Micologie medicalNote de curs Dr. Ramona Stoicescustoicescu.ramona@gmail.com

FUNGIIOrganisme EUKARIOTESunt saprofii i descompun materia organicExista 100-000-200.000 speciiAproximativ 300 specii sunt cunoscute ca fiind patogene pentru om

Taxonomia

ControversatIniial bazata pe morfologia la microscopul opticIn prezent studii bazate pe ultrastuctura, biologie moleculara si activitate biochimica

4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite1. HIPERSENSIBILITATE:Reactie alergic la mucegaiuri si spori

2. MICOTOXICOZE:Intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare contaminate cu fungi care produc toxine ( de obicei grne)

3. INGESTIA DE TOXINE PREFORMATE : (ciuperci otravitoare)

4. INFECII: cursul se axeaza pe acest aspect

B. MORFOLOGIEFungii patogeni pot exista sub forma de:A. LEVURIB. HIFE: mai multe hife alcatuiesc MICELII

LEVURILEOrganisme unicelulare care se reproduc prin nmugurire

HIFELESunt structuri filamentoase multicelulare constituite din celule tubulare cu pereti celulariO masa de hife formeaza miceliiMiceliile formeaza ramuriModalitatea de a forma ramuri si marimea miceliului ajuta la identificarea morfologic

Candida albicans ME

Candida albicans are foma de levura si de hife.Forma levuric apare pe tegumentul uman, tract respirator superior, tract digestiv, tract genital la femei.Are un ciclu de viata dimorf, faza de fungi si faza de hife. levurile produc hife( lanturi) si pseudohife. Pseudohifele pot produce celule levurice prin inmugurire.Poate produce candidoza digestiva, vaginala, etc

Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri pot fi folosite ca echivalenteUnii fungi pot apare ca levuri i ca forme miceliene i se numesc fungi dimorfi

Fungii dimorfiCandida cu fenomenul de inmugurireMicroscopie cu contrast de faza X400

A. Forma levurica: forma parazita sau patogenaEste de obicei vazuta in sectiuni tisulare, in exudate sau in culturi incubate la 37C.

B. Miceliile ( forma saprofita): observata in natura sau pe mediile de cultura cu incubare la 25C. Conversia la levuri pare a fi esentiala pentru patogenitatea fungilor dimorfi

SporiiCaracteristica morfologicaSporii asexuati pot fi de dimensiuni mari si se numesc Macroconidii sau clamidosporiDe dimensiuni mici Microconidii, blastospori, artroconidii

Macroconidii si microconidii, Microsporum spp

Macroconidii de Microsporum

SEM: macroconidii, microconidii,

EpidemiologieFungii sunt ubicuitari n natur, oamenii sunt expui n mod constantMajoritatea sunt saprofii n sol i bolile micotice NU SUNT in GENERAL boli transmisibile ( excepie Candida i unii dermatofii)

Pot apare epidemii dar acestea se datoreaza expunerii la condiii de mediu i nu din cauza transmisibilitii interumane

Infectiile micoticeAparitia depinde de MARIMEA INOCULULUI i de REZISTENA GAZDEI

Severitatea depinde n special de statusul imunologic al gazdei

Ex.Izolarea de pe cateter a fungilor poate corespunde:Colonizarii cateterului ( diseminare tranzitorie a fungilor in torentul sanguin) Sau a unei fungemii tranzitorii ( diseminare tranzitorie a fungilor in torentul sanguin fara infectie/ boala)Sau o infectie reala

Medicul trebuie sa decida care este statusul clinic al pacientului bazat pe parametrii clinici, statusul general al pacientului, rezultatele de laborator, etcDecizia serioasa: Implica folosirea agresiva a antifungicelor cu grade variate de toxicitate

Structura celulei fungiceCelula fungica tipic este ovoidal i nconjurat de un perete rigid care conine polizaharide structurale cu aprox 25% din greutatea uscata a peretelui celularGlucan 50-60%: polimer de glucozaManoza 15-23%: Chitina 1-9%Proteine i lipide n cantiti mici

