1l'tate. ~neol'l, ~at~l'la. J2nma, sub for;made bulgari 8au de piCROpl'eluemte pal'tJaI, era raspmdlta pc calea schlm-burilor la. zeci de km de loeul za.ea.miniielor. Ulleltele neeesare se faeeau infiecare l1~ezare, dup~Lcum 0 uovedese piesele neterminate §i a~chiile de pre-lucrare, ee Ie ga8im 1nLoate sta\iiuDile. . .

!u funetie de numarul deoscbit de mare ~e J?iese pr~v~~te ~lIl.multezed de a~eza.l'i, s-a ajuns la pl'ccizarea ca pc tentorml H,om~mC1pn~clp~leleiiipuri de silex utilizate anrost : silexul "balcanic" (de eUlOarea mlerm, enpete albicioasc, opac). Se ga,se~te in za,ci.1minte, in numeroase locuri ~inDobrogea ~i nordul Hulgariei, Ul1eltele din a,stfel de. si~ex a~ fost foloSlt~de purtatorii cultmilor din Dobrogea, sudul Moldovel ~l, m~l ales, de .celdin Muntenia si Oltenia2• s'ilexul "de PnJ,t" (de culo~re neagnl" "1'~\.IIHluCld).ABtfel de zaca.rnil1te sint'in N -E Moldovei (la f,jtefane~ti ~i ill ",lit 10'uri,

J Eu"r.n COfl1~n, AAC, XVI, 1976, p, 239-248.2 Idem, )',',,,'1'. IV. 1117li, 11. 5-18.

pI' Illj,11I1 1"'1111111111 1,111 11)11li'~IL 111,111) 1111'11/ d II lIJl1I1'1 1'1111111111'1 I (11111111111

II ,~IIf\ 11\10111,I' •• ell PI\ lLJ)rOap' 1,01, JllLillHl1IMoldll\' , 1 11,11 IH'll'lll'll,t,11/11,01

Ilpllrl H0uudUJI' ('LUll era. Bilexul "de Iba.lle~Li" ~I . J " "III,I'~d 1I10ldO\j'III'H(j" ~') ; silexul "oltenesc" (de culoare neagra, translueid) a fOH(;ill t,n hill II(,11,1" 1fl:1,i. ales, in OlteDia ~i, mai putin, in sudul Munteniei in paralcl 'II Hilel III"hak,anic". Locul zacamintelor nu se eunoa~te, dar bulga.ri d(' :111'11.1' •• 1dll Hilox se gasesc, in cantitate mare, in prundi~urile din vestul Oll,olll.'1r,I~ill,tml,l "Mna!ean" (de euloare eafenie, opac, eu linioare ~i pete nCg'm).\1'01'11,IItilizat pc tot intinsul Banatului ~i in S - V Tral1silvaniei. Z~L(':,n1111L(llo so gasesc in mun~ii Poiana Ruscai6•

Alte tipuri de silex, cu l'aspindire tel'itol'iala. mai restI'insa, sint siIII IIIIII "losa~el", folosit numai in Cri~ana, ~i silexul "de Oa~", utHizat in .M~I,I:I111111'~ ~i silexul cenu~iu din S-E TransilvanieF.

Pentru a se cunoa~te aria de raspindire a fiecarui tip de silex, anI ('Ill'

1,,,,1, toate descoperirile (respectiv toate a~ezarile din fieeare cultura, in e:ll"

H~tga it un tip sau altul de silex) ce mi.-au fost accesibile. Din analiza hilI'(,i101' rezultate, am ajuns la concluzia ca in neoliticul iiimpuriu, oamenii 111/'01IILI 'uno~teau prea bine locul zaca.mintelor de silex, de aceea duceau 0 O~M'('

(',arclipsa. de materie prima. ~i erau nevoiti sa.foloseasca ~i sa "ineerce" R: (~\Ii1ocuiasca, pc cit era, posibil, eu alte roci. Urma~ii 101'au descoperit zi'k:1mintele ~i Ie-au cxploatatintens.

o alta concluzie este ca pina la sfiqitnl epocii neolitice purtatorii fil'('.~'l'eiculturi, au intrebuintat de prcferinFL un anumit tip de silex, pc 1I11glloldl,ele secundare, pc 8carilJred Lls;1"deo:-;ebitode la zona la zona. De exewpili.:~I'(~alul'silexului "balcani c" coreRpunde cu ari a de l'a.spindire a cultuI'ii UIIIlle1nita ~i cu aceoa a cultul'ii Sa.lcuta, silexul "de Prut" cucel al eulLlIl'il'()11'uteni, ia.r cel "bana.tea,n" ell aria, euUurii Vinea.

Din analiza ha.rtilol' de ra,spindiro a tipurilor de silex, mai rezull 1(olluinta unoI' eomunita.ti de a, ocupa zonele zacamintelor de silex din tillilLlll'ileveeine. Astfel, in primele dOU~Lfaze ale culturii Boian (cind aria I'

('IIpl'inuea numai 1VIuntenia), nurnarul pieselor de silex era l'edu, . !n fH,;I,:t,Vidra, cind aceste eomunita.ti au ocupat tinuturile dinlire Dunare :;iiBalcall~I' ob 'el'va. hrusc in a~ezarile fazei, de la nord de J)ulla.ro, 0 cre:;;tere accollLU<:l,fii:i.~Lnumarului pieselor de silex: (de la citeva zeei, in pl'imele faze, liII'('Itova mii;' in cele urmatoare).

Unde ~i cine realiza, uneltele ue silex ~ Din datele cunoscute rezull.l',<'it, in tot cunml epocii neolitice, uneltele se fi:'Lceauin tiecare a~ezare, d.diMe mernbrii comunitatii. Dl.Ipa toate probabiiita.t,ile aceasta, mundi, (\I'll/

, "rectuatit de barbati. Spre :-;fir~itulepoeii, in Rudu11a.rii, in a~e7,arile eu1t.urHor Gumelnita ~i SaIcuta, sint ~Ltestate topoal'e mari de silex ~i virfuri dl~agoata, lucrate prin metodo mai complicate. Consideri:'Lmea astfel de pi('HI'IIUl)llte~.LUfi realizate de oricino, ci de persoane eu expel'ienta indelung~Lt.:1bune cunoscatoare ale cara.cteristicilor silexului §i a metodelor de prelllemre, respect;iv de persoane "specializatc". Piesele amintite, spre doo/oll'hi!' de uneltele obi~nuite, nu erau lucrate in fieca.re sta~iune, ci in "ateliel'II"1I,1'l~Lcnlllnai ·intr-un numar i'eduR de a~ezi:'Lri.In "ateliere" se produ(\(II'.I1piON{' 111<M'i,pentru loeuitorii din a~ezare ~i pentl'u eei din stat~iunilc dill

" lelclll, Folia Faeultatis Scicntiarum NatUl'aliul11, Brno, 1976, p. 109-115.• III ie/Pili , p, 109-115.M \"'zl Sllfltl1, lIola 1.II 111('111, I\p"",,", IX, H171, p. Ifi II{,7 \ '''/,1,'11/)/'11, 1I01t'l •• 111'. I ~I :•.

''''I%jlll,''L, Pilla, in IJl'ezent, dispunem de date despl'e dOlla, ,,'I,I.'III'I'V", 'U1l111,III ('i1,1'(' N~LHi.ceau topoare de silex, la Cascioarele8 (in aria cultmii GU)lio!,,i1(,}I,) ~i a,lLul pentru vil'fmi de sageata la Orlea9 (in aria cultmii Salcuta).

tn cursul epoeii neolitice se constata ~i deosebil'i in privinta dimensi-Illili uncltelor de silex. Mai multe culturi (Starcevo-Cri~, Ciume~ti, a Cera-Illi(\ii liniare, Dude~ti) sint caracterizate prin unelte de dimensiuni lllici (mj-('I'OJiLe).Ele oglindesc 0 traditie mai veche. Atare unelte se mai pastreaza1/11tilllP in neoliticul mijlociu, cind incep sa fie folosite piese de 3 -4 ori111~Limarl. La silqitul epocii, desigur in legrLtura cu specializarea amintitil.,H ;\,u.utilizat unolte deosebit de m~Lrj, cum sint lamele de silex de peste 30'('rn lungime.

Gama uneltelOl' de silex din epoca neolitica a fost bogata10 :1. Unea,lta principahl, era lama, eu marginilo ascutite. La inceputul

(\pocii ele erau de tlimeDsiuni mici, ia,r 1:-0sfiqitul ei, ole erau, de obioei, de10-15 cm lungime.

2. Ri'izu'itoem!lf ocupa locul secund, C<1 numar de piese. Erau lucrate'JlC ca,petc do a'f?eJliiIn.ari sau pe vir1'uri de lame. Pa,rtca, activa este arcuita,~i retu~atrL eu gdja. Sel'vr,ou. la l'azuitul pieilor de animale.

3. SefJ'I1wntele de 7(1/me enoll pl'eg-i1tite a,Dume pentru a servi ca "din-(,i~ori" (:I'jX~Ltiin mme de corn) pcnLl'u i'Pcel'i. Au pc arnbele fete cite 0portiUlw lustrll,11,a, n:-t, oglinda,

4, ln neoliti<\ul timpurin ~i 131 inccputul eelui mijloeiu se intilnesc piesein fOl'Jl),I, de tmpez, foloNH,e,probabil, ca vlrfUl'i de pi:'Lgcaia.

[). Purtatorji cu lturii J)[L(lc~ti, ill :-l,cel'::t~iperioniJi1, au intrebuintatpiese f;QJ, ppd'uncul, tot pcnLru virfuri de s:1g-e:'\,ta. ..

0, 8!"rfdell'le Slldi unC'lLcmai 1':-\,1'0,In pc1'ioaclcle ITla,itiTzii ale epoeii.7. f)i'iltitl"7e I;lnt de diJerite felmi ~i prcuominrL in s1l(llil tarii, mai ales,

III a,sez;J,l'ile cultUJ'i i. OUInelnHa., 8. Vir/v,rill! 17rsayenla, hiung'hjul::tl'f~, mici, sint (locumentate numai

in ase~tLl'ilo eultlllii Cucuteni .• !), TTior/,'1'('1'-j ell' siJ.!/('(I,la sa'u dr 81,ditli" i1'iUJlghiula,l'e (de 6-7 em \nalti:rne)

:,;egaNcNc 1Il1111:-1,iIII a8nZ~,1'i1e CU}(;llrilOl:GUlHclni1~, i'i Sa,1cuta., 10. J.Jo'fJ{)(J,rell~de'silex', (Ie John ,I,1il'n,p('zoidaia, j?1'elungd, de obicei, de

cea 20 (\1lI.lungit ne, RillL:LLeskote,de ClNelll.t'Jl('U"in a,riilo Gumelnita ~i Salcuta.

Gl'l~si(\siliemata. 111llJlCle zone, unde ljpse~te silexul de calitate, oa-rneniillin cpooa neoliLictL ,-LU1'os1inevoi1,.i stL-::;iJacrL UIJCltelc din gr'Csies'ili··mJiata. AceaRt:1 clivca,z~ ea, ~i silc:xul, da,r marginHe lmeltclor nu sint tot:iJLitde ti:'Lio::l,Re,]~()e", NCgase~te in Zi\'(;~L:r:rrinteJoa,rte bogate, de-a lungulCarpatilor, din ZOJ1:\. J'lului J3uzau, ~j pin~ dcpmte in nord, pc versantuldo est al ()arpal,ilor r~,tLNa,riteni.Uneholc de gl'esic siliciJiati1 erau raspindite'in a~ezi1l'He din jumtLt<l,tc8Jde vest r;;iin p:'\,rtea de sud 8, J\'Joldovei, in ceaIn:-oimare p8,rte a 'rru,nsilva,niei din N-E ~i plna in centrul Muntenieill.Din astfcl (Ie g-resie s-au gcut, mai cu scam8" lame ~i ra,zuitoare.

Obsidiana : 0 alt!\, ]'oca folol;iti1, pe scara, destul de mare, a fost obs'i-djrr.na12• Pe te1'itoriul Hom£miei, roea so gi'i.sc~te in Muntii Apuseni, ca :;;iin

8 Silvia Marincscu-Bilcu, AR, XVII, 1965, 1, p, 48-53,9 C,S. Nicol:'iescu"Plop~or, SCIV, XI, 1960, p, 367-371,10 1\1, 1',1I1,lt's('II. /\/JI){II/ia unellelol' 'Ii arme/of' (/r /lit//I'(l l'Io/,IIf/l ""~'''fl/llf'' f'" /1'1'1/1If'iu/

/lrlll/fluid, IIIII"I"I'MII, 107f1; 1':IIIo(I'nC0111~fl, In "Conl'l"'('III'(' HIli' "'/1 IIId'l d ,1,,_ d,' III jllt'I ". I"llli·t''',IC",dwlV. 107'\, I' IIIII I 1 I

" \111 oI'fl/"· 11111,1,I", l,r'sl7,I" Id'"1 ,\\1, 11111111, 1,1070'1',1;-lIi

lllllll(,ii dill 11(II'dlll~lll1. cei, vlllo~-Ltlicidin estul ~Cl'aIiNilv<Lui.ci,d:-,l,", 111 g'll/lClI'llt1

,,\1111,bu.lg-tLl'i,I'OI:LLiY mid, in pozitie seclmdara, deei de caUtate inl'ol'ioltJI':,!,1:',I'JrLei1lJlintebogate se aflau,.in apropiere, in Ungaria, in zona Tokay. Ma,jol'it,aLea,pieselor de obsidiana, descoperite in a~ezarile neolitiee, dc l:-LIloiNinLdin astfel de l'OCa,care are culoare fummie ~i este a,proapetranspar(\lIl,ll,.

II partite de N-V aletarii, s-au descoperit adevarate depozite de Iludo(\(/(' obsidiana, dovada ca materia prima era rapindita sub 'formrL de jluel(l\l1;\lapoi era prelucrata in diferitea~ezarl. AnalizfL tipologica a ullelt~l()r, (\It,:;;ja harFlol' de rasplndire a pieselor de obsidiana, permite sa forrnulaHl d-Lova,cOlleluzii.Obsidiana a fost folosita din epoca paleolitica r,i·mezoliLidl,Iii .~ -V taril. :tn neolitieul timpuriu,eomunit~Ltile cUlturiiCiume~tl ~A,l1lntrebuinl,at mai mult unelte de obsidiana decit de silex14. In arealul amin-Li.tsint 8ute ~i chi:u' mii de piose de obsidianrL, datiud din aceea~i perioad:1,.Citev~t piese de obsidian~L, sub fOltna de la.nlC, fine, microlite, slnt atesta1,llill. a~ez5,rile (le tip Starcevo-Cri~ ~i ale cultmii Commieii liniaa'c din Mold()v~-L.Alte eiteva piese similare s-au gas it ~i in a~ezrLri (Un ueoliticul mijlo<;liu dilll\1:ul1tenia, Oltenia ~i Banat. SemnaU\,m ci1 In a~ezarea de la :Liubcova S-3,Ullescoperit piese luerate din doui1 tipmi de obsidiana. Una ol'iginari'i. din ZOl1<L'Cokay ~i alta, de culoarea albieioasa, provine, proba.lJil, din tinuturile sudicc.

