a)Metode de predarendashinvatare interactiva in grup

METODA PREDĂRII-IcircNVĂŢĂRII RECIPROCE face parte din metodele de predare-icircnvăţare interactivă alături de meotda Jigsaw (mozaicul sau grupurilor interdependente) cascada citirea cuprinzătoare metoda icircnvăţării icircn grupe mici şi altele

Această metodă se aplică icircn a doua etapă a cadrului de predare-icircnvătare pentru dezvoltarea gacircndirii critice ndash cea de realizare a sensului prin care cursanţii iau contact cu noile cunoştinţe prin intermediul lecturii prelegerii sau altor metode integracircnd ideile icircn schemele lor de gacircndire pentru a le da sens Sarcinile esenţiale ale acestei etape constau icircn menţinerea implicării şi icircnteresului stabilite icircn faza de evocare şi susţinerea efortului cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri

Prin metoda predării-icircnvăţării reciproce cursanţii sunt puşi icircn situaţia de a fi ei icircnşişi formatori de a explica colegilor rezolvarea unor probleme

Astfel cursanţii sunt icircmpărţiţi icircn grupe de cacircte 4 icircn care fiecare are un rol bine definit

- rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului citit

- intrebătorul ndash cel care pune icircntrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea de ce personajul a reactionat aşa ce sentimente icircl stapacircneau ce icircnseamnă)

- clarificatorul ndash el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să icircncerce să raspundă icircntrebărilor grupului

- prezicătorul - cel care icircşi va imagina icircn colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor

Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text Ei pot lucra pe fişe diferite urmacircnd ca in completarea lor să fie o stracircnsă colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare să aibă o sarcină precisă

Avantajele acestei metode sunt indiscutabile

- stimulează şi motivează- ajută cursanţii icircn icircnvăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi icircn mod independent- dezvoltă capacitatea de exprimare atenţia gacircndirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă- stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul

Se promovează icircnvăţarea prin cooperare ca formă superioară de interacţiune psihosocială bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă pe efort susţinut din partea tuturor

Coordonatele majore ale icircnvăţării prin cooperare sunt

- utilizarea talentelor şi capacităţilor specifice fiecărui individ icircn parte

- incitarea interesului către nou necunoscut şi oferirea satisfacţiei găsirii soluţiei după depunerea unui efort de căutare

- dezvoltarea capacităţi de organizare de materiale de idei prin icircntocmirea de portofolii asupra activităţii proprii

Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate desfaşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca lectorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv-educative ce apar

METODA ldquoMOZAICULUIrdquo( JIGSAW)

Jigsaw (icircn engleză jigsaw puzzle icircnseamnă mozaic) sau ldquometoda grupurilor interdependenterdquo este o strategie bazată pe icircnvăţarea icircn echipă (team-learning) Fiecare cursant are o sarcină de studiu icircn care trebuie să devină expert El are icircn acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu cursanţilor Formatorul propune o temă de studiu pe care o icircmparte icircn patru sub-teme Pentru fiecare temă icircn parte formatorul trebuie să dea un titlul sau pentru fiecare să pună o icircntrebare Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme pentru care va alcătui şi o schemă La sfacircrşit cursanţii icircşi comunică ce au icircnvăţat depre sub-tema respectivă Aranjarea icircn clasă a grupurilor trebuie icircnsă să fie cacirct mai aerisită astfel icircncacirct grupurile să nu se deranjeze icircntre ele Obiectul de studiu poate constitui şi o temă pentru acasă urmacircnd ca icircn momentul constituirii mozaicului fiecare ldquoexpertrdquo să-şi aducă propria contribuţie

Instructaj bdquoIcircntacirci icircmpărţiţi clasa icircn grupuri de patru cursanţi După aceea puneţi-i pe cursanţi să numere de la unu la patru astfel icircncacirct fiecare grup să aibă cate un membru cu un număr de la 1 la 4 Icircn continuare indicaţi cursanţilor pagina din manual unde se află textul pe care doriţi să icircl parcurgeţi sau icircmpărţiţi cursanţilor textul pe foi separate Discutaţi pe scurt titlul textului şi temasubiectul pe care icircl va trata Explicaţi apoi că pentru această oră sarcina cursanţilor este să icircnţeleagă textul La sfacircrşitul orei fiecare persoană va trebui să fi icircnţeles icircntregul conţinut informaţional al textului Acesta icircnsă va fi predat de colegii de grup pe fragmente Atrageţi atenţia că articolul este icircmpărţit icircn patru părţi Toţi cei cu numărul 1 vor primi prima parte Numărul 2 va primi a doua parte şi aşa mai departe Cacircnd acest lucru s-a icircnţeles toţi cei cu numărul 1 se adună icircntr-un grup toţi cei cu numărul 2 icircn alt grup etc Dacă clasa este foarte numeroasă s-ar putea să fie nevoie să faceţi cate două grupuri de numărul 1 2 etc Este bine ca aceste grupuri mici să fie de maximum patru persoane Explicaţi că grupurile formate din cei cu numerele 1 2 3 şi 4 se vor numi de acum grupuri de experţi Sarcina lor este să icircnţeleagă bine materialul prezentat icircn secţiunea din text care le revine lor Ei trebuie s-o citească şi s-o discute icircntre ei pentru a o icircnţelege bine Apoi trebuie să hotărască modul icircn care o pot preda pentru că urmează să se icircntoarcă la grupul lor originar pentru a preda această parte celorlalţi membri ai grupului Este important ca fiecare membru al grupului de experţi să icircnţeleagă că el este responsabil de predarea acelei porţiuni a textului celorlalţi membri ai grupului iniţial Strategiile de predare şi materialele folosite rămacircn la latitudinea grupului de experţi Cereţi-le apoi cursanţilor să se adune icircn grupurile de experţi şi să icircnceapă lucrul Vor avea nevoie de destul de mult timp (posibil sa dureze o ora) pentru a parcurge fragmentul lor din articol pentru a discuta şi elabora strategii de predare După ce grupurile de experţi şi-au icircncheiat lucrul fiecare individ se icircntoarce la grupul său iniţial şi predă celorlalţi conţinutul pregătit Atrageţi atenţia din nou că este important ca la final fiecare individ din grup să stăpacircnească conţinutul tuturor secţiunilor articolului E bine să noteze orice icircntrebări sau nelămuriri au icircn legătură cu oricare dintre fragmentele articolului şi să ceară clarificări expertului icircn acea secţiune Dacă rămacircn icircn continuare nelămuriţi pot adresa icircntrebarea icircntregului grup de experţi icircn acea secţiune sau formatorului Este foarte important ca formatorul să monitorizeze predarea pentru a fi sigur că informaţia se transmite

corect şi că poate servi ca punct de plecare pentru diverse icircntrebări Dacă grupurile de experţi se icircmpotmolesc formatorul poate să le ajute pentru a se asigura că acestea icircnţeleg corect şi pot transmite mai departe informaţiile Pentru a va asigura ca cursanţii icircşi vor concentra atenţia pe aspectele importante ale textului pe care icircl parcurg puteţi sa pregătiţi aşa-numite fişe de expert pentru fiecare grup de experţi Aceste fişe vor conţine icircntrebări care să ghideze discuţiile de icircnţelegere si interpretare a textului care vor avea loc icircn grupul de experţi In plus ele vor fi un bun reper pentru cursanţii din grupul de experţi atunci cacircnd aceştia se vor icircntoarce la grupurile iniţiale pentru a-i icircnvăţa şi pe ceilalţi partea din text care le-a revenit lorrdquo

Se imparte clasa in grupe de cate 4 cursanţi Se numara pana la 4 astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de

la 1 la 4 Se imparte tema in 4 sub-teme Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (cursanţii cu nr1 ndashfisa nr1cei

cu nr 2 ndashfisa nr 2hellip) Fiecare cursant va trebui sa studieze intreaga lectiecare va fi insa predata de colegii de

grup pe fragmente Toti cursanţii cu nr 1 se aduna intr-un grupcei cu nr 2 in alt gruphellipsi se vor numi

ldquoexpertirdquo rdquoExpertiirdquo citesc fragmentul care le revine discuta intre eihotarasc modul in care vor

preda Se refac grupele initiale si ldquoexpertiirdquo predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au

studiat Formatorul ve raspunde intrebarilor la care ldquoexpertiirdquo nu au stiut sa dea raspuns si

corecteaza eventualele informatii eronate

Avantaje Anihilarea ldquoefectului Ringelmannrdquo (lenea socialacand individul isi imagineaza ca

propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie) Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului Amelioreaza comunicarea

METODA TURNIRULUI IcircNTRE ECHIPE

(TEAMS-GAMES-TOURNEMENT)

TGT reprezintă una dintre metodele activ-participative care poate fi aplicată cu succes mai ales la recapitularea cunoştinţelor Această metodă implică absolut toţi cursanţii clasei prin natura regulilor jocului De asemenea dezvoltă spiritul de competiţie şi este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către cursanţi O dată ce cursanţii a participat la un bdquoturnirrdquo şi au icircnvăţat regulile jocului următorul bdquoturnirrdquo se va desfăşura de la sine aproape fără intervenţia formatorului