Terapie antifungicaTratamentul antifungic cu un anumit agent antifungic depinde de tipul infeciei, de existena unor boli asociate, starea de sntate a pacientului, identificarea rezistenei la anumite antifungice (AFG)

Dificultatea tratamentului antifungic depinde de faptul ca acestia sunt celule eukariote astfel nct vor avea efecte adeverse asupra celulelor umaneMedicamentul antifungic ideal: TOXICITATE SELECTIV: sa afecteze specific fungii i s nu aiba efecte dunatoare asupra gazdei

Celulele mamiferelor nu conin enzime care sa degradeze peretele polizaharidic al fungilor, din acest motiv eradicarea infectiei fungice de catre mecanismele de aparare ale gazdei este foarte dificil.

Membranele celulare sle celulelor eukariote conin STEROLIMembrana celulara a mamiferelor contine COLESTEROL iar cea a fungilor ERGOSTEROLAstfel antifungicele au efecte serioase i asupra gazdei umane

I. DERIVAII POLIENICIA. AMFOTERICINA B: antimicotic polienic produs de bacteria Streptomyces nodosus i manifest aciunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol i crete permeabilitatea membranei cu formarea de pori, cu dezintegrarea membranei celulare i moartea celulei fungice (Prin pori, coninutul celular iese din celul)

Amfotericina BAntifungic de elecie pentru infeciile fungice sistemiceEste de obicei adm IV ( pacientul spitalizat), pentru 2- 3 luniDrogul este toxicR. adv: tromboflebita, nefrotoxicitate, febra, frisoane, anemie

Amfotericina BDei s-au dezvoltat antifungice noi, la fel de eficiente i mai putin toxice, Amfotericina B reprezinta standardul (gold standard pentru compararea terapiilorEste folosit n infeciile sistemice severe

Prezentare nou: Lipid based amphotericin: ncapsulata in lipozomi: la fel de eficient dar mai puin toxic , mai scump

2. NISTATINDescoperit in 1950Acelai mod de aciune Are solubilitatea mai redusUz restrns la terapia topicUtilizat pentru tratamentul candidozei orale, vaginale; nlocuit de derivaii azolici

II AZOLIIPrima generatie de azoli a revoluionat tratamentul infeciilor fungice invazive i locale Cea mai folosit grupa de agenti antifungiciDerivaii azolici sunt clasificati in IMIDAZOLI si TRIAZOLI( n funcie de numarul de atom de azot)

AZOLII Generaie mai veche dar in uz : clotrimazol, miconazol, econazol, ketoconazolGeneraie mai nou: itraconazol, fluconazol, variconazol

Actiune: interfera cu biosinteza ergosterolului prin legarea de citocromul P450, proces mediat de o enzima numita 14 alfa demetilaza (450DM)Blocheaz formarea ergosterolului prin prevenirea metilarii lanosterolului ( precursor de ergosterol)- rezult o cantitate redusa de ergsosterol in membrana celular fungic, cu instabilitatea membranei, inhibiia creterii i uneori moartea celular

O alt consecin a blocrii biosintezei ergosterolului este apariia de metbolii toxici intermediari care sunt fatali celulei

Utilizare azoliCandidoza mucocutanataDermatofitiiInfectii fungice sistemiceFluconazolul este n prezent esenial pentru tratamentul de mentinere a pacientilor SIDA cu criptococoza (are capacitatea de a strabate bariera hematoencefalica)Avantaje: Administrare oralaToxicitate redusa

AZOLI spectruLargInhiba majoritatea tulpinilor de Candida, Cryptococcus, Aspergillus si dermatofiiMiconazolul: primul utilizat in infeciile sistemice dar produce reacii adverse toxiceKetoconazolul: produce niveluri serice nalte la adm orala dar nu este eficient impotriva inf cu Aspergillus si are o serie de reactii adverse

