Metode Clasice in Arheologie

7/25/2019 Metode Clasice in Arheologie

http://slidepdf.com/reader/full/metode-clasice-in-arheologie 1/10

Curs 1

Metode clasice în arheologieA. Principiile stratigrafiei în arheologie

B. Metodologia cercetării în arheologie

C. Înregistrarea informaţiei arheologice

D. Interpretarea informaţiei arheologice

A. Principiile stratigrafice în arheologie

A.1. Principiile i legile stratigrafiei în geologieCaracterul stratigrafiei – depinde de împrejurările istorice, iar interpretarea trebuie

să pornească de la acestea; se pleacă de la ordinea dispunerii straturilor. În arheologiespre deosebire de geologie, dispunerea este unică, dar la bază are acelaşi principiu (ceeste mai jos e mai echi!

!tratul"• în #eologie este dat de factorii naturali.• în $rheologie factori antropici.

%dată cu apari&ia omului legile de depuneri a straturilor se schimbă (omul construieşte primele constru&ii, gropi etc!.'rei aspecte"

. omul începe să facă obiecte care nu sunt conforme cu procesul de eolu&ie prinselec&ie naturală.

). omul foloseşte zone preferen&iale de teren.*. dintr+o preferin&ă culturală omul începe săpă pămntul crend strate întro manieră

negeologică.-rin toate acestea, omul creează strate şi complee ce nu au corespondent în

geologie;

Ca urmare acestor aspecte stratigrafie compleă. /edentarizarea limitareaspa&iului de habitat s+a creat o stratigrafie tipică, compleă./tabilirea faptelor înseamnă în esen&ă stabilirea succesiunii stratigrafice.

A.1.1. Principiile în geologie"$u fost puse la punct în 0*1 de către Charles 23ell, şi dezoltate de 4ils /teensen(acesta a obserat că unele fosile apar în depuneri similare din punct de edere



morfoligic; îşi dă seama că stncile din care sunt făcute falezele $ngliei au fost ini&ialsedimente în mediul acatic două concluzii"

. corela&ie între fosile şi straturi.). întro zonă geologică relati unitară, a stabilit o legătură între strate care nu erau

continue. -e baza aspectului acestuia el constată că straturile au o suprapunere

regulată.5illiam /mith pleacă de la onsera&ia că fiecarui strat îi apar&in anumite fosile; acorelat straturile geologice din diferite zone ale $ngliei; a constatat o dinamică a prezen&ei fosilelor în sensul că jos predomină fosile animalelor dispărute, apoi încep săapară resturi de animale.

A1.". #egile stratigrafiei în geologie

1. #egea suprapunerii.". #egea ori$ontalităţii iniţiale.%. #egea continuităţii iniţiale (depozitul ini&ial de sedimente era nefragmentat, fără

a aea marginile epuse!.&. #egea succcesiunii fosilelor (anumite fosile din diferite epoci indică secen&a dedepunere, în situa&ia în caren straturile au fost dizlocate sau răsturnate.

'oate aceste legi operează cu no&iuni" strat' stratificare' fosile' asemănare litografică.!tratul în geologie este definit ca nieluri de rocă, formate de schimbarea tipului dematerial, în timpul procesului general de depunere.!tratificarea – masă de straturi sau nieluri suprapuse.Asemănarea litografică dată de aceeaşi morfologie a straturilor, dată de materialulgeologic con&inut.(osilele – resturi ale formelor de ia&ă ancestrală care nu mai eistă astăzi./tudiul geologie a creat discipline conee" -etrografie (studiul rocilor!, -aleontologie

(studiul fosilelor!, -alinologie (studiul polenului! etc.'oate aceste legi se aplică numai la straturile formate în condi&ii sedimentare naturală, şinu se aplică dect par&ial în arheologie.

A.". #egile i conceptul de stratigrafie în arheologie

A.".1. Conceptul de stratigrafie în arheologie.-rimul care şi+a dat seama de aloarea stratigrafiei )ean (rerre, care în 676;

a descoperit o serie de obiecte împreună cu oase în strat care erau deranjate.-e baza acestor strate, Christian 'homsen, a organizat la Copenhaga (în sec 898! oepozi&ie în care prezintă sistemul celor * epoci. $ făcut această departajare din punct de

edere tehnologic (piatră, bronz, fier!.'homsen urmat de 5orsane care studiază depunerile stratigrafice dinmlaştinile din :anemarca şi dezoltă conceptul de epocă a pietrei, epocă a bronzului şiepocă a fierului.-rima împăr&ire (piatră, bronz, fier! ohn 2ubboc< (0=>!; aceste precizări sunt la felde importante ca cele din geologie deoarece, nielurile arheologice con&in obiectecaracteristice fiecărui strat, fiind folosite ca şi fosilele în geologie, pentru identificareastraturilor din alte zone.

