MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE

MINERALE

Tabla de materii

Vitaminele Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor. Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare

Sărurile minerale Clasificare. Rolurile în organism Calciul Fosforul Magneziul Sodiul Potasiul Clorul Fierul

1.VITAMINELE

DefiniţieVitaminele sunt substanţe organice, cu greutate moleculară mică, active în doze reduse, fără valoare energetică intrinsecă, care ajung în organism prin aport exogen, biosinteza endogenă a unora fiind insuficientă pentru a asigura promovarea creşterii, menţinerea vieţii şi a capacităţii de reproducere.

Clasificarea vitaminelor în funcţie de solubilitate:

vitamine hidrosolubile (grupul B şi vitamina C)

Vitaminele B: Tiamina (B1), Riboflavina (B2), Niacina (B3- PP), Acidul Folic, Vitamina B6 (Piridoxina), Vitamina B12, Biotina, Acidul pantotenic

vitamine liposolubile (A,D,E,K)

Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile

solubile în grăsimi şi solvenţii acestorasursa alimentară de bază o reprezintă

alimentele grasesunt absorbite din tubul digestiv în

prezenţa bilei, în limfă şi circulă în curentul sanguin legate de cărăuşi proteici

Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile

sunt depozitate în lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic

surplusul de aport ridică riscul hipervitaminozei, cu manifestări toxice datorate tezaurizării excesive

deficitul de aport duce la folosirea iniţială a rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei apar tardiv

au acţiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism

Caracteristicile de bază ale vitaminelor hidrosolubile sunt solubile în apă, pierzându-se uşor din alimente prin

spălare excesivă sau prin menţinere îndelungată în apă, iar în organismul uman prin transpiraţii patologice, deosebit de abundente şi repetate

sunt absorbite uşor din tubul digestiv în prezenţa acidului clorhidric din sucul gastric, direct în sânge unde circulă liber, nelegate

în mod obişnuit nu suferă tezaurizare semnificativă în organism, excesul fiind preluat de lichidele extracelulare, transportat pe cale sanguină şi eliminat prin urină. Semnele hipovitaminozei apar rapid

catalizează procesele care eliberează energia din proteine, glucide şi din lipide, fiind cofermenţi ai enzimelor.

Vitamina A(axeroftol)

Retinol in regnul animal

Caroteni in regnul vegetal

Vitamina A : roluri

facilitează vederea crepusculară, intrând în constituţia pigmenţilor retinieni (rodopsinei);

indispensabilă pentru funcţionalitatea ţesuturilor epiteliale (cornee, piele, mucoasă respiratorie, digestivă)

rol trofic tegumentar şi muscular, rol în creştere: proteinogeneză, osteogeneză,

odontogeneză rol în reproducere rol anticanceros rol antioxidant

Vitamina A : caracteristici sensibilă la lumină şi la căldură, aerCarenţa : hemeralopie (orbul găinilor),

xeroftalmia (uscarea şi îngroşarea corneei), hipercheratoză foliculară, tulburări de creştere, osificare

Excesul : ← suplimente vitaminice sugari, copii: pierderea apetitului, stagnare în

greutate, prurit femei gravide : malformaţii adulţi : cefalee, greaţă, vărsături, dureri

osoase, musculare, amenoree, căderea părului

Vitamina A : surse alimentare

Retinol: ficat, lapte integral, smântână, unt, gălbenuş de ou.

Caroteni: morcovi, roşii, caise, pepeni Raţia :

- copii 2000 – 4000UI- adulţi 4000 -5000 UI- gravide 6000 UI

1UI = 0,3μg retinol 0,6 μg βcaroteni

Vitamina D : calciferol

D2 – ergocalciferol UVergosterol din vegetale (ciuperci, drojdii)

D3 – colecalciferol UV 7-dehidrocst (piele)

cst (intestin subţire )

Vitamina D: roluri

favorizează absorbţia digestivă a Ca şi P şi reabsorbţia tubulară a Ca

mineralizarea osoasă

(antirahitică, anti osteomalacie) troficitatea musculară protecţie faţă de agenţii infecţioşi

Vitamina D: caracteristici

-sensibilă la lumină şi stabilă la căldură-necesar crescut la copii

Carenţa : copii – rahitism

adult – osteomalacie vârstnici – osteoporoză

Excesul : - hipercalcemie, hipercalciurie, depuneri de Ca la nivel renal (litiază) sau al vaselor mari (stenoză aortică), -cefalee, tulburări digestive, poliurie, polidipsie