Din obsidiana, in regiunile din N - V, so f,lceau lame, dzuitoare ~lalte tipuri de unelte obi~nuite, ht,!' in tinu1jUl'ile extracarpaticc slnt ates-tate numai lame mie!'olite15. .

Piatra ~leruWi. Una, din iuvenViile de scal1lu, ale oamenilor, inea dillzorile neoliticului, a fost re:1,liz:'l,rcal1ueltelor de pia,tra ~lej'uita16. Ele s-au'Iucrat, de regula, din roei dm'e, dar I)\idin l'oei 1'c1ativ moi (tuf vuleanie),ce se sparg u~or. Explieatia inea, nu a fost da,t:),. Unit eercettLto1'i eonsideraca roca "proaspata" em deNtul de rezistenta,.

Evolutia uneltelor la earo ne referim N-f.l,desl'a,~Tm::t,tpc <lollrLeai, inp<tl'te pa,ralele in functie de forma ulleltelor ele pot Ji nepel'forate 1)ipedo-mte. Primele au aparut ima de la, inceputnl ncohtieului timpurill. Catl'eNfiqitul perioadei siut atest<Lte inN~ ~i eitevf.l, piese, ce tipologic hl,e partedin seria celor neperfon1te, cl:'tl' earc, })l'in perf'ol'are ~i int1'odllCel'Ca unei('ozi, au fost utilizate mai uf?ol'. ()urind dUprLaeee-n,I;\i-al~facut 3ipal'i(iia topoa-)'elc perforate, ee s-au mentinut 'in uz [nai rnnltc milenii. Ambele ca,tegorii(lo unelte s-au folosit, IU p::traJel, pina in bl'01IZul mijlociu, cbld a incetatIlLilizarea celor neperforate.

1. Pe tel'itoriul Tra.nsilvaniei s-~tu dCi-ieoperit, in citeva puncte, unel-Lo masive de piatra, neperfomte, in forma de v~Lli\,tue (nncle lnngi plna la,:\0 em). :tn seetiune ele au form.:\' l'Otuudi1, cu tU,i~ul <:tl'cuit ~i rnuehia sub-(,i:l,L<1~i <:1Jrcuita.Cele cu t:\i1)ul ~JVincl seeFunea longitudinali1 asimetricrt,:-Iun/eau drept tesle, iar cele eu seetiunea simetricrL e::t topoM'e. '

2.. Au urmat, in timp, cele in formrL de cala,pod (tot tosle), uncle des-(,1'1 I (Ie 1l1<1Jsive,speoifice, ma,i ales, culturii Stal'cevo-Cri~, de pe tot intinsul; I,J '(':-\,1IIlui17. 'Cesle, de acest tip, s-au intrehuintat, in paralel eu a,lte u~eltoVI'OIl1C Jl1delungata, pina aproape de sfiqitu1 neoli1iieului mijlociu (in ea-dl'III. C'liltlll'ilor: Ceramiciiliniare" ]3oian, Precucl1teni ~i Tisa). In eulturiloOI'l'<loIlliciiJini::l,re~i Tisa uueltele au fonne RpecHiee. Analiza traseologic:"i.

'" InfOl'lllnlie (]r In pror. Engen Stoicovici, caruia Ii I11UItitnnim ~ipe aceasta calc,Il 1\1, I%II"'SI'I', i)"cia, NS, VIT, 11')6:3,p, 467-475,,r, VI'I,I NII/if'II, 11111" '11', '12,III 1':'1/01"11 I;Pll11i", SCIV, :.!:I, lon.~, II, ~I" '~1I1II Id"III, ~III/NIII, 11, 111711.", '!IIII '"''

'" 111"111 iiI. 1\ ,'\;1, 1117",2,1" :If,7 ~"II'II IIl/d'I/' I' ' I I 'n I,

II I"'t , ~I'J' II de uncUc de Of:> cstc l'epl'O~ 'IIt,Il,1,1jJJin datli ~l tI "'1'IIWI':Ltc{lin a'l:wltli lrl:ltSive, avind un capat transformat in tai~ la,1, dl'4 pI.Hi a,scuti1i., ~ din os se mai faceau ~i spat1tle, apoi placute, lucrate din brw: ,(,i ellON,mai subtiri f;a,u mai groase, intrebuintate, probabil, lie. ornament,Il,I"'II.V:L.elor de lut ~i in alte scopuri casnice.

Corn. Datoritil., calitatilor sale, mai ales, din eauza rezistentci N:l,II'hLlovituri, eorJ,lul, ca materie prima pentru l'ealizarea uneltelor, a fost JoloHit pe seara relativ larga de catre oamenii din epoca neolitica. Dintre felmlt 'le coa,rne, oamenii nedlitici au preferat pe acelea de cerb. Majoritatcal 101':.Ll fost de fapt "lepadate" anual ~i adunate de oameni, din padure. M;itIr:'IJr, cornul de cerb prelucrat provine de la animale vinate. Pentru :1, 1'1t l'ansformata in uncalta, Re alegea portiunea necesara ~i eornul era C1'(I/O\La,t(eu 0 lama <Ie silex) de jur imprejur, pina putea fi rupt ~i a'poi prelucl'al,.

Din eorne se mecan urmatoarele ca,tegorii de unelte :- Celemaiimportante~imaiutile.maialef;. in perioada timpul'i •.

erau sapiiligile, lucrate dintr-o portiune groa,sa ~i arcuita de corn de eel'lllunga de peste 20 em. Extremitatea mai Rubtire a cornului era ascutita prilltl'-O taietura oblica, jar in partea mai groaRa se facea orifieiul rotund Ra,1ldreptunghiular pentru fi xarea eozii.

- Merita. toata fLtentia"rariwle" pentl'u seoeri, faeute din eorn Ii•.f( viJJ.;:1.sau de cerb. Partea mai groasa servea drept miner, iar pe partea COli

cava a cornului, se scobea un jgheab ingust, in care se fixau segmente (fl'lame de silex20• Astfel de ,'eceri au fost facute Kifolosite din neoliticul tint-)1LlI'iU:;;ipina la, sfir~itul epocil. '

- Tot din portiuni g'roaRo de corn de cerb se faceau m(t,n,,~oanele ell'.(, ,a,15 em Inngime. Pe l::tmijlocullungimii a,u ol'iiiciul de fixare a cozii, i:\.1'ill vid 3,U 0 scobitnr~L regnlata" fi'Lcuta in rnaduva eornnlui, Kpre a servihI, fixarea 1JllOrpiese <'topiatra. (lura, ~lefuitil. (topoa,re, teRle).

- Uncle piesc, Rcmto, fi1cuto din corn de eCl'b, pastrind "floarea."cornuilli, au fost ntiliz::ttc dl'ept o1:ooanfi,

- Mat rar, din coarne de cm'b, de vit~, R8,Ude c~Lpl'ior,se mcoau daZ,t·i.do cca 10 em Inngime. Astfel de unelte ~-au :I'olosit, rnai ales, in neoliticulIllijloeiu ~i tirziu.

- Cornul de ('crb a mai fost intrebuinl,at ~i la realizarea unoI' piese'i 1\ termedia,re (cu un ca,pat bont ~i cela.lalt g-roR), care lovite, eu un fel (I<docall, serveau la. dcspril1Clerea a,~chiiIOl' ~i htmelor de Kilex, din nuclc •.,

- Tot datol'iUL rcziKtcntei cornului do cerb, din placute (gToase ell'('C'i~ 1 em), pregatite anurne, Ref:lcc~1ne1,t:l'I:ge de t'iv'ig (0 capeana de vinatoaJ'('),

- Pentru pescuttul pei3tilor n1.al'i ,-au intrebuintat haTpoane, factlL•.din placa groasu" prelung-iI. (de maximum 25 em lungime), de corn de cerll(illat rar, de os), avind 0 forma Rpecifica, eu capat de fixare pe tija, corpulprevazut eu barbeluri (colti), de obieei, aRimetrice pe eele doua margilli~i viriul ascntit. Astiel de harpoane se intilncsc, mai des, in a~ezarile ncolit/ice tirzii din CimphL Dunarii, in :Banat ~i, ra,l', in Moldova.

- Din eo:r;:nde cerb se realizau ~i spa,tulele, avind 0 portiune ca 0 ]0p:"q,ica.plata, cu marginile arcnite ~i cu un miner (de cea 1 cm grosimc')Nlml'l" ('.11 Ko(',(,iunerotunda, Acestea au servit la razuirea fainii de pe ri~ni (,I',cIiII l:ll,l't'o('Il,lIZ;" :'IJlleRea,datorita. frecarii, lopatica a devenit asimetl'iI'~"HPll,ld,I<\11I dl\loH'l'iH(f\c ga.sesc, destul de dOR,in a~ezarile de tip Starccv()-(lri~.111\ pi' 1,111 1I1LIIIHIli (,;'\.rii.

1+ I' "",III '1111/'" Nlllril'! II/ (;'II'/ml' /I" /11/111111, 1', 7" pi III,

I, pI'nni/l observapia ca, in unele cazlU'i, uneltele folosite ca. L('Hlt\,atunci('IIIe1 Ii Be strica tai~ul, erau retu~ate'putin ~i refolosite ca siipiil'ig'i.

:~.In spre sfir~itul neolitic.ului timpuriu ~i-au fa cut aparitia unelt.ele·jilnt(!, l.Itilizate ca topoare, aflate in uz pina in bronzul mijlociu. EIe au avuttlimtlHf;inni diferite de la 10-25em lungime ~i 5 -10 cm latime. Au predo-,Itlill<.t cele trapezoidale (cunoscute aproape in toate culturHe neolitice)"lIl:ti rare au fost cele dreptunghiulare (mai ales, in ,cultura Cucuteni). To-,poa,rcle au partea dinspre tai~ eu sectiune simetrica.

4. In tot CUI'suI epocii, mai eu seama in a doua parte, s-~u folosit,dalf,'ile, mai mici sau mai mari, trapezoidale sau -dreptunghiulare.

5. Este posibil ca in perioada de la sfir~itul epocii, sa fi fost utilizate'~i '1IUt'h/,rUe, de forma aproximativ cilindrica, prelunga, cu ambele extremi-Li''q,i areuite san aproape c1repte, prevazute la mijloc de jur-imprejur, eu 0I;l; rl(;uire ce servea la, leg-area piesei de coac1a.F'unctia lor nn este ]Jl'ea clara.OCl't este ca so ga~esc, m~~iaIel', in nonlul Olteniei ~i in Transilvania. Este-proba,bil S{Lfi fORt intrcbuintate la extragerea sarii.

Piesele mai miei, din cate.g-oria color neperforate, erau infipte in ea-patul unoI' mauijoanc de corn do corb, previ1zute Cll gaud pentru fixarea,r,ozii. Cele ma,ri emu legate, direct de C08,<1a,in mai rnulte iTIodllri.

Primelc un dt,e perforate 8int <loeu:cnenta,te de la Miqitul neoliticnlui.Limpuriu E;>iiLlLJORt utilizate pin~L la Rfir~itul epocii. De obicei, ele sint111forma de p:Ln:l.,lUTlgt~pina. hL 20 en, ?i latrt pina la 10 cm. In majoritatea,NLzurilor, :LUIIimensiuni mai 1lI lci. BIn a,u <loua,fete netede, pal'alele ~i doua,I;~t,uri al'<:1lite xprc ta.i~. Jv.ruehin,101'cR1Je(lreapta. sau ~Lrcuita.. Orificiul are:pina.la 2 ('Ill di:Lllldru ~i fLfORt rtLellt, 0 ;Lnllmita perioada., cn un felde "sfre-lid" de 1'iH,L1':1,(',11 a.jllLol'ul JliRipnlui ~i npci, iar mai tirzin, printr-unHi~LcmillgCIJiOR('llLnb rotit (Ie UlI.;1.l'<'.,c1:l.rE;>iin acext caz perfora.rea se fa-('(';L tot Cll lIixip ~i :1,ptL,E~te 0 })l'l'f'ol'8orc"eilind)'ica.". Dc la 0 astfel de perfo-I':Ll'eTamill<%JlIieznl eilindl'ie, cc xe g-~tRl':;;tc,a(leNc~L,in e.uprinsul a~ezarilor18.I Ileltele (It' pi:IoLl'tLpel'tol'a,tc n;lIa;vut fune1,ii difel'itc : topor Rimplu, topoal'e,d uble, foal'L(~ 1':1,1' dc' In:I,ciLlci, to pO;LI'Cd I'luptil. :;;ide cioc:1ne-duble19• ARtfelde uneltn ,Rc', plrLc~IoLln';"lizH, in f·j<'(';Ll'(·,;L~CZ:lol'C,r(\f(·ri]1clu,·nc,mai alpK, la cele'perfora.te. In R<,hilllh. () p;.Ll'te dill LI1wltde pbte, neperfomte, de tuf vul-'en,nie, RO1':1,('<':1.11,(Illp:l, p:I.)'(;1'(%11o:Lf\tri'L,in ZOtlGl. zi:i.citmintelor, de unde eranI'il.f\pindite Pt~ ('<1.[(\,10 N("himhllJ'iloI', 1:~ di~jj8,n(c', apn'cia!Jile. In general, so-p();Lteafil'lll~Ld, uHt'ltde de pi;LtJ'tLE;>1C'fui1):1.<I,U jllcat llli )'01 de Nemna in totl'IIl'RU]elloeii IH'lllititl'. Unele din de Jiim[ foloxite ]1roba,bil ~i ca anne.

Os. III eL!r,.;t1l('pocii Heolitic:e,in1rclJLlintarea ORului ~1j'()Ktgenerali-zaL;I..M:1,jol'il,:LLe,Lohieetdo)' lll(',1'<\ Le cli.u oN J:w IJ,wte din eategoria unelte-101'. Sint :Lxtfd :

- ace JrLCl.l1.edin a.~C'hiiHubtiri de O~, ~lefuite, Unde Kint perforateIll,I'a.patnl opuK\'irfului aRcu(.it. Bf\te clm' ea ele au ~ervit la, cusut.

- foa,rte !Du1to pieRe de OR, lUC'l'ate din a,~chii de as ma.re sau qinOIl.HOrnici, emu tra.11Rfonnato prin :;;lefnil'c in im.pungiituare, utilizate pentrn'I ,lll'irea pieilol' (pentru opinci, cojoaee etc.) In aeela.~i scop emu £acute

!;Ii I'olosite une1te mai mari, simihLre, numite suvaoe. Ele au fost int.l'C'hliintateplll~~de curind, in aeeIa~i seop, iu pa.r(Jile de nord ale l\loldovC'i. l IIii (~tll'e-LII,Loriconsidera ca, piesele masive, mai lungi de os, a,RelJ(,iLI'1:11111 ('H,p:I,t.lid I NI~r'vit (hevt pumnale.