Grupa se icircmparte icircn trei ndash patru echipe cacirct mai echitabil echipe care nu se modifică pe parcursul programului La fiecare bdquomasă de jocrdquo se va afla cacircte un reprezentant al fiecărei echipe de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută la obiectul respectiv) De asemenea sunt necesare pentru fiecare masă de joc

fişă cu icircntrebări

fişă cu răspunsuri cartonaşe numerotate numărul lor fiind acelaşi cu numărul icircntrebărilor de pe fişă

Jocul se desfăşoară cu următoarele reguli

1 La icircnceput fiecare jucător trage cacircte un cartonaş numerotat Cel care trage cartonaşul cu numărul cel mai mare va fi primul care primeşte fişa cu icircntrebări Apoi cartonaşele se pun la loc Icircn tot acest timp fişa cu răspunsuri este cu faţa icircn jos 2 Cursantul care este primul primeşte foaia cu icircntrebări iar cel din dreapta lui foaia cu răspunsuri (tot cu faţa icircn jos) Primul cursant trage un cartonaş şi citeşte icircntrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu icircntrebări Tot el dă şi primul răspuns Apoi icircn sensul acelor de ceas fiecare cursant dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi icircntrebare ultimul fiind cursantul care are foaia cu răspunsuri 3 Ultimul cursant care a răspuns icircntoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect Dacă cel care a fost primul a răspuns corect el păstrează cartonaşul Dacă nu cartonaşul este cacircştigat de cel care a dat primul răspunsul corect 4 Cel din stacircnga cursantului care a icircnceput jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu icircntrebări Cel care a fost icircn prima tură primul devine acum ultimul cel care deţine foaia cu răspunsuri (evident din nou cu faţa icircn jos) Jocul se reia icircn acelaşi mod se trage un cartonaş fiecare jucător răspunde la icircntrebarea corespunzătoare ultimul verifică răspunsul corect se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect 5 La fiecare masă de joc se continuă icircn acest mod pacircnă la terminarea cartonaşelor Se numără cartonaşele cacircştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc 6 Pentru fiecare poziţie icircn clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar inclusiv pentru situaţiile de egalitate după tabelul următor

Joc de patru Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate la mijloc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Egalitate şi la primii doi şi la ultimii doi

Trei la egalitate pe primul loc

Trei la egalitate pe ultimul loc

Patru la egalitate

1 60 50 60 60 50 50 60 40

2 40 50 40 40 50 50 30 40

3 30 30 40 30 30 50 30 40

4 20 20 20 30 30 20 30 40

Joc de trei Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Trei la egalitate

1 60 50 50 40

2 40 50 30 40

3 20 20 30 40

7 Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la bdquoturnirrdquo icircşi adună punctele realizate la fiecare masă de joc de către membrii ei 8 Formatorul declară echipa cacircştigătoare a turnirului

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare Cursanţii sunt adesea plictisiţi de testele clasice Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă cursanţii vor pune icircntrebări formatorului icircn legătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi

Cursanţii icircşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare

Totuşi este posibil ca pe parcursul bdquoturniruluirdquo să apară unele conflicte icircn care formatorul intervine doar dacă este necesar

METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ)

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date Această metodă are mai multe faze faza introductivă ndash formatorul enunţă problema faza lucrului individual ndash fiecare cursant lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei faza lucrului icircn perechi ndash cursanţii se consultă cu colegul de bancă sunt notate toate soluţiile apărute faza reuniunii icircn grupuri mai mari ndash cursanţii de consultă asupra soluţiilor icircn grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi faza raportării soluţiilor icircn colectiv şi faza decizională Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţele proprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezavantajele sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant

METODA CUBULUI

Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective

Etape- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele descrie compara analizeaza asociaza aplica argumenteaza- anuntarea temei- impartirea clasei in grupe de cate 4 cursanţi fiecare grupa analizand cate o tema de pe fetele cubului- redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe- afisarea formei finale pe tabla

Se anunta tema pusa in discutie Se imparte clasa in 6 grupuri Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate Pe fetele cubului sunt notate cuvintele

a)rdquodescrierdquo b)rdquocomparardquo c)rdquoasociazardquo d)rdquoanalizeazardquo

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

- dezvoltarea capacităţi de organizare de materiale de idei prin icircntocmirea de portofolii asupra activităţii proprii

Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate desfaşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca lectorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv-educative ce apar

METODA ldquoMOZAICULUIrdquo( JIGSAW)

Jigsaw (icircn engleză jigsaw puzzle icircnseamnă mozaic) sau ldquometoda grupurilor interdependenterdquo este o strategie bazată pe icircnvăţarea icircn echipă (team-learning) Fiecare cursant are o sarcină de studiu icircn care trebuie să devină expert El are icircn acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu cursanţilor Formatorul propune o temă de studiu pe care o icircmparte icircn patru sub-teme Pentru fiecare temă icircn parte formatorul trebuie să dea un titlul sau pentru fiecare să pună o icircntrebare Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme pentru care va alcătui şi o schemă La sfacircrşit cursanţii icircşi comunică ce au icircnvăţat depre sub-tema respectivă Aranjarea icircn clasă a grupurilor trebuie icircnsă să fie cacirct mai aerisită astfel icircncacirct grupurile să nu se deranjeze icircntre ele Obiectul de studiu poate constitui şi o temă pentru acasă urmacircnd ca icircn momentul constituirii mozaicului fiecare ldquoexpertrdquo să-şi aducă propria contribuţie

Instructaj bdquoIcircntacirci icircmpărţiţi clasa icircn grupuri de patru cursanţi După aceea puneţi-i pe cursanţi să numere de la unu la patru astfel icircncacirct fiecare grup să aibă cate un membru cu un număr de la 1 la 4 Icircn continuare indicaţi cursanţilor pagina din manual unde se află textul pe care doriţi să icircl parcurgeţi sau icircmpărţiţi cursanţilor textul pe foi separate Discutaţi pe scurt titlul textului şi temasubiectul pe care icircl va trata Explicaţi apoi că pentru această oră sarcina cursanţilor este să icircnţeleagă textul La sfacircrşitul orei fiecare persoană va trebui să fi icircnţeles icircntregul conţinut informaţional al textului Acesta icircnsă va fi predat de colegii de grup pe fragmente Atrageţi atenţia că articolul este icircmpărţit icircn patru părţi Toţi cei cu numărul 1 vor primi prima parte Numărul 2 va primi a doua parte şi aşa mai departe Cacircnd acest lucru s-a icircnţeles toţi cei cu numărul 1 se adună icircntr-un grup toţi cei cu numărul 2 icircn alt grup etc Dacă clasa este foarte numeroasă s-ar putea să fie nevoie să faceţi cate două grupuri de numărul 1 2 etc Este bine ca aceste grupuri mici să fie de maximum patru persoane Explicaţi că grupurile formate din cei cu numerele 1 2 3 şi 4 se vor numi de acum grupuri de experţi Sarcina lor este să icircnţeleagă bine materialul prezentat icircn secţiunea din text care le revine lor Ei trebuie s-o citească şi s-o discute icircntre ei pentru a o icircnţelege bine Apoi trebuie să hotărască modul icircn care o pot preda pentru că urmează să se icircntoarcă la grupul lor originar pentru a preda această parte celorlalţi membri ai grupului Este important ca fiecare membru al grupului de experţi să icircnţeleagă că el este responsabil de predarea acelei porţiuni a textului celorlalţi membri ai grupului iniţial Strategiile de predare şi materialele folosite rămacircn la latitudinea grupului de experţi Cereţi-le apoi cursanţilor să se adune icircn grupurile de experţi şi să icircnceapă lucrul Vor avea nevoie de destul de mult timp (posibil sa dureze o ora) pentru a parcurge fragmentul lor din articol pentru a discuta şi elabora strategii de predare După ce grupurile de experţi şi-au icircncheiat lucrul fiecare individ se icircntoarce la grupul său iniţial şi predă celorlalţi conţinutul pregătit Atrageţi atenţia din nou că este important ca la final fiecare individ din grup să stăpacircnească conţinutul tuturor secţiunilor articolului E bine să noteze orice icircntrebări sau nelămuriri au icircn legătură cu oricare dintre fragmentele articolului şi să ceară clarificări expertului icircn acea secţiune Dacă rămacircn icircn continuare nelămuriţi pot adresa icircntrebarea icircntregului grup de experţi icircn acea secţiune sau formatorului Este foarte important ca formatorul să monitorizeze predarea pentru a fi sigur că informaţia se transmite

corect şi că poate servi ca punct de plecare pentru diverse icircntrebări Dacă grupurile de experţi se icircmpotmolesc formatorul poate să le ajute pentru a se asigura că acestea icircnţeleg corect şi pot transmite mai departe informaţiile Pentru a va asigura ca cursanţii icircşi vor concentra atenţia pe aspectele importante ale textului pe care icircl parcurg puteţi sa pregătiţi aşa-numite fişe de expert pentru fiecare grup de experţi Aceste fişe vor conţine icircntrebări care să ghideze discuţiile de icircnţelegere si interpretare a textului care vor avea loc icircn grupul de experţi In plus ele vor fi un bun reper pentru cursanţii din grupul de experţi atunci cacircnd aceştia se vor icircntoarce la grupurile iniţiale pentru a-i icircnvăţa şi pe ceilalţi partea din text care le-a revenit lorrdquo