FluconazolulTriazolii noi ca fluconazolul si itraconazolul Fluconazolul introdus in 1990Solubil in apa, penetrabilitate buna in testul pulmonar, LCR si lichid peritonealFluconazolul: in general eficient mpotriva Candida dar nu asupra infeciei cu Aspergillus

ItraconazolulItraconazolul la sfarsitul anilor 80 s-a dovedit primul azol eficient impotriva infeciei cu AspergillusDupa adm pe cale orala este metabolizat in ficat formand peste 30 metabolii cu activitate antifungic

Fluconazolul si itraconazolul prezint reacii adverse mai reduse comparativ cu ketoconazolul

AZOLII NOIVoriconazol, posaconazol, ravuconazol au spectru aciune mai mare decat fluconazolulVoriconazolul este unul dintre cele mai noi antifungice triazolice si demonstreaza o eficien bun n aspergiloza pulmonar si cerebral

III.GrizeofulvinaSe leaga de precursorii keratinici si mpiedica infecia fungicAntifungic cu actiune lent folosit pentru infecii severe ale pielii si unghiilorAciunea sa depinde de acumularea in stratul cornos unde este incorporat in tesut si formeaza o bariera ce impiedica penetrarea fungilor Se adm oralPenicillium griseofulvum.

Hives Skin rashes Confusion Dizziness Diarrhea Fatigue Headache Impairment of performance of routine activities Inability to fall or stay asleep Nausea Oral thrush (yeast infection of the mouth) Upper abdominal pain Vomiting Swelling Itching Tingling in the hands or feet Loss of taste sensation Sensitivity to prolonged sun exposure Sensitivity to alcohol, with a disulfiram-like reaction Possibly a teratogen inducing mutations Can reduce the effectiveness of oral contraceptives as it a cytochrome p450 enzyme induce

IV agenti antifungici de sintezaFluocitozina interfera cu sinteza acizilor nucleici a fungilorAdm oralaFolosita in criptococoz

V.Alilamine

Terbinafin ( Lamisil) pentru infectiile produse de dermatofiti(E)-N-(6,6-dimethyl-2-hepten-4-ynyl)-N-methyl-1-naphthalenemethanamine hydrochloride ( terbinafine hydrochloride).

VI. Echinocandine (Caspofungin)Antifungic nou, recent aprobat de FDA1-[(4R,5S)-5-[(2-aminoethyl)amino]- N2-(10,12-dimethyl-1-oxotetradecyl)- 4-hydroxy-L-ornithine]-5-[(3R)- 3-hydroxy-L-ornithine] pneumocandin B0.

Adm IV

Clasificarea clinica a micozelorA. MICOZE SUPERFICIALE (micoze cutanate) sunt micoze fungice localizate la nivelul straturilor superficiale ale: PIELII, UNGHIILOR, PRULUI ( structurile ce conin cheratina)Rareori invadeaza tesuturile profunde sau viscereleFungii implicai se numesc DERMATOFII

b. MICOZE SUBCUTANATELocalizate la nivelul esutului subcutanat i produc f. rar boli sistemiceDe obicei formeaza leziuni tegumentare ulcerate, adnci sau formeaza mase fungice de obicei la nivelul extremitilor inferioareAgentii etiologici sunt saprofii n sol, care sunt introdusi prin leziuni traumatice la nivelul gambei sau plantei ( piciorului)

C. MICOZE SISTEMICEPot afecta viscere profunde i pot fi diseminateFiecare tip de fungi are o anumit predispoziie pentru anumite organe

D. MICOZE OPORTUNISTESunt produse de saprofii ubicuitari i de patogeni ocazionali care invadeaz esuturile pacienilor care au:A. Boli predispozante :diabet, cancer, leucemieB. Condiii predispozante: agamaglobulinemie, tratamente antibiotice sau cu steroizi