VIII dll 1111,I'ill, III I III', dllli:l, IIl'LI'7,il'l',Rl' I'<WI':I"('11111111I "I' .111,.dl'('III'liI, Ildt' I

d,IOR('!>iGlIl\ 1"'II!1IW~.II LlII(lIe(',uIGul'i, j)~LI'a.ld(~II11,111(·RI.('('.II1 dl' 1i11'11\ il,adil,lIg'<I'('llIlI :0;0 rrLl:e,LUvaRde d.e uz eOll1un) 0 a,lJllmi·ti:'Le<lIlLit:I,I('<i(1 Iii1'\;1,11 coneI'e~iUlli ealcaroase, pisa,te marunt.

JI. In a doua parte a neolitieului mijloeiu (in unele ZOlIC)lIIIIL IIId( vl'eme) ~i pina la sfiI'~itulepoeii, s-a l'emmtat la, folosirea plcvPi ('II,IIg'l'CS8Jut~i pasta s-a amesteeat eu cioburi pif:;ate. Metoda s-a gellt'I'II,II\\11ell timpul, pe a,pl'oape tot tCl'itoriul FLl'ii.

B. Toata olrLl'ia neolitici:'L a fo:o;j;moclelata ell rnina. Mai intii K(\ iiigatea cantitatea de pasta necei-\ara. III mLzul vaselor mai mari, inW HI' 1'1cea un bot de lut de mrLrimea fundului viitorului vas. Apoi, P(II'ROIII'are luera' preo'atea fl:o;iide lut (mai !2'l'oase i>au mai subtiri in hllll'(,i( (, 0 ',' <, ,

mal'imea reeipientului, late de ma,xinmJn 10 em in cazul vaseloJ' 111111'1o margine a n~iei era subtiata, ~i lipita de extremita,tea ingro~ata ;1., I'lldului vasului, apoi, trepta,t, uin nULimulte fi~ii "supmpuse", lipik Il II,'e realizau pal'tile componente (corp, umel'i ~i git) ale va,sului. 11'<1,(:1I'rea, acestei metode este doveclit.1 prin constata,rea, c.1 vasele l1('olII I'in multe cazuri, s-au spa,lt, inca din ,reehime, de-a lungnlliniilor U(' ('(IItact dintre fi~ii. I.;a n,lte ca,t<.'gorii de yaw :,;pal'gcrea eSle nel'egulati:'L,

. In eadrul <lifel'iteloI' eultmi, in j'unctie de obieeiurile RpeeHiI'o, \ Iselor li sefacef1u uncle cOlll.pletaJ'i. AsMel, fie ei:'L:,;elngl'o~a, fundul ('111I11un strat de lut, fie CrLla, ullde forrne, <lin ca,tegoria ea,;.;troanclor, li S(l H(1111ga, cite un picior masiv. Alteori, pentru a asigum spl'ijinirea ferma II I'pacelor, pe va,scle COl'csptlDzi1toa,]'c" se ::\,plica anume 0 n~ie de 1111,Icare se realiza un I)ra,g in jUl'ul gitului. In pel'ioa,clele llJai til'zii, Wi II IIverse metode, se j'i1eeau torti(icle (de exemplu fixate prin "cep").

Vasele miei ::;imijlocii fHuUma,i motlebt dupi1 0 ~ulta metoda, adllilldin "suluri" cilindriee d.e luti, c~trc i'\O"incoU\'ecau", la,lllrLl'imea neC('KIII'1apoiJ prin apasa,re, se ajungef.Ltot lanH j'el de fi~ii, bine lipite unele de a,ll(II

. In aria unoI' culturi, V,t,KCl(·mici ~i mijlorii, din l>fLsta,!'ina, cu 11\'1'1Vii subtirii, f,LUa,<lese~Lfumlul pU(iin albieuti Kpl'e interior. BxplicatiaJ (Ii'llca incepind di.n a,Coeruperion,eli1, ~ustfel ue vaKe se f,keau pe un SUpOI'1.Ilemn, de Int aI'S BeUlpe 0 pi::\,tra cu p::\,I'tea,de ,"URl>omb::\,ti:'L,pc care fil' 1'1(ri1minind nemi~c:1t) botul de luti ce :,;erVCftla modehtrc::\, p:lrtii inf'l'illilla vasului. Avantajul metodei consta, in areca d1 y::\SUlllU lllai trebuiaJ IIIcat, oi se "rotca", trcpta,t suportul fLmint,it poatc fi eon:o;iuerat ca, rilll"stramo~ul" rotiii Ola,l'lilui. In contillUal'C'." din f1~ii wbtiI'i, se inal1"l, \ IsuI in intregime.

. C. Hepertoriul formC\IOl' ue vase difed'L, in gencI'al, de la 0 ('lilLIlIla aUa. Mai a,les in per'ioada, (Ie f;fil'~it a epocii exifita, in ma,i rnulte cilil III

fonne prefemte. In m1zul leg,1,turilor g'enetice intre doua culturi, Ii,lUla la alta s-au transmi:,; anumite forme de ViLSC~i dll ornamente.

In'tinuturile noastre,toa,ti1 cemmiea neolitic8, a fost cu '1'1111111<1rept, spre deosebire de regiunile veeine :o;preeRt, undo, in unele pCl'ioli1ipredominau vasele eu j'undul a,scutit sau. arcuit.

In cl-uelrul fiecarei culturi au cxistat citeva, categorii ceram i('('. I'l'ormc i)i Ol'tl<l,tnente specifice, care s-au tl'a,nsnlis, ili. parte, de hL r:w,,1r:l,7,~/.Rn (',IHIKCIl,I.i1",10 regula, :ineursul evolu1iiei normale a unei eulL,,,' 1'11)( Iing':I, 1'111'1111·11'\'(l('lIi, 'l.ll a,pal'ut unele noi. Ou timpul, cele ve(,Ili di. 1'1~i 1-1(\!l1I'''1 " 1\ \ 1"'1111'('(·1(' IIOj, r (' maRUI'a,diversifjc?i,l'ii flIYlC1iiOWLlI'~i :1 III

Olal'iLul. Hi utl'e 1im1te eleHleIltele unei eulturi neolitice, cea niai repn\Zentl1tivit este cem'mic(~. :Pl'in j'or111ele sale, ua,r mai cu sean1a, priuunele elell1ente de decorJ co 11U:-;eil1tilnese decit pe v,1sele anumitor cul-tmi' ea eon('em speci~Llistulul posibilitati!e cele mai valoroase. De altj'elJin princi p:Ll, pe temeiul ceramicii (prin eal'tografiere~u tuturor a~ezariloreu acela,~i fel de vR,se) :-;edolimitea,z:l aria de raspindjre a comunitatilorunci culturi, dezvoltarea lor in timp, ca ~i dinamica (in spatiu) a aeelor'colectivit~,(~i (pentru u evolu(ilc l]ol'mala). Atunci in:,;a cind, intr-o anumi-t~Lregiull.p, COTlst::\,tj,l,tn('{Ls-a p1'odus modificarea brusc:l a ceramiciiJ ea~i a, eelol'la,l1.e clemente ile eultur:l, j'a,ptul oglinde~te evenimente istoriee,aviud (In'.pt comccin(ii:'L clislocarea sau distrugerea, vechii populaW dinzona. n·.speetiiva ~i. illloClliI'p,L ei eu 0 a,lta venita din afara. Tot pc bazacCI'<1,micii,:-;e }ll'eei:r,cI-Lzi:'L~i contactele pa~niee dintre locuitorii dintr-unt,illl1t~Jcu vecilrii lor :t]Ji1rtiinlnd altor culturi.

]<'ol'lnele dcg'<I,llte ~i, mai ales, gl'ija oglinditi1 in deeorul realizatcou"titlliei Ildieii CrLoW,l'i,l.l'I'H,lucrati1) in special) de femei. Faptul esteconl'il'l}\(I,t prin l'\,lmliy,a ,HnpreIltclor digitale pastl'ate pe 0 sCI'ie de vase.

111:O;(;lldiel'c,t()l~,l'i('iKC a,u in vcdere: A. Oompozitia pastei; B. Modulde IlloueIH.n\; C. D'ul'lnele; .D. J)ccorul ~i E. Modul de ardol'(~.

.Ai('i IIU cstc C~LZlllSi:'Lp,l'ezenti:i,n1 mni:i.nunt,it elemcnliele 8pccificeccr;(,miejj tuLul'll1' ell.ltul'ilol' neolitict, de pe ter'itorilll t<1,riiJci vom expunenUHla,iUJldcLraRi:'LLlll'i,d.e (~antCter llmi general. Aceasta" eu a it mai multeu Clt ill CeLd.l'ltlJ'iec.1rei culturi se conBta,ta, modiheari tl'eptate (ma,i lncetesau nmi l'cpezi), <'Ieb fazi:'LIn fu,za, fLelementelor ol.1riei.

.A.. <.hmenii epocii neoliliice inca ue Ia ineepntul utili zat'i i ceramieiis-a,u conl'l'unLil,t eu () Kede (Ie cliJiculta1ii te1111iee, ueoareee vasele dinlut ple:,;neau la, Ui>Cf1l'e,.IJUpi:'Lun anumit l'asthuPJ s-a g:l:o;it rezolvareaproblemei prin a,mesteCtLrCfupastei ceramice cn un degresant. Pe tcri-toriul nostt'll, in' ''l.Cpa,sti1,privinta se pot defini doua perioa,cle principale:

I. III cunml neolitieuilli timpuriu ~i pin.1 spre mijloeul perlmLdei ur-m:ltoare, pa,r-;ta, ceramiei'L r-:ea,me:,;teca, in general, eu pleava de cereale.Oantitatea de plc,uvi'i, era mai ma,re in eazul reeipientelor 111a,imari, d.arj'oarte mica aliunci cind se pregateau vase din pasta fin:l, de dirnon,'iuni]'eduse. V8JRelemijlocii ~i 1113:t'i, din pasta a,mestecata cu pleavi1, 1111plllld~/Ufi ol'namentate tlireet, deoarece unealta eu care se facea, de(',()1'1I1HlI ag';l,I,H,de firele de pleava din pasta ~i s-ar fi produs adinciLIIl'i 11I'I'PlllilIILl\IIIp(\m(,ii v'LRelol'.Pontru a, se evita dificulta,teaJ In (il'Oag';l,KIIpl'II,I'1i(II. I ~'I' Oil,

l'i, :1,va,s('lol', (',(I 1II'IIIiidiii, I'i 1)I'lln,JYIl'n't"a,L(',K() :W0l'lIl'(':},I'll 111111111 111,(,11'.

dll'll':I,I'ilor treptate din modul de trai ~i alimentatic. Sc cuvine f5ubliniatprl" .Iin categoriile ceramice mentionate, unele pasLrm1za, vreme indelun-~Il'I,~" formele ~i ornamentele (uneori ele ramin a})t'o.x:imativ acelea~i in1'111'1'111cvolutiei mai multor faze ale unei culturi), a,~tclc se dovedese maiH41111'il>ilelaevolutic ~i se ll10difica eontinuu, adici1 uncle forme ramin la1'4'\,II(I~'decorul sufera mici schimbari (citeodata este vorba, numai de schim-1'111'(%Illetodei de executie a motivelor, ele l'aminind, in principiu, similare).

tn neoliticul timpul'iu ~i in diven;e culturi din neoliticul mijlociu,,I' IIJ!,IIIICSCvase eu picior, in pedoada mai veche, picioa,rele erau rotunde~II"I III patru lobi, goale pe dinauntru Rau masive 1. 1Vbi tirziu, picioarele111,1'('101'crau svelte. 0 serie de vase de la f'fiqitul cpocii. din Moldova,'\'I'IIII1'\ilvania, Cri~ana ~i Hanat, au avut picim1re inalte, goale pe dina-Illd I'll :-;;i prevazute cu orificii, Jnai aleH, rotlmde 2. Ija sfiri3itul ncoliticu-IIIl I,illlpurin, in sudul tarii eHte documentata in cultura Dude~ti 3, apoi1111111,1:1,H[iqitul culturii Boian ~i in aria Vinca, categoria ceramici1 repre-'1,1'1i1,1\,1,i"t,prin V~Lse mici ~i mijlocii, <Ie CUlO:1,l'eneagra sau cel1U~ie, orna-"11,"1a,(,(' en grupuri de canelul'i, eu impnl,l:1,ta, lnstl'llita. Aeeaf't:':t eate-:111'11'PHle de origine sudica 9i ::;-a raspindit, trepta,t,in tinuturile noastre,III' 1II1 front lal'g, din rL'mci~L Hpre Muntenia ~i Oltenia, din MacedoniaHIII'I' Ihllflat.

n. 1)(\('LH'Lllvaselor neolitiec se executa, de obicei, inainte de ardere1!1:111'11'/'dUJ1a :1,nlere, mai ales, de catre femei.

Mud ul de ornamentare ~i motivele decora,tive se deosebesc de lao ('IJlLIII':¥~1<1~lta, (eu excepti,," cazurilor de leg3.turi genetice, de exemplu,1IIIdl'l,;d,i-l~oi~~n, Vinca-TuJ'(la~ ~i altelc).

tll pl'I'im~da de inceput a epocii, in tirnpul culturii StaI'cevo-Cri~ 1,III 1'11I1('(,iede eategoriile cer:1,miee, decol'ul era, format din adincituri Cll un-11'lilll,"Ill :,;pi("" ~au "in fa,gure", barbotina, briurile in relief, '])l'oerninen-(1<11'dl\ difnl'itc forme, decorul incizat (de exemplu in re~ea) ~i de::;tul de1'111'1'('\ pieL~~Liml,inte de :11'doro.

(lll (,(m(ie er~ f;-a prouuk 0 <hveTsificare ~1 culturilor, unele elemente111'111I111(IIiLIIoI<',ma,i cu seallli"~ cele ale categol'iei vaHelOI' de uz eomun, s-au1111111(,11111(,\'1'l'lno ilHlelungata, se poate ::;pune pin~L h1 sfir~itul epoch.NI' l'I<I'\II'illl la, h;I,l'botin~~ organizata, bl'iurile in relief eU alveolc ~i la proe-"11111'"(,1'.

1111,1-;!'II':-;;i(,lilllcolitienlui. timpuriu, au patI'UllH, III Moldova, eomuni-11'1,(1111('IIII.III'ii ()el'~Llllicii linia,re 5, eu forme ceramice ~i ('u deem deosebitetip 1'1,1(11'1"'<;ifiv(\ (,inuLurilor noa,Rtre. Aveau bolul'i ('I'lIl1~ii, ('11lleeor spi-I,tllt, d 11\Illli i i Il('.iz~),(,elutn'Tupte, din loc in ]oc cu capl'l,(' 4k ,.notc mU7-ica,le".