)



În acelaşi contet s+a acreditat ideea că procentajul bunurilor culturale care suntasemănătoare cu cele din zilele noastre scad pe măsură ce urcăm sau coborm pesecen&a stratigrafică. A.".". #egile stratigrafiei în arheologie

A.".".1. #egea suprapunerii o importan&ă fundamentală în interpretareastratigrafiei, cu o singură condi&ie, dacă se presupune că straturile şi compleele se află în pozi&ia identică cu pozi&ia în care au fost depuse.:efini&ie" Întro sec*enţă de straturi i comple+e aflate în po$iţie iniţială, ni*elele desus sunt mai t,r$ii' iar cele de mai -os sunt mai timpurii' fiecare dintre acestea fiinddepuse sau creat prin înlăturaea de unul pree+istent.

:eterminarea acestor nieluri de suprapunere defineşte rela&iile temporale dintrestraturi, nieluri, complee.

$cestă lege este o epresie fizică a rela&iilor dintre aceste depozite stratificate. 4umai prin înregistrarea corectă a acestei rela&ii de suprapunere arheologul are un set de

date şi informa&ii esen&iale care îl or ajuta în mod direct şi nemijlocit la determinareasecen&ei stratigrafice a sitului.În cadrul depunerilor arheologice pot să nu eiste artefacte deci legea se aplică

fără referire la con&inutul cultural. :eşi această lege este etrem de importantă, ea trebuieluată în sens relati. /+a constatat că întro construc&ie, lutuielile taanului care suntaplicate sub structura lemnoasă sunt mai trzii dect acestea.

A.".".". #egea ori$ontalităţii iniţiale presupune că atunci cnd straturile seformează, tiind să aibe orizontalitate (ca şi în geologie!.

Prin această lege înţelegem că orice ni*el arheologic format întro formăneconsolidată *a tinde să aiă o po$iţie ori$ontală. /traturile care au o suprafa&ă

înclinată s+au format de la bun început în această formă, sau această formă au primit+odatorită faptului că acel niel stă pe o suprafa&ă preeistentă înclinată.$plicarea acestei legi în arheologie trebuie să &ină cont att condi&ii naturale din

teren ct şi de limitele create de om în zonele de depunere a stratelor. ?onele de depunereantropică sunt formate de şan&uri, ziduri, palisade, gropi etc, care schimbă condi&iile dedepunere, de depozitare a solurilor neconsolidate.

În cazul şan&urilor, primele nieluri de umplere nu sunt orizontale. $ceastă lege seaplică numai la studierea actiită&ii de depunere sau formare a straturilor. $plicarea sa ar trebui să+i ajute pe arheologi să găsească compleele mai importante pe baza indica&iilor oferite de schimbarea suprafe&elor straturilor.

$ceastă lege poate să fie aplicată şi în cazul strucutrilor de zidărie@chirpic.

A.".".% #egea continutăţii iniţiale / această lege se bazează pe o zonă care estelimitată topografic, a unui depozit sau au unui comple. /uprafa&a acestui depozit se atermina cu o margine care se sub&iază gradual. :acă orice margine a unei depuneri nu sesub&iază gradual pnă la dispari&ie, ci are o margine erticală sau oblică accentuată,atunci o parte a etinderii ini&iale sau continuitatea depunerii au fost afectate.:efini&ie" 0rice depo$it arheologic aa cum s/a depus iniţial sau orice comple+ aacum s/a crear iniţial se *a mărginii de un a$in de depunere sau se *a suţia

*



gradual. :acă orice margine a unui depozit sau comple nu respectă această regulă, o parte a etinderii sale inin&iale a fost distrusă de săpătură sau eroziune, iar absen&a să fieeplicată.

Atilitatea acestei legi dată de prezen&a în sit+ul arheologic a mai multor tipuride complee şi este baza pe care se pot face corela&iile stratigrafice dintre păr&ile separate

ulterior, ale unui strat. Corela&ia se face pe baza stratigrafică (eclusi!, fără a aea încalcul, con&inutul cultural al depunerii. -ăr&ile de strat trebuie să fie corelate decompozi&ia solului şi de pozi&ia lor similară în secen&a stratigrafică, de+o parte şi se alta acompleului intrusi.