Vitamina D: surse alimentare

Ulei din ficat de peşte, ton, sardină, somon, unt, gălbenuş de ou, lapte gras, frişcă

fortificarea alimentelor (lapte, margarină)

Raţia : (UI) - sugari, copii < 7 ani : 400 - copii > 7 ani : 100 – 200 - adulţi : 100 - femei gravide : 600 Femei care alăptează: 600 – 800

Vitamina E ( tocoferol): roluri

menţine structura şi funcţionalitatea organelor de reproducere (vit. antisterilitate)

asigură troficitatea : sist. muscular (rol antidistrofic), neuronilor şi vaselor capilare

scade oncogenitatea unor subst, chimice creşte imunitatea organismului prin protejarea

leucocitelor rol antioxidant la nivel celular (protejează ac.

graşi, vit. A)

Vitamina E : caracteristici

- sensibilă la căldură, aer şi mediu alcalin -stabilă în mediu acid.

Carenţa : ← bl. asoc. cu malabsorbţia grăsimilor tulburări în păstrarea sarcinii, în

ovogeneza/spermatogeneză leziuni degenerative ale fibrelor musculare anemie macrocitară leziuni tegumentare

Viatmina E : surse alimentare- alimente vegetale (surse principale ): Gr. VII - uleiuri vegetale din germeni de cereale, Gr. V- pâine neagră, fasole, mazăre, Gr. IV - fructe cu coajă tare (alune, nuci,

migdale) legume verzi (varză, salată), - alimente animale (surse secundare) : unt, ficat,

gălbenuş de ou, brânză grasă Raţia : 10 – 30 mg / zi

Vitamina K

K1 - fitochinona (plante verzi)

K2 - farnochinona (flora intestinală)

K3 – menadiona (produs farmaceutic)

Vitamina K: roluri

contribuie la sinteza hepatică a unor factori de coagulare (vitamina antihemoragică) : II – protrombina; VII – proconvertina; IX – Christmas; X – Stuart - Power

Vitamina K: caracteristici

stabilă la căldură instabilă la lumină şi aerCarenţă : nou-născut – vit. K străbate greu bariera

fetoplacentară + lipsa florei intestinale după naştere

aport alimentar alterarea florei intestinale tulburări de absorbţie stări patologice : obstrucţie biliară, sd. de

malabsorbţie

Vitamina K: surse alimentare

- surse principale : legume verzi (salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa verde)

- surse secundare: ficat, gălbenuş de ou, carne, brânzeturi

Raţia : 2 mg / zi

VITAMINA B1 (tiamina)

Rolurimetabolismului glucidic (oxidare) şi al

cetoacizilor transmiterea influxului nervos integritatea morfofuncţională a sist.

nervos

Caracteristici

- sensibilă la căldură, mediu alcalin Carenţa : - alimente rafinate : orez decorticat,

zahăr, făină albă, lapte praf)

- consum de ceai (factori antitiaminici -polifenoli)

- consum de produse marine crude ( conţin tiaminază)

- alcoolismul cronic.

- stări patologice : infecţii cronice , b. digestive

Clinic : iniţial tonusului nervos periferic (iritabilitate, oboseală, nevralgii, crampe musculare, manif digestive)

stadii avansate – boala beri-beri : polinevrită + tulburări cardiovasculare

la etilici + manifestări neuro-psihice (encefalopatia Wernicke şi sd.Korsakoff)

Hipovitaminoza B1 Bl. Beri-beri: forma uscată: predomină manifestările neuropatiei

periferice – parestezii ale membrelor inferioare, dureri musculare, exagerarea şi ulterior abolirea reflexelor osteotendinoase, slăbiciune musculară, în faze terminale paralizia membrelor şi atrofie musculară.

Forma umedă de beri-beri: (edematoasă): predomină simptomatologia cardiovasculară: dureri precordiale, palpitaţii, edeme (initial la membrele inferioare), cianoză, scăderea TA

La etilici: →encefalopatia Wernicke (confuzie, ataxie, oftalmoplegie)

→ sdr. Korsakoff (amnezie retrogradă, confabulaţie, reducerea capacităţii de memorare)

sugarii ← alimentaţia lacto-făinoasă prelungită şi nediversificată

→ anorexie, vărsături, paloare, anxietate, edeme, convulsii

Surse alimentare

drojdia de bere, germenii cerealelor, fasole şi mazăre uscată, carne de porc, viscere (ficat, inimă).