('I'I'iI'\llil'rI, dill IIcoliti('lJI mijlociu din S·-E OIl,I'lliei (cultiLlI':1, Vadas-LIII) II, dill 1\I111i1I'lli;~~i S-B 'rmnf5ilv:1,niei (culturn HIIi:lIl) 7 ~i dill Moldova

, III' l'~I'lIlplll III \':11(':1 1.II)1IdHi(1011 Ncslol' ~icoJnl).,sel\', 11, I\I~'\, 1, p. :ili. fig. (l).III1'1'\1111'1",:11('II'I'~II,(:111"'\I'lli.·IlOl11nlll'~[i-TisznpoJg:'II·.1':IIf{l'1I<:OIlI~II.I'/', ~(j. 1\171,2. p. J% 24\).

I ~I, l'I'iI"'/lI'II.I)III,J)flVIlII,/\('1111\1'('1111,,11:'1',·,,1:1,IX. ImIX, I ,( 1', Ii:l rill: 1':"1(1\11(:OIl1~fl,"~I', 1,lllIlli,:,!,p.17:1 JIlO;\,lt-lo,·'I'\·I)(I,II'\'"\·,,.S\;I\'.);I\', 11111'1.,',p,:,!111 'HIIl,N, Vil'SSII,'~IN, III, 1111\1\,p. \I ~7; \:1/. 1,111111'0,1('1,1\'11111111'111 111///(111/11/1, Ii I, 1\\1,

n lOllN('~I01',He1\" II, 11It11.:.!,p. 17 ~I\; 1':IIf\I'1it:1""~Il,:,1II'. I \. 1111111," P ., 17 ~11:.l,/I " \:""[111(,1\1'11,I)111,1/',III I\', 10:1:1,1'. 1117 'J~h: I' 111'1III, \ 1III'Illllilil11/'1'lffllo·it'11II

11/11'/111'/I' :11 11\,~I NI"II. IIIliI111'11'11,11, 11171,I' r, :1"1\ (,I,I'IIIII'HI"101/1",111,11.1\1'1/1,II '~I\I :111;1,10" r~I\'iloIII ,1\, III

I) 1111till, II~I 1\, II, I\11'1,Ii 'II IiIII,~I 1',,11\'"'II 1II'IilIIII'I\'I "Iii, '111111,\ [III Irl I 111\111I "111"" ~II I' \, 111111I ,I, I' .1111 ,\IIj II II, 1\III I II/II/III/II111111'11111111111/'/111/111""1"/111,1/11111111/11/1/11/1'lilll

I' I 1(1II! I I, II

II ,11\11

11:1,Iii",III,

(eultura Precucuteni) 8 este caraeterizata prin vase eu decor excizaL 1':''\'trasat, aleatuit, adesea, din spirale (in Oltenia) ; din meandre, triunghilll'("dinti de lup") ~i "tabla de i?ah" (in Muntenia ~i Moldova). Benzile H('.Obite sau trasate erau inerustate ,eu materie alba. Pe aproape tot inti IIHlIlDobrogei, in aceea~i perioada, au vietuit comunitaWe Hamangia 9. V<l,HI,lulor erau elegante, in :l'orma de pahare sau de castroane (eu sau f:lll'!'picior), Ol'namentate prin tehnica impunsaturHor suecesive, prin fn,li'lll,excizie i?i prin incrustare eu alb. Mai rare sint vasele eu decor eallt,llI,l,.In partite de vest ale Olteniei ~i in Banat, s-a mentinut cultura Villi;}!, III,avind v~tsele cu decor eanelat sau in benzi ineizate. 0 situa1iie SilUi1:1.1'11,se constata ~i in S- V Transilvaniei, in aria Turda~ 11. Pe meleag1ll' I14din :,udul Cri~anei este atestat deeoI'ul de aspect textil (cultura Tii:\~\')"iar in )mrtea de nord a CI'ii?anei, in N -V Transilvaniei ~i par1iial in Mil,l·a.mm'e~, :,;-a ment~inut ill uz (din perioa,da precedenta) deeorul pieL~lt tilleulo:},l'e brun~~ si eel format din linH ineizate olldulate13•

In em'sut' neoliticului tlrziu, se eonstata 0 continuitate culL 1l1'f1,III,~i re:;pectiiv etnica, pe aproape tot teritoriulr,i1rii. Cultmile Salcuta, ,IIIH,Gumelniti:1, 15 sint earactel'izate prin yaRe ornamelltate cu motive pieL:I,I,(\eu grafit. Mai rar, la inceputul evolutiei lor, s-a folosit pietura "crlHli1,' ,(aplicatil, cl,llpa ardel'e, cu culoare alba ~i ro~ie). In Moldova ~i in TraJIi'l11vania, ill ~1l'iile culLurilor Cucuteni 16 ~i Petre~ti 17, ceramica 8, fost eu Q('('OI'pictat, deosebit de frumos. La ineeput cu alb, negru i?i rOi?u, iar la sl'1l'H,il,eu brun R~1Uneagru. In Cri~anfl" Maramure~ ~i a:poi in l'ransilvani<\, H,Hanat s-au r~~spindit comunitatile de tip l{om.illne~ti-Tiszapolgar 18 aVIlidvase eu picior ina1t, prevazute cu proem.inente ascu~ite s~m cu decol' dillbem:i incizate. Le-fm unm1Jt, in acele:1,~i regilmi, comuniLatile culLllI'll·Gol'ne~ti -Bodrogkeresztur 19.

Il~L sfir~itul epoeii, in S-E tr~l'ii sint documentate eomunitit(,i1(\culturil Oemavoda I 20, cu ceralllica total deosebiti(L, modelata din pa,Ht.i11amestecatr~ cn valve de scoiei s~m coehitii de melci pisate, ornamellL:l,L.eu siruri (Ie a.dincituri sa,u cu snuru L.

, Pl'in urrnare, in elll'sul epoeii neolitiee se l)ot deoRebi, la culiu!'i h\locale, trei pcrioade principale :

8 Radu Vulpe, ESA, XI, 1937, p. 134-146; Hortensia Dutllitrescu, SCIV, VIII, lur,I,p. 53-69; AJexandrina Alexandrescll, Dacia, NS, V, 1961, p. 21-37; Silvia Marinescll-lllll'lI,CuI/UTa PrecucuLeni pe LeriLoriul Romaniei.

9 D. Berciu, Cl1/lura Ifamangia.10 Eugen, Com~a,Dacia, NS, XIII, 1969,p. 11-44; Gh. Lazal'Ovici,op. cil., p. 7() j'lli11 Hoska Marton, PMJH, 3-4 (25--26), Deva, 1928, p. 18-25.12 Mircca Husu, Ban::rtica, I, 1971, p. 77-82.1:1 Eugcn Com~a, AAC. XIII, 1973, p. 39-49.14 D. Bet'Ciu, ConLrilmtii ... , p. 193-350.15 Vl. Dumitrescu, Dacia, II, 1925, p. 29-102; Ion Nestor, PZ, XIX, 1928, p. 1111 III

D. Berelu, BMJV, II, 1937, p. 31-105; iVI.Petrestu-Dimbovita, Balcania, VIII, 194fi, II, 1\1215; D. Berciu, Conlribl1!ii ... , p. 415-478; VI. Dumitrescll, SCIV, 17, 19G6,p. 51-nil; l'IIUiIICom~a,Balcanica, VII, 1976, p. 15-43.

lG Hubert Schmidt, Cucl1teni, 1932; VI. Dllmitrescu, Dacia, IX-X, 1945, p. II 11,1,Hadll Vlllpe, SCIV, VII, 1956, 1-2, p. 53-93; VI. Dumitl'eSCLl,SCIV. XIV, 1963, I, p. Iii /,j~I II p., 285-:305; M. Petrescu-Dtmbovita, RSPFirenze, XX, 1965, 1, p. 157-181; VI. 1)111111.1·1'~rll,A ria CIII/llr;; CII.clllclli.

11111111'11111,SIlidi.iIll' ZVI'"Ii.17,J f)(Hl,p. :'\25- 344.IIIIk 1111111111'111\'1'.SC:1\'. I. I!.l50,2, p. 220- ~24 ; l'\. Ylas,a, AMN, V. 1969, p. ').7. ,1[,'" N \ III'NII,~:I:IV. Ir" 1111\.1,:\, 1'. :1:)I-:W7.'" ,'klill 111111~1"1'llll~it 11111','11'1'itlllllllll, 1)1I('ill,NS, ~ II, IWill,P. 117- 77.

1. 1n neoliticul tjmpuriu CC18mica aVf'3, dccoru1 din adincituli ~:iiIIciiat. In unele zo-ne ~i' decal' pictat bogat (Citccn. 2\ OciJa Sibiului ~~7

Uura Ba,ciului 23, L(124). . .2. in lleoliticul mijlociu, a fmt 8peciJ;ie deCOlul eX('lzat ~l trasat,

incrustat eu alb.3. in neolitieul tirziu prcdomilla, cuHmile avind cm amica pictata

'L1grafit :-;a,u eu cu]ori (a]b, IO~U, 1l1'glU fau blun).E. AnlerNL vaselo1' se facca, in mod di1'erit, in fUllct,je de categoria ee-

nlJmica. :Metoda, rna,i sjmp]a a f08t pu:;:a in pI3ctica, in cunml De~Jiticuh~Ljmpuriu si mijlociu, cu p1'ilejul al delii va,:e]or de uz comUD, elm pastagrosolaDa,.' Dacit avem in vedere ca,racteristiei]e ~i aspectul ]01' cal e do-vcdeste 0 a,rdel'o la,o tern peratma joasa, de numa,i citeva sute de. g1a.de,vom'; fi i])d1'optitt,it,i Sf:'Li'iustincm ca ole au 1'ost an::e po vetr,e obl~nU1te.No realiza 0 a)'(tere in('ga.la, ])(']'e1oii vMe]OI' dobincleitu cu]ou ('u JiUam;eIliJerite.

Nlajo1'itaten vai'ielor din ccle].alte eategOl'ii ~u fost arso in cup~oar~de oH'(,rio do divcri'o tipTlri, dcowblte do la, 0 zona ]a aHa" de ]a, pel'loalla,la perio3i)u, (~i TIlICOl'i ('hiar in ('ad1ul aeelcl'a~i <:ul~u~j), , ~ ,

. Dill a,wlJliz~lJ tipologid a euptoarelOl' de 01an e, c~m~)f'yute pl~a Ipprezent, r(,ZTlH~L cu, in 11l'0]i1",icul de pe t('1'it01iul ROrnHJ1Wl S-flU fO]OSltLrei tipul'i de elrptoan' :

1. CU]ltoa,n' ;::ilnpl(': cu 0 siIlguru, in~a'JlcrC, co sel'Ve~~e, in a~e]a~iLimp, drn:p{, caHwril, de Joe (Joe,11'ie) ~i de a,n1(:re a, vasc]o1'. Sn.lt gropl r~-iunde (de obj('ci) :-;fLlIovak. 1n f'cct.nme :}1:~Joana de ~runc]:l1 de COD, eUmalu!'i llOll~ii,0. GUl'f\. (:uptol'u]ui, ~ervind ~I drept gm fI, de Joc, era la,rga,:-;i se an~\) h pf),l'LCfLf;11]l('.rimll'i1. Vatm clrptoarcloJ: se 1'ca,]jza dintr-un s~rat~Ic lipitunl.. MaJIIl'i1e g'l'opilol' :sint tot oca:UIlfI, a~'~e ]fL ro.~~, ~1?~ 0 grosnll.ecare djJ'el'u, ill fIUW\,i(, de durf\,ti1 ~i de mtelli'iIiatef), utIllZ:1l'H CllptOlUlUJ.in groap~L i'ieill1.l·odUN%1l fLLit va;::ek, cit ::;i?11£Lterialtll1.c:mJIOS (po~te nu-mai ja,rul), da{,miUi, I'nptllhli (.;1.Yf\i'elu, in inllpul a~'de)']], YCD,ea,U111 con-t,LCt (li)'('(' L (' II rO('H] ('111m\.]'('fI, ]or l1U l':-;t(' llJi dOl 111,)"pI ezell Lmd, adesea7

" . 'l" 1'1 .pete de ('oHlo'Ln'. 1n ;::pi'i,I'lllla, Y'.If'elllJ', ~e vcde cu~ ..;',,11I1CZ11.)Jere i~or lll~~prLstreazil" JH' () :1Tiumili1, g'l'o:-;ime, ('uloa1'c inC'llJf'D. <la,tonia, unCl ~~'d~nilleomp]el ('. Nub]ini('lll ('iI, 111f\,:-;Ucl de ('ll]Jl\'f\lO, mderca nu putea fJ 1'e-ghLt~lJ.Va,Reh' ('nHl :C;Upll:-;l'1Il1('i md('lj H'<.lucMoalc, de aecrfL capMau culoa-rea ceDURie :-;;111ncn.gl'ii,.. St~'(Iierl',l, ,LlIl~LmlirtiL{La eyolutjei cnptom'elor (le1>cl'ise 25, ne duee_ in Rta(l iul ,1(~tiual a.l CCl'cet{Lrilol' - b conduzia ca, a,stfel de cuptoare auj'ost intJ'(:hlliu\,<1.t/(\ il\ lwolitieul mijloeiu ~i tirzill, 1~ul1lai in sudul ~arii, ~i<LIIume: :I,) in f; ..-B Olteniei (in ;)~eZa,rl:':Lde In, Va.da,stra, bza VadastraH, S-;),U dei'i('()ll(,l'it c-itJpva, euvtoarp) .26; b) in M.un~('nia (in .a~e~a,rea de la.()('l'nica, :-;-,Ul g:l.i'iit 11on{Leuptoa.re dlJ~~a'~~I' Bolmtmeanu), l~l" m a~~z~:'~a"llInelnit('f1,ll:\ (taz"L Sultana,) de Ia Val'a~tJ, un CUptOI> c) ~n Dobl?e-"e;.)"Ill, 'l'ec!lirg]lio], :-\-fL dp;::eopcrit un cuptor 27, putm ,ueoseblt, apar\imlnd

"' 1\1.Nica, Dacia, N.S., XXL1977, p.13-5:~."2 Inl'ol'ma\ir. d(' la JuliU Pall], ciiJuiG li 1l1llq,1I111illl ~i II(' 111"'11,11 \'1111'.