CLASIFICAREA FUNGILOR CU IMPORTAN CLINIC MEDICALLevuri: Candida, CryptococcusMicoze superficiale: dermatofii Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton Fungi filamentosi: produc chromoblastomicoza, micetoame, mucormocozaAspergillus: aspergilozaFungi dimorfi: blastomicoza, histoplasmoza ( Histoplasma capsulatum), coccidioiodmicoza, paracoccidioidomicoza, sporotrichoza, Micoze oportuniste

CANDIDA ALBICANSLevurSaprofit conditionat patogen, poate face parte din flora normala a corpuluiPrezinta factori de virulen cu ajutorul crora colonizeaza i persist n esuturile gazdeiCel mai important factor: aderena

Aderena- ME

Candida albicans: 2 forme morfologiceBlastospori care nmugurescHife

Blastospori

Forma levurica si forma de hife

Candidoza

Exist mai multe specii de Candida cu potenial patogen pentru omSe mpart in C albicans si C non-albicans

C. albicansMicroorgansim endogen, prezent in 40-80% din persoanele sanatoase ( la nivelul cavitii bucale, intestin, vagin)Apariia infeciei cu Candida pare a fi o proprietate a gazdei si nu a microorganismului

C. albicansInfeciile cu Candida apar la pacienii cu imunitate celular alterat sau modificri ale florei saprofiteCu cat organsimul este mai debilitat cu atat mai severa va fi infecia

C. albicansPacienii cu imunitate celular deprimata au cu rezisten scazut la infeciile fungiceTerapia prelungit cu antibiotice sau corticosteroizi, interveniile chirurgicale (chirurgie cardiac, catetere) ce produc alterri ale fiziologiei gazdei

C. albicansCandida poate produce infecii la nivelul mucoaselor si a tegumentelor dar si infecii severe de tip pneumonie, septicemie, endocardit, esofagita- la pacientii imunocompromii

Candidoza oral

Candidoza lingual

Candidoza orala nn margaritarel

Candidoza vaginala

Candidoza tegumentara(plicile fiziologice)

Descuamare superficial produsa de Candida

Rash produs de Candida

DIAGNOSTICProdusele patologice variaz in funcie de localizarea infeciei: snge pentru hemocultura, secretie vaginala, exudat faringian, lingual, urina, materii fecale, fragmente de leziuni cutanate, mucocutanate, fragmente de fanere

Candida este o levura polimorfa, are celule levurice si pseudohifePentru a mentine forma de levura este nevoie de un represor de transcriptieCapacitatea de a avea mai multe forme poate fi legata de patogenitateForma levurica are 10-12 microni in diametru, este Gram pozitiv, i crete in 2-3 zile pe medii de cultura

Pseudohifele se formeaza din celulele levurice inmugurite care raman atasate una de cealaltaSporii ( clamidosporii) pot fi formai pe pseudomiceliiC. albicans produce i tuburi germinative care servesc la diferenierea speciei

Producerea de tuburi germinative in ser C albicans coloratie Gram

Identificarea de specie Se face prin metode biochimice si examen morfologic

Fungitest

Preparat proaspt

Frotiu colorat Gram

RIF

Cultur: mediul Sabouraud ( incubare 2-5 zile)

Antifungigrama

Antifungigrama- E test

Fluconazol

Voriconazol

CRIPTOCOCCUS NEOFORMANSMicroorganism cu distributie universalaBoala = CriptococozaSe manifesta ca meningita insa in ultimii ani au aparut si infectii pulmonareInfectia poate fi subacuta sau cronicaMeningoencefalita are o evolotie clinica prelungita (cateva luni) si are mortalitate crescut

MorfologieForma sferica cu diamteru de 5-10 microni, inmugurire, baza ingusta Capsula polizaharidicaCapsula poate suprima functia limfocitelor T si e considerata factor de virulenta