Aceste trei legi la aspectele fizice ale straturilor în procesul de stratificare. Permit

arheologului să determine relaţia stratigrafică care există întrun sit şi să facă corelarile

stratigrafice necesare.

A.".".&. #egea succesiunii stratigrafice deosebit de utilă deoarece foarte multedin siturile arheologice depunere stratigrafică etraordinară. Altimul strat care se

depune un bazin de depunere pentru stratul următor, dar aceste depuneri în cadru unuisit nu sunt continue, ci discontinue. $ceastă realitate face dificilă, racodarea, corelareaîntre ordinea din cadrul secen&elor stratigrafice.:efini&ie" o unitate a stratigrafiei arheologice îi are locul în sec*enţa stratigrafică asitului prin po$iţia sa dintre depunerile inferioare i cele de deasupra din toate$onele care sunt peste aceasta i cu care această unitate stratigrafică are contactdirect. În rest toare celelalte relaţii de suprapunere fiind redundante. Prin această prismă sec*enţa stratigrafică se definete drept ordinea depuneriistraturilor i stailirea legăturilor dintre acestea în cadrul segmentului temporal.$cest sistem admite doar * situa&ii posibile (ezi Batricea arris!". nu au rel. fizice, stratigrafie directă.

). suprapuse.*. pot să fie corelate ca păr&i separate de acelaşi depozit. Folosind acest sistem, la sfârşitul săpăturii putem fi în posesia secvenţei

stratigrafice a sitului.

A. %. Depo$itele de soluri ca unităţi ale stratigrafiei$rheologul trebuie să ştie şi să aibe cunoştiin&e despre aceste legi ale stratigrafiei,

să ştie ce să obsere şi să consemneze. $rheologul mai trebuie să ştie că depunerile nusunt influen&ate de echimea stratelor, ci de acelaşi tip de habitat. $ctiită&iile decercetare, inestigare şi interpretare a stratigrafie nu trebuie să &ină cont de semnifica&iaistorică a straturilor şi compleelor, deoarece principiile stratigrafiei arheologice au o

aplicabilitate generală şi nu sunt legate de atribuirea istorică.

A.&. Principiile2caracteristicile stratificării"Caracterul uni*ersal" din punct de edere stratigrafic o groapă este o groapă oriunde în pe glob s+ar afla un comple care taie straturile preeistente şi care este umplutădeliberat în urma unei op&iuni umane sau natural. -rin urmare şi stratigrafia arheologicăeste rezultatul aceluiaş proces repetiti" depunere şi degradare, aceste lucruri fiind întrostrnsă legătură. Ca şi în cazul unei gropi, săpnd+o, creem un strat. -rin această prismă

D



se produc inersiunile culturale, nu stratigrafice. /traturile arheologice nu pot firăsturnate, fiind fluide.

A.3. Procesul stratificării în arheologie + rezultatul ciclurilor de eroziune şi acumulare,/ăpnd omul deine principala for&ă în crearea de straturi. /tratificarea arheologică este o

amalgamare între cauze naturale (între eroziune şi depunere! şi cele umane (săpăre şiconstruire!. AB-2EFE$ %F9?%4'$2G $ C%B-2E8E2%F C$A?E 4$'AF$2E.-rin săparea de gropi straturi cu suprafe&e noi. $ceste straturi noi create, au

suprafe&e noi prin urmare stratificarea arheologică, este compusă din pămnt, depuneri de pămnt astfel create, şi din complee, care sunt de regulă egale ca propor&ie. %dată însăcreate, la rndul lor sunt alterate sau distruse de continuarea procesului de de stratificare.Cu toate acestea, procesul este unul ireersibil, datorită faptului că este distrus, nu poatesă fie regenerat. -rin urmare se formează un alt strat, cu o altă compozi&ie, care îlindiidualizează, în ciuda faputului că se formează din aceleaşi straturi (se amestecă!.

În acest proces de stratificare continuă, concură * factori". suprafeţele de teren de-a e+sitente; ). cau$ele naturale (fac ca depunerea să aibă o

dispunere orizontală!; *. acti*itatea umană (omul sapă după un plan abstract determinatcultural!.

A.4. Depo$ite i ni*eluri.