Se imparte clasa in grupe de cate 4 cursanţi Se numara pana la 4 astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de

la 1 la 4 Se imparte tema in 4 sub-teme Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (cursanţii cu nr1 ndashfisa nr1cei

cu nr 2 ndashfisa nr 2hellip) Fiecare cursant va trebui sa studieze intreaga lectiecare va fi insa predata de colegii de

grup pe fragmente Toti cursanţii cu nr 1 se aduna intr-un grupcei cu nr 2 in alt gruphellipsi se vor numi

ldquoexpertirdquo rdquoExpertiirdquo citesc fragmentul care le revine discuta intre eihotarasc modul in care vor

preda Se refac grupele initiale si ldquoexpertiirdquo predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au

studiat Formatorul ve raspunde intrebarilor la care ldquoexpertiirdquo nu au stiut sa dea raspuns si

corecteaza eventualele informatii eronate

Avantaje Anihilarea ldquoefectului Ringelmannrdquo (lenea socialacand individul isi imagineaza ca

propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie) Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului Amelioreaza comunicarea

METODA TURNIRULUI IcircNTRE ECHIPE

(TEAMS-GAMES-TOURNEMENT)

TGT reprezintă una dintre metodele activ-participative care poate fi aplicată cu succes mai ales la recapitularea cunoştinţelor Această metodă implică absolut toţi cursanţii clasei prin natura regulilor jocului De asemenea dezvoltă spiritul de competiţie şi este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către cursanţi O dată ce cursanţii a participat la un bdquoturnirrdquo şi au icircnvăţat regulile jocului următorul bdquoturnirrdquo se va desfăşura de la sine aproape fără intervenţia formatorului

Grupa se icircmparte icircn trei ndash patru echipe cacirct mai echitabil echipe care nu se modifică pe parcursul programului La fiecare bdquomasă de jocrdquo se va afla cacircte un reprezentant al fiecărei echipe de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută la obiectul respectiv) De asemenea sunt necesare pentru fiecare masă de joc

fişă cu icircntrebări

fişă cu răspunsuri cartonaşe numerotate numărul lor fiind acelaşi cu numărul icircntrebărilor de pe fişă

Jocul se desfăşoară cu următoarele reguli

1 La icircnceput fiecare jucător trage cacircte un cartonaş numerotat Cel care trage cartonaşul cu numărul cel mai mare va fi primul care primeşte fişa cu icircntrebări Apoi cartonaşele se pun la loc Icircn tot acest timp fişa cu răspunsuri este cu faţa icircn jos 2 Cursantul care este primul primeşte foaia cu icircntrebări iar cel din dreapta lui foaia cu răspunsuri (tot cu faţa icircn jos) Primul cursant trage un cartonaş şi citeşte icircntrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu icircntrebări Tot el dă şi primul răspuns Apoi icircn sensul acelor de ceas fiecare cursant dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi icircntrebare ultimul fiind cursantul care are foaia cu răspunsuri 3 Ultimul cursant care a răspuns icircntoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect Dacă cel care a fost primul a răspuns corect el păstrează cartonaşul Dacă nu cartonaşul este cacircştigat de cel care a dat primul răspunsul corect 4 Cel din stacircnga cursantului care a icircnceput jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu icircntrebări Cel care a fost icircn prima tură primul devine acum ultimul cel care deţine foaia cu răspunsuri (evident din nou cu faţa icircn jos) Jocul se reia icircn acelaşi mod se trage un cartonaş fiecare jucător răspunde la icircntrebarea corespunzătoare ultimul verifică răspunsul corect se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect 5 La fiecare masă de joc se continuă icircn acest mod pacircnă la terminarea cartonaşelor Se numără cartonaşele cacircştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc 6 Pentru fiecare poziţie icircn clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar inclusiv pentru situaţiile de egalitate după tabelul următor

Joc de patru Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate la mijloc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Egalitate şi la primii doi şi la ultimii doi

Trei la egalitate pe primul loc

Trei la egalitate pe ultimul loc

Patru la egalitate

1 60 50 60 60 50 50 60 40

2 40 50 40 40 50 50 30 40

3 30 30 40 30 30 50 30 40

4 20 20 20 30 30 20 30 40

Joc de trei Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Trei la egalitate

1 60 50 50 40

2 40 50 30 40

3 20 20 30 40

7 Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la bdquoturnirrdquo icircşi adună punctele realizate la fiecare masă de joc de către membrii ei 8 Formatorul declară echipa cacircştigătoare a turnirului

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare Cursanţii sunt adesea plictisiţi de testele clasice Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă cursanţii vor pune icircntrebări formatorului icircn legătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi

Cursanţii icircşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare

Totuşi este posibil ca pe parcursul bdquoturniruluirdquo să apară unele conflicte icircn care formatorul intervine doar dacă este necesar

METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ)

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date Această metodă are mai multe faze faza introductivă ndash formatorul enunţă problema faza lucrului individual ndash fiecare cursant lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei faza lucrului icircn perechi ndash cursanţii se consultă cu colegul de bancă sunt notate toate soluţiile apărute faza reuniunii icircn grupuri mai mari ndash cursanţii de consultă asupra soluţiilor icircn grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi faza raportării soluţiilor icircn colectiv şi faza decizională Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţele proprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezavantajele sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant

METODA CUBULUI

Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective

Etape- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele descrie compara analizeaza asociaza aplica argumenteaza- anuntarea temei- impartirea clasei in grupe de cate 4 cursanţi fiecare grupa analizand cate o tema de pe fetele cubului- redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe- afisarea formei finale pe tabla

Se anunta tema pusa in discutie Se imparte clasa in 6 grupuri Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate Pe fetele cubului sunt notate cuvintele

a)rdquodescrierdquo b)rdquocomparardquo c)rdquoasociazardquo d)rdquoanalizeazardquo

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

corect şi că poate servi ca punct de plecare pentru diverse icircntrebări Dacă grupurile de experţi se icircmpotmolesc formatorul poate să le ajute pentru a se asigura că acestea icircnţeleg corect şi pot transmite mai departe informaţiile Pentru a va asigura ca cursanţii icircşi vor concentra atenţia pe aspectele importante ale textului pe care icircl parcurg puteţi sa pregătiţi aşa-numite fişe de expert pentru fiecare grup de experţi Aceste fişe vor conţine icircntrebări care să ghideze discuţiile de icircnţelegere si interpretare a textului care vor avea loc icircn grupul de experţi In plus ele vor fi un bun reper pentru cursanţii din grupul de experţi atunci cacircnd aceştia se vor icircntoarce la grupurile iniţiale pentru a-i icircnvăţa şi pe ceilalţi partea din text care le-a revenit lorrdquo

Se imparte clasa in grupe de cate 4 cursanţi Se numara pana la 4 astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de

la 1 la 4 Se imparte tema in 4 sub-teme Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (cursanţii cu nr1 ndashfisa nr1cei

cu nr 2 ndashfisa nr 2hellip) Fiecare cursant va trebui sa studieze intreaga lectiecare va fi insa predata de colegii de

grup pe fragmente Toti cursanţii cu nr 1 se aduna intr-un grupcei cu nr 2 in alt gruphellipsi se vor numi

ldquoexpertirdquo rdquoExpertiirdquo citesc fragmentul care le revine discuta intre eihotarasc modul in care vor

preda Se refac grupele initiale si ldquoexpertiirdquo predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au

studiat Formatorul ve raspunde intrebarilor la care ldquoexpertiirdquo nu au stiut sa dea raspuns si

corecteaza eventualele informatii eronate

Avantaje Anihilarea ldquoefectului Ringelmannrdquo (lenea socialacand individul isi imagineaza ca

propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie) Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului Amelioreaza comunicarea

METODA TURNIRULUI IcircNTRE ECHIPE

(TEAMS-GAMES-TOURNEMENT)

TGT reprezintă una dintre metodele activ-participative care poate fi aplicată cu succes mai ales la recapitularea cunoştinţelor Această metodă implică absolut toţi cursanţii clasei prin natura regulilor jocului De asemenea dezvoltă spiritul de competiţie şi este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către cursanţi O dată ce cursanţii a participat la un bdquoturnirrdquo şi au icircnvăţat regulile jocului următorul bdquoturnirrdquo se va desfăşura de la sine aproape fără intervenţia formatorului

Grupa se icircmparte icircn trei ndash patru echipe cacirct mai echitabil echipe care nu se modifică pe parcursul programului La fiecare bdquomasă de jocrdquo se va afla cacircte un reprezentant al fiecărei echipe de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută la obiectul respectiv) De asemenea sunt necesare pentru fiecare masă de joc

fişă cu icircntrebări

fişă cu răspunsuri cartonaşe numerotate numărul lor fiind acelaşi cu numărul icircntrebărilor de pe fişă

