43
ASPECTE PRIVIND EDUCATIA RELIGIOASA „ Religia reprezinta legatura libera, constienta si personala a omului cu Dumnezeu, fundamentata pe iubire si libertate si manifestata prin diferite forme de cinstire a Lui, in mod particular si public: rugaciunea rostita sau cantata, aducerea de daruri, participarea la slujbe si ceremonii religioase, practicarea virtutilor” . 1 Religia reprezinta de asemenea ” disciplina de invatatmant prin care se impartaseste elevilor invatatura revelata de Dumnezeu,astfel incat valorile crestine sa poata deveni suportul formarii personalitatii”. 2 Scopul disciplinei religie este acela de a face cunoscuta elevilor cunoasterea Lui Dumnezeu si a invataturilor Sale, dar si insusirea deprinderilor religioase care duc la formarea unui bun crestin: „ Iar viata vesnica aceasta este: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis” ( Ioan 17,3). In conceptia lui J. A. Comenius, „ copiii sunt nascuti pentru cer si de aceea ei trebuie formati sa devina cetateni ai cerului si sa faca mai intai cunostinta cu cele ceresti, cu Dumnezeu, Hristos si ingerii”. 3 Religia si educatia religioasa n-ar exista fara cunoasterea Lui Dumnezeu, caci educatia este o actiune creatoare manifestata prin perfectionarea intelectuala si spirituala a omului. Omul, de la creatie, a fost inzestrat de Dumnezeu cu libertate si vointa, iar acestea pot determina in sufletele elevilor 1 Monica Opris……Cercetare pedagogica……..pg 13 2 Constantin Galeriu, Metodica predarii religiei, Curs ( manuscris), Bucuresti, Facultatea de Teologie Ortodoxa, 1997. 3 J. A. Comenius, 1970, p. 120

Metodica 30.07

Embed Size (px)

Citation preview

ASPECTE PRIVIND EDUCATIA RELIGIOASA Religia reprezinta legatura libera, cn!tienta !i per!nala a "ului cu Du"nezeu, #un$a"entatape iubire !i libertate !i "ani#e!tata prin $i#erite #r"e $e cin!tire a Lui, in "$ particular !i public% rugaciunea r!tita !au cantata, a$ucerea $e $aruri, participarea la !lu&be !i cere"nii religia!e, practicarea 'irtutilr( )*Religia reprezinta $e a!e"enea ( $i!ciplina $e in'atat"ant prin care !e i"parta!e!te ele'ilr in'atatura re'elata $e Du"nezeu,a!t#el incat 'alrile cre!tine !a pata $e'eni !uprtul #r"arii per!nalitatii()+Scpul $i!ciplinei religie e!te acela $e a #ace cun!cuta ele'ilr cuna!terea Lui Du"nezeu !i a in'ataturilr Sale, $ar !i in!u!irea $eprin$erilr religia!e care $uc la #r"area unui bun cre!tin% Iar 'iata 'e!nica acea!ta e!te% Sa Te cuna!ca pe Tine, !ingurul Du"nezeu a$e'arat, !i pe Ii!u! ,ri!t!, pe care L-ai tri"i!