MIKHAIL TOMBAK

Vindecareabolilor*ncurabile

opr-mmetodenahtraleTraducere deLiviu Mateescu

Editori:SILVIUDRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

DiFector editorial:MAGDALENAMARCUIESCU

Design:AI.E)(EPOPESCU

Director producfie:CRISTIAN CIAUDru COBAN

Dtp:GABRIEIACHIRCEA

Corechlfi:RODICA PETCU, EUGENIA I,'RSU

Descf,lera CIP a Blblloteclt Naflonale a RomlnieiTOMBAK,MIKHAIL

Vlndecarea boltlor lncurablle / Mikhail Tombak ; trad.: LiviuMateescu. - Bucuregti: Lifestyle, 2Ol1

ISBN 978-506-9280+0-9

I. Mateescu, Liviu (trad.)

6L3.2

Copyrigbt @ 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.

fitlu: Cure the InanrableAutor: Mikhail Tombak, Ph.D.

Copyriebt @ Lifestyle Publishing, 20llpentm prezenta edifie

Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei

C.P. 27 -O 49O, Bucure gtiTel.TTar +4 021 300 60 90e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.lifestylepublishing.ro

rsBN 978-606-92804-0-9

Cuprins

Cwilnthuinte dfie cititor. .......... 9

Nuvi temefi de,bolile ctvilizafiei' ..........11

O gansi reali tn lupta lmpofiva osteoporozei.........t6Doui forme de calciu..... ............j.............1gCe produce deficitul de calciu? ................20Zahel.rtl- cel mai marre dugman al calciului ...............21Vitamina D - aliatul calciului .................24Cum se formeazi si,rurile nesolubile de calciuin corpul nosbru.........Remedii impotriva osteoporozei .................................33

Acidul uric - asasinul ticut.......... ...........37Podagra (cuta) .....................38Reumatismul cronic ............39Anemia .............39Pietrele la ficat gi la rinichi ......................40Bolile de pie1e................ ......4ODiabetul gi obezitatea ..........4LAfecliuni neurologice ..........41Metoda de purificare care eliminiacidul uric din organism ......4I

Clnd suferin de dureri de spate... ..........48Minte puternici tn Urrp putemic...... .......51hrrifi carea (detoxifi carea) trupului prin po st.............. 5 3Nu rdrsta ne disUuge coloana vertebraH..................... 5 g

=5

ficat o Tblbureri oculare o Tulburiri renale o

Umfleturi

AnexaB..... ..........227

Refete sinitoase.... ...........227

Salate de Prinh'arl o Salate de rnri gi de toarnnio Salate de iarni o Sosuri gi maioneze o SuPe recio Deserturi

CuvAnt inainte citre cititor

Panaceea Ei Hygeea, fiicele luiAsHepios, care la greci era zeulmedicinei gi alvindecirii (la romani, el se numea Esculap),abordau in mod diferit sinitatea umani. Panaceea ("Pana-cea" la romani) voia si ajute oamenii prin descoperirea uneipoFuni miraculoase, care si vindece toate bolile. ,Oamsniinu au nerroie si lnvefe nimic despre bolile lor. Este suficientipreocup.rrea mea", li plicea ei si spuni. Hygeea (al cireinume este originea cuv6ntului "igieni") era interesati maimult de prevenirea bolilor gi de menfinerea stirii de buni si-nitate, lncercAnd si le orplice o"menilor ci bolile sunt o re-flectare a stilului lor nesinitos de viap. Ea ii sfitnia peoameni si obsenre natura gi si invefe de la ea, si tiiasci lnarmonie cu nafirra. Fiecare dinte cele doui surori credea ciea are dreptate, aga ci s-au despircfit una fur ciutarea unuimedicament miraculos, care si vindece orice, iar cealaltipomind in lunga ei misiune de a-i invifa pe oameni princi-piile unei viefi sinitoase.

Cind nu ne simgim bine gi ne plAngem de ini6i, 6sstomac sau de articula$i, avem tendinfa si ne gindim lacauze exterioale. De obicei, ne gribim si dimvina pe un fac-tor din afari gi ne pricepem de minune si ne ascundempropria ignoranp ln ceea ce privegte principiile unui stilsinitos de viap. Nu e ugor si recunogti ci adevirata cauzieste, de fapt, ln tine.

Noi ingine suntem singurii rlspunzitori pentnr durerile,bolile gi imbitrAnirea noastri prematuri. Ducem o viafi

=ei vindecrea bolilor incmbile

nesinitoasi gi ii permiten energiei vitale a organismuluinostu si scadi. O alimenta$e nesinitoasi contribuie la acu-

mularea in corp a unor toxine greu de eliminat. Acestea ne

otrivesc, producAnd foarte multi durere gi manifest6ndu-sein organele noastre sub formi de boli.

Daci suntem dispuEi si depunem mai multe eforturi, s-arputea si triim mai mult gi si ne bucurim de o sinitate maibuni. Stilul de viafi nesinitos ne aduce o imbitrAnire pre-maturi gi suferinle nenecesare.

Sunt absolut convins ci ln multe sinra$i de boali putemfi propriii nogtri doctori gi terapeufi. Pentm asta, trebuie siinviFm desnrl de multe lucrnrri despre cum frrn4ioneazi or-ganismul nosb:u, penfru a identifica gi elimina cauzele reale

ale suferinf elor noasEe.Amverificatin cabinetul meu medical multe remedii pro-

venind din diverse tradi$i gi orientiri. Cartea con$ne ceea ce

am selectat, ceea ce am crezut cina fi de cel mai mare ajutordin multitudinea acestor remedii naturale. \6 rog si profiafdin plin de ele.

Remediile, procedurile gi reletele prezentate aici nu au

niciun fel de efecte secundare. Daci avefi griji sau indoieli inprivinfa lor, vi rog sl consultagi un doctor de orientare ho-listici, dintre aceia care consideri ci terapiile nafirrale suntun bine-venit supliment pentru medicina convenSonali.

Septenbrie,2005 MncrenTotvrsAK

P.S. rE recomand si citigi cartea de trei ori:1. Citifi lntregultent.2. Citifi numai acele pi4i c:ue se aplici sinrajiei dum-

neavoastri particulare.3. Citifi numai acele remedii pe care le-a;i ales pentru a

le verifica.

Doctotttl iitoruIui rru va oferi meilica-mente, civa iletermina pacientul sd seintercseze ile ingijirca aceshti orga-nisrn uman prin alimentafie, de cara elebolilor gi ile prwenircalox

Thomas Edison

Nu vi teme,ti de ,,botl e civihzat-iei"

lnainte si investigin cauzele "bolilorcivitzaSiei,,,ag dori si

rd prezint rezultatele a doui studii independente, efecttratein doui locuri gi momente diferite. Ele contrrmi firt urmide indoiali infelepciunea medicinei orientale, careatrnnt 6d nirnsni anr a muritvrcodatl mAncAnd moderat,ln vreme ce supraalirnentafia este cauza principali amorfii premature.

O comisie a Organizaliei Mondiale a Sanitalii a efectuatnigte studii la cAteva mAnistiri din Tibet. Nouizeci la sutidintre cilugirii prezenfi acolo au fost examinati, unii dinEeei fiind foarte bitrini. A reiegit ci, indiferent de v6rsta lor,cilugirii erau ln buni formi fizici gi se bucurau de o sinitateaproape perfegti. ln 607o dinte cazttri,nu existau niciun felde carii, niciun semn de tulburiri de circulaEie sau digestive.Ei au o alimentalie foarte modesti. Nu au frigidere gi nicicuptoare cu g.tz natural. Nu minAnci niciodati carne, zahLrsau oricare alt produs rafinat. Principalele elemente ale ali-mentafiei lor sunt turtele de oviz, ceaiurile din plante gi apalimpede. Vara, ei igi suplimenteazi alimentalia cu napi,morcovi gi orez.

=1110 i vinderea bolilorinorabile

Conform datelorfurnizate de Organizafia Mondiali a Si-nitifii, in tiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Getmaniasau Franfa, unde consumul de lapte, carne gi produse rafi-nate este cel mai mane, nivelul general al sanitigii este multmai precar. ln Statele Unite, de pildi, doui familii din trei au

fost atinse de cancer, doi oameni din cinci suferi gi vor muridin cauza problemelor cardiace gi mulgi au diabet. Bolilecronice afe(teazA lgVo din populagie - asta inseamniaproape un om din cinci.

ln Germania, 2OVo din populalie suferi de diabet gi

2oo/o dincopiii cuvirste intre opt gi gaisprezece ani au pro-bleme de dezvoltare - atit intelectuali, cAt gi fizici. Reu-

matismul gi inflamafia articulajiilor afe&eazA 15-17 o/o dinpopulagie.

ln Franla, alergiile afecteazili-2}Vo din populape. Infare existi 450 de mii de copii sub 18 ani care au probleme de

vlz giauz,iar L,5 mili6411g de copii de gase ani sau mai pufinsuferi de astm. ln toate firile puternic industrializate,numirul copiilor niscufi cu probleme de sinitate de un tipsau altr:l s-a dublat in ultimii 25 de ani.

Dupi cum a reiegit, adesea ne sipim propriul mormAntcu furculile 9i linguri.

Numeroase studii au incerrat si identifice gi si examineze

misteriosul microb care, se presupune, ar produce ricealaobignuiti. Abia in anii 1940 oamenii de gtiinli au er<plicat de

ce sttrdiile acestea nu aveau succes: microbul in chestiune era

prea mic pentru a fi obsenrat cu microscoapele din epoci.Spectaculoasele tehnici ulterioare, intre care gi microscopulelectronic, nu au schimbat situagia. Echipamenhrl optic so-

fisticat a pernis descoperirea a sute de noi microorganisme,dar niciunul dintre ele nu a putut fi legat direct de producerea

ricelii obignuite.

Astaizi, se consideri ci peste 200 de vinrgi diferigi producsimptomele ricelii comune: rinovirugii, coronavinrgii, adeno-vinrgii, coxsackievirugii, echovinrgii, orttromi:rvimEii (inclusivvirugii de tip A gi B care produc gripa), paramixovirugii, ente-rovirugii... iarlista continuilanesfArgit... cauzele a 30 pAni 50la suti dintre rlcelile suferite de adu\i au rimas necunoscute.

De ce nu putem identifica microbul care produce ricealacomuni? Pentru ci nu existi a$a cev:r. Fiecare dintre mi-croorganismele suspectate nu face decAt si se hrineasci cumucusul produs de organismul care este atins de ricealacomuni. Acest mucus, rezultat al unor obiceiuri alimentaregregite, se afli lel timpul in organism. Primivara gi toamna,corpul incepe si se curefe de cantitigile excesive de mucus.Atunci apar germenii, care lncep si dizolve gi apoi si distrugisau si lndepirteze mucusul, ajutAndu-ne de fapt si necurifim organismul. Ce facem noi atunci? Luim medica-mente ca si scipim de mictobi. Asdel, ajutim la omor€rea aceva ce ne ajuti gi:i penritem mucusului si rimAni ln orga-nism. Dupi un timp, ne imbolnivim din nou; fie facem oriceali, fie gripi. Sursa cauzelor rimine aceeagi, doar ci dedata asta cu mucusul nosb:u se hrinegte o categorie diferitide microorganisme.

An dupi an, primivara gi toamna, un numir uriag deoameni suferi de rinite, de dureri de oase gi alte simptomeale ricelii comune. Avem tot mai multe medicamente menitesi omoare microbii. Germenii, oricAt arfi ei de mici, nu suntpro$ti. Ei vor si friiasci gi gisesc metode de a deveni imunila medicamentele noagtre. Nu e nevoie si fii profet ca siprwezi rezultatul unui asemenea "rizboi'. Cu cit sunt maiputernice gi mai eficiente medicamentele pe care le in-ventim, cu atat mai virulenfi surrt microbii cu care avemde-a face. Cine va fi tnvins in acest rizboi? Sinihtea noastri.

=1372 ! Vindecaeabolilorincurabile

Toate medicamentele, inclusiv cele considerate foarte sigure,au efecte secrrndare.

Bun, totu$i ce produce riceala comuni? E vorba de rezi-duuri acumulate in organismul nostru. Daci nu suntem instare si eliminim acegte cantiti$ de reziduuri, intestinulgros v:l deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este

distribuit peste tot prin organism, formAnd nesinitosulmucus. Cind cantitatea de mucus toxic devine prea pericu-loasi, organismul nostru incearci si se curefe singur, prinnas. Este ceea ce noi numim riceala comuni. Virugii gi bac-

teriile invadeazi mucusul gi aduc cu ele inflamagii gi febri.Aceste fapte meriti si ne gAndim pufin la ele.

Pentru a vi convinge ci multe dintre bolile noastre suntproduse de o alimenta$e nepotriviti, vi invit si reflecta,tipugin la recordul de longevitate stabilit de locuitorii r/iiiHunza din India. lntre cei 32 000 de locuitori, longevitateamedie este de 120 de ani. Care este secretul lor?

Sir Robert McCarrison - doctor scofian care a ftiit inzona \6ii Hunza timp de 15 ani - a tras concluzia ci factorulprincipal al longeviti$i locuitorilor este alimentagia lor. Eisunt vegetarieni gi alimentajia lor obignuiti consti vara dinlegume Ei fructe crude; iarna, ei consumi in principal cerealegerminate, caise uscate gi brAnzi de oi.

lntors acasi, McCarrison a efectuat o serie de enperi-mente pe animale, pentru a se convinge definitiv ci existi olegituri intre alimentagie gi longevitate. Un grup de animalea primit alimentele tipice nnei familii londoneze (pAine albi,heringi, zahilt rafinat, Iegume conservate sau gitite gi aEa

mai departe). Rezultatul a constat in diverse afe$uni "umane"in rAndul animalelor. Celilalt grup de animale a urmat,,dietadin Valea Hunza", rimdnAnd sinitos de-a lungul tuturor ex-perimentelor.

aa =lzt =

Vindecdea bolilor ilcumbile

Se crede ci gi clima influengeazi longevitatea. Este inte-resant de amintit ci alte grupuri de persoane care triiesc incondilii climatice similare cu cele dinValea Hunza suferi demulte tulburiri ale sinitipi, iar speranta lor de viafi este dedoui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuti si nu se im-bolniveasci, deoarece alimentalia lor este nesinitoasi.

Spre deosebire de grupul etnic invecinat, locuitorii dinValea Hunza au caracteristici foarte aseminitoare cu celecaucaziene. Istoricii au avansat o ipotezi confonn cireia ne-gustorii gi soldalii care s-au a$ezat in Valea Hunza in timpulexpedipei luiAlexandnr Macedon de-a lungul fluviului Indusarfi infiinpt acolo comunitifi tribale. Asta inseamni ci pAnigi albii pot trAi mult timp daci minAnci adecrrat.

Hipocrat spunea: Joate bolile intri in trupul nostru peguri". Aceasti striluciti obsenratie a fost ficuti acum cAtevamii de ani, dar lnci nu suntem dispugi si o utilizim. Nu a{)us-o destul de tare ca si o ia in seami oamenii? Oricum amlua-o, obiceiurile alimentare sunt fransmise generaqie dupigenerafie de la piringi la copii, iar odati cu aceste obiceiuri setransferi gi multe probleme de sinitate. Ne scuzim tottimpul, spunem mereu ci vremurile sunt grele, ci progresulcivilizaf,ei a a$ezat peste noi o uriagi povari. Da, dar de faptsuntem impov5rz$ de greutatea noastsd orcesirri, de lene gi detotala trecere sub ticere a regulilorfiziologice dupi care func-

fioneazi corpul nosfu. $tim cum st tatim compHcate pno-bleme economice, cum si folosim computerele sau currr sirepardm un in5trument electrronic cu mii de circuite, darnu putem rispunde la o simpli tntrrebare, cum arfi de cAteori urinim pe zi gi ce culoarre avea urina. pentru a infelegece este bun gi ce este nociv pentru noi, tebuie si urmirimmodul in care func$oneazi organismul nosbru. Este regulafundamentali a menjinerii unei bune sinit4i.

=15

Corpul omenesc eSte prciectatin con-

formitate atlegile fuicii Si ale chimiei.AceSte legi nu se schimbd nicioilatd. Ele

tunt imry,rgrwk ln fiecarc ilinhe'newigi ln fiecare ilintrc muSchi. Ele organi'zeazd celulele, fesutuile $ organele,ac ord dnilul e funclii sP e cifi ce.

=17

O Eansi reali in luptaimpotriva o gteopo rozei

CAnd vine iarna, multe persoane ln vArsti devin anxioase.

Le ingrijore azA fuigal, zipadagi trotuarele lunecoase. Riscul

de a cidea gi de a-1i rupe un os este foarte real. ln specialpersoanele care suferi de osteoporozi sunt predispuse lafracturi.

Statisticile ne spun ci fracturile cele mai peric'uloase suntcele din zona articula;iei goldului. Acestea Produc, in cam ju-

mitate din cazuri, un handicap permanent. ln prile dezvol-

tate, osteop otozaincepe si se plaseze tot mai mult in varfultuturor,bolilor civilizaliei". lnainte se credea ci in mod obig-

nuit ea ataci ln special femeile. Cercetiri recente arati ci ea

afie&eazlin mod egal birbafii gi femeile. Mai mult, copiii cu

vArste de 8-11 ani sunt tot mai frecvent diagnosticaii cu

aceasti boali. Pentru cei mai mu$i dintre locuitorii marilororage, primele simptome ale dsteoporozeipotfi de obicei de-

tectate la vArsta de 30 de ani.Ce este osteoporoza? De ce nigte oase puternice 9i sini-

toase devin slabe gi predispuse la fracturi sau firAmilare?

Osteoporoza inseamni deficit de calciu ln oase. Dupi cumgtim, principalul ingredient al fesutului osos este calciul.Daci, dintr-un motiv oarecare, corpul nosfu este sirac incalciu, oasele noastre devin poroase gi incep si semene cugraifenrl.

Conform medicinei convenfionale, osteoporoza este oboali incurabili, cu o componenti genetici. Medicina nu gtiecu adevirat cum si mteze bolile genetice. Asta lnseamni ciun asemenea diagnostic lasi foarte pugine ganse de vinde-care. Cel mai bun lucnr este si opregti inainarea bolii. Pentrua realiza aceasta, specialigtii recomandi si bem mai multlapte gi si mAncim mai multi brAnzi. Sfatul obignuit pentrubirbafi este si consume mai pugin alcool gi mai pufin tutungi si-gi administeze formule conEinAnd calciu sintetic Ai vi-tamina D3. Femeile primesc aceleagi sfaturi, plus terapie cuesrogen.

hactica medicali demonslreazi ci formulele care confincalciu gi hormoni pot lntirzia avansarea bolii. Totugi, cei maimu$i dintre specialigtii pe care fi cunosc sunt de acord ci ovindecare completi este imposibili. Nu am ciderea sievaluez eficienla terapiilor oristente. Zeci de institute de cer-cetare din I'mea inteagi studiazi cauzele osteoporozei Eimoduri de tratare. Un lucru este sigur: la ora aceasta, tera-piile se concentreazi asupra livrerii de calciu in organism gia fo45rii organismului si asimileze acest supliment de calciu.

La un seminarpe tema unui stil de viati sinitos, o femeiemi-a spus o poveste foarte tri$i. Oasele ei sunt fragile, deEitoati viap ei a biut intre nn litru $i un litru $i jrrmi1"a. U.lapte pe zi, pe lAngi ci o dati la doui zile consumi supe pebazl de lapte gi cereale, plus cantitigi mari administrate decalciu gi de vitamina C, ori de cAte ori ricegte. Cu alte cuvinte,corpul ei primegte mai mult calciu decit ii trebuie. Cu toate

16 i vudecreabolilorinruabile

acestea, dupi ce gi-a fracturat braful, fractura nu s-a vindecat.

Atunci a fost diagnosticati cu osteoporozi.Unii cititori c:rre consumi o mulSme de produse lactate

zilnic Ai iau pastile de calciu sunt probabil surpringi cAnd

sunt diagnosticap cu osteoporozi sau deficienli de calciu. De

ce se intAmpli aEa ceva?

Noi introducem calciul sub formi de lapte pasteurizat $i

smintinit, formule sintetice, pastile gi alte surse; iar aceste

forme de administrare trec prin corp firil a fi asimilate.Oasele nu primesc practic nimic din acest calciu. De cAte oriavem nevoie de cantitifi mirite de calciu pentru procesele

biologice (de pildi, cAnd se schimbiwemea), singele nostruia aceste cantitili suplimentare din oase. Din aceasti cauzioamenii se plAng adesea de dureri de oase cAnd wemea este

pe cale si se schimbe. Alimentarea organismului nostru cu

forme de calciu greu de asimilat seamini cu rolile uneimagini blocate in zipadi: cu cAt se rotesc mai mult ro$le, cu

atAt se vor ingropa mai tare. Motonrl funcrdoneazi la intreaga

capacitate gi risipegte o mu$me de carburant, dar nu ne

migcim deloc.

Doui forme de calciu

ln produsele noaslre alimentare existi doui forme de calciu.

Calciul organic - ugor asimilabil irr oasele noaslre - se

gisegte in legume, fmete (in special in coaji), in sucurileproaspit stoarse, oui, tirife, grAu 9i oviz germinat, miere,

nuci gi laptele proaspit de vaci sau de capri. Formele de

calciu non-organic, greu de asimilat, se gisesc ln toate pro-

dusele rafinate, piine, lapte pasteurizat sau procesat gi pro-

dusele lor, apa fiarti, toate produsele procesate la peste 100

de grade Celsius (fierte, fripte etc.) 9i ln formulele sintetic

produse de calciu. Daci alimentafia noastri consti in prin-cipal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, piinecrocanti, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosimeste de obicei fiarti (lucru valabil pentru foarte mullioameni), este evident de ce oasele noastre surrt atAt de desafectate de osteoporozi.

Calciul organic forrneazi in corpul nostru siruri ugor di-zolvabile, esenfiale pentru procesele circulatorii. Acegteslruri protejeazi sAngele de baeteriile care ajung lnvasele desAnge, joaci un rol in cregterea sinitoasi a oaselor gi a din-filor, imbunitilesc func$onarea sistemului nosuu neryos,miresc imunitatea gi au multe alte fungtii utile.

Forma non-organici a calciului este folositi doar intr-omici misuri la cregterea oaselor. Ea seruegte in principal camaterial pentru producerea sirurilor greu solubile de calciu,care devin nucleul tare al pietrelor la rinichi, la ficat sau lavezica biliari. Persoanele c:re se omoari dupi pAinea albiproaspite gi dupi chifle (care sunt principala sursi de calciunon-organic) se supun riscului producerii de pietre de calciu,ln specid la vezica biliari. Pentu a asimila calciul non-organic,organismul trebuie si recurgi larezewade micro- gi macro-elemente, ceea ce :rre un efect negativ asupra altor procesefiziologice.

Unii cititori neribditori s-:rr putea intreba de ce oferatatea detalii. S-ar pirea ci e suficient pur Ei simplu si dainigte sfaturi de tipul minAnci asta gi eviti asta. Dar,pur gisimplu" nu inseamni neapirat oeficient". Fiecare dintre noiare o personalitate unici; nu existi un remediu universal im-potriva osteoporozei. Aceasti boali gi altele pot fi invinsedoar daci infelegem suficient de bine care sunt slibiciunile,dugmanului". O descriere detaliati a tuturor proceselorlegate de asimilarea calciului gi de toate erorile pe care le

=le18 i Vindecareabolilorincurabile

comitem ln alimentagie ne ajuti si dobAndim o asemenea

in{elegere.Trebuie si infelegem ci organismul nostru este un sistem

complex, in care toate celulele sunt conegtate prin nenumi-rate interacfiuni. Din aceasti cauzA, numai o abordare com-

plexi a tuturor organelor gi sistemelor vitale este in misurdsi vindece toate problemele de sinitate, indiferent de locali-

zarea lor Secifici - in oase, inimi, ficat sau in degetul mare

de la piciorul drept.

Ce produce deficitul de calciu?

lntre diversele elemente din corpul nosbru, cantitatea de

calciu este pe locul cinci, dupi cele paffu elemente de bazi:carbon, oxigen, hidrogen gi azot. ln medie, avem cam 1,2 ki-lograme de calciu ln corp, iar 99o/o din aceasti cantitate este

conlinuti in oase.

ln lesuturile noastre osoase au loc doui procese:

1. Descompunerea, insoliti de eliberarea de calciu gi

fosfor in sAnge.

2. Reconstruclia, care consti in depuneri proaspete de

sinrri de calciu.

lntr-o zi, fesuhrrile osoase ale unui adult pierd pdni la 700

dg miligrame de calciu. Aceeagi cantitate de calciu proaspit

ar trebui si fie depozitati Ia loc. lntregul sistem scheletic al

copiilorin cre$tere este complet reconsUrrit in 1-2 afi. Pentru

un adult, acelagi proces dureazi 10-12 ani.

Pe lAngi susfinerea greutifii corpului (Ei menfinerea po-

zi$ei verticale), lesutul osos are func$unea de a acumula

calciu Ei fosfor, pentru ca organismul si aibi o rezen'i de

urgenti din acegte elemente, cind nu primim o cantitate

20 ! vinde"areabolilorincurabile

adecvati prin hrana consumati. Nivelul calciului din sAngeeste constant. Chiar gi in ultimele stadii ale osteoporozei,sAngele menfine 99,9o/o din concentralia necesari, luindcalciu din oase. Daci sSngele ia calciu din oase zi de zi, masaosoasi lncepe si descreasci.

Se gtie ci produse precum qunea,brAnza, zahirul gi grisi-mile animale produc cantitili mari de acizi diunitori (lactic,oxalic, uric Ai a$i) cand sunt digerate. Sirurile de calciu suntfolosite pentru a neutraliza acegti acizi gi pentru a protejacorpul nosurr impotrirn otdvirii. Cu cAt consumim mai multeasemenea produse, cu atAtmai pu$n calciu ne rim6ne in oase.

Zahirul - cel mai mare dugman al calciului

Una dintre principalele caaze ale deficientei de calciu esteconsumul exagerat de zahir gi de produse care congin zahfu.Zahirul este o substanfi sintetici, iar digerarea lui produceln corp mulgi acizi otrivitori. Cantitifi uriage de siruri mi-nerale, care confin in principal calciu, sunt necesare pentrua neutraliza ace$ti acizi. De unde provin acestea? Ele suntluate din oase gi din1i, unde se gisesc in cea mai mare con-cenEa;ie. ln copilirie dobindim plicerea consumului de dul-ciuri gi chiar gi adu4ii consumi in fiecare zi de sute de orimai mtrlt zahtrr decit este prudent. Este evident de ce copiiieuferi de carii dentare, adutlii au boli ale gingiilor, iar oaselebltrAnilor sunt poroase ca un gvailer (osteoporozi). Este os-teoporoza o boali genetici? AE zice ci nu. Proagtele noas,treobiceiuri sunt mai degrabi lucnrl transmis din generalie tngenerafe care produce bolile.

ln concluzie, una din principalele cauze ale osteoporozeieste plicerea noasti exagerati de a consuma dulciuri. Audadesea piringii spunind: ,Cum ag putea si-i refuz copilului

=2r

meu o bomboane? Copiliria artrebui si fie dulce." li sfituiescpe pirinfi si se gindeasci mai bine cAnd e vorba de copiliriasinitoasi gi fericiti a odraslelor. CAnd copiii cresc, micilepliceri ale copiliriei lor dulci s-ar putea si-i coste ani de su-

ferinfe, sub forma durerii de slate gi de oase.

Cercetiri recente au descoperit trei principii esenliale ale

asimildrii calciului:1. Calciul este eliminat din organism atunci cAnd avem

un exces sau o deficienli de grisimi.2. Excesul sau deficienla fosforului ori a magneziului in

organism are efecte negative asupra asimilirii calciului.3. Confinutul de vitaminA D din produsele alimentare

este important pentru asimilarea calciului.

Aceste descoperiri elglici de ce oamenii care beau laptepasteurizat sau fiert introduc in organism mult mai pufincalciu decAt igi lnchipuiau.

Doresc si discut inci pulin despre lapte, pentm ci o

mare parte din alimentalia noastri congti in produselactate. Cititorii care au citit capitolul "DePendenfa de

lapte" din prima mea carte (Cum sd trdim 750 de ani*)cunosc pirerea mea in aceasti privinli. Daci dorili totugisi continuali si beli lapte, beli-l cit mai proaspit posibil 9inumai de la vaci c:rre pasc pe pajigti curate din punct de

vedere ecologic. Aceasta ar putea aduce oarece beneficiipentru sinitate, dar cei mai mulli oameni nu au acces la unasemenea lapte. Corpul nostru asimileazi integral calciulatunci cAnd raportul calciu/fosfor din produse este de 1 la1,3, iarraportul calciur/magneziu este 1la 0,5. ln laptele pas-

teurizat sau fiert, aceste rapoarte sunt de LlaO,7 9i respectiv

* Editura Paralela 45, 2008. (N.red.>

22 i viad."ma bolilor incurabile

I la 0,1. Pe lAngi aceasta, 4O-6O0/o din vitamina D este dis-tnrsA prin procesul de pasteurizare. Astfel, 80-907o dincdciul conlinut in laptele pasteurizat nu este asimilat. Ceprimegte organismul nostru daci bem lapte pasteuizat?PrineEte cazeini (o proteini greu de digerat, folositi in in-duslrie drept materie primi pentru producerea de clei),grisimi animale care conduc la niveluri ridicate ale coleste-rolului gi izotopul radioactiv stron,tiu 90, care confibuie laformarea celulelor canceroase. Adesea, laptele este consi-derat ,asasinul ticut". Eu, personal, suslin total acest punctde vedere.

Doetorii care au participat la un congres internafionalasupra impactului mediului in care Eiim gi muncim asupraetniti$i au fost surpringi si afle ci europenii au nevoie de900 de miligmms de calciu pe zi. Nouizeci la suti din calciulp€ care il introduc in ei provine din lapte gi din produseleaceshria. Locuitorii din India, Chile, Africa de Sud Ei Turcia aunevoie de doar 300 de miligrame de calciu pe zi. produsele

lactate constituie doarL0o/o din alimentagia lor zilnici. Restulconsti in griunge, legume, fruGe, nuci gi germeni. Acestedescoperiri nu m-au luat prin surprindere. Toate subgtanfeleneces:rre pentru asimilarea calciului se gisesc in propor,tiiideale ln produsele naturale. Aceste propor,tii sunt puternichrlburate in alimentele prelucrate, in special in laptele pas-teurizat.

Pornind de la aceste fapte, putem trage concluzia ciobiceiul de a bea lapte de vaci - obicei format de timpuriuln copilirie gi transmis de la o generafie la alta - duce laserioase deficienle de calciu. Pagubele produse de con-sumul de lapte sunt de sute de ori mai mari decit foloaseleaduse.

l

I

t|i

=23

Vitamina D - aliatul calciului

Principala funcfe a vitaninei D este reglarea deplasirii cal-

ciului prin organismul nostru. Rinichii transformi vitaminaD intr-un compus care ajuti la asimilarea calciului. $i vita-mina C joaci urr rol imponant in aceasti reacfie. AtAt vita-mina D, cAt gi vitamina C sunt, prin urmare, esenEiale pentru

asimilalea calciului in sistemul osos.

Produsele alimentare singure nupotfurniza cantitifi su-

ficiente de vitanina D. Ouile reprezinti unul dintre princi-palele produse alimentare care confin vitamina D. Ele nusunt recomandate de obicei, ditt cauza conlinutului inalt ingrisimi gi a nivelului ridicat rezultat al colesterolului - o

pirere cu c:rre eu personal nu sunt deloc de acord. Alti sursibuni este untul, dar acesta este adesea inlocuit cu margarini,care este sintetici gi elibereazi cu dificultate vitamina D. De

asemenea, ficatul gi pegtele sunt bogate in vitamina D.

Oricum, nu le consunim ln formi bruti. Prelucrarea termicia ficanrlui gi a pegtelui lasi foarte puFre cantitifi de vitaminiD tn aceste produse.

Vitamina D este uneori numiti gi "Vitamina

Soarelui",pentru ci este produsi in organism sub influenfa razelor ul-taviolete. Ni se tot qpune de o vreme si evitim lumina soa-

relui, pentru ci ea miregte probabilitatea de a face cancer.

Lumina soarelui este acuzatul principal in multe probleme de

sinitate. Numerogi expe4i repeti avertismentuft "Evitafi lu-

minasoarelui - face riu sanitifii". Uitim ci energia soarrelui

este esenfiali pentnr tot ce este viu pe planeta noaslri.Si vorbim pufin despre lumina soarelui, concenrAndu-ne

nu asupra pericolelor potenliale, ci asupra beneficiilor pe care

ni le oferi. Organismul nostnr produce vitamini D sub influ-enp razelor soarelui. Principala funcFune a acestei vitamine

24 i Vinde carea bolilor incuabile

este inlesnirea asimilirii calciului. De asemenea, este esen-

$ali pentrr coagularea sAngelui gi pentrufunqionarea inimiigl a sistemului nenros.

Deficienla de vitamini D (cauzati de expunerea ne-adecvati la soare) afecteazi serios procesele metabolice giduce la o funcfionare slabi a vaselor sanguine. Acestea nuvor putea impiedica bacteriile si pitrundi in singe, ceeace slibegte mecanismele de apirare ale organismului.Devenim mai sensibili la schimbirile climatice gi mai pre-dispugi la infecfii. Astfel, nivelul general al sinitifii noas-tre este in pericol din cauza unor cantitili nepotrivite devitamini D, din care rezulti deficien;a calciului gi a siru-rilor lui.

Atatvitamina D, cit gi calciul sunt disponibile pemanentla farmacii sub formi de pastile, dar este foarte dfficil si sta-bilim dozele adecrrate, pentru ci necesarul poate fi foartediferit de la persoani la persoani. Trebuie si tnlelegem ciacimilarea calciului este afeeati negativ a€t de lipsa, cAt Eide excesul vitaminei D. Din aceasti canzi, pastilele de vita-mina D pot sA produci mai mult riu decit bine.

Nu putem si ne bazim pe hrana consunrati sau pe for-mule pentru a asigura un fluxadecrrat devitaminaD. Aceastatrebuie si fie produsi pe cale naturali, de citre propriulnostru organisn, sub influenfa luminii solare.

Strimogii nogtri primitivi, care igi triiau mai toati viap inaer liber, nu sufereau de deficienfi de vitamina D. Uneletribud primitive care existi in zilele noasfe nu sunt nici eleafectate de aceasti problemi. Cu ea se confrunti in principalsamgnii din orage, unde cantiatea de lumine solari careinffi in locuinfe prin ferestre este foarte scizuti.

Trebuie si nu uitim ci expunerea la lumina soarelui arhebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.

=25

Folosili-o pentru beneficiile pe care le aduce siniti$i, nupentru o frumoasi Piele bronzati.

Cercetirile dovedesc ci perioada cea mai potriviti pentrtr

plaji este dimineafa, intre risiritul soarelui Ei ora 10. lntre

10 dimineafa Ei 5 dupi-amiaza, razele soarelui sunt prea

intense gi ne ard pielea, ducind la imbio:inirea ei prematuri'

Profesonrl japonez Nishi a descoperit ci anumite exercipi ac-

vatice gi aerobice pot stimula produ4ia de vitamini D din or-

ganismul nostru. De aceea, ar fi foarte bine si ne facem obi-

ceiul de a alterna zilnic dugurile fierbingi 9i reci de dimineafa

gi de seara. Folosirea cu regularitate a saunei ajuti 9i ea la sin-

tetizareavitaminei D.

CAnd bronzul nostru ajunge inchis la culoare, produ-

cerea vitaminei D devine mai lenti. De aceea, atunci cAnd

pielea noasfiA s-a bronzat lndeajuns, este mai bine si pe-

trecem mai mult timp la umbri.Atunci cind egti in vacanli 9i capegi un bronz intunecat,

minAnci mai multe oui, unt, ficat, peSte, fructe 9i legume.

Acestea sunt bune surse de vitamina D.

Lumina Soarelui este un nepretuit dar al naturii. Folositi

cu in(elepciune, energia ei este benefici Pentru senatate'

Mai eldsti un aminunt importa:nt legat de vianina D. Ea

se gisegte in glandele din pielea noastri. Cu cAt ne spilim mai

mult pielea cu produse cosmetice artificiale, cu atAt mai multivitamini trimitem in afam organismului. Asta nu trseamni

ci trrebuie si renunfim la igieni. Dupi ce folosim produse sin-

tetice pentru spilare, este o buni idee si frecim pielea cu

produse vegetale naturale care conqin uleiuri. Daci nu in-

tregul trup, cel pugin mAinile gi picioarele, pentru ci acolo se

petrece in principal sinteza vitaminei D. Este chiar mai bine

si pregitim uleiul prin adiugarea a doi pumni de petale de

trandafir intr-o sticlula de 200 de mililiti de ulei vegetal,

26 i vindecareabolilorincurabile

lisAnd intregul complex la intuneric timp de cam gapte zile.Sticlufa poate fi ginuti la indemAni gi folositi dupi spalareavaselor sau a rufelor. Pielea noastri ac$oneazi ca un filtrudublu. Ea elimini toxinele din organism gi absoarbe calciul.

Acum ag dori si vi prezint cAterra fapte legate de vitaminaC. $i aceasta este esenliali pentru menfinerea unei bunerlnitigi. Nicio reacfie de oxidare nu are loc firi participareavitaminei C. Am muri, Iipsigi de orice apirare impotriva vi-rugilor carre ne ataci perrranent organismul. Vasele noastrede sAnge ar fi incapabile si transfere sAngele. Ele s-ar trans-fonna intr-un sistem de tuburi goale.

Vegi afla mai multe despre caliti$le vitaminei C in carteade fa1i. Deocamdati, ag dori si mi concenrez nu asuprarolului ei in fun$ionarea corpului nostru, ci asupra proprie-tl$Ior eifizice gi chimice.

Din nefericire, vitamina C este o substanp foarte volatili.Ea se dezintegreazi sub influen{a razelor solare directe sauchiar la lumina obignuiti a zilei. Este disuusi gi prin fierberela temperanrri peste 100 de grade Celsius. De pildi, cAndgltim o supi de legume, 50la suti din vitamina C este dis-tnrsi. Daci lisim supa pe foc inci trei ore, mai pierdem2OVo. Daci o lisim lnci gase ore sau daci o reincilzin, sepierde practic tot conginutul de vitamini C. Daci vom curifacartofii de coaji, pierdem dintr-un foc 3oo/o din conginutulde vitamini C. Astfel, daci mincim in principal mincaregititi gi o mai gi reincilzim de cAteva ori, vom ob;ine doarcantiti$ minime de vitamina C din acea mAncare.

Din fericire, putem compensa aceste pierderi consumAndfrugte gi legume, care confin foarte multi vitamini C. Benefi-ciile aduse de consumarea firrctelor gi legumelor crude au fostdescoperite relativtAtziu. inainte (in anii de dupi 1960), ase-menea alimentafie nu era recomandati, in special bit-Anilor,

=27

penErr ci o mu$ime de persoane armseseri diverse forme de

nrlburiri digestive. Bfuenii aveau oricum probleme in con-

sumarea de fructe gi legume ctude, din cauza sti'rii proaste a

dingilor lor. Penum a prelntimpina problemele la stomac,

oamenii evitau fructele gi legumele crrrde, sau cel pupn le de-

cojeau, pentru a scipa de nitragii din coaji, care produceau

probleme digestive. Dar coaja con$nea 9i cel mai mult calciu'

Prin unnare, s-a recomandat consumul de lapte 9i carne' Pa-

radoxal, cu cit consumim mai multe proteine animale, cu

atAt mai multi vitamini C este necesari in organism...

Doresc si men$onezinclun fapt qrtraordinar despre vi-

tamina C. Studiile au dovedit ci o Sgari distruge 25 de mili-

grame de vitamini C corporali, adici un sfert din necesanrl

zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul tn

vitamina C al organismului nostru. E destul si existe un

singur fumitor in familie gi tot resnrl familiei va suferi con-

secinlele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleazi

firmul din copiliria timpurie. Vitamina C ne face imuni la

riceli. ln fiecare primivari 9i toamni, apar nenumirate

cazuri de gripi gi de riceli atipice. Acest lucnr sugereazi ciposedim deficienfe serioase de vitamina C.

Dar cum rimAne cu pastilele de vitamine? Nu numai de

vitamina C, ci gi toate celelalte vitamine sintetice sub formide pastile sunt diunitoare. ln primul rind, cele mai multe

vitamine sunt compugi forma$ de plante in procesul de bio-

sintezi, sub influenp razelor soarelui. Vitaminele din plante

sunt ln fome numite provitamine' ugor asimilabile de citrecorpul uman. Plantele con$n 9i toate sirurile minerale 9i algi

compuEi (unii lnci necunoscugi) care ajuti la asimilarea com-

pleti a vitaminelor.ln al doilea rAnd, vitaminele anificiale sunt substanfe cris-

taloide non-organice, tratate de organisnul nostru drept

28 i vindecare u bolilor inrunbile

corpuri so:line. Ele sunt asimilate cu dificultate sau nu suntulmilate deloc (in special ln cazul tulburirilor metabolice).Aceasta este cauza pentru care oamenii au remarcatfaptul ciurina lor are aceeagi culoare gi acelagi miros cu vitaminele.Adesea, respingerea vitaminelor se face sub formi de ame-pali, slibiciune sau mincirimi.

ln d treilea rAnd, unul dintre efegtele secundare ale ad-mlnistririi de vitamine artificiale este o pofti de mincarecnesc'uti. Aceasta se intAmpli deoarece organismul, pentru aerimila vitaminele, are nevoie de cantitif suplimentare dellruri minerale, glucide gi proteine. Spre deosebire de ali-mentele provenind din plante, vitaminele sintetice nu posediItemenea ingrediente, iar organismul cere instinctiv maimulti hrani, ceea ce duce la obeziate.

Pentm cei mai mulgi oameni, vitamina C este un supli-ncnt inofensiv. Totugi, in studii recente, doctorii au inceputtl rtmarce totmai multe efegte secundare produse de supra-dozele de vitamini C. Nu este neobiEnuit ca oamenii siconsnme vitamina C la discrefie, uneori 4-5 grame pe zi,drtpt remediu impotriva gripei sau a unor infe4ii virale. Can-dtatea recomandati este de 100 de miligrame pe zi.

Oamenii de gtiinla din multe firi au cizut de acord ci ad-minisbarea de vitamini C sintetici nu miregte imunitatea im-potriva ricetlor, iar in doze mari simptomele unor boli infec-

$oase/alergice (in specid ale reumatismutui) dwin mai grave.Efectul cel mai periculos al dozelor mari de vitamina C

este coagularea mai ugoari a singelui, care conduce la chea-guri de singe. Alt efect secundarpoate consta in formarea depietre la rinichi Ei la vezici, din cauza acidului oxalic.