Cryptococcus neoformansLevura ncapsulata Se nmulete prin nmugurire Poseda capsula mucopolizaharidicaCriptococoza apare in special la imunocompromisi- HIV / AIDS. Meningita, pulmonar, tegumentar sau alte localizariCel mai frecvent meningoencefalita

Nisa ecologicaExcremente de porumbei i pui ( gina)Infectia este o proprietate a gazdei si nu a C.neoformans- acesta fiind ubicuitar, n special n aria cldirilor abandonate, contaminate cu exremente de porumbei

Patogenie Poarta de intrare reprezentat de aparatul respirator: inhalarea de praf contaminat cu gaina de psriS-a demonstrat ca exista o perioad de civa ani ntre expunerea iniial i primele manifestari ale bolii ( microorganismul e sechestrat n aceast perioad de timp)

Primele simptome: tulburari de vedere, cefalee, letargie progresie spre delir, coma, moarte, care poate fi evitata doar daca medicul se gandeste la criptococoza si face o punctie lombar pentru diagnostic, laboratorul pune diagnosticul etiologic si se instituie tratamentul antimicotic agresiv

LCRExamen biochimic ( nivelul proteinelor crescut, cel de glucoza scazut)Pe frotiu se evidentiaza celulele de obicei monocite i prezena CryptococculuiEvidentierea se realizeaza prin coloraia cu Tu de India sau Dg imunologic prin care se evidentiaza prezenta antigenului C neoformans prin latex aglutinare

India Ink

Methenamine silver stain ex histologic pulmonar

Cryptococcus neoformans. Wrights stain

Latex aglutinare

Alte infectiin afar de meningita, poate produce:Infectii PULMONARE Infecii ale PIELII caracterizate prin prezena celulelor gigante; pot forma o tumora ( masa) mediastinala numita CRIPTOCOCOM

Criptococoza pulmonara

Leziuni cutanate in criptococoza diseminata

Produsele patologiceLCR, material bioptic, urina ( pentru motive neexplicate microorgansimul poate fi izolat in urina in infeciile SNC i infeciile sistemice)

CultivarePe medii folosite pentru cultivarea bacteriilor i fungilor la 37 C n 24-48 oreCultura: coloniile cremoase, albe iar pe masura nvechirii culturii culoarea se schimb n maroniu datorita melaninei produse de fenoloxidaza

Meningita cu Cryptococcus Cauza majora a deceselor la pacienii cu SIDA

II MICOZE SUPERFICIALE: DERMATOFIIMicozele superficiale sunt localizate la nivelul straturilor externe ale pielii, prului, unghiilor i nu invadeaz esuturileAceti fungi se numesc DERMATOFII sau fungi keratinofilici, care produc leziuni extracelulare capabile sa hidrolizeze keratina

Manifestri cliniceTinea= vierme inelar Dermatologii folosesc acest termen pentru definirea unei varieti de leziuni ale pielii inclusiv a pielii capului

Tinea corporisLeziuni mici ce pot apare oriunde pe corp

Tinea corporis

2. Tinea pedis piciorul de atlet

3.Tinea unguium Onicomicoza

4. Tinea capitis

5. Tinea cruris (jock itch)

6. Tinea versicolor

Tinea versicolor ( Malassezia furfur)Caracterizata prin depigmentare si eventual pruritPana la 25% din populatia generala poate avea leziuni de acest tip

ECOLOGIE FUNGI DERMATOFIIDermatofiii ce produc infecii umane

Pot avea diferite surse naturale si moduri de transmitere:

A. Antropofilici: de obicei asociati doar cu sursa umana ( transmitere prin contact direct sau obiecte contaminate

B. Zoofilici: De obicei asociai cu animalele, transmiterea are loc prin contact direct cu animalele: pisici, caini, vite sau produse, obiecte contaminate

C. Geofilici: de obicei gsii n sol i transmii prin expunere direct

Ageni etiologici : 3 tipuri de dermatofii1. TRICHOPHYTON 19 speciiInfecteaza pielea, parul, unghiileRar poate cauza infectii subcutanate la pacientii imunocompromii= KERIONIn special la pacientii cu leucemie cronica