Jocul se desfăşoară cu următoarele reguli

1 La icircnceput fiecare jucător trage cacircte un cartonaş numerotat Cel care trage cartonaşul cu numărul cel mai mare va fi primul care primeşte fişa cu icircntrebări Apoi cartonaşele se pun la loc Icircn tot acest timp fişa cu răspunsuri este cu faţa icircn jos 2 Cursantul care este primul primeşte foaia cu icircntrebări iar cel din dreapta lui foaia cu răspunsuri (tot cu faţa icircn jos) Primul cursant trage un cartonaş şi citeşte icircntrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu icircntrebări Tot el dă şi primul răspuns Apoi icircn sensul acelor de ceas fiecare cursant dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi icircntrebare ultimul fiind cursantul care are foaia cu răspunsuri 3 Ultimul cursant care a răspuns icircntoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect Dacă cel care a fost primul a răspuns corect el păstrează cartonaşul Dacă nu cartonaşul este cacircştigat de cel care a dat primul răspunsul corect 4 Cel din stacircnga cursantului care a icircnceput jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu icircntrebări Cel care a fost icircn prima tură primul devine acum ultimul cel care deţine foaia cu răspunsuri (evident din nou cu faţa icircn jos) Jocul se reia icircn acelaşi mod se trage un cartonaş fiecare jucător răspunde la icircntrebarea corespunzătoare ultimul verifică răspunsul corect se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect 5 La fiecare masă de joc se continuă icircn acest mod pacircnă la terminarea cartonaşelor Se numără cartonaşele cacircştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc 6 Pentru fiecare poziţie icircn clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar inclusiv pentru situaţiile de egalitate după tabelul următor

Joc de patru Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate la mijloc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Egalitate şi la primii doi şi la ultimii doi

Trei la egalitate pe primul loc

Trei la egalitate pe ultimul loc

Patru la egalitate

1 60 50 60 60 50 50 60 40

2 40 50 40 40 50 50 30 40

3 30 30 40 30 30 50 30 40

4 20 20 20 30 30 20 30 40

Joc de trei Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Trei la egalitate

1 60 50 50 40

2 40 50 30 40

3 20 20 30 40

7 Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la bdquoturnirrdquo icircşi adună punctele realizate la fiecare masă de joc de către membrii ei 8 Formatorul declară echipa cacircştigătoare a turnirului

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare Cursanţii sunt adesea plictisiţi de testele clasice Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă cursanţii vor pune icircntrebări formatorului icircn legătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi

Cursanţii icircşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare

Totuşi este posibil ca pe parcursul bdquoturniruluirdquo să apară unele conflicte icircn care formatorul intervine doar dacă este necesar

METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ)

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date Această metodă are mai multe faze faza introductivă ndash formatorul enunţă problema faza lucrului individual ndash fiecare cursant lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei faza lucrului icircn perechi ndash cursanţii se consultă cu colegul de bancă sunt notate toate soluţiile apărute faza reuniunii icircn grupuri mai mari ndash cursanţii de consultă asupra soluţiilor icircn grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi faza raportării soluţiilor icircn colectiv şi faza decizională Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţele proprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezavantajele sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant

METODA CUBULUI

Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective

Etape- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele descrie compara analizeaza asociaza aplica argumenteaza- anuntarea temei- impartirea clasei in grupe de cate 4 cursanţi fiecare grupa analizand cate o tema de pe fetele cubului- redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe- afisarea formei finale pe tabla

Se anunta tema pusa in discutie Se imparte clasa in 6 grupuri Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate Pe fetele cubului sunt notate cuvintele

a)rdquodescrierdquo b)rdquocomparardquo c)rdquoasociazardquo d)rdquoanalizeazardquo

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

fişă cu răspunsuri cartonaşe numerotate numărul lor fiind acelaşi cu numărul icircntrebărilor de pe fişă

Jocul se desfăşoară cu următoarele reguli

1 La icircnceput fiecare jucător trage cacircte un cartonaş numerotat Cel care trage cartonaşul cu numărul cel mai mare va fi primul care primeşte fişa cu icircntrebări Apoi cartonaşele se pun la loc Icircn tot acest timp fişa cu răspunsuri este cu faţa icircn jos 2 Cursantul care este primul primeşte foaia cu icircntrebări iar cel din dreapta lui foaia cu răspunsuri (tot cu faţa icircn jos) Primul cursant trage un cartonaş şi citeşte icircntrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu icircntrebări Tot el dă şi primul răspuns Apoi icircn sensul acelor de ceas fiecare cursant dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi icircntrebare ultimul fiind cursantul care are foaia cu răspunsuri 3 Ultimul cursant care a răspuns icircntoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect Dacă cel care a fost primul a răspuns corect el păstrează cartonaşul Dacă nu cartonaşul este cacircştigat de cel care a dat primul răspunsul corect 4 Cel din stacircnga cursantului care a icircnceput jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu icircntrebări Cel care a fost icircn prima tură primul devine acum ultimul cel care deţine foaia cu răspunsuri (evident din nou cu faţa icircn jos) Jocul se reia icircn acelaşi mod se trage un cartonaş fiecare jucător răspunde la icircntrebarea corespunzătoare ultimul verifică răspunsul corect se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect 5 La fiecare masă de joc se continuă icircn acest mod pacircnă la terminarea cartonaşelor Se numără cartonaşele cacircştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc 6 Pentru fiecare poziţie icircn clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar inclusiv pentru situaţiile de egalitate după tabelul următor

Joc de patru Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate la mijloc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Egalitate şi la primii doi şi la ultimii doi

Trei la egalitate pe primul loc

Trei la egalitate pe ultimul loc

Patru la egalitate

1 60 50 60 60 50 50 60 40

2 40 50 40 40 50 50 30 40

3 30 30 40 30 30 50 30 40

4 20 20 20 30 30 20 30 40

Joc de trei Locul Fară

egalitateDoi la egalitate pe primul loc

Doi la egalitate pe ultimul loc

Trei la egalitate

1 60 50 50 40

2 40 50 30 40

3 20 20 30 40

7 Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la bdquoturnirrdquo icircşi adună punctele realizate la fiecare masă de joc de către membrii ei 8 Formatorul declară echipa cacircştigătoare a turnirului

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare Cursanţii sunt adesea plictisiţi de testele clasice Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă cursanţii vor pune icircntrebări formatorului icircn legătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi

Cursanţii icircşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare

Totuşi este posibil ca pe parcursul bdquoturniruluirdquo să apară unele conflicte icircn care formatorul intervine doar dacă este necesar

METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ)

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date Această metodă are mai multe faze faza introductivă ndash formatorul enunţă problema faza lucrului individual ndash fiecare cursant lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei faza lucrului icircn perechi ndash cursanţii se consultă cu colegul de bancă sunt notate toate soluţiile apărute faza reuniunii icircn grupuri mai mari ndash cursanţii de consultă asupra soluţiilor icircn grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi faza raportării soluţiilor icircn colectiv şi faza decizională Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţele proprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezavantajele sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant

METODA CUBULUI

Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective

Etape- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele descrie compara analizeaza asociaza aplica argumenteaza- anuntarea temei- impartirea clasei in grupe de cate 4 cursanţi fiecare grupa analizand cate o tema de pe fetele cubului- redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe- afisarea formei finale pe tabla

Se anunta tema pusa in discutie Se imparte clasa in 6 grupuri Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate Pe fetele cubului sunt notate cuvintele

a)rdquodescrierdquo b)rdquocomparardquo c)rdquoasociazardquo d)rdquoanalizeazardquo

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare Cursanţii sunt adesea plictisiţi de testele clasice Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă cursanţii vor pune icircntrebări formatorului icircn legătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi

Cursanţii icircşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare

Totuşi este posibil ca pe parcursul bdquoturniruluirdquo să apară unele conflicte icircn care formatorul intervine doar dacă este necesar

METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ)

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date Această metodă are mai multe faze faza introductivă ndash formatorul enunţă problema faza lucrului individual ndash fiecare cursant lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei faza lucrului icircn perechi ndash cursanţii se consultă cu colegul de bancă sunt notate toate soluţiile apărute faza reuniunii icircn grupuri mai mari ndash cursanţii de consultă asupra soluţiilor icircn grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi faza raportării soluţiilor icircn colectiv şi faza decizională Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţele proprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezavantajele sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant

METODA CUBULUI

Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective

Etape- realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele descrie compara analizeaza asociaza aplica argumenteaza- anuntarea temei- impartirea clasei in grupe de cate 4 cursanţi fiecare grupa analizand cate o tema de pe fetele cubului- redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe- afisarea formei finale pe tabla

Se anunta tema pusa in discutie Se imparte clasa in 6 grupuri Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate Pe fetele cubului sunt notate cuvintele

a)rdquodescrierdquo b)rdquocomparardquo c)rdquoasociazardquo d)rdquoanalizeazardquo

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

e)rdquoaplicardquo f)rdquoargumenteazardquo

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel icircncacirct fiecarei echipe icirci revine sarcină de a răspunde unei cerinţe

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe Cursanţii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat

cerinta Se aduc lamuriri completari de catre formator

Avantaje Permite diferentierea sarcinilor de invatare Stimuleaza gandirea logica Sporeste eficienta invatarii(cursanţii invata unii de la altii)

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare

METODA HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati a cercetarilor desfasurate in grup sau individual- Creeaza legaturi intre concepte Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele cursantului si nu numai iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc cursanţii si cum folosesc ceea ce au invatat