Fortificarea produselor cerealiere, a laptelui praf şi a produselor zaharoase cu tiamina

Raţia (OMS):0,6 mg / 1000 Kcal

Vitamina PP (B3) Niacina

Rolurireacţii oxido-reducere eliberarea

energiei din moleculele de G, P, L şi alcool etilic

(rol antipelagros)

Vitamina PP (B3) Niacina

Caracteristici:Prezintă stabilitate.Sinteză endogenă din TRP în prezenţa vit.

B2 şi B6Carenţa: pelagră (3D)-dermatită, diaree,

demenţa

Vitamina PP (B3) Niacina Surse alimentare: Drojdie, ficat, carne, peşte, lapte, cereale

(excepţie porumbul!) Fortificarea cu niacină a făinii, fulgilor de

cereale, a pastelor făinoase şi a biscuiţilor Endogenă: sinteza niacinei din triptofan în

prezenţa vitaminelor B2 şi B6 (60 mg TRP→1 mg PP)

Raţia : 5 mg /1000 kcal (OMS: 6,6 echiv./1000 kcal).

Vitamina B12Ciancobalamina

RoluriHematopoeză troficitate neuronală troficitatea mucoasei tubului digestivsinteza ADN, ARN.

Caracteristici

Carenţa : - risc major de carenţă la vegetarieni.

anemie megaloblastică + leucopenie +trombocitopenie

Surse alimentare:

Numai în alimente de origine animală !!!! (Ficat, carne, lapte, ouă, peşte, crustacee).

Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!!

Raţia : adulţi 2 μg / zicopii 0,5 -1,5 μg/ zifemei gravide–3 μg/zi

Vitamina C (acidul ascorbic)

Roluri- respiraţia celulară (agent

reducător biologic), antioxidant- formarea colagenului- antiinfecţios, antitoxic- creşte HDL-colesterolul.- creşte abs. Fe (din vegetale)- integritatea osului şi dinţilor- oboseala şi stressul.

Caracteristici

Sensibilă la căldură, mediu alcalin, oxigen, lumină, metale (Cu, Fe).

Carenţa : anemie, tulburări de cicatrizare, mineralizarea scheletului, astenie, scăderea capacităţii de apărare faţă de infecţii; scorbut

Surse alimentare:

Fructe şi legume crude

Raţia : 25 mg / 1000 Kcal

SĂRURILE MINERALE

Clasificare: Macroelementele (Na, K, Ca, Mg, P) –

se găsesc în cantităţi mari în organism Microelementele sau oligoelementele

(Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo) – se găsesc în cantităţi reduse

Principalele roluri ale bioelementelor în organism:

rol plastic, intrând în structura tuturor celulelor, ţesuturilor şi a lichidelor interstiţiale

reglează balanţa hidrică a organismului, prin menţinerea echilibrului dintre apa intracelulară şi cea extracelulară

menţin presiunea coloid-osmotică şi echilibrul acido-bazic

reglează permeabilitatea membranelor celulare, intervenind în procesele de transport transmembranar

modulează activitatea enzimelor, hormonilor şi a vitaminelor, participând astfel la multiple reacţii biochimice, anabolice şi catabolice. Unele săruri minerale intră în structura unor enzime

intervin în contracţia musculară şi în reactivitatea sistemului nervos

CALCIU

ponderea cea mai mare în organism – 1100 – 1500 g

- 99% în oase şi dinţi ( + P – rol plastic)

- 1% în ţesuturi moi (roluri biologice)

Roluri în organism :

plastic – intră în structura oaselor şi dinţilor intervine în coagularea sângelui activează enzime : tripsina, labfermentul, FA,

colinesteraza activează factorul intrinsec Castle absorbţia

vit. B12 în intestin contracţia musculară reglarea permeabilităţii capilare efecte simpaticomimetice (antagonic K – acţ.

parasimpaticomimetică) excitabilitatea neuromusculară (+ Mg)