A.4.1. Depo$ite % feluri"1. ni*el cu materiale depo$itate' acumulate unul peste altul.a. straturi depuse în mod natural – -utem găsi material arheologic întrun cu totul

alt contet stratigrafic, datorită for&elor naturii. :epuneri pot fi spălate@depozitateîn complee create de om (gropi, şan&uri!. Cnd natura transportă solul a urmaîntotdeauna conturul bazinului de depunere în sensul sus+jos.

b. straturi care sunt depuse în urma acti*ităţii umane + În compara&ie cu dep.naturală, solul este transportat şi depus de om după reguli şi nu respectă regulilenaturale. 4ielurile create de om sun de două feluri" ni*eluri care se întind pe osuprafaţă determinată (tind să se acumuleze după reguli naturale, niel dupăniel, cu suprafe&e orizontale!, ni*eluri în ele*aţie (forma de acumulare estediferită, sunt construite în mod conştient, şi de+o parte şi de alta a acestora secreează bazine specifice de depunere pentru depuneri ulterioare. $ceste straturior complica dispunerea stratigrafică şi implicit înregistrarea şi interpretarea. :eaceea aceste depuneri trebuiesc săpate corect!.

". comple+e care taie acumulările 5gropi' ordeie6%. comple+e construite 5$idurile6.

A.4.". Atriutele acestor depo$ite

• !uprafeţele – superioră şi inferioară.. 2a ziduri – interioară şi cea eterioră, ceade sus şi cea de jos.

• Hiecare depozit are o margine care determină etensia acestor depuneri peorizontală. $ceste margini sunt reprezentate de contururi date de elea&ie.

• (iecare depo$it un anumit olum şi o anumită masă.

>



• Po$iţia stratigrafică – toate unită&ile stratigrafice or aea o pozi&ie în secen&ă.Ea se stabileşte prin cele * situa&ii care le+am epus mai înainte şi este guernatăde legile stratificării.

• Conţinutul cultural nu poate schimba pozi&ia în arheologie pe care straturile o auîn secen&a stratigrafică pentru că pozi&ia este dată de rela&ile între unită&iile de

stratificare.• Datarea cronologică" toate unită&ile stratigrafice au o încadrare în timp, măsurate

în ani, în care acestea au fost create. $flarea datării unită&ii nu+i poate schimba pozi&ia în prezen&a stratigrafică a sitului, dar aflarea acestui amănunt foarteimportant, intră în contradic&ie cu datarea restului secen&ei.

• !tratificarea poate fi înregistrată ca un fenomen al prezentului, pentru căstratificarea unui sit nu este un fenomen static, ci se schimbă în timp datorită uneiarietă&i de cauze. În primul rnd arheologul trebuie să fie interesat deînregistrarea stări acutale a siturilor pentru că în timpu săpăturii unui sit nu poateşti de la bun început, în detaliu stratigrafia sitului şi d.p.d..d cultural, ce poatecon&ine acesta. :e aceea el trebuie să se aeze pe stabilirea cu prioritate a

stratigrafiei, şi doar mai apoi ca o etapă ulterioară stabilirea con&inutului prin prisma stratigrafiei, urmată de interpretarea istorică.

• !uprafeţele ca unităţi de stratigrafie. /tratificarea arheologică este o combina&iea straturilor care sunt depozitate de suprafe&e de depunere, prin urmare trebuie săedem faptul că un strat sau un niel şi suprafe&ele lor sunt fenomene singulare pe care trebuie să le distingem în studiul stratigrafic. În stratigrafia arheologică,aceste nieluri au suprafe&ele lor care contribuie la distingerea diferitelor entită&i,şi în cazul acesta suprafe&ele reprezintă la rndul lor, bazine de depunere astraturilor nou create.

Curs "

=



B. M780D0#09IA C7:C78;:II A:970#09IC7 !I!87MA8IC7

1. Cercetări preliminare

". !istemul i tehnicile de săpătură

%. Înregistrarea informaţiei arheologice

&. Interpretarea informaţiei arheologice

B.1. Principiile stratigrafice în arheologie

B.1.1. Cercetările iliografice' cartografice i imagistice

B.1.". Cercetările de teren 5Perieghe$a6B.1.%. Cereterile aerofogrametriceB.1.&. Cercetările topometriceB.1.3. Cercetările geofi$ice i de re$isti*ate

B.1.1. Cercetările iliografice' cartografice i imagistice

/copuri urmărite"• sintetizarea tuturor informa&iilor şi datelor eistente la acea dată despre un sit.• sintetizare lor în ederea întocmirii proiectului de cercetare şi a strategiei.

B.1.". Cercetările de teren 5Perieghe$a6

/copuri urmărite"• etinderea în teren a artefactelor – oase, ceramică, materiale de construc&ie.• delimitarea ariei sau ariilor de locuire.• identificarea epocilor pe baza artefactelor care se găsesc la suprafa&ă.• localizarea în teren a celor mai importante complee pe baza studierii statistice a

materialelor arheologice.