Hărţile conceptuale (ldquoconceptual mapsrdquo) sau hărţile cognitive (ldquocognitive mapsrdquo) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gacircndire simţire şi icircnţelegere ale celuicelor care le elaborează Reprezintă un mod diagramatic de expresie constituindu-se ca un important instrument pentru predare icircnvăţare cercetare şi la toate nivelurile şi la toate disciplinele

Esenţa cunoaşterii constă icircn modul cum se structurează cunoştinţele Cu alte cuvinte important este nu cacirct cunoşti ci relaţiile care se stabilesc icircntre cunoştinţele asimilate Performanţa depinde de modul icircn care individul icircşi organizează experienţa ideile de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora Un potenţial instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelaţii conceptuale icircl constituie hărţile conceptuale

ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE Pentru a construi o hartă conceptuală mai icircntacirci se realizează o listă cu 10-15 concepte

cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi cacircteva exemple Plecacircnd de la o singură listă se

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite icircn funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale

Sunt 7 etape icircn crearea unei hărţi cognitive Etapa 1 Se transcrie fiecare conceptidee şi fiecare exemplu pe o foaie de hacircrtie (poate fi

folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple)

Etapa 2 Se aranjează mai icircntacirci conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel conceptelegenerale (abstracte) se situează icircn susul foii iar celelalte mai jos Nu se includ icircncă şi exemplele

Etapa 3 Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel icircncacirct să decurgă unul din celălaltLa un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura icircnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta

Etapa 4 Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele Aranjamentul poate fi modificat continuu

Etapa 5 Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea pe liniile de interconectare se scrie un cuvacircnt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate Se pot icircn continuare rearanja bucăţile de hacircrtie astfel icircncacirct relaţiile dintre concepteidei să fie uşor de vizualizat

Etapa 6 Se trec şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvacircnt de genul exemplu

Etapa 7 Se copiază rezultatul obţinut realizacircnd harta conceptuală pe o foaie de hacircrtie Icircn locul hacircrtiuţelor de hacircrtie se reprezintă cacircte un cerc icircn jurul conceptului Pentru exemplese alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna

Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului icircn realizarea legăturilor icircntre concepte

TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale Ele se disting prin forma diferită

dereprezentare a informaţiilor 1 Hărţi conceptuale sub forma ldquopacircnzei de păianjănrdquo

Icircn centru se află un concept central o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare 2 Hartă conceptuală ierarhică

Prezintă informaţiile icircn ordinea descrescătoare a importanţei Cea mai importantă se află icircn vacircrf Icircn funcţie de gradul de generalitate de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori sunt aranjate celelalte concepte

Această aranjare icircn termenii unei clasificări icircncepacircnd de la ceea ce este maiimportant şi coboracircnd prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac 3 Harta conceptuală lineară

Informaţiile sunt prezentate icircntr-un format linear

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

4 Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată icircntr-un mod similar celor anterioare icircn plus

adăugacircndu-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri)

Folosite icircn evaluare cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare recuperare sau de accelerare probe de evaluare

Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiuO altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale eficientă este cea prin care un text

este transpus icircn reţele cognitive Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată şi a hărţilor cursanţilor icircntre ei

METODA bdquoORGANIZATORUL GRAFICrdquo (OG)

Organizatorul grafic ca metodă de icircnvăţare activă facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizacircnd ideeaideile Pe de altă parte se poate afirma că bdquoorganizatorul graficrdquo este pentru formator şisau pentru cursanţi o grilă de sistematizare a noţiunilor o gacircndire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material

Metoda aceasta ajută Cursanţii ndash să poată face o corelare icircntre ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să icircnveţe sau

la ceea ce vor trebui să răspundă Formatorii ndash sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei să conştientizeze mai bine

ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze să descopere punctele tari şi slabe ale cursanţilor pentru a le oferi sprijin

Se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei icircn cinci moduri comparativ descriptiv secvenţial de tipul cauză ndashefect problematizat

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc

Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru 2 Prezentarea problemei de discutat

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

3 Dezbaterea in grup4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului5 Prezentarea muncii in grup6 Concluzii- evaluare

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr) (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufăr

Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig 2 Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

F C

tema

HE

A

D

G

B

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Adaptat după ldquoThinkpakrdquo de Michael Michalko publicat de Ten Speed Press 1994

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR

1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

Exemple1 Tema centrală plantele medicinaleCele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopască2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilorCele 8 idei secundareminus conduita creativă a formatoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia cursant-cursantminus relaţia formator-cursantminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a formatoruluiminus cerinţele programuluiEvaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practicăTehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniiExistă şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale

METODA R A I

Metoda R A I are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor cursanţilor de a comunica (prin icircntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au icircnvăţat

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde ndash Aruncă ndashInteroghează şi se desfăşoară astfel la sfacircrşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie formatorul icircmpreună cu

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

cursanţii săi investighează rezultatele obţinute icircn urma predării-icircnvăţării printr-un joc de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un cursant la altul Cel care aruncă mingea trebuie să pună o icircntrebare din lecţia predată celui care o prinde Cel care prinde mingea răspunde la icircntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg punacircnd o nouă icircntrebare Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul icircntrebării adresate Cursantul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc iar răspunsul va veni din partea celui care a pus icircntrebarea Acesta are ocazia de a mai arunca icircncă o dată mingea şi deci de a mai pune o icircntrebare Icircn cazul icircn care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria icircntrebare este scos din joc icircn favoarea celui căruia i-a adresat icircntrebarea

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns conduce treptat la rămacircnerea icircn grup a celor mai bine pregătiţi

Metoda RAI poate fi folosită la sfacircrşitul lecţiei pe parcursul ei sau la icircnceputul activităţii cacircnd se verifică lecţia anterioară icircnaintea icircnceperii noului demers didactic icircn scopul descoperirii de către formatorul ce asistă la joc a eventualelor lacune icircn cunoştinţele cursanţilor şi a reactualizării ideilor-ancoră

Metoda RAI este adaptabilă oricărui tip de conţinut putacircnd fi folosită la istorie biologie geografie matematică literatură limbi străine etc

Cursanţii sunt icircncacircntaţi de acestă metodăndashjoc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute modalitate care se constituie icircn acelaţi timp şi ca o strategie de icircnvăţare ce icircmbină cooperarea cu competiţia

Se desfăşoară icircn scopuri constatativ-ameliorative şi nu icircn vederea sancţionării prin notă sau calificativ Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu pe o temă dată Exersează abilităţile de comunicare interpersonală capacităţile de a formula icircntrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns

Antrenaţi icircn acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi cursanţi se simt icircncurajaţi comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are icircn vedere atacirct icircnvăţarea cacirct şi evaluarea

Metoda RAI poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care cursanţii şi le-au dobacircndit independent prin studiul bibliografiei recomandate

METODA CIORCHINELUI

CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual

Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus

Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE

Acest nou tip de metodă de predare ndash icircnvaţare este un joc icircn sine Copiii se impart icircn şase grupe ndash pentru şase pălării Ei pot juca şi cacircte şase icircntr-o singură grupă Icircmpăţirea cursanţilor depinde de materialul studiat Pentru succesul acestei metode este important icircnsă ca materialul didactic să fie bogat iar cele şase pălării să fie frumos colorate să-i atragă pe cursanţi Ca material vor fi folosite 6 pălării gacircnditoare fiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Fiecare bineicircnţeles că rolurile se pot inversa participanţii fiind liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn acord cu rolul pe care icircl joacă Fiecare culoare reprezintă un rol Pălăria albăbulleste obiectivă asupra informaţiilorbulleste neutră

Pălăria roşiebulllasă liber imaginaţiei şi sentimentelorbulleste impulsivăbullpoate icircnsemna şi supărare sau furiebullreprezintă o bogată paletă a stările afective

CONCEPTUL PROPUS

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Pălăria neagrăbullexprimă prudenţa grija avertismentul judecatabulloferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebullreprezintă perspectiva gacircndirii negative pesimiste

Pălăria galbenăbulloferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibullculoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbulleste gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoare

Pălăria albastrăbull exprimă controlul procesului de gacircndirebull albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şiatotcunoscătorbull supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull este preocuparea de a controla şi de a organiza Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreia Cele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechipălăria albă ndash pălăria roşiepălăria neagră ndash pălăria galbenăpălăria verde ndash pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoare

Pălăria albă (povestitorul) Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi

imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opinii Cacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact datele

Gacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

Pălăria roşie (psihologul) Purtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquo

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndirii Ea face posibilă vizualizarea exprimare lor Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea

Pălăria neagră (criticul)

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Este pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilor Gacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorile Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negative Se pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negre

Pălăria galbenă (creatorul) Este simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative Exprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor date Gacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verzi

Pălăria verde (gacircnditorul) Simbolizează gacircndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoareaseminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verde Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră (moderatorul) Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre

gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndirii Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşit Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţii Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii

Pălăria albastră rarr clarificăPălăria albă rarr informeazăPălăria verde rarr generează ideile noi şi efortulPălăria galbenă rarr aduce beneficii creativePălăria neagră rarr identifică greşelilePălăria roşie rarr spune ce simte despre