2~ ,\'I:'S':1.I'Z,/17,·1!l72.2.p.17'I-l!)7.2.1] 11-:\'11111 :;:1111 1'111, 1)II('iil, J '.S., \'1, Hlii2, P.:) r,l.:'ij I lIll"i1 1:0111 II, ,I~I\, 1111.11171;,'11:1111'/, "'II,', P :11,:1 'Iii I1'(1 ("',"'II" Iii I' 1",1 II 1111""1111,', \', I \ifIll, I' ," 1\11~ I IIi"" 1111.,.111111111 (,1111,11111 ,1;\ ill'I"'II, 11i" III III. I'll", p, 1711,

eulturii Hamangia; d) in S-E Transilvaniei (la Ariusd au lost deZVI\lite mai multe cuptoare "eucuteniene") 28. ' ,

. Avind iq vedere ca la sud de Dunare, la Galibovti, in aria Si1lCll'~:\,KlTvodol, s-a gasit un cllptor similar 29, este de presupus ca si in al'lll,Si1leuta din Oltenia a fost folosit acela~i tip de cuptor. )

. :In cursul neoliticului mijlociu, a,stfel de cuptoare aveau: cliametl' II Ima,Xlm de cca 1 m ~i adincimea de cca O,FiO m. ObservathL l'eflecta obicoillld.e a, ante, ill astfel de cuptoare, un nUm~Ll' mic de vase; de inaltime mijloele, lucrate, de l'egula, din pasta fina. :tu schimb, cuptoare1e din neolil,jcuI til'ziu, de fLeel~L~itip, din aria eulturilor Oueutoni; Gumell1ita ~i <: Ieuta, a,u a,vut pina la 2 In diametru ~i adincimea de cefL 0,60 ill ceca (HIf;'i,eea. posibil;'i, arderea, unoI' vase ma,i mari. '

. II. Un alt tip de euptoal'e de Ola,l' e~te l'eprezen1ia,t prin cele dcsc()pen.te b: ;(,)CircefL 30, in stl'fLtul eeramicii policrOln(~, din lleoliticul l,illlj)1H'l1l; b) T,\rt.'i,ria :J1, cup tor fLtribuit culturii TlIl'(la~.

Prin urluarc, ele :-;e gi'\,8Cf;C,pilla aCLLlll, in neoliticul timpu,.eiu HiJI1ijloclJ1, numai in Oltenia ~i S- V 'rl'fLllsi1vanici .. Cele doua CUptOH,':j\iweau form,lJ ovalrL, eu di~Lme1irul marc de ecf\, 1 m. Ca,ractel'istica penLl'lIele es.te exis.tentn. ;), doui1 oriheii: gum cuptor1l1ni, n,menajn.ta la pal' LOI\,supcnof),J'u, ~I gum lle foe, 1aterali:L. Aceastr~ d.in Ul'InrL nocesita 0 a dO\lll,'parte corn pon ent{L a complexului, 0 g'l'oapu, de a,C(·t',~ (delimitata clar 111ea~ul \l1~ld c~ptOl' lie 1<1Oircea,) .. l"o!osiren, cllpLmnelor' ~e tip II era pu~llldeosel.)Ita. Pnn gUl'a, cllptJorulm se lntl'O(lLLCC~Lllv;"" ell', lar I'ocu] era f~L Ill,,~i a]imenta,t priH gura, d.e Joe. .

III. Principalu1 tip de cuptOl', I'ol(}sit de oalllenii neolitici aCoHI,cel llumit cu l'everbenlJtie. Ast[ol de cLlptoare, in general, mai ill~ri dedI,cele descrise, Grau alcatuite din doui], [);'i,l'\ii: euptJol'ul :;;i gl'Oa,pa de ac 'OH,'Ouptorul He ,compunea liia dOll~Line{Lpcl'i i'inpt'apu:,;e: la ]xlJl'tea inferio:.lJJ'l(focarja) ~i <leasupra camera de an.lcre :L V,lJ:-;c!OI"Dc regnlu" focarj~L ;LV(III,liiametrul putin mai mie decit eC<1laW:\,incapcre. Cnptoa.rn!e de ace8t t,i II~weau, de obieei, forma apr'oajJo rotunda. Boeal'ia er,L cilindl'ica (de ex 111plu, ce~ de!a Gl~walle~tJii Vechi 3~ fLvea 0,60.111 illatt.imo) ~i era impal'\;il,.In doua, prmtr-un mal de lut cru\iat (nruntt premlez;) ce avea la b,Mt,:cUeva orWcii (pentl'll ~.lJ se ~\':-;igura ulli[Ol'lniz,l,1'ea tempo['f\,turii ael'l1 I\II(i'lJl<.l). Premiezul se opl'ea ill drcptul gLuii lie foe, care I'acea legaturtl. 1\11

g'I'o3,pa de acces. Cole doua indi,peri ale cuptonrlui crau dc, 'Partite pl'ill1,1'-1111grata,r (realizat dilltr-un Eel de COI'nete de lut), sprijinit pc' un pl'llo(·.I'11tat anume, de jur impl'ejurnl gropii, iar pe mijloc pc premiez. f \I"gnl,tar"erau lasate gauri, pcntrll p;'i,trnnderea de JOR a ""erului illl'itl I

111(i~Lmera de ardere. Pentru a nutea Bustine !!.Teutatiea vasolol', 0'!,:xL:i,I'1I111t' " ~ ·"0 i,1}

:ItV(':lJcca 0,15 m grosime. Camera de ardel'e a, vasclol' f1vea fOl'III:I, dl1,I'IIIIChi de can (cu malurile putin boltite), eu diame1iru] de peste 1,r,III"K,l Illal\iimea de cca 1 m. :Ea era pl'evazuta cu (} deschidere larO'rL III I

C'II pl.ol'ului) hL partea superioara, prin care so iutl'oduceau vasel~. .\1'1 IIc'll pLO<1,l'l\,mult evolua,te in raport cu cele clcscrise fLllteriOl', prOl'.illl., , /I

/'ll\l'ic d ~wantaje.:In cazullor, vasele nu intrau in contact direct ell I'III '!" ,III nIl :-\0 ob'(iinea 0 temperatura mult mai l'ielicata (in jur de 1 OOOOU) ~ I

• I,',. 1,""~lli.IllIl, "~.,,llIk-Clllj, :', 19R1, p. :\12-:114.I' N, 1'1'11,,1\. ,\1'11",,1111 IIl-Snfi" , \'1. I~)(i'l, 1, p. 48'-59,III \1 1'.1111 IIIII'llI,N,', .'I,11I7i,p.:'~~ip.:\I.fil{. 1/1/\ :l~ill.:~:l, rig. Ir./Il.II \ I I" 1'111"1111111'1'111111 1I""llll'll'l 11I/\plllll!II, III, 11111,11, ,II "'I 11111 I III I "" ill • ( 1\, II, I 1 ii, I, I' I 'I

ceca ce t' m::1Ji important, in intel'iorul lor se putea regln, arderea. Va:-;eleerau a,l'st' Unif~)l'm (pe toata. suprafa,ta ~i, in gcnel'al, pe toata grosilllcaperetilor 101'). In ::t'itfel de cupto::tre De rc::tliza 0 al'dere oxic1anta, uhti-nindu-se va,so de CUlO::tl'Cro~ie. .

Pin~L in prezent, euptoa,ro de tip III sint atestatc, la noi, in pel'ioa-da neoliticului tirziu, in aria, Ollcuteni 33, din etapa OucL1teni A 8 (poate'~i nmi ina,inte) ~i pina Ia sfir~itul etapei Oucutcni B 2. ARtfel de cup-toare f)-au descopel'it la DI'agu~eni 34, GH1vane~tii Vechi 35, Valea IJupu-lui 36, Bode~ti :17, Haugu 38 ~i hL Ariu~d 39. Se cuvine sa reamintlm ca,in zona Ariu~d, cuptoarele de tip I sint documentate de la Rfir~ituletapei Oucutoni A 2 sau la ineeputnl celei urmi1toarc, ceca ce paro sainsenme c:'1 tipurile de cuptoarc I ~i III au fost folosite in f\,cela~i timpin eadrnl ariei Cucuteni san poate nnmai in zona Ariu~d. 0 alti:'L I.'xpli-catie ar putoa, Ii aceea, ei1.prinml tip de cuptor a inceput s:'1 fie inlocuitprin cel de al treilea, (lin etapa Oucuteni A 8.

Avind in V()UOl'evasele caracteristice culturii Petl'e~ti (al',,'e hL ro~u,en decor pictat intr-o tehnidL Rimilara celei din a,ria Cucuteni) sintem inmasura, sa prosupunem, de~i lipsose, pina acurn, alte clovezi in a,ceaR'ta.,privinFL, Ci:'L~i ill ,:Hi,);Petre~ti au fost folosite, pe SC~LI'{Llargi)" tot cuptoa-rele de tip III.

DiH pUllet de vc(len~ tipologic, cuptoarele de tip III l'cprcziuLaevolu1iia, direetit a odor de til) I ~i II. in stadiul actual al ccrceLa.rilor, nudispnnem ell', (lovezi :1.tostincl ca. trecerea de la tipul I de cuptO<.'Ll'ela ti,putIII s-a pl'o<1nRpc 1icriljoriul1.ii:'Ll'iinoastre. D~tci:'Lins a. tinern seama de f::t:p-tlll ('.~Lin nid un", din eultm'ile veCine arealelor Oucutcni ~i Pe1JrC'7ti, e1,1:cerarni6.i, ]lietatli" nu ,'-a,u <1cflcoperit cuptoarele do tip III, ne consil1cl'il,mindrepti"tti1ji R;LRllfi1;iI1l'1llc;:\, il,CCRttip de cuptor nn a, fost prelu::tt de ci'i.1JrepUl'ta1Jol'ii C'.ulLul'iiOucuLeni do la, ni~Lc intermediari sudici, oi a j'o;;:;tin-ven1Jat ill ,tinlltlll'ilp 1I0<-LfiLl'(',in a,l'i<tOuouteni, in zona de S- V a Moh1ovei,unde f)inji (lOelItrI ell Ln,1i('cole JIlil,ivcchi cuptoare de tip III.

P:Ll'<tld ('.u l'.volu1,i~1cup1JO<'Ll'elor;1, progresat ~i tehnica de a,l'd.el'c a,vaselo['. 0 pL'"di ('ii,indl'luIIg:I,Li"L~i nUl'llCl'OaSeobRerV~);tii£acute pe parcurs,au peJ'lui:-i Obl'ilol' nC'olitiei :-;li,L~'l'a,e;L(1(1 la anlcl'ea la temp,eratu!'::1 relativjoasa., illeg<1n, b 0 ;,mIme tllli[orm~L (b, temperatura inalt<'1.),rcgh1bmL, oxi-,dantli ;';:1LLred U(~i"1to~',l'l'.

l)c:-;copl.'rin"l, CllpLoa,L'dol' (lo tip I, de dimcusiuni mici, refleeta fap-tul ca. elo ReTveau b a,rderea, unui nUlTIi"tl'miede v::tse, necesare unni nu-mar redus de persoane, ])roba,bil, pentru cite 0 familie. Un indiciu in acest,sens, il constituie deRCOperil'e::t eelor doui:i, c.uptoare de tip I (la distant amiea. uYlnl (le al1!ul), in ::I,~eza,reaJ(Ie tip Bolintineanu de la Cernica40• Fara,lndoi::tl;t (·;t ill ,l('('a perioada ferneilo el'an eele care se ocupa,u, mai ou sea-ma, eu Hiot!l'1n,l'I.'f\,~i. Ol'namenta,rca va,selor de lut ~i foarte probabil euarderca, 101'. COll:-iider;tm ('a, oli"Ll'itulcontinua sa. faca parte inca din ca,te-goda oc upa'(,j 1101'gospolli:i,re~ti obi~rmite, mai ales, ale femeiior. Sc pare,

"3 Ell g('11 CO)ll~a, SCIYA, 27. 1976, 1, p, 23- 3:3.3! InJol'rnalic de In /0•. L:is~J6, r,il'lIi" ii )lllll!umim ~i pc accasli\ rale.35 Jun :'\esl(,l' ~i c("Jab., Sel\', ll, 1951, l,P· G:'.36 :\'1al'in Dinu, l\laLcriaIe, IlJ, 1957, p, 164-165,37 C. 1\lalns:'i, FI'l11l11f,~i('(l, 19411,p, 25- 26, j'ig, 9."" C, s. NIr"lrll,,'(',,"l'I"JI~('" ~i 1\1, l'('Il'f'sl'll-Dim!l,,\'il~, 'lall'I'ir'I(', Y, I \I !>ll , P. I>~l.311 III' I Il 11'1, 111I1f.(mlllol, ('1111 \',1111/1, p, :11:1, !'if.(, I~,III I,ll III II I 1,111 I 11111 III I. 1 17rl,P, 'J:I "4 I I' H, I",

ca 111 tinu1iurile din suclnl Romaniei (in Oltenia, Muntenia ~j Dobrog II,)

aeeasta. acti vitatc s-a mentillut, in rorme traditionale, pina, la, s:tlrsitlllepocii neolitice, f~tl'a a so constata acolo, in domeniullwegatirii ceralili(,j~i al clwtoa,relor de 01::1,1',ll:lOdifica,ri calitative deosebite.

Dimpotriva in :iUoldova, ca, ~i in tinuturile vecine din aria CucutOJJiTripolie, cu incetul, situnt,i.a R-a sehimbat foarte multo De la obiceiul dlla face cuptoa1'e de tip III, izoh);te, in care se producea ceramica de calitate, necesara tuturor membrilor comunitatii, oamenii eulturii a.u ajUlIHsa org::tnizeze, treptat, aclevara;te centre de productie ceramica 4\ forma,te din grupuri de cuptoare dispuse in ~ir, situate in afara a~ezi:'Ll'ilor,:P 1locuri ,u~~e ~e gaseau lutul necesar nlOdelal'ii vaselor, 0 smsa de apa ~lcombustlblL In acestc centre se producea ceramic a fina, cu 1'01'me ~i Qt'-namente Rpecifice. Bxistenta lor ~i elementele specifice au (lll~ la citev<l,cODcluzii irnportante: prin organiza,l'ea centrelor, s-a ajlw:o; cu timpul ho anmnit?i. ::;pecia]jzare, ia,r oIa.l'itul a inceput Ra se desprillCU de activit~,til0 gospodare~ti ~i ::;3, devina un ad.eva.ra1.me~tc~ug' 42. De a::;emenea, folosirea intonsiv:\ ft cupto::trelor complicate, de tip III, a f,\cut neeesal'"cunoa~terea unci seril <1eclemente tehnice cu privire la malliel':)' ue a n'gla, arderea vaselor pictate (a~a Jel ea si1. se pastreze ne~~ltel'ate culorilldecornlui). Din acel moment, Pl'o<111ot,ia01i:'Ll'ieia, treeut, aproape in ill-tregime, din miinile remeilor in aeelea il.le ba.rbatilor. In sfiI'~it, folosiJ'o,1,cnptoarelor mari, de tip III, a pel'miR produeel'ea vaselor in serie, in call-titate m::tI'e. AsL'l'el (1(' centre a,u ajuns :-;aasigure veseIa l1Cee;.;a,l:itnu nllmai a, comunita1iilol' respective, ei ~i pentru Rchimb, asig:urindu-s\\ v~~se"Chllux", pentiru diferite. coleetivit:1.1ij vecillO. in functie de l'ol'lnelc ~i de d -corul vaselor produse do un centru sau de altul, constat{tl1l arheologiecxistenta mai rnultor ::trii de ri"L;.;pindireca,ra.cLerizate prin ccra.mica pic-tata care, dUpi:'Lpa.l'ere.a noastra., cel putin in unele cazuri, nu apartine unOl'eta,pe succesive, ci in parte contemporane intre ele. '

TOl'snl. A fost 0 ocupatie obi~nuita. a, [e111('ilor. In toate euHurilnse gasesc dovezi privind aceaR(;a indeletnici.re ca,r;nicu,. Din fiecaro asezal'/Is-an seos la iveala, dif.erite fURaiolo de lut, in forma de disc, cn di::trne1Jrlllde 5 -8 cm, cu ori:fieiu pc mi:jloc. Urmcle unoI' tesatmi,. dovedesc ei,firele ~toaI'so erau de grosimi d.if'erite.