Kerion

Trichophyton rubrum

2. MICROSPORUM13 speciiPot infecta pielea i prul, rareori unghiileSe poate identifica usor la nivelul scalpului datorita fluorescenei firelor infectate cnd sunt iluminate cu lampa de ultravioleteUna dintre cele mai frecvente specii: MICROSPORUM CANIS

MICROSPORUM CANIS

Miceliile produc macroconidii cu perete celular gros, cu forma de fus, multicelulare.

Microsporum canis

Microsporum canis ME

Microsporum canis

EPIDERMOPHYTON FLOCCOSUM 1 specie Infecteaza pielea i unghiile, rareori prul

EPIDERMOPHYTON FLOCCOSUM

EPIDERMOPHYTON FLOCCOSUM

EPIDERMOPHYTON FLOCCOSUM

RECAPITULARE: Dermatofiii: Tinea3 genuri: TRICHOPHYTONMICROSPORUMEPIDERMOPHYTON

Dg. Laboratorpreparat proaspat din scuame prelevate de la nivelul leziunii in hidroxid de potasiu, examinare la microscopul optic

TRATAMENT Leziunile tegumentare se trateaz ( cu mai mult sau mai putin succes!) cu o varietate de antifungiceGrizeofulvinaTolnaftate ( Tinactin)Clotrimazol topicMiconazol topicKetoconazol oral itraconazol oralTerbinafin ( Lamisil) oral, topicEchinocandins (caspofungin)

Itraconazol

Pentru infecia scalpului i unghiilor cel mai frecvent se utilizeaza grizeofulvinaAntimicoticul trebuie ncorporat n noile straturi de keratina pentru a forma o bariera mpotriva invaziei viitoare a fungilor. Este un proces lent, necesitand administrare orala pentru perioade lungi 6-9 luni pentru infecia unghiilor de la mn i 12-18 luni pentru infecia unghiilor de la picioare

Itraconazolul si terbinafin sunt in prezent antimicotice de elecie pentru onicomicoze dar exista aproximativ 20% eecuri terapeuticeItraconazolul: de elecie pentru tinea versicolor

III. ASPERGILLUS Boala = aspergiloza aspergillus produc o mare diversitate de boli, au o distribuie universalSunt ubicuitari n naturAu rol de degradarea plantelor in compostLa fel ca i Candida, afecteaza rar pacienii imunocompeteni

ASPERGILLUSProduce enzime extracelulare care faciliteaza dezvoltarea n plmn i diseminarea boliiFactor de virulen: producerea de toxine

3 tipuri de aspergiloz pulmonar1. alergic: prin hipersensibilzare la acest microorganism. Simptomele variaza de la distress respirator moderat la FIBROZ alveolar2. Formarea de opaciti fungice observate de obicei n cavernele vechi ale pacienilor de TBC ( colonie de fungi care crete intro cavern) sub forma de semilun

Pacienii: tuse cu expectorarea elementelor fungice din cauza invadrii frecvente a bronhiilorLa examenul sputei se observa lanuri de conidii

3. invazie tisular agresivAspergiloza iniial pulmonar poate disemina n ORICE ORGAN .Pot apare: endocardita, osteomielita, otomicoza, infecii cutanate

EXISTA PESTE 900 SPECII DE ASPERGILI: A.fumigatus, A.niger, A.falvus

Distribuie UniversalFrecvent n sol, alimente, vopsea, AERISIRIPot crete i n dezinfectante

Aspergillus niger ME

Aspergillus niger ME

Aspergillus niger MO

Aspergillus fumigatus

Aspergillus niger cultur

Diagnostic Cultura: 1-3 sptmni colonii formate din micelii albe, dense, ulterior se pigmenteaz n funcie de specieEx histopatologic: hifele sunt late si formeaz ramuri dicotomice ( o hifa se divide in 2 ramuri si apoi miceliile se divid in acelai mod)Serologie: 2 teste serologiceA. ImunodifuzieB. ELISA. Masoara galactomananul cu specificitate si sensubiltate de aproape 100%