Un exemplu de icircntrebări comportamente posibile icircn acest joc este

Pălăria albă Pălăria roşiePălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastră

Pălăria verde

Ce informaţii avemCe

Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc

Pe ce se bazeză aceste ideiCare sunt

Care sunt erorileCe ne icircmpiedică

Putem să rezumămCare e următorul

Şansa succesului este dacăhellipCum

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

informaţii lipsescCe informaţii am vrea să avemCum putem obţine informaţiile

eu lucrurilehellipSentimentul meu e căhellipNu-mi place felul cum s-aprocedat

avantajelePe ce drum o luămDacă icircncepem aşahellip sigur vom ajunge la rezultatul bun

La ce riscuri ne expunemNe permite regulamentul

pasCare sunt ideile principaleSă nu pierdem timpul şi săne concentrăm asuprahellip nu credeţi

poate fi altfel atacatăproblemaPutem face asta şi icircn alt modGăsim şi o altă explicaţie

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale

BRAINSTORMING (furtună icircn creier)

Metoda a fost concepută de AF Osborn icircn 1938 şi prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana ceea ce icircn traducere etimologică icircnseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică

Braistorming-ul se bazează pe două principii - amacircnarea judecăţii- cantitatea creşte calitateadin aceste principii derivacircnd patru reguli- manifestarea cacirct mai liberă a imaginaţiei- suspendarea oricărui gen de criticism- stimularea unei cantităţi cacirct mai mari de idei- preluarea ideilor emise de alţii şi prelucrarea lor ca icircntr-o reacţie icircn lanţ

Structura grupului brainstorm un număr par de membri (icircntre 2-12) fiecare grup icircşi va alege un conducător şi un secretar

Etapa producţiei de idei durează icircntre 15-45 minute (optim 30 min)Metoda brainstorm cuprinde două etape majore

- etapa luminii verzi icircn care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanţi)- etapa luminii roşii care constă icircn evaluarea critică (conducătorul verifică lista ideilor colectate)

Nimic nu se critică nimic nu se şterge fără atitudini sau prejudecăţi cacirct mai multe idei

Metoda are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării

Brainstorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minute

1 Etapa de pregătire care cuprinde

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru (pe scurt reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cacirct mai multe idei pe o temă)2 Etapa productivă de emitere de alternative creative care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativ3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircndirea criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăAvantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple

obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare costurile reduse necesare folosirii metodei aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniile stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării

amacircnate dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipă

Limitele brainstorming-ului nu suplineşte cercetarea de durată clasică depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi poate să apară fenomenul numit bdquochiul socialldquo (cacircnd responsabilitatea se icircmparte icircntre

mai mulţi idivizi unii depun mai puţin efort)

SINECTICA

Această metodă icirci aparţine lui WJJ Gordon pe care a elaborat-o icircn 1944 fiind mai complexă este mai puţin utilizată ca brainstormingul

Sinectica se individualizează prin următorele- se aplică doar icircn situaţie de grup- pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluţie) este o metodă calitativă- complexitatea metodei rezidă prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluţiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului experimentarea acestuia prospectarea pieţii

Are la bază două principii- transformarea a ceea ce este necunoscut icircn familiar (accesibil)- transformarea familiarului icircn straniu adică distanţarea de problemă reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului Scopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuni icircntre concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei Modul de procedure este simpluse scrie problema a cărei soluţie trebuie ldquodescoperitărdquo pe o foaie apoi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul ce cacircnd cum de ce ndash unele icircntrebări ducacircnd la altele din ce icircn ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare

Cum

Cacircnd tema De ce

Unde Cine

Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului

Icircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploziei stelare

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircnd

Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrare

Etape Propunerea unei probleme Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai

diverse Comunicarea rezultatelor muncii de grup Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipă Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebări

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

METODA HOROSCOPULUI

Pentru identificarea cursanţilor la care predomină un stil global de icircnvăţare putem folosi ca activitate la clasă bdquoMetoda horoscopuluirdquo Această metodă este utilizată icircn general icircn caracterizarea personajelor Activitatea se desfăşoară icircn grup şi presupune parcurgerea următorilor paşi

a Studierea icircn mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personajeb Alegerea unui personaj asupra căruia se va concentra discuţia pentru a-l caracteriza cacirct

mai binec Citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal oferite cursanţilor separat pe o foaied Luarea unei decizii privind icircncadrarea personajului ales icircntr-un semn zodiacale Justificarea alegerii făcute prin găsirea a trei sinonime pentru fiecare trăsătură a zodiei

căreia aparţine personajul ales identificarea icircn textul povestirii a unui citat relevant care susţine icircncadrarea personajului icircn zodia respectivă explicarea cu cuvinte proprii a felului icircn care citatul ales ilustrează descriptorul din zodia respectivă

f Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui dominante

g Desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notaţi descriptorii semnului căruia icirci aparţine personajulCursanţii care au un stil de icircnvăţare auditiv icircnvaţă vorbind şi ascultacircnd verbalizează

acţiunea pentru a depăşi dificultăţile Utilizacircnd tehnica KWL (bdquoŞtiu vreau să ştiu am icircnvăţatrdquo) cursanţii conştientizează verbalizacircnd ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect o problemă şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu dar ar dori să icircnveţe

a Se cere cursanţilor să inventarieze prin discuţii icircn perechi sau icircn grup ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul investigaţiei care va urma Aceste idei sunt notate icircn rubrica bdquoŞtiurdquo

b Ideile despre care au icircndoieli sau despre care ar dori să ştie mai mult sunt grupate icircn rubrica bdquoVrea să ştiurdquo

c Studierea unui text realizarea unei investigaţii sau dobacircndirea unor cunoştinţe referitoare la subiectul selectat de formator

d Icircn faza de realizare a sensuluiicircnţelegerii cursanţii inventariază ideile asimilate pe care le notează icircn rubrica bdquoAm icircnvăţatrdquoIcircn fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare evidenţiindu-se situaţia de plecare

aspectele şi icircntrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobacircndit icircn urma procesulu de icircnvăţare

Cursanţii timizi sau cu posibilităţi de exprimare mai reduse participă cu succes la actul icircnvăţării sporindu-le icircncrederea icircn forţele proprii performanţele lor contribuind la dezvoltarea intelectuală la socializarea lor

bdquoŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM IcircNVĂŢATrdquo

Acest model de predare elaborat de Donna M Ogle icircn 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a cursantului trebuie luată icircn considerare atunci cacircnd se predau noi

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

informaţii Un instrument important de icircnvăţare icircl reprezintă lectura acest model reprezentacircnd şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional

Aplicarea modelului Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat presupune parcurgerea a trei paşi accesarea a ceea ce ştim determinarea a ceea ce dorim să icircnvăţăm şi reactualizarea a aceea ce am icircnvăţat icircn urma lecturii Primii doi se pot realiza oral pe bază de conversaţie iar cel de-al treilea se realizează icircn scris fie icircn timp ce se lecturează textul fie imediat ce textul a fost parcurs integral

Autoarea a construit o fişă de lucru pe care cursanţii o completează prin activităţi de grup sau individual

1

Ştiu Vreau să ştiu Am icircnvăţat

2 Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A

B

C

D

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare Brainstormingul se realizează icircn jurul unui concept cheie (de exemplu bdquoţestoasă de marerdquo şi nu bdquoCe ştiţi despre animalele care trăiesc icircn marerdquo) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs Icircntrebări generale de felul bdquoCe ştiţi desprerdquo se recomandă atunci cacircnd cursanţii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul icircn cauză Pe baza informaţiilor obţinute icircn urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare Cursanţilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse icircntr-o categorie mai generală A ne gacircndi la ceea ce ştim ne ajută să ne icircndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor icircntrebări care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor Rolul acestor icircntrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii

Etapa Am icircnvăţat se realizează icircn scris de către fiecare cursant icircn parte după ce textul a fost citit Dacă textul este mai lung completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ Cursanţilorstudenţilor li se cere să bifeze icircntrebările la care au găsit răspuns iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare

Aplicacircnd acest model icircn predare se obţin o lectură activă rată crescută a retenţiei informaţiei creşterea capacităţii de a realiza categorizări interes pentru lectură şi icircnvăţare

METODA SINELG

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat cursanţilor li se cere să marcheze textul icircnsemnacircnd pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (Ouml) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-) pasajele care oferă idei noi neaşteptate (+) şi pasajele icircn legătură cu care au icircntrebări ()Instruiţi-i pe cursanţi icircn felul următor ldquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi cacircteva lucruri Pe măsură ce citiţi faceţi nişte semne pe marginea articolului Semnele vor fi precum urmeazăldquoradicrdquoPuneţi un radic pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

- Puneţi un - dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi

+ Puneţi un + pe margine dacă o informaţie pe care aţi icircntacirclnit-o este nouă pentru dvs

Puneţi un pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucrurdquo

Astfel pe măsură ce citesc cursanţii vor pune pe margine patru semne diferite icircn funcţie de cunoştinţele şi icircnţelegerea lor Nu e nevoie să icircnsemneze fiecare racircnd sau fiecare idee prezentată ci să folosească semnele astfel icircncacirct să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate icircn general S-ar putea să fie nevoie decacirct de unul sau două semne pentru fiecare paragraf sau mai multe sau mai puţine