In a~ezarile din ncoliticul tirnpuriu se intilnesc, adeRea" un fel flllfusaiole mari, cruciforme, considerate en, ar fi servit la sueitori 43.

Tesutul. 0 alta ocupa'(iie practicata" probabil, numai de femei, 01',1,f1,ceea a tesntului, pentru faeerea, "pinzelor" ~i "stofelor" pentl'u imbl'i'h(;il,rninte, dar ~i pentru alte eventuale scopuri gospodal'ei?ti.

~!,esaturile erau lucrat<>, in principal, pe 1m I'azboi de 1~esut vertie,L1.P(1 1.omoiul analogiilor etnografice ~i a unoI' reprezenti'i.ri pi'cta,te pe V,U,H~""Liee, se poate' reeonsti1Jui razboiul de te:mt vertical, intrebuintat de oa-III\\nii neolitici. El era alcatuit din dona furci la,teetle, care Rustineau 1111("j Ijll(lru, rill pre a gros, facut din trunchi de copac. Pe accasta. 'bara. od-:t.()lIL:1,Ii'Lfie legau firele, atirnate Yertical. La cn,patul lor inferior avo;),I I

h'gH,I,(\g'I'f'lI1i'l1i de lut aI'S (in forma de pari:'Lsau rotunde si "roase fie ;\,1'(\

(,II (:ll.o till orHiciu). +,esutul se facea eu 0 suveica de os sa~ de I~Jlln. ;-I(

III 'I', (;, 11".,~Il,,',I, 1071, :I, p, 220- ~):I:I.'I" III 1/"111, fI, ' 'II 'J;I:I,III' NII"\ (:111111, "'" I, I III, fI II', 11101"

rolose~"nEirc de Hna, ~i probabil de cinepa.. La,timea tesaturii era, de 0 bi-<:oi, de cca 0,60 m ~i, in genera,l, nn depa,~ea 1 m.

IJa Radovauu s-a facut 0 descoperire care permite sa formularn C011-dllzia ca, in perioada dat~L, tesa.turile nu se faceau de fiecare f~milie, ?ilntr-un singllr loc (intr-o locuin\,;\ obi~nuita) pentru tol'i memon colectl-vitatii.

, Urmele uno!' portiuni de\~esrLtUl'~L s·au pa,strat intJip7Lrite pe f:uud ut(liverselor va,se (Ie lut. Pe ~Lmprcl1tele respective se poate vf\dea oa uucle\iesaturi er:,\,U lucrate grosola,n, din tire groase (simib~e ~dor din eare selaee pinza, de ::lac), ~i ~1Veau d.estlll de mul~e nodun. ,In u,)e;mrea ~e 131G-umelnita ·s-a, <lescoperit intr-llll yaR Ule ttp (}llmelnr\,:L) un depolltt de1>odoahc ' (Le a,J',tmi:'L .en I'uses(\rr. in veliljc intr-o b Llc<"t;:'"rLf'I:ef>ittLll'i:'L, din

are, da,torit:L impl'C/2:nr.l'ii eLl pati1U:L anLmei, s-a pr.stmt 0 bltcati:'" de pin-II}Lde coa 10 em lllngill1c.

Da,ca tincm :-W,LIfi:)'de repreze11t"Lre,L po unele figurine 'f:emininc aimbraci:'Llfiinl;oi so poatJo :"f:irm:L, in Iuucl;ie de ornamentcle zgil'iat c l}~vopsite pc aeelc riese, eit f;CsrLtnr.ile onLU de .multe OL'i dccoL'n.te ell benzl1n formi:'L d.c Kpi.t'a,[r~~mu ,1ltiO lllotlYO geometrlCo, coLorato. .

Repn\7,oniJr.l,I'oa po 0 rigru'inu, d.e la Ipote~.tii (L'edinrl un bl,rbat) a. nn:llbriu £:1,eu1;d.intr-o tcsi'LLul':1 d(~ CC::L15 em Li1tuue, en (local' nl ".le,,,tint t dll1ciiJeva bOll7,i 'ImnLlole, 10ngitiwUn,11e, ne bco SrL presupnnom e:l" PI) 11.ngar'1zboiul (lcL(\:-:ul~ O:Llllenii din CpOll,1 neolitJicCL nui l'ol()~,nll ~i 0 ,tlt:~L me-t~cla de t,cS:IL, e;L 11.11(U;-;po7,il,iv ,'irnpln, ol'izontal, in \Tcdl.\I'oa TCrLliZ;\,riinnor \ies~,ljnl'i 1:1 n~ii nil pl'l'''' l",to.

Prohwwl'oa IUl\lalc1ur. Po pbll ulli VOI';';,Ll, orLmenilol' din () pocaneolitid'~lo I'uvinu ULl merit deo~ebit 1.11d()~eopel'irca ~i [l)lo~il'mL, i<1l' :.1])oiin oxplo.),taro:t Z;vLe}Llllilll,olol':;;ijH'(\[ncn1nJa metalelol'. Pl'imuL mck" 1 cu-nORCut do o;.ll1onii lwolitiei, d.o Pl\ jjol'itot'inl l:t.om),niei, ,L I'o~t am /JUt ~4.

UOl'cnL:,\,l'iln al'lwolog'if',o, ol'oetlU"tie in (lif:el'it,o :1~LJz:Lt'iS(;;"l'ecvo··On~,din r['r",nsilv:Lllia, ",II. (InK :;;i In, uOscopol'iroa cif,orva obi octo mici de ara-m{~45. ()n to:l.I',o e~L :Ltl'ibuil'ua LUlOI'pio;-;c estc oontcKti;Lt(1) tiotu~i, KG pareoi1 i11c:\, 11(\ ;\,tll.llCi, (lin nooliliiclll Iiimpuriu, oamenii lle 1<"noi venisera incontJa,etJ ell e6Illunil;;VL\iiC:),I'O I'olo,,:call po SC;-L!'arodu:li:L ~lI'MnL. .

La ilWcPlltLl.l lluoLiticnllti ll1ijlociu, in necropol<u de hu Oermc a 46,din hz,. Holillti nc,Lllll (,.L CllLtllrii Boi,Ln), dar ~i in alto ci~,ev<1 co m pI cx~,s-au deseopcl'i L tnici ~il'iL.'.!;lU'i(Le Il'l~Lt'!~ele,con..,idorn.te en. fnnd de a:ra m~.Dupi:'L pr.rut'(% l~o;LsteiL)III rea,l~tato..:, o,;to vOl'b~ .L~Om~L('~ele luc~~te ~tn ~:-nereu (lo ,'\,\'a,Ill,L, pl'ellICJ:;,,,t pl'Ul ~u,~ore :;\l ~lcf:nlte. I~ Mr~lltieUla, dtn. f azaViclra, ,-;c CIllIO,'C (LOLl;Luc,;eoplj('u'l CCLI'Odovoclesc tolo'\lrea aramel. N~l'eferiull:t eoln el.tov,~ Il1;Lege!ll ([in tiabliL de a1'("111,1,gi1site la ¥,itul u ~lULschelet de copil in euprimul (j,~ell,vLl'iiJ.(, la Glin?< 47 :;;i unv a::~ ml? subtlJ~e,gi1,sit illlir-ull tnol.'lnint, (tin ,~(~l\(~~~~i\';l,;t,:~.,L~ In'Lrgmea n.~ez;a,r'll BOLan A. Insnhi.mb, (h.LaI'll;), :tlLol' eitOI.'V'I, obioete de a,t'LL'nv~uln ",eeasti:'L ai?~~Lr e. nucste sig'lU'~.'18.F\Lptiul elL, in perlo:Ld:" COl'e,p ~l?Ho~ ')0 1re cultLlrll. 130Jl.n 1

44 Ion Neslol', Stud ii si rdcr3le, I, 1954, p. 49- 54 : AI. V ulpc. SelV. 2", ) 07:l. ~, p. :.! 17-:,1:Ifi: Eugen COI1I~a. in JHeT;1Or;am C. DaicoIJic;u, Cluj-Napoca, ) 974, p. 7;,- ~:l; I. \ Illpl', illI ~ Cllngri" lll, '\'1 '. Clllloqllt' . 'XIII, iCl·. 197G, p. 1:14- 175.

"" N, \'111 "II, \ I ' I ,1111\7, p. ,107.,,0 el' (:111,1111 llillill 11111'11'" II, \ I I III!!, II. :2:1- 2·1."111111111111(10 oi, II 11'1111 1111111111111 1111.1'11'11111 1111111\111111111 ,IPI'III'I'IIl! "1111.

0, V 1,1111 ' I ' II,

an,lma, :Cufost utilizatJi1 foa,l'te llUt,il1 ('sto 00111ir1118otde eon stature,"\' ca 1/1complexul de 1a sfir~itul cuIturij "mintit(', de la Radovallu, din cadl'ldcaruia in decms de 24 ani s-au sap80t 3 ll~ezari in intregime, fH" g~~i'\it.o singuri1 sirnmlit{L dJ' arama.

Pe Iieritorinl Dohl.'Ogei, in aria Hamangia, sint semnalate citt V:I,

de::lcoperiri 1ll~Lrunte: 0 mi1rgica, de aram.i1 131 Oernavoda 49, urma cocloli I

pe un obiect de os gasit la Oea.murlia, de Jos 50 ~i doui1 bratari (tlll:llde f'irma ~i alta din tabltL) de aramil" ana,te, impl'euna eu margele <Inaraml1, linga Agigea 51.

Un indioiu in privinta folosil'ii r('duse a ara.mei 11 eonstituie cleRcopmil'ea unui Ringur fl'agmc;nt dintr-o margici'i de arama, in Rtratul Vada,Ktra II 52.

031 i3i in cultUl'ile diJi Dobrogra, Muntenia, ~i 01tonia, ~i in Banat, 11laria Vill(;[~, Be consideri:'L ca arama a fast intrebuin\,atit inci1. de la incepl'.tul cuUurii. Dintl'e piese Rint men1~ionate: 0 veriga din sirma, subtire g;I'siti:'L in stra.tJ Vin ea, B 2, 131 Liubcova, 5:1.Din asozul'ile de la VerbiCioara "I

~i de la Gorllca, er('(lcm din faze mai tinii, sillli amintitc dte 0 unrlil,:,din sirma groasa, de aralllu, ;5.

'Purtatorii culturii Preeueul('ni! sigul' din fa,za Preeucl1teni III! ::I,lluliilizali! pc sear5, destul de larga,! obi('ctele de aran.d.i,.ln a~ezaJe(.l, de 131 Jz.voal'e s-a descoperit un ha.gment de lama, lngusia,! un h'a.gment de pa,/I·danliiv ~i un ac indoit56 .• im' in eca ue la 'l'raian - "Dealll1 FintlniIOl''',o podoaba mica,! un fragment illforl1l de tabla ~i tl'ei Rule! ell ambele a-pete ascu1;ite. in a~ezarea de la, rJ'iJ'Jle~tj57 s-a, deseoperit un chlig de 1m·(U1;a, Ull altul deteriOl'at! cJteTu, buci:i.1ii de 811ma, fragmente de ace ~i ()veriga de sirma de an'lma58.

In S - E Fi,I'ii! mml.urul obiectelOl' de aJ:una a (']Ckel1t inca ui}1J)1'imele faze ale cultmii Gurnelrlita59. Dill timpnl evolu1,iei acestei clll-turi se cunosc, pinu, aCUlYl, 22 deRcoperiri 1n com:pJexe d'iferlte60. ~inindseama do numarul ::upreda,bil al piCf:olol' estc preferabil sa ne rcfmim dO::l,!']a, diversele categorii de picse.

Unelliele sint reprezenta,te prin 1mpungatoare) cu sect,iunea, rotun<lit,mai tirziu va, Ii pat,rata! Ull('1I: a,v1ll(1 mlJ1CJ'c Jacnt e din os de pasa,J'("lVten1;ionam cele eiteva, daltjte, gasHe in eai11ul unui "atJelier" de prclll-Cl'are a podoabelor din valve de :-:eoici, de la I-ljr~oYa61. Din aceaslia p .]·joada sint ~i clrligelc de undilia! din Rirmfi, groa,sa. cu llJechiu~e rea,1i·zat-t prin indoil'ea, capatului de f;US. 1,3, sfiqitul culturij s-au folosit pH :1,1'u, redusa clifel'ite tipuri de uueliJe ma.siyc62. 0 serie de l)jese s-au fit,-

'W D. Bereiu ~i Seb. Morinlz, Mnteri[lk, 111, )9:)7,)l, D7.no H. Bcrciu, Cullum Hamanf/'ia, T, BI1('I'IJ'l'~1I, '10(W, p. D\).n, 1-1. Slobo7iaJlll, Matcl'la)e, V, 19!'iO,)l. 74'1 ~i 7~17, fir.'. 2.fo" Corne]iu N. J\lalecscu, AIU dl'J VI C()ligl'eS~;",)I, I~"nw, 1065;p. 260."~ l';lIgcn COI11~a, DDcia, NS, Xlll, 19fi9, p. 24."'I :U. Bcr('il" Contribujii .. :,p. :30.for. (;11. I.azal'ovici, Nl'olilicul Baullfullli.p.1i7.',II Hadll Vlllpc, J:f1oarp, BueuJ'e~ti, 1\):\'7, p. 111.T,' IIMI"lIsia Dllmitn's<:u ~i c.olab., SelV, IV, )9[\~~,1-:2, p. 59: Hortcnsia Dllmill'CSCII

I 1)11111111'(',"'11, 1IIall'rialc, VI, 1959, p, 161 ~i p. 168, fig. 5/9-U,/•• SIJvin (arill·seli·DllelL, op. ('iI., p. 51.UII I,;III-( 'n CU1l1~a, Stlldia Praeh istorica, 1- 2, 1978, Sofia, p. 109-120.AO liJirJ/'Il1. 'II. IO()- 120.III 1),,11111 (:,,11'1'1111, l)l(c'i:l, ....• vn, 19G:), p. r,lO- .-,,0.K~ \1 Vll1ill', S<:I\', "" I\)OII,~, p. ,1,,7 '1/1:1, 1111'111 1111' 1'/, ,,,,,11,,/1,"" 11",,,,/1/;,''', II,

~If 111,111 II, I II, I

• III. (lrlpa modelul topoarelor plate de piatra ~lefuita. ;Sint documentate va-l'li~lltele Gumelnita ~i 00teana63. Astfel de topoare se faureau in ti-)iIlJl'C (lc piatra sau de lut prin turnare. Doua tipare s-au gasit la Oas-( o:),l.'ele64.Tot in perioada ultimei faze a culturii au inceput sa fie facute/, II1.(irebuintate topoare-ciocan de arama, cn orificiu pentru fixal'ea co-v,i i. '1'ipul Vidra este specific culturii Gumelnita65. In aria ei au ajuns,IH c::Irleaschimburilor dinspl'e Transilvania, topoare de tipurile: Oodorl:Ii Jl'estur66. Semnalam si lama de "brici" de la Oascioarele67.• Dintre podoabele 'de arama amintim, mai ales, acele de par, cu( OI'PsiIUplu sau torsionat, prevazute la cap cu 0 placa (le forma rombicaHI~llLl'iunghiul::lrra~i altele cu doua volute opuse68. Mai rare "int aceJe pre-11I1I,gi, cu bucia mica la cap ~iinelele de bucla, din sirma subtire6!J.