Tratament

VoriconazolAmfotericina B

IV. FUNGI DIMORFI.HISTOPLASMA CAPSULATUMHistoplasma capsulatum face parte din clasa fungilor dimorfi

Histoplasmoza Boala sistemica in principal a sistemului reticuloendotelial SRE cu manifesteri la nivelul maduvei, a plmnilor, ficatului i splinei.In USA: infecia fungica pulmonar cu cea mai mare prevalenFrecvent la pacienii cu SIDA dar i la nou nscui, btrni care locuiesc n zone endemice. Mortalitatea la sugarii expui la doze mari de H caspulatum este de 40-50%

H. capsulatumCrete n forma micelian n sol, Habitatul natural : sol imbogait cu guano (excremente de liliac) sau de psriVntul sau activitile umane (agricultura): elibereaz sporii pot fi inhalai n numr mare : macrofagele fagociteaz fungii dar sporii pot supravieui ( cheia succesului H capsulatum)

Indivizii cu imunitate normal care inhaleaz sporii: simptome pseudogripale febr, cefalee, junghi toracic dupa 3 sptmni de incubaie vindecare fara tratamentIn ariile endemice majoritatea dezvolt histoplasmoza ( 95% asimptomatici)

Rx pulmonar histoplasmoza

Histoplasmoza manifest3 formePulmonar acutPulmonar cronicDiseminat: netratat de obicei fatal

Diagnostic Produse patologice: sputa, lavaj alveolar sau material biopticMaduva hematopoietic: de obicei n monocite sau PMN; rar descoperit pe frotiu

Frotiu de snge periferic

Levuri mici, 5-6 microni diametru

n forma de mucegaiAre un spor distinct numit MACROCONIDIE tuberculat cu 10-15 microni diametru.

Ex. Micologic: cultura

Mediu Sabouraud, 25C, 2-3 saptamani, colonii albe, aspect vata, cu micelii aeriene, pe msura nvechirii culturii tent galbuien cultur se dezvolt forma levuric

H.capsulatum detaliu cultur

Serologie

RFCImunodifuzieEIA anticorpiEIA antigen

TratamentElecie: Itraconazol boala moderatAmfotericin B boala sever

V. MICOZE OPORTUNISTESunt infecii datorate fungilor cu virulena scazuta. Exista un numr nelimitat de fungi ce pot deveni patogeni.Agenii etiologici sunt microorganisme comune n toate mediile

Echilibru gazda/patogenNr.organisme X virulena/Rezistena gazdei = Boala

n infeciile oportuniste balana este nclinat n favoarea bolii prin scderea rezistenei gazdeiPENTRU IMUNOCOMPROMII NU EXIST FUNGI NEPATOGENI!

Fungii frecvent izolati de la pacientii imunocompromisi sunt SAPROFII ( adica din mediu) sau sunt endogeni ( comensali)Cele mai frecvent izolate specii sunt:Candida sppAspergillus spp

Trendul crescator in diagnosticul micozelor oportuniste reflecta creterea cunostintelor medicilor, a mbuntirii procedurilor de diagnostic clinic i a tehnicilor de identificare n laboratorUn aspect important: creterea numrului de pacienti imunocompromii cu susceptibilitate la infecie

Pacienii cu imunodeficien primar sunt susceptibili la infecii micotice n special n situaiile nsoite de scderea imunitii de tip celularATENTIE!!! Tehnicile invazive de diagnostic i tratament sunt factori ai unei potentiale infecii

Cand se izoleaz fungi de la un pacient imunocompromis trebuie s se poat face distincia ntre:A. ColonizareB. Fungemie tranzitorieC. Infecie sistemic