Calcemia este reglată de :

parathormon şi vit. D - calcemia

calcitonina - care calcemia

Absorbţia Ca la nivelul duodenului şi jejunului sub influenţa

factori favorizanţi ai absorbţiei:

aciditatea gastrică normală,

vit. D, lactoza, acidul lactic, acidul citric, aminoacizi, săruri biliare

factori care utiliz. digestiv

P (raport Ca/P subunitar),

acid oxalic, acid fitic, exces de grăsimi, hipoaciditate gastrică

Carenţa de calciu

lipsa aportului– gr. I lipsa Ca + lipsa factorilor care favorizează absorbţia intestinală (lactoza)

absorbţiei : boli (pancreatita cr., duodenita cr., lambliază)

deficitul de lactoză, carenţa vit D

exces alimentar de oxalaţi, fitaţi şi fosfaţi

excreţie urinară - nefropatii, acidoza metabolică

nevoi - sarcină şi alăptare

Carenţa de calciu

deficitul de vit. D – prin aport absorbţie intestinală boli grave hepato-renale

(deficit de formare a metaboliţilor activi ai vit D) secreţiei de parathormon – hipoparatiroidism,

alcoolism (hipoMg), diaree cronică

absorbţia digestivă şi renală a Ca

Consecinţe :modificări în structura şi funcţionalitatea

tisularăexcitabilitatea neuromuscularăpermeabilitatea membranelor celulare

Spt: spasmofilie, tetanie şi convulsii la copii + tahicardie, astenie, cefalee, lipotimie, insomnii, capacităţii de concentrare

Excesul de Ca :

• hipervitaminoze D (mobilizarea Ca din oase cu

osteoliză)

• hipersecreţie de parathormon - resorbţia Ca din ţesut osos, intestin, filtrat glomerular

• la bolnavii ulceroşi (lapte + alcalinizante cu Ca) – hipercalcemie tranzitorie

Surse alimentareGr. I – lapte şi produse lactate – cant.

de Ca + factori favorizanţi ai absorbţieiConserve din peşte în sos tomat

Raţia zilnică : - adult : 400-500mg/ zi

FIERUL

- în organismul adultului 4 – 5 g din care : 65% - fierul hemic din Hb, mioglobină şi

feroenzime Restul (35%) – fierul nehemic din

feritină, transferină, hemosiderină

Feritina şi hemosiderina: forme de depozit ale Fe din ficat, splină, măduva osoasă

Transferina– formă de transport a Fe

Roluri

intră în structura Hb, mioglobinei, enzime implicate în respiraţia celulară

rol trofic pentru tegument şi mucoasecontribuie la secreţia gastrică rezistenţa la infecţii asigură o funcţionalitate hepatică normală

Absorbţia fierului :la nivelul duodenului şi jejunuluiCUD 5-10% (adult) 20% (copii, femei gravide, carenţaţi)

CUD este favorizat de :

forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă

pH-ul normal al sucului gastric

vitamina C : reduce Fe trivalent bivalent

CUD este : hipoclorhidrie rezecţie gastrică acid oxalic acid fitic taninuri fosfaţi grăsimi celuloză

Raţia zilnică :

se absoarbe numai 10% din Fe ingerat nevoia organismului este de 10 ori mai mare decât nevoia reală

copii 7- 15 mg/ziadulţi : - bărbaţi 10-15 mg

- femei 15 -25 mg 20 – 40 mg în ultimul trimestru de sarcină

Carenţa de Fe:

aport alimentar : alimente rafinate, sărace în Fe necesarului fiziologic : sugari, copii, femei în

perioada fertilă pierderi de sânge : fiziologice / patologice boli : malabsorbţie, pierderea transferinei în sd.

nefrotic, hemoliza vasculară cu hemoglobinurieClinic : anemie feriprivă microcitară – tegumente şi

mucoase palide , rezistenţei organismului la agresiuni

Grupuri populaţionale cu risc : copii, adolescenţi, femei în perioada fertilă, vârstnici, persoane infestate parazitar.

Excesul de Fe (supraîncărcarea organismului): - rară, prin

absorbţia excesivă a Fe: în ciroză, insuficienţă pancreatică, etilism cronic

aport excesiv de Fe: transfuzii masive, terapie cu Fe

Clinic : hemosideroză = supraîncărcarea cu Fe fără leziuni tisulare

hemocromatoză = supraîncărcarea cu Fe cu leziuni tisulare

Surse alimentare de Fe: carnea roşie, viscerele, mezelurile, peştele,

gălbenuşul de ou legume verzi, soia, caise, curmale, stafide,

prune uscate, nuci, alune, migdale cerealiere (pâine neagră)– Fe cu absorbţie ! laptele şi produsele lactate sunt alimente

sărace în fier care favorizează instalarea anemiei feriprive

!! spanacul – Fe în cantitate şi absorbţie - valenţele alcaline ale laptelui

inhibă absorbţia Fe