( . Ian */,01)In cnceptia lui 2) A) C"eniu!, cpiii !unt na!cuti pentru cer !i $e aceea ei trebuie #r"ati!a $e'ina cetateni ai cerului !i !a #aca "ai intai cun!tinta cu cele cere!ti, cu Du"nezeu, ,ri!t! !i ingerii()0 Religia !i e$ucatia religia!a n-ar e3i!ta #ara cuna!terea Lui Du"nezeu, caci e$ucatia e!teactiune creatare "ani#e!tata prin per#ectinarea intelectuala !i !pirituala a "ului) O"ul, $e la creatie, a #!t inze!trat $e Du"nezeu cu libertate !i 'inta, iar ace!tea pt $eter"ina in !u#letele ele'ilr atitu$ine $e participare acti'a la tt ceea ce pre!upune e$ucatia religia!a) Nece!itatea e$ucatiei religia!e e!te $eter"inata $e ne'ia $e legatura cu Du"nezeu pentru $e!a'ar!irea "ului)E$ucarea religia!a pate #i #acuta la tate 'ar!tele, $ar pentru acea!ta e!te nece!ara cnlucrarea $intre 4arul $i'in !i e#rtul !piritual al ele'ilr !i cpiilr% Iata !tau la u!a !i bat5 $e 'aauzi cine'a gla!ul 6eu !i 'a $e!c4i$e u!a, 'i intra la el( . Apcalip!a 0, +71)Cei trei #actri care cntribuie la e$ucarea cpilului !unt #a"ilia, !cala !i bi!erica, iar la rele $e religie ele'ul !i pr#e!rul)Inca $in cpilarie, trebuie !a !e inceapa e$ucatia religia!a a cpilului, $earece $eprin$erilebune #r"ate in acea!ta peria$a ra"an pe tt parcur!ul 'ietii) Cpilul are trairi religia!e care pt * 6nica Opri!88Cercetare pe$aggica88))pg *0+ Cn!tantin Galeriu, 6et$ica pre$arii religiei, Cur! . "anu!cri!1, 9ucure!ti, :acultatea $e Telgie Ort$3a, *;;/)0 2) A) C"eniu!, *;/7, p) *+7#i culti'ate !i $ez'ltate $e catre pr#e!r, care trebuie !a tina cnt $e particularitatile $e 'ar!ta ale ace!tuia)Participarile la !lu&bele 9i!ericii !i la anu"ite e'eni"ente religia!e $in 'iata c"unitatii pt cntitui ""ente prielnice pentru $ez'ltarea religizitatii cpilului) De a!e"enea,'izitele !i e3cur!iile la bi!erici !i "ana!tiri #era ele'ilr p!ibilitatea acu"ularii !i apr#un$arii cun!tintelr religia!e) Aici, ei au p!ibilitatea !a a#le $irect "$ul in care e!te traita cre$inta cre!tinului rt$3, cun!tinte re#eritare la lca!uri $e cult, la 'ietile !#intilr, a per!nalitatilr bi!erice!ti)In pre$area !i in'atarea religiei, cel "ai i"prtant a!pect e!te cn!tituit $e #aptul ca ele'ii !unt participanti la prpria lr in!truire !i e$ucare):iecare " e!te unic !i irepetabil, iar in planul e$ucatiei religia!e !piritul creatr are in 'e$ere $e!cperirea $e !lutii per!nale cu care !e cn#runta, !pre cuna!terea prpriei per!nalitati!i !pre i$enti#icarea "$alitatilr $e 'alri#icare a $arurilr $e la Du"nezeu) Dban$irea !piritului critic !i creati' pre!upune $e"er!uri cn!tiente, e3ercitiu, e'aluari !i aute'aluari, re#lectii per!nale, #r"ulare !i rezl'are $e prble"e, realizarea $e $eli"itari, $i!tinctii, creatii per!nale etc) Pentru atingerea #inalitatilr e$ucatiei religia!e, cnte3tualizarea "et$elr $i$actice la !peci#icul $e"er!ului e$ucati' religi! reprezintai"prtanta !arcina a pr#e!rului)(1)In !tanga crucii !e ga!e!tea$ancit in "e$itatie ucenicul iubit, Ian E'ang4eli!tul) In!patele lui e!te reprezentatcenturinul Lngin, "irat !i plin $e re!pect, a carui prezenta e!te atenuata $e uni#r"a inculri $e!c4i!e) Alungite !i intr-unanu"e #el eterate, celelalte per!na&e cntribuie laintarirea 'erticalitatii i"aginii, cbrarea !i ri$icarea lui ,ri!t!, a$ica