PurtatOl'ii cuitarii SaLcuta au utilizat diverse obiecte de arama1)1 I\tru unelte ~i podoabe70. In majoritatea a~ezarilor s-au gasit impnn-"I,l.oare. I.Ja incepnt ole avean secFune patrata, iar mai tirziu rotunda

HII,IIcombinata (rotunda ~i patrata). Este mentionat un ac ne-'I ,Ill'it ~i cirligele de undita. Urmeaza daltitele ~i 0 lama de "brici". Oa-1,(I~oriauneltelor masive de arama, speciEice fazelor tirzii ale culturii,(IHLcdestnl 11ebogata, fiind reprezentata prin dalti, topoare plate (vari-1I,I1La,S:11cuta) ~i prin topoare cn bratele in cruce. Toa,te sint de tip Jasz-l{~<1any ~i core-;pund variantelor Tirna,vita, Oqova, Petre~ti ~i Bradu71.Hllbliniem ci1,:~l'ia lol' principal::\' de raspindire este in tinntnrile intra-(\II,I'D::IrLice,Unde piese s-an gasit in condiW stratigraEice clare, altelept'O\rin din del:\coperiri intimpl{~toare. Dintre l)odoa,be sint lllen1iionate:1111 I1,C cu doua volute opuse ~i un inel de bucla72.

Datele despre obiectele de arama din arealul Petre~ti sint putine.HIl1t semnalate numai un virf. de topor de tip Plocnik (~), 0 margiea1:11l~ce73., Pe baza cercetarilor facute de AI. Vulpe, se poate preciza ca peI,(ll'il.oriul Transilv~1Jniei, Banatului ~i Ori~anei in perioada de la sfiqi-I,ll1epocii neoUtice sint numeroase descoperiri de unelte masive de arama.!\ 'Mel sint 1iopoarele plate, topoarele ciocan, topoarele cu bra1iele in cruce.I"incftl'e categorie Eiind reprezentata prin mai multe tipuri. ~i variante74.() varte dintre ele apartin culturilor de la sfiqitul epocH, altele clateazadill perioada de tranzitie. Numarul lor mare ~i concentrarea unora in;t,olle l'estrinse din Transilvania sint dovezi clare ca ele au Eost lucrate7 i\ ]'ogiunile respective.

Purtatol'ii culturii Oucuteni ~tUfolosit dei5tul de intens arama, incadill I'a,zn,CLlCuteni A (din ~wcasta faza se cnnosc 24 de descoperiri) 75.HlnL mentionate unelte ~i podoabe. Uneltele sint reprezentate prin

'i~ ,\1. Yllipe, SCI\', :24, 197,1,:!, p. 221-·222.'" Idem, .nie .A xle und Beile in Rlunani en, p. 57, nr. 2fl9, 2130 ~i pI. 33/259- 260.II,; Iclcm, SeIV, 24, 1 \)73, 2, p. 223- 225.(lI' /llidem, p. 225- 226.li7 Ibidem, p. 228.'i8 (;11. ~lcJan, Daci::l, II, 192:"), p.196, fig. 49/13."I' I)e (',. 11 Hir~O\"H (Doil1H Galbcnu, OfJ. cil., p. 5013, fig. 4).71/ 1,"g,,1 COJllP, Dacia, K.S., XXV, 1981, p. ,j,\[- 342 (eu lJibliogrnfia Ina; VccllC).7, AI. V,'lpc, Die .4xle und BeiLe in Rumiinien.7" "~lIgl'll C(Jm~a, op. cil., p. 3:\7.711 1111111 1':11'1, Cullum Pcl"e,~/i, p. 4-5.7 I \ J. \' 111 PI', 011. eil.7ft 1':llHI\j1 Clllll~lI, I'Z, rl', IUHfl, II, I' j)1

impungatoare (cu sectiune patrata sau rotunda) clrlio.'e de unell't'" Jalll'db' ." . 1 ' b 'cu, .c, ,e '? .rICl ~l ame ~e "cu~it". Pe teritOliul Molelovei ~i ill S-·E 'TmmdlVa~Iel s-a~ .descoperIt 0 sene de topoal e-ciocan de tipmile Plolnik, Vidra HiDrag:U~?l1l76;top,oal'e ,cu b~,~t,ele i~ CIuce de tip A1'iu~el77( in 8udul MoidOVCl~l ~. ---:E lranSllval1ICl), ap01 rare tOlJOa,leplate. 030a1'me sint e1ll-nalate dlfente pumnale.

,v'a Pod~?,?e~e}int variate. S-au gasitinele delbucla (si:1Jp~esan eu 2 spi1' )mal':,el~ (clllU~lllce scu~de,. tUb~lare), ace de podoa,ba (sImple, eu capl"bucla. sau c~mc), but.om, diSCur~ omamentale, bratari (din siI'l1la sub1,il'lsau dm. ba!'a, cu mal 11?-ultesp11'e), pandantive, pandantive.figurine78•

. l?m faza Ouc~t~m ~ - B Sillt numai 10 descopm'irj79. S-au III iljmu~ lU uz acele~~l tlP~l'l vdeynelte. L?, cat.egOI:ia topoa,relo1' cu brateloIII CIuce se ada;uga, pe hnga plesele v:1I'JUntelArlUsd altele din varialltnBI'aclu80 I)odoab 1 h t r '. 1 l' ' , ,v .: v vc. e.~ sm' ~lm sena me e 01' de bUCl{L,acelOl' de podoab.margele, b~'atal'l (ellll bam subtil'e).

. Dm faza Oucuteni B se cunORCnumai 8 deseopm'iri81. Din ea,LI'-gOI':a top~arelor cu bra-tele in cruce srut repJ'ezentate cele de tip ,hL;izlaeUIl(pl'ln van ant 11, .Pe~re:;;ti), apoi cele de tip 'l'il'gu Ocna (doeumentate ;;1sndul .Mold()"~el ~l Sv- E Transilvauiei). Sint :;;i tOl)O<:1Jl'eplate (val.'i.anta 8?ncuteru). NumaruI pumnaleloI' (en trei tipmi de forme) este lfJH,imare.

~?es~ea au fost principaleJe tipmi de obiecte de arama folosite uoa~enll. dlvnh epoca, :neolitidi. Se pune intrebarea de un de provenea nm-tel'lavprJIn~ mtrebumtata. Pe tel'itorjul tarii noastl'e, zacaminte de ara11l"se gasesc lU !lOI'dul Dobrogei, ht Baia de Arama (N - V Olteniei) Sll-~ul B~:r:at~lu!, i~ MUIl~iiApuseni, in Mal'amuI'e~, la Balan (S - E Trail.SllVvaIlICl)~l m. N - V Moldovei. In aceste zone inca nu s-uu facut ce]'-c~t~I'l .arheologlC.e ~manuntite pentru a se ~ti cind a inceput exploatal'(':t,Z~Canll11t~~oramm~lt~ .. Oe:'t ~ste ca 0 mare parte din .obiectele de cuprll,d~n ?l:ltl~llie Gumeln~~.a.~lS<1lcuy~, au fost Iucrate dm arama proveui/:'lJdm. TIaCla. Avce~~s.t,atnnd dovedlta nu numa,i prin tipUl'ile de piese oimal. cu sea!na.? dm analizele metaJografice 83. Pentru a f\ublinia schim'bUl'lle c,ontl?Ul dintre comunitatile elin suelul Tmnsilvaniei cu cele dill~~u:?-te~la ~~ O~tenia, l~l~n~io~am :-nai. multe topoare de tip transilv~\rIIgaslte m dlfel'lte locahtatl dm Olmpla B,om~1,na84. '. "OUI~ erau realizat~. o?iec~ele de. Cl!PI:Uelescoperite in a~ezarile ncol i

tlce! I,a mceputul epOCH~l chlar mal tlrzlU a fost utilizata arama nativ:'l"A;e~sta .se putea. prelucra pri~ ciocanire. Astfel se faceau impunaatoarC'lI'U!tltlle ~l ~lte 01~)lectesimple .. In perioada mai tirzie, topoarele ~asivo H/f.wreall prIll to:~llTeametalulUl ~i turnarea lui in tipare de lut sau de piaL)':I,(rn~~oval:e" bryalve). Este cea. mai practica metoda" cu ace]a~i tip:"",J)lltlllclu-se leal!7,a numeroase plese de aceh),~i Eel.

. 0 ultima metoda, cea mai complicata, folosit.5, si in lleoliticul no:-d,1'I1(,7"1.1 u, ::IrfosL cea numit.a "a cerii pierdute". Se face'a UIl model do Cl ",1':1,

311obiectului (131marime naturaH1.) ce urma sa fie turnat, iar dupa aceealUodelul se acoperea cu un strat de lut fin. Tiparul astfel obVi~u~ se usca.Cind se executa obiectu1, prin turnarea arornei ceara era toplta ~l se sc:w-'-gea, locul ei fiin,?- p~eluat, P1:1a la ce1~ mai mi?i deta~ii, de ara~~ top~~a.Rste adev~rat ca pnn ,weasta metoda se pot face obwcte deoseblt de fm-moase <lar ea prezintr1 un dezavantaj mare, c~ci tiparul se folose~te 0 sin-crura data. Dupa turnal'e trebui? sa f~e spart spre a, se s~oate ,:produsul fiIl;iY·

Am amintit ca 0 parte dm obwctele de cupru dm arule Gllme1m~af:\i Salcuta apartin unoI' tipUl'i rf1spindit.e, mai ales, la .~lld.c~eD-:mar:- f!in~l'calizate diu arama ol'iginal'~ <lin TraCla. Nll l)Oate f1 mCl 0 mdoIa,h camulte din obiecte1e (I'asite in NIuntenia au fost lucrate undeva in a~ezarilecomunitatilor inrUlli~e de 1a :md de fluviu. In prezent, dispuncm de uncle<late care' permit sa sust;incm ca ,!i in a~ezari1e neolitice .di~ S-~?tarii se'Eaureau anumite categorii de obiecte de cupru. Am ammtlt, l:nal sus, ,?-ecele dou~ tip are 'penLI'U turnarea topoarelor plate, ..d~scopcl'lte l~ Cas-ci.oarele 85. Se cuvin a f:i ~1mintite ~i uncle observatn facute de Du1U V.l1,osetti ill <1:,;ezarcade 1<.1Vidra, unde af:irma ca a gasit cIliaI' un tiparmic de \ut, pcutl'U tUTnal'e~1unni obiect prin n'letoda "cerii pierdute" ~iIn plus, citeva "pie~tul'i" de ~11'ama86.., .

Descoperirec1 unci serii de topoare eu brave Ie ,,~n cr.u?e", nllmlt~de tip Tirgu, Ocna, in S·-VM:oldovei ~i in S-~. Tra?s~~va:llel, ne fac~ sapresupllnem ca ole se :Eaureau in a~ozarile uveohtwe tl~'zn dm aeea Ilona. 87.De asemonea, tl'ebuie R~1admitem ca 0 bu~a ,-parte ~m topoarele maSlvedin nordul rrnmsilvanioi, rasplndite pe tentorn restl'l11Se, au fost lucrate111 diferite a~e7,~ri apa,rr,inind culturilor. docmnentat~ a.e?lo. .

La intreb~1reu, cine Eaurea, in regiumle noastre, Clt ~l m cele vecme,obiectele de cupru :';0 poate raspllnde. Unel.e p~es(~ I~'larunte ~i s~m~~e,cum erau sulelo ::;id~ltile, :pu(-,eau fi f~1cute prm ClOcanu~, aproape m fIe-care a~ezare, de persm1ne fara 0 pregatire a~ume .. I~ sehlmb., .-:meltele ma:-..ive care necosita cuno~tinye complicate ill pnvmva topn:l1 metalulm,realizikii tiparclor ~i ~1poi a turnarii ~i finisarii pieselor :pu~eau fi confec-ti.onate mUll<:1,ide 'lile~teri spech1lizayi, in "ateliere" amepa)ate a~um~, in'Iinele asezari eventual in cele mai aprol)iato de zacaminte. In "atehere sefr1ureau' uneltele necesu,re atit rnembrilor colectivitatii respective, cit ~ipentrl1 cei ai comunitaWor vecine, inrudite sau chiar pentru altele mai(l.eparLate. • . v,"

Credem ca nu poate fi exclusa lpote~a. de Incru ca, l.n}mll;)l~1 neol!-'Licului tirziu, din anumite centre (cu 0 actlvltate metalurglCamal mtensa)(Un sud, s-au desprins indivizi sau I?-ic~~ru~uri de "prosJ2ectori" care au}lomit spre nord in c~ll~are de nOI zacar~llnte ?:e arama. " ....

Descoperirea unm Jrn,gment de placa subyu'e de pl'i~mb, m stIatLl1Ri1Lcuta,II c·, din a~eza1'Cade pe "Piscul Corni~orului" de la Sa,lcut<:1,'88,indicaf:l,ptui ca purtato~ii acestei cult~ri incepuse~a. sa .cunoas~a ~~ l?~'?~ll)l~l.Ji~stcpina :lJCum smgura descopenre cl.e acest fol dm epoca ncoh111ca dlll1,<),f':t,noastl'a. v v .. .

