ASPECTE PRIVIND RESTAURAREA-CONSERVAREA UNOROBIECTE DE CULT, COMPOZITIA SI DESTINATIA LORLITURGICA SI SIMBOLICAn colectiile Muzeului albaiulian a intrat recent o serie de obiecte de cult recuperate din biserica de lemn de la Hapria (jud. Alba) lacas de cult dezafectat din cauza deteriorarii sale avansate. Printre piesele care au fost livrate laboratorului de restaurare n vederea recuperarii lor, se afla si un numar de patru candele, o cadelnita si o cutie de tamie databile n secolul al XIX-lea, ncadrate n categoria larga a obiectelor de cult, care include doua subspecii. Obiectele de cult care trebuiau consacrate sau sfintite, denumite generic vasa sacra, sunt potirul, patena, pixida si monstranta.Din categoria vasa non sacra, aflate n relatie indirecta, mijlocita, cu sacramentul si care nu necesitau sa fie consacrate, fac parte cana si lingura de mpartasanie, agheasmatarele, relicvariul, hrismatoriul, sfesnicele, candelele, crucea si clopotul de altar, cristelnita si cadelnita.Dupa cum bine se cunoaste, candela este lampa cu ulei care se pune la icoane sau la morminte. Cadelnita este unul din cele mai vechi instrumente de cult, prin a carui ntrebuintare se produce fumul de tamie care urca n cer, simboliznd naltarea spre cer a rugaciunilor. Cadelnitele mai vechi erau executate din argint uneori aurit, dar si din bronz sau alama, turnate sau ciocanite n tehnica au repouss si apoi cizelate, fiind cel mai adesea decorate cu ornamente inspirate din arhitectura epocii si asociate cu inscriptii de danie. Cadelnitele romanice si gotice prezinta frecvent un decor arhitectural cu domuri si turnuri. Renasterea foloseste mai mult forma de vas propriu-zis, n timp ce epoca moderna mprumuta modelele vechi, fara sa aduca nimic original.Cutia de tamie are de obicei forma unei cupe elipsoidale, din care tamia se punea n cadelnita cu ajutorul unei lingurite.La examinarea preliminara a obiectelor de la Hapria, aflate prizoniere n straturi consistente, depuse succesiv si puternic aderente, de uleiuri alterate si solidificate, amestecate cu praf, cenusa si bucati de carbune, resturi de materie lemnoasa, hrtie, fire de pnza de bumbac etc. (fig. 1), s-a ncercat si determinarea tipului de metal din care au fost confectionate. Trei dintre candele au fost lucrate dintr-un metal comun, cel mai probabil alpaca, una singura este din argint, cadelnita a fost turnata din alama aurita, iar cutia de tamie a fost realizata, de asemenea, din argint.Cristache-Panait 1987, p. 60; Dumitran 2009, p. 245.

Fig. 1. - Imagine de ansamblu a pieselor de cult nainte de restaurare.Din punctul de vedere al starii de conservare si al integritatii pieselor, s-au putut constata urmatoarele aspecte:1. Prima candela, din alpaca, cu corp piriform, este prevazuta cu toate cele trei anse, dar s-au pierdut iremediabil lanturile de suspendare, care au fost nlocuite cu doua panglici din matase de culoare cafenie si sfoara rasucita.Lipseste, de asemenea, si placa de la partea superioara terminata cu inelul de atrnare, iar n interiorul cupei se mai conserva un pahar de factura comuna, dinsticla transparenta (fig. 2a-b).

nainte de restaurare (a); Fig. 2a-b. - Candela din alpaca:

dupa restaurare (b).