cbrarea la ia$ !iri$icarea$innulaViata) Cea$e-atreiatra'er!aacrucii, a!ezata!ubpiciareleCeluira!tignit, reprezinta balanta $e!tinului,cele $ua i"paratii pu!e pe care crucea le une!te,ti"pul eliberariiinlantuitilr)Si"bl $e'alarec!"ica!iuni'er!ala, crucea, care!ea'anta!precelepatrupunctecar$inale, e!tea!ezatape"unteleGlgta, !patiu!acru,cn!i$erat in tra$itia biblica $rept centrul lu"ii) Si!te"ul $e gan$ire al !cietatilrtra$itinale, !cte!te "untele $rept punct $e unire intre Cer !i Pa"ant) EP" al 'ietii !a$itin !u#erintaE.!lu&ba Inaltarii S#)Cruci1, crucea !e #i3eaza in centrul pa"antului, pe "#al!ullu"ii, $ea!upra pe!terii intunecate un$e !e a#la craniul lui A$a") Inaltata in centruuni'er!ului, eainc4ipuiea3alu"ii princarec"unicaceletrei ni'eluri c!"ice%cel$e!u!.Cerul1, al n!tru .pa"antul1 !i cel $e &!.in#ernul1, un$e !e in#ige p"ul "antuirii) Dacae"brinul e!telegat $e"a"aprininter"e$iul cr$nului "bilical, "ul i!i ga!e!teprincipiul 'ital in ace!te $ua centre D Glgta !i crucea) 6ai "ult,8 ,ri!t! i!i $a 'iata pecruce, ceeacearatacu#rtaui"itare#aptulcauni'er!ulinttalitatea!aparticipala6artea-In'iere) Ace!ta e!te un "e!a& $ebgatie nebanuita pe care ace!te cate'a ran$urinu #ac altce'a $ecat !a-l atinga in treacat, el "eritan$ un !tu$iu cn!acrat nu"ai lui) Sangelenului A$a", curge $in ca!ta Sa ranita pe craniul reprezentantului "enirii care, in #elulace!ta i!i recapata 'iata) 8,ri!t! !e na!te in intunericul cel "ai a$anc5 Ra!cu"pararea arelc in centrul lu"ii) ,ri!t! e!te reprezentat cu c4ii inc4i!i, $eci, intr-a$e'ar "rt) Si, cutate ace!tea, cata pace, cata $rag!te !i cata $e"nitate pe c4ipul LuiF :ata Sa inclinata la!a!a !e pre'a$a un !"n a$anc) ,,Viata a a$r"it !i ia$ul !e in!pai"anta8,,)Inc4ipuin$ !#era$i'inului, $i ingeri in pzitie $e inc4inare, zbara $ea!upra crucii, cu "ainile acperite $e'e!"ant in!e"n$ere!pect) La!tanga, !ubbarnatran!'er!ala, unalt ingercn$uce!ii"pinge in#ata lui,!pre,ri!t!,un c4ipcare!i"blizeaza9i!erica)Ingerul $in $reaptaCelui ra!tignit alunga Sinagga reprezentata printr- #e"eie care pri'e!te !periata inapi) Inplanul $in !pate al !#erei u"ane, reprezentata prin per!na&e, !e ri$ica zi$urile Ieru!ali"ului),ri!t! e!te intr-a$e'ar re!pin! $e ai !ai,8,atat e!te $e a$e'arat ca ucenicul nu 'a putea #i"ai "are$ecat In'atatrul !au) Panzaalba, cu#al$urile#ru"! aran&ate, careacperacap!ele lui I!u! intare!te #ru"u!etea an!a"blului, ar"nia !i rit"ul) Crucea !e pr#ileazape lu"ina #n$ului aurit) A$anc tulburata $e !a"anta bucuriei pa!cale, nu tri!tetea $in &urprecu"pane!te, ci !la'a lui Du"nezeu),,;Pr#e!rul 'a c"unica !i alte cun!tintere#eritarelaRa!tignireaD"nului !i, i"preunacuele'ii 'r$e!prin$ecaracteri!ticileprincipale ale icanei prezentate)+'*T*T"#Prtretul reprezinta c4ipul unei per!ane bi!nuite !au al unei per!nalitati) Atunci can$!e prezinta un prtret, !ubiectul analizei, e!te cn!tituit $e catre !ublinierea