Vitamina C sinteticA distruge alte vitamine. Din aceasticauzi, pacienlii care primesc injecfii de vitamina 82 sunt sfl-tui1i de doctori si inceteze si ia vitam.ina C pentru o weme.

=2e

ti

CantitiEi mari de vitamina C pot afecta producerea de in-

sulini in pancreasul diabeticilor, mirind nivelul zahiruluidin sAnge Ei urini. Un studiu recent arati ci supradozele de

vitamini C incetinesc transmiterea impulsurilor nervoase

citre mugchi, producAnd oboseali musculari accentuati Ei

sciderea coordonirii dintre ochi 9i mugchi.

Este o buni idee si te consulgi cu doctonrl tiu asupra efec-

telor vitaminei C sintetice. Vita:minele care apar in cantitilimari ln fructe gi legune sunt cele mai benefice: cu ele, su-

pradozele sunt imposibile.Cel mai serios fagtor care impiedici metabolismul normal

al calciului in organismul nostru este totugi apetenfa noaStri

pentru produsele din Iiini albi. Acestea congin cantitiS mari

de calciu, lntr-o formi foarte greu de asimilat. Acest tip de

calciu formeazi compugi durabili gi insolubili cu unii acizi

(acidul oxalic ai acidul uric). Durerile frewente de coloani,

articulagii Ei mugchi nu sunt surprinzltoare, daci finem cont

de faptul ci paingl gi alte produse din fiina albi constittrie

baza alimentafiei noastre.

Cum se formeazi sirurile nesolubilede calciu in corpul nogtru

Cei mai mu$i dintre noi mAncim prea mult. Asta pentrr ci ofacem mai mult din obiEnuinfi decAt de foame. Suntem con-

di;iona$ lnci din copilirie cA trebuie si mAncim de cAteva oripe zi, indiferent de cumne simgim. Corpulnostru este coplegit

de necesitatea de a digera, prelucra 9i asimila cantiti;i exce-

sive de alimente. Drept urm:rre a consumului proteinelor

animale, apar cantitili mari de acizi. Acegti acizi formeazi im-

preuni cu calciul compugi cristaloizi, toxici gi insolubifi. Este

un proces lent, care dureazi ani de zile. Cei mai mu$i dintre

nol nici nu-gi dau searna, pAni cAnd incep si aibi dureri de ar-dculafii. Natura a furnizat lncheietr.rilor noagtre mijloacelenGcesare peno:u a fi flexibile, sub forma unei substante spe-chle, un soi de unguent. Iar cantitatea disponibili din acest

utryuent nu descregte, indiferent de vArsti. Atunci cind com-pupli insolubili ai calciului incep si impingi unguentul gi si.c-lmenteze" articulagiile, avem dureri, migcirile noastre suntnrl pu;in ample gi flexibilitatea are de suferit.

Picioarele noastre suntprima linti a ,atacului". Ele au celnri mare numir de oase, comparativla alte pi4i ale corpului(iecarc picior confine 26 de oase). Cristalele toxice urci deh gambe, producAnd dureri la genunchi. Apoi urci spre arti-odafiile lombare. Pe misuri ce anii trec, cristalele de sirurirc deplaseazAtot mai sus, de-a lungul coloanei vertebrale,

{ungAnd la gAt, umeri, coate, chiar gi la degete. CAnd netcuHm dimineafa, ne plingem de tot felul de dureri de in-chctctdri. Auzim pocnituri cAnd risucim capul. Unii oameninlcl mlcar nu pot sA $rAngi pumnul.

Avem tendinfa si dim vina pe bitrineqe, dar cAnd neulttm la tineri vedem adesea ci gi ei au aceleagi probleme cutlcdbiliatea articulajiilor. Copiii nu petrec sufcient de multdmp jucAndu-se activ ln aer liber. Stau prea mult in faga com-

Puterului gi nu au parte de suficient de multi migcare care silc menfini articulaflile gi oasele ln buni stare de sinitate.Cu cAt mai pufin timp petecem in activiti$ fizice, cu atAtnai mare este riscul de a ne lmbotnivi de osteoporozi.

Factorii care contribuie cel mai mult la mirirea risculuiofteoporozei, pornind de la observarea pacienfilor (inclusivI celor care au fost vindeca$), sunt unnetorii:

1. Deficienfa de vitamini D gi vitamini C.

2. Alimentajie bogati in produse alimentare prelucratetermic.

=3130 i vird.."r." bolilor incurabile

ll,l

ji

l

I

ij

lir

l

I

3. Folosirea apei fierte.4. Cantitip insuficiente de fructe,legume 9i sucuri proas-

pit stoarse in alimentafie.5. Consumarea de fructe Ei legume firi coaji.6. MAnciruri pregitite neadecvat (fierte sau prijite mult

timp).7. Supraatmenta$a.8. Fumatul.9. Lipsa exercifiului fizic.

10. Consumul de cantitifi mari de lapte.11. Consumul de piine gi alte produse din fiini albi in

cantitifi mari.12. Consumul de zahir Ei dulciuri in cantitifi mari.13. Consumul de grisimi animale in cantitiS mari.14. Administrarea de cantiti$ moi de vitamine sintetice.

15. Consumul de produse rafinate' care confin calciuisolubil (non-organic): cereale pregitite, paste frinoase,

supe de-a gata gi altele.Daci vefi analiza sincer lista de mai sus, probabil ci cei

mai mu$i dintre dunrneavoastrivorbifa mai toate punctele.

Agta inseamni ci respectivele persoane au o mare gansi

de a se imbolnivi de osteoporozi.Pe ssurt, noi suntem cei care aducem asupra noaslri os-

teoporoza, prin stilul nostru de viali nesinitos. De asemenea,

transmitem acest stil de viali gi copiilor nogtri. hoblema nueste in genele noastre, ci inproastele noastre obiceiuri, care

duc la osteoporozi gi la dte ,boli ale civilizafiei".Pentru a lupta eficient contra osteoporozei, trebuie si

consumim o mullime de fruete gi legume gi sucurile lor. Cele

mai bune pentru noi sunt cele care conlin mult calciu, vita-

mina C, vitamina D, fosfor, potasiu gi magneziu. (Vezi tabelul

aHturat gi reletele de salate din pp. 227-232).

labelul lI'roduse alimentare bogate in microelemente si vitamine

Remedii impotriva oSteopo rozei

CoJtle de ou nu sunt de anrncat. Ele sunt foarte utile ln tra-tarea osteoporozei, constituind o sursi ideali de calciu, carepoate fi asimilat de oase ln propo4ie de goVo.ln afara car-bonatului de calciu, cojile de ou conSn microelemente nece-rare organismului: cupru, fluor, zinc, fer, mangan, mo-libden, sulf, siliciu, zinc Ai dtele - in total, 27 de elemente.Compozifia unei coji de ou este foarte similari cu cea aoaselor gi dinfilor noEti. Oameni de gtiinla din Gerrrania EiUngaria, care au cercetat influenla terapiei cu coji de ouasupm organismului llman, au tras concluzia ci aceaSta are

=33

Calciu Fosfor Potasiu Magneziu Vifrmina C \,fitenirll f

CorJl de

tfuctc ailquneTlrlfePtrre

Spenac

lloncovi

NrplSdrtlvtldeMulrePlprdie

TeInrMertClrc9e

furl9eClpguni

rllbatice

MazireSpauac

Nuci

OviaFava

Secari

OtzGriuCasfaveliYan|Conopidi

Mere

Pere

Spanac

Casfavefi

CartofMorcovi

Ceapi

PitrunjelSparanghel

YarzA

Morcovi

Sfecli

Salati

verde

OvizOrz

GrAu

Spanac

PitruajelPipidieUrzici

Rogii

Morcovi

Salati verde

Spanac

Yarzit

CartofSfecli

Mere

AfneMazireStafide

AgriEe

Zmeurd

PiruajelUrzici

Rogii

Morcovi

YaniCartofi

Napii

Sfecli

Spanac

Fava

MazitePipidie

32 i vindecareaboli.lorincurabile

1i

un efect pozitiv asupra copiilor, dar gi adul,tilor, impotrivaunghiilor friabile, a pirului despicat, a gingiilor sAngerinde,

a constipapei, hipersensibilitA$i, insomniei, ricelilor cronice

gi astmului. Terapia intiregte lesutul osos gi elimini elemen-

tele radioadive din organism.Terapia cu coji de oui este simpli gi nu presupune niciun

fel de cheltuieli.

REMEDIUL NR.1Introducefi o coaji de ou in api care fierbe timp de cinciminute, lisafi-o si se usuce, apoi innoducefl-o in magina de

rignit cafea. Consumafi cam 0,5-1 gram pe zi. Putefi si o

amestecap cu sucul stors dintr-o jumitate de limiie sau si oadiugagi la cerealele gi brAnza cottage, Pentru prevenirea os-

teoporozei. Folosili aceasti terapie de doui ori pe an (in ia-

nuarie gi noiembrie).

REMEDIUL NR. 2Sucul din fntrrze de ridichi negre este un remediu foar"te efi-

cient impotriva slibirii anormale a dinfilor qi lesutului osos

la copii gi adulli (osteomalacie). Pentru a ob$ne cele mai

bune efecte, folosigi un amestec de sucuri stoarse din frunzede nap (90 de grame), pipidii (90 de grame) 9i morcovi (280

de grame), ln doui por,tii - dimineap gi seara.

REMEDIUL NR. 3(Folosirea ridichilor negre pentru curifarea corporali)Acest remediu ajuti nu numai la incetinirea osteoporozei, ci

gi la eliminarea cantitifilor excesive de sinrri din intregulsistem osos. Cumpirafi 10 kilograme de ridichi negre' spi-la$-le bine (in scopul dezinfeetirii, se pot fine 15-30 de

minute intr-o soluFe de permanganat de potasiu, dupi care se

34 i ui.d.."r.u bolilor incurabile

gterg bine). Tiiafi toate fibrele gi petele nesinitoase, firi adecoji. Punefi ridichile negre int-un aparat de preparat sucuri

il:l'.HT:':#ft;infteaga cantitate de suc

provenind din cele 10 kilograme.

Pe tot timpul tratamentului, evitagi complet pAinea albi,produsele alimentare grase, carnea gi ouile. Rezumafi_vi laprodusele alimentare bazatepe plante.

Doresc sA avertizez persoanele cu multe depozite nesi_nAtoase ln sistemul osos: vefi avea parte de dureri osoase,unele dintre ele foarte intense. Nu vi fie teami gi nu luaflrnalgezice. Pur gi simplu continua,ti tratamentul. Acest feno_men este normal in timpul procesului de curifare. Un frata_ment reugit vi poate scuti de multe dureri in viitor.

ln timpul ratamentului cu ridichi negre, biile cu extrasde fAn sunt foarte benefice. Asemenea bii sunt recomandategi ln orice alte situaf,i, pentu ci ele reintineresc corpul, cal_meazi sistemul nelros, curili sistemul limfatic, pun capitdurerilor de oase gi de mugchi, curifi porii pielii gi imbuni_tA;esc circulafia sanguini.

REIVTEDIULNR.4Punegi un pachet de f6n (se gisegte la magazinele de animalede casi) inu-o oali de cinci liri 9i turnaf, peste el tei litri deapi fiarti. Puneti capacul gi fierte! la foc mic timp de 1,5-2 ore.

=J)

j

I

l

Pregitifi o baie la tempefirtura de 45-50 de grade Celsius 9i

nrrnaji in ea extrasul de fAn. Pregiti$ o foaie de plastic, sufi-

cient de mare pentrtr a acoperi cada de baie, 9i tiiafi in ea o

gauri pentru cap. Intrafi in baie gi punep folia de plastic cAt

se poate de etanE, asdel incit si iasi cit mai pugin aer. (Folia

are rolul de a impiedica evapor:rrea uleiurilor eterice, permi-

fAndu-le si fie absorbite de piele, prin pori.) Faceli o ase-

menea baie de 15-20 de minute in fiecare zi sau o dati la douizile (in total,lO-12 asemenea bii).

Sa trecem in revisti tofi pagii care ar trebui ficufi daci su-

feri$ de osteoporoza1. Schimbali-vi alimentafia - evitali produsele care

elimini calciul din oasele dumneavoastri (cafea' gri-simi animale etc.).

2. Befi sucuri de fruete proaspit $oarse (cel pupn douipahare pezi).

3. Asigurafi-vi ci alimentagia dumneavoastri conline o

cantitate adecrrati de vitamine naturale (in specid vi-

taminele C ai D).4. Consumafi zilnic o coaji de ou ficuti pulbere, un ou

fiert moale gi un mir.5. Consumafi irr mod regulat fasole, maztre, broccoli 9i

fulgi de ovin - toate acestea sunt bogate ln eslrogeni'

6. Facefi duguri reci gi fierbinfi alternativ, dimineala 9i

seara.

7. lntiri;i-vi oasele prin exercilii zilnice (de pildi'dansali Ei sirigi pe ritrnul muzicii dumneavoasbri pre-

ferate timp de 10-15 minute).8. Purificali-vi trupul periodic, folosind metodele de pu-

rificare prezentate in cartea de fap.

Acldul uric - asasinul tiicut

Dumnezeu a creat hrana, iar diavolul a creat primul bucitar.Sc pare ci uitim adesea aceasti veche zicali. Ne place atAt demult sa mincim, incat aceasti plicere a devenit un obicei,drcl nu cumva chiar o dependenfi, care ne ripegte capaci-lrtea de a gAndi ragional. Corpul nostru nu poate face fali ne-CcrltAgii de a prelucra cantitifi excesive de hrani. Obligimorganismul si gtocheze resturi nedigerate de alimente in di-fcrlte locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se des-sompun gi ne otivesc din interior, producAnd boli gi o im-t[trlnire prematuri.

Capacitatea stomacului este diferiti de la om la om. putemdctermina cu aproximape capacitatea fiziologici adecvati aiomacului daci impreunim paLnele, pentru a forma omlnge. O masi nu trebuie si fie mai mare de jumitate din ca-prcitatea acestei mingi, iar cantitatea fluidelor biute intlmpul acestei mese nu trebuie si depigeasci un sfert dinrolumul mingii. Tot ce este peste aceste volu-me este in exces

;l Oebuie stocat cumva. Chiar daci alimentele ingurgitate incxces lntr-o zi nu sunt prea multe, ele se acumuleazi cu tre-Ccrca timpului.

Aproape toate bolile noastre cronice igi au originea in acu-mularea de acid uric, care, teptat, pnecum rugina, ne minin-cl sinitatea. De unde vine el? ln primul rAnd, este in generalttzultatul consumului excesiv de alimente; in al doilea rAnd,vlne din consumul exagerat de alimente bogate ln proteine(carne, lapte, sendviguri cu carne etc.).

=51=

36 i uino.."r.u bolilor incurabilc

SAngele conpne in mod normal acid uric la niveluri foarte

scizute. CAnd con$nutul in acid uric al singelui cre$te peste

nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite com-

ponente ale singelui, formAnd geluri care obtureazi vasele

de sAnge. ln acele locuri, circulafia sAngelui se incetineEte sau

se opre$te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele maimici Ei mai indepirtate de inimi (de la miini gi picioare)'

Acele locuri (mAinile gi picioarele) sunt neobignuit de reci,

dati fiind circulalia redusi a sAngelui. Rezultatul poate fi de

fapt o foarte gravi blocare a circulafiei singelui.Problemele articulare gi osoase, durerile de spate, reuma-

tismul cronic, artrita, podagra g.a.m.d. sunt produse de

excesul de acid uric din organismul nostru. Vom suferi aceste

dureri atAta timp cAt vom avea cristale dure indesate inmugchii gi oasele noastre. Persoanele suferinde de reuma-

tism gi podagri trebuie si infeleagi: ca si scapi de durerilecare te-au chinuit ani de zile, tebuie si interupi procesul de

formare a acidului uric ai si provoci dizolvarea depoziteloracumulate in articulapi Ei mugchi.

Remediile sugerate mai jos au ajutat mu{i oameni si-givindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane

este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienli. Ea

a suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pAni cAnd

s-a aritat dispusi si incerce gi sfaturile utile ale medicinei al-

ternative. Prezenla acidului uric provoaci diverse tipuri de

simptome, identificate drept unele boli comune'

Podagra (Guta)

De obicei, aceasti boali ataci degetele mari de la picioare 9i

ceva mai rar degetele opozabile ale mAinilor. Simptomulobignuit consti in durerile cumplite ale gutei. Depozitele de

cdnale provoaci durere, umflarea gi inrogirea zonelor dinfurul articulagiilor. Sirurile depozitate de cite sAnge produccrcnescenfe care ne deformeazi articulafiile, a ciror mobili-Utc va scidea. Daci depozitele de acid continui si creasci,erflcula$i intregi vor fi acoperite de straturi de siruri tari caclmentul, care impiedici orice fel de migcare. De obicei,borla se manifesti la inceput sub foma unei ugoare dureri$ r unei mobilitili scizute a articula$lor atacate, in specialdupf o lungiperioadi de inactivitate (de pildi, somn sau statpc rcaun).

Rcumatismul cronic

Rcumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut,Ctrc este o complica;ie a ricelii sau a gripei. Reumatismulgonic este ifl:udit cu podagra, deoarece ambele sunt rezul-trtul acumulirii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori3lncrii. Persoanele mai in vArsti vor pliti pregul pentrr toatenlnclnrrile copioase consumate de-a lungul viegii.

Putem spune ci reumatismul este oglinda in care se re-0cCtI obiceiurile noagtre alimentare proaste. Reumatismulcmnic produce umflituri Ei excrescenle care seamini foartenult cu cele produse de podagri, dar durerile reumatice suntmrl pufin intense decAt cele pricinuite de podagri. Caazartumatismului este metabolismul redus, datorat excesului dercld uric, provenit din consumarea produselor care il continuu din consumarea in cantitili mari a alcoolului, tutunului,cdelei, ceaiului 9i gigirilor.

fuiemia

Concentralia redusi de celule rogii in sAnge este probabilhgatt de consumul exagerat de alimente gitite gi rafinate, de

irg38 i vind.""r..bolilorincurabile

lj

i

il

lt

I

.i

l

i

l

l

i

I

proteine ani:nale gi lapte pasteurizat. Formele de calciu greu

de asimilat produc cu acidul uric siruri nedizolvabile, care

vor schimba compozilia sAngelui.

Pietrele la flcat gi la rinichi

Acidul uric se depoziteazi nu numai in articulapi gi muEchi,

ci Ei in rinichi Ei ln bili. Sirurile forrrate de acidul uric aicalciul non-organic cristali zeazl in ficat sau in rinichi. Acegte

cristde se gisesc initial sub formi de nisip, care se poate

acumula in canale. ln suficient timp, se formeazi pietre, care

produc dureri acute (colici) in ficat sau rinichi. Senzalia de

durere din timpul urinirii este primul semnal al formirii ni-sipului. Totugi, de obicei ignordm asemenea semnale 9i nu le

acordim aten$e, pAni cAnd se formeazi pietrele gi suferimatacuri acute de durere.

Bolile de piele

Depozitele de acid uric sau de siruri ale acidului uric ln fesu-firri sunt, de asemenea, cauzele multorboli de piele, in special

cele localizate pe o suprafali limitati (de pildi, eczemele).

Diabetul gi obezitatea

Acidul uric este o toxini, iar organismul nostru Eebuie si igiconsume propriile resurse pentru a-l neutraliza. Metabo-

lismul normal este incetinit din cauzi ci mineralele, vitami-nele gi macro- gi micro-elementele sunt implicate in acest

proces. Aceasta conduce la tulburiri in economia zahiruluidin organism (diabet). De reguli, consecinfa urmitoare este

o tulburare a schimbului de grisimi gi o acumulare anormali

40 i vindecarea bolilor incurabile

& grlsime. Aceasta este cauza penuru care mulli diabeticiruferi gi de obezitate.

Afccfiuni neurologice

Drt flind ci acidul uric egte in contact direct cu sAngele, efec-Eh lui nu se limiteazila aniculapi, fesuturi gi mugchi. Cre-lcrul gi cenrii newogi sunt, de asemenea, afectali negativ deldcltatealui. Tensiunearidicati a sAngelui, durerile de cap,alglenele, neurasteniile, insomnia, chiar Ei epilepsia pottutt o cavzi comuni: proprietilile toxice ale sdnrrilor aci-Arlui uric.

An avutpevremuri o pacienti qrre avea dureri de cap atit& lngrozitoare, iacAt nici micar analgezicele cele mai pu-Etnice nu puteau si-i ofere o u$ufirre. I-am recomandat douilucruri: si renunfe la carne gi si foloseasci o rutini de curi-ptt pentm a elimina acidul uric din organism. pegte o lune,durtrile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica gi prieteneled ru lnceput si foloseasci aceleagi remedii. Am recomandatoultor perso:rne metoda de-a lungul anilor. Tofi au spus citu acipat nu doar de durerile de cap, ci Ei de alte nepliceri,ntn arfi durerile de lncheieturi, de oase sau de muEchi.

Metoda de purificarecare elimini acidul uric din organism

Metoda poate fi utilizati in caz de osteoporozi, podagrilfiuti), reumatism cronic, pietre la rinichi sau la vezicabUiare, anemie, unele probleme neurologice, diabet, obez!3rte, tensiune sangvini ridicati, gastriti gi probleme la ficat.Metoda cea mai buni pentu a scipa de otrivirea cu acid uricI organismului este si consumim suc obignuit de limAie.

i+r

Terapia nu necesiti schimbiri de climi (recomandate adesea

in cazul reumatismului cronic), este relativ ieftini gi producerezultate fantastice.

E nevoie doar de limii obignuite, de preferinfi cu coajisub$re, pentru ci acestea con{in mai mult suc. Sucul proas-pit de limiie igi schimbi rapid compozilia, sub influenfaaerului gi a luminii solare. De aceea este necesar si preparimde fiecare dati o por,tie noui.

Existi o pirere larg acceptati, in special in rindul per-soanelor care nu suporte prea bine gustul acru, anume ce o

cantitate prea mare de suc de limAie va produce iritalii sto-macale. Daci infelegem procesele fiziologice ale sistemuluidigestiv, vom inqelege gi ci aceasti lngrijorare nu este delocjustificati. Sub influenfa enzimelor, insugi gustul acru se

transformi in guri in gust dulce. Acizii citric Ei ascorbiccare ajung in stomac sunt mult mai slabi decAt acidul clor-hidric din sucurile gastrice - deci nu pot produce nicio stri-ciciune mucoasei care ciptugegte stomacul. Dimpotrivi:persoanele care suferi de gastriti sau ulcer profiti adesea

de terapia cu suc de limiie. Sucul de limiie este bogat invitamina C, microelemente gi hormoni. El curili excelentsirurile insolubile Ei mucusul din organismul nostru. Con-sumarea sucului Stors dintr-o limAie in fiecare zi neajuti si ne menfinemtinerefea. El confine, de asemenea,gi substanfe fitochimice aseminitoare cu estrogenul gi prinurmare, este foarte benefic pentru femeile in virsti. Uniicompugi chimici aflafi in sucul de limAie sunt foarte efi-cienli in prevenirea bolilor infecfioase. Putem bea suc de

limiie ca misuri preventivi impotriva epidemiilor de gripigi a ricelilor, la sfArgitul toamnei gi la inceputul primiverii.

Sucul de limAie poate fi folosit in tratamente preventivesau pentru vindecare.

42 i vindecarea bolilor incurabile

REMEDIUL NR. 5

TFrtament profilactic (prwentiv) cu limAiFolosili urmitoarele cantited de suc de limAie:Ziual -olimAie -ZiaaIOZiua2 - doui limAi -Ziua9Ziua3 -3limAi -Ziua8Ziua4 - 4limAi -Zhta7Ziua5 -5limAi -Ziua6Din prima zi pAni inft-a cincea, adiugim cAte o limiie in

llecare zi, iat din a gasea pAni intr-a zecea, scidem cAte otlmAie pe zi. ln total, vom bea sucul stors din 30 de limAi, peprrcursul a 10 zile.

Sucul de limAie se poate prepara dupi cum urmeazi:Se taie o limAie in doui, se storc ambele jumitili gi se bea

rucul firi a se adiuga zahir. Daci nu puteli consuma suculpur de limAie, adiugati o lingurigi de miere. LimAia stoarsinu trebuie aruncati. Ea conline pretioase ingrediente fito-chimice gi uleiuri esenliale, care suntbenefice pentru inimi,vlsele sangvine gi creier. Tiiafi limAia stoarsi in bucifele mi-lltele, puneti-le intr-un borcan, adiugali miere gi zahir gipunefi borcanul in frigider. in zece ore, veti avea un excelentcxtras de limAie, care se poate combina cu api fiarti sau curptr minerali gi folosi in loc de ceai sau cafea.

Thatarnentul terapeutic (de vindecare) cu limAiPentru acest tratament, folositi doar suc pur de limAie. Null dilua,ti cu api! Nu adiugafi miere sau zahir. Ar tebui pre-parat in exact acelaEi mod ca in terapia profilactici (pre-vcntive) cu limii. Putefi si-l befi la o jumitate de ori sau oori dupi masi, care dintre aceste momente credefi ci e mai

=43

i

potrivit. ln timpul acestui tratament, trebui si be$ in totalsucul stors din 200 de limAi. Acest numir mare s-ar putea sivi surprindi. Unii capiti o senza$e de acm in guri numaigAndindu-se la o asemenea cantitate de acid citric. Afi cititbine: trebuie si fie cel pugin 200 de limAi (mai multe suntperrrise, darnu mai pu$ne).

ln cursul practicii mele de medic, am vizut mii de pa-

cienfi care se bucurau de o buni sinitate mulgumiti uneicantitigi mari de suc de limiie. Am biut pini la zece cinide suc de limiie zilnic (stoarse din cam patmzeci de linii).Cind incerci, i9i dai seama ci nu ai de ce si te temi. ln caz'urifoarte rare, cantitifi mari de acid citric in stomac potconduce la o funcgionare neregulati a intestinelor. ln ase-

menea cazuri, putem Eece temporarla dozele tztamentuluipreventiv, pAni cind organismul se obignuiegte cu sucul de

limAie, dupi care se reia din nou tratamentul terapeutic.

ln tratamentul terapeutic, se recomandii urmltoareledozez

Tlatamentul descris mai sus poate fi folosit pentru tra-urta pierelor de calciu. Sucul de limAie este unul dintre cele

mtl bune remedii impotriva acestora. ln timpul tratamen-tului, se observi o cre$tere a funcfiei renale. Urina poatedcveni cerra mai intunecati, iar daci este pistrati mai multdmp, poate produce sedimente rogietice de acid uric. La in-ctputul rahmenhrlui, un librr de urini poate produce o c:rn-

dutc semnificativi de sediment. Asta inseamni ci acidul uriccnc eliminat rapid din organism, mulgumiti batamentului.Urlna capiti o culoare de chihlimbar la sfirgitul b?tamen-htlui gi nu mai produce sedimente, chiar daci este pistratiPcntnr mai mult timp. Aceasta inseamni ci organismul nunel conline cantitifi excesive de acid uric.

Thatamenftl cu suc de liniie este cea mai buni cale de a

nface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronicillprl de vitamine, in special daci fumim (o gigari distrugeglnl la 25 de miligrame de vitamini C, adici un sfert dinrportul zilnic recomandat). lnci existi printre noi mu$i fu-mltori. Sucul de limAie oferi beneficii minunate, dat fiindcl acidul citric este unicul acid care reacgioneazi cu calciuldln organism, fonnind o sare unici. Pe misuri ce aceastitrne este dizolvati, organismul nostru primegte calciu gi

fogfor - elemente care regularizeazi metabolismul gi rege-nercazi fesutul osos.

Acidul citric este unul dintre produsele complexuluinogbru proces digestiv. Daci il intoducem in corp sub formide suc de limAie, pe lAngi ci vom reduce setea, vom permitecorpului si economiseasci energie, energie care poate fi uti-llzati pentru a elimina depozitele de sinrri din oase, articu-hjii, mugchi gi vasele sangvine. Atunci cind reaclioneazi culminele, acidul citric formeazi acidul aspartic, care este in-clrcat cu sarcini negative. Acidul aspartic apirut in mod

l

l

Ziele 19i 12

Zilele 2 9i 11

Zilele 3 9i 10

Zilele 4 9i 9

Zilele5,6,7,8 -

5limiil0limii15limii20limiil) lamal

in total, se va consuma sucul stors din 200 de limii, peparcursul aL2zile. Cantitigile zilnice artrebui defalcate intrei pAni la cinci doze. Unii sunt ingrozifi de cantitatea de

suc (cam un litru) care trebuie consumati in zilele 5, 6, 7 gi

8. $i totugi, nu ne temem si bem doi litri de suc de mere sau

de coacize. LimAia este un fruct ca oricare altul, doar ci maiacru.

I

M i Mlcit'carea bolilor incurabtle 45

ll

I

natural in organism in timpul tratamentului cu suc de

limAie este foarte prefios. Formulele farrraceutice folositela tratarea bolilor, descrise mai sus, congin acid aspartic informa lui sintetizati.

Iati alte cAteva sfaturi privind beneficiile aduse de limAi.Daci avefi gitul inflamat, sugefi o felie de limAie la fiecare15 minute - chiar gi in cantitifi mici gi diluat, acidul citriceste in misuri si omoare top germenii. Daci suferili de boliale gingiei sau pur gi simplu gingiile dor, clitifi gura in modregulat cu o solu$e de suc de limAie gi api caldi dimingall gi

seara, timp de doui siptimAni.LimAia este foarte eficienti Ei pentru intirirea pirului.

Daci aveli mitreafi sau pir slab, frecagi pielea capului cu ofelie de limAie, o dati pe zi, timp de zece zile. A,ceasta vaintiri firul de pir gi va opri formarea mitrelei.

Sucul de limAie poate fi de asemenea de foarte mareajutor impotriva transpirafiei excesive, ca de pildi in urrri-torul remediu.

REMEDIUL NR. 6PregitiEi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de api cupatru lingurige de bicarbonat de sodiu alimentar). Pistrafipicioarele in solugie timp de 15-20 de minute. Usca$ picioa-rele gi frecafi degetele gi zonele dintre ele cu o bucati de

limdie. in timpul zilei, puteS pune intre degete tampoane de

vati imbibate in suc de limAie. Repeta$ aceasti metodi timpde cdteva zile. Ea va rezolva problema transpiraSei excesive.

Un beneficiu suplimentar este o mai buni stare a miinilor gi

unghiilor, din contagtul des cu sucul de limAie.

Daci ave$ bigici, fu<a1i cu leucoplast deasupra lor o feliede limiie gi lisali-o acolo peste noapte. Dimineafa, bigica va

i noale gi ugor de inliturat. Pentru a reduce numirul de

,lfili de pe piele, folosi$ fratamentul preventiv cu suc de

llnlie.

Pe scurt, sucul de limiie este foarte folositor impotrivalultor probleme de sinitate. rE indemn si verifica$ aceastirimagie pe propriul corp.

=471i

tlL

tl

46 ! Vindecareabolilorincurabile

l

i

l

l

I

Cunoagtem cele mai pupine lucntridesprc sdndtatea noastrd, deSi acestaegte lucntl esenlial in viaga noasfid.

CAnd suferim de dureri de spate...

Greu de gisit o persoani care nu a suferit niciodati de oformi sau dta de dureri de oase sau de incheieturi. Pentrupersoana afectati, numele bolii conteazimai pufin: reuma-tism, affiiti, osteoporozi. Eticheta nu niodifici durerea. Aqrintilnit mulEi suferinzi de-a lungul anilor mei de profesie.

lntre acegtia, copii, tineri gi oameni maturi, de virsti medie.Am o slibiciune deosebiti pentru bitrani, deoarece ei suntmai nefericigi gi mai neajutorali decAt oricine altcineva. Ei nune mai atrag atenfia, penru ci nu-i mai vedem atit de des pe

stradi. ln cele mai multe cazuri, ei petrec o grimadi de timpacasi, singuri, crr durerea lor. Cei mai mulp s-au siturat deja

de viala asta. Nopfile nedormite gi mobilitatea redusi leconferi un glas trist gi ochi obosigi. Pirerea comuni este ca

acegti oameni au mare noroc daci inci triiesc la vArsta de

gaptezeci de ani. Dar nu ii consoleazi prea tare si audicuvinte de genul: "biffinetea e grea, dar nu-qi face probleme,pentru ci oricum nu pogi face nimic ln privinfa asta". Tineriifolosesc asemenea cuvinte, firi si se gAndeasci la faptul ci,nedAndu-gi seama, vor ajunge in aceeagi situalie gi li se va

oferi exact acelagi tip de "mAngAiere".Eisti o pirere foarte rispAnditi conform cireia vdrsta

inaintati aduce inevitabil o stare degenerati de sinitate. in

ultlmele cAteva decenii, utilizarea medicamentelor a devenitrtlt de comuni, incAt actuala genera$e nici nu-gi mai di,crna de adeviratul scop al medicementelor: si ofere oqurare in situafii de urgenfi, pe weme de crizi.Artrebui sinc luln cu responsabilitate ln mAini soarta sinitifii noastre.iledicina se concenfieazi asupra tratirii bolilor, dar este maiUoe daci ne concenffim noi inEine asupra unor metode deI rlnlne sinitogi de-a lungul integii vie1i. Cele patru prin-dpll de bazi pentru atingerea acestui scop sunt o respirafieOtrctA, aCtivitate fizicil, alimentafie adecvati gi igiena inte-fud a corpului. Cei mai mulgi oameni au oarece idee despregdnele trei principii, dar sunt surpringi si audi despre alpltnrlea, cel cu igiena interioari. Adesea ne plingem deDcdiul poluat - rauri murdare, plumb ln aer etc., darnu nedln seama de nivelul poluirii interioare a propriului nostruotp, care se reflegti in aspectul nostru exterior. Privifi-viF$n in oglindi. Coloana vertebrali seamini cu un semn debtstbare, spatele este cocogat, pieptul in interior, iar abdo-Dcnul reliefat in afari. Avem o senzaEie neplicuti atunciclnd lndoim genunchii, auzin pocnete cind intoarcem capul

il gatul nostru nu :ue destuli mobilitate. Orice efort fizicptoduce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil gi

PCntru persoanele sub vArsta de patruzeci de ani.hi"iF ce se intAmpli inainte de perioadele sirbitorilor.

O mulgime de persoane supraponderale, cu fele gi vene um-0lte, pot fi vizute cirAnd cutii uriage gi plase pline cu dul-cluri, paste fiinoase, carne gi junk-food. Din punctul dewdere al principiilor de bazi ale sinitefii, ceea ce comitrcegti oameni este sinucidere curati. Nu vor si infeleagi cillna albi rafinati conduce la diabet, ci adaosul de lapte dinprgtele fiinoase interferi cu digestia gi produce ulcere, ciuhfrul alb rafinat impiedici asimilarea calciului gi conduce

=4e

l

iilil

ii

48 i vindecareabolilorincurabile

ti

l

L

iil

la osteoporozi, inweme ce delicioasele sendviguri junk-food

le umplu corpul cu acid uric Ai cu colegterol riu, care le ,,ci-

menteazi" virtos vasele de singe, articula$ile gi mugchii. O

masi copioasi de sirbitori intinde stomacul precum unbalon gi exerciti presiuni asupra organelor invecinate.

Cind toate acestea incep si produci un rim cardiac nere-

gulat gi cumplite dureri de cap, intindem mina 9i luim o

pastili, ca si rezolvim problema. Folosirea frecventi a anal-

gezicelor gi a antibioticelor are drept rezultat disbaeterioza(o flori microbiani anorrrali) gi un adevirat ungan de reac,tii

biochimice imprevizibile in sistemul noslru digestiv, aduse

de parazili care vor inlocui flora baeteriani normali, sini-toasi. Aceasta inseamni compromiterea sistemului imunitargi a abilitipi de a produce necesarele enzime gi vitamine.

Cind luim o aspirini, nu ne gindim ci ar putea Provocao hemoragie in stomac. Nu comite abraziuni prea mari (doar

cam 3 mililitri de singe), dar efectele se acumuleaz| dacivom continua si luim pastile cu pumnul ca si rezolvimdiverse probleme. Aceasta este cauza pentru care in sistemul

nostru gastrointestinal drojdiile gi al$ fungi devin domi-nanp, ceea ce va duce Ia intestine cu hemoragie, la probleme

stomacale gi la pietre la rinichi gi la ficat.Natura nu ne-a furnizat metode de a digera antibioticele,

medicamentele psihotrope sau analgezicele. Natura nu ne-a

dat niciun mijloc de a conEacara efectele toxice ale acestor

medicamente. Acegti compugi toxici rimAn in organismtimpde ani de zile givortulbura mecanismele de apirare ale aces-

tuia. Dacivom continua si luim medicamente pentru oriceproblemi, vom deveni, inevitabil, dependenli. Aceasti de-

pendenp afe &eazd deja 6OVo din persoanele cu probleme de

sinitate. Tratamentele medicamentoase provoaci reac,tii

alergice la cica2oo/o dintre pacienfi. Vreau si fiu bine ingeles:

ou neg total utilitatea produselorfarmaceutice. Totu$i, oricemedicament este o mici dozi de otravi gi ar tebui luataumai in cazul unor crize majore. Aldel, medicamentele neonoare mai curand decAt ar face-o bolile.

Mlnte puternici in trup puternic

lotnun orag canadian, un dentist pensionar condamnat lanunul cu rotile a participat la un seminarpe tema utiliziriiFrrpeutice a sucurilor vegetale. El suferea cumplit de reu-|lrtism la toate articula,tiile. Nici micar maxilarul nu puteaDctteca hrana cum trebuie. Arita ca un schelet ambulant gilrt nevoit si consume doarhrani lichidi, cu paiul. S-a decisrl dea o gansi terapiei naturale, folosind in alimentafieaucuri de morcovi gi de telini gi ficind bii terapeutice cula. Peste un an, era in misuri si-gi redeschidi cabinetul Eirl-pi practice in mod norrnal meseria de dentist. Singuruleorn rimas din vechiul lui reumatism era o ugoari cocoaEi.

Am men$onat cazul unei fete care a venit si-mi ceari aju-bnrl. Cu patru ani lnainte, ea incepuse brusc si sufere de tul-burfri reu:natice care o desfigurau, firi o cauzi vizibili. De-

fctele ei deforrrate o ficeau si se simti atat de riu, incAt abcetat si mai iasi in lume, evitAndu-gi chiar gi cei mai buniprlcteni. Durerea fizici gi stresul psihologic au condus-o larprtie gi la depresie. A trebuit si mi striduiesc din greu si oGonving si nu renunfe gi si ia iniliativa in lupta pentru si-altatea ei, iar in cele din urmi am fost fericit si vid circcepti ideea.

A fost nevoie de trei ani de alimentagie sBicti (practic firicerne), bii cu diverse ierburi, exerci$i de respirafie, 1,5-2litride sucuri biuli zilnic Ai cAteva metode de purificare totali atnrpului pentru a obline rezultatele dorite. Acum, ea este

50 ! vi.decar"o b,,lilor incurabile

=sl,l

complet restabiliti Ei are doui fiice minunate, pe care leinvafi sA res?ecte principiile unui mod de viali sinitos.

\tr dau acest exemplu pentru a-i ajuta pe tofi cei care

suferi de probleme la oase gi articulafii si infeleagi ci suntin misuri si se ajute pe ei ingigi. Boala nu va dispirea intr-oluni, dar daci rezenri suficient timp, in condigii adecvate, or-ganismul nostru o poate invinge. Aga funclioneazi natura.Este nevoie de ani de zile pentru ca o boali si se maturizeze,iar organismul nosEu are nevoie de un timp considerabil ca

si corecteze problema.Experienfa mea arati ci diversele probleme ale sistemului

nosfu osos au doar cAteva cauze principale:1. Poluarea interiorului corpului, care implici acid lactic,

acid oxalic, acid uric Ai colesterol2. Inactivitateafizici3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumim in principal

minciruri gitite)4. Niveluri reduse ale micro- gi macroelementelor esen-

giale

5. Dezechilibru in economia fosfor-calciu (vezi capitoluldespre osteoporozi)

Daci putem corecta aceste deficienfe, problemele dinsistemul nostru osos sunt de obicei rezolvate. Vivoi descrie

aici, pas cu pas, cum putem realiza acest dezideiat. Primulpas care trebuie ficut este detoxificarea trupului, combinaticu un post de trei zile. Eliberarea corpului (Ei in special a

intestinului gros) de depozitele toxice, care adesea ne otri-vesc de mul$ ani, este un pas esenlial pentru ob$nerea de

rezultate bune.

52 i Vind."u."ubolilorincurabile

l'rr rl I I ca rca (detoxifi carea) tmpului prin post

lr Umpul postului, consumim doar portocale gi grepfruturiI hm cam patm litri in fiecare zi dinfr-un cocteil de sucuriOefrl preparat penffu ocazie. Cocteilul este un amestecbutt din 900 grame de suc de grepfrut, 900 de grame delc dc portocale, 200 de grame de suc de limAi gi doi litri de

$ dlrtilati, care impreuni ar trebui si dea patru litri. Befineal sucuri proaspit stoarse.

Dlzolvali o lingurigi de sare intr-un pahar de api caldi 9ib|| rmestecul pe stomacul gol, in fiecare dimineati. SolufiaI$oncazi ca un magnet pentru impuritilile din sistemulfnfrtlc. Astfel, toxinele din tot corpul sunt colectate in in-filne gi apoi eliminate. ln procesul de eliminare a toxinelor,cpniomul nostru se deshidrateazi. Avem la dispozifie patuhrt de cocteil de sucuri ugor absorbabile, care vor compensaGt.ttA pierdere de api.

lmbrlcali-vi cilduros gi befi din acest cocteil cate 100 de

Fme la fiecare jumitate de ori, pini cAnd se va fi consumatbtrtrga cantitate. Daci vi se face foame, minca$ doar por-bcrlc Ai grepfruturi. Nu vi faceli griji daci vefi transpiratbundent. Este normal - transpiratia elimini impuritililedln corp. Repetafi aceeagi metodi in a doua gi a ueia zi.