2. A doua candela din alpaca cu corp piriform mai prezerva doar doua dintre anse si un numar de 10 zale corodate dintr-un lant de suspendare, celelaltedoua fiind disparute. In interiorul cupei era ncastrat un pahar din sticla de culoare albastra, spart partial n zona buzei (fig. 3a-b).aFig. 3a-b. - Candela din alpaca:nainte de restaurare (a); dupa restaurare (b).3. Cea de a treia candela din alpaca cu corp piriform este prevazuta cu trei anse si trei rnduri de lanturi de suspendare cu clopotei sferici, dintre care unul este fragmentar. n interiorul candelei s-a pastrat paharul din sticla de culoare albastra. Piesa a fost vopsita la un moment dat cu un lac nitrocelulozic de culoare argintie(fig. 4a-b).bFig. 4a-b. - Candela din alpaca:nainte de restaurare (a);a b dupa restaurare (b).aFig. 5 a-b. - Candela din argint: nainte de restaurare (a); dupa restaurare (b).b4. Ultima candela analizata este confectionata din argint ciocanit n tehnica au repouss, ulterior ajurat si cizelat. De cele trei anse sunt prinse lanturile cu zale din srma de cupru probabil argintat. n interiorul cupei s-a conservat un pahar din sticla de culoare rosie (fig. 5a-b). Din punct de vedere ornamental, pe corpul piriform al candelei pot fi remarcate trei registre decorative: pe partea inferioara n forma de bulb sunt dispuse sase benzi verticale cu alveole lucrate cu poansonul; registrul median consta dintr-un bru de cerculete cu punct central asa-numitul ochi de zar realizate, de asemenea, cu poansonul; zona superioara, plasata sub buza si gtul candelei, este cel mai bogat si artistic ornamentata: decorul consista din frunze de acant2 intercalate n volute, care alterneaza n partea lor inferioara cu cte o cruce de Malta. Dupa ciocanirea pe modulul de lemn a decorului propriu-zis au fost decupate orificiile care confera registrului aspectul ajurat, iar ulterior s-a procedat la ornamentarea punctiforma a frunzelor de acant si a partii superioare a volutelor cu un poanson cu vrful foarte fin. Cele trei anse, care poarta un decor n forma de vrejuri de frunze, au fost lucrate separat si apoi sudate pe corpul candelei.

Fig. 6 a-b. - Cadelnita din alama aurita:nainte de restaurare (a); dupa restaurare (b).5. Cadelnita din alama turnata, cu urme de aurire: partea inferioara consta dintr-o cupa semisferica cu picior circular, care contine focarul si care este ornamentata cu bruri de incizii circulare simple. Jonctiunea dintre focar si b capacul perforat al acestuia se face prin intermediul unui numar de trei lanturi legate n partea superioara la o placuta triunghiulara terminata cu un inel si prevazuta suplimentar cu un orificiu. Capacul decorat cu incizii circulare simple si rozete ajurate se termina n partea superioara cu o cruce dubla ale carei brate au extremitati trilobate. Un al patrulea lant prins de vrful crucii si care se termina printr-un alt inel ce trece prin orificiul placutei triunghiulare face legatura cu capacul cadelnitei, permitnd glisarea acestuia, respectiv ridicarea si coborrea capacului (fig. 6a-b).Fig. 7a-b. - Cutie de tamie din argint: nainte de restaurare (a); dupa restaurare (b).6. Cutia de tamie din argint are forma unei cupe elipsoidale prevazuta n zona centrala interioara cu o tija terminata la partea superioara cu un inel care facilita manipularea piesei (fig. 7a-b).Dupa cum mentionam anterior, piesele supuse restaurarii se aflau, la intrarea n laborator, blocate si ncleiate unele peste altele din cauza straturilor consistente si aderente de uleiuri alterate, fapt care a facut necesara desolidarizarea si cosmetizarea lor superficiala, pentru a putea fi realizata documentatia fotografica.Prima operatiune efectuata a constat n degresarea