Un alt metal cunoscut si utilizat (pe scara redusa), de oa,m011l1d 111

(IP lea neolitiea de la noi, a fost a1trul 89. Pina acmn, pe Intimnil !',; •. ii, ;~II

61< ilL Vll1pc, 0(1. I'll., P. r,7, III'. 2!i() -260 ~i pI. 33{259-260,~II Il1fol'lllll\ill ,I,' III 1)11111 V. 110 ~'III,M /II. \'01p", /II' I'll, II 1\1 II I pi '\I{:.I11l 22:\.1111 II 11'<1'" II, Ill' III, I' I,'" 11", I, 0 III 1"11/1111' ,/I I I,,,, ,"1/1 I. P 1\ I 1:1 1'01'1'. (:"0' ,I, 1'/1111111, II,

II j, II I I \

f?st deseopel'ite obieete de aur, ill geneml mici, in 9 complexe (a~('z: I'§l necropole), I'aspimlite, in ehip inegal, insumind 19 piebe ~i un JillgOll, plus peste~10 margele. :In total, 010 cintaresc eca 1 kgr9tJ. Anali~,111datelor de e~r~ chspunem pennite preciza,l'ea : cel mai vechi obi ect de ;\III'cunose~t, .pm<:1 aC~l:n pe terltoriul Romaniei, este 0 sirmuli1'a de a III'

do.l<:1sfIr~ltul neohtlCului mijloeiu, din faza Vidra a culturii B~ian. AC('HijOblCC: a fost d~seoJ)el'it vin SUd~l~ta1'ji (intr-o zona fara zacaminte de au)')"I,de .~cee~. c?nsldermn ca a,p~I'lVla 1m se~ datOl'e,~~e Ullor legaturi eu gT11

puule dlll sud, de unde, ObleeL111g~~t~~f<:1eut, a a)uns in regiunile nO~~I-lI"'l\pe calea schimburilo1".

. P~ to1"itoriul Romaniei, aurul a 1'ost utilizat in al'iile cultUl'ilor Boi:loll(faza :Vldn~),. ~umelJli~a (faza Gumelniva, A2 ~i B1), Cucutelli (in S - IIITl'~~SllYalllCl, .m ~ona Arill~d, ill faza, eucuteni A, iar ill vestul :M:01doVel ~n r~~l1"sulfa.~el Cueuteni A - B) ~i in complexul Roma,lle~ti - GOI'n~~t~ (Ilszapo~gaI' :- B.odl'ogkCl·e:,;ztm). Prin ur111are, din pel'ioada de III

shr~Jtulv lleo.htl<,;ul~.t.lYli)lociu !!i contilJUilld pilla b sfir:;:itul epocii, dnd ~l

cOllsta~a 0 ;Ilten:.nfJca,re a folo:,;irii unOl' figurine a'lnllicto, ill doua, Z()IIIIdeose~;te : r~~l a,rcalu? eul!;urii Gumelnita (in preajma, Dun{1rii) foiljn :1,J'ill,

CUltUl'lLO~'?lszu,polgar -~ocl.l'ogkel·esztu1" (in N-V tarii92). Obi~ctele dcaur aI~llntlte ~~teaza (Lm perioada, dintre inceputul mileninlui 11,1IV-lea 1. e. n. ~l mceputullnileniului ~11III-lea i.o.n.

'1'oate obieetelc de am, din elloea neoliUctl, de pc teritoriul Romani('1au fost lUCl'ate din am' mt,tiv, numai pl'in cioc{mire la rece. '

. 'l'rebu!e bubliniat c~ toate obiectele de .au;· cunoscute fac pa,1IIIdm ca,tegona ,p~d?al>elor ~i ca, majoritatea sint legate de cult. Sint dCI

cLlmen~a~e, pll1a m )1rezellt, opt ('a,tegmii de obiecte de auI', in fOl'JlId~ Vel'Jgl, "sa~t~leoll~", a,ee, cercei, margele, tuburi ~i pandantive. In OJ'?1l1~ Cl'o?-~logl~a, pl'lluele au ~:pa:'ut" in regiunile din sud, sir111uli1,'h'.,1,1101v~ngtle. Celelalto catego1'lJ smt dOClllnentate nJai til'ziu cite dOllll,Hall tret 13;~n loc,. totdeauna in asociel'e cu pa,nc1antivele93. ' '

:Menta ana1Jzate unele pI'ohleIne rela.ti"ve la pandantive si maro'o1(1()cI.el~lt.e piese f!i::'ld eu totul iz01ate, nu se pJ'eteaza la 0 an'aliza ~))o·l'Ig-IC~L~l cl·onologlCa. '

Pandal~tivele94 au fost lUCl'ate din a,ur Hativ care, prin ciodi,nire a f(Jlo~I,".I()(lela1; in forma de tabl{1 subtire. Din acea:,;ta se decupau form~Ie dll

1'1 I.e. ~ne!e pan~an1iive ,'1Ufat,a cOllvexa ~i lustruita. Se considera c~ l\II'1'~'JlI'Ozlllta, de fapt, un personaj femil1in, deosebit de stilizat (in P0ll,!(,~(I.~e..nn.~tOl·e). ~ste evident ca pandantivele sint legate de cultul' 1'('1'

l"IL.'~(~1.1:n functl~ de :n:oclul~de a~eza~'e a citorva piese deseopel'ii' 11111l()11~I)~~t~,se ]Jo:l,te ;:;ustm~ ca pal:da~tlvele erau purtate: ]a git, de caLI'1II 11\01 ~I let~ .(ca am~lletf\, lllcime l~ ~l]'agU1'(. impreuna eu alte diferi!'(' (,ipili I d.o Im~lgel,e). r.oat(; pandant'lvelc (10): de~i apartin unoI' culLJI!'dt'oH(:I)~(,(~,.R.lllt,:nl'udtte mtre ele din punct de vedel'(~ tipologic. Rio ,\,11III,tll'lg'III(' (IJYlIl'lsudice. Sc pot deosebi doua tipul'i zonale de amull\l,(I:1111111 III KUd. III ~l,ria cll1tul'ii Gump]nit8.; a.ltul in nord, in a.ria cuHll1'i101' '1'I~im,p()lg{11'- T~o(lJ'ogkeresztlll·95. in Junc(;ie de cronologia re]af,i \': 'I

II/I 111,,1,'111, p. 17,III 111/1/1'/11, P. Ifl, 11/', 'I.11'/ I/lit/"III, P. ''', 11,1/'1:1,'" 1/,,,1"111 P. 1:1 :.-!:1.III 11111'1"11'1111 111111111 r'I'NI'II, "I', ,'iI .. P (\11 \1:1 J "I" II ( I 0' " I

,I IV' ".,,1\,'11, ",II, IHI 11111 "I' " ,P. 1:\· ":1 1,1, III

II' I 1/ "" (,010 I', Illdl/lIl, 1'171,,, 1 I II/I III I" I "

kebnie facuta pl'eCiZal'ea ca pandantivele cele mai vechi apar in preajmaI) unarii, in faza Gumelni~~L.A 2 ~i au fost folosite pina in faza Gumel-nil,a B 196.Piesa de la Traian97, din faza Oncuteni .A-B, este contempo-I',W~L~i apropiata in timp cn cele de la sflr~itul culturii Tiszapolgar ~ido hL inceputul culturii Bodrogkeresztur, In Tmnsilvania astfel de pan-dGlintives-au descoperit Ia Oraclea98, 'l'irgu lVIure~9H~i Ia lVIoigrad100.Piesade Ia lVIoigrad este cea mai mareQi a fost gasita impreuna cu alte citevaobiecte de auI', Ea are forma rotunda cu 0 prelungirc in sus, pe mi,1loc;I,I'(~un orificiu ~i mai SlLSdoua proeminente redind sinii. Piesa cintare~te11)0 g.

:M:argele de :mr s-au gasit, in zona gmne1nit,eana (,[Jr1 mai. 3), iarll1ajoritatea in zona' 1101'di.ca(num~LiIa Moigl'a,d erau peste 105 margele).Acestea din Ul'ma sint de doua tipuri : bitronconice ~i in form:'i de bu-Loia~lOl. .Amintim ~i piesa de h\J Oradea, pl'elunga ~i cu partea de mi,1locbOlubata102.Obiectul in forma de "ancora" lie Ia Gumelni~all)3, pina dee1lt'lucl, erR! 0 apar1\ie il\()Iat~L,dar in ultimij mIl, piese fiimilare s-au,\JUat ~i.iu llecl'opola, lie Ia V,trna,104.Daca yincm seftma de importanteledcscopel'iri din necl'opola gumclnite~ma de 1a Val'lm, care a fORt folosita1l1cepind diu faZG1,Gnmelnitia A 2 ~i pin~~tJrziu 111faza Gumelnita B 1,lltclinam SCLail.mi.teln ca ~i in ~t~el\!'\,rne,mai ales, in necropolele de ace-Ja~i tip de la noi sc VOl' gi"'Lsidestul de multe obiecte de aUT.

Printre pro1>lel11elestudiatc, un loc important il ocupa aceea re-1'eritoare la. ol'igille"Lm~\Jtcrieipl'ime folosite de oamenii din epoca neo1i-tic!'\, din regiUllile noa,'tl'e. tn~inte de a face precizal'ile nccesare, consi-d.el'~Ll11utile eiteva lamul'iri. tll vedel'ea cunoa~tel'ii originii aurului (caJmtt.erie prima) utilizat de oamenii din voc11i.me,speeiali~tii din domeniulmetalul'giei ~Lll fa.cut flute de analize. S-a constatat ca un eriteriu de bazaPCl1tl'Uclasil'icarea ~i, respectiv, precizal'ea originii metalului il consti-Lllic asociel'c~ natuml~L (in n1.inereurile utilizate), in diverse proportii,:1, ,Lurului en <Ll'gintul, en]Jrul ~i.zincuF'5. De obicei,. procentul de argintcflLeval'htbil, in Iimitele cuprinse intre mi.nimum 2 % ~i cca 30 %. Pl'O-centul de ammi:'Leste, de regula, mult mai mic, de maximum 2 % ~i, deobieei, sub 1 %. tn fnnctie de datele obtinute, pe baza uuui mare numarde rmalize, s-a ajun, la concluzia ca, in regiunile noastre, pina Ia ince-puLul celci de a doua epoci a fierului, s-a fo1osit aur nativ106.

tn ultimele decenii, unii speciali~ti s-au preocupat de ]Jrecizarea':lol'acteristicilol' ~i ariei de raspindire a obiectelor Iuerate din aur ori-

gi !UtI'din l'egiunile noastre. Pina acum, clispunem de unele date referi-1io:trCla analizele fine £acute asupra aurului provenit din zaeaminteledin zona Bmc1. Din datele publicate137, rezulta ca, in ma,1oritatea cazu-J'ilor, aurn1 din Muntii .Apuseni contine intrc 25 % ~i 31 % argint ~i

96 Idcm, op. cil.~ SCIV, 2:>, un'!, 2, p. lR1-19(J.97 Hurtcnsia Dlunilrescll, op. cit., p. 69-- 93.98 Engen COJll~J, op. cit.,p.lo, nr. 7 (Cll iJi])1iogral"ia mai veellc).99 Ibidem,p.1G, nr. 8(Cll bibliogr:ll"ia mai vcehe.).

.100 Ibidem, p. 17, Ill'. 9 (ell biiJliogral"ia mai veelIC).101 Ibidem, p. 17, Hr. 8.]0' Ibidem, p. 17, 1ll'. 9/1.'0' VJ. J)umitrescll, 1)8cia, II, 1925, p. 99, l"ig. 75.,0' ha 1\ Ivanov, Sakrovi~Uialo lla Varllenski;llia lIal ko lilcIl J/(,kropol, So ria, 107R.10" i\l:cll [al'tJnallll, Gcrmflnia, 46, lU68, 1, p. 10- 20.,UII Ihidem, p, "II,11.7 \11 1'0" '"1111 1111111"11111' ,It' 111\,11,1,111'11111' <II' 1111111\1 ~,\'('I <1011111 ill ('(tll','pll,' liil III 1'11'1

~ d II ,JlI,' , "III",.

nUllmi in doua cazuri procep.tele coboara. pina 1a 18 '7 0/ si 100/ • .AsLI'(,1I· v d l' t I v 11 ' /0, /0s: ~xp lC~L.ve~~.O?lec·e e stravec ide aur din Transi1yania au 0 una.1I1:I,

lIla, de~c111sa.llm,n~l seama de datele expuse,' este de presupus (dc(I:Iir~ce obJectele neohtwe de am din Tmnsilvania inca llU au fost analiza 1,1elm ~Lcestpunct de vedere) ca piesele descoperite in Transilvania (din '~,J'ill

It 'I 'I . I ' < ,CUUrl 0.1' Iszapo gar-Boclrogkeresztur), ca ~icea din Moldoya, (din fa/;;1Oucutem .A-B) au fost Iumate din am tnmsilvanean.

A1ta este situatia pieselor din sudul iJarii. Obiecte1e "asite ill al ill,~umelni~a~ ~linvprea,1rnarnalului de nord a,l Dunarii, inca m~ au fost allilhzate, dac~1JmS~LJe punem in Iegatura eu cele de la Hotnita10S cu carll ~nasean:-ana tipo1ogic, putem a.junge 1:1unele conclu~ii. P~HldanbYele dill,Hotl1l~a au fast cLnalizate ~i s-a eonskLtat ca am'u1 uontine n11mai ca 7 II

arg~nt . .Avind il.l vedere c1'iteriul tipologic, se poate p~'esupune ca si If'gurlllele ~umelm te~e de 1a nord de Dunare, C'a ~i cele de 1a H otni ta,\ , 1/1LlUCl'ate dm aur mal cumt, continind Ull pro cent reclus de argint. D~\,('II,

yom campara cantitatea de argint existentCLin ~1Urulo.in 'l'ransilv311i:1c~ a,ceea a amylui de Ia Hotnita, ne weotim indrepti"'.titi sa credclIl ('1:,plesele gumelmtene sint din alt am' deeit eel tmnsilvanean si anume dillaur o~'ig~nar din regiunile sndiee ale Poninsu1ei Bakanice' (din Tr,wi:I,san elm ~nsuht r~11asos).Tinem sa rell1~1rdl.rnca despre obiectul de aliI'deseopel'lt la .Ar1l1~d,se facea, preeizarea ea ar £i din aur "rosu"109, COt'll,-ce, pro,babiI, se poa,te ('xpli.ca pl'in aceea d1 Ia rcalizarea lui' s-a folo~iI,.un alt fel de aur clec'it eel rlin TJ'.:Lmilva,nia.

I,l~ N 111111 1\11 1'111", i\rl,\'ologin-Sori:J, 1, I I'l'l I. 1 ", II : Hili,,,II Illl:II," 1'\"1011,'/'///'"'111/''''' III1/il/Ili1I/II~ ,'/1/1/ """1/1,,11/1/', I II II ' I 1111 1I/"//I/'il'l/, c: II.,!, 1\1 I' I