Cacircnd au terminat de citit faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat Reveniţi la lista cu lucrurile pe care cursanţii le ştiau sau credeau că le ştiu Ce cunoştinţe s-au confirmat Ce convingeri au fost infirmate După ce v-aţi uitat la listă reveniţi la articol şi icircndemnaţi-i pe cursanţi să se uite la icircnsemnările pe care le-au făcut Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare De asemenea ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care cursanţii ar dori să afle mai mult

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe cursanţi să rămacircnă implicaţi SINELG este o metodă de monitorizare a icircnţelegerii (Vaughan şi Estes 1986) Numărul de semne pe care le vor face cursanţii icircn clasă va depinde de vacircrsta şi maturitatea lor Vă sugerăm folosirea semnului radic asta ştiu şi sau - pentru asta nu ştiam Semnele pe care le fac cursanţii variază de asemenea icircn funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au icircn folosirea sistemului de adnotare

SINELG este un instrument util pentru că le permite cursanţilor să-şi urmărească icircn mod activ icircnţelegerea a ceea ce citesc Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă icircn terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit Este cel mai bun exemplu de lectură fără icircnţelegere fără implicare cognitivă activă icircn procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării icircnţelegerii Prea adesea cursanţii abordează lectura sau alte experienţe de icircnvăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă Stadiul realizării sensului este esenţial icircn procesul de icircnvăţare dar şansa de a icircnvăţa poate trece pe lacircngă noi dacă nu suntem implicaţi icircn acest proces

Sarcina esenţială a acestei a doua etape realizarea sensului este icircn primul racircnd de a menţine implicarea şi interesul stabilite icircn faza de evocare A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile cursanţilor icircn monitorizarea propriei icircnţelegeri Cei care icircnvăţa sau citesc icircn mod eficient icircşi monitorizează propria icircnţelegere cacircnd icircntacirclnesc informaţii noi Icircn timpul lecturii cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le icircnţeleg Cei care ascultă o prelegere pun icircntrebări sau notează ceea ce nu icircnţeleg pentru a cere lămuriri ulterior Cei care icircnvaţă icircn mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri icircn icircnţelegere fără a sesiza confuzia neicircnţelegerea sau omisiunea

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Icircn plus cacircnd cursanţii icircşi monitorizează propria icircnţelegere ei se implică icircn introducerea noilor informaţii icircn schemele de cunoaştere pe care le posedă deja Ei corelează icircn mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut Ei construiesc punţi icircntre cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă icircnţelegere

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea icircnţelegerii Conversaţia trebuie să rămacircnă totuşi la nivelul realizării sensului Se icircncurajează stabilirea de scopuri analiza critică analiza comparată şi sinteza

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei Adesea uitată icircn predare ea este la fel de importantă ca şi celelalte Icircn această etapă cursanţii icircşi consolidează cunoştinţele noi şi icircşi restructurează activ schema pentru a include icircn ea noi concepte Aceasta este faza icircn care cursanţii icircşi icircnsuşesc cu adevărat cunoştinţele noi Aici are loc icircnvăţarea durabilă Icircnvăţarea icircnseamnă schimbare icircnseamnă a deveni cumva diferit Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a icircnţelege sau sub cea a unui nou set de comportamente sau a unei convingeri noi icircnvăţarea este caracterizată de schimbare o schimbare autentică şi durabilă Această schimbare se petrece doar cacircnd cei care icircnvăţa se implică activ icircn restructurarea schemelor lor pentru a include icircn ele noul

Această etapă a fost parcursă icircntacirci prin revizuirea listei icircntocmite icircnainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute icircn timpul lecturii cu metoda SINELG A urmat o discuţie icircn grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare Prin aceste activităţi cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului

Faza de reflecţie urmăreşte cacircteva lucruri esenţiale Icircntacirci se aşteaptă ca cursanţii să icircnceapă să exprime icircn propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile icircntacirclnite Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi Icircnvăţarea durabilă şi icircnţelegerea aprofundată sunt personale Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte icircn contextul nostru personal

Icircnţelegerea este durabilă cacircnd informaţiile sunt plasate icircntr-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding 1991) Reformulacircnd ceea ce icircnţelegem cu vocabularul nostru personal se creează un context personal care are sens

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos icircntre cursanţi prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze icircn timp ce şi le construiesc pe ale lor Antrenaţi icircn discuţii icircn etapa de reflecţie cursanţii se confruntă cu o varietate de modele de gacircndire Este un moment al schimbării şi reconceptualizării icircn procesul de icircnvăţare Expunerea cursanţilor la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi icircn acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile care pot fi aplicate mai bine icircn practică

Cele patru semne folosite pentru icircnsemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel cursanţii reuşind o mai bună monitorizare a icircnţelegerii textului şi o contextualizare a icircnvăţării

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gacircndirii după Estes amp Vaughn 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text Tehnica se aplică cu scopul de a

icircnţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele

anterioare ale cursantului restructura cunoştinţele icircntr-o formă nouă

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Tehnica constă icircn citirea cu creionul icircn macircnă şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru icircnţelegerea sau memorarea conţinutului Icircn procesul de icircnvăţare dirijat de către formator interesează Ce Cum Cacirct De ce citeşte un cursant un text ştiinţific

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru

Citiţi timp de cinci minute lecţia din manual sau textul primit marcaţi lateral textul cu următoarele semne(radic) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi radic = confirmarea)(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmăcontrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea)(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă)() Puneţi semnul icircntrebării dacă informaţia este neclară confuză dacă nu icircnţelegeţi dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (neclaritate informaţii insuficiente)

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semneOferiţi texte cu grad mic de icircncărcare cu informaţii sau solicitaţi cursanţilor să marcheze doar cu două semne semnul plus (+) pentru ştiam şi semnul minus (-) sau semnul icircntrebării () pentru asta nu ştiamOferiţi cursanţilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit

Activitate icircn perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu comparacircnd lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele)

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii icircntr-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane Puneţi icircn fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul apoi completaţi cacircte 2-3 informaţii icircn fiecare rubrică

Această activitate poate fi propusă cursanţilor care termină repede de marcat textul

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord Se discută dezacordurile se clarifică unele aspecte iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar icircntrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi

FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica bdquoacvariuluildquo (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului icircn grupurile de interacţiune didactică

Scaunele din icircncăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice icircnainte ca cursanţii să intre icircn icircncăpere Ei icircşi aleg apoi locul preferat Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (icircn prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite icircntrebări legate de temă)

In discuţie clarifică şi consolidează discută aprins pe baza unor reguli evidente orice idee trebuie susţinută de dovezi sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare dacă nu sunt de acord argumentez poziţia mea

Cei din cercul exterior icircntre timp ascultă ceea ce se discută icircn cercul interior fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii consens microclimat conflict strategii de discuţie ei completează nişte fişe de observare specifice

Cursanţii icircşi schimbă locurile (cercul interior trece icircn exterior şi invers) ndash rolurile de observatorobservat se inversează

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Este indicat să se abordeze icircn discuţie o altă temăproblemă Rolul formatorului poate fi foarte variat observator participant consultant suporter

arbitru reporter ghid etc Tehnica are prin urmare infinite varianteAvantaje

icircmbină elemente din bdquotehnica mesei rotundeldquo dezbatere forum simpozion asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie permite schimbarea bdquoprogramatăldquo a perspectivei asupra rolului unui membru al

grupului

STUDIU DE CAZ

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice

Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircn

minus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele probleme

minus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limită

minus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile create

minus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilor

minus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048713 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048713 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048713 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048713 să solicite participarea activă a tuturor cursanţilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazului

Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumeEtapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048713 formatorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048713 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048713 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăEtapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

1048713 are loc stabilirea aspectelor neclare1048713 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048713 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048713 documentarea participanţilor1048713 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţiEtapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048713 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048713 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de formator1048713 ierarhizarea variantelorEtapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimeEtapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (cursanţi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similare

Rolul formatorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grup

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoareleo prin faptul că situaţia-caz aleasă de formator aparţine domeniului studiat iar cursanţiistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo (Ioan Cerghit 1997 p 207) prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentareo prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritul de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperareo prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui cursant la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

TEHNICA 6 3 5

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircteminus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp deminus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)

Etapele metodei 635

I Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţiide lucru

Cursanţiistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grup

Icircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune

Se centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele

1048713 oferă cursanţilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048713 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048713 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca individuală cu cea de echipă1048713 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţiacreativitatea calităţile atenţiei etc)

Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuri

Cursanţiistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ

METODA PHILIPS 6 6

Metoda Philips 66 a fost elaborată de către formatorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635

Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute

Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborate

Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (formatorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea formatorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinse

Avantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor

Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează cursanţiistudenţii icircn (auto)evaluareCooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuri

Dezavantajele apar atunci cacircnd numărul cursanţilor nu este multiplu de 6 şi mai pot ficreate de limita de timp impusă de 6 minute