fiecarei piese prin imersarea n bai de diluant universal, alternate de perieri cu perii cu fire de plastic si bai de acetona, urmate de curatiri mecanice cu o spatula de lemn matisata cu pnza de bumbac si instrumentar specific de laborator3. Ulterior, obiectele au fost imersate n bai calde de apa curenta cu detergent neionic Romopal OF 10 n concentratie de 1%, pentru emolierea si ndepartarea integrala, prin periere, a depozitelor persistente de grasime si murdarie ncastrate inclusive ntre zalele lanturilor de suspendare sau n traseele ornamentale incizate.Aceste interventii anevoioase si de durata au condus, n ultima instanta, la dezvelirea epidermei metalice a obiectelor. n ciuda aspectului total inestetic, depunerile uleioase au constituit n timp un strat protector, astfel nct suprafata metalica nu a suferit procese de coroziune dect punctiform sau pe zone reduse din punct de vedere dimensional4. De altfel, este cunoscut si faptul ca anumite aliaje prezinta o rezistenta la coroziune mai ridicata dect cea a metalelor tehnice, datorita alierii lor cu elemente (aluminiu, crom, nichel etc.) care permit formarea pe suprafata lor a unor straturi protectoare de oxizi5.n consecinta, piesele au suportat un tratament chimic n solutie de E.D.T.A 3% si periere cu batoane din fibra de sticla, neutralizari n apa distilata si conservare finala prin pensulare cu lac nitrocelulozic diluat cu acetona6.Ultima etapa a procesului de recuperare a obiectelor de cult a constat n restituirea lor att din punct de vedere morfologic, ct si functional, avnd n acelasi timp ca finalitate si posibilitatea etalarii lor muzeistice. n acest scop s-a procedat la refacerea cu elemente aproximativ similare din otel inoxidabil a lanturilor de suspendare si a inelelor de atrnare care lipseau partial sau integral, precum si la reconstituirea uneia dintre ansele pierdute definitiv n cazul a doua dintre candelele din alpaca.De un real folos s-au dovedit a fi discutiile preliminare purtate cu specialistii muzeografi privitor la metalele sau aliajele din care au fost confectionate piesele analizate, obiecte pe care le-au ntlnit uneori mentionate n arhivele vechi, de-a lungul cercetarilor proprii.Nu avem cunostinta despre redactarea unei monografii privind istoria localitatii Hapria sau despre ntocmirea unor condici parohiale n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care ne-ar fi fost extrem de utile, desi aceste aspecte nu fac obiectul excursului nostru. ntruct, pentru epoca respectiva, a fost publicata recent o cronica a parohiei Paclisa, localitate situata la doar ctiva km distanta de cea aflata n discutie, credem, prin extrapolare, ca este posibil ca parohii aflate ntr-o ambianta culturala similara sa si fi procurat obiectele liturgice pe aceleasi filiere si probabil din aceleasi surse. n condicile parohiale ntocmite de parohul Nicolae Cado din Pclisa apar, printre alte nsemnari, si daruirile facute de enoriasi pentru biserica sub pastorirea sa:n anul 1881 Nicolae Petrisor, fiind epitrop, a daruit o cadelnita de argint de China, n pret de 10 floreni9. n anul 1889 (6 femei din sat, n. n.) au daruit o cadelnita mica de arama, care se folosesce la festanii si ngropaciuni, n pret de 4 floreni 50 cruceri10. n 1899 (4 enoriase, n. n.) au daruit 2 candile de argint de China (cu pahare rosii), deasupra icoanelor Mntuitorului si aMaicei Domnului de la usile altariului, n pret de 14 floreni11. Candila cea mare de argint de China de pe frontul altarului am procurat-o n anul 1913 de lafirma Vranici si Taus din Neoplanta (lat. Neoplantae) sau (Novi Sad, capital fostei provincii srbe Voivodina, numita Ujvidk dupa 1867, cnd devine parte a Ungariei n cadrul Imperiului