calitatilr,tinuta crpului !i i"braca"intea incnte3tul peria$ei i!trice in care a trait celreprezentat) Seincepe analiza ace!tuia cue3pre!ia #etei, !ecntinua cuanalizareage!turilr, a atitu$inilr reprezentati'e !i !e inc4eie cu $etaliile care intrege!c i"aginea!i cu !tabilirea "e!a&ului glbal)Pr#e!rul re!pecta ur"atarele cn$itii atunci can$ #l!e!te ace!t "i&lc $ein'ata"ant% - prtretul trebuie !a #ie ale! in #unctie $e cntinutul !i biecti'ele lectiei5- !a nu #ie un ele"ent $e agl"erare a lectiei5- $i"en!iunile trebuie !a #ie cre!punzatare pentru a per"ite b!er'area lui $ecatre tti ele'ii $in cla!a) In caz cntrar pr#e!rul 'a recurge la alta "et$a care!a per"ita b!er'area .trecan$ printre banci 15- prtretul pate #i #l!it in $i#erite etape ale lectiei in #unctie $e i"prtanta pecareare in $e"er!ul $i$actic)La rele $e religie !e pt #l!i prtretele ierar4ilr, pretilr, c"pzitrilr $e "uzicabi!ericea!ca, $"nitrilr cre!tini, autrilr $e literatura cre!tina)xemplu; Ibi$e" p)cit)p);0-;?Prtretul "itrplitului 6l$'ei, Venia"in C!tac4i .*>70-*>7>5 *>*+-*>+*5*>+0-*>K1auunlc$erugaciuneprpriu, !pecial $e!tinat rugaciunii5- "ai "ult $e &u"atate $in ele'ii celr $ua cla!e. /=, re!pecti' =>K1 !e !tra$uie!c !a analizezeicanele atunci can$ intra in cntact 'izual cu ace!tea5- putin pe!te &u"atate . ?>, re!pecti' =>K1 au reu!it !a i$enti#ice icana prezentat in c4e!tinar)Dupa aplicarea c4e!tinarului $e la !#ar!itul e3peri"entului au #!t interpretate rezultatelebtinute $e ele'ii cla!ei e3peri"entale care a bene#iciat $e in#r"atii !upli"entare pri'in$ analizaicanelr, !i cele btinute $e ele'ii cla!ei $e cntrl la care icanele au #!t utilizate bi!nuit, laacti'itatile $i$actice $e!#a!urate) Rezultatele !unt trecute in tabelul nu"arul >)Nu"arulI prcentul ra!pun!urilr $ate $e ele'ii celr $ua cla!e la c4e!tinarul aplicat la !#ar!itule3peri"entuluiTabelul nr)>Cla!a * + 0 /K$intre ei au i$enti#icat icana prezentata in c4e!tinar)CONCLU@IIPentru cn#ir"area iptezei $e la care !-a prnit, !-au #l!it "ai "ulte "et$e!i "i&lace$e in'ata"ant- "et$a b!er'atiei !i!te"atice- "et$a analizei pr$u!elr acti'itatii- "et$a e3peri"entului $i$actic aplicat la cele $ua cla!e% e3peri"entala !i $e cntrl- te!te $e e'aluare- #i!e $e lucruIn ur"a e3peri"entului !-a cn#ir"at ipteza ca atunci can$ ele'ii !unt initiati in analizaicanelr, cre!te ni'elul ac4izitiilr $e cun!tinte !i !e #r"eaza atitu$ini #a'rabile cin!tiriibiectelr $ecult) Cncluzialacare!-aa&un!, $e"n!treazanece!itateaacr$arii unei atentii!prite initierii ele'ilr inanaliza "e!a&ului !piritual al icanelr!i rezultatele ace!tui $e"er!pr$uc e#ecte pziti'e in plan cgniti' !i #r"ati')Valri#icarea rezultatelr ace!tr cercetari !e pate realiza, in "$ practic, prin e3tin$ereautilizarii $ecatrepr#e!rii $ereligiea"et$ei $e!cperirii in$ucti'e, prnin$$ela!uprtuli"aginilr . la ciclul pri"ar !i la pri"ele cla!e $in ciclul gi"nazial1)i