Cauze de imunodeficien1. Cancere: leucemii, limfoameAnumite boli maligne predispun la anumite infecii (bacteriene sau fungice)Studiu asupra pacienilor cu cancere: 1/3 din decese s-au datorat septicemiilor i pneumoniilor cu fungi

2. Medicamente: Chimioterapice antineoplaziceSteroiziDroguri imunosupresoare

3. Antibiotice

4. Proceduri terapeutice care predispun la infecii fungiceTransplant organ sau de maduva hematopoieticaChirurgia cardiaca deschisaCateterizarea ( cateterism urinar, IV, medicamente intravenos, hiperalimentaie parenteral)n caz de fungemie cateterul trebuie ndeprtat nainte de a incepe terapia antifungic

Valve cardiace artificiale ( ex. in infeciile cu Candida pe o valva artificial, tratamentul antifungic este eficient doar daca valva infectat este inlocuit

Radioterapie

5. alti factori asociai cu frecvena crescut a infeciilor fungiceArsuri severeDiabetTuberculozaFolosirea de droguri IV

6. SIDAIpotetic toi pacienii cu SIDA vor avea infecii fungice la un moment dat n cursul bolii cu oricare din saprofiii ubicuitari, majoritatea neproducand infecii gazdelor imunocompetente, i cu patogenii ocazionali

Ageni etiologici1.Candida spp2.Cryptococcus : pulmonare, cutanate, meningita( 10-30% din pacientii cu SIDA au meningita cu cryptococcus i necesita tratament de intretinere cu fluconazol tot restul vieii; fluconazolul strabate BHE; mortalitate cu tratament 20% fara tratament 100%)Recdere fara SIDA 15-20%Cu SIDA 50%Mortalitate la recdere: 60%

3. Sporotricoza4. Blastomicoza5. Aspergiloza ( mortalitate: cu amfotericina B 72% fara amfo B 90%)5. fungi dimorfici sistemici: coccidioidomicoza, histoplasmoza, ETC

TRATAMENT1. medicamente noi:

lipid amphotericin BA 3a generaie de azoli: posaconazol, voriconazol

2. regimuri terapeutice noi: combinaii medicamentoase

3. tratament agresiv: nainte de chimioterapie PosaconazolEmpiric: pentru pacienii la risc

4. metode adiionale: anticorpi monoclonali plus agent antifungicImunoterapie plus agent antifungic

ANTIBIOTICE PRODUSE DE FUNGI

Cea mai importanat descoperire referitoare la utilizarea fungilor pentru om a fost descoperirea in 1929 de catre Fleming a capacitatii bactericide a speciei Penicillium notatum asupra bacteriilor Gram pozitiveUlterior compusul identificat ca penicilina si a fost primul membru al antibioticelor betalactamiceUlterior sa observat ca Penicillium chrysogenum avea o actiune mai puternica

Penicillium chrysogenum

In urma selectiei si proceselor mutagenice fermentarea produce penicilina la un nivel de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a izolatului lui FlemingFermentarea tipica a penicilinei formeaza 3 tipuri de penicilina, F, G, VV utilizata directG este modificata prin aciunea penicilin-acilazei pentru a obine o varietate se penicilina semisintetica cu reisten la aciunea penicilinazelor bacteriene

Manipularea genetcia a fungilor

Fungii au fost utilizai ntro gam extins de aplicaii biotehnologice S.cervisiae utilizat pentru obinerea de proteine recombinante : ex utilizat n producerea proteinelor de suprafa a virusului hepatitic B, cu obinerea vaccinului recombinant

S cerevisiae : alte utilizriVaccinul antimalaric: n studiu Obinerea de citokine utilizate n tratamentul sarcomului Kaposi asociat SIDA

FungiiUtilizai de mii de ani pentru producerea de alimente i buturi

Industria farmaceutic: utilizai n noi metode de obinere a proteinelor celulare, a antibioticelor, enzimelor.

V mulumesc!