Austro-Ungar) si a costat cu transport cu tot 98 cor. 26 fil. Pretul candilei s-a platit din contribuirile benevole ale (unui nr. De 96 de credinciosi, n. n.).De asemenea, n colectia de documente a Muzeului National al Unirii sin Alba Iulia, dos. 4284, doc.15, Inventariulu averei immobile si mobili a Sntei Biserici greco-orientali din comuna bisericeasca Pclisa pe anul 1872, figureaza, printre lucrurile sntte, un numar de 3 candele de arama si 1 potiru si cadelnitie de bacfonu de arama (cadelnita fiind daruita de Eftimie din Lazu).Se pare ca un aliaj inovator, asa-zis nichel-argint, a fost cunoscut prima data n China sub denumirea packtong sau packfong, care n traducere libera nseamna cupru alb, iar apoi n Vest, prin marfurile importate din Orientul ndepartat. ncepnd din anul 1770, metalurgistii germani de la manufacturSuhl erau capabili sa produca un aliaj similar, iar din anul 1823 s-a initiat ocompetitie pentru perfectionarea procesului de productie prin crearea unui aliajcare sa posede cel putin din punct de vedere vizual aspectul argintului. FratiiHenniger din Berlin si A. Geitner din Schneeberg au atins independent acestdeziderat.Ceea ce s-a ncetatenit sub denumirea de argint german este un aliaj albargintiudur si rezistent, dar maleabil si ductil, si cu totul stabil n atmosfera. Contine nichel, cupru si zinc n proportii variate si a fost realizat initial din haldele vechi de zgura de cupru de la Henneberg. O cantitate mica de fier era uneori adaugata pentru a-l face mai alb si mai tare. Argintul german era n esenta identic cu aliajul chinezesc packfong. n trecut era mult utilizat la producerea de tacmuri, mnere de cutit, rame, cutii, rulmenti de masini etc.Nichel-argintul a cunoscut o larga utilizare dupa anul 1840, odata cu dezvoltarea placarii cu argint, ntruct conferea un substrat puternic si stralucitor, ideal pentru diversele categorii de obiecte. O alta denumire comerciala pentru nichel-argint si aliajul placat este cea de Acest brand original al lui Bendorf AG din Austria este astazi utilizat ca denumire generica pentru nichelargin n special n Germania si tarile scandinave.Nichel-argint este asadar numele generic pentru oricare dintre aliajele metalice nepretioase de culoare gri-argintie stralucitoare, compuse din cupru, nichel si zinc, dar care, n ciuda numelui lor, nu contin deloc argint. Aliajul respectiv a primit acest nume deoarece culoarea sa o egaleaza pe cea a argintului si pentru ca a fost utilizat ca substitut ieftin pentru argint n sec. al XIX-lea.n realitate, exista diverse formule ale aliajelor care cad sub incidenta termenului general de nichel-argint, dar cea mai reprezentativa este aliajul nr. 752, care contine 65% cupru, 18% nichel si 17% zinc. Acesta imita argintul Sterling 925 (Ag 92,5% + Cu 7,5%), de cea mai buna calitate, este mai rezistent, relativ usor de prelucrat, dar mai putin valoros.Din punctul de vedere al semnificatiei obiectelor de cult, dar si al substantelor utilizate n timpul ritualurilor sacerdotale, se poate spune, de pilda, ca simbolismul tamiei tine n acelasi timp de acela al fumului, al parfumului si al rasinilor curate folosite pentru prepararea ei. Arborii din care se obtine tamia au fost socotiti uneori simboluri ale lui Hristos. Este vorba de speciile exotice deBoswellia Carteri si Boswellia Serata din familia Burseraceae, care ar proven din Peninsula Arabica si care cresc n India, China, Somalia, Egipt si Etiopia.Tamia are rolul de a nalta rugaciunea spre ceruri, fiind n acest sens o emblem pentru cel care ndeplineste o functie sacerdotala: asa se explica faptul ca unul din Regii Magi i daruieste pruncului Iisus tamie. Fumul placut mirositor al tamiei care se ridica