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistului Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea cursanţilor capacităţi empatice spirit critic importantă fiind stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţii

Etapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei formatorul sau cursanţiistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul devedere icircn acord cu acesta

Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiri

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiune

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiri

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele

Se propune spre analiza o situatie problema Se stabilesc rolurile

conservatorul exuberantul pesimistul optimistul

Dezbaterea colectiva conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechifara a exclude posibilitatea

unor imbunatatiri exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise Avantaje

rolurile se pot inversa participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe

care le joaca dezvolta competentele inteligentei lingvistice logiceinterpersonale

TEHNICA bdquoFOCUS GRUPrdquo

Tehnica bdquofocus gruprdquo este tot o metodă care utilizează potenţialul de icircnvăţare şi producţia de idei icircn cadrul grupurilor Icircn cadrul acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată care trebuie să furnizeze un complex informaţional calitativ O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii icircşi pot modifica sau chiar schimba total părerile pacircnă la finalul discuţiilor

Procesul de desfăşurare al focus grupului presupune o planificare a studiului Se poate lucra icircn grup icircn manieră cumulativă - presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii ndash sau icircn manieră contradictorie ndash presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin agresiune şi confruntare

Această metodă este complexă nu neapărat prin modul de desfăşurare ci prin felul icircn care atinge obiectivele pe care şi le propune Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul icircntr-un grup natural le dezvoltă plăcerea pentru discuţie care se desfăşoară icircntr-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină dezvoltacircnd strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării

D) METODE DE CERCETARE IcircN GRUP

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a cursantului prin care formatorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp

Ce contine un portofoliuPortofoliul cuprinde

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)

argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu acursantuluigrupului cu privire la subiectul respectiv

lucrările pe care le face cursantul individual sau icircn grup rezumate eseuri articole referate comunicări fişe individuale de studiu proiecte şi experimente temele de zi de zi probleme rezolvate rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor teste şi lucrări semestriale chestionare de atitudini icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant individual sau

icircmpreună cu colegii săi observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii reflecţiile proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează autoevaluări scrise de cursant sau de membrii grupului interviuri de evaluare alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea

cursantului grupului la derularea şi soluţionarea temei date viitoare obiective pornind de la realizările curente ale cursantuluigrupului pe baza

intereselor şi a progreselor icircnregistrate comentarii suplimentare şi evaluări ale formatorului ale altor grupuri de icircnvăţare

şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

TIPURI DE PORTOFOLII bull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai impor-tante lucrări) bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe par-cursul activităţii) bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluaretabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către formator la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Formatorulicircnvǎţorul şi cursanţii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi formatoriicircnvǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic cursanţilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Evaluarea acestor produse se face multicriterial

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi icircntr-un tabel de genul următor CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII1 PREZENTARE minusevoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului minusdacă este complet minusestetica generală 2 REZUMATE minuscu ceea ce a icircnvăţat cursantul şi cu succesele icircnregistrate minuscalitatea referatelor minusconcordanţă cu temele date minuscantitatea lucrărilor 3 LUCRARI PRACTICE minusadecvarea la scop minuseficienţa modului de lucruminusrezultatul lucrărilor practice minusdacă s-a lucrat icircn grup sau individual minusrepartizarea eficientă a sarcinilor 4 REFLECŢIILE cursantuluipe diferite părţi ale portofoliului minusreflecţii asupra propriei munci minusreflecţii despre lucrul icircn echipă (dacă e cazul)minusaşteptările cursantului de la activitatea desfăşurată 5 CRONOLOGIE minuspunerea icircn ordine cronologică a materialelor6 AUTOEVALUAREA cursantului minusautoevaluarea activităţilor desfă-şurate minusconcordanţa scop-rezultat minusprogresul făcut minusnota pe care crede că o merită 7 ALTE MATERIALE minuscalitatea acestora minusadecvarea la teme propusă minusrelevanţa pentru creşterea aprecierilor

Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţarii şisau pe cei implicaţi icircn activitate

PROIECTUL

Proiectul reprezintǎ o metodǎ de evaluare amplǎ

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

Proiectul este o formă activă participativă care presupune şi icircncurajează transferul de cunoştinţe deprinderi capacităţi facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale cursanţilor Este deosebit de util atunci cacircnd formatorul urmăreşte accentuarea caracterului practicaplicativ al icircnvăţării şi apropierea icircntre discursul teoretic şi experienţa de viaţă a cursanţilor

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape 1 Identificarea unei problemetemesubiect 2 Culegerea organizarea prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă 3 Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei 4 Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă

Icircn funcţie de tema aleasă există şi un al cincilea pas icircn care cursanţii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare cu etape resurse responsabilităţi modalităţi de a rezultatelor obţinute

Proiectul poate fi realizat individual sau icircn grup Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele diams orientarea icircn sarcină diams conştientizarea finalităţilor diams definirea conceptelor cheie diams stabilirea sarcinilor de lucru diams stabilirea responsabilităţilor icircn cazul icircn care se lucrează icircn chipă diams stabilirea criteriilor şi a modului de diams identificarea modalităţilor de lucru a căilor de acces la informaţii diams adunarea datelor informaţionale diams elaborarea finală a produsului diams icircntocmirea raportului final diams evaluarea

Formatorul icircnvǎţǎtorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind bull adecvarea metodelor de lucru a materialelor şi a mijloacelor didactice folositela scopurile propuse bull acurateţea produsului bull rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui bull raportul final şi modul de prezentare a acestuia bull gradul de implicare al participanţilor icircn sarcina de lucru

Evaluarea proiectului presupune din partea formatoruluiicircnvǎţǎtorului multă atenţie El trebuie să asiste cursantulgrupul de cursanţi pe durata derulării lui consiliindu-i şi icircncurajacircndu-i icircn demersurile icircntreprinse astfel diams să-i icircndemne să reflecte asupra activităţii asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe aptitudini atitudini experienţe) diams să-şi autoevalueze activitatea şi progresul diams să discute dificultăţile aspectele care icirci nemulţumesc sau pe care le considerăinsuficient realizate

Pentru fixarea şi a cunoştinţelor formatorul poate recurge ndash icircn special după parcurgerea etapei de culegere organizare prelucrare şi a informaţiilor ndash la un test criterial acesta va conţine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea cursanţilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de icircnvăţăre şi a produselor obţinute

Aceste sunt numai cacircteva dintre metodele interactive de lucru icircn echipă Fiecare dintre ele icircnregistrează avantaje şi dezavantaje important fiind icircnsă momentul ales pentru desfăşurarea lor Formatorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică

ceea ce ştie că se poate desfăşura icircn propriul colectiv de cursanţi Important este icircnsă ca formatorul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv ndash educative ce apar

Icircn teoria şi practica didactică contemporană problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi complexe interdisciplinare susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a cursanţilor icircn procesele icircnvăţării şi evaluării

• DIAGRAMA CAUZA ndash EFECT
• Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese evenimente fenomene probleme etc
• Obiectiv ndash stimularea imaginatiei cursanţilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
• Etape de realizare
• 1 Impartirea cursanţilor in grupe de lucru
• 2 Prezentarea problemei de discutat
• 3 Dezbaterea in grup
• 4 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
• 5 Prezentarea muncii in grup
• 6 Concluzii- evaluare
• TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)
• Fig 1 Reprezentarea direcţiei de organizare a Tehnicii Lotus
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR
• 1 Tema centrală plantele medicinale
• 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţialului creativ al cursanţilor
• Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tableiplanşei
• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala
• Ideile copiilor se trec in cele 8 ldquopetalerdquode la A la H in sensul acelor de ceasornic
• Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale
• METODA CIORCHINELUI
• CIORCHINELE este o metoda de brainstorming neliniara care poate fi utilizata pentru a stimula gandirea inainte de a studia un anumit subiect dar si pentru a rezuma ceea ce s-a studiat pentru a construi asociatii noi ori pentru a da noi sensuri unor notiuni insusite realizam astfel noi conexiuni intre idei descoperim noi sensuri semnificatii conotatii pentru ca este stimulata gandirea creativa si de tip divergent Activitatea poate fi realizata in grup sau individual
• Pe tabla sau pe o pagina se noteaza central un cuvant sau o sintagma nucleu intr-un timp dat cursantulcursanţii trebuie sa scrie cuvinte sau sintagme legate de tema respectiva pe care le unesteunesc prin linii de cuvantulsintagma nucleu
• Dupa rezolvarea sarcinii de lucru cursanţii vor putea folosi notiunile si legaturile create despre conceptul propus
• Metoda poate fi folosita cu succes si pe parcursul predarii dar mai cu seama la sfarsitul lectiei sau la evaluarea unei unitati de invatare Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui poate fi o provocare care ii determina pe cursanţi sa descopere noi conexiuni legate de cuvantulsintagma propuspropusa
• c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii
• METODA PĂLĂRIILOR GAcircNDITOARE
• Pălăria albă
• Pălăria roşie
• Pălăria neagră
• Pălăria galbenă
• Pălăria verde
• Pălăria albastră
• Pălăria albă (povestitorul)
• Pălăria roşie (psihologul)
• Pălăria neagră (criticul)
• Pălăria albastră rarr clarifică