Uneori, in timpul tratamentului de detoxifiere se poate sirtm dureri de cap, senza$e de vomi gi slibiciune. Acestearunt simptome temporare gi, la nevoie, le putem u$urapdntr-o plimbare, masAndu-ne urechile sau mestecdnd obuceti de coaji de portocali sau de limAie. in fiecare seari,lulnte de culcare, ar trebui si bem un laxativ din plante.&ctta este necesarpentru a ajuta intestinul gros si scape delmpuritifi. ln zilele a patra gi a cincea, begi numai coceilul derucuri de fructe, de pildi mere plus morcovi, gi mAncagi doar

ii

rtiil

tiil

tlil

ii

ii

ii

iiril

=s3

fructe gi legume. ln ziua a $asea se pot adiuga la meniu boabe

de cereale, oui Ei pe$te.

ln urmitoarele 2-3luni, ercludeS din alimenta$e produ-sele care con$n zahir alb Ei fiini albi, gemurile gi dulcelurile,dulciurile gi alimentele conservate (in special cele care con$nofet). Limitagi cantitefle de alimente prijite gi produse grase,

unt, brAnzi, oui, carne gi pegte. CeI mai bine este sA renunla$de tot la lapte. Putefi mAnca pini la 50 de grame de brdnzidulce (Iicuti din lapte nedegresat!) gi be$ cel mult un pahar de

lapte bitut. Alimentapa dumneavoastri trebuie si se bazezepe cereale, salate, fructe, legume Ei sucurile lorproaspit stoar-se. Este foarte important si se utilizeze combina$i adecvate

de produse alimentare (vezi tabelul2, pagina 56).rG voi prezenta aici doar direcgiile principale pentu com-

binarea corecti a alimentelor. Trebuie si ne asigurim ci or-ganismul primegte toate elementele nuftitive necesare Ei cinicio substangi dintre cele necesare nu este deficienti sau ex-

cedentari. Toate componentele unei mese artrebui si fie di-gerate in aproximativ acelaEi intenral de timp. Aceasta eliminiposibilitatea ca unele por,tiuni nedigerate din mAncare siajungi in intestin gi si produci acolo consecinle nesini-toase. Principiile combinirii corecte a produselor alimentare

sebazeazi pe mii de ani de er<perienfi gi sunt un nepreluitdar din partea strimogilor nogtri. Aceste principii conduc larezultate minunate. Ideea de bazi este si nu combinimanumite tipuri de alimente la aceeagi masi.

De pildi, digerarea proteinelor se realizeazi intre doui gi

patru ore. Digerarea carbohidra$lor, intre 2O-4O de minute.De obicei, masa carbohidra$lor (glucidelor) pe care ii consu-

mim este mult mai mare decit masa proteinelor. Bucifi nedi-gerate de proteine pot si ajunge in duoden alituri de cantitigimari de carbohidrafi, iar acest lucru trebuie preintAmpinat.

Proteinele sunt digerate de enzime acid-active, in timp ce

crrbohidralii necesiti pentru digerare enzime bazic-agtive.Actstea se neutralizeazi reciproc in stomac Ai va trebui si se

lormeze cantitifi suplimentare de enzime acid-acive. Dacillomacul nosEu con$ne un amestec de carbohidrafi $i pro-lrlnc (cum este cazul unei mese tipice), cantitatea de enzimerld-active necesare pentm a digera, de pildi, 100 de grame& carne, este de 20-25 de ori mai mare decAt cea normali. ln|crelagi timp, carbohidra,tii gi alli compugi din masa consu-oltl vor rimdne nedigera.ti.

Toate produsele alimentare se impart in mod obignuit inPrtru grupe:

l. Proteine - came, pe$te, oui, fasole, nuci etc.2. CarbohidraF - pAine, bomboane, cartofi, miere, zahtrr

etc.

3. Grisimi - unt, ulei, unturi etc.4. Fructe gi legume, sucuri de fructe.

ln tabelul sunt descrise principiile combinirii acestor

trupe de alimente.Alimentele din coloana din mijloc se pot combina fie cu

dlmentele bogate tn proteine din prima coloani, fie cu car-bohidra$i din coloana a treia, dar alimentele din prima gi aEtia coloani nu trebuie niciodati combinate.

Aceste reguli de combinare a alimentelor sunt greu de ac-

Glptat pentu unii, pentru ci ei obignuiesc si consume carneaCtr pAine, chifle, cartofi sau orez. Totugi, in cele din urmi, cri-tcriul cel mai important este cel al propriei noastre sinitifi.

ln anexi, lapp.227-234, ofer citeva exemple de mese si-Dltoase care sunt potrivite atAt pentru persoane firi niciotfecfiune, cAt gi pentru acelea care au diverse probleme derlnitate.

./

ii

54 f Vir,l..u.." bolilor incutrLrilc=)5=

i

Tabelul2Combinarea produselor alimentare

Sugerez si se consume doui mese complete ln fiecare zi -prima intre 8 gi 9 dimineafa, iar a doua intre 5 Ei 8 seara.

Putem consuma, pe post de gustiri dintre mese, fructe gi

legume. De biut, utilizali doar sucuri proaspit stoarse dinlegume gi fmcte gi api de buni calitate. Cel mai bine, be$ ceai

verde sau ceai de plante (mugefel, urzici, menti silbaticietc.)

Mestecafi complet hrana, de cel pufin 30 de ori pentrufiecare mugcituri. Nu be{i nimic in timp ce consumali hranisolidi. Mesele ar trebui si fie araniate in urmitoarea ordine:

l. Suc, ceai sau api minerali2. Salati3. Felul principal (carbohidn;i dimineap gi proteine seara)

Pentru persoanele sinitoase, un cocteil din suc deOoncovi gi sfecli (in proporfie de 4:1) este foarte util catttlruri preventivi impofiva problemelor de sinitate. NuerltU foarte multe persoane complet sinitoase gi combina-

$lh ideale de sucuri sunt diferite pentru diferite cazuri. Dattlnd cI am discutat problemele de sinitate ale sistemuluiOor, am si menlionez cAteva cocteiluri de sucuri care inti-tttc oasele. Beti cocteilurile de sucuri de 2-3 ori pe zi, calproximativ 15-20 de minute inainte sau la o ori, o ori gi ju-dtrte, dupi mese. Ele ar trebui si ajute in cazuri de pro-Ucmc la oase, mugchi gi coloana vertebrali, ca gi la inllamafii& erticula$ilor, la osteoporozi, carii dentare, podagri, reu-lrtlsm gi boli ale gingiei. Cantitisle de suc de mai jos sunt,aotru a fi consumate o dati.

l. Morcovi 250 g

2. Morcovi 230 g+ liptuci L40 g+ spanac 85 g3. Morcovi 280 g + spanac 170 g4. Morcovi 230 g + lelini 115 g + ridicini de pitrunjel

60 g + spanac 85 g5. Morcovi 230 g+ sfecli 85 g + cagtraveF 85 g5. Morcovi 32O g + sfecli 85 g + nuci de cocos 60 g7. Spanac 200 g8. Morcovi 23O g+ felini 140 g + ridicini de pitrunjel

6og9. Liimiie 200 g.

Cel mai bine este si se prepare cocteilurile de sucuri cupulin timp inainte de a fi consumate; oricum, in niciun caz

?sz56=

ALIMENTE BOGATE

INPRoTEINE

Carne gi supi de

carne, pegte, oue,

vinete, fasole, fasole

de Windsor, nuci,seminle de

floarea-soarelui,

iaurt gol, kefir,brAnzi de casi, laptegras, lapte bitut.

PRODUSE GRASE

$I J/II"

Unturi, unt, uleiurivegetale, fructe(proaspete sau

uscate),legume(crude sau uscate, cu

exceplia cartofilor),sucuri de fructe gi

legume.

ALIMENTE CU

CARBOHIDRAF

PAine gi alte produse

bazate pe fiini,cereale, cartofi,zahir, miere,produse confinAnd

zahir, paste fii-noase, gemuri, dulce-pri, bomboane.

Este intotdeauna maibine si se consume

lapte, vin sec, pepene

sau banane separat

de alte produse ali-

mentare.

Se pot combina | | Se pot combina

Vindecarea bolilor incurabile

mai tArziu de 8-10 ore, chiar daci le pistrim la rece, la 0-8grade Celsius. Urmitoarea componenti a mesei noastre artrebui si fie salatele. Asigu:aS-va cA sunt gustoase 9i preferabil

ficute din legume locale, crescute in perioada lor naturali de

vegetape. Cu cit avem mai multe culori diferite in salate, cuatAt ele sunt mai sinitoase (vezi anexa, pp.227-232).

Nu virSta ne distruge coloana vertebrali

Viap in societatea noasbd civilizati nu necesitiprea mult efortfizic. Inactivitatea gi alimentafia incoregti au drept rezultat o

coloani vertebrali inflexibili. Vertebrele Ei discurile afectate

duc la deformarea coloanei. Evident, pentru aceste problemedim vina pe lmbiu:Anire. ln realitate, bitrinefea ca atare nuare nimic in comun cu aceste probleme. Daci ne uitim mai cu

atenfie la modul in care se migci mulji copii, vedem uneori unspate coco$at gi picioare fepene. Daci vor continua pe aceasticale, se vor acumula modificiri degenerative, dar asta nu in-seamni ci pentru ele trebuie si acuzim biffinefea.

Am intahit multe perso:rne care au tiit peste o suti de

ani Ei inci au o coloanivertebrali solidi gi sinitoasi, sunt instare si munceasci gi sunt de obicei foarte optimiste.Oamenii se pling de probleme la coloani, trecAnd sub ticerepropria neglijenfi drept cauzi. Am avut plicerea si vid spec-

tacolul dat la virsta de 80 de ani de Mahmud Isymbayev, unfoarte bine cunoscut dansator. Suplu gi cu aspect tineresc,dinamic Ai energic in migciri, acesta a dansat aproape in-continuu timp de o ori gi jumitate. Cdnd, la sfirgit, a ficut opleciciuae in fafa publicului, aproape a atins podeaua cu

fruntea. Aceasta dovedegte ci forma fizici a coloanei verte-brale nu depinde de virsti, ci de o alimenta$e adecvati gi de

o doziporiviti de activitate fizici.

58 ! t,nd..or"" bolilor incurabile

Doresc si mentione z trei cazwi de probleme de sinitaterp.rent firi legituri lntre ele, luate din practica mea medi-cell. Dupi o examinare atenti, a reiegit ci toate au aceeaEiaut:i, ceea ce arati o strAnsi legituri intre starea noashi ge-ncrall de sinitate Ei starea coloanei vertebrale.

(AZUL NUMARUL 1

O pereche dorea ajutor pentru fiica lor de 15 ani, care seltzlse intr-o stare ingrozitoare. Dintr-o cauzi deloc evidenti,prnca din stAnga a fefei ei s-a desfigurat, ochiul sting nu seoel putea inchide gi nu putea nici si ridice din sprAnceani.hrese tratati cu injeclii Ei fizioterapie timp de o luni, firirzultat. Pentru tanera fati, o desfigurare atdt de vizibili erarvldent o Eaumi psihologici. Mai intAi, m-am uitatla modultt care piEegte. Migcirile ei erau foarte tepene. O examinareoei aminun$ti a implicatridicarea gi coborArea bra.telor, age-trta pe scaun gi ridicarea de pe el gi in fnal scoaterea pan-tolllor gi incercarea de a-gi pisba ecbilibrul intr-un picior. Alrutut sta ln acea pozifie doar cAteva secunde.

Ctrlugirii tibetani folosesc aceasti metodi de examinareql de cAte oribinuiesc ci aliniereavertebrelorlombare are detufcrit, in special in cazul primei vertebre. Aceasta contro-hrzl toate migcirile verticale ale corpului: ridicarea gi cobo-r|rta brafelor, deschiderea gi inchiderea ochilor, ca gi ridi-crrca in picioare. Dificultisle legate de oricare dinue acestenlgctrri indici extenuare gi o rigidizare a primei vertebre.

Metodele moderne de diagnosticare nu sunt in mAsuri sidctegteze aceste schimbiri. I-am ,deblocat" vertebra gi i-amprcscris un set de exercilii pe care le putea face de unarlnguri, pentru a corecta pierderea alinierii vertebrelor gi a-Eirccipita funcEiunile controlate de prima vertebri. Am vizut-odc cAteva ori pe luni, pentru a verifica progresele.

ti

=se

A fost nevoie de doui luni pentru ca totul si revini lanormal. Mugchii faciali au inceput si-i funcfioneze normal,iar ochiul se putea inchide acum. Doetorul ei a fost uluit de

aceasti refacere, pentru ci el nu putuse obgine niciun re-zultat semnificativ cu alli pacienfi, suferind de aceleagi sim-ptome.

lntimplitor, unul dintre doctorii din clinica respectivisuferea de aceeagi problemi neurologici. A fost chiar gi maiuimit si afle ci medicamentele prescrise de colegul lui pentrufati erau aceleagi pe care le lua gi el, dar firi rezultat. Iati unbun exemplu al principiului emis de Hipocrate cind a s?us:

,Orice boali are cauza ei proprie, care nu poate fi inlituratecu medicamente".

CAZTJLNUMARUL 2Medicina antici are in arsenal sute de moduri de a pune undiagnostic doar bazAndu-se pe simptome exterioare. increlituri ale fetei, culoarea gi forma urechilor, forma unghiilor,modul in care se'uzeazd, pantofii etc., toate acestea ne pots?une lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnos-tica peste 300 de boli pur gi simplu prin examinarea pulsului,iar preofii lamaigti din Tibet pot detecta 150 de boli porninddoar de la mirosul corpului.

Am un obicei: firi si-mi dau seama, caut anumite semneexterioare, analizind nivelul de sinitate al persoanelor in-tAlnite. Uneori, cind ne uitim la televizor, solia mea mi in-fteabi cAt de sinitos este politicianul sau artistul de pe ecran.Odati, i-am spus ci gchiopitatul cAntireplui ei preferat este

cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare.Ea nu m-a crezut, pentru ci gtia ci acest gchiopitat era atri-buit unei rini cipitate intr-un accident. Eu am sus,tinut incontinuare ci terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar

60 i Vindecareabolilorincurabile

putcr rezolva problema. Peste citeva luni, cintiregul m-aGontrctat pentru o programare. A reiegit ci primise de ziuahl drept cadou una din ci4ile mele gi il interesa si obf,ni un{utor pentru problemele lui de sinitate. in timpul consul-lrflcl, mi-a povestit cum a fost cu accidentul gi deslre pro-blcmele lui tot mai mari cu mersul. Doetorii au sugerat o ope-nllc la gold, dar el voia si ia in considerare gi tratamentedFrnative. I-am cerut si incerce un prim set de exercigii dedhgnosticare, menite si examineze starea celei de-a douaincbre lombare; exercifiile au confirmat diagnosticul meumtcrior. Apoi i-am ercplicat ci a doua vertebri lombari egte

ilrpunzitoare pentru menfinerea echilibrului corporal lad;clrile stAnga-dreapta, influenfAnd inclusiv modul in careocrye el. $chiopitatul este in cele mai multe cazui o indi-ct1|c a unei vertebre lombare secunde dislocate. ln final, l-amGonrins si-gi rezolve problema coloanei. Nu a fost nevoit silrrctr prin rneo operafie, iar acum merge normal, firi aju-bnrl unui baston. A inceput si fie mai atent cu sinitateagrcprie. Sper si continue si devini tot mai activ gi mai plin& energie.

ln cealalti carte a mea am discutat mai pe larg despre in-Srflnerea coloanei vertebrale. Vreau si adaug aici doar ciarcrcifiile fizice care implici gira spinirii sunt necesare

,antm a men$ne in buni formi discurile cartilaginoase, ceea

cr preintAmpini aplatizarea lor gi o frecare dureroasi a ver-kbrelor unele de altele.

CAnd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastrivtrtebrali igi pierde calitatea de absorbant al gocurilor. Fre-crrca gi presiunea intenrertebrali cauzeaziciupirea nenrilorcrrc ies, ramificAndu-se, din miduva spinirii, prin spaliiledlnne vertebre. Din fericire existi exercifii speciale care potltgenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este

=61

posibil la orice var$e, cu condi,tia si se adopte o alimentafiecorecti gi si se efectueze rutina fizici necesari. Chiar dacieqti la o vArsti avansati, pofi si-p regenerezi discurile gi si-!imenfii infreaga coloani vertebrali sinitoasi, a$a cum o au

tinerii.

UZULNUMARUL 3Un birbat de 34 de ani a venit la mine pentru o consultagie.Avea probleme cu erecfia gi cu urinarea. Un tratament pre-scris de urologul lui adusese oarece imbunitefiri, dar nu iireadusese complet performangele sexuale. ln plus, sufereatot mai des de constipa$e.

ln cazul problemelor de erecfie, cel mai probabil "vinovat"

este de obicei a treia vertebri lombari. lnfepenirea verte-brelor lombare unu gi doi duc de obicei la constipalie, pro-bleme de ereclie gi in final la inflamarea glandei numitepro$ate. Dat fiind ci mul$ birbali se confrunti cu acesteprobleme grave gi foarte neplicute, voi incerca si explic care

este originea lor comuni.Anatomia sistemului urogenital al birbatului este bine cu-

noscute. lnte componentele acestuia amintim uretra, care

iese din vezici, glanda prostati, veziculele seminale Ei testi-culele. Prostata este o glandi care consti din fesut musculargi lesut producitor de hormoni. Testiculele produc sperma-tozoizii gi veziculele seminale secreti mucusul care le per-mite spermatozoiztlor si supraviefuiasci. Toate acegte treielemente se unesc penfu a forma slerrna gi se intAlnesc inuretri. CAnd intestinul se extinde, din cauza umplerii cu de-pozite solidificate (datorate, la rdndul lor, consumului de

carne gi de produse pebazide ftini albi, stilului de viali se-

dentar etc.), prostata va fi presati puternic de intestinulumJlat. Drept rezultat, ea va produce mai mult lesut muscular

$ crntitlgi mai reduse de hormoni, ceea ce apoi conduce la ogroducgie redusi de mucus gi la,uscarea" veziculelor semi-rlc. h,esiunea exercitati asupra prostatei este transferati gi

ffttfri, ceea ce cauzeazi dificultifi in urinare. Cea mai buniIc'rtenfi de acfiuni consti in patru pagi:

l. Curifarea intestinului gros (vezi pagina 149)

2. Schimbarea obiceiurilor alimentare (tabelul 2, pagi-na 56)

3. Consumarea de cantiti,ti mari de sucuri de legume gi

fructe (vezi terapia cu limAi de la pp. 43-44; morcovi,280 g + sfecli 90 g+casravefi 90 g - de doui ori pe

zi; morcovi 250 g- de doui ori pe zi).{. Regenerareavertebrelorprin exerci$i (vezi pp. 66-67)

Aceasti metodi ar trebui si rezolve problemele de urinareb I 5- 20 de zile, si vindece infl amarea pro statei curAnd dupircca 9i si aduci totul la o funclionare completi in 5-6 luni,Orl a fi nevoie de weo operaSe.

Secliunea lombari a coloanei noastre vertebrale continedncl vertebre (in unele cazuri, foarte rare, gase). CunoaEtem

&Jr consecinfele infepenirii gi obosirii primelor trei. Care

unt celelalte doui vertebre implicate? Vertebra a patra se

cllpl de migcirile corporale atunci cAnd stim in scaun Ei de-

frmini 9i momentele de excitare sexuali. Degenerarea aces-

l|l vertebre poate produce dureri atunci cAnd stim jos, o;ltutate anormali, o lipsi a excitaliei sexuale, ca giproblemeb utcr. A cincea vertebri diijeazimigcirile inainte-lnapoi,dc pildA cAnd piEim, cind muncim sau in timpul actuluiaqud. De asemenea, se ocupi gi de func$ile respiratorii gi derbrca pielii.

Agi citit mai sus o descriere generali a relaSei dintre starea

coloanei vertebrale gi anumite funcfii motoare. Putefi efectua

=6362 I vind..".." bolilor rncurauue

l

l

un test care consti in apleciri laterale, pe spate gi in fafi, age-

zareape scaun gi ridicarea de pe scaun. Daci avefi problemein efectuarea acestor migciri, daci simfi,ti presiune in zonalombari, atunci vertebrele dumneavoasui lombare sunt in-

fepenite gi nefunclionale gi aceasta influenleazi negativmulte as?ecte ale sinitifii dumneavoastri.

Din cauza stilului de viali inactiv, existi foarte pufinioameni a ciror zoni lombari a coloanei este perfect sini-toasA. De obicei, durerile din zona lombari sunt tratate cubii, masaje, medicamente administrate prin fricfiune gi in-jecfii cu vitamine din grupa B. Aceste metode oferi doar ougurare temporari, pentru ci ele lupti doar cu simptomele.Daci nu este inliturati adevirata cauzi, pe termen lung situalia se va deteriora.

Vertebrele lombare sunt sffins legate de golduri. Oasele gi

articula$ile regiunii pelviene sunt responsabile pentru toatefunc$unile motoare ale corpului. $oldurile sunt foarte impor-tante pentru corpul nostru, din punct de vedere stuctural. Ele

pot fi comparate cu teme[a unei case sau cu sistemu] de ridi-cini al unui copac, din cauza modului in care ele susfin partea

superioari a corpului. Pelvisul nostru partictpi la gase tipuride migciri: sus, jos, inainte, inapoi, deschidere, inchidere. Dificultifle in efectuarea oriciruia dintre aceste tipuri de migcirisunt indicatii clare ale unor deformiri. Centrul pelvisului se

poate deplasa in sus sau in jos, iar coloana vertebrali poate

deveni ugor nealiniati. Daci deformirile se amplifici, verte-brele incep si ciupeasci nervii care se ramifici din miduva spi-nirii. lncepem si sim,tim dureri in organele interne la care se

leagi aceEti newi. Cu cit sunt mai mari deformaliile, cu atAt

mai serioase sunt consecinfele pe care le suferim.Efectele deformirilor se pot propaga in sus (amefeli,

dureri de cap, $uit in urechi) sau in jos (dureri la genunchi,

pmbe sau cilciie). lntr-o anumiti misuri, deformirile co-lrrrnei vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechili-lnrrr al corpului nostru. Daci incercim si inclinim capul pe

Qetc ai si mergem asdel cAteva minute, vom continua si neb;lnlm zile intregi dupi aceea, si simtim nepliceri psihice,tlrmA gi lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru.

Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea& r mengine creierul ine-o pozigie nepericuloasi, este legatdc proprietatea paralelismului care este intrinseci ochilornottri. Coloana igi schimbi alinierea din cauza acestui meca-

olrm. Putem vedea uneori persoane cu o falci imperfecti, cuo rlmetrie nepotriviti a umerilor sau cu o cutie toracici de-hrmatl. Multe dintre acegte diformitaEi sunt cauzate de o ali-nlcre improprie a secgiunii pelviene a coloanei. De aceea me-dlclna orientali acordi atAt de multi atenfie acestei zone.

( ) coloani vertebrali. sinitoasi esteh.rz.a unei sanitifi bune

Allmentalie, igieni, factori psihologici, respirafie gi exerciliirmbice gi acvatice: toate acestea suntimportante, darfiri ocoloani vertebrali sinitoasi, ele nu vi vor face si vi simlifirlcloc sinitogi. Ce poate intrqine coloana vertebrali intr-olormtr cu adedarat buni?

l. Dormifi pe o saltea tare sau pe podea (vezi Cum sdtrdim150 de ani)

2. Pune$ sub gAt o perni mici gi tare sau un prosop ficutsul

3. Mincafi numai alimente sinitoase gi befi cantitefimari de sucuri

4. Purificali-vi sistemul osos (vezi Remediile nr. 3, 5 gi 21)

=6s64 i uuro""ur"" bolilor rnc'urabrlt'

5. FaceS bii terapeutice6. Facefi zilnic exercifiu fizic.

Putem efectua setul nostru preferat de exercifii fizice sau

putem folosi unul dinue seturile sugerate mai jos. Acestea

ajuti la alinierea vertebrelor gi la inliturarea tensiunii dinsistedlul osos. lncercali unul dintre ele inainte de a continualectura cirfii. Memoragi-l gi efectuafi-l de doui ori pe zi, dupipreferinle (acasi, la munci, la stafia de benzini etc.) Ia cei

mai mul$ oameni, coloana vertebrali seamini cu un meca-

nism ruginit, penfru ci ei petrec 80olo din timp fie aplecagi,

fie pe scaun, fie intingi in pat. Daci vei dedica timp stiriicoloanei tale vertebrale, vei fi recompensat printro sem-

nificativi imbuntttfire a sinitifii.

Setul de exercifii nr. I

EXERCTTIUL NR.1lntingi pe spate, cu brafele de-a lungul corpului, cu palmele

in jos, impingeF genunchii in sus, incercAnd si rd atinge$fruntea, apoi intindegi genunchii la loc. Repetafi exercifiulde 10 ori.

EXERCTTIUL NR. 2Ridicafi-vi in picioare, aplecafi-vi ln fafa gi incercagi si atin-geS podeaua cu degetele (daci putegi, chiar cu palma). Aple-cagi capul inainte gi inapoi, umirind migcirile torsului. Stagi

drept in picioare gi strAnge$ pumnii.

EXERCTTIUL NR. 3Rotifi ambele brale de 10 ori inainte gi de 10 ori inapoi.

E}GRCT.IIUL NR. 5Cupicioareleu iatin_pfi omoplatul minallngi gi atinge

DGRCTTTUL NR. 6Crr picioarele ugor depirtate, ridicafi ambele mAini gi rotijitorsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori gi in sens invers& to ori.

DGRCT,IUL NR. 7gi cu torsul in pozipe verticali,cu genunchiul stAng gi apoi cue 10 ori.

DGRCInUL NR.8ilnAndu-vi de spitarul scaunului, facegi cel pu$n 10 genu_tcxiuni.

lncercali si repetati fiecare exerciliu de l0 ori la inceput,fpoi marili treptat numirul de repetiri la2O_40.

Poate veni gi de la minte...

Durerile de spate gi din zona rombari nu igi au lntotdeaunaclginea in dislocarea unorvertebre. Sursa poate fi uneori delrturi psihologici. pozifile asumate de diverse persoane pot

=67

66 i vind."u..o bolilor incurabile

si ne spuni multe despre starea lor de spirit. Persoanele in-crezitoare Ei relaxate au tendinp de a pisb:a o posturi dreap-

ti gi fin capul sus. Persoanele tulburate, disFerate, triste igigin capul plecat gi umerii strdngi. Acestea pot fi orplicate inmodul urmitor: minia, iritarea, tristelea sau oricare alti pro-

blemi de disconfort psihologic declangeazi tensiuni, con-

tracpi gi lnlepeniri ale mugchilor s?inali. Acegtia, la rAndul

lor, preseazi refelele neuronale care t:averseazi acegti muEchi

gi produc o senzaEie de durere.

Persoanele care se tem, care tateazA la modul pasiv si-

tuajiile de stres, iau greu decizii (gi cAnd le iau, nu sunt ho-

tir1toare) gi au tendinfa de a se izola sunt predestinate sisufere de dureri de spate. Daci ce am scris mai sus seaminicu una din trisiturile personalitilii tale, este foarte probabil

ci durerile tale de spate confin un factor psihologic. Exi$eunele tehnici, care ajuti la reducerea tensiunilor din corp.

Aplicdnd aceste tehnici deloc complicate pentru reglarea

stirii sufletegti, puteli redobAndi armonia naturali dintretmp qi minte. ln 10-20 de minute, ve$ obfine o relaxare totali,eliberAndu-vi complet de tensiunea din muEchi. Pute$ exersa

pe fondul unei muzici linigtite, daci dorigi.

EXERCITIUL NR. 9Coborili gi relaxagi brafele. Scuturagi-le ugor, ca 9i cum agi

dori si vi debarasafi de nigte picituri de api. Facefi acelagi

lucm cu picioarele. Ridicaqi mAinile, imaginAndu-vi ci incer-

cafi si atinge$ soarele. lnchipuiji-vi ci tnrpul vi devine greu

qi se comporte ca un nufir cu lujer lung. lncepegi si vi aple-

cafi spre podea. lnchidefi ochii gi incercafi si simlili cum

corpul devine tot mai greu gi mai greu. lntindegi-vi pe s?ate

9i depirtafi brafele gi picioarele. Concentrafi-vi gindurile

uupra vArfrrrilor degetelor de la picioare gi gindifi-vi cAt delnerte gi de grele sunt ele. Senzafia de greutate va prelua apoilrbele picioarelor, apoi gambele gi pulpele, ca gi cum corpulrar umple cu o materie foarte grea. Birbia va cidea ln piept.tnctripuip-vi ci ceva vi lntinde tofi mugchii fe1ei, in toate di-rtcfiile. lncercali si credefi ci avefi o asemenea greurare,bclt vi putefi scufunda in pimint. Relaxafi respirafia, in-Ohend gi expirAnd cit mai lent posibil. Acum imagina$-vicl pe cer se deplaseazi un nor foarte alb. lnchipuip-vi ci de-rcnifi acel nor gi ci avefi acum un corp foarte ugor gi foartellnigtit. Lunecagi firi efort pe cer, deasupra cAmpurilor, pi-durilor gi apelor. lncercali si mirosili florile, copacii sauDarea. RimAneli cAt de mult dorigi in aceasti stare relaxati.

t/tr putefi lnchipui degetele devenind un fel de tuburi, princlle toate tensiunile, neplicerile gi oboseala pirisesc fupul.Glnd simgiti ci orice tensiune s-a dus, facefi asrfel lncAt si virlmfifi din nou corpul solid. Ridicafi brafele deasupra capului

$ lntindegi-va lntregul corp. Rostogoli$-vi incetpe dreapta gi

btlndegi-vi gi cabrafi-vi ca un copil care tocmai se reze$te,rgoi facegi acelagi lucm pe partea stAngi. Ridicagi-vi in $ezut,btlndeli-vi din nou gi deschidegi ochii. Ridicagi-vi lent in pi-cloare gi relua$-vi activitatea normali. Ar trebui si vi simfiplugchii relaxap, starea sufleteascA echilibrati gi spiritul rein-dnerit.

Pentru cei care nu prea au timp in mod normal, sugerezUmtrtorul set de exercitii.

flctul de exerci,tii numirul2Aceste exercipi sunt ugor de efectuat, chiar gi de cifte per-

unele bolnave. Ele vi relaxeazi in mod minunat gi inlituri

68==

\/indecarea bolih'r irrcrtrabilc 69

senzafia de epuizare caazati de orele lungi de lucru se-

dentar, cind ne simlim capul greu gi toli mugchii ne sunttensionali. Exerci$ile pot fi efectuate oriunde - la muaci,int-o statie de autobuz gi chiar cind vorbim la telefon.

EXERCITIUL NR. 1 - Vibro-masaj

Ridicali-vi pe vArfurile picioarelor, asfel incAt cilcAiele si fie lacam 1-2 centimeti deasupn podelei. Dupi aceea cidefi lnapoila podea pe cilciie, cu intreaga greutate a corpului. Nu vigribifi. Efectuafi exercigiul c:rm o dati pe secundi, in total de50 de ori. Persoanele care stau mult pe scaun la locul de munciar ftebui si faci acest enercifiu de &5 ori pe zi. Este un btrn ener-

ci;iu preventiv impotrira rraricelor gi a problemelor cardiace.

Exercifiile care utilizeazi mecanismele sfincterului urinargi ale celui anal (mugchi care impiedici urinarea gi defecagia)sunt unice prin simplitatea lor Ei exbaordinare prin eficienfi.Secretul lor a fost pistrat mult timp de citre maegtrii yoghini.Aceste exerci$i promoveazi relxarea musculari, imbuniti-fesc circulalia sAngelui gi previn problemele sistemului re-productiv, atat h birbagi, cit gi la femei. Ele pot fi efectuateoriunde, firi micar ca cei din jur si-gi dea seama.

EXERCIIIUL NR. 2 - Blocaj frontal (exercilii kegel)

Exerciliul este efectuat prin contractarea mugchiului sfinc-terului urinar. O facem in mod automat, cAnd trebuie si neablinem, inainte de a ajunge la baie sau dupi ce am ter-minat urinarea. O facem congtient cAnd wem si intre-rupem urinarea. Exerciliul con$e in a efectua acelagi tip decontracfie musculari, de 5-10 ori. Efectuafi acest exerciliude 3-5 ori pe zi.

TXERCITIUL NR. 3 - Blocaj analAccgt exerciliu se efectueazi prin contractarea repetati a

iacterului anal, ca gi cum am wea si oprim un scaun tn curs(dc g-S ori pe zi).

BERCI,IIUL NR. 4 - BIocaj dubluItcctuali 10 contracfii simultane ale ambelor sfinctere (cel

fl bine atunci cAnd expiragi aenrl). Are un dublu efect. Efec-

lr$ exerciliul o dati pe zi.

Multe persoane merg cu spatele incovoiat, ca gi cum ar fibpovirate cu ceva greu toati viap. Daci incerci si Si capultlcat, si ai spatele drept gi ochii strilucitori gi veseli, multelme problemele tale de sinitate vor dispirea. Iati.mai jos

Aaa exercifii care te ajuti si pistrezi o infi;igare fericiti Eirdl.

BEncrpul NR. 5

|djinigi-vi de perete cu cilcAiele, fesele gi capul, timp de 3-5

lllaute. Sugefi stomacul, privifi drept inainte 9i gindif-rd ci&cni pe lumea asta nu e atit de fericit gi de aritos. Aceasta

t Etbui si vi umple mugchii cu o senzagie de cilduri gi si viducl stralucirea in ochi. lncercafi si pistrap tot timpul inllate aceasti senza$e.

Urmitorul exercifiu este pentru aceia care petrec o mul-

lOe de timp in picioare sau in pozilia $ezut. Exercifiul are

lcnirea de a inlitura rapid tensiunea din tofi mugchii.

D(ERCTTTUL NR. 6h$ lntr-un picior Ei indoifi celilalt genunchi pAni cinddngeli fesa cu cilciiul. Sus,tinefi genunchiul cu mina gi

ii

70 I Vindecarea bolilor iDcunbile =Tl=

l

i

il

il

i

l

i

l

iii

l

l

i

l

i

ii

l

rimAneli aga timp del-2 minute. Apoi facefi acelagi lucru cucelilalt picior.

Dureri de articula{ii, oase Ei mugchi

PAni acum, am oglicat citeva dintre cauzele durerilor gi me-todele de prevenire a acestora. Daci suferi$ de dureri gi ne-pliceri vechi gi persistente la articulafi, oase gi mugchi, ln-cercali unul din remediile ur:rritoare.

REMEDIUL NR. 7(pentru dureri puternice, cum ar fi inflarnatiile terminatiilo'nervoase)

Fixaf cu leucoplast firrnze de hrean pe locul dureros timp de

cAteva zile (pini cAnd durerea lnceteazi). Putegi folosi frunzeproaspete in fiecare zi.

REMEDIUL NR. 8(pentru eliminarea durerilor cauzate de depunerile de sirun:Fierbefi nigte fiini de secari gi amestecafi-o cu o cantitateegali de cartofi fierfi, pini cAnd obSneli o masi uniformi.Frecali zona afectati de dureri cu ulei vegetal gi masafi-obine. Facefi din amestec o turti. Puneli pulini terebentinipe zona afeetati gi peste ea punefi turta. Acoperiti-vi cu opituri groasi gi rimAneli aga cAtmai multposibil (de pildi,toati noaptea).

REMEDIUL NR. 9(pentu eliminarea durerilorproduse de depunerile de siruriiRadegi trei limAi (complet, cu tot cu coaji) gi 150 grame de

usturoi decojit. Amestecafi-le gi nrrnafi peste amestec o ju-mitate de litu de api fiarti. Lasa;i si se ageze timp de 24 de

72 i vird..u..ubolilorincurabile

orc, apoi strecurafi gi stoarcefi tot sucul pe care il puteliobp re, pe c:re il veli pune intr-un borcan cu capac. Be$ in0ccare zi, inainte de micul dejun, cate 50 de grame.

RF,MEDIUL NR.10(lmpotriva durerilor de articulagii)

Amestecali doui pahare de suc de ridichi cu un pahar de

Dlere, jumitate de pahar de vodci gi o lingurifi de sare.

lleca;i z onele afectate.

REMEDIUL NR. NAnestecali o cani gi jumitate de suc de ridichi negre cu o

cnA de miere, 150 de mililiu'i de vodci (tirre 4oo/o sau maiDere) gi o linguri de sare. Lua$ o linguri lnainte de culcare.

tlftaF amestecul in frigider.

IT..MEDIUL NR. 12

lbcali suficient pitrunjel (ridicini plus frunze) cAt siupleli o cani. Puneli tocitura intr-un vas, turnafi douiclni de api fiarti, acoperili cu un prosop gi lisali aga peste

lorpte. Strecurali amestecul dimineafa Ei stoarcefi in suc

o llmAie de mirime medie. Beti o treime de cani, de douicrl pe zi, dapi masi, timp de doui zile. Lisafi si treaciIti zile, apoi continuafi cu remediul pini cdnd durerea

Orpare.

IE.MEDIUL NR. 13

It(;REDIENTE:jumitate de litru de vodci (40 de grade sau

Irl tare), cinci ardei iugi, lungi de cam 6-8 centimeti.?II:PARARE: Toca$ fin ardeii, punefi-i intr-un borcan gi

luna$ peste ei alcoolul. Acoperif cu un capac Ai lisafi la loc

btunecos timp de o siptimdni.

=tl=

FoLosIRE: Umezili in amestec un tampon de bumbac Ai aco-perip zona afestati timp de 3-4 ore. Chiar gi cele mai per-sistente dureri dispar dupi 7-10 gedinfe.

REMEDIUL NR. 14

INGREDIENT'E: 50 grame de camfor, 50 grame de seminfe de

mu$tar pisate, 10 grame de vodci (40 de grade sau peste),100 grame de albug de ou neprelucrat.PREPARARE: Tirrnafi alcoolul intr-un borcan, adiugaf, cam-fonrl 9i lisagiJ si se dizolve. Adiugagi gi dizolva$ praful de

seminfe de mugtar gi amestecafi pAni cind avefi o pastigroasi. PisbaF la frigider gi lncilzigi ugor inainte de utilizare.FoLoSIRE: Cu pasta obginuti masa$ mugchiul sau articula$aafectati, lnainte de culcare. Nu freca1i pAni la absorbfia to-tali in piele - lisafi pe piele o peliculi timp de 20 de minutegi apoi s?ilafi cantitatea in exces cu ajutorul unui tampon de

bumbac inmuiat in api caldi.

REMEDIUL NR. 15

(imp otriva reumatismului)Tiia$ in buci$ foarte mici o floarea-soarelui gi puneS buci-

Sle rezultate intr-un borcan de un litru, impreuni cu 50 degrame de fulgi de sipun. Turnafi 500 de mililiti de vodci,amesteca$ bine gi apoi punep un capac. Lisa$ totul la soare

timp de 8-9 zile. Apoi agitafi din nou, stoarcefi tot lichiduldin amegtec gi turnafi-t tntr-un borcan de sticli, cu un capac

etang. Frecafi zonele afectate.

R.EMEDIUL NR.16(impotriva reumatismului)Radeji gi apoi stoarcefi suficient de mul$ napi cAt si umplefio cani gi jumitate cu sucul rezultat. Adiugafi o cani de

miere, jumitate de cani de vodci gi o linguri de sare. Ames-tecali bine, puneli intr-un borcan cu capac etang gi pistrafi laloc rece. Folosili substanga rezultati pentru freclii.

REMEDIUL NR. 17(impotriva osteoporozei)T\unagi o jumitate de litru de api fiarti peste doui linguri deorez gi lisali si stea aga peste noapte. Scurgegi apoi apa gi

Sltifi orezul. MAncagi pe stomacul gol, firi sare, cu doui orelnainte de masa propriu-zisi, in fiecare zi, timp de patruzecide zile. Repetaf, tratamentul la un interyal de citeva luni.

REMEDIUL NR. T8(tmpotriva reumatismului gi a artritei)lUafi miruat patsrr limAi, amestecati cu trei cini de api giicrbqiJe impreuni pAni cAnd rimAne doar o cani de mix-lUrtr. Amestecali cu o cani de miere gi cu sucul stors dintr-ollmaie. Pistra$ totul intr-ua borcan cu capac ermetic. Luaficlte o lingurili lnainte de culcare.

IEMEDIUL NR. T9(lmpotiva reumatismului gi a artritei)Anesteca$ 200 de grame de hrean ras cu 200 de grame de liini& secare gi doui linguri de terebentini. Pistrali amesteculbtnun borcan de sticli cu capac. Facefi o turtili din aluat gipfrsaji-o pe zona afectati, dupi care bandajagi zona cu unFsop. Stap aga timp de 5-8 ore (cel mai bine peste noapte).

I}:MEDIUL NR. 20(lmpotriva reumatismului gi a artritei)Mlugali 50 de grame de muguri de mesteacin tiiati fin la ofumltate de litru de vodci. Lisa(i si stea 10 zile intr-un loc

=l>=

74 ! Vind.""r." bolilor incurabile

intunecos. Trecefi prin siti gi apoi stoarcefi lidlidul' pe care

il pistrali intr-o sticti pe care o veli line ermetic indrisi. Con-

sumafi clte o lin$dfa, de uei ori pe zi, cu pufini api.

REMEDIUL NR. 21

folosegte aproximativ15 grane de frunze de dafin.

Ziuat - FirAmilafi 5 grame de frunze de dafin' apoipuneF in 300 de mililitri de api care fierbe. Fierbe$ la foc

mic timp de 5 minute. ftrrnali intr-un temos 9i lisagi si se

ageze timp de cinci ore. Strecurafi intr-un dt recipient 9i

begi ln inghi$nrri mici o dati la 15-20 de minute, timp de

12 ore.AtenEie! Nu be;i niciodati intreaga cantitate de extract;

putefi suferi o hemoragie!

Zllcle 2 gt 3 - Continuali ca in prima zi.ln timpul tratamenhrlui, eliminafi din alimentatria dum-

neavoastri caltrea, ouile, brlnza de casi etc.

lntnrcAt in timpul tratamentului se vor elimina nisip 9i

siruri, culoarea urinei dunneavoastri poate suferi schim-

biri, orice nuanti lntre verde gi rogu-deschis. Este unfenomen normd. Este un tratament in doui etape, crr un in-

terval de gapte zile intre cele doui etape, Ei ar trebui sl fieefectuat o dati pe an. Cea mai buni perioadi pentnr efec-

tuarea aceshri tratament este sflrgitul verii sau lnceputullsxmnei.

Celmaimarcfolos pe carc.il a.duce ocarte nu este doar rarclanea ailevdruIui,ci Si faptul cd inspirdlnintmspeclie.

unati? Ce e aia?

au calculat ci o persoani din trei rea4ioneazi labrugte ale vremii. Din motive necunoscute, fe-

suferi de doui ori mai mult decit bfuba+ii. Simptomelesunt epuizare, anefeali, transpirafie puternici, ne-

gi dureri de tipul migrenei. ln realiate, vremea ln sinenicio neplicere, ci doar ajuti la evidenfierea unor

de strnitate. Daci toate procesele noastrfe metabo-lunt foarte rcgulate, sistemul circulator este folosit pentnr

dilatare sau contractar€ anaselorde sdnge, avem "nerviopl" gi gAndirea noastri este dominati de idei optimiste,lci vremea schimbitoare nu al€ niciun efect asuprir noas-ln cele ce urmeaz i, vi propun un test rapid care na erraluade sensibili suntefi la schimbirilevremii.

'' t. Simgi ci nu ai astAmpir?' 2. Dimineap transpiri din abundenp?3. Te simli obosit dimineap? l$ este greu si te scoli din pat?4. Te sim;i mai bine cAnd este ricoare?5. hesimji clnd vremea se va schimba?

Daci vei fi rispuns ,da" la doar una dinte aceste lntre-nu egti sensibil la vremea schimbitoare. Doui rispun-

pozitive lnseamni ci nu ai motive si intri tn panici, insisi iei rnisuri pentru a impiedica ,sensibilitatea la

jMndecma bollor incmbile TT

\rreme". Patru rispunsuri pozitive inseamni o puternici sen-

sibilitate gi o acuti nevoie de a lua misuri imediate.

Pentru a dobAndi o toleranli la schimbirile de weme,trebuie si lucrim la,cilirea" sistemului newos 9i avaselor de

sAnge. Efectuafi cu regularitate urmAtoarele metode, care vivor ajuta si vi puneS in funcliune mecanismele de apirare gi

si faceli dinweme un aliat.

Masaj relaxant al mAinii

Aceasti metodi de masaj relaxeazi sistemul newos, im-

bunitifegte circulalia, imbunitifeEte vederea 9i incetinegte

procesul de imbitrinire.

REMEDIUL NR. 22A"gezafi-vi confortabil, relaxali mugchii (in specid mugchiifelei) 9i inchide$ ochii. lnchipu{i-vi civi aflaEi inu-un peisaj

natural, de pildi cu ocean, piduri saumunfl' Inspirap adincpe nas gi oqlirali ugurel pe guri, cu buzele rotunjite. CAnd

viveli simfi relaxat, incepe$ si masali degetul mic al mAinii

stAngi intre degetul opozabil 9i arititorul mdinii drepte. Mig-

carea artrebui si imite StrAngerea unui gurub. Continuali simasali celelalte degete ale mAinii stAngi, dupi care facefi

acelagi lucru cu mAna dreapti. Fiecare deget ar trebui si fiemasat cam un minut.

Duguri succesive fierbinfi gi reci

S-a ajuns la concluzia ci prin simpla aplicare de api rece 9i

fierbinte putem obline rezultate nea$tePtate in lupta impo-

triva multor boli. Importan{a utilizirii alternative a apei fier-

bin$ gi reci consti in faptul ci apa caldi stimuleazi suprafelele

orpului nostru gi miregte fluxul sangvin spre piele, tn wemeGr apa rece miregte fluxul sangvin citre organele interne.Afifel, tratamentul cu duguri succesive reci gi fierbinfi devineo curi miraculoasi pentru multe boli, lntrucAt regleazi cir-arla;ia sangvini, ne intiregte mugchii gi inima gi ne imbu-iltilegte sistemul imunitar.

Ajusta,ti temperatura apei asdel incAt si fie plicuti, con-hftabili, timp de 40 de secunde. Apoi folosi$ robinetulFntru apa rece pentru a micgora temperatura (firi a pirisitona de confort) timp de 20 de secunde, apoi miriF tempe-Ittura, folosind acelagi robinet. Urmiri,ti modelul: 40 de

Icunde cald, 20 de secunde rece. Repetati timp de 3-5

dnute, in funcfie de cumvi simfifi.CAnd suntefi sub dug lnchipuili-vi ci tonusul muscular gi

lnsiunea neryoasi sunt luate de api gi duse departe. Obig-filf-va si facefi alternativ duguri calde gi reci atAt dimineafa,It gi seara, dar gi cind va simgi$ obosi$, nenogi sau slibiEi.Xlclun fel de schimbare a vremii nu vi va mai afecta weodati.

llasaje succesive calde Ei reci

llecajele alternativ reci gi calde scad sensibilitatea organis-lufui la rece gi cald gi ne reimprospdteazd. sistemul neryos.& gunt recomandate in special persoanelor in varstA, pentruI rtduc inclinagia acestora spre oboseali excesivi gi trans-

tlnFe abundenti, sensibilitatea mugchilor gi articula,tiilort ;i reagtia acestor persoane la wem.ea schimbitoare. Efec-llc sunt cu atAt mai benefice daci in apa folositi pentruGlte masaje se adaugi mugefel, salvie sau alte plante medi-lnrle. Acestea aduc un indoit beneficiu pentru pieleaa0llti - beneficiul adus de masaj gi cel adus de vitamineleAn extractele vegetale.

78 i vind""urea boiilor incurabile =79

REMEDIUL NR. 23UmeziS un prosoP mic in api rece, stoarce;i-l 9i apoi masali

cu el unul dintre brafe. Repetafi penru celilalt braf, pentrupiept, spate gi picioare. Timpul total pentru masarea intre-gului corp ar trebui si fie de 3-5 minute. Cel mai bine este sise foloseasci acegt tratament in fiecare dimineafi, dupi unuldin dugurile reci Ei calde. Lisali pielea si se usuce pu$n, timpde aproximativ doui minute, inainte de a folosi prosopul.

Apa timiduitoare

Toate organismele igi incep viafa in api. Un fit uman nu face

excepfie. Doetorul germanWinfried Kneip scrie in cartea sa

Wassq Erleben und Erfahren: "De cAte ori luim contagt cu

apa, mai adiugim un minut la viafa noastri". Cercetiri Eti-

ingifice recente dovedesc ci organismul nostru iEi poate re-

construi cu ugurinli potenlialul elegtric cu ajutorul apei. Nu

intAmplitor, ln tradifiile multor culturi, sunt incluse ritua-luri cum ar fi ofrande in api pentru cilitori sau botezarea

copiilor cu api. Hipocrate din Grecia Antici, dar 9i Avi-

cenna, doctorul gi filosoful persan din epoca medievali, au

folosit foarte adesea terapia cu api, aplicAnd alternativ apirece gi caldi gi apoi masAnd corpul pacientului. Acest tip de

tratament imbunitifegte circulafia singelui 9i metabolis-mul, ajuti la eliminarea mucusului aflate in organism 9i,prin urmare, contribuie la accelerarea procesului de vinde-

care. Adesea, oamenii sunt dispugi si cilitoreasci sute de

kilometri penfu o vindecare miraculoasi, ffud si-gi dea

seama ci rezultate mai bune se pot obfine folosind apa

obiEnuiti de la propriul robinet. Marele filosof roman

Seneca avea dreptate cdnd spunea ci esenla lucrurilor constiin simplitatea lor.

80 i vinde"ur"u bolilor incurabile

Cei ce nu cred in proprietifle terapeutice ale apei ar ftebui|| nu uite civiafa este as a apei.ladati ce vor incepe si ei vorbcepe si se elibereze de

Exercifii terapeutice de respirafie

Xulfi au dureri de cap, ameteli gi neliniEte ori de cAte ori sepresiune. Este ln speciale sangvini redusi. Dacie, atunci ar trebui si in_

flegem cauzele lor gi si invilim si folosim nigte rernediiSrrte utile.

Pe misuri ce se apropie un front atrnosferic cald, corpullottru produce cantitifi mai mari de adrenalini. RitmulItdiac creEte gi incepem si fim nelinigtiti. ln acelagi timp,trcle de singe se dilati Ei avem o senzagie de lipside aer.fblte aceste simptome sunt legate direct sau indirect de un

IT.MEDIUL NR. 24

tantru a incetini expira,tia, iar aceasta ajuti la inliturareatbnanyelordiunitoare dinplimini. Este o metodi simpli,lreficienti de a miri nivelul oxigenului din sAnge.

=81

Iati inci un exercigiu de respirape:

REMEDIUL NR. 25(normalizeazi ritrnul cardiac, ajuti la inliturarea atacurilorde panici, ne elibereazi de senzagia de greutate din zonainimii, miregte circula$a)Respirafi numai pe nas. Ex"ira$ incet gi complet gi apoi in-spirafi rapid, scurt. lncerca$ si imitagi clt mai bine unsuspin. Exercipul ajuti la eliberarea tensinnilor musculare gi

din sistgnul nervos, produse de traume sau de sihrafiile sre-sante. Repetafi exercifiul de cel pufin 20 de ori.

Prizarea de picituri de valeriani

Cei mai mul$ dintre noi gtim ci stimularea panifiei nazalecu mirosuri amoniacale are drept rezultat imediat iegirea dinstirile de legin sau de intoxicalie cu alcool. Fosele nazale suntresponsabile pentrr echilibnrl fiziologic al tunrror organelorcorpului. Prin stimularea lor cu diverse mirosuri, putem in-fluenfa direct gi eficient fun$ionarea multor organe gi sis-

teme. Mirosirea piciturilor de valeriani ajuti la reducereatensiunii sangvine, lini$tegte sistemul nervos gi imbuniti-legte somnul gi imunitatea. Tratamentul ar trebui efectuatzilnic, inainte de culcare, timp de 3-4luni. De obicei, efectele

sunt remarcate deja dupi prima luni, sub forma unei intine-riri generale gi a unei puteri mirite. Nu este neobignuit ca lntimpul acestui tratament pinrl cinrnt si rederdni inchis la

culoare.

REMEDIUL NR. 26Folosili numai picitnri de valeriani in alcool pur, care nuconfin niciun fel de medicamente de inimi. Inhalafiile ar

si fie lente gi profunde. Acoperigi una dintre niri cudeget, finefi piceturile de valeriani lAngi cealalCi nari gi

gi orpirali incet de 3 pAni la 5 ori, apoi faceji acelaEicu cealalti nari.

tratament este foarte util ln cazurile de insomnie.rd treziji prea devreme, repetafi-I. Daci nu vi sinfilisuficient de limpede dimineata, meriF numinrl de in_din seara u.mitoare, pAni cAndvefi descoperi numi_im pentru d r mneavoasb.-i.

a rruma

cu probleme cardiace sunt cele mai sensibile lavremii. Daci aceste perroane se aEazi ln pat cAnd

simt bine, ele comit o grarri eroare. Acest lucru nu facedecAt si puni iniml la munci istovitoare, pompind

prin vase de sAnge ineficiente.corpuluman existi aproximativ600 de mugchi. Vaselege formeazi o retea ln junrl fiecirui mugchi; toate miE-musculare ajuti la pompd's1 stngelui. Asta inseamni

500 de ,inimi' suplimsatarc pe cane le putem folosia ne menfine corpul activ. Cu cAt sunt mai mulfiangajagi tn activitefi, cu atat este mai bine penuu

Doasffi, pentru restul sistemului circtlator gi pentrunoasti in general. Firi lndoiali, cel mai bun tip decare ne ajuti inimx gi scade sensibilitatea la schim-

vremii este plimbarea afari din casi. Aceagta antre_cei mai mulgi mugchi. peni gi organele interne reac_

la migcirile noastre (punegi mAna in zona curelei ince vi plimfsfi 9i vefi simli migcirile mugchilor).pirtafi-vi de risculunui atac de cord, inpas deplim_Plimbirile regulate ln pas alert reduc ctt 4OVo riscul

lil

iii

)

82 ! vindecma bolilorincurabile 83

unui infarct sau de apoplexie. Aceasta este concluzia unuistudiu american efectuat asupra a 85 000 de femei.

Dr. G. Monson de la o clinici pentru femei din Boston a

studiat timp de opt ani sinetatea asistentelor medicale invirsti de 40 pAni la 65 de ani. El a tras concluzia ci jumitate

dintre e1e gi-au pistrat sinitatea mullumiti modului lorenergic de a piEi. Trei ore de mers fanfo$ in fiecare sipti-mini reduc Ia jumitate riscul unui infarct, prin normalizateatensiunii sangvine, reducerea nivelului colesterolului 9i line-rea sub control a greutifii. De asemenea, aceasti activitate

reduce Ei probabilitatea aparifiei diabetului.Faptul era cunoscut gi in GreciaAntici. De pildi, Aristotel

suspnea ci nimic nu este mai riu pentru sinitatea noastridecit o perioadi lungi de inactivitate. Am avut nevoie de mii

de ani ca si ajungem la aceeagi concluzie...Oricine profiti de pe urma exercifiilor fizice, tineri 9i

bitrini. Persoanele bolnave au nevoie de mult mai multexercifiu decit cele care sunt sinitoase. Persoanele cu pro-

bleme de inimi Ei de circulalie pot deveni mai pulin sensibile lavariafiile barometrului, la furnrnile magnetice, furtu-nile solare gi altele asemenea. Exercifiul fizic promoveazi

sinitatea. Faceli ce puteS - alergali, mergep sau chiar tA-

rAfi-vi - cAti weme aceasta vi impiedici si stafi culcafi sau

pe scaun.ToS oamenii de afaceri vor spune probabil ci imi e ugor si

dau asemenea sfaturi din casa mea de la lari sau dintr-unbirou linigtit, in timp ce ei sunt confruntaf, zilrric cu stresul

gi grijile de la birou, iEi pot permite doar trei pAni la cinci ore

de somn gi abia au timp si inghiti o pastili cind ceva nu

merge bine cu sinitatea lor.Drept rispuns, ii voi informa ci mi gindesc la confi-

nutul viitoarelor mele ci$ in timpul margului de dimineafi

(10-12 kilometri), care imi permite si pistrez o buni formi0zici, o inimi puternici Ei o excelenti memorie. Am avutgerioade dificile in viafi, cind nu am putut merge, ba doiIri de zile nici nu am putut si mi dau jos din pat, din cauzamei rini la coloana vertebrali. Totugi, dragostea mea derlrji gi dorinfa de a fi sinitos mi-au permis si-mi vindecOloana vertebrali gi si incep si-i ajut pe al1ii, care au pro-Ucme similare.

Dau mai jos un set de exercigii care au jucat un rol im-tortant in recuperarea mea. Aceste exercifii pot fi efectuatelr prima ori a diminefii, in timp ce inci vi aflafi in pat.Drctr sunt efectuate cu regularitate, ele vi pot pune sis-lrmul nervos din nou in ordine, pot imbunitili funcfio-Urca glandelor endocrine, vi pot miri tonusul general gi

dri capacitatea dumneavoastri de a rezista stresului. \Atugerez si intrerupefi pufin lectura cirfii Ei si efectualiccrciliile chiar acum.

Ectul de exerciSi numirul3

IJ(ERCITTUL NR" 1l\".f degetele opozabile ale miinilorin spatele urechilor gi

6t celelalte degete acoperi,ti urechile. Masali urechile prindlciri sus-jos ale degetelor arititoare.

!'(ERCTTTUL NR. 2hne;i mAna dreapti pe frunte, cu degetul mic acoperind

Qrlnceana stAngi. Apoi pune,ti mAna stAngi peste mAna&rpti, cu degetul mic acoperind sprAnceana dreapti.?ttcagi fnrntea cu migciri stAnga-dreapta (de 30 de ori), men-

Snlnd degetele mici pe sprincene.

84 ! \'indecareabolilorincurabile iss

EXERCTTIUL NR. 3

lnchideli ochii, punefi degetele opozabile pe pleoape 9i

masaf, ochii cu miEciri circulare (de 15 ori in sens orar Ei de

15 ori in sens invers).

EXERCITIUL NR.4Punegi mina dreapti pe abdomen, apoi acoperili-o 9i

apisafi-o cu mina stAngi gi masali abdomenul folosindmigciri circulare, de 30 de ori ln sens orar. Schimbaf, mAinile

gi apoi masali de 30 de ori in sens invers.

EXERCTTTUL NR. 5Sugeli burta cit puteli de mult gi apoi umflali-o ca pe un

balon. Repetafi de 30 de ori.

EXERCITIUL NR. 6Puneli mAinile pe ceafi, cu degetele intercalate. Masafi ceafa

de 30 de ori orizontal gi de 30 de ori vertical.

Se vorbegte atit de mult despre atacurile de cord care ar fi

cauzate de ritmul alert de via1i. Folosim termeni de tipul

,stres" sau ,tensiuni cotidiene" pentru a explica rata mare de

mortalitate avind drept cauzi atacurile de cord. Nu voi face

legitura dintre tensiunile nen/oase gi atacurile de inimi, inspecial in cazul populaliei tinere. Adevirata cauzi este mult

mai simpli. Trupul este otrivit din interior, ca urmare a unui

stil de viali nesinitos. Sirurile nesolubile de calciu gi depu-

nerile de colesterol riu ne distrug vasele de sAnge. Pe lAngi

asta, sAngele devine prea dens Ei prea acid, ceea ce cauzeazA

inevitabil cheaguri. Asta inseamni ci persoanele care nu

incep si aibi griji de propria inimi vor avea parte de un atac

de cord, mai deweme sau mai tArziu.

Am cunoscut multe perso.rne care minAnci gi beau firidlrcernimAnt privind calitatea sau cantitatea gi care staubrttr noaptea in birou, in fafa calculatorului, inconjuragi defum de tutun gi de o puternici aromi de cafea. Ei nu au ni-dodati timp pentru o plimbare gi telefonul lor suni aproapel{ de ore pe zi. Adesea, ei se cred in buni formifizicipentuCl nu-i doare nimic. Chiar gi cAnd sunt lovifi de un atac deG0rd, ei refuzl si dea vina pe stilul lor de via{i. Daci stai si-iIculfi, cauza infarctului a fost stresul de la birou, plus grijileilnice.

Dupi cum gtim din istorie, fiin.tele umane au trait dintot-&runa sub stres. Nu putem nici micar si ne inchipuim subI cres au triit strimogii nogri cAnd erau in pericol si fieIrcagi in orice moment de un animal silbatic. Ei aveau mij-blce foarte limitate de a se apira impotriva cataclismeloriun ar fi uraganele, cutremurele sau inundaliile gi nu preaFtteau si se adipoSteasci de elementele naturii ca vintul,tstrcle, ploaia sau zipada. Genele noastre au pistrat capaci-ltca de arezi*a stresului -ll lbes, nimic nou sub soare.Gesului care se abate asupra

)czi.Unii dinfe cititorii mei ar putea veni cu argumentul ci

lrlmogii noEri mureau de obicei inainte si implineasci 40& ani. Este adevirat, acum ftiim mai mult. Dar oare triimlrl bine? Oamenii sunt adesea lnt-o formi fizici buni pAnilf fO-SO de ani, apoi suferi urr infargt sau un atac de apo-tlcxie. Triiesc paryal handicapaf, inci weo 20 de ani, nu se

fot bucura pe deplin de viafi gi iEi fac griji ci vor fi o povariFntr'r familie.

Mulli oameni sunt prea ocupati cu cigtigatul banilorlmp de 15-20 de ani gi igi disurrg in acest timp viafa, apoi,

86==87

\rindecarcr bolilor ineurabiie

paradoxal, arvrea si dea bani ln schimbul sinitilii pierdute.

Daci s-arfi gdnditmaibine inainte, arfifostinmisuri si se

bucure atAt de sinltate, cit gi de prosperitate. lmi pare sincer

riu pentrr cei care au pierdut ani intregi ca si-gi fbureasci o

carieri, dar nu sunt digugi si petreaci cinci minute in care

si se ingrijeasci de propria sinitate.

ColeSterolul - indicatorul longwitifii tale

Cele mai multe grisimi su.nt ransfomate in ficat ln coles-

terol (din cuvintele gnecegti chole = bili gi steros = gxos), iarsAngele nosb:u il ffinsporti peste tot prin corp. Colesterolul

nu trebuie si afecteze negativ funcjionarea corpului. Dacieste produsul prelucririi unor grisimi nesaturate, el se

,topegte" cu ugurinli ln timpul unor exercigii fizice care ne

fac si transpirlm. Dar exerci$ul fizic nu este suficient pentruarderea colesterolului provenind din grisimile animale, mai

ales daci acestea sunt prezente ln organism in cantitili prea

mari. Aceste particule lipicioase de colesterol ne "gltuie'fluxul sangvin gi rimin f:rate de pere$i arterelor. Nivelulnormal al colesterolului este de 140-180 de miligrame la 10

liai de sAnge. Daci nivelul se ridici la 250-300, situaliadevine alarmant de grard. Arterele sunt blocate de dopuri de

colesterol lipicios, ceea ce duce la boli cardiovasculare,atacuri de apoplenie gi chiar moarte. Ar trebui si ne unnirimcu atenfie nivelul colesterolului gi sl-lmen;inemio intenrdulnormal.

(r m putem menfine un nivel normal al colesterolului?1. Limitafi consumul de grisimi animale. lncetafi si

mAncagi cantitifi mari de unt, brinzi, casle, oui 9i

dulciuri. Nu depigifi l0 grame de unt gi 2-3 felii de

piine pe zi. Trei pAni la cinci oui pe siptimlni ar

trebui si fie suficiente. Acestea artrebui si fie fierte 9imoi (turnali un litru de api fiarti pe oui gi lisagi-leaga timp de 10 minute. Adiugafi 2-3 picihrri de suc deItmAie ca si eliminali posibilitatea infestirii cu sal-monella.

2. Folosili in principal uleiuri vegetale (de preferinga ob-

finute prin presare la rece).Evitafi obeziatea.Efecnrali mai multe exercigii fizice intense.

vegi urma aceste sfaturi, nivelul colesterolului vasub control. MulF au rzasele de sAnge blocate dupi

zile de alimentafie nesinitoasi, de firmat gi lipsi de ac-fizici (prea mult timp peEecut la masa de lucnr, tn

trlevizorului, in magini etc.). Acegti oameni au nevoiepagi suplimentari pentru a se elibera de aceagti

interni. Anumite Eatamente periodice pot dilua sAn-,curdp" colesterolul aducitor de moarte de pe perep46 s5nge. Iati cAteva, dintne care putefi alege.

tntr-unvas 10 limei gi apoi turnafi api fiarti peste ele.aga timp de 10-15 minute, apoi stoarcegi sucul din

Ituga;i unkilogram de miere gi amestecafi bine. Decepisagi 10 cipilAni mari de usturoi, puneF usturoiultre-un borcan gi amestecafi-l cu sucul de limAie gi cun. lnveli$i borcanul tnt-un prosop de culoare inchisi gi

tnfrigidertimp de gapte zile. Dupi aceastiperioadi,bine con;inutul gi consumafi cAte o lingurila, de

pe zi. Cantitatea ar tnebui sA vi $ini cam doui luni.sl tneaci un intennl de patrr luni, apoi pregiti$i din

uestecul, ln acelagi mod, gi repetafi tratrmentul. Daci

=8e88 ! vudecmabolilorinmbile

i

ti

ll

repetaF cu regularitate acest tratament, nu rn trebui si vi mai

facefi griji pentru starea vaselol d3 singe.

REMEDIUL NR. 28Amestecafiunpaharplin cu seminle de miraritalian cu douilinguri de ridicini de valeriani micinate 9i doui cini de

miere. Punefi amestecul intr-un temlos de doi litri 9i um-

ple$-l cu api fiarti. Lisafi-l aga timp de 24 de ote gi apoi slre-

curafi lichidul intr-unborcan, pe care llve1i pistra tn cel mai

de jos raft al frigiderului. Consuma$ cite o linguri de trei oripe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale, pinicAnd epuizaEi iatreaga cantitate. Efectuali acest fttament o

datipe an.

O refeti penurr "elixirul tinerefii", un soi de extract de

usturoi, a fost descoperit inilg71-de o echipi UNESCO intr-o

ministire tibetani gi a fost daati can prin secolele 4-5 i.Hr.E>rtractul elimini grisimea acumulati in organism, calciul

nesolubil, imbunitilegte radical metabolismul, curili vasele

de sdnge, previne atacurile de cord, arterioscleroza gi para-

lizia, inlinrri liuiturile din cap, imbunitife$te vizul gi rege-

nereazi furtregul organism.

zdrobigi-l complet gi amesteca$-l cu 200 de mililitri de vodci(a0 de grade sau peste). lnchidefi amestecul tntr-un borcan

etang gi pune$-l int-un loc intunecos gi rece (nu tn frigider!).Apoi stecuragi partea solidi gi turna$ lichidul furtr-un bor-

can, pe care il veji Eine la loc tnfturecos alte patru zile. Acum

este gata de consum.

Folosili ortractul conforni urmitonrlui dozaj:

Mic-dejtrn Pranz CiniI picituri 2 picinrri 3 picituri4 picituri 5 picituri 6 picituri7 picituri 8 picitr.ri 9 picituri

10 picituri ll picituri t2 picituri1.3 piciftri 14 picituri 15 picituri15 picituri lTpicituri 18 picinrril9picituri 2Opicituri 2lpicituri22pictrtvri 23 picinri 24picituri25 picituri 25 picituri 25 picihri25 picituri 25 picih:ri 25 picituri25 picituri 25 picituri 25 picituri

Dupi aceea, luagi cAte 25 de picituri de trei orjpezi,cind toati cantitatea este utilizati. Orice cantitate din

substanp artrebui consumati impreuni cu 50 mili-de iaurt simFlu sau chefir.

le displace mirosul puternic de usturoi. pentru ade miros, mestecatri o frunzi de pitrunjel, un mir, o

de limAie sau o coaji de portocali.Folosigi acest fatament cu extract de usturoi

o dati pe an.remediu este, de asemenea, eficient in sciderea

colesterolului.

50 de grame de ulei de misline, puneF-l tntr-o caniln el sucul dintr-un grepfrut intrreg. Befi amestecul,

zona ficatului cu un plashrre termic Ai intinde$i-vi pe

=9L90 ! vitde"*"bolilorincurabile

I

e. Nu mincafi nimicte zile consecutiv, la

efectuafi lnainte de

culcare , ta cel pugin trei ore dupi ultima masi a zilei'

Evitafi si luati Pastile!

Odati m-a contactat, pentru a-mi cere ajutonrl, un om care

nu se mai putea ridica din pat din cauza unei ingrozitoare

dureri de spate. Mi-a spus ci a citit in vacanli una dintre

cirtile mele gi a fost uinit cit de

propriul lui corp. lncercAnd si-gi

decis si-mi ceari sfaflrl, in loc sizice. Peste cAteva zile avea Programare la dogtor' I-am reco'

mandat o metodi veche gi bine verfficati - si sugi uleiul din

plante. Peste trei zile, se dideajos din pat 9i toate durerile

dispiruseri.Ori de clte ori existi o metodi alternativi de rezolvare

a unei probleme de sinitate, medicamentele de farmacie

ar trebui evitate. Confomr Organizafiei Mondiale a Sini'

reze efectele secundare ale altor medicamente. Iar acestea

de obicei produc serioase probleme la stomac gi ficat'

Pentru a evita aceste neajunsuri, se poate incerca urmi-

torul tratament, care ajuti contra unora dintre problemele

medicale.Remediul de mai jos poate fi folosit la tratarea venelor in'

flamate, a anemiei cronice, a paraliziei, eczemelor, rrmflitu'

rilor, neplicerilor gasrointestinale 9i a multor dtor probleme

Vmdecarea bolilor incmbile

, care pot fi mai pujin grave, dar nu mai pujin ne-

Metoda este simpli, total nedureroasi gi absolut inofen-Generagii nenumirate de timiduitori din Siberia au

cu bune rezultate.

LNR.31tratament ar trebui efectuat pe stomacul gol, dimineafa

seara, lnainte de culcare (la 3-a ore dupi ultima masi).nu mai mult de o Iinguri de ulei de floarea-soarelui

ulei de arahide. fineli lingura in partea din fala a gurii gicu gura, timp de 25-30 de minute, o acfiune similari

ruptul unei bomboane. Acfiunea de sugere nu ffebuie siprea intensi. Inifial, uleiul va deveni mai gros, apoi va

mai lichid gi se va albi. Asiguragi-vi ci dupi proceduriscuipa lntreaga cantitate de ulei. Uleiul nu tebuie in-

pentru ci el conSne substanle care pot provoca multePutefi folosi metoda oricAt de mult timp este necesar.

rd vefi sinfi mai proaspegi, mai plini de energie gilinigtip. De asemenea, vi veji recipita somnul gi me-

Bolile acute sunt rapid vindecate, in doui-ftei sipti-Bolile cronice au nevoie de cAteva luni plni intr-un an

si fim congtiengi de faptul ci acest ftatament poateanumite simptome u$oare (de pildi, o senzaEie de

) in timpul primei siptimAni. Fenomenul estecu slibirea punctelor focale ale bolii. Este un fenomengi trebuie si trecem prin aceasti enperienfi. Dacieste implementati ln mod adecvat, vom remarca

evidente: mai multi energie la rezire, o.sinitoaside mincare, senzagia de prospel'-e. ln fun4ie desinitilii proprii, putefi decide singuri cAt de mult va

acest tratament. Persoanele sinitoase gi copiii pot folosi

93

l

ll

l

li

il,

I

il

acest fttament timp de doui siptimAni, ca misuri Preven-tivi. Terapia nu numai ci va impiedica instalarea boliloramintite mai sus, dar va gi conduce la inliturarea din orga-

nism a metalelor grele toxice, care pot fi gisite chiar Ei

intr-un corp sinitos. Cred ci nu mai e cazul si conving pe

nimeni ciprevenireaboHoreste multmai de dorit decAttrz-tarea lor. Metoda di rezultatele optime daci este aplicati zide zi timp de una pAni la gase luni.

Uleiuri pebazi de plante

Lumea are de obicei pireri ortreme despre valoarea uleiuluide floarea-soarelui. Unii consideri ci nu au la ce si-l folo-seasci, a\ii, dimporivi, consideri acest ulei un fel de

panaceu, care vindeci toate bolile posibile. Eu sunt categoric

de pirerea ci uleiurile din plante rebuie si faci parte din ali-mentafia noastri. Ele ar trebui si constinrie aproximativSOVo din aportul nosbru zilnic de grisimi (care se ridici lacam 60-80 de grame). Ele conlin substanle biologic active,

care ajuti la reducerea nivelului colesterolului din sAnge, im-piedicAnd apari$a arteriosclerozei invasele de sAnge. Acest

aspect este important chiar gi pentru tineri - mulS dintretinerii sub 20 de ani au deja niveluri mult peste normal ale

colesterolului. Ei ar trebui si fimiteze aponul de grisimianimale gi si le inlocuiasci pe acestea cu uleiurile vegetale.

Avantajul uleiurilor vegetale fali de grisimilg animale

consti, intre dtele, ln faptul ci ele contin doi acizi graEi ne-

satura$ - acidul linoleic Ai acidul linolenic - acizi necesari,pe c:re organismul nostnr ii poate dobAndi numai din hrani.Ei sunt esen$ali pentru organismul nosfu pentrr ci joaciun rol in sintetizarea multor hormoni gi a unor substanle in-rudite cu hormonii. Femeile aflate la menopauzi au nevoie de

94 ! Vndecmabotilorincubile

pufin doui pAni la gase gmme de acizi gragi nesaturafi peAceasti cantitate este conlinuti ln 10-15 grame de ulei

Totugi, pentru a ne asigura ci primim aceasti canti-de acizi nesaturafi, ftebuie si consumim 25-30 de grame

una-doui linguri) pe zi.Multe persoane in virsti incearci si consume cantitif,ri de uleiuri vegetale pentu a opri avansarea arterioscle-

Aceasta poate duce la iritarea stomacului gi a siste-care secreti bila. Cel mai bine este si se consume ule-ln forma lor cea mai neprelucrati (de pildi, in salate),

ci temperaurile ridicate produc oxidarea acizilorgi calitilile benefice ale acestora se pierd. Valoarea nu-

a uleinrilorvegeale este atAt de ridicati, incflt, dacicu pegte gi oui, ele pot inlocui total carnea gi

animale din alimentafia noastri, frri a producefel de deficienpi in aponul weuneia dintre substan-

esen$ale.llleiu] de floarea-soarelui, unul dinte cele mai larg utili-

este in acelagi timp gi unul dintre cele mai rnloroase dinde vedere nutrifional. tlleiul de soia gi cel de arahidemai mulfi acizi gragi nesaturafi, dar sunt mai puginin vitamine gi substanle minerale utile. Uleiul de

gi cel de misline au o eficienli op':mi gfur4folosite in salate. Uleiul de misline are un gust neutm

niciun fel de miros. El este foarte des folosit, chiareste relativsirac tnvitamine gi alte comFonente biologic

Uleiul de porumb are uD confinut mai scizut de vita-decit cel de floarea-soarelui, dar este bogat tn vitamina

reduce ln mod miraculos colesterolul din singe. MuUu-structurii lui unice, uleiul de porumb este folosit devreme pentnr abordarea multorprobleme de sinitate,

=e5

cel mai eficient in tratarea bolilor de piele.

REMEDIUL NR. 32Daci pielea lncepe si produci ,firlgi", pogi consr:na o linguride ulei de porumb pe zi, .'mF

de o luni (cel mai bine la miculdejun sau la cini). ln cazurile de eczemi care se manifegtisub forrra pielii uscate, c'u,fulgi", se poate consuma o lin-Bura de ulei de ponrmb la micul dejun gi una la cini, timp dedoui luni. Partea neplicuti a acestui tratament este duratalungi, dar efectul lui este permanenc in mod nomal, ecze-mele nu te vor mai chinui niciodati, iar pielea iEi va deveninetedi gi intineriti.

Ori de cAte ori am recomandat tratamentul cu uleiuri, re-zultatele au fost de obicei foarte bune.

Unul dintre pacientrii mei a fost o fati de doisprezece ani,care avea jumitate de fap umflati. Nimeni nu cturo$tea cauzaumflArii, I se prescriseserd creme, dar fi:a vreun rezulat. Asrrecomandat consum:uea a doui linguri de ulei de ponrmb pezi, lnainte de culcare. Peste doar o luni, 'rmflitura dispinrse,la fel de brusc pe cdt apiruse.

Alt pacient, un soldat, incepuse si-gi piardi pinrl, de parciar fi fost pe moarte. Se presupunea ci totul era din cauza stre-sului legat de profesie. Nu-gi putea pieptina ca lumea pirul, iarcapul fi era plin de mitreafi. Nicir.rn $ampon nu avea vreunefegb dar acest lucru nu mi mim, dat fiind ci orice cauzi a unuidezedrilibru tnebuie descoperiti gi corectati in propriul nostruorlanisp. ln acest caz, cauza em o alimentafie neadecrrati pre-lungiti. Stresul nu a fost decAt factonrl care a declanEat aceastineplicuti situafie. I-am prescris urmitorul ftatameDt:

REMEDIUL NR. 33Consumali 50 de grame de ulei de porumb, amestecat cu 10de mililiti de suc de grepfrut proaspit stors, o dati la doui

96 ! vindecreabolilorinmbile

lnainte de culcare, t:mp de doui siptimAni. Pe lAngiconsumafi, atAt la micul dejun, cAt Ei la cini cAte o

de ulei de porumb.

Pinrl pacientului meu a redevenit lucios in mai puEin de

rni.. Metreala a dis?erut complet. El a remarcat faptul cia anrt in viala lui un pir atit de des gi de sinitos.

sfaturi pmctice:1. Pistragi uleiurile vegetale ln sticle etan$e, la loc lntu-

necos gi ricoros. Nu le pistrafi timp de mai mult degase luni.

2. Uleiurile nerafinate sunt mai bune decit cele rafinate.3. Uleiurile in sticle de sticli sunt de o mai buni calitate

decit cele pisrate in sticle de plastic.4. Este normal si descoperifi oarece sedimente pe fundul

recipientului. Ele sunt constituite din substanlele bio-logic active din uleiuri.

5. Nu refolosigi uleiul din tigaie! Nu prijili alimenteleprea mult timp. Cildura prelungiti poate determinauleir:rile si formeze compuEi diunitori, care iriti gto-

macul gi intestinele, ataci ficatul gi duc la formarea de

celule canceroase.

97

Ca sd poti lupta an succes impotrivaunui duSman, hrbuie mai intdi sd-l

annosti.

Regresul cancerului

Am arnrt de multe ori ocazia si fu martorul situagiei in care

pini gi oameni cu voinp de fier igi pierd linigtea cind aud

lngrozitorul diagnostic: cancer. Toli accepti gtirea ca pe o

condamnare la moarte, firi posibilitate de recurs. Dar chiar

gi in situafii aparent firi speranfa, 9i oamenii foarte grav

bolnavi trag de viagi pAni in ultima clipi. Este nanrra noastre

umani - ne dim seama cAt de buni e sinitatea doar cAnd

nu o mai avem. Medicina contemporani inci nu poate si ne

dea rispunsuri complete privind cauzele cancenrlui' Ce fo4e

determini unele dintre celulele noastre si sufere o mutafie,

si se reproduci er<trem de rapid gi si prolifereze in fesutu-rile sinitoase, producAnd cumplite dureri 9i suferingi pe

misuri? Doctorii Ei cercetitorii au avansat o intreagi serie

de ipoteze care explici mecanismul formirii tumorilor 9i

identifici mulgi factori care gtimule azi dezvoltarca celulelor

canceroase. Totugi, ei nu au reuEit inci si puni degetul pe

sursa cauzelor. Eu personal cred ci gtiinla a e$uat din urmi-toarele motive:

ln primul rAnd, cercetarea medicdi tateazi corpul uman

ca pe un set de organe, ln loc si-I abordeze ca pe un sistem

biologic unitar. Toate eforturile se concentreazi asupra or-

ganului bolnav in care s-a descoperit hrmoarea. Tratamentul

- mdiagie plus chimioterapie - are in teorie scopula mobiliza mecanismele de apirare ale organismului. Din

, organismul este sHbit de boali 9i otivit din inte_. A,stfel, el nu mai :rre rezerve care si vini cu o apirare efi_

Tratamentul insugi produce alte probleme, ficAndcorporale mai bazice, ceea ce promoveazi prolife_

unor bacterii diunitoare, care soliciti in mod supli_sis'temul imunitar aI bolnavului.

ln al doilea rAnd, medicina continui si caute medica-universal sau acea combinafie de medicamente care

produci regresul tumorilor (adici si lupte impotrivanu a cauzei), cAnd de fapt cancerul este o boali

implici intregul corp, de la creier pini la intestinul

,Seminlele" cancerului sunt seminate ln noi inci din coEle incep si ,incolleasci" spre stadiile intermediare

bolii care evolueazi. Nasul care curge, ricelile, reuma-artrita, dte boli c.rre ne afe€teazi ochii, urechile.

rinichii, ficatul, inima, oasele sau sistemul nelvos,sunt ni$te verigi in lanful evolugiei cancerului. CAt timp

vom crea imprejuririle propice pentru ca organismuJsi utilizeze propriile mecanisme de apirare, caresistemul imunitar, autoreglarea gi autoregenerarea,

de centre de cercetiri gi milioane de doctori cu toate me_gi alte metode vor incerca in zadar si vindece

il. PanA gi pacien;ii care au avut parte de o operaliegi au un prognostic bun, tot sunt marca(i de groaza

Sunt de mulfi ani in contact cu o mulfime de pacienli bol_d de cancer. ln spitalele din lumea in-teagi se afli mii de

congtienti sau nu, a revenirii bolii.

oameni. Mul,ti supraviefuiesc, in ciuda tuturor. Dinte acegtia, voi vorbi despre o femeie de 39

=9998 E Vindecarea bolilor incurabilc

de ani, care a venit la mine la consulagie la Centrul de Sini-tate din Moscova. Fusese diagnosticati cu cancer la p:rncreas.

ln decursul a $ase luni suferise doui opera;ii gi acum era

foarte slibiti; i se diduseri cel mult 2-3luni de viafi. Avea

permanent o temperaturi de 38-39 grade Celsius, iar vitali-tatea i se duceavizAnd cu ochii. I-am spus: ,Ne aflim aici treiingi: eu, tu gi boala ta. Cu cine wei si te aliezi? Doi il vorinvinge intotdeauna pe al treilea." Nu mi-a spus nimic, dardin privirea ei se vedea clar ci o si lupte pini la capit.

Primul pas in tratament a fogt o curifare a intestinuluigros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusi primaoari in 1946, de citre dr. Max Gerson, medic american. A fostfolositi cu bune rezultate timp de mu$i ani in clinica specia-

Ezatlincancer condusi de fiica dr. Gerson. Dar mul$ doctoridin zilele noastre consideri clisma drept o metodi depigitigi in cele din urmi utilizarea ei tn tratarea cancerului a fostabandonati, apoi uitati.

Esenla acestei metode consti ln efectuarea a 6-8 clismepe zi. Solutia de irigare consti ln 1,5 litri de api fiarti, ricitipAni la 38 de grade Celsius, amestecate ca 3-4linguri;e de

suc de limiie gi o cani de suc de sfecli. Numirul clismelordin prima etapi depinde de gtarea pacientului - cAnd cazuleste mai grav, se aplici mai multe clisme. ln etapa urmitoare,se aplici o clismi pe zi sau o dati la doui zile, pAni cAnd pa-

cientul va incepe si aibi scaune s?ontane.Efectul terapeutic al acestei proceduri se poate explica

astfel: curifarea intestinului ajuti la eliminarea todnelorproduse de celulele canceroase in decursul procesului lor me-

tabolic. Daci aceste toxine nu sunt eliminate, ele intri influxul sangvin gi sunt transportate pe3te tot prin corp,blocAnd mecanismele de autoreglare ale organismului gi con-

ducAnd la moarte.

ln anii 1950, dr. Gerson le-a demonstrat studendlor lui ciintestinului nostru gros este slrAns legati desistemului nen/os central gi a creierului, Dupi

lui, cancerul este in fapt rizbunarea corpului pentrunepotriviti. 7n99o/o din cazuri, invitim cancerul

pur gi simplu otrivindu-ne singuri. Doar 17o dinsunt rezultatul unor schimbiri spontane in orga-nostru. Asta inseamni ci suntem Io/o victimele gi

autorii cancerului.o tumoare canceroasi ataci sistemul digestiv, ale-

alimentagiei devine o sarcini foarte importanti.pegtele, produsele lactate, supele Ei ciorbele nu sunt

Ce ne mai rimAne? Cerealele, frugtele gi legu-. Nu este bine si combinim fnrctele Ei legumele, fie ele

sau gitite, pentru ci au timpi diferili de digerare -ore pentru fructe gi patru ore pentru legume. Totugi,

bea orice combinaEie de sucuri proaspit stoarse dingi legume, penffu ci acestea sunt absorbite practic si-

Ele furnizeazi cantitirfi mari de vitamine, minerale, toate aceste substanle fiind esengiale; in acelagi

nu va fi nevoie si cheltuim energia organismului cudigestive. ln timpul aplicirii clismelor, pacienta

putea consuma doar orez, hrigci gi cartofi copli. De ase-ea bea cam doi litri de sucuri pe zi.

de sfecli Ei morcovi joaci un rol deosebit inanticancer (vez i cartea mea Cum s d trdim 1 5 0 de ani') .

gtiingifice efectuate de-a lungul multor ani au doveditsucuri frtneazi cre$terea hrmorilor, elimini celu-

canceroase vechi Ei lmbunitilesc funcfionarea enzi-rcspiratorii (sucul de sfecli poate miri cu 400-lOOOo/o

enzimelor). Rolul pigmenqilor din sucurile degi morcovi nu este cunoscut prea bine, dar s-a dovedit

= 1O1lOO

=

Vindecuea bolilor incurabile

experimental ci acegtia lncetinesc dezvoltarea celulelorcanceroase.

Cea mai buni combinafie pentru pacienlii bolnavi de

cancer este un amestec de patru pi4i suc de morcovi la o

parte suc de sfecli. Ar trebui consumagi zilnic unu pAni ladoi litri din acest amestec de sucuri, de fiecare dati in aceeagi

cantitate, la intervale de patru ore in timpul zilei, plus o

por,tie la ora l noaptea. Unele persoane nu pottolera sucul dc

sfecli, reac,tionAnd prin amefeli, slibiciune, incetinirea rit.mului cardiac Ai sciderea tensiunii sanguine. ln aceste cazuri,

trebuie si limitim cantitatea la doar doui linguri pe zi,

mirind doza treptat ln fiecare zi. De asemenea, putem

inlocui sucul de sfecli cu suc de mere, adiugAnd doui lingudde vin rogu la un litru de amestec.

Expe4ii sunt impA4ili ln privinfa momentului consu.

mirii sucului de sfecli: uniiil considerimai eficientstors, al$i mai degnbi dupi o ori-o ori gi jumitate. Sucul

sfecli proaspit gtors conFne de doui ori mai mult oxiactiv gi fier activ, esen$al pentru hemoglobini. De aceea,

mai bine pentnr pacienfii bolnavi de cancer si bea suculsfecli proaspit stors. A$ adiuga ci este necesar gi pentrtrsoanele invArsti a cirorrespinfie celulari este afectati.sumarea cu regularitate a sucului de sfecli Emanteazitrup intinerit, dinfi albi gi sinitoEi gi o protecfie de 809opotiva cancerului.

Cancerul nu ataci doar trupul, ci $i mintea noastri.aceea, i-am cerut pacientei mele si petreaci un timpderabil cu exercilii care siL-i stabifizeze starea psihici. Datci nu era capabili si se linigteasci gi si-gi elibereze

tensiune neloasi, a trebuit si o invif si practice autohipnoza. Am trecut de asemenea impreuni prin zece regresil

hipnotice, care au dus-o inapoi la experien,tele copiliriei. (ln

cazwi, cancerul este rezultatul unei traume din copi-tirnpurie.) Am abordat, pas cu pas, "ridicinile" psiho-

care ii menjineau boala activi. Avusese o copiliriefericiti: tatil ei era mai tot timpul beat gi le bitea, pe ea

nama ei. Nu armsese jucirii gi nici dreptul de a-gi aduceacasi. Pe ansamblu, un tablou foarte urAt. $i nici

ci de adult nu fusese mai buni. I se pirea ci nu poatenimic decAt cu mare greutate. Pentu toate acestea,

vina pe paringii ei, in special pe tati, care o nedrepti-multe ori in copilirie.tncercat si o conving in trmpul gedinlelor de hipnozi

unor resenti.mente efectiv i$ ,consumi" corpulinal duce la cancer. Daci minia gi ura igi domini senti-

, ele te vor arde dinspre interior. Asemenea emogiide obicei, casi buni cu sinitatea.

urmitoarea etapi a tratamentului, am invilat-o ode autovindecare meniti si declangeze plenarmeca-potenjiale de apirare ale organismului ei, meca-

care rimAn inactive la aproape tofi oamenii, toati

din interiorul propriului nostru corpde autovindecare)

ne-a dotat pe absolut fiecare dintre noi cu o excelentipersonali, care confine medicamente impoEiva

bolilor pe c:rre le putem contracta weodati. Tot cesi facem egte si invipm cum si o utilizim.

de autovindecare are doui etape. Prima etapiln relaxarea tuhrror mugchilor din sorpul nosurr. ln

a doua, lansim in componenta subcongtienti a minliiun progr:rm de vindecare (exact ca un program de

= 103

iti

l

ti

ilil

l

f1O2 i Vindecuea bolilorincuabile

llll

I

ilt

vedegi ln ea o flaciri mici gi intensi - sursa iubirii gi a eco_nomiei de energie. lnchipuigi-vi ci flacira cre$te, vi umpletntreaga inimi Ei apoi se rispAndegte in intreg corpul, dincregtetul capului pAni in vArfurile degetelor de la mAini gi dela picioare. lncerca$ si simjigi cu_m aceasti flaciri porin.atsrrpul, idituriinflamagiile gi aduce cu ea sinitate givigoare.Spunefi-vi in sinea dumneavoastri: ,Fiecare inspirafie miaduce mai aproape de o purificare completi. Lumina dintnrpul meu este energia timiduitoare."

Daci ave$i cunogtinli despre weun loc anume carecongine o inflama;ie sau o umflituri, pune;i in acel loc mAnadreapti gi indripui$-va ciluminavindecitoare este emisi dincentrul palmsi, topind umflitura, a$a cum razele soareluitopesc primivara zipada sau gheap.

V-am 411doar un exemplu. Oricine are suficienti imagi_nafie pentru a crea un scenariu propriu de vindecare. Cel mailnportant lucru care trebuie amintit este si relaxafi mugchiigi si rulafi programul de vindecare in componenta subcon-qtienti a minfii. Putegi alege orice moment pentru gedinlelede autovindecare, dar cel mai bine este si le efectuagi cindau s nimsni pe aproape, ca si nu fifi interupS. Daci vi placeDuzica in surdini, ascultafi piesa dumneavoastri preferati,pentru o mai btrni gi mai eficienti relaxare.

AtAt bolnavii de cancer, cit gi profesionigtii care ii ingri_Jesc trebuie si infeleagi ci optimismul, dragostea de viap gioedinp pacientului in posibilitatea vindecirii joaci un roldecisiv ln victoria lmpotriva bolii. ln prea multe cazuri, bol-aavii devin observatori pasivi, care agteapti miracole dinpartea doCtorilor. Asemenea pacienli stau pasivi in pat,rcfuzi si ia inigiativa gi sunt ingrozi$ ci vor muri, in ciudahptului ci Ii s-a vorbit de sute de ori despre posibilitijile me-dicinei moderne gi despre cAt de important este si nu renungi

= 10sto4

=Viudecuea bolilor inmbile

rlli

Ia lupti. Citi rneme atitudinea proprie a pacienfirlui nu se

schimbi, toati aceasti "psihoterapie" provenind din surse

exterioare nu are niciun efect.

lnlituzrea prin operalie a tumorilor este o proceduri in-

vazivi, in care sunt implicate sru4uri complexe ale orga-

nismului nostru. ln multe cazuri, operaqiile se pot comp.rra

cu lncercarea de a repara un dispozitiv elegtronic folosind un

ciocan gi o rangi. Adesea, opera;ia este ultima gansi, cAnd

efectiv nu mai avem alte opFuni. Daci gi chintrgii decid cinu se mai poate face nimic, paciennrl este trimis si moariacasi. Uneori, pacientul nici micar nu afli ingrozitoruladevir; doar membrii familiei lui gtiu. Nu ar fi mai bine sifim cinstifi cu ei, in loc si punem in sceni tot felul de s?ec-

tacole? Asta i-arperrrite botnarnrlui se caute alternative care

s-ar putea dovedi cu adevirat ultima gansi. Poate si pari o

crrrzime, dar adevirul nu poate fi cnrd. Adevinrl nu omoari.

Adevtnrl poate vindeca, daci persoana afectati gisegte sufi-

cient curaj gi tirie si il infrunte gi si il logeleagi.

Oamenii au ignoratnulttinp principiile unei alimentalii

moderate gi exercifiile fizice. Ei igi otrivesc plimAnii 9i

sAngele cu fum de $gari, beau prea multi cafea 9i minincidulciuri in cantiti$ uriage. Toate acestea soliciti la maximum

capacitifle sistemului noslru de apirare. Corpul nostru ne

implori si cooperim cu el, trimilindu-ne diverse semnale,

dar noi le ignorim sau chiar le amufim, folosind diverse

pastile. Vine un timp cind singura opfiune este si ascultim

semnalele obositului nostru corp 9i si-l ajutim si se refaci'Avem gansa de a ne prelungi viap gi doar de noi depinde daci

vom profita de ea sau nu.Si revin la pacienta mea: aceasta a trebuit si depuni efor-

turi serioase pAni ctnd s-avindecat. Pe lAngi toate metodele

amintite mai sus, ea a trecut $i prin patru rutine de purificare

a ficut diverse bii cu ierburi, a folosit fttamentece gi acrratice, a ficut o mu$ime de exerci;ii fizice (in-dintre acelea concepute special pentru pacienlii bol-

de cancer), a urrrat o alimenta$e speciali gi a biut ceaiuriplante (zmeuri, coacize negre, urzici). Dupi gase luni in

a muncit intens la sinitatea ei, a mers la doetorul care ope moarte. Acesta nu a putut decat si biiguie: "I6degti inviala; ctedeam ci..."

A,g dori ca tofi cititorii mei si respecte urmitoarele prin-oricAt de gravi poate deveni starea sinitifii lor.

l. Credeli cu tirie ci avegi suficienti putere si luptaji cuboala.

2. Nu abandonafi niciodatA speranfa ci vi vefi vindeca.3. Iubifi-vi propriul trup gi propria minte.

Oricine ar trebui si inleleagi: cancerul este veriga finaliun lung gir de boli. Nu este boala unui organ, este boala

sistemelor organismului nostru, dintre care unulprimul. ln primul rAnd, cancerul este rezultatul unui

de viafi nesinitos, al incapacitifii noastre de a face fatiui, al necunoagterii propriei noashe fiziologii Ei al ne-

legilor naturii.Eforturile care se concentreazi asupra luptei conEa unor

ite tipuri de tumori au prea pufine Eanse de izbindi.omoari binecunoscugi politicieni, starud de film gi

celebriti$, chiar daci toli acegtia au suficien$ bani ca si-giiti tratamentele cele mai scumpe. Cancerul este rezul-inevitabil al stilului de viali al mai tuturor oamenilor.

ii acestei boli se afli ln noi tofi, din momentul in careDa$tem (el este ln memoria geneticA a nou-niscuqilor).

are nevoie de timp pentru a se dezvolta gi a se mani-MuI$ dintre noi nu tiim suficient de mult - murim

106 = =

ro7Vindecuea bolilor incurabile

din alte boli, mai devreme. Cancenrl apare in diagnostice inspecial in farile bogate, economic dezvoltate. $i totugi, diag-

nosticarea timpurie a bolii nu garanteazi vindecarea, daci nuluim misuri radicale de schimbare a stilului de viap. Statis-

ticile din firile dezvoltate nu ne dau prea multe speranle, tn

ciuda echipamentelor medicale moderne, a substanlelor far-

maceutice aflate la indemAni gi a inaltului nivel de pregitiremedicali - un american din paffu moare de cancer. Locui-

torii firilor subdezvoltate pur $i simplu nu triiesc destul de

mult pentrr a face cancer. Ei mor din alte carf,ze, cum ar fiatacul de cord, accidente cardiovasculare gi altele asemenea.

Boli pe care le contragtim$i care ne ucid cu rapiditate

lncercarea de a cerceta procesul de formare a mai multorbolinu necesiti aga de mult timp. Trupul nosbrr este unic, a$a cum

sunt amprentele noastre digitale. $i totugi, bolile evolueazi,in linii mari, la fel. ln termeni simpli, orice problemi de si-nitate, de la o simpli alergie sau eczemi pAni la cancerul in-stalat inr-unul dintre organe, este o dereglare a intregului or-ganism. Putem si-i dim ce nume vrem, ea egte, in fapt, cauzatA

de o acumulare a toxinelor. Acestea provin din doui surse:

1. Din lumea exterioari, prin hrani, aer, api, medica-

mente etc.

2. Produse in propriul nosb:u organism, ca rezultat al

proceselor vitale gi al proceselor vitale ale bacteriilorcare tdiesc in corpul nosb:u.

Diverse tipuri de alimente nedigerate se depoziteaziinintestinul gros gi devin centre de inmulgire pentru bacteriileproducitoare de toxine. Toxinele sunt absorbite prin perefii

gi sAngele le transporti la alte organe, undeboli. Am si vi dau un exemplu radical, anume expe-

efectuate de nazigti in timpul celui de-al DoileaMondial. Ei au luat conlinutul intestinului gros de la

suferind de constipafie cronici gi au ficut din el unpe care l-au injectat in definu$ sinitogi. ln func,tie de

de ser, injec,tiile au awt drept rezultat tulbuririice, vase de sAnge diseuse gi apoplexie.

hofesorul Zepp, de la Universitatea din Moscova, a scrissecolului )O( o foarte interesanti carte, care tnci

! fost publicati, ca multe alte lucriri scrise de doctoriiEl a determinat, prin experiment, ci accidentele vascu-

cerebrale sunt produse de inflamaqii ale urechii, care lalor sunt rezultate ale unor inflamajii ln gAt. Gitul se

penfru ci rinidrii nu funcfioneazi crm tebuie.funcgionare a rinichilor e cauzati,de agternuturile de

prea cilduroase gi de hainele cilduroase prea etan$e.de rinichi afe&eazirespira$a prin piele gi alte func,tii

pielii. Proasta funcfionare a rinichilor gi a pielii producede ficat, iar acestea sunt umate de tulburiri ln sistemul

gi ln cel digestiv. Constipafia rezultati produce o(autootrivire) a organismului, lnsoliti de

de cap. Vasele de sAnge din creier se dilati gi sunt gatarupi. CAnd un vas de sAnge se rupe, in cadrul unui mi-

de apoplexie, dishugerile produse in creier pot afectasistemele din organism, avind drept rezultate psihoze,

, demenli, insuficienli auditivi, probleme curulburiri in intestinul gros, piefre la rinichi gi la

biliari, reumatism gi multe altele.Cam in aceeagi perioadi gi in alti parte a lumii, profesorul

Nishi remarca faptul ci99Vo din oamenii care morboli au suferit de microaccidente vasculare in acele

= 1091O8 i vindecarea bolilor iucurabile

zone ale creierului care sunt legate de miEcirile membrelor.Aceasti obsenralie l-a condus la orplicarea fenomenului mAinilor gi picioarelor reci. Persoanele care au pemanentmAinile gi picioarele reci suferi de tulburiri ale func$oniriiinimii, vaselor de singe gi rinichilor. PHmanii gi ficatul lorprezinti, de asemenea, o eficienfi scizuti. $i toate acestea

sunt produse de constipagiile frecvente. Atunci cind hrananu este suficient de bine digerati gi absorbiti, bucili nedige-rate se desconpun ln intestinul gros. Unul dintre produsele

secundare este monoxidul de carbon. Acegta se leagi de mo-

leculele de hemoglobini Ei produce un compus toxic, care se

acumuleazi gi produce distrugeri fir organism, in special insistemul circulator. Nishi a tras concluzia ci cele mai impor-tante organe din corpul nostru sunt creienrl Ei intestinulgros.

Doctorul american Abbot a publicat inainte de al DoileaRizboi Mondial un studiu in care ficea legitura dintreanumite boli gi schimbirile suferite de coloana vertebrali.(Vezi

"O coloani vertebrali bolnavi inseamni un organismbolnav" de la pagina 13 a cigii mele Cum sdtrdimT1O de ani.)

Diverse migciri corporale pot produce dislociri aproapeinsesizabile ale vertebrelor coloanei. MuEchii din jurul ver-

tebrei dislocate se inlepenesc Ai o impiedici si revini la

pozila ei norrnali. Rezultatul egte o inflamagie tot mai ac-

centuati a nervilor gi a mugchilor gi limitarea posibilitiliinoastre de miEcare.

O vertebri dislocati creeazi o presiune asupra nervilorcare fac legitura cu divergi muEchi gi diverse org:rne. Daci un

nen/ este apisat un timp indelungat, organul care depinde

de acel ner:vva cipita stiri patologice greu de vindecat.Urmitoarele probleme de sinitate sunt asociate cu dislo-

capile din secliunile corespunzitoare ale coloanei vertebrale:

Vndecarea bolilor incurabile11o =

Zona cewicald: alergii, pierderea auzului, probleme cueczeme, probleme cu gitul gi tulburiri ale func.tioniriii tiroide.

?nn toracicd..' astn, dureri ale pir4ilor inferioare ale bra-, dureri de spate, tulburiri ale funcfionirii vezicii biliare,

cu ficatul, ulcere stonacale gi duodenale, boli deprobleme cupielea (acnee, iritaFr, eczeme, funncule).

Zona lombarri.' hemoroizi, probleme cu vezica urinari,menshrral neregulat, dureri menstruale, impotenli,la genunchi, lumbago, dureri lombare, proasti circu-

a sAngelui la picioare, glezne umflate, picioare reci, pi-slibite, crampe musculare la gambe gi coapse (circei).

ftlburirile de sinitate reflecti un stil de viati ne-

- alimentafie nepotriviti, respira$e incorecti, somngi gAnduri negative; toate acegtea le purtim cu noi

copilirie pAni la bitrinefe. tungul gir de probleme depoate f provocat de schimbiri minuscule in coloana

, produse la rAndul lor de pozilii incorecte degi de lipsa exerciliilor fizice. Schimbirile pot duce la

insutrcienti a pielii gi la un deficit de oxigen inProcesul se amplifici daci ne lmbricio prea cil-

gi daci neglijim orerci$ile aerobice gi acvatice.pielea nu respiri suficient, vor fi influenlate negativca ficatul Ei rinichii (pietre, capacitate de filnareDe asemenea, vom avea parte de schimbiri negative

sAngelui.Glitatea proasti a sAngelui poate produce disbrrgeri ale

, crampe musculare la picioare, carii dentare, ostare a pirului gi unghiilor, insuficienfi cardiaci,

cu ochii, cu urechile gi, in final, probleme la creier.fur$e ineficienti a ficatului gi a rinichilor conduce la

gashointestinale (indigestii, arsuri stomacale) gi

=ru

l

boli la stomac Ei duoden. Pe l6ngi acestea, rezultatul consta

gi in constipa$e gi auto-otrivirea aferenti, lnsoqite de afec'

giuni ale nenrilor gi tulburiri psihologice, dureri, slibiciune,insomnie gi in final ruperea unor vase de sAnge din creier.

Chiar daci acestea nu ne omoari, ele ne vor paraliza mem'brele, pentu ci distrug acele zone din creier care ne contro'leazi migcirile.

Membrele paralizate gi reci afe&eazA in mod negativsurea inimii, a vaselor de sAnge gi a rinichilor. Foarte posibil

si ne pasci in acest caz bolile de inime, cancerul sau boala Al'zheimer. $i asdel cercul se lnchide.

Evident, ordinea aparifiei acestor boli poate fi diferitlpentru diferite persoane.

"Scenariul" este specific fieciruiindivid. Uneori, diverse boli survin simultan. Putefi folosipropriul dunneavoastri exemplu, sau poate cel al unei rudc

sau al unui prieten, pentru a analiza legitura dintre stilul de

viafa gi starea sanitifii.

Cancenrl il cregtem noi ingine...

Printre pacienfii mei s-a numirat gi un biiat de doisprezecc

ani, car€ suferea de doi ani de atacuri de ash. Avea fala

umflati gi o piele galben-palidi. A fost batat cu hormoni Ei a

devenit serios supraponderal, drept care nu putea participa

la activitigile fizice de la gcoali. A.m remarcat o proasti ali.

niere a vertebrelor. Pentru el, si se joace cu mingea, si mearglpe bicicleti sau si lnoate erau doar niEte vise frtrsroase.

Aveam in fafa ochilor un biiat nefericit de doisprezeceani, care nu se putea bucura de copilirie gi care era aProa'pe handicapat. Iarviitonrl lui pirea gi mai sumbru, Pentruci astmul brongic este o boali cronici foarte greu de vin-decat. Am intrebat ce ii place si minAnce, iar mama lui

It2 i vndecareabolilorinruabile

informat carne, supe, produse lactate, produse de pati_gi dulciuri.

Niciodati n-am si-i tnteleg pe acei parinfi care igi iubescte copiii gi fi trateazi cu bomboane, inghefati, biuturigi alte produse foarte bogate in zahir. Ei nu inleleg ciaceste produse se fransformi in otrivuri gi rimAn in

copiilor lor pentu tot restul viefii. CAnd aud toateacelea despre boli ereditare, ldsssl imi sti pe limbi

btervin gi si spun cinubolile suntmo$tenite. MogtenimDod de viafi nesinitos.

pus alti intrebare, despre exercigiile lui fizice de di_gi alte activitifi menite si-i cileasci trupul. A reiegitI nu are asemenea obiceiuri. Mulfi copii sunt astizide obezitate, au probleme cu vederea gi infecfii

ci igi petrec mai tot timpul uitAndu-se la televizor saupe computer, in loc si se joace afari.

Am continuat cu lntrebirile puse mamei biianrlui:,.Cum ii place si doarmi?".Saltea moale, perni indti, plapt'mi groasi, cilduroasi.".Face des rogu ln gAt sau grjpil?"Ja."'.Are scaune regulate?"Alci mama a ridicat din umeri..Sincer, nu gtiu."lram lntrrebat pe biiat cum sti cu

"iegitul afari", ceea ce l-asi rogeasci.

c.tr greutate gi e tare gi ln bucigi rotunde.de des te doare capul?"

pCel pufn o dati pe siptimAni.,,atunci ce faci?"

!us

.!limic. Stau ln pat gi marna imi dA o pastili."

174 ==

l

iil

i

I

L

i

l

Era un copil, un individ care abia igi incepea viafa, 9i din

ceea ce vedeam in modul lui de viafi era deja un candidat po-

tenfial la pavilionul cancerogilor. conform statisticilor' in

lumea occidentali, un copil din patru are probleme respira-

torii, unul din cinci, tulburiri gastro-intestinale, unul din

Natura are griji de cei care triiesc in armonie cu legile ei'

CAnd un copil se na$te, el inqiri aer gi curAnd i se face o

baie - primul lui contaet cu apa. CurAnd dupi aceea' este

expus la lumina soarelui 9i vine in contact cu solul' Oamenii

."r. -o, spun adio luminii soarelui, inceteazi si mai

respire gi sunt ingropali ln pimint. Ce se lntimpli intrc

nagtere gi moarte se leagi in mod indisolubil de lumina soa'

reiui, de aer, de api 9i de pimAnt. Soarele ne di energie'

aenrl ne fwnizeazil oxigen, apa ne umple celulele, iar pi'

mintut ne brinegte. Aceste legi ale naturii sunt universale

gi neschimbate.Oamenii nu vor si triiasci in conformitate cu legilc

naturii gi in schimb au parte de boli 9i suferinfi' Am inceput

sicrei,mmediiartificialegisievitirnluminasoarelui'Neotrivim aerul 9i apa gi inlocuim hrana naturali cu produsc

prelucrate gi irnpachetate in ambalaje atigitoare' Vrem ca

toati hrana noastrA si fie gustoasi, dulce, gititi 9i caldi' Va'

loarea nutrilionali a acestor alimente prelucrate este adesea

redusi. intreaga noaslx; vigoare se duce adesea la vale'

Singele poluat transpofte otrirnrri care produc boli' inima

este slibiti, iar creierul se deterioreazi. Nicio pastili din

lume nu ne va mai putea ajuta atunci cAnd intregul nostru

trup v:t deveni o mlaEtini stituti 9i murdari' Avem o alegere:

De vom imbolnivi Ei vom muri prematur, fie ne schimbirnde viala gi ne bucurim de o sinitate sclipitoare. O veches?une ci: ,doctoriitlateazi, natura vindeci". Corpulse poate lupta cu orice boali, daci ii creim condiFile

si-i permiti si-Ei foloseasci sistemele naturale de api:are.

Nishi de preintAmpinare a cancerului

meu cu bolnavii de cancer, am folosit intotdeaunaNishi ca pe un element esenlial in terapie. Acest

nu este impresionant precum complexele echipa-cu radiafii sau alte maginirii care ajuti echipele de chi-

ln silile moderne de operaFe; Ei totuEi, el di rezultate\6voi prezenta cdteva exemple de folosire cu succes a

Nishi (luate din arhiva profesorului Watanabe),putefi judeca cu propria minte.

o K. Majra, ln vArsti de 75 de ani, a fost diagnosticat cuc:rncer la plimAni in august 1958. A rcfuzat de acordcu operafia. Analizele efectuate la alt spital din Tokioau confir:nat diagnosticul. A fost tratat in spital timpde doui luni, ceea ce i-a produs o slibire generalizati,o pierdere treptati a poftei de mAncare Ei serioase di-ficultefi in respirafie. O radiografie ficuti in luna adoua a gederii lui in spital a aritat aceeaEi pati neagripe plimAn gi unamiritiinregiuneainimii. Ultima eratrn efect secundar al medicamentelor, care afectasericirculafia singelui gi a limfei. Respirafia i-a devenitaproape imposibili. Se pirea ci nu mai avea niciooppune Ei ci nici micar o operalie nu avea vreo ganside reugiti. A fost externat in luna decembrie. O rudi i-asugerat sistemul Nishi. A folosit in fiecare zi urmitorulcomplex:

!nsVindecarea bolilor incurabile

t1

I

l

I

lr

1. Terapie aerobici2. Duguri alternative, reci 9i calde

3. Consum de biuturi preparate din fmnze de pal-

mier (dactyl), foarte bogate invitamina C (doi litn

Pezi)+. gfectuarea unui set de exerciiii creat de dr' Nishi'

noiembrie1959'si foloseasci sis'

tot restul vie$i'

o Dupi o examinare amanunfiti la spital, lui T' Jumiki'

in vtrsti de 59 de ani, i s-a descoperit un cancer la

stomac. I s-a recomandat o opera$e chirurgicali' dar el

a refuzat. A decis si foloseasci sistemul terapeutic

Nishi.Dupi o luni de terapie, greafa i se ameliorase Ei nicl

stomacul nu-l mai supira. Peste un an, scria o scri'

soare ln care relata ci se simte bine' Era recunoscitor

pentru tratamentul care i-a vindecat cancerul de lr

stomac fXri oPeraPe.

o Iszizuko, ln virsti de 61 de ani, a tnceput si aibi in

vara tui 1958 dureri abdominale in timpul meselor'

Scaunele ii deveniseri negre, din cauza singelui ames'

tecat cu fecale. Doctorii de la spitalul din Osaka i-au

gisit un cancer la colon. A refuzat si se opereze 9i s-r

internat in alt spital, unde a aflat de sistemul tera'

peutic Nishi, care in cele din urmi l-a condus spre o

vindecare comPleti.

Masapugu, in var$i de 68 de ani, gi-a pierdut capaci-tatea de a vorbi gi a fost diagnosticat de doctorii dinOsaka cu cancer la gAt. Radiafiile cu izotopi radioactivinu au adus nicio fmbunetilre a situagiei. ln noiembrie1958, s-a internat intr-un spital in care a efectuatterapia Nishi. Avea obiceiurinesinitoase - fumapinila 40 de ligiri pe zi gi mAnca o mullime de dulciuri.Aceste obiceiuri i-au iritat gi mai mult zonele afectatedin gAt. Dupi doui luni de tratament, imbunitifirileau devenit vizibile Ei gi-a recipitat glasul. A fost inmisuri si se externeze gi si continue tratamentul pe

contpropriu.7nL962, el atrimis o scrisoare spitalului,mu$umind pentru ajutonrl primit intrr restabilirea luicompleti.

Gojono Sato, in v"arsti de 49 de ani, suferea de puter-nice hemoragii uterine, din cauza unui cancerla uter.S-a internat ln spital pentru opt luni, pentu a se

supune tratamentului Nishi. Primele rezultate s-au

vizut la sfArEirul primei luni: starea eifizici s-a imbu-nitifit, iar hemoragiile mai puternice pdrtau cu elebucili de fesut mort. Atunci s-a erfternat din spital $i a

continuat tatamenfirl acasi, ajutati din cAnd in cAnd

cu sfaturi prin telefon. Hemoragiile ctr fiagmente de

fesut mort au mai sunrenit in trei rXnduri. Examini-rile ulterioare terminirii tratamentului au aritat cieste complet sinitoasi. Doctonrl care i-a recomandatinifial operatia a fost uluit de aceasti vindecare gi aspus: .Ai mare noroc. Probabil ci diagnosticul a fostpus gregit."

cazuri vechi de peste 40 de ani. Sistemul tera-aziTn Japonia

= r77116 i vindecarea bolilor inorabile

Nishi este folosit cu succes chiar gi

in tratamentul cancerului. incepAnd cu 1990, multe clinicl

de medicini alternativi din Rusia au inceput si foloseascl

aceasti metodi.Eu gi colaboratorii mei o folosim, cu unele modificirl

(adaptiri la altfel de climi, alimente diferite etc.) inci din

1986. Nu am ficut statistici, pentru ci pacienfii mei aveau

oricum dosare medicale, dar am pistrat scrisorile de la pa'

cienfi in care acegtia imi raportau rezultatele fratamentulul

efectuat acasi. Am si vi prezint aici pe scurt cAteva cazrti'Natalia D., in varsti de 44 de ani, a fost diagnosticati in

1986 cu canceruterin, care se intinsese gila sAni. IniSal, doo

tirAle, orez, cereale calde gi legume fierte, suc de morcovi

suc de sfecli.Peste trei siptimAni, pielea ii era acoperiti cu pete roqii

vaginul ei emana ,o Putoare lngrozitoare". Era un semn

trupul ei incepe si se curefe singur. Apoi a trecut printr-post de gapte zile. Abiut doar api, adiugAnd la fiecare

o lingudfi cu ofet de cidm gi una de miere, pentru a

It8 i Vindecareabolilorincurabile

adecrrat d vitaminelor gi al mineralelor. Dupi post,are nevoie de o perioadi de readaptare la fel de lungi,

care se poate relua alimentalia obignuiti. ln urmitoa-tapte zile, a biut doar sucuri proaspit stoarse din cinci

de fructe gi legume de diferite culori gi a mAncat doargi legume.

tn ultima ei alimentagie, a fost atenti la combinareaa diverselor tipuri de alimente. ta sfirgitul perioadei

siptimAni s-a dus, temitoare, la doctonrl ei. Dupi exa-

, doctonrl a spus, incapabil si-Ei ascundi uluirea:vine si cred ochilor, cum ai ficut-o?" Dupi ce a as-

- sinitatea gi viala ta - pe mAinile altcuiva. Vom7n zadar venirea unei miraculoase vindeciri din

dtcuiva - nimeni nu se poate ocupa mai cu succes deta decAt tu insufi. Este nevoie de voinli puternici,

hirnicie, cunoa$tere gi erperienfi pentm acare este drumul care ne duce spre sinitate. $i,

= 119

torul ei a insistat si se supr:ni imediat unei opera$i. Paci tntreaga ei poveste despre vindecarea ei rapidi gi com-el a exclamat Jrebuie si le spun tuturor!"era in foarte proasti formi.fizictr, avea o piele cenugie,

chirciti tot timpul, iar gura ii mirosea urat. rftzand, ci ezi prim.it scrisoarea ei la un an dupi ce a terninat tata-. Se simfea sinitoasi, lucra Ei se bucura de viap.doctorul a fogt de acord cu aminarea operaEiei cu opt

mini. El a inleles gocul unei femei de 44 de ani la gAndul problemele legate de sinitate, unii dintre noi suntmaiigi va pierde organele reproductive gi sAnii. Natalia a (vi rog si nu vi simgli jigniF) 9i unii sunt mai harnici.nuat si munceasci la slujbi, dar sogul ei a preluat munc

din casi (este foarte important si ai parte de inlelegereai agteapti si fie ajutali de a{ii. Ei cred ci si-fi ingri-

propria sinitate lnseamni si lagi totulln seama docto-susEinereacelor dragi ln perioadele de boaH). Ea a conti Cei harnici vor si se ajute pe ei lngigi, descoperind ade-

terapia efectuAnd exercigii aerobice de doui ori pe zi. A cauze ale bolilor, dar nu gtiu lntotdeauna cum si oceai ficut din frunze de coaciz negru, micege gi zmeuri' Cirfile mele sunt destinate acestor oameni harnici. Cei

ficut duguri alternative reci 9i calde. A efectuat sefirl de exer ar trebui si reflecteze la lnfeleapta zicalloccidentali:cifii din sistemul Nishi. De asemenea, Ei-a curifat i nu face nimic pentru tine inainte de a-gi satisface

necesitifi". Nu trebuie si lagi cele mai pretioasegros prin clisme gi gi-a limitat dieta la fructe crude, nucl,

cum se gtie, cei care cauti vor gi gisi.

Medicina moderni folosegte trei metode principale de

tratre a cancerului: chimioterapia, radiafiile 9i operafia,

Dupi cu-m am s?us mai sus, aceste metode se mirginesc la a

trata simptomele. Abordarea corecti este aceea in care se

identifici gi sunt atacate cauzele. ln conformitate cu ceea ce

se cunoa$te in prezent, principala caaziaaparigiei tumoriloreste incapacitatea sistemelor de apirare ale corpului de a sc

ocupa de celulele canceroase. Aici este punctul ln care trebuic

si ne concentrAm eforturile de prwenire Ei tratare.

Sistemul complex Pe care vi-l voi prezenta aici nu a fost

supus niciodati unei analize gtiingifice. El poate fi judecat

doar pe baza mirturiilor persoanelor care au suferit dc

cancer, au reugit si-l inf€ngi gi acum sunt Perfect sinitoase.Nu l-am publicat niciieri, dar studeniii 9i colaboratorii mel

poate ci au folosit unele dintre elementele lui. Remarci im'

portanti: Sistemul se poate folosi independent de alte tua'

tamente Ei medicamente luate. Punctul lui forte este mobilizarea mecanismelor de apirare proprii corpului. Partea

"neplicuti" a sistemului este ci el ii cere pacientului o per'

manenti concentrare asupra ingrijirii propriei sinititi' Sis'

temul necesiti mai mult timp pentru a-gi dovedi eficienla in

cazurile mai grave; cazurile mai pufin grave sunt rezolvatc

relativrapid. Persoanele carie se supun acestui sisteminvali o

metodi de a-gi pislra o buni sinitate pentru tot restul viepi,

Sistemul a fost proiectat pornind de la:

1. Lucririle lui Ivan Pavlov, fiziolog rus' care a proput

ideea ci organismul uman este un sistem cu autore'

glare, autovindecare, autosusfinere, autoregenerare gl

autoimbunitifire.2. Lucririle lui Ugolev, erq)ert nrs ir domeniul digestiei,

3. Lucrerile doctorilorNorananWalker 9i Max Gerson in

domenir:l tratirii cancerului.

4. Metodele de purificare corporali folosite de vindeci-torii tibetani.

5. Hidroterapia gi alte metode de imbunitigire a imuni-tifii, propuse de S. Kneipp gi Porfirlvanov.

6. Exerciliile fizice propuse de dr. Katsuzo Nishi pentrutratamentul cancerului.

7. Propriile mele observagii de la secSa de medicini ne-convenfionali a Institutului pentru Sinitate dinMoscova.

Hipocrate spunea:Dacd bolile fac parte din ordinea naturald, tot naturaldeste Siindecareqlor. Nune rdmdne decd.t sd gdsim acegteindecdi.

trrm s vom face? Trebuie si triim in armonie cu legileIati citeva misuri neces:rre:

L lnvipgi exercilile de respirafie (Cum sd trdimt5O deani,p.86)

2. Schimbali-vi obiceiurile alimentare (op. cit., p. 120)3. BeEi sucuri din legume gi fructe proaspit stoarse4. Folosili terapiile aqratice de imbunitifire a imunitafii

(bii, sauni, duguri alternativreci gi calde (op. cit., p. ilf)5. Amplificagi activitigle fizice proprii (op. cit. pp. 67-68,

76-81)6. Folosilirutinele depurificare corporali (op. cit., p.21g)7. Efectuafi setul de exercifii Nishi de preintAmpinare a

cancenrlui8.lnvi1ali si vi controlagi psihicul (emofii, gAnduri gi

dorinle, op. cit., pp. 164-165)

O dezvoltare a tuhrror acestor puncte se poate gisi pesteprin cir,tile mele. Iati cAteva sfaturi legate de obiceiurile

iuL2O ! Vindecmabolilorincurabile

l

1. Elimina$ reptat din dieti toate produsele alimentarerafinate gi excesiv de prelucrate (cArna$, sendviguri,margarini, conserue de orice tip, olet din alcool rafi-nat, fiini albi, supe instant, sosuri etc.)

2. Limitali cAt de mult putefi aportul de zahir gi de

produse con$nAnd zahAr, ca gi inlocuitorii dietetici ai

acestuia (folosigi miere in locul lor).3. Limitafi cit putefi de mult aportul de substanle stimu-

lante (cafea, ceai negru, alcool - tirie).4. MAncagi cAt mai pufine grisimi animale (unt, brinzi,

carne grasi).5. Limitafi la minim consumul de produse de panificalie

care con$n drojdie.

Putefi include in alimentape cereale, otez fiert (cel mai

bine orez nerafinat), fructe Ei legume (cel pulin cinci tipuri,atAt fierte, cit gi crude), pegte, pasire, germeni de griu,brAnzi (o felie-doulpezi) 9i oui (de trei ori pe siptimini).

Cind vi planfficap meniul, respeca$ unnitoarele reguli:mAncafi alimente oferite de sol, cel mai bine din zonadumnqivoaslrC geograffci, cnrde sau gitite, miere, oui 9l

lapte bitut. fine$ cont de principiile de combinare corectia produselor alimentare (tabelul 2, pagina 56). Iati alte

citeva sfaturi privind alimentatia dumneavoaslri:o Ordinea coregti este suc, salati gi apoi felul principal.

MAnca$ carbohidragii (cereale, cartofi, fructe, legumegi alte produse vegetale) lnainte de prinz gi proteinele

(peEte, branzi, alte produse animale) dupi-amiaza.o Cel mai bine este si luagi doui mese pe zi. Daci vi se

face foame intre mese, mincali fructe gi legume sau

beEi ceai din frunze de zmeuri, mure, mesteacin sau

coacize negre.

o Mestecafi complet fiecare imbucituri (25-30 de oripentru persoanele sinitoase gi 50-70 de ori pentrupersoanele bolaave).

o Befl sucuri de fructe gi legume proaspet stoarse $imAncati salatele inainte de felul principal.

Una dintre cele mai importante descoperiri ale secoluluiln domeniul alimentaliei a fost teoria digestiei. Conform

i teorii, pe lAngi stomac Ei intestinul subflre, la dige-mai participi gi vasele de sAnge. Iati de ce o alimentafienu reslecti principiile fuadamentale ale nutriliei va

ln mod sigur la probleme de sinitate.Vechea idee conform cireia intestinul subgire produce un

flux de substanle nutritive a fost infilrnati de citre, care a aritat ci exi$A de fapt cinci asemenea fluxuri.

dintre acegti curenfi transporti peste 30 de hormoni gisubstange inrudite cuhormonii, produse de cifte intestin

de citre flora lui bacteriani gi jucind un rol esenfial nuin procesul digestiv, ci gi ln alte funcfii fiziologice ale

organism. Masa celulari combinati a intestinuluia florei lui bacteriene este mai mare decAt a tuturor glan-lor endocrine. Intestinul subflre gi bacteriile lui produc

identici cu cei produgi de sistemul endocrin. peaceaSta, microflora din intestinul sublire poate pro-

hormoni, vitamine gi aminoacizi esengiali. Iati de cetulburare in evolugia microflorei (de pildi, din cauzairii antibioticelor) sau crearea oricirei imprejuriri pa-ice in evolulia ei (de pildi, rezultAnd din folosirea ex-

a produselor alimentare rafinate gi gitite) distrug sis-horrronal al organismului.

Apropo, teoria explici la fel de uEor aparigia unora dintrecele mai rispAndite, cum ar fi tulburirile de fi:n$onare

122 i vindecareabolilorincurabile r23

la glanda tiroidi. Acestea sunt rezultate ale unor probleme

digestive. Principala cauzi a dereglirilor la tiroidi sunt nAn-

catul prea rapid, combinarea incorecti a produselor alimen-

tare gi biutul la masi. lncercaii si schimba$ aceste obiceiurigi problemele tiroidei vor dispirea.

Este evident ci bolile de care suferi cei mai mul$ oameni

vin din tulburarea microflorei. Bolile apar in copilirie daci

sugarului i se dau lapte de vaci Ei alte produse, ln locul lap-

telui matern. Acest lucm inlocuiegte ferrrentafia nonnali 9i

sinitoasi a laptelui cu procese de putrefacgie care otrivesc

trupul copilului Ei ulterior dau nagtere la alergii, nas in-

fundat, infecgii cu stafiIococi, probleme la sinusuri gi sute de

alte probleme de sinitate. Aceasta este cauza pentru care ar

trebui si bem sucuri proaspit stoarse inainte de fiecare

masi, pentru a ne iatiri sistemul hormonal 9i a aduce sufi-

ciente vitamine, minerale gi micro- gi macroelemente. Sucul

ar trebui si fie urmat de o salati din cel puEin cinci tipuri de

legume (de pildi, varzl, cartofi, sfecli, morcovi Ei ceapi)'

Aceste salate con$n toate fibrele gi alte substange esengiale -irnportante componente ale alimentagiei, necesare pentru o

funclionare normali a sistemului nostru digestiv gi a cor-

pului in general. Deficienla de fibre din alimenta$e conduce

la schimburi neregulate ale colesterolului 9i ale hormonilor.

De asemenea, ea promoveazi apari$a pietrelor. Flora bac-

teriani se hrinegte cu fibre 9i le transformi in vitamine 9i

aminoacizi esen$ali. Acegtia fac ca intestinul gros si firnc-

,tioneze gi si transporte alimentele mai departe. Iar acest

lucru este cu atAt mai important cu cit mulii dintre noi duc

o viafi sedentari.Fibrele accelereazi inliturarea toxinelor din organism 9i

ajuti la refinerea ionilor necesari de potasiu, cdciu, sodiu 9i

magneziu. Fructele gi legumele sunt bogate in fibre. Ele sunt

724 i vindecarea bolilor incurabile

mesele in acest mod. Persoanele care minAnci multeiguri, supe gi carne prezinti o dereglare a mecanismu_

de reglare a poftei de mAncare. Acegti oameni sunt totfldmAnzi. Supraalimentafia conduce la obezitate gi la:a cu bucilile nedigerate ale mesei.

Nishi de prevenire a cancerului include:

in organism cit mai multe fibre posibil. po$ si-!ii simfitor sinitatea daci vei cipita obiceiul de a

l. Dormitul pe o saltea tare, crr capul pe o perni tare.2. Efectuarea exerci$iului

"pegtelui": ageza$i-vi pe spate,puneF mAinile ln zona vertebrelor cervicale a pafta $ia cincea, lndoiji coatele gi menfinefi intregul corp cAt

igi picioarele unul de altul giioarelor spre cap. lmpingefEi pelvisul spre podea. Acum

lncepegi si efectuali migciri rapide, ondulindu_vi

nealinierilor din coloana vertebrali. El muti vertebrelela loc tn pozijia lor corecti, inliturand presiunea exer_citati asupra vaselor de sAnge gi a terminafiilor ner_voase (terminaliile neryoase "ciupite" sunt cauzamultorboli).

in special pentru persoanele in r€rsti - cea maimetodi de a preintAmpina aparigia diabetului gi a obe_. Cei care gi-au pierdut dinfii deja (din cauza consu_exagerat de mAncinrri gitite gi dulci) pot si_gi radi

gi legumele de rizitoare de plastic sau si bea sucuristoarse con$nAnd Ei pulpa frucftlui, astfel incAt si

=n5

l

ii

lil

li

3. Exerci;iul gAndac'ului: intindegi-vi pe spate, punefi sub

git o perni semicilindrici rigidi, intindefi brafele 9ipicioarele in sus (suficient de sus asdel incAt labele picioarelor si fie paralele cu podeaua). Apoi scutura$ pi-

cioarele gi bralele, ca un gAndac risturnat pe spate.

Efectua;i exercifiul l'mp de un minut-doui in fiecaredimineafi gi in fiecare seari. Care este secretul aceshri

exerci$u? Cu tofii cunoa$tem beneficiile alergatuluipentru starea sanitifii. Exercipul

"gAndacului" ne

oferi acelagi efect,Ibri insi a ne solicita inima gi articulatriile, lucru foarte important pentru persoanele

slibite, cu mobilitate redusi sau forfate si stea la pat.

Exerci;iul amelioreazi circulafia sanguini in corp, inspecial in membre.

4. impreunzrrea palmslor gi a labelor picioarelor: acesl

exercifiu se efectueazi in patru etape. El ajuti la rea-

ducerea la normal a balanlei energetice a corpului. O

persoani sinitoasi posedi aceeagi sarcini eleeuici inpartea stAngi $i in partea dreapti a corpului. Tulbu-rarea acestui echilibru poate conduce la boali (este

modul in care se pun diagnostice bazate pe auri).Etapa 1: lntinde;i-vi pe spate, impreunaEi 9i despir,tifipalmele dezece ori, impingind cuputerevArfi:rile de-

getelor unul in altul. Etapa 2: lmpreunagi-vi palmslg.

Apoi, cu bralele paralele cu torsul, deplasaji mAinilein susul gi ln josul corpului, ca Ei cum ati incerca si iltiia{i in doui (de 10 ori). Etapa 3: Punefi labele pi-

cioarelor una lAngi cealalti, apoi ridica;i-le gi depla-

safi-le lnainte gi inapoi de 10 ori, efectuAnd in acelagi

timp gi ,tiierea" descrisi in etapa 2. Etapa 4: Staliintingi cu ochii lnchiEi, cu palmele impreunate gi pi-

cioarele lipite, timp de 3-5 minute.

5. Exercifii pentru regenerarea vertebrelor cervicale giimbunitilirea respirafieio Aqezafi-vi pe un scaun, ridicafi gi coborAp brafele

de 10 ori.o lnclinaF capul spre stinga gi spre dreapta de 10 ori,

incercind si atingefi umerii cu urechile.o lnclinaF capul inainte gi inapoi de 10 ori.o lntoarcefi capul spre stAnga gi sfre dreapta de 10 ori.o lntinde$ brafele in fafi, cu palmele indreptate una

spre cealalti, apoi lntoarcefi capul spre stinga giqpre dreapta de 10 ori.

o lntindefi brafele deasupra capului, cu palmele pa-ralele, apoi intoarcegi capul spre stinga gi spredreapta de 5 ori.

o PlasaF degetele pe partea superioari a umerilor giimpinge$ umerii inapoi cAt mai depar.te posibil (in-chipuifi-vi ci wefi si stoarcefi un mir intre omo-pla$). ln acelagi timp, imFingeS birbia inainte (cao lebidi care igi intinde gatul).Acest exercifiu re-laxeazi vertebrele gi mugchii gAtului, ceea ce maideparte va inbunitili circulalia sanguini in creiergi va normaliza funcfionarea sistemelor nervos gidigeStiv. Efectuali acest exercigiu in fiecare dimi-neafa gi seari, cite trei minute.

o StaF agezagi pe o margine de scaun, sprijini$ pal-mele pe genunchi, inchidefi ochii gi leginali intregcorpul spre stAnga gi spre dreapta. Concomitent,umflap gi dezumflaji abdomenul, urmAnd acelagiritu.

Consider ci acest set de exercilii este cel mai bun dineedin mai multe motive. ln primul rAnd, niciun alt set de

126 i Vind."ureabolilorincurabile

=n7

exercif,i nu reintinere$te corpul intr-o asemenea misuri. lnal doilea rAnd, se gtie cijaponezii au capacitatea de a acu-

mula cunogtinfe, inclusiv cunogtinfe medicale, din alte pi4iale lumii, alegAnd gi pistrAnd ce este mai bun. in al treilea

rAnd, datele statisticejaponeze dovedesc inalta eficienli a

acestui set de exercilii in cadrul terapiei anticancer. ln al pa-

trulea rind, mibazezpe propria mea experienfi cu acest set

de exercilii, pentru ci l-am folosit pentru a corecta niEte pro-

bleme foarte serioase la coloana vertebrali, reuqind si-mirecapit buna stare fizici gi psihologici.

Pe lAngi etapele menlionate mai sus, existi 9i unele mi-suri suplimentare, care completeazi aceasti terapie.

1. Sugeli ulei vegetal (de trei-patru ori pe zi).2. Betri ceai ficut din frunze de zmeuri sau coacize negre

(unlitru pezi).3. Mincaf, in fiecare zi o coaji de ou pisati.4. MAnca$ foane multe alimente bogate in fito-estrogeni

(boabe de soia, fasole, varzl,broccoli).5. Adiugali usturoi, ceapi, ridichi 9i seminfe de mugtar

in mAnciruri. Acestea coniin antibiotice naturale.

6. Mdncali multe vatzi acti gi caslravefi murali (bune

surse de vitamina C).

7. Include$ fu alirnentafie produse bogate in fier gi cupru

(mere, cipguni, zmeuri, sfecli, coacize negre 9i

morcovi).8. MincaS produse care conlin seleniu, zinc, fosfor,

magneziu, vitaminele E gi B (germeni de grAu, oviz,orz, mei Ei tirafe).

9. Folosifi iodul - o substanli foarte folositoare in pre-

venirea gi tratarea bolilor (vezi remediul nr. 34).

DIUL NR. 34te imunitatea gi promoveazi concentratii mai mari dete in singe, actleazl leucocitele, mic$oreazi nivelul

ui, curifi vasele de sAnge.)

i o lingurifi de iod (pentru uz extern) cu 50 mili-de api caldi (riciti dupi fierbere), adiuga$ o linguri de

ni de cartofi (amidon), puneF totul intr-o oali gi fierbelifoc mic, amestecAnd permanent in timp ce adiuga{i inci

de mililifi de api fiarti, apoi mai fierbeg lnci un minut.cate 4-6 lingurile o dati la doui zile, pAni cAnd

eSte epuizat, apoi preparafi aceeagi cantitate gi re-rutina.

Notd: Daci sunteti diagnosticat cu cancer in stadiul treipatru, cancer care s-a rispAndit gi in alte pi4i ale cor-

iar doctorii nu vi dau nicio Eansi de vindecare, incer-urmitorul remediu.

IUL NR. 35intr-o cani 30 de mililitri de ulei de floarea-soa-

sau de misline, nerafinat, cu 15 mililitri de alcool(960/o). Puneli un capac pe cani, scuturafi-o bine

de doui minute gi befi pe loc amestecul. Nu befi gi nunimic altceva. Repetali de trei ori pe zi, cu 30 de

inainte de fiecare masi. Daci avefi greguri, meste-o bucati de coaji de limAie, pe care apoi o aruncafi. Re-

acest ciclu in trei perioade a cAte zece zile, intot-la aceleagi ore, iar intre perioadele de 10 zile lua[i o

de 5 zile. Dupi al treilea ciclu, lisafi si treaci un in-de cel pufin 21 de zile inainte de a incepe urmitoarea

. Nu urmali niciun fel de alte tratamente in acest in-doarpernritefi-i organismului si se odihneasci dupi

= r29128 ! Vindecareabolilorincurabile

in timp ce vi adminislrafi acest tratament' este grict in-

terzis:1. Si urmafi orice alt tratament, enceptlndu-le pe acelea

prescrise de un doctor'

Z. Sa intrerupegi tratamentul tnainte de a-l termina'

3. Si reduceli doza f?iri o consulta$e prealabili'

4. Sivi adminisuali glucozi intravenos'

5. Si be,ti alcool sau si fuma;i'

Recomandiri suPlimentare :

o FolosiF doar alcool rafinat cu o puritate de cel pufin 960lo'

o Tratamentul poate fi inceput in orice stadiu al bolii'

o Folosifi doar un tip de ulei de-a lungul tratamentului'

o MAncafi tn conformitate cu indicaliile (inainte de re-

mediulnr. 34): nu urmafi niciun fel de alte diete spe-

ciale 9i nici nu$neF Post'o ReduceF Ia minimum.aportul de grisimi'o Pute$ lua analgezice care nu sunt opiacee puternice'

Toate celelalte medicamente prescrise de doctorul

dumneavoaslri pot fi luate, cu exceplia formulelor cu

hormoni.

Acest tratament necesiti 3-4 luni pentm vindecarea can'

cerului la stomac in primul sau al doilea stadiu' 8-16 luni

penb:u al treilea sau al patrulea stadiu' cAnd cancerul s-a ris-

parrai io alte pi4i ale corpului' Vindecarea este imposibill

Lcl pacientul-a unnat tratamentul bazat pe urinl'terapia cu urini ficutl firi o purificare completi a con

pd; poate fi considerati sinucidere - ea poate provoca

cirozlla ficat in 3-4luni'tn primele 4-lO zile,s-ar putea si simgi$ in git o senzapc

de arsuri gi de umflare' Aceste nepliceri vor dispirea in

14-78zldle.

13O i vi.de"ar.abolilorincurabile

Gite ceva care sA vi dea de gindit

legate de cancerimplici o mulqime de oameni dedin toati lumea. $i totugi, cancerul rimine cauza de-intr-un caz din trei. Boala a fost prima dati menlio-

in sursele antice, ln documente din secolul al XIIJea ina-erei noastre. Cercetirile serioase au inceput in secolul

XD(-lea al erei noastre. Astizi avem o listi cu peste 150 dei de cancer. Existi multe metode moderne de tatament,ind ultimele tehnologii apirute. Din nefericire, ln prea

cazwi oncologii nu pot face nimic.ln ,Hud-szi", o veche scriere tibetani despre vindecarea

, dogtorii din Antichitate considerau cancerul un felmicroorganism parazit, care otrivegte gazdacu propriile

fiziologice toxice. Sistemul circulator gi cel osos suntafectate, ceea ce duce la dureri gi nepliceri ln articu-

oase Ei inimi. Doctorii tibetani numeau acei parazi$albi". Pe misuri ce timpul trece, parazifii se trans-

gi cresc in alte pirgi ale corpului, formAnd tumori -neagri" sau cancerul.Pornind de la aceasti teorie, biochimigtii din Sankt pe-

au incercat si identifice acel parazit. Cercetirile lordovedit ci celulele canceroase nu sunt celule umane careauferit mutajii, ci Trichomonas, un organism parazitmo-

, care triiegte in noi tofl - una dintre cele mai vechide pe planeti. Cercetirile au aritat ci Trichomonas are

itate uluitoare de a se tansforma gi a se adapta la con-in permanenti schimbare gi de aceea este dificil de

De pildi, doze puternice de radiafle, care suntoamenilor, au asupra lui Trichomonas un efect stimu-

, producAndu-i o dezvoltare mai rapidi gi ficAndu-l mai. ScipAnd de radiatie, parazi,tii se deplaseaz| din

= 131

l

I

I

I

t1

I

rl

I

i

I

!

llI

I

il

fesut in sange $i limfA, rispindindu-se astfel in intregul or

ganism gi incepAnd si se dezvolte in alte locuri. Poate dc

aceea metodele cele mai folosite de tratament, chimioterapia

gi radialiile, ugureazi tempor:rr simptomele, dar in cele din

urmi amplifici boala. AnalizAnd dosarele pacienlilor carc

sunt supugi acestor tratamente, descoperim ci atunci cAnd

Trichomonas invadeazi fesuturile, invazia produce tumori'

in timp ce ln sAnge vor apirea cheaguri.

Exis6 gi o ipotezi conform cireia virusul HIV este con'

linut in acegte protozoare monocelulare, nu in celulele lim-

fatice, a$a cum se consideri in mod obignuit. Faptul ci me'

dicamentele antivirale sunt total ineficiente ln combaterea

SIDA susgine aceasti ipotezi. Aceasta inseamni ci eforturilc

noastre impotriva SIDA vor rimdne in van daci nu rez olvimproblema cancerului.

Cum inri Trichomonas in organismul uman? Experimen'

tele efectuate pe animale gi pe embrioni umani de doui sipti'mini au depistat prezenfa parazitului in inimi' creier,

plimAni, ficat, rinichi gi intestinul gros. Colonii care seaminl

cu chisturile sunt descoperite de dentigti in gingiile pacien-

filor. Femeile cu vArste intre 16 9i 58 de ani care au participat

Ia studiu prezentau infe4ii vaginale cu Trichomonas. Cerce-

tiri efectuate pe un egantion extins al popula$ei, cuprinzAnd

multe profesiuni gi zone geografice, au dovedit ci suntem cu

tolii purtitorii acesnri pa:azit. El tdiegte in guri, in stomac, in

sistemul uro-genital. Poate cilitori dus de sAnge Ei de limfispre toate organele corpului. Produsele proceselorlui fiziolo'

gice otrivesc sistemul nell/os, articulaSile 9i ficatul gazdei 9i

multe altele. Aceasta comprornite imunitatea gazdei, tulbur,l

meabolismul Ei conduce la nenumirate probleme de sinitatc'Curentul medical principal contemporan nu recunoa$tc

validitatea acestei teorii, chiar daci nu existi dubii asupra

132 i utnd."u..rbolilorincrrrabile

rpi teoriei gtiingifice care o susfine. Cele mai mari in_de cercetiri din Rusia (Institutul pasteur de Epide_

iolo_Sie gi Microbiologie, Institutul pentru Roentgenologie

Radiologie Ei InstitutuI Otto pentru Maternitate gi Gine_ogie) au confirmattoate faptele, tntr_un studiu desfiguratcinci ani.Acceptarea acestei ipoteze ar insemna o schimbare radi-I in conceptele deja incetitemte asupra tratirii cancerului.toate cheltuielile aferente de timp, bani gi alte resurse.Nu doresc ca prezentarea acestor fapte si faci cititorul si

in panici. Ipoteza respectivi susfine ci tofi sunrem pur_Li cancenrlui, dar ce rol joaci el ln viap noasbi depinde

Ia inceputul secolului )o(, dr. passet a demonstrat ci existide tipuri de bacterii numai in lesutul nosbrr cerebral, intrenumirAndu-se stafilococii gi bacteria tuberculozei. Asta nu

de sistemul nostm imunitar.

neapirat ci vom muri din cauza bolilor cauzate debacterii. Un corp sinitos posedi mijloace de apirareiva a mii de boli. MuI$ sunt factorii care contribuie la

ena, alimentafiadescoperi intreg

gyanu despre cancer, oamenii care au chiar gi o mici gansicupravieguire trebuie si ia ei ingiEi nigte misuri.ln timp ce analizam cazurile de remisiune a canceruluircabinetul meu gi din afara lui, am remarcat un anumitEel repetitiv. persoanele care vid moartea cu ochii suntobicei suficient de motivate penffu a-gi modifica radical

I de viagi (purificare corporali, alimentaFe judicioasi,transformarea atitudinii, schimbarea abordirii diver_

ot probleme etc.) igi imbunitigesc semnificativ imunitateadrept rezultat, lnving boala. hiu mai risipiS timpul. lnce_

= 133

si luagi misuri. Totul depinde nurnai de noi.

I

Ce putem face pentru a ne miri gansele de a evita apa-

rilia cancerului ln corpul nostru? lntr-unul din interviurilc

pe care le-am dat la radio, am rispuns la aceasti intrebarc

in urmitorul mod:L. MAncali fructe 9i legume cultivate in propria dumnea-

voastri regiune geografici gi befi sucurile proaspit

stoarse din acestea. ln alimentalia zilnici ar trebui sl

se giseasci cel pu$n un mir Ei legume cnrde sau fierte'

Cele mai valoroase sunt legumele 9i fructele care pre'

zinti un verde, Portocaliu sau ro$u intense (spanac'

salati verde, castravete, fasole, mazAte, rogii, sfecli'

morcov, dovleac, pari, mir etc'). Acestea furnizeazl

corpului toate vitaminele, fibrele Ei mineralele esen'

Sale, plus oxigen.2. Cunoagtefi deosebirile dintre multele tipuri de gri.

simi? Grisimile sunt necesare in organism, in special

la o virsti inaintati. Ce fel de grisimi sunt mai bune?

Uleiurile vegetale, in specid cele presate la rece, coniin

acizi Ei vitamine care ne prelungesc viafa' Este o idee

buni si consuma$ ln fiecare dimineap gi seari o lin'

gu{A de ulei gi, de asemenea, si adiugagi o linguri dc

ulei in salate. Trebuie limitat aportul de carne,lapte qt

margarini.3. Efectuali mai multe astivite$ fizice in afara casei 9i in

vifa$ si respiraf, corect. Oxigenul din aer este esen

fial pentru fiecare dintre miliardele de celule din

corpul nostru 9i le ajuti si se regenereze, incetinind

procesul de imbitrAnire. Agtivitatea fizici ii permitr

oxigenului si ajungi la toate celulele' De aceea este ccl

mai bine si efectuim exerci$i in aer liber'

4. Fili veseli! Emoliile ne afesteazi nu doar mintea' Elc

influenleazi cele mai multe reaclii fiziologice din

B4 =

vindecarea bolilor incurabile

5. Gisifi fimp lt,mea modernieste plini d nu pot fi evitate,dar nici nu acumuleze. per_mitelivi pufin timp pentru a face lucruri care viplac - mergeji in camera durnneavoasEi gi ascultajimuzica preferati sau plinbagi_vi prin pidure. g$e udtsi petreci un timF de unul singur (3_5 minute), si te re_laxezi gi si uip de toate necazurile.

5. Men$nefi-vi mintea ocupati. Cu cit mintea lucreazimai mult, cu atat este mai capabili si faci faf.i stre_sului. Indiferent de virsti, stinulagi centrii cerebralicare suntresponsabili pentru memorie. Citip cirfi, vi_zitaF muzee, luaji lecfii, jucafi gah _ cu alte cuvinte,folosifi-vi capul.

7. Dorrrifi suficient de mult. Un somn odihnitor limpe_zegte mintea, relaxeazi mugchii, reduce tensiunea san_

ore. Ar trebui si ne putem permite tot somnul pe qrreil necesiti corpul nostru. Asta inseamni ci artrebui sine simgim odihnip gi proaspefi atunci cAnd ne tezim.

= 135

I

lli

ll

t.

ii

I

lll

i

I

I

I

I

i

I

11.

cerea ar:noniei corPului nostr.tl

12. Purificafi-vi tnrpul.Nu uitafi ci Starea lui interioari sc

va reflecta in aspectul dumneavoastri exterior'

13. Hrf."flJla boala si lo-

veasci.

136 i vinde"ar.u bolilor incurabile = t37

Radiafia mortali

un adevirat pericoltindeni. putem si ne

punem la adipost de razele diunitoare? Da, atunci cAnd cu_Doa$tem gi respeCtim anumite reguli.

De ce este diunitoare radiafia electromagnetici?

Problema a fost ignorati de gtiinfa oficiali pAni de curAnd,penEu ci trebuia recunoscut un fapt controversat corpuluman posedi bio-poli. Numai cAliva fizicieni au studiat fe_Domenul gi de obicei numai ca un hobby.

S-a determinat deja cu precizie ci fiecare organ al corpuluiDostru prezinti o anumiti frecven(i de lucru: inima _700-800 Hz, ficatul- 300-400 Hz, creierul - 10-15 Hz (infim"f. de gradul de stimulare). Daci inima este orpusi unei

cu o frecvenfi similari, aceasta poate miri orifrecvenla inimii dincolo de intervalul ei normal.

lucm se poate intAmpla gi cu alte organe. Expunerea lauri electromagnetice de inalti intensitate sau chiar ex_

prelungiti la cAmpuri de intensitate redusi potlaboli gnve.

Viafa de pe PimAnt a inceput gi a evoluat inE_un mediuo radiagie electromagnetici relativ srabi. sursere acesteia

propriul cAmp electromagnetic al pimAntului, radiajiadci gi radiagia solari. Descoperirile tehnologice au ficut

creasci intensitatea totali a cimpului cu citeva unitifi;te aceste condilii naturale. Bio-polii noEtri (numili ji

sunt avariali in principal din cauza liniilor electice, a radiocomunicaliilor, a dispozitivelor de radiolo_

(radar) Ei a altor elemente de infrastructuri industriali.

S-a stabilit, de asemenea, ci persoanele care triiesc inapropierea liniilor de inalti tensiune sau a substafiilor dc

transformare prin care trec 500 kW sau mai mult se simt

mai riu atunci cind puterea cre$te. Cercetitorii au desco-

perit ci riscul de a face cancer sunt de citeva ori mai mari

pentru persoanele care triiesc in apropierea liniilor dc

inalti tensiune.

Riscuri pentru sinitate in propria noastni casi

Poate ci nu ne dim seama, dar chiar 9i in casi avem multc

surse de radia;ie diunitoare.r Filtrele puse pe monitoarele comPuterelor sunt in

general destut de bune penb:u a ne apira, dar radialia

nu dispare complet. Ea s-ar putea concentra intr-un

singur puact, de pildi patul unui copil, aflat in spatelc

operatorului computenrlui. Iati de ce este important

si poziponim acest dispozitiv modern asdel incit ra'

diagia si nu afecteze pe nimeni. De pildi, ln spatelc

unei ferestre sau al unui Perete.r Televizorul trebuie urririt de la o distanp de cel pulin

2-3 metri. Pufini gtiu ciuntelevizorpus infalapatuluipoate produce dureri de oase. Si adormi cu televizorul

aprins este chiar mai riu, pentru ci, atunci cind dor-

mim, corpul este mai pu$n apt sA se apere de radia{ic.

Cel mai bine este si programim televizonrl si se in-

chidi automat, daci simgim ci o si adormim.o Cuptoarele cu microunde ar trebui si aibi incorporat

un dispozitiv de monitorizare a radiafiei. Circuitelc

acestor cuptoare se pot dezechilibra din cAnd in cAnd'

producAnd o cregtere brusci a intensitifii radiafiei. Un

dispozitiv de monitorizare ne-ar alerta cAnd acest

138 ! vinde "area

bolilor incurabile

lucnr se intAmpli, pentu a duce aparatul la senrice, catotul si revini la nornal.

Chiar gi dispozitive banale, care nu sunt prea avansatecnm irr fi htslrf,le gi candclobrcIe, pot sA consti-

un pericol tnE-o anumiti mesure. Forma candelabrelordirecgia radiafiei. Nu este o idee buni si stai direct

un candelabru. Paturile noastre ar frebui si fie plasateincAt capul si nu se afle sub o lampi montati in perete.

mai bine este folosim lumini semisferice indreptate spre

Este mai bine si nu avem o masi de machiaj in dormitor.totugi existi una, asiguragi-vi ci toate oglinzile sunt ali-lnft-un singur plan, alffel ele pot crea zone de radia$e

Oglinzile montate pe perete sunt in general multsigure.

hoiechil erhitectonic al casei noaslre poate gi el duce launei puternice radia$i diunitoare tn anunite zone.

ideali pentru o cameri este cea rotundi. Dar acest de-t este nerealist; putem totugi cel pulin si evitim si

. pe scaun sau pe pat intr-un coll al camerei - co$urilelocurile cele mai periculoase. Evitarea colfurilor meselor

este, de pildi, neapirat o superstigie. Acestea actioneazinigte antene care colecteazA radia,tia. Mesele de formi

sunt mult mai bune.Ca reguli generali, este o idee buni si rearanjim mobilacasi cel pugin o dati pe an, pentru a evita si fim expugi

aceluiagi model repetitiv de radiaSe.Aproape ci am uitat un dispozitiv important, foarte uti-

ln zilele noasbe: telefoanele celulare. Birba$i le poartiln buzunarele interioare ale hainelor, ceea ce inseam-

o e>rpunere prelungitila radialii ainimilorgi aplimAnilor.

i rgg

lr

I

lt

lr

ir

Este mult mai sigur si 1ii telefonul intr-unul din buzunarelc

laterale, sau, gi mai bine, in servieti.Putem trage concluzia ci orice contact cu inlluenfele din

mediul inconjuritor afecteazi intr-o misuri sau alta bio-polii

nogtri. Chiar gi cdnd punem pe noi o pituri, putem se nc

supunem unei sarcini electrostatice pozitive de 600-700 dc

volEi. Mersul pe un covor sintetic ne poate incirca pini la

plus L 000 de vol$. Asemenea influenfe duc la actmularea dc

electricitate pozitivi in corpul noslru, aceasta fiind una din

principalele cavlze ale tulburirilor cardiace Ei neurologicc.

Mu$i oameni de gtiinp consideri ci excesul de sarcini pozi'

tive din corpul nostru poate constitui un factor in formarea

cancerului.Am suferit cu to;ii mici descirciri electrice, care uneori

au loc cAnd dim mAna cu cineva sau cAnd atingem un obieo.

Natura ne-a furnizat o cale de a ne neutraliza poten$alul elec-

tric, prin atingerea pimAntuIui cu picioarele goale, atingerc

care permite accesul sarcinilor incircate negativ.

incircali-vi bateriile propriului corp

Spre deosebire de alte mamifere de pe Pimint, oameniipigesc pe doui picioare. Corpul nostru acgioneazi ca o

baterie cu o sarcini pozitivi in pir:gile superioare, care includ

gi capul, gi o sarcini negativi in partea inferioari a trun'

chiutui gi in picioare. Sarcina pozitivi ne vine de la Univers,

iar cea negativi de la Pimint. Cu cit este mai puternic fluxul

de energie, cu atat persoana este mai sinitoasi 9i cu atAt

corpul ei este mai robust. DobAndim energie cosmici prin

respirafie, prin contacnrl cu apa (de pildi, cAnd petrecem mai

mult timp la malul unui lac) Ei prin consumarea de alimentc

bazate pe plante. Hipocrat scria: ,Cea mai buni lncilfi'minte este si nu inca$i nimic.'

1.4O i vinde"u."a bolilor incurabile

Strimogii nogtri nu aveau incil$ri fistichii cu tilpidin materiale sintetice. Ei igi petreceau mai toati

desculgi gi de aceea se bucurau de o mai buni sinitatede un sistem imunitar mai puternic decAt noi, cei de azi.Tfiim in condifii diferite, create de civilizalia noastri

si stai descu\ o perioadi mai indelungati este im-Dar putem face cAte ceva: si ne plimbim descul$

roua diminegii, sau pe plaji sau prin zipadl., micar unpe zi. Sau si ne punem picioarele sub unjet de

rece. Asdel, vom crea o imunitate impotriva ricelilor, a

Ei a multor altor boli.Mersul descull nu numai ci ne cilegte corpul gi ne inti-

sistemul imunitar, dar tn acelagi timp previne durerilespate, de umeri gi musculare (la picioare). Indiferent de

este indicat si facegi plimbiri terapeutice, descu!, cAtdes posibil. Vefi remarca de la o zila alta schimbiri po-

ln starea dumneavoastri de sinitate: un plus de ener-somn mai bun, un spiritvesel gi o reinnoiti pofta de viap.

diuniitoare - cluza multorboli

este incircat pozitiv, iar picioarele sunt incircate cu oelectrici negativi, dar numai in teorie. Echilibrul estepemanent de puzderia de doze mici de radialie pe

le lncasim de la televizoare, computere, magini, haineDau mai jos cAteva metode simple de inliturare a efec-acestei radiatii, care produce o mu$ime de tulburiri ale

ii gi de refacere a echilibrului electric natural.

IUL NR. 36un cablu electric flexibil, care nu eSte foarte gros (cel

bine, din cupru) gi inlinuagi izolafia de la ambele capete.

= 14r

Conecta$ unul dintre capete la un punct bine legat la pimdnt(de pildi, instala$a de api sau cea de incilzire centali - ca-

loriferul). CAnd avefi de gAnd si peteceli mai mult timp inacelaEi loc (de pildi, si umarifi televizorul, si citi'p sau, pur

Ei simplu, sivi odihni$), inlhgura$ celilalt capit al firului injurul incheieturii mAinii $angi (incheietura din stinga estc

mai buni penru ci pe acolo trece meridianul energetic al

inimii). Sta$ aga, "impimAntatu,2-3 ore,timp care viva calma

sistemul nenros cental gi vi va imbuniti$ somnul, ftcAndu-vA

mai eficient la locul de munci gi ln general mai sinitos.

REMEDIUL NR. 37Aceasti metodi nu este la fel de eficienti, dar aduce un be-

neficiu suplimentar prin inliturarea toxinelor din corp. Pre-

gitili o solulie de sare (un gram de sare la un litru de api)intr-un bazin gi punefi picioarele in ea, impreuni ctr celilaltcapit al firului impimAntat. Pute$ si adiuga$ in bazin gi pie'

tricele sau boabe mari de fasole. Pigi{i pe pietricele sau pc

boabele de fasole: este un bun masaj al tilpii, care ajuti la rc

facerea echilibrului electric al corpului.

Timiduire prin contact cu copacii

Contactul cu copacii este, de asemenea, menit si ne imbunitileasci echilibrul electric. Unii copaci pot ajuta la incircare.t

corpului cu energia benefici, in timp ce algii fac posibili eli

minarea energiei diunitoare. Ambele categorii de copacr

sunt utile pentru lupta impoeiva diverselorprobleme de sinAtate sau in general pentru ameliorarea stirii de sinitate.

Stejarul, pinul, acacia, a4arul, megteacinul, mirul,ciregul, prunul gi pirul sunt unele dintre varieti{ile care aduc

energie in corp.

142 ! Vindecarea bolilor incuabile

IUL NR. 38Pentru a incirca trupul cu energie sinitoasi, stali la 2O-4O

depirtare de un arbore, cu spatele la el. Rela-mugchii 9i lnchidefi ochii. lntoarceli palmele spretimp de 3-5 minute, inchipuindu-vi ci energia arbo-

curge in dumneavoastri prin degete.

Castanul, plopul, salcia, alunul, plopul tremuritor au ca-de a elimina energia diunitoare din corpul nostru.

NR. 39la 20-30 centimetri de arbore, cu fala gi cu palmele in-

spre el. lntindefl bralele cire el. Relaxafi-vi mug-i, inchidegi ochii Ei inchipuif,-vi cum copacul extrage

ia nesinitoasi din corp, prin vdrfirrile degetelor. $e-ar trebui si dureze 10-15 minute.

Am triit la prima mAni errperienfa puterii timiduitoare a

ilor. Am avut pe wemuri puternice dureri de spate gimicar analgezicele nu puteau si-mi ugureze suferinp.

gedinle cu nigte meri m-au scipat complet de dureri.Contemporanii nogtri sunt obignuili si se bazeze pe

moderni gi s-ar putea si accepte cu greutate faptul cicontact cu ni$te copaci poate rezolva mai bine o pro-

de sinitate decAt sofisticata noastri gtiinli medicali.inci prezinte multe mistere. Ar trebui si acceptim

lucru Ei si ne folosim de faptele de netigiduit, chiarnu avem o explicafie pentru ele.

Pieptinanrl pirului cu un pieptene de lemri este un stri-leac pentru insomnie Ei pentru epuizarea nenroasi.siberieni le spuneau pacien$lor si Sni ln guri o bucati

lemn de plop eemuritor, drept ugurare in caz de dureri deBucifi de lemn de mesteacin erau folosite pentru a

i t+t

vindeca multe probleme femeiegti, dar gi hemoroizi' Plasarea

de buci;i de lemn de plop tremuritor pe anumite locuri de pc

cap ajuia impotrirra schizofreniei, a epilepsiei gi a durerilor

de cap.

ln incheierea acegtei descrieri incomplete a puterii tAmA

duitoare a copacilor, doresc si menlionez lnci un remediu

interesant. Acesta se ocupi de staphylococa$ auteus - o in-

fecjie care este foarte greu de invins cu mijloacele curente alc

medicinei. Am avut ci,tiva pacienfi cu infeclii c! staphylo'

cocc,ts aurzusla ochi, gAt gi nas. Pacien;ii sufereau de dureri

serioase. Nici antibioticele, nici alte medicamente scumpe nu

au adus nicio ugurare. Bagteria pirea imuni la orice' Remc-

diul meu i-a surprins la inceput. Totu$i, cAnd l-au incercat'

au aflat ci solufiile care suni simpliste pot uneori fi cele mai

strilucite.

REMEDIUL NR. 40

produce oarecare nepliceri, dar trebuie si suferili pulin

Pentru a u$ura ugturimea de ochi, Putefi si-i frecali cu

mAinile. Aceasta intireEte efectul terapeutic, Pentru ci pro

babil ave;i pe mAini resturi de la manevrarea bugtenilor dc

mesteacAn. A doua zi ar trebui si fi1i complet eliberali dc

orice simptom de infecgie. Daci nu funclioneazi de priml

dati, repetafi rutina.

144 i uitd""u.""bolilorincurabile

Alte probleme de sinitate

medicina moderni declari ci o boali este incurabili.solugie rimasi este si recurgem la Mama Naturi.

a cuvinte despre diabet

treizeci sau patruzeci de ani, cAnd nu aveam abun-de azi de alimente cu grad inalt de prelucrare, produse

patiserie, produse de panificalie conlinAnd fiini rafinati,uri, biuturi dulci, diabetul era o boali rari. Oameniificeau diabet erau de obicei lnaintafi in vArsti, iar pan-uI lor nu mai funcfiona din cauza birAnegii.

AstAzi, apar cazuri de diabet gi la generaliile mai tinere,gi in rAndul copiilor. Caaza principali a bolii, indife-

de vArsti, este alimenta$a noastri, bogati ln carne friptifiartA, prijituri gi lapte de vaci pasteurizat sau fiert.

Administrare" 4g ins rlini nu este eficienti in vindecareaInsulina este un horzron produs de pancreas gi

ite organismului si asimileze zaharwile organice na-Energia cipitati asfel este folositi in procesele me-

ice gi pentu hrinirea gi regenerarea pancreasuluii. Celulele noagtre sunt capabile si foloseasci zaharu-

naturale aflate in cantititi mari in fnrcte gi legume, dargi in zahinrl prelucrat gi nici in amidonul din cartofii

, nici in fiina albi din produsele de panifica$e sau insupergitite. Toate acestea sunt produse diuni-

; totu$i, corpul noshr trebuie si le prelucreze crrmva gi

= 145

I

{

pe ele. Mai intii, ele trebuie descompuse in zaharuri mai

simple. Prelucrarea termici distruge toate enzimele active din

aceste alimente (moleculele enzimelor se rup la temperaturi

de peste 54 grade Celsius, asdel incit organismul nosEu va

trebui si foloseasci tot mai mult din propriile lui resurse. Pan'

creasul devine suprasolicitat, pentru ci cererea de insulinieste mult mai mare decAt produgtia normali. Pe lingi aceasta,

produsele rezultate din digestie sunt substanfe anorganicc,

care nu se pot folosi pentru regenerarea pancreasului, ceea cc

conduce la diabet. Injecfile cu insulini se pot compara cu

nigte imprumuturi pe c.rre le facem atunci cAnd ne cheltuim

banii mai rapid decAt ii cigtigim. Banii imprumuta$ sunt pur'

titori de dobindi. ln cazul injec,tiilor cu insulini, pregul pc

care il plitim consti in tulburiri cardiovasculare, pietre la

vezicabiliari gi pietre la rinichi.Cei mai mul,ti dintre diabetici sunt 9i supraponderali'

Aceasta din cauzi ci insulina sintetici, produsi industrial,favoizeazimai degrabi acumularea grisimii, decit arderca

ei. Grisimile gi toxinele acumulate produc probleme de cir'

culalie. SAngele devine mai gros gi mai acid, ceea ce conducc

la probleme cardiace gi Ia depuneri de calciu.Diabetul este adesea rezultatul unui puternic stres psiho

logic. De obicei, el apare la persoanele cu un ficat slibit. lngeneral, slresul ne afecteazi ficatul, care este ,laboratorulchimic" al organismului. Orice dereglare a ficatului se mani

festi prin deregliri ale altor organe, care coopereazi cu

ficatul: pancreasul gi organele sistemului digestiv. Aceastlpoate conduce la ulcere ale stomacului sau duodenului sarr

la diabet. Persoanele cu diabet care nu igi adminislreaziinsulini au ganse mai mari in lupta cu boala. Cei mai mullt

dinre pacienfii mei, in special cei care nu Ei-au administrrtinsulini, s-au restabilit complet.

!46 =

Vindecarea bolilor incurabile

$tim cu tofi ci sistemul nostru digestiv, daci este hrinit inDod natural, cu alimente neprelucrate, poate produce toli

necesari pentru organism, inclusiv insulina.inseamni ciputem scipa de diabetprin simplul efort

schimbare a alimentatiei. Ce misuri ar trebui si luim? inrAnd, si excludem sau si reducem la un minimum can-de produse prelucrate care contin zahfu gi amidon in

ii mari, cum ar fi pAinea, cartofli decojiF gi fier,ti,rafinat gi produsele care il conlin (de pildi, sucurile

fructe din come4), cerealele supergitite, carnea gititi,pasteurizat sau fiert gi produsele lactate (iaurtul dinchefirul, brAnza gi untul). Consumali doar brinzi,

gi iaurt de casi. Pregiti$-vi propriile cereale, ca sivi asi-ci nu sunt supragitite. AveS nevoie zilnic de griunfe

mai sinitoase boabe sunt cele de hrigci, grdu, porumb,gi orez (in special varietiqile silbatice, nerafinate). Cel

bine este si le gitim cu pufini api. O treime din alimen-noastri artrebui si constea in griunle de cereale. CAnd

gitim, cel mai bine este si folosim metoda gititului intre-De pildi, putem giti hrigca in felul urmitor:

1. Se clitegte hrigca gi se lasi apoi in api timp de 3-4 ore.2. Nu schimbafi apa; fierbefi hrigca timp de 3-5 minute.3. Tiia$ nigte ceapi ln bucilele mici gi adiugafi-o in oali.4. lnfagurali vasul cu un $tergar, pentru a-i menline tem-

peratura timp de 15-30 de minute.5. Adiuga$ ulei presat la rece inainte de a mAnca.

Partea principali a alimentaSei noastre ar trebui si fie dinEi legume proas?ete sau uscate, sucuri proaspat stoar-

din fructe Ei legume, alte feluri bazate pe fructe Ei legumemai bine, gitite in cuptor), greunfe de cereale, nuci,

gi miere, ln loc de zahir. Pe post de grisimi, folosili

= 147

numai uleiuri vegetale presate la rece. Face bine si bem un

litrr pe zi dinurrnitoarele amestecuri de sucuri: 360 gramc

de morcovi, 24O grame de salati verde, 180 grame de fasolc

germinati gi 180 de grame de varzi (propo4iile fiind

6:4:3:3), plus jumitate de litm de amestec de sucuri produsc

din 280 grame de morcovi 9i 120 de grame de spanac. Rezul-

tatul tratamentului va fi 9i mai bun daci vi vefi elimina in

testinul gros folosind un vas de clismi 9i vefi trece printr-o

proceduri de curifare a ficatului o dati la trei luni. (Vezt

pentru asta Cum sd trdim 150 de ani, pp. 226-236) .

Doresc si tratez subieetul clismei (al irigirii intestinalc)

mai in detaliu, pentru ci este una dintre procedurile cele mat

eficiente pe care le putem efectua acasi pentru a curifa toxi

nele din corpul nogtru.Unii specialigti ne avertizeaz|ci irigarea intestinului gror

distruge microflora benefici. Nu sunt de acord cu ei. Eslc

aproape imposibil si gisegti o persoani cu o flori intestinall

sinitoasi, din cauza alimentaiiei, a lipsei de exercipu fizic

gi a cantitifii de medicamente (in special antibiotice) pe carc

le introducem in noi. Sunt dispus si pariez ci in jur de 90%

din populalie posedi un tract digestiv degenerat, cu o florldeteriorati. Dr. Norman Walker, medic american cunoscul

in toate lumea (a triit 106 ani), a folosit timp de 50 de ant

clisma pentru tratarea a diverse boli. El a considerat clismr

cea mai simpli gi cea mai eficienti de curilire a gunoaielor

din interiorul corpului. Obignuia si spuni ci persoanele can

nu cred in eficienla clismei au cea mai mare nevoie de ea'

Practica ne arati ci mul$ nu sunt dispuEi si foloseascl

metoda de irigare a intestinului gros pentru ci o considerl

respingitoare. Acegti oameni ar trebui si lnfeleagi ci eslc

unica metodi de a inlitura straturile de materii fecale st'l

tute acumulate in inteStinul lor. Materiile stitute sunt tl

148 i virdec.rr.u bolilor incurabile

oricirui sistem de canalizare posibil. Algii considerizigia foarte incomodi sau nu au suficient de mult spatiu

pentru a efectua procedura. pretexte vom gisi intot-a. Dar ameninfarea operafiei sau a mor{ii ne furni_o motivafie instantanee ca si incercim si punem oa_ordine in intestinul nostru gros. Comportamentul cel

respingitoare, iar mirosul lor este gi mai riu decAt cel

rezonabil e$e sA incepem si folosim procedura inaintea ne afla in fap unor serioase amenin{iri la adresa sini_ii noastre.lnainte de a incepe si descriu in detaliu procedura, doresc

multe probleme de sinitate. ln al doilea rAnd.

ivi amintesc doui lucmri. Mai intAi, motivatia dorinpei dercipa de depozitele stagnante este faptul ci acestea pot

dumneavoastri; aplicafi pe tubul clismei gi in anus un:nt. Uleiurile vegetale sunt preferabile vaselinei, cre_

lor gi sipunului, pentru ci sunt niEte produse naturale Eiastupi porii pielii. Luafi,pozifia tigrului,,_ sprijinit in

si urmafi in cel mai mic detaliu metoda prescrisi,a evita rinirea gi obfinerea unor rezultate optime.

gi tehnica ei - irigarea intestinului gros

cAt mai relaxat posibil. Introducefi capitul tubului

-in anus gi lisafi apa si curgi iniuntru. Respira,ti

prin gura deschisi. punga clismei se va goli complet

o solulie din doi litri de api fiarti gi apoi riciti la tem_

Er coate, cu picioarele ugor depirtate, cu abdo_

= r4e

I

15O 3 vindecarea bolilor incurabilc

int-2 minute; atunci vi puteli ridica' (Daci apa nu curgc

Iiber din pungi, apisafi timp de cAteva secunde tubul clismei

gi apoi lisali apa si curgi din nou')'

irocedura nu se incheie aici' Intestinul trebuie scuturat

pujin. O metodi este si efectuim sirituri 9i si zdruncinim

p*." inferioari a abdomenului cu ambele mAini' Oricum ar-fi,

in.erculi si creafi ln intestin o acfiune de curi$are intc

rioari. Dupi care intindeli-vi pe pat 9i a$teptafi. ln doutr

pAni la zece minute, ve$ simli nevoia de a merge la toaletl'

Fili pregitili si Petrecefi Pe

revisti sau o carte de citit' In

ci toati aPa a Pirisit intestinu

totul s-a terminat.Daci nu afi efectuat Procedura niciodati' egte o buni idcc

si privi,ti produsele luate de api cu ea' Priveligtea este nepli

*iA, .hi", ,.spingitoare, dar asdel vegi fi foarte puternic mo

tivafi Pentru viitor.luf.toa" ar trebui repetati in fiecare zi in prima sipt'i

mdni, apoi o dati la doua zile in a doua 9i a treia siptimAni

in a patra siptimini, procedura se va efegtua de doui ori'

Dupi a patra siptimAni, cei mai mu$i dintre noi vor gti'

dupi mirosul gi aspectul fecalelor' ci purificarea s-a incheiat

cu succes. Pentru a mengine intestinul gros in aceasti stare dc

curilenie de aici incolo, este suficient si efectuim procedeul

o aaie pe siptimAni, tot restul viefii noastre'

Ceea ce tocmai a$ ficut se poate compam cu curifarea pll

mAntului din iurut,ridicinilor" dumneavoasd' in cadrul cll

reiaa$indepirhtstraturileintaritedemateriifecale'mucegat'p"*li.i""i 9i alte produse de fermentape' Acum' aceste r'l

iacini pot absorbi substan;e utile din hnna digerati' substanlc

necesare pentru producerea de noi celule' Corpul nostru nu

mai absoirbe diunitoarele toxine cancerigene' De acum'

Intestinul nosEu gros a fost multi weme tntins, vegtejit giDalnuEit, dar acum s-a intors la forma normali gi igi vaCfectua importantele funcfiuni fiziologice. Odati intors lalo-" lui normali, va invip din nou si-deplaseze masele de

nedigerati gi alte reziduuri.Pentrr a realiza acest deziderat, putem consuma o mulgime$iunfe de cereale in timpul siptiminilor in care efectuim

cu clismi (de fapt, consumul lor este o buni idee). Asigurafi-vi cii sunt griunge integrale. pregitifi_lecu api. CAnd hrana din aceste cereale trrece din stomac

intestinul subflre gi apoi in cel gros, ea ajuti intestinul gros'gi recapete forma normali.

= r51

Laxativele produc golirea intestinului firi a angaja in weun

fel lesutul muscular, care asdel va fi tot mai slibit. La rAndul

lor, muEchii intestinali slibiii pot conduce la constipalie

cronici. Dimpotrivi, clisma simuleazi 9i normalizeazi func-

procedee, acestea nu vor produce rezultatele dorite'

Acest adevir poate fi mai bine ingeles in contortul r'rnui alt

secret al pistririi unei bune sinititi: pentru rezultatc

similar, o alimentafie adecvati nuva opri acumularea de toxl'

ne in intestinul gros Ei apoi absorbEia lor in fluxul sangvin'

Dimpotrivi, ea stimuleazi funcfiile de absorbEie' Existi o

singuri cale de urmat - curilarea trebuie si cuprindi efec'

tuarea intregului set de rutine prezentate aici.

Pe lAngi recomandirile de mai sus, prezentim ln contl'

nuare citeva remedii pe c.rre le putefi lncerca drept misurl

suplimentare impotriva diabetului. Urmirind efectele lor

asupra sanitifii gi dispozifiei proprii, il puteli alege pe acelr

care se potrivegte cel mai bine cu dumneavoastri.

REMEDIUL NR.41INGREDIENTE:100 grame de sucde ceapi gil00grame demien

PREPARARE: decojifi ceapa gi tocafi_o fin de tot, apoi stoar_cefi sucul lnt-un borcan, adiugap mierea, amestecafi bine,hchidef ermetic borcanul gi pistraqi-l intr_ua loc intunecos.

consumali doui lingurife de ftei oi pe zi,timp de o luni.

L NR. 42)IENTE3 10 grame de nuci necoapte, verzi (culesede 7 iulie).

tocafi mirunt nucile, apoi punefi-le intr_o cani,cana cu api fiarti gi acoperifi-o timp de 15 minute.

befi amestecul cald, ca pe un ceai.

NR.43: frei cini de oviz copt.

ARARE: punefi ovizul intr-o oali smilpiti gi turnaliel 600 de mililitri de api fiarte. punefi un capac $i in-

F timp de 15 minute, amestecAnd din cAnd in cAnd, dupilisafi si se riceasci la temperatura camerei timp de 45

minute. Strecurafi sucul confinut in amestec intr_un reci_rnt din sticli, firi si lisafi niciua fel de lichid in boabe,

r care adiugaF ap4 fiarti pani vefi avea din nou G00 deitri de lichid, dupi care acoperigi cu un dop. pistrafi la

rece nu mai mult de doui zile.befi o jumitate de cani de lichid cald de

ori pe zi, inainte de mese. Acest fiatament dureazi trei

IUL NR. 44l0 frunze de dafn de mirime medie.

FARARE: rupe1i frunzele minrnt, puneli_le intr_un paharlnn-un vas smilpit, rurnafi peste ele OOO a. mililitri de

! rsr152 i vindecareabolilorincuabile

api fiarti (cam trei cini), acoperifi vasul cu un capac Ai lisalisi stea timp de 2-3 orc.ADMrNrsrRARp, be$ jumitate de cani de formuli caldi de 3-a

oipe zi, timp de doui siptimAni. Lisafi si treaci un intennlde o luni, apoi repeta$ tratamentul.

REMEDIUL NR. 45TNGREDIENTET frunze de cartof dulce (60 de grame daci sunt

verzi,30 de grame daci sunt uscate), coaji de dovleac alb

(100 de grame daci este proaspiti sau 12 grame daci estc

uscata).pREpARARE, tocafi mirunt gi fierbep.

ADMINI5TRARE: beF amestecul ca pe un ceai, la orice ori a

zilei.

REMEDIUL NR. 46INGREDIENTB, 15 prune uscate.pREpARARE: se pun intr-o oali cu api fiarti gi se fierb un

timp.ADMINI5TRARE: se bea cald, precum un ceai.

REMEDIUL NR. 47TNGREDIENTE, 5O de boabe de mazire.pREpARARE, se fierb timp de 20 de minute.

ADMTNT5TRARB3 befi fiertura gi mAncafi boabele de mazire, o

dati pe zi.

Vivat cartofii

\6 voi spune cite ceva despre importantele beneficii 9i desprc

potenfialele pericole pe care le aduc cartofii, un alimentvaloros gi un dar al naturii ugor de obfinut. ln primul rAnd,

ag dori si vi prezint povestea Almei Niekse, o fati c:rre alocuit in Copenhaga acum cA,tiva ani gi care a reugit si in_ffingi o boali incurabili c:re o lisase infirme folosind doarcartofi obignuiS. Viata a fost duri cu ea inci din copilirie. Opoliaruiti ii deformase trupul.Avea o posturi risuciti, arti-olafiile umJlate gi degetele indoite.ln cei douizeci de anipe_trecufi in scaunul cu rotile, singurul sprijin a fost mama ei.CAnd mama a murit, Alma a petrecut multe nopli albe in dis_perare, gAndindu-se adeseala sinucidere. Brusc, lnt_o noap_tc, a avut o rwelafie neagteptati, care i-a aritat calea spre in_rtrnitogire. Nu gi-a putut explica ra$onal ce s-a intAmplat. Erade parci ingerul ei pizitor ar fi venit gi i-ar fi goptit: ,,Dacilrei si te faci bine, fierbe timp indelungat cartofi cu tot cucoaji, paseazi-i gi apoi minAnci pasta rezultati gi nimic alt_Ceva in toati ziua." Dupi doui siptimAni in care a urrratlcest sfat, fata a remarcat oarecare imbunitisri. DinSi ei nuDai erau la fel de lnclegta$, acum igi putea deschide gura mai

l

, iar articulafile nu o mai dureau la fel de tare ca inainte.o luni, imbuaitifrile erau gi mai vizibile _ acumera o cu totul alti persoani. A mAncat exclusiv cartofi

gi pasaS timp de tei luni de zile, iar aceasta i-a restabihtsinitatea.

Mu{i cititori vor zimbi superior la aceasti poveste incre-Cum si primeasci cineva instrucliuni precise penru

tratament, prinE-un miracol? Fie ci credem in miracole,ci nu, gtim cu siguranli ci mintea noastri intuitivi incio mulgime de capacitifi pe qrre nu i le-am descoperit. Cuavem intuifii. Eu, personal, folosesc de foarte multe ori$a cAnd dau sfaturi pacienfilor mei; de reguli, acegtia

sunt dezamigifi.Si revenim la povestea Almei. CAnd s-a irnsinitoEit, ea a

si ajute alte persoane cu boli aseminitoare. A mers la

154

=

Vindecaree bolilrrr incurabile155

ilr

il

lli

I'

il

rfi

ffi

fl

ll

spitale gi la cabinetele doctorilor, spunindu-Ie tuturor des?re

metoda ei simpli de vindecare a poliartritei' Nimeni nu a fost

Isp"; si o creadi, dar ea nu a renunfat' A studiat medicina'

a aeve*t doctor 9i Ei'a folosit atAt cunogtinfele cAt Ei e"Al-

rienla Pentru a vindeca oam anl'

inci se bucuri de sinitate 9i

De ce nu sunt cartofii aPrec are?

pentru ci noi, oamenii, wem si fim mai degtep$ decat natura'

P. rrr.muti, cartofii erau considerafi la fel de importanli cu

piinea. Bunicile noastre ii fierbeau sau ii coceau intotdeauna

cu tot cu coaji 9i ii seweau ca fel separat' su o garnituri dc

vasi murati sau castrave$' Nimeni nu se gAndea si ii curelc

de coaji 9i siiigras gi constiPin mod gregitprodus nutritiv gi Pistrind <

-".n ",.

Este gi."rri feittii - aruncfunvitaminele din graunlc'

con$nute in tirAle, gi Pistrimtegrali, cu tot cu coaji, confin

Exi$A acolo enzime, Proteine'acizi organici, sinrri-minerale, potasiu' calciu' fosfor' fier 9r

multe alte substante utile' PAni la 907o dintre acestea sc

oelor cercetiri, substanlele con

ili ProPrietili medicinale' utilc

nsiunii sangvine ridicate' a ant

, a ulcerelor stomacale 9i a infla

mafiilor la ficat, tractul biliar sau rinichi' Aceste substanlc

palticipa h multe procese organice-care au loc in organisnt''ff.

"i.rta la intirirea pere$lor vaselor noastre de singe' Iar

lista aceasta a beneficiilor este inci incompleti' Este 1t

motivul pentru care ar trebui si fim sceptici cind vedem -rr

releta cale folosegte cartofi decojili' Enzimele aflate in cartofiti

I

156 i vindecarea bolilor incunbile

integrali transformi amidonur in zaha'rri ugor de asimilat,care sunt o sursi de energie, iarprodusele secundare ale reac_fiei sunteliminate din corp.

Amidonul in sine nu este solubil in api. Bucifl agregatede amidon, aseminitoare cu cleiul, pot bloca vasele de sAnge,producind arterioscrerozi gi alte disurrgeri. Amidonul gi'titeste sirac in oxigen, ceea ce impiedici ard.erea lui compieti,lucru care duce la formarea de fesut gras. Consumul excesivde cartofi prijifi din anii 19g0 este cel care a condus la obe_ziate gi la multe alte tulburiri de sinitate inpopulapaAme_ricii. Mulgi americani suferi asttrzide probleme de senatatedrept rezultat al pasiunii lorpentru cartofii prijifi.

Mi voi repeta, penfu cei care sunt mari amatori dedecojirea ripegte 99o/o dinsubstangele valoroase ale[ui. Unora nu le place gushrl sau mirosul coiilor de

fi, darmulte depind de modul in care ne gitim cartofii.i pune cartofii in api care fierbe, adiugAnd ierburi sau

mirodenii, care si imbunitifeasci gustul. E chiar maisi-i gitim in aburi. De obicei, eu spil cartofii, ii tai in

ui, ii pun in cuptor, adaug pe ei niEte chimion, maghiranalte mirodenii Ei ii coc timp d,e 4O-45 de minute. pot fi

cu pufin unt, cu pitrunjel tiiat mirunt, mirar gi:. Este un fel de mAncare foarte sinitos, in speciil

cuvarzi, morcovi sau lapte bAtut.Unii indepirteazi coaja de pe legume ca si inlinrre sub_

chimice diunitoare. Studii recente au aritat ciil confinut de fier din cojile de morcovi, sfecli, cartofi giimpiedici acumularea de toxine. Sfatul meu e$e sa re_

i la cartofi primivara, tncepAnd cu l martie, pentru ciiacepe perioada de vegetalie a lor, avAnd loc produ_

unei substange toxice care cauzeazi slibiciune, som_

= r57

Ei dureri de cap.

Trebuiesinuuitimciuniicartofisunttratalicuradia-$ile date de cesium-l37 9i cobalt-60' in-scopul insilozirii'

L."r," le conferi o perioadi comerciali mai lungi Ei un

as?ect mai atrigitor, d"t vine cu riscul de producere de

cancer la persoanele care ii consumi'

Acum, cind gtim care sunt beneficiile 9i posibilele peri-

cole ale consumului de cartofi, am si vi dau inci doui relete

simple.

1. Cartofi fier.ti cu chimion

Spila$ Ei fierbeS cartofi intregi, apoi decojigi' Adiuga$ ceva

iei vegetal gi pitrunjel sau mirar tiiat mirunt'

2.Caftoficu ciuPerci

Giti$ la aburi cartofii 9i scoateli cu mar: griji stratul cel mai

exterior al cojii. Gitilisepant ciuperci intr-o cantitate mici

de api, tiia;i-le mirunt li pune$-le peste cartofi' Adiuga(i

nigte ceapi (prijiti in ulei vegetal) 9i pitrunjel sau mirar

tocat mirunt.

Puterea timiduitoare a merelor

Cunoagtem cu tolii zicalaz 'Un mir pe zi te fereEte dc

dostor'. Am putea dedica o carte intreagi caliti$lor bene-

ficealeconsumuluidemerepentrusinitate.omu\imedcresurse bibliografice descriu substanlele din mere' cum ar

fi vitaminele Ei acizii organici' Eu voi menfiona aici doar

cAteva remedii care folosesc puterea timiduitoare a merc-

lor. sucul de mere face minuni in privinla curilirii cor

pului nostru, in sPecial a ficatului' a rinichilor 9i a vezicit

biliare.

Curifarea ficatului cu suc de mere

Utilizagi doar suc de mere proaspit stors (sucul cumpirat dela magazin nu conduce la rezultatele dorite). foiosili inspecial mere dulci - adiugafi doar cAteva mere dintr_un soimai aou, pentru a obgine un gust mai plicut. Befi in sorbituriltci gi Snefi un timp in guri fiecare cintitate sorbiti, pentrua lisa sucul si se amestece cu saliva. persoanele cu o flori ne_sinitoasi in ftactul digestiv pot suferi dupi biutul suculuiunele nepliceri stomacale, cum ar fi umflituri. pentru apreintAmpina aceste nepliceri, aceste persoane pot si fiIftezedin sucsivian PuIPa *i-Y: Sau Putefi

tate a m i poati aborda inalta acidi_

minute dupi necare masi,o, ;l;t#ilff Hf :ffi"t:,::Curifarea dureazi trei zile. Trebuie si vi ab$nep de la oricealti mAncare. Iar activitisle fizice in afara casei nu pot decAtsl ajute.

ln fiecare zi din timpul procedurii, beli doar suc de mereh urmitoarele cantitigi: ' '

8 a.m. - un pahar10 a.m. - unpahar

ti

Ir

I

I

i;I

il 12 @renz) - doui pahare2 p.m. - doui pahare4p.m. - doui pahare6 P.m. - un pahar8 P.m. - un pahar

Daci ln timpul tratamentului nu simfi$nevoia de a mergetoale-ti, putegi si beli biuturi din ieJUuri care stimuleazi

158 ! Vindecarea bolilor incurabile

= 15e

sau, gi mai bine, facef o clismi.

Olet din cidru de mere

Mulji folosesc cantitiS mari de ofet Pentru asezonarea sau

prepar:rea felurilor de mAncare. O1etul din vin 9i ofetul alh

din vin distilat confin ingrediente care fac riu pentru sini-tate, de pildi acidul acetic (CrH4Or). Acidul acetic distrugc

celulele rogii din sAnge, conducAnd la anemie, interferi cu

procesele digestive gi impiedici absorbfa hnnei. El producc

cirozi (boali cronici a ficatului), inflama$i ulceroase ale in-

testinului gros etc. (aveji griji, mai ales daci vi plac castra'

vepi muzgi sau ciupercile murate sau diverse salate de mu'

rituri). Sfatul meu este si nu folosifi ofet cu conlinut ridicat

de alcool daci weli si evitali problemele la traetul digestiv'

Dar ofetul din mere posedi calitili cu totul diferite. El

conline acid malic (C4H'O5). CAnd reaclioneazi cu bazele qi

cu substanlele minerale, acesta produce glicogen, care ajut)

la reglarea ciclului menstrual, imbunitifegte gtarea vaselor

de sAnge gi promoveazi producerea de noi celule rogii alc

sAngelui. Una din calitigile cele maivaloroase ale otetului din

mere este conlinutul foarte inalt in potasiu, neces:rr pentru

calmarea sigtemului newos, reglarea funcEiilor hormonale qi

refinerea calciului, a fierului, a magneziului 9i a siliciului in

organism. Ofetul de mere poate fi cumpirat de la magazin

sau produs acasi,

TFatamente cu ofet din cidru de mere

Zona zoster

Aplicafi pe zonele afeetate un tampon de tifon imbibat ln olct

din cidru de mere nediluat, de patru ori pe zi 9i de trei ori pc

noapte (daci mAncirimea nu vi lasi sA dormili). Remediul

ugureazi durerile in 5-10 minute gi vindeci zona zoster ln!7 zile.

Tlvnspir ali e abun d ent d no ap t e a

pielea cu ofet de mere lnainte de culcare.

un tampon din tifon imbibat in ofet din cidru depentru a speh zonele afestate. Ofetul va ugura durerea

na preveni formarea de cicatice.

vaftco4se

i pielea din zona crr vene dilatate cu un ftrmpon imbibatofet din cidru de mere, atAt dimineap, cit gi seara. ln plus,

o solufie din doui lingurife de otet de cidru de mereintr-o cani de api fiarti gi riciti cit si fie doar

de doui ori pe zi. De obicei, venele rrmflate incep si sedupi o luni de ratamentregulat.

de rcducere a greutdlii

o cani de api fiarti cu doui lingurige de ofet de cidru deinainte de fiecare masi.

excesivd

o solugie dintr-o lingurifi de ofet din cidru de mere, ode iod gi o cani de api. Befi in fiecare zi, timp de

siptimini. Apoi de doui ori pe siptimAni (de pildi,

= 161=

160 i vindecuea bolilor incurabile

gi joia), timp de doui luni.

$chiopdtarc cauzatd de o ortianlofie inllnnattd

Luafi inainte de fiecare masi zece lingurile de otet din cidru

de mere. Tratamentul ar trebui si reduci durerea cu'2096

dupi doui zile, cu 50olo dupi cinci zile 9i si o elimine

complet duPi 30 de zile'

Tensiune songuinn m'dtW

Unele persoane au o tensiune sangvini mare' din cauza de-

ficitului de acid clorhidric din tractul lor digestiv' Este

necesar si scidem aportul de came pentu a trata eficient

ac.aste problemi. O reducere semnificativi a tensiunii sang'

vine se poate obiine consumAnd l pinila 3lingudfe de ofet

din cidru de mere inainte de fiecare masi' Pentru efecte

opai-., puteF lua ocazional ofet din cidnr de mere cu o lin'

gurifa de miere.

DuqidecaP

Ttrrnafi lntr-o oali o jumitate de cani de ofet din:id1-u 9'

-.r. ji o jumitate de cani de t##;Sffi1"':fff:rri. Durerea de caP va disPirer

iv redusi.

Cumproducem ofet din cidrr de mere

aja Ei semin;ele, crr tot cu cisuP

I

.l

I

dA). Punegi pulpa fructelor intr-un vas smilpit sau decu o guri largi gi adiugagi api fiarti 9i riciti cit si fie

(un lifu de api la 800 de grame de pulpi de mere).i 100 de grame de miere, 10 grame de drojdie de bru_

gi 20 de grame de pAine neagri uscati la fiecare litru deAcoperi$ vasul cu un capac gi lisatri si felrrentezela o

de 20-30 grade Celsius (o temperaturi con_gi o guri largi a vasului favortzeazi ferrnentarea).:cagi zilnic cu o linguri de lemn.

Dupi zece zile, punegi intr-un sac de tifon Ei stoarcefiuI din amestec. Strecurafi sucul lnt-un vas cu guri largi.

80 de grame de miere pentu fiecare litru de suc aiFpana cAnd mierea seyafi dizolvat. Acoperigirrasul

Itsa$-l Ia o temperaturi de 25-30 de grade Celsius. Ofetulte gata cAnd capiti o culoare deschisi. De obicei rrroi r._nre 40-60 de zile, in funcfie de soiul merelor, de miere gicantitatea de api gi de alp factori. Cand fluidul a devenitschis la culoare, turnaF-l cu ajutorul unei pjlnii in sticlejumitate de liru, asnrpa$ bine sticlele cu dopuri de pluti

pune nigte ceari topiti peste dopuri, pentru o maietangare) Ei pistrati lntr-un loc ricoros. pute$ si_l fo_pe post de remediu (vezi secjiunea de mai jos) sau

dresul salatelor gi al altor mAncinrri. Doresc si su_din nou ci ofetul din cidru de rnere este singunrl

acid pe care avem voie si-l folosim pentru dresul mAn_

nicegti

gi toamna facem adesea riceli sau gnpl,incepAndc:rre curge, cu dureri de cap gi o slibire generali aPutem concepe starea ca fiind rezultatul acfiunii

= 163L62 3 Vndeoreabolilorincuabile

I

l

II

i

mecanismelor de apirare ale organismului: mucusul este eli-

minat prin toate orificiile posibile, transportAnd ln afari bac-

teriile care au cauzat boala Ei pe care le-am lisat si se inmul-

ieasct prin consumul nosb:u exagemt de grisimi' dulciuri 9i

alte alimente nesinitoase' Corpul noshru incearci si sc

cure{e. Aceasti reacfie defensivi

temperaturi corporali ridicati' Da

nu trebuie si ne gribin si folosim

Cel mai bine este si agteptim obignuitele 4-7 zile' timp in

care intreg procesul igim"frtit cursul' Putem si ajutim apli-

cAnd urmitoarele sfaturi:1. ln primele doui zile, renunfafi Ia toate alimentele' ex'

..ftarra fructele 9i legumele 9i sucurile lor proasllt

stoarse, sau treceqi printr-o rutini de detoxificare cor

Porali (Pagina 53)'

Z. -fe$

o mu$ime (1-3litri) de biuturi calde' produse din

coacizedeculturisaucoacizesilbaticegizmeuri'cuceva miere. Acestea ajuti mucusul si iasi din corp'

cirAnd cu el toxinele'

3. Aerisifi regulat casa - conSnutul ridicat de oxigen ac

celereazi procesul de curilare a corpului'

4. Faceli de paurr ori pe zi, clte 2-3 minute' duquri altcr

native cildule gi fierbinli' Acestea oferi hidromasajul

pentru vasele de sAnge, ajutAndu-le si se curele'

5. bupi masaj, imbibafi un prosop intr-o soluiie de san

de masi obignuiti (patru linguri de sare la un litru tlc

api) 9i frecali cu el intregul corp' lmbricafi corpul incl

umed cuhaine curate'

6. O metodi utili pentru lnvingerea oricirei infecltii cstt

clisma cu usnrroi. Aceasta ar trebui efectuati diminclp

gi seara, in primele trei zile' Adiugaii sucul-19T qnt' ':jumAtate de cilel de usturoi la 200 de mililitri de rpl

fiarti gi lisati si se rtceasci. punefi pufin ulei vegetal lacapitul tubului dismei gi ungeqi gi deschiderea rectuluitot cu ulei vegetal, apoi procedagi ca in cazul unei clismeobignuite. Un arnntaj suplimgntar aI acestei procedurieste o imbunititr'e a aspectului tenului.

7. Nu vi gribiji si folosili medicamente de reducere atemperaturii sau antibiotice. Acestea interferi cu me_canismele naturale de apirare a organismului. Chiardaci distug unele baeterii care produc boala, eleadesea fac mai mult riu, distrugAnd flora intestinalifolositoare. Bacteriile care produc boala vi vor atacadin nou, mai deweme sau mai tirziu. Distrugerileproduse microflorei aflate in mod natural in tractul di_gestiv au nevoie de un timp lung pentru a fi reparate.Medicina populari are o metodi mai siguri de a re_

minute, faceli un dug alternativ. Daci febra nu scade,

ti

rogi. Culcafi-vi, acoperigi-vi bine gi befl suncient aemult ceai de zmeuri cu miere, penEu a stimula o trans_pirafie abundenti.

in locul pastilelor de aspirini

confine acid acetilsalicilic (ASA), substanga ltrmifiri, in forrra lui organici, naturali, qrre nu produce

164 I vind".",.a bolilor incurabile

= 165

fel de efecte secundare.

Doctorii cu multi etgerienli aveftizeazlintotdeauna pa

cienlii si nu ia doze prea mari de as?irini, pentru ci aceasl,r

poate distruge membrana mucoasi care ciptugegte tractul in

testinal. Mu\i bolnavi nu pot tolera pilulele de aspirini. lrr

locul acesteia, ei pot folosi zmeura, care printre alte efeclc

benefice il are gi pe acela de a linigti stomacul.Cercetitori din statul Michigan au descoperit ci aspr

rina impiedici formarea de tumori maligne Ei poate neutr.l

liza efectele carcinogene ale nicotinei. Conform studiulut

amintit mai sus, riscul de cancerpoate fi redus semnificativ

daci luim 2-3 pastile de aspirini pe zi. $tirea a avut o aco

perire mondiali gi vAnzirile de aspirini au crescut rapid

in acelagi timp, a$i cercetitori, dinVermont, au ficut o allldescoperire, firi weo legituri evidenti cu aspirina' Ei .tu

descoperit ci unele tipuri de boli degenerative progresivr

(cum ar fi bolile Parkinson gi Alzheimer) sunt cauzate tlc

niveluri ridicate ale aluminiului din corp. Boala Alzheimcr,

care este o formi deosebit de gravi de handicap progresiv,

a afectat aproape trei milioane de americani. Ce legiturlau toate acestea cu aspirina? Aluminiul este una dintrc

componentele pastilelor de aspirini sintetici produsi tlc

diverse firme. Pe de o parte, aceSte pastile ajuti la rezol

varea unei probleme de sinitate, dar pe de alta, ele creeazl

o problemi noui. Utilizarea de oale de aluminiu, de folllde aluminiu pentru ambalarea hranei gi de cutii dr

biuturi contribuie, de asemenea, la nivelurile lnalte dr

aluminiu din organism.Natura ne-a dat zmeura' care pe lAngi aspirini mai cott

(ine gi vitaminele A, B, C, K gi E. Multe alte ingredienttutile (de pildi, siruri minerale de fier, calciu 9i potasirrt

ajuti la imbunitilirea circulafiei sangvine, curiti sAngclc

vindeci umfliturile gi reduc durerile de cap. lntre ele se alll

166 I vind."areabolilorincurabile

, analgezice 9i alte substanle care induc urinareatranspirafia, care imbunitifesc sistemul imunitar gi

la prevenirea cancerului. Cel mai important, ele nuniciun fel de efecte secundare.

Toate aceste proprietifi medicinale sunt caracteristice nufructului, ci gi frunzelor gi ramurilor de zmeur. putem

o biuturimedicinali din zmeuri inmodul urmitor:

IUL NR. 48O linguri de zmeuri (fructe uscate sauproas-

, frvnze tocate sau ramuri tocate)Tirnagi o cani de api fiarti peste fructe, frunze

rdmurele, lisali si stea timp de 20 de minute gi adiuga$ ode miere.

BeEi lichidul, apoi agezagi-vi in pat, bine aco-

$i staF aga o weme. Repetafi procedura de 4-5 oipe zi.lichidul cAt este cald, daci sunte;i afecta$ de o ricealigripi. CAnd boala incepe si se retragi, pute$ si befl li-

la orice temperaturi.

Consumul de zmeuri sub formi de fructe este foarte, dar, ca in toate celelalte, trebuie si pistrim misura.

mincali mai mult de 4-5 linguri pe zi. Ce e mult stici,daci e vorta de ceva bun.

din zmeuri

4 linguri de suc de zmeuri, suc de limAieo jumitate de limAie), doui cini de api, doui linguri

mrere.Amestecafi ingredientele gi adiuga{i doui

i toz

de gheap.

t

Chefir de zmeuri

INGREDIENTE: 8 linguri de zmeuri proaspit culeasi, o canl

de chefir (laptele bitut ar fi chiar mai bun), ceva miere'

PREPARARE: AmeStecaF ingfedientele in mixer.

Cocteil de zmeuri gi agrige

INGREDIENTE:150 grame de zmeuri,l50 grame de agrige, rr

cani de api minerali, doui linguri de miere.

PREPARARE: Stoarce$ fmctele de tot sucul din ele, apoi adiu

gali apa gi mierea.Unele remedii sugerate in cartea de fali necesiti mat

mult timp Ei mai multi stiruinp decAt igi Pot permite citi

torii in aceasti eri gribiti 9i ocupati. Medicina popularl

cunoa$te multe remedii simple, care nu necesiti niciun fcl

de efort. De pildi, cind simli ci te pagte o riceali, polt

incerca o metodi folositi de popoarele din siberia de sutc

de ani. siberienii pun in guri o piatri' pe care o sug ca pe (r

bomboani. Procedura se inrudegte cu reflexul de sugere r

degetului de citre copii, care eSte o cale de imbunitilirc Iimunitifii impotriva infectiilor. Doctorii numesc aceasll

metodi autosugestie, dar unele studii sugereazi ci mecl

nismul are totu$i o explicalie riguroasi. Sugerea unei pic

tricele stimuleazi o salivare abundenti, care, la rAndul ct'

admirim infelepciunea strimogilor nogtri' care ne-du

transmis un remediu pe atit de simplu, pe cAt este de cli

cient, dis?onibil firi releti. Daci nu avefi la indemAni tt

piefticici sau vi este teami ci o puteli inghifi din gregeali,puteli suge boabe de stafide sau caise; rezultatele uoi fi l"fel de bune.

Prevenifi toxiinfec(iile alimentare

PAni gi o bucitirie curati gi ordonati poate confine elementepericuloase. cel mai mare pericor vine din partea bacteriilorcare pot cauza toxiinfec$iile arimentare. Acestea nu trebuieri se manifeste neapirat prin vomi, dureri de burti sau :rme_feali. Simptomele pot fi mai cuminfi, de pildi o ugoaridurere de cap, somnolenli ,",, ,.rrri1ia de slibiciune. Deobicei, nu asociem aceste simptome cu o mancare incilziti

care am gitit-o in seara precedenti gi am lisat_o apoi pesteapte la temperatura camerei. pentu a minimiza pericolul

2. Folosifi cel puEin patu funduri pentru tiierea al im gn_telor, separat pentru fructe Ei legume, peEte gi produsede bicinie. Fundurile din plastic sunt cele -"i pr"._tice, penfu ci se pot spila ugor gi nu pisheazi miro_surile. Dupi pregithea felurilor de mAncare, curifaficomplet gi apoi dezinfectafi masa de bucitirie, chiu_veta gi toate accesoriile utilizate.

3. Spilali ouile inainte de a le giti.

alimentare, respectali in bucitirie urmitoarele

Daci totugi facefi o toxiinfecgie alimentari, incercagi unulr$e aceste doui tratamente:

168 I Vindecarea bolilor incurabile

= 16e

REMEDIUL NR.49Turnagi o cani de api fierbinte peste o lingurifa de ceai (de

pt f.riqa, verde), tisagi si stea timp de.5.-10 minute gi apoi-aairrgali

doui linguri de lapte (sau trei lingurile de frigci

;;ndr tafea) 9i o iingurili de sare' AmestecaF'tot.l bine 9i-apoi

beli Ucfriiuf. Acesta va curifa trac$l digestiv 9i va im-

piedica formarea de gaze.

REMEDIUL NR. 50

Luafi o jumitate de cani de

fierbinte Peste ele PAni umP

ricegte gi aPoibegi-o. Tratamel

vinAece inn*"fiit. intestinale 9i inlitud constipaiiile'

Ceaiul poate fi gi el folosit drept antidot in cazurile de

otrivire cu alcool (mahmureall)' Consumul moderat de

alcool in sine nu este diunitor, ba poate fi chiarbenefic' Estc

valabil in special cand consumi alcoolul intr-un grup de prie'

teni, intr-i atuosferi relaxati, care include intera{iuni

sociale gi mult ris. Consumare a a 25-5O mififtri de tirie sau

a f00-1i0 mililiui de vin rogu bun pe zi nu numai ci rela'

xeazisistemul nervos' dar 9i inpiedici aparigia de boli dc

inimi sau ale sistemului circulator' Unele studii sugereazi cl

asdel se reduce riscul de atac de cord cu pani la 40vo, ceea cc

este in concordanli cu propriile mele observalii'

Unele persoane consumiuna saudouilinguri devodci sau

de coniac tnainte de culcare, ca si doarmi maibine' Se spunc

ci acest obicei finbunitile$te memoria gi pofta de mAncare' cr

gi dispozifia generali. i{ipo"t"tt considera ci aceeagi sub'

st"r,1i poate fi sau otravi sau medicanent' in fun$ie de dozi'

gste'bine si nu uitim acest lucm cAnd bem alcool' ca si nu fim

nerroili si facem fap nahmurelii de a doua zi'

REMEDIUL NR. 5IUn ceai fierbinte, tare gi dulce cu lapte sau frigci poate fi unbun antidot impotriva intoxicafiei cu alcool (mahmureali)sau a unei supradoze de medicamente. Turnafi pur Si simplu100 de mililitri de api fierbinte peste o lingurifi de ceai verde8au negru, adiugagi patru lingurife de zahir gi doui linguride lapte sau doui lingurife de frigci pentrr cafea.

Ce ziceli de o ceagci de ceai... ?

ceea ce privegte efeetele consumului de ceai, existi douide opinie. Unii cred ci ceaiul este necesar pentru

unei bune funcfioniri a inimii gi a vaselor deEi recomandA 5-5 cini de ceai pe zi. Alfii consideri

ceaiul trebuie evitat complet, fiind principalul fagtor caredisruge tractul digestiv, mirind aciditatea singelui gi

asilel sinitatea noastri generali. Ca de obicei, ade-se afli undeva la mUloc. putem gi chiar trebuie si bem

, cu condilia ca acesta si fie coregt preparat. Ceaiul(nu mai vechi de o ori) ne dilati vasele de sAnge,

lmbunititegte funcfiile cardiace, relntinereEte sistemulidituri oboseala, curifi sAngele, ajuti la elimina-

elementelor radioactive, oferi o oarecare ugurare irr ca-migrenelor gi are proprietifi de prevenire a cancerului.asemenea ceai contine 80 de substante medicinale, ceai importanti dintre ele fiind un tanin (polifenol) numit

CHtifi un ceainic de porfelan cu api fiarti, punell in el oifa de ceai gi o linguri de zahir, apoi turna;i peste elede api fiarti. Punefi capacul pe ceainic gi finefi totulit cu un $tergar, timp de 5-10 minute. Consumul a 2-3

pe zi este benefic pentru sinitatea dumneavoastri.

= 177

,!

I

I

tl

t|!O ! vrndcmbolitorincmbile

Orice schimbarc Pozitivd Pe care o

vaim confrbuie la o viziune mat "imistd asupraie(ii.

Spunefi adio cheliei

Pentru unii birbali, perspectiva cheliei este mai lngrozitoarc

chiar decat cea a impotenfei. Groaza ci o si chelegti este sur'

prinzitor de puternici, poate pentru ci in subcon$tient

asociem desimea pirului cu o perfomanfi sexuali. Iar in

timp ce impotenla se poate $ne ascunsi, chelia este cam grcu

de ascuns.Istoricii rclateaztrfaptul ci Iulius Caesar igi purta cununa

de lauri mai tot timpul pentru ci aceasta ii ascundea cu

succes chelia din cregtetul capului. Iar cAnd Napoleon Bona

parte s-a intahit cu fanrl ms Alexandru pentru a discuta vi

itorul Europei, intAlnirea s-a incheiat cu o discufie pe tem'l

unor refete lmpotriva cheliei. Cei mai mulgi berbali lovili dc

chelire sunt dispugi si incerce orice medicagie care le ofer.l

chiar Ei o minimi speranfa' Oameni care aldel dau dovadi dc

foarte mult bun-sim1 9i au o serioasi orperienga de viali sc

lasi prostili si se bazeze pe nigte promisiuni vagi 9i metodc

absurde din caPul locului.Timp de sute de ani, negustori necinstili au ficut averr

vinzAnd remedii "miraculoase" birbagilor lovili de acesl

necaz,qrre nu au renunfat niciodati si spere intr-o minunc

Nu-mi place, dar trebuie si-i dezamigesc: in acest caz ntr

existi miracole. Cel mai bun lucm pe care il putem face estc

ei lnvifim care sunt cauzele reale ale chelirii gi si le atacimpe acestea.

Subiectul este foarte drag inimii mele, pentru ci m-amluptat ani de zile, zi de zi, si pistrez cAt pir mai este pe pro-priul meu cap. Pot si mi laud cu oarece succese: nu am maipierdut pir de cAgirn ani gi se pare ci au lnceput si reaparifire noi. Mu$i dintre cei care au urmat sfaturile mele auDotive mai intemeiate decAt mine de a-gi arita pirul crescutdin nou. Dupi cum este adesea cazul, doctonrl nu se poatevindeca pe el insugi.

Si aruncim o privire asupra fenomenului. Un scalp umanpierde cam 50-100 de fire pe zi. Gisim fre de pir in pieptene,h perie, pe perni etc. Nu e cazul si ne facem griji, pentru citceasti nipArlire face parte din ciclul nosbu natural. Un firde pirrimine pe pielea capului in medie patru ani, crescAndbt-un ritu de 1-1,5 centimetri pe luni, dupi care se ,pen-fioneazi" pentru cam trei luni, apoi este inlocuit cu un fir,Dou.

nismul chelirii

nostru confine o foarte complexi refea de vase derlnge gi are nevoie de un flux sangvin mai mare, in compa-

cu alte pfu+ ale corpului. Labaza fiecirui fir de pir se

un folicul, adici un gmp de celule ale epidermei care suntpentru cre$terea firului de pir. lnteaga viafa a

de pir depinde de starea acestui folicul, care la rAnduleste determinati in principal de nivelul circulaliei san-ine. Daci, dintr-un moti-rr oarecare, circulafia sangvini este

dtminuati, frele de pir cizute nu mai sunt lnlocuite cu alteleCregtetul capului posedi o circulafie sangvini mai

, in comparaEie cu alte zone ale scalpuhri. ln cele mai

i

fl2 i \4^d.""r." bolilor incurabilet.:r3

iil

ri

ij

lil

I

multe cazttti,pirul incepe si se rireasci in aceasti zoni, cec.r

ce eSte o indicalie ci principala cauzi a chelirii este Proast.l

circula$e a sAngelui.Pirul birbatului devine tot mai rar pe misuri ce el in

ainteazi in vArsti, Pentru ci circulalia sangvini din scalp

descregte. Un birbat de patruzeci de ani are o circulalic

mult mai proa$A decAt avea la douizeci de ani. Refeaua dc

vase capilare pierde capacitatea de a hrini scalpul. Aproapc

tofi birbalii care incep si cheleasci vor comite aceeaqi grc

geali - vor evita si-gi atingi scalpul, considerAnd ci vor

provoca o cidere accelerati a pirului. CAnd se piaptini sau

se perie, ei au griji si nu apese, ca si nu tragi pintl 9i s'l

nu frece pielea capului. De fapt, friclionarea 9i masajul sunt

cele mai bune metode de a imbunitifi circulafia in oricc

parte a corpului. Este bine si masim scalpul, in special in

acele zone in care pirul incepe si se rireasci. Ar trebui s.t

urmim exemplul femeilor in aceasti privinli: ele iEi aran

jeazi, trag, piaptini, perie gi rearanjeazi pirul de nenu

mirate ori pe zi, lncercAnd si arate cAt mai bine' Un asemc

nea comportament ajutA hpromovarea unei maibune irigirtcu singe a scalpului. in plus, mulgumiti estrogenilor prc

zenfi in corpul lor, femeile risci mai pulin si aibi problemc

de circulafie.Nu existi nicio dovadi ci ingredientele din Eampoanc,

creme sau substanlele de condi$onare a pirului pot fi absor

bite de citre foliculi. Una dintre fungtiile pielii este aceea dc

a impiedica substanlele striine si intre in corpul nostru

Numai unele grisimi pot fi absorbite de citre straturile supc

rioare ale pielii noasre' Chiar daci firul de pir in sine estc

poros gi poate absorbi diverse substanfe chimice (vopselr

etc.), acest lucrrr nu inseamni ci firul de pir poate transmitc

ceva la folicul. Nu este posibil si hrinegti foliculul din extc

r74 =

rior. PAni la ora aceasta, nimeni nu a descoperit weo metodide a lirna vitaminele gi nutrienjii la foliculi, pentru a stimulatt-cre$terea pinrlui.

Birtalii care chelesc pot pi$ra mai mult timp pirul de pepf4ile laterale ale capului gi din zona occipitali penEu citcele zone nu prezinti atit de mul$ factori care influenfeazidrculafia. Unii dintre acegti factori se leagi de tesutul mus-

gi gras de sub scalp. Contracfia mugchilor (de pildi dinStresului) poate provoca o contractare a vaselor de

, reduclnd fluxul sangvin citre foliculi. Unii birbatica unn:rre a viegii lor stresante, pline de tensiune ner-

, care menFne scalpul lntr-o Stare tensionati cea maiparte a timpului. Foliculii pinrlui lor sunt subnutrifi gi

pot ajuta la aparigia de noi fire de pir.Pe lAngi cantitatea de sAnge, pentru o cregtere sinitoasi

pirului este importanti gi calitatea lui, care se leagi de oadecvati a foliculilor. S-a observat ci barbafii caremulti carne au tendinp de a pierde pinrl din creg-

capului, in timp ce birbatii care fac exces de dulciuride obicei si piardi pinrl din zona frun$i. Un sAnge

gi sinitos garanteazio stare generali buni a sinitifii,se reflecti gi in starea piruhi nostru. Iati citeva misuri

bazi pentru a realiza acest deziderat:1. Nu vi poluagi tupul cu o alimentagie nesinitoasi.2. Men$negi un nivel sinitos al diverselor tipuri de co-

lesterol, permifAnd o buni circulafie a snngelui.3. Folosigi terapiile de curigare a corpului, duguri alter-

native reci-fierbingi, activitigi in aer liber gi exerciFide respirafie.

Toate aceste misuri promoveazi sinitatea sistemului cir-Daci doriji inforrnafii mai detaliate despre ele, le ve$

! rzsVindecarea bolilor incurabilc

gisi tn cartea mea Qtm si triim750 ile ani Aici rd voi prezenta

doar informagii suplimentare despre masarea scalpului, o

metodi care ne poate conferi 9096 Eanse in stoparea ten-

dintei de chelire.

Masajul capului

Partea cea nai grea in predarea acestei metode este convin-

gerea persoanei asupra necesitiEii masirii gi perierii pieliicapului. Putefi discuta cu coafori sau cu dermatologi ca sivi convingefi ci o zoni cu chelie nu se extinde ca urmare a

masajelor.Prosopul folosit pentru masaj ar trebui si fie mic ai moale.

REMEDIUL NR. 52

Dizolvafi doui linguri de sare tntr-un litrr de api caldi. lm-

bibatri un prosop ln solu;ie, stoarcefl-l ugurel gi masali zonele

afectate ale scalpqlui. AcordaEi o deosebiti atenfie zonelor in

care pinrl este doar par$ial pierdut. Veli decide singur cit va

dura masajul - de pildi, cAnd pielea capiti o culoare rozalie

sau cAnd apare o senzaqie de usturime. Masajul poate dura

de la o jumitate de minut pAni la citena minute.

Scopul tratamentului este si refaci star€a relelei naselor

capilare din scalp, ceea ce va conduce la regenerarea folicu-

lilor firelor de pir. [a sgimintea si nu vi agteptafi la re-

zultate imediate - problema s-a acumulat timp de ani ds 2ilg,

iar tratamentul rra tnebui si dureze cel pu;in tot atAta. himelefire de pir vor reapirea in 3-4 luni. Cand zonele de chelie

incep si fie mai pufin netede la atingere, este un semn ci de

sub suprafala pielii au furceput si apari noi tulpini de pir. La

un control vizual, unele tipuri de pir pot apirea mai tAtziu,

tn funcqie de culoarea lor gi de secqiunea finrlui. De pildi'

176 i Vhdecmabolilorinmbile

firele de pirnegru se vid mai repede decAt cele de pirblond,chiar daci re-se$terea are loc cu aceeagi rati.

llr timFul masajului rd vor cidea citeva fire de pir. Suntfirele care oricum erau gata si cadi. ln cam trei luni, foliculiireintinerigivorlncepe siproducifire noi de pir. Nici micarun masaj foarte energic nu poate rupe firele de pir care nuerau menite si niplrleasci. Procesul de ririre a pirului seopregte gi tendinp se va schimba lndati ce incepefi si vimasa$. Vor fi mai multe fire nou apirute decAt cele vechi,pAni cAnd zona va recipita o desime normali. De obicei estenevoie de un an pAni la cinci ani - cam tot atat de mult cAta durat ririrea parului. Am nrgimintea si nu incetafi si vimasagi scalpul inainte de restabilirea desimii normale apirului.

Re-cregterea pinrlui lntr-o zonA a pirului complet afec-tati de chelire este o cu totul alti problemi. Este posibil, teo-retic, dar nu vreau si fac promisiuni IHri acoperire. Nu vicosti nimic si incerca$, dar nU erdsti nici o garanEie, ca lncazul pirului ririt.

B5tbatr care inverseazi tendinp procesului de ririre suntsfltuili si continue masarea scalpului tot restul vie$i. Chiargi cei care nu au arnrt niciodati probleme cu pirul, dar se aE-

teapti la aga ceva, din cauze genetice, alimsntafig aeadecvatisau un stil strresant de viap, pot folosi masajul drept misuripreventiv5. O fOlosire din timp a tratamenh.rlui va garanta unpir des pe tot capul.

Spllarea zilnlcl a pinrlui nu poate produce o cideresuplimentard a pinrlui. \A spila$ fafa chiarmai des gi astanu duce la ririrea genelor sau a sprAncenelor. Unii orperfisunt impotriva spilerii silnigs a pirului, spunAnd ci usucipirul prin eliminarea uleiurilor secretate in mod natural decitne glandele din piele. Dupi pirerea mea, inliturarea acelui

=In

material jras odati cu praful care a rimas blocat ln el este de

fapt o foarte buni idee. Spilarea zilnici, lmpreuni cu

masarea capului, ajuti la reglarea funclionirii glandelor

pielii, care influenfeazldeasemenea starea pirului. Pentru a

pistra un pir moale gi ugor de aranjat 9i glande ale pielii care

frrncgioneazi corect putefi introduce in apa de spilat un gal-

benug, dupi care masagi capul timp de l-2 minute. Consu-

marea de cantitili reduse de alcool (25-50 mililitri pe zi) pro-

moveazi de asemenea o sinitoasi cre$tere a pinrlui, prin

liryirea vaselor capilare. Nu uitafi de sen, care, la rAndul lui,

ajuti la o mai bogati irigare cu sAnge a foliculilor pinrlui, ca

orice activitate care ne relaxeazi sistemul nervos.

\6 prezint mai jos alte citeva metode care pot ajuta la ac'

celerarea procesului de intinerire a foliculilor.

REMEDIUL NR. 53INGREDIENTE: 100 grame de fnrnze de urzici (ce1 mai bine

ar fi si fie recoltate in mai)PREPARARE: Turnafi 500 mifilitri de api fierbinte pe frunze,

lisagi amestecul si stea 30 de minute, strecuafi gi apoi lm'

bibaqi un prosop cu lichidul rezultat.UTILIZARE: Masafi scalpul cu prosopul.

RE.MEDIUL NR. 54INGREDIENTE: Sare de bucitirie.uTTLIZARE: Frecafi scalpul tinp de 10-12 minute, lisa$-l aga

timp de o ori gi apoi clitigi sarea gi masa;i scalpul. Folosili

aceasti metodi o dati pe siptimAni.

REMEDIUL NR. 55TNGREDIENTE: O lingurip de coniac, o lingurifa de ulei de

ponrmb, o lingurip de chefr.

PREPARARE3 Amestecafi toate ingredientele.UTILI7ARF: Frecafi cu amestecul integ scalpul, acoperiS cu opungi de plastic Ai punef, deasupra o toci. RimAne$ agatimp de 15-20 de minute. Clitifi complet pirul gi -"r"gscalpul.

REMEDruL NR. 56INGREDIEI\ITE: 0,5litri de sfecli rogie rasi.pREpARARg: Se pune sfecla lntr-un borcan de un litru, apoi setoarni api fiarti. Se acoperi borcanul cu un capac Ai se lasisi fermenteze la temperatura camerei timp de 5 zile, dupic.rre se s'trecoari lichidul.UTTLTZARE: Frecafi scalpul cu lichidul rezultat o dati pe zi,pAni cAnd se termini. Repetafi tztamentul dupi douiluni.

lui, lncepe$ si vi masaji scalpul. lncepegi astizi. Asdel, camulji dintne pacien$imei, vegi avea un motivserios sirdbu_ctrali de ceea ce vqti vedea in oglindi peste patu luni.

= r79||il} i virde"*abolilorinruabile

Sfaturi de incheiere

1. Trebuie si-$ placi de tine aqa cun egti'

2. Nu invidia Pe nimeni.3. Daci nu-;i place de tine aEa ctm egti, schimbi-fi cumv'

viafa.4. Furia, insultele 9i criticile la adresa ta 9i a altora sunt

foarte diunitoare sanitifii proprii'5. Daci iei o decizie, aPlic-o.

6. Ajuti-i cu bucurie pe cei siraci, bolnavi sau bitrAni'

7. Nu te gandi niciodati la boli, bitrinefe sau moarte'

S.Iubirea este cel mai bun remediu impotriva bolii 9i IimbAtranirii

9. Licomia, avarifia gi incapacitatea de a-fi invinge sltrbl'

ciunile sunt dugmanii tii.10. Grijile sunt cele care te trimit pe lumea cealalti'

11. Cele mai grave picate sunt frica 9i venditatea'

12. Ceamai buni zi a vielii tale este astAzi'

13. Cel mai bun ora$ este cel in care te simfi norocos cl

Eiiegti.14. Ceamai buni meserie este cea care ili face plicere'

15. Cea mai mare gregeali este si-1i pierzi speranfa'

16. Cel mai mare dar pe care il pofi primi sau oferi eslr

iubirea.17. Ceamai de pref posesiune este s;natatea ta'

de la Ala Z

I de alcool produce multi durere gi suferinfi, afec-i nu doarpe cel care abuzeazi,ci gi familia gi prietenii

da. CAnd sunt pugi tn fap unor situagii stresante deunii recurg ln mod repetat la o tirie, pentu a-gi

"de-tensiunea nervoasi. Spre deosebire de consumul,derat de alcool, abuzul distmge sinitatea gi relaliile.O foarte infeleapti zicaTldin Antichiate sDune:

Nu vi spun nimic nou. \6 sugerez si vi gAndigi 9i la: pe care le poate aduce consumul moderat de alcool.

Tlvi lucnti ntnt foarte rcle cdnd le folosegti esccesiv gi foattebune cdnd Ie folosegti in cantitdli moderate _ pdinea,sarca Siinul.

Am scris mai sus despre pline gi sare. Si vedem cum esteYinul.Auzim inci din copilirie despre efectele diunitoare ale al-

180 =

Am rdzut cAndva un foarte interesant desen animat. Ani_din degertul Kalahari s-au adunat si ia masa im-S-au consumat mici frtrcte, pargial ferrrentate. Dreptal consumirii lor, toate animalele au devenit

- priditori 9i pradl, lei gi antilope, tigri gi elefanfi,

= 181Vindecma bolilor incunbile

toati lumea era fericiti gi a uitat de uri gi agresiune. Rezultlci mamiferele (irntre care gi omul, cea mai dezvoltati specic)

au nevoie de mici cantitili de alcool. Acesta deterrrini crc

ierul si elibereze ,homonul fericirii', relaxAnd mugchii, mic

EorAnd concentra$a gi tensiunea din sistemul nostru nelvo$.

De toate aceste beneficii ne vom bucura doar daci vom

consuma alcool in cantitiEi mici, tratAndu-l ca pe un medica

ment. $i Hipocrate credea ci alcoolul, ln cantitifi moderate,

este bun Ei pentru oamenii sinitogi, Ei pentm cei bolnavi.

Dupi pirerea lui Louis Pasteur, vinul are tot dreptul si ficconsiderat biutura cea mai sinitoasi dintre toate, daci eslc

consumat cu moderafie. Filosofii Greciei Antice le repetau

adesea adeplilor: oPuterea zeilor cu greu poate egala utill'tatea vinului", iar un vechi dicton oriental spune: ,Oricincpoate bea, cAti rneme gtie cAnd, unde gi cit gi daci igi poatc

permite".Acest tip de ra;ionament se poate gisi in pirerile multol

intelectuali respectafi. Necazurile lncep cAnd uitem de mt>

deralie. Acest termen se aplici ln toate aspectele viefii, nu

numai la mAncat gi biut.Este mai dificil si determinirn ce inseamni,cantiti$ mrr

derate". Termenul poate avea infelesuri diferite pentru pcF

soane diferite. Pornind de la shrdii lntinse pe mu$i ani, cen

cetitorii americani au sugerat ci urmitoarele cantitiS sunt

inofensive: I gram de vin sau 0,25 grame de tirie per kilo'gram de greutate corporali per zi. Diversele tipuri de vin nr

influenleazi in mod diferit sinitatea. De pildi, vinul alb nr

curifa rinichii, ne stimuleazi ugor sistemul nervos 9i imbu

nitifegte digestia. Mnul roEu imbunitifegte funcfionarea fl

catului, calmeazi sistemul neri/os, imbunitilegte proces ul

respirafiei gi micAoreazi riscul de atac de cord la persoaneh

cu nivel ridicat al colesterolului.

182 i vindecareabolilorincurabile

Informa$a prezentati mai jos poate fi utili pentruoricine, de la abstinen;i pani la biutorii de fo4i. studii efec-

fn diferite liri au ajuns la concluzii comune privind in_la conslmflui de vin penbrr diferite sisteme ale cor_nosb:u:

r 1. Afecte azi pozitl sistemul nervos gi stimuleazi glan_' dele endocrine.2.lmbunitifegte digesria (in special a proteinelor

animde), prin stimularea secre$ei de sucuri gastrice.3. Ajuta la menjinerea unui pH adecvat al sucurilor gas_

tice.4.InfluenfAnd pozitiv sistemul digestiv, el micAoreazi

pa4ial stresul asupra intregului corp.5. Celulele ficatului stimulate de alcool furnizeazi mai

multi bilA in duoden.5. Sinrrile de potasiu prezente in vin gi in coniac au

efecte diuretice asuprir rinichilor.7. Centrii respirafiei sunt stimulafi, ceea ce inbuniti_) fe$te ventilafa plimfugor.8. lmbunitigegte sistemul cardiovascular, determinand

yasele de singe si se dilate sau si se contracte, ceea cese constituie lntr.un masaj.

, ln dtimii ani, s-au efectuat mai multe sudii privind in_lenga alcoolului asupra mugchiului cardiac. Unii cerceti_

au tras concluzia ci toate biuturile care congin alcool

! rer

intiresc inima. Ei subliniazi in mod deosebit confinutulridicat de antioxidanli naturali prezengi in vinul rogu. S-a re-

marcat faptul ci persoanele care nu consumi niciun fel de

biuturi alcoolice suferi mult mai adesea de probleme car-

diace. Oameni de gtiinfi din Anglia Ei Elvefia au tras con-

cluzia ci alcoolul coDsumat in cantitip moderate reduce

riscul de atac de cord ctt 4OVo gi riscul de probleme la vasele

de singe qt2oVo.

Doresc si subliniez ci biutul vinului este benefic in

special pentrr persoanele in varsti Ei pentru persoanele care

suferi de anemie sau de o stare generali slibiti a siniti$i.ln Burgundia existi o zicali:

"Vinul este laptele pentrrvir'

stnici." Persoanele de peste cincizeci de ani sunt sfituite sd

prepare gi si consume "biutura de viap lungi" o dati pe sip'

timini (cel mai bine duminica, ln cadrul unui grup de prie'

teni). Biutun este ln mod deosebit utili pentrr femeile carc

au ajuns la menopauzi.Ptepararea ,bluturii de vtaft lungi': Se amestecl

lntr-un vas doui sticle de vin dulce sau demisec cu 0,5 litride api. Se fierbe timp de 10 minute la foc mic. Se adaugi cAt

gii intre degete cuigoare, sco4igoari 9i cardamom, plus 10

felii de limiie decojiti, dupi care se mai fierbe timp de altc

5 minute. ln sfArgit, se adaugi o lingure de coniac, se opreqtc

focul, se acoperi vasul cu un caPac gi se lasi si se riceascltimp de 20 de minute. Anestecul se strecoare gi se bea cltinci este cald. Refeta de mai sus eSte pentru 10 por$ii. Pentru

o singuri pode, imperFf toate cantiti;ile la 10.

Lipsa de modera;ie poate conduce la dependenfi, carc

ar trebui tratati ca o boali. Alcoolicii nu vor si recunoascl

asta gi nici nu vor si se supuni weunui tratament. Org.l

nismul lor se obignuiegte cu otrava 9i cere doze regulate dc

otrave. Rutinele de purificare pot ajuta la ruperea acestul

perare totali. Aici trebuie si inte in sceni familia gi prie_tenii, care trebuie si ofere o susfinere plini de inlelegere gicompasiune.

Iati un tratament pentnr cei care doresc si scape deaceasti dependenp.

REIVIEDruL NR. 57Rrlgegi in buci;i mici patru frunze de laur gi punegi_le intr_ot'ticli de 0,5 liti de votci. Lisagi sticla int-un loc intunecostinp de 14 zile. Cind vefi incerca si begi rtin s1, vegi vomitalerios; senzafia ar frebui si vi dezguste definitiv de arcool.

Daci un alcoolic nu infelege la nivelul congtientului c6tgravi este situalia gi nici cAt de necesar este si se trateze,

ctin imediata lui apropiene poate tncerca alti metodi,confine elemente de hipnozi. Aceagta poate funcfiona: gi in cazurile in care persozma dependenti nu estersi si depuni eforturi pentnr reabilitare. Ordinele pele primim ln stare de somn lucreazi la nivelul subcon_tului. Am folosit metoda in cabinetul meu Ei o considerdinte cele mai efciente ia tratarea alcoolismului.

idee generali se poate folosi Ei pentru abordarea altor, sum arfi roaderea unghiilor, udarea patului sau

ln cazul copiilor. Trebuie si fim ribditorieforturile pe care le facem, chiar daci va fi nevoie si in_

de citena ori inainte de a obfne rezultate vizibile.

184 -l Vindecareabolilorinruabile

= 185

REMEDIUL NR. 58Acest tratament are doue etape.

Stadiut 1

inainte ca,subiectul" si se culce (de pildi, in timpul mesei de

seari), spuneS-i urmitoarele cuvinte: "O

si vin si discut cu

tine despre ceva foarte important, cdnd o si dormi". Rost\iaceste cuvinte pe un ton normal, firi accentuiri.

Stadiul2

CAnd "subiectul" a adormit, intrali in linigte in camera lui 9i

incepeS si-i mAngiiaqi ugor pirul. lncepeli si-i vorbifi, folo'

sindu-i numele, de pildi ,Matei,mdaazi?" Chiar daci nu veli

primi niciun rispuns, continua$ si vorbigi gi si mingAialipinrl

"subiectului", ca gi cum afi impirtigi o problemi cu un

prieten. Dupi cam cinci minute, atinge$i tAmplele subiec'

tului, folosind degetul mare gi degetul mijlociu ale miiniidrepte. Artrebui si fip in misuri si simfifi pulsAnd arterele

temporale. ln acest moment, pute$ incepe sugestia' s?u'

nAndu-i in mod repetat ,subiectului" ci trebuie si renunfc,

de pildi ,Matei, miine te lagi de biut. CAnd te trezegti, vei ll

uitat de acest obicei. Nu S-a adus nimic bun". Folosif-va dc

imagina$ie pentrtr creatrea de sugestii. Ultima frazi ar trebul

si fie ceva la modul "Donni profund 9i odihnegte-te, iar cAnrl

vei fi bine odihnit treze$te-te Ei uiti de dependenla ta. L:

nevoie, o si revin si discut cu tine despre problemi, pdnl

c6nd vei putea face pasul." Apoi pirisifi in linigte camera.

Notd:Dac|,subiectul" se treze$te cAnd ii atingeqi pirul,continuafi si-i mingAiali pinrl 9i si vorbili linigtit. Cind ll

vefi auzi din nou respirind regulat gi profund, revenili lr

186 i vindecareabolilorincurabile

Anemia

Noti: Citili cu atenfie informafiile despre proprietilile su_curilor de fructe gi legume (vezi gi Cum sd trdim 150 ile ani,pp.97-ee).

REMEDIUL NR. 59INGREDIENTE: SuC de sfecli.ADMINTSTRARE Befi jumitate de cani de gase oripe zi, t:mpde 3-4 siptimdni.

REMEDIUL NR. 603 sfecle mari.

P-REPARARE: Radeli sfeclele, puneF ce rezulti inn_un borcandejunitate delitru giturnafipesteele 150 de grame devodci.Lisagi in lumina soarelui sau intr-un roc cald timp de 14 zrre;i apoi strecura.s lichidul.AD- MINTSTRAR* Beti inainte de masi 30 de grame din acest

. Daci analizele sAngelui nu se imbuniti-tesc, repetafi

LNR.61DTENTE: Suc de aloe vera (150 de grame), miere (250), vinrogu (350 miliDtri)

amestecafi toate ingredientele.MTNTSTRARB Begi 30 de grame din amestec de ftei ori pecu 20 de minute lnainte de masi.

= r87

REMEDIUL NR.62INGREDIENTE: Ceai de planteficutrlin frunze de zmeuri strl'

baticl.ADMINISTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.

REMEDIUL NR. 63INGREDIENTE: Ceai de plante, frcut din frunze de urzici (cel

mai bine ar fi si fie recolate in luna mai).

ADMIMSTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.

REMEDIUL NR. 64Thatament cu coji de oui -vezipagina 33.

REMEDIUL NR. 65INGREDIENTE: Sucuri proaspit Stoarse din morcovi, sfecltr 1l

ridichi negre.

PREPARARE: Se amesteci tn cantitifi egale.

ADMINISTRARE: Se consurni cAte doui linguri pe zi, timp dc

trei luni.

Aritnia

REMEDIUL NR.66INGREDIEI\ITE: Iimli rase 500 grame' miere 500 grame' 20

de sAmburi de caisi feramifafi.PREPARARE: Se mixeazi ingredientele.

N)MTMsTRARE: Se consumi o linguri lnainte de micul dejun

gi de masa de seari.

Arsuri

o Punefi morcovi ragi fn peste zona afectati.

Mndccrea bolilor incuabilc188 =

o AmestecirF un gilbenug cu o lingurigi de unt (ar CIebuisi semene cu maioneza), punefi pe un tampon moalegi aplicagi pe zona afectati. va ugura durerile na im-piedica formarea de cicatice.o unjet de api rece 9i aplicali

at de sodiu alimentar. lncazcu o linguri de ulei 9i apoi in_

ghiFF uteiut.

Arsurile stomacale

unor tipuri de alimente. Diferite segmente ale tractuluiDostru digestiv secreti diverse sucuri digestive. Drept re-

al unei incoregte combiniri a alimintelor, hrana in_digerati se deplaseazi din stomac in duoden im-

euni cu sucul gasuic acid, ceea ce conduce tn cele din urmihrlburiri atAt in stomac, cat $i in duoden. Arsurile stoma_

sunt un efect secundar al tulburirilor funcfiilor diges_Pentr' preintAmpinarea arsurilor stomacali, .st,,rfi_si respectim clterra neguli importante.

la gtomac sunt cauzate de combinarea neadecvati a

Pentru abordarea arsurii stomacale, se pot urili2l cAtevasimple:

o Terapia cu suc de limtie este foarte eficienti (pp.43-44).

= 18e

. BeF sucul stors dintr-o limdie amestecat cu o coaji de

ou flcuti Pulbere.

3-4 ori pe zi, impreuni cu citeva linguri de api'

Arterioscleroza

o Befi jumitate de cani de suc stors din cartofi cruzi' pe

stomactl gol, dimineala, timP de14zrle'o FaceF un trat2ment cu limAi'o Curefafi-vificatul.o MAncafi un gfepfrut pe Stomacul gol, diminelp, Ei incl

unul seara, cu doui ore inainte de ultima masi a zilei'

. BeF 2-3 cini de ceai verde ln fiecare zi'o Curlfafi-vi sistemul limfatic.O

o Nishi (PP.125-r27).

o fierbin$ 9i reci fiminsx1l 9i

dupi-amiaza.o Bep o trcime de cani de suc de dovleac, o cani de suc

de pepene verde sau o treime de suc de sfecli, de trel

ori pe zi, clrt1rS minute lnainte de mese'

REMEDIUL NR. 67TNGREDTENTE; 250 de grame de hrean; 3liti de api'

PREPARARE:SP 'TUTNAII

trei litri de aPi de 20 dc

minute gi aPoi strecurafi.

ADMTNIsTRARE; Befi o jumiate de cani, de trei ori pe zi'

19O i viadecareabolilorincurabile

REMEDIUL NR. 68INGREDIENTE: grepfruturi, ulei de misline.

o jumitate de grepfnrt, apoide misline.

Se consumi zilnic, timp de o luni, apoi segi se repeti tratamentul. Folosigi aceastiaD.

REMEDIUL NR. 69Radefi gi amestecafi nuci, stafide, miere gi smo_00 de grame din fiecare.

ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de doui ori pe zi.

REMEDIUL NR.70INGREDIE Sucul stors din doui cipilAni mari de usturoigi 250 de e de votci.PREPARARE: Turnafi votca peste sucul de usturoi inh_unborcan de jumitate de litrr gi tisagi la loc innrnecos timp de12zile.

NISTRARE: Se consumi cAte 20 de picituri, de uei oripe zi (ctr 30 de minute inaintea meselor), timp de trei sipti_mlni. Se face pauzi de o luni; se repeti . ',np de alte trei sip_

gi aga mai departe, pAni cAnd se consumi toati can_

NR. N: O linguri de fEini de porumb.

IEPARARE: Se ptrne lntr-o ceni, se rrmpl€ cana cu api fiartise lasi si stea 10 ore (peste noapte).

TRARE: Se bea dimineafa, pe stomacul gol (cit timprimAnelimpede).

= 191

REMEDIUL NR.72INGREDIENTE: o Cani de suc de morcovi, o cani de hrean ras'

ere, sucuf de la o limiie'Se amesteci ingredientele, se toarni intr-o sticli

a frigider.Se consumi cite o lingurila' de trei ori pe zi'

Artrita

REMEDIUL NR. 2O, de la Pagina 75'

REMEDIUL NR. 9, de la Pa9irl;a72'REMEDIUL NR. 18, de la Pagina 75'

REMEDIUL NR. 19, de la Pagina 75'

Ascaris (Panzi$ inteStinali)

REMEDIUL NR.73INGREDIENTE: O ceaPi.

PREPARARE: Se toaci ceapa foarte mirunt, se toarna peste e'l

o cani de api fierbinte, se lasi si stea 12 ore 9i se strecoarJ

sucul.ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani, timp de 5-7 zile'

REMEDIUL NR.74MAncafi 200 de grame de seminle de dovleac pe stomacul gol'

REMEDIUL NR.75

192 i Vindecarea bolilor inflrabile

ADMINISTRARE: Se bea laptele. La o jumitate de ori dupiaceea, folosigi un laxativ din plante. Dupi inci rei ore, efec_tuali o clismi (irigare intestinali), utilizind 200 de mililitride api caldi.

REMEDIUL NR.76INGREDIENTE: Ceapi, vodci.PREPARARE: Se ia o Sticli de 200 fls milititi, se umple jumi-tate cu ceapi tocati fn, jumitate cu vodci, se lasi si stea laloc cald gi lntunecos, dupi c.re se shecoari lichidul.ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de lichid de trei ori pezi, inainte de mese.

REMEDIUL NR. 77O aItA metodi eficienti, c:rre se poate folosi Ei de cifre copii,este si se bea o cani de suc proaspit stors din pulpi dedovleac in fiecare diminssp, pe stomacul gol.

Astm brongic

Penttr ca un'emediu si fie eficient, vertebrele cenricale gi celetoracice trebuie si fie aliniate corect. pentm a opri un atacbrusc de astm, persoana afectati poate inghifi cAtem cuburimici de gheala sau poate mesteca o boabi de cafea, ori poatesi bea o cani de lnlocuitor de cafea pe bazi de orz.Ataculpoate fi oprit gi daci persoana afectati va sta culcatA cu fafa inJos, pe o podea tare, in timp ce i se maseazi umerii. pentru tra-tarea ashului, un tatament foarte eficient este hipnoterapia.

REMEDIUL NR. 78INGREDIENTE: O cani de suc de ridichi negre.

= 193

Este de asemeneaimportant si se consume combina$ile adec-nate de alimente (vezi tabelul 2, pagina 56), pentru cA zaha-nirile gi amidonul incomplet digerate care se deplaseazi dinintestinul sub$re in cel gros vor ferrnenta, producAnd gaze. lnqpecial persoanele care au probleme cardiovasculare ar trebuisi evite balonarea, deoarece intestinele umflate pot conducela atac de cord. Existi cAteva metode de abordare a balonirii.

1. Clismi cu mugefel (in caz ci sunrine o balonare subiti,insofiti de dureri abdominale): Se fierb 200 de gramede ceai de mugefel, folosind un pliculef (sau o lingu-rili) de mugetel. I se adaugi un litru 9i jumitate de apifiarti gi riciti la temperatura corpului. Solulia se vafolosi pentru o irigare intestinali (vezi pagina 149).Dupi aceea, persoana sti culcati pe Spate timp de30-40 de minute, acoperind zona stomacului gi cea a fi-catului cu o perni electrici.

2. Sucul stors din cartofi cmzi este un minunat remediuimpofiva balonirii Ei a altor probleme ale tactului di-gestiv. Be$ 100 de mililitri pe sromactl gol dimineala,ln fiecare zi, timp de doui siptimAni, luagi o pauzi dedoui siptimAni gi apoi continuafi tatamentul timp dealte doui siptinini. Daci problema nu este rezolvati,be$ inci doui 10 zile (dupi lnci un intervd de douisiptimAni).

3. heparafi 400 de mililit'i de ceai de eucalipt, turnandapi fiarti peste o mini de frunze de eucalipt. Se beacald, pe stomacul gol.

Brongita

tu$ifi din cauza brongitei, evitagi cafeaua gi ceaiul,ci acestea iriti ciile respiratorii. Putegi bea ceaiuri de

i rgs

PREPARARE: Se fierbe sucul 9i apoi se lasi si se riceasci'

ADMINISTRARE: Se bea o cani cu 15 minute lnainte de fiecare

masi.

REMEDIUL NR.79INGREDIENTE: Unt (100 grame), 5-8 cifei de usnrroi pisafi'

un prafde sare.

PREPARARE: Se anesteci ingredientele.

ADMINISTRARE: Se intinde pe o felie de piine 9i se minAnci'

REMEDIUL NR. 80(pentru tratarea astmului la copii)

TNGREDIETITE: 5 paStile de aSpirina zdrrobit€, o linguri de r.rnturl.

PREPARARE: Se amesteci ingredientele.

N)MINISTRARE: Se intinde pe o bucati de pAnzi 9i se pune pe

piepul copilului, L0 zile la rAnd.

REMEDIUL NR.81INGREDIENTE: 40 de cepe de mirime medie, un litru de ulei

de misline.PREPARARE: Se toarni api fierbinte pe cepe gi se lasi si stea

pini cind se inmoaie, apoi se frig in ulei pini cAnd devin

moi de tot gi se zdrobesc pAni se fac pasti'

ADMINISTRARE: Se consumi o linguri dimineafa' pe sto-

macul gol gi o lingure seanr. se pistreazi tn frigider. lnainte

de folosire, se poate lncilzi, daci dorifi.

Balonare

Pentrn a impiedica acumularea gazelor,trebuie mai intii sl

efectuati o curilare a intestinului gros (vezi paginal22)'

Vindecarea bolilor incurabiler94 =

plante sau lapte cu pufini miere gi un pic de bicarbonat de

sodiu. Folosili miere pasteurizati, pent:u ci mierea puripoate si amplifice tusea.

Pentrtr brongiti acrrti, urrra$ unul din umitoarele tra-

tamente:

REMEDIUL NR.82TNGREDIENTE: O cani de suc de morcovi proaspit storgi,

4sui linguri de miere.pREpARARE: Se anesteci ingredientele.

ADMTMSTRARE: se consumicate douilingllri, de 5-5 oripe zi.

REMEDIUL NR. 83TNGREDTENTE: o cani de suc de valzi proasplt stors, douilinguri de miere.

PREPARARE: se amesteci ingredientele.

ADMINTSTRARE: se consumi cite o linguri, de patru ori pe zi'

REMEDIUL NR. 84INGREDIENTE: O tinguri de flori de tei, o linguri de miere'

PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peste flori, se

adaugi mierea gi se lasi si stea o ori, dupi care se slrecoartr.

ADMIMSTRARE: Se bea cite o cani, de 3-4 oipezi.

Pentru brongiti cronici, incercagi aceste tratamente care

induc tusea.

REMEDIUL NR. 85TNGREDTENTE: 400 de gr:rme de tirAle.pREpARARE: Se fierb 1,5 litri de api, se adaugi tirifele, sc

fierbe totul la foc mic tirirp de cinci minute, apoi se lasi si sc

riceasci Ei se strecoari.

196 i vi.d.".r."bolilorincurabile

ADMTNTSTRARE: Se bea tot timpul zilei. Se poate adiugazahdr,pentru imb'nitiEirea gustului. Este o buni idee si iubep niciun alt fel de lichid.

REMEDIUL NR. 86INGREDTENTE: O linguri de dulceap de zmeurd, o linguri demierre, o linguri de vodci sau coniac, suc dint-o jrr*it"t d.l,imiie.PREPARARE: se amesteci tntr-o cani gi se umple cu api fiarti.ADMINTSTRART: Se bea in tnghi$turi mici, inainte decrrlcare.

REMEDIUL NR. 87INGREDIENTE: Suc dintr-o limiie, 100 grame de miere.PREPARARE: Se amesteci ingredientele.ADMTNISTRARE: Se ia clte o lingura, de trei oripezi.

REMEDIUL NR. 88INGREDIENTE: Frunze uscate de tei (100 grame), zmeuriuscati (100 grame).PREPARARE: Se toarni un litru de api fiarti peste ingre_diente, se lasi si stea o vreme gi apoi se strecoari ames-

ADMINISTRAR': Se bea cald, inainte de culcare, in cantit4ide 200 de grame pe zi, trmp de )-3 zile.

IUL NR. 89REDTENTE: Suc de ridichi negre, suc de hrean gi miere _: o cani din fiecare.

: Se amesteci gi se lasi si stea timF de 3_4 ore.vrsrRARE: Se ia de tei ori pe zi,la o or;i dupi fiecare(adu$i - doui linguri, copii - o lingurila).

= re7

REMEDIUL NR.90INGREDIENTE: Ceapi tocata (50 de grame), olet (20 dc

grame), miere (60 de grame).

PREPARARE: Se toarni ofetul peste ceapi, se stoarce 9i se stre-

coari lichidul din amegtec. se amesteci lichidul rezultat cu

mierea.ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri la fiecare jumi'

tate de ori.

REMEDIUL NR. 91

INGREDIENTE: Ceapi tocati mirunt (100 de grame), zahir

cristalizat (100 de grame)

PREPARARE: Se arnesteci zahirul cu ceaPa 9i se mixeazi ca o

biuturi. se lasi si stea o weme, apoi se strecoari lichidul din

amestec.

ADMINISTRARE: Se consumi doui lingurite, de trei ori pe

zi.

REMEDIUL NR. 92INGREDIENTE: Usturoi, miere.

Preparare: Se zdrobegte pufin usturoi 9i se amesteci cu o can-

titate egali de miere'

ADMINISTRARE: Se consumi clte o lingurita de trei ori pe z'l

sau o linguri inainte de culcare. Se bea odati cu medica'

mentul gi pujini aPi caldi.

REMEDIUL NR.93INGREDIENTE: O sticli de bere, o linguri de miere'

PREPARARE: Se toarni berea intr-un vas' se adaugi mierea 1l

se fierbe timp de 5 minute.ADMINISTRARE: Se bea caldi, tn timpul atacurilor de tuse'

REMEDIUL NR. 94INGREDIENTE: CAteva rididri, zahir cristalizat.PREPAMRE: Se spali ridichile, se fac in ele giuri gi se urnplugiurile cu zahir. Dupi cel pufin paEuzeci de minute, sestoarce sucul.ADMINISTRARE: Se consumi o lingurip de trei ori pe zi.

Constipafia

Constipafia poate avea multe cauze. Depinde doar de dumnea_voastri si alegefi tratamentul cel mai eficient din rista de maijos. Aparifia lntAmplitoare gi sporadici a constipagiei poate ficauzatA pur $i simplu de conlinutul nemigcat al stomacului.Este suficient si vi abfinefi de la a m6nca gi de la a bea orice.Beli doar o jtrmitate de pahar de api fiarti gi uEor riciti lafecare ori gi juniate in timpul zilei gi problema o si dispari.Constipafia cronici, in care subiectul nu are scaun timF de 36de ore sau mai mult, este mult mai periorloasi gi poate produceo lntreagi serie de probleme, de la dureri de cap gi pani U161guri dg inimi. Cea mai sfisienti sb:iategie implici o irigare aintestinului gros (o dis-i) gi restabilircaunei flore intestira.sinitoase. Alte metode care pot ajuta sunt dat mai jos:

o MAncafi doui mere cu tot cu coaji, pe stomacul gol, lnfiecare diminsxfa.

o MAncaF inainte de culcare doui portocale. Cojifi doarstratul exterior de cam un milimetru, lisind pieleaalbi a fructului.

o T\rrnaF o cani gi jumitate de api fierbinte peste douitinguri,te de tirAfe, acoperiEi vasul cu un capac, lisali_lpeste noapte gi mAncafi a doua dimineapi tirafeie.Continuafi tratamentul timp de lO_14 zile.

198 =

i rggVindecarea bolilor inrurabile

o Puneli intr-o cani ctr chefir 5-5 prune uscate 9i lisa$ sistea timp de 8-10 ore. BeEi chefinrl 9i mAncali pnrnele

lnainte de culcare, timp de 30 de zile, ln fiecare zi'o Beli un pahar de api rece pe stomacul gol in fiecare di-

o Consumali o linguri de ulei pe stomacul gol climineap

gi una seara, lnainte de culcare.o Beli o cani.de suc de morcovi pe stomacul Eol, dimi-

neaP, pe stomacul gol.o BeF o cani de suc de cartofi cruzi dimineata, pe sto-

macul gol.o Umflafi Ei dezumfla;i alternativ abdomenul de 20-40

de ori, climine{3, cAnd inci vi aflafi in pat.

a

acri, caslrave$ mun;i), miere, pAine de secari, hrigci

Eivin alb.o LimitaF consumul de cafea, ceai, supe fierbinli' cacao'

pAine albi, biscuifi dulci gi alte produse din feini albe'

carne grasi, produse afimate gibiuturi dulci'

Diabetul

Vezipp.152-154.

Dureri de articulafii, oase gi mugchi

Vezi pp.72-76.

Dureri de cap

EKistA doui cii de a opri durerile de cap, firi a lua produsefarmaceutice. lncercagi urmitoarele metode:

o (penfu dureri serioase - migrene): purtagi un colierde chihlimbarpenru un timp indelungat.

o (pentru dureri serioase - migrene): Efectuafi meto_dele de purificare/curifare - cel pufin pentu intes_tinul gros, ficat gi sistemul limfatic.

. Introducefi picioarele (cam 10 centimetri) intr_unlighean cu api fierbinte gi beji un ceai fierbinte Ei tare,cu doui Ungurife de zahir situ migjg, sau un ceai fier-binte de mente, cu doui lingurile de zahir.

o Daci durerea de cap este produsi de o actmulare degazein abdomen, efectuafi o clismi (dupi cum reco_mandi dr. Walker), apoi culca$-rrl gi acoperifiregiuneaficatului ctr o perni electrici, timp de 30-45 de minute.

o PuneF in ambele urechi dopuri din rrati imbibati cusuc proaspit stors de sfecli sau de ceapi.

o FaceF timp de 15 minute un dug alternat (rece-fier_binte).Incepeli ct un dug fierbinte, deplasind treptatde la picioare spr€ cap, apoi un dug rece, in aceLagi modgi aga mai departe.

o lnainte de ctrlcare, sugegi o lingudfi de zahir gi apoib4i o cani de api fierbinte, lisati si se riceascA pugin.

o MasaF capul, gtnrl gi umerii.o Daci aveF impresia ci una dintre niri lasi aenrl si pi_

trujnde cu dificultate, puneji in cealalti nari untampon gi acoperi$ nara cu un deget, respirAnd doarprintr-o nari. Aceasti metodi ar trebui si rezolve ln15-20 de minute durerea de cap.

2O0 =

Vindecarea bolilor incurabile

= 2or

Efectuafi orice set de exerci$i de intirire a coloaneivertebrale, fiind atenfi in mod deosebit la secfiunea

cervicali a acesteia.

Lovi$ ugor cregtetul capului cu palma stAngi gi apoi cu

dreapta, dternativ, de 100 de ori c'u fiecare mini.Masa$ energic lobii urechilor cu degetele, pAni cindavegi senzajia ci urechile au fost ciupite.

Eczema

Dupi dug, frecaji-vi in zonele afectate cu un amestec format

din cantitili egale de ulei de floarea-soarelui gi ofet din cidru

de mere.

Furuncule

Se prepari o turti din pugini fiini, lapte proaspit $i untproaspit. Se pune peste zona afectati 9i se lasi acolo peste

noapte. ln mod normal, ,inima" furunculului ar trebui sldispari.

Gripa

Cele mai bune antibiotice pe care nafirra ni le-a licut cadou

se gisesc in ceapi, usturoi, limAie gi grepfrut. Tratamentelc

care includ oricare dintre aceste produse sau napii, pitrun-jelul gi frunzele de zmeuri se pot folosi in tratarea gripei. Stra-

tegia fundamentali este si se bea o mul$me de sucuri proas-

pit stoarse gi si se consume compozigii produse in casi, pc

bazide usnroi gi ceapi. MAncagi maiPuFr, beii gifacefi exer-

cifiu fizic mai mult gi, cel mai important, facegi asdel lncAt str