din cadelnita are diverse semnificatii: aromele aduse de femeile mironosite la mormntul Domnului, mireasma nvataturii dumnezeiesti raspndita n lume de Apostoli, norul n care Domnul S-a naltat la ceruri. Dealtfel, canonul al Sfintilor Apostoli spune: [] Dar sa nu fie iertat a se adduce altceva n altar dect untdelemn pentru candele si tamie la vremea aducerii nainte. Obiceiul universal al tamierii are pretutindeni aceeasi valoare simbolica: el leaga pe om de divinitate, uneste finitul si infinitul, muritorul cu cel nemuritor16.Cadelnita (thuribulum) n care era aprinsa tamia la nceputul liturghiei nsemna trupul Domnului, biserica adesea n forma de turn gotic, tamia (incensum) divinitatea sa, iar focul Sfntul Duh.n ceea ce priveste clopoteii sferici intercalati pe lanturile de suspendare care apar si n cazul uneia dintre candelele restaurate , numarul lor poate varia pna la 12 si reprezinta mesajul celor 12 Apostoli. Din punct de vedere simbolistic, clinchetul clopoteilor are pretutindeni putere de exorcizare si de purificare, alunga duhurile rele, cheama la supunere fata de cuvntul lui Dumnezeu, realiznd comunicarea ntre cer si pamnt.CULT OBJECTS, THEIR COMPOSITION AND LITURGICALAND SYMBOLIC DESTINATIONABSTRACTThe study presents a few altar objects that recently entered the collection of the museum,which were recuperated with similar artefacts of the wooden church from Hapria, deallocated in2006 due to its severe deterioration.There are reviewed procedures of restoration-conservation to which the vigil lamps, censerand incense box were subjected to, as well as the way of reconstructing the constitutive elementsthat disappeared over time. In addition, the composition of the metal or alloy from which the pieces were made is referred to, taking as guiding marks interesting and useful information mentioned by some parish chronicles from the second half of the XIXth century, as well as from the history of metallurgy.Finally, there are revealed a few aspects concerning the symbolistim of analysed cultpieces and the substances used together with them along the officiation of the priestly ritual.EXPLANATION OF FIGURESFig. 1. - General image of the cult pieces before restorationFig. 2a-b. - Alpaca vigil lamp: before restoration (a); after restoration (b).Fig. 3a-b. - Alpaca vigil lamp: before restoration (a); after restoration (b).Fig. 4a-b. - Alpaca vigil lamp: before restoration (a); after restoration (b).Fig. 5 a-b. - Silver vigil lamp: before restoration (a); after restoration (b).Fig. 6 a-b. - Golden copper censer: before restoration (a); after restoration (b).Fig. 7 a-b. - Silver incense box: before restoration (a); after restoration (b).BIBLIOGRAFIEChevallier, Gheerbrant 1995 - J. Chevallier, A. Gheerbrant, Dictionar de simboluri, vol. 3, Bucuresti,1995.Constantinescu 1979 - M. Constantinescu, Protectia anticorosiva a metalelor, Bucuresti, 1979.Cristache-Panait 1987 - Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, marturii de continuitate si creatie romneasca, Alba Iulia, 1987.Dumitran 2009 - Ana Dumitran, Biserica de lemn din Hapria, n Nemus, an IV, 2009, nr. 7-8, p.244-257.Holmyard 1957 - E. J. H. Holmyard, Alchemy, New York, 1957.Mihalcu 1970 - M. Mihalcu, Conservarea monumentelor de arta si a obiectelor istorice, Bucuresti,1970.Mourey 1998 - W. Mourey, Conservarea antichitatilor metalice de la sapatura la muzeu, Bucuresti,1998.Nicolescu 1968 - Corina Nicolescu, Argintaria laica si religioasa n Tarile Romne (sec. XIVXIX),Bucuresti, 1968.Nicolescu 1973 - Corina Nicolescu, Arta metalelor pretioase n Romnia, Bucuresti, 1973.Rustoiu, Vaida 2008 - Ioana Rustoiu, Pr. D. Vaida, Cronica parohiei Pclisa (1901-1944) Alba Iulia, 2008.