B.1.".1. Metodologia

I..)... ?ona se împarte în sectoare, cu ajutorul sta&iei totale în carouri de D8D m.I..)..). /e organizează echipe care colectează materialele.I..)..*. Colectarea se face pe unită&i de suprafa&ă şi sunt depozitate şi analizate separat.I..)..D. /unt analizate din punct de edere cantitati, tipuri categoriale etc.I..)..>. Crearea unei baze de date, structurată cultural, tipologic şi cantitati.I..)..=. 9nforma&iile sunt reprezentate grafic şi suprapuse peste planul topometric.

6



B.1.%. Cercetările aerofotogrametrice.În&elegerea mediului natural actual şi din echime prin depistarea echilor cursuri

de apă şi a lacutilor./urprinderea unor posibile elemente de fortifica&ie etc.

/tabilirea zonei ce ar putea oferi cele mai importante descoperiri.B.1.&. Cercetările topometrice

/copuri urmărite"• stabilirea unor puncte de referin&ă• realizrea unui plan de referin&ă a sitului şi a zonei adiacente în sistem /tereografic

761, pe care să fie cartate lucrările şi descoperirile.• identificarea altimetrică a unor denielări antropice, în special ale unui sistem de

fortifica&ie.

B.1.3. Cercetările geofi$ice i de re$isti*ate

/copuri urmărite"• identificarea anomalilor geomagnetice şi electrice ale solului;• sintetizarea acestora întro hartă a zonei arheologice izate.

Betodologia"• Bagentometru cu cesiu• sensibilitate p'• metodologie asemănătoare cu periegheza (carouri de )8)!.

B.1.%.1. MetodologiaI..*... /it+ul se împarte în carouri de )8) m.9nterpretarea anomalilor magnetice

B.". !istemul i tehnicile de săpătură

B.".1. Caroierea staţiunii în locuri i carouriB.".". !ondarea celor mai atracti*e $one.B.".%. !tailirea $onei care *a fi cercetatăB.".&. !tailirea sistemului de săpătură

B.".3. Adaptarea metodelor de săpătură la tipul de sit. -entru sit+urile multistratificatese pot aplica att sisteme de suprafe&e, ct şi cel de sec&iuni; iar pentru aşezărilemultistratificate este recomandat sistemul suprafe&elor. 'ehnica de săpare a gropilor.. /ăpătura în sectoare@segmente – cross section.). /ăpătura în cruce.*. /ăpătura în tablă de şah.

0



/ăparea şan&urilor de apărare – straigrafic.

-mntul din complee se cerne.

B.%. Înregistrarea informaţilor arheologice

I.*.. urnalul de săpătură.I.*.). :ocumenta&ia săpăturii arheologice.

I.*.).. documenta&ia desenată.I.*.).). documenta&ia scrisă a unită&ilor stratigrafice.I.*.).*. documenta&ia fotografică.I.*.).D. documenta&ia fotogrametrică.I.*.).>. documenta&ia ideo.

I.*.*. :ocumenta&ia inentarului arheologic.

I.*.*.. prelucrarea materialului.I.*.*.). analiza tipologică a materialului.I.*.*.*. fişarea obiectelor întregiI.*.*.D. inentariere+arhiare.

Corelarea stratelor./tabilirea secen&elor stratigrafice

• studiera stratigrafiei, stabilirea secen&elor, straturilor, compleelor secen&astratigrafică (tabloul depunerii straturilor întrun sit în decursul timpului!.

• /e face pe măsură ce se sapă fiecare strat@niel@comple.

-relucrarea materialelor importantă, trebuie să se &ină cont de secen&a stratigrafică şinu iners. $naliza nu schimbă rela&ia dintre unită&i şi straturi.

Categorii de obiecte găsite în săpătură.. artefacte făcute în perioada în care s+a format stratul şi în care au fost depuse stratulşi artefactele sunt contemporane.Această categorie de oiecte este foarte importantă datea$ă depunerea' dacăsăpătura este corectă.

). $rtefacte făcute mai timpuriu dect stratul în care au fost găsite au ajuns aici dindouă motie" . prin săparea straturilor inferioare; ). datorită unor op&iuni culturale.

Această categorie a părăsit grupul originar din " cau$e acestea pot fi mutate demai multe ori< aici apare ideea stratigrafiei in*ersate.

*. %biecte infiltrate, făcute mai trziu dect formarea depozitului@stratului în care au fostgăsite au ajuns aici datorită actiiă&ii umane sau naturale, nedetectate, Cum se prelucrează materialulJ

7



Documents

Metode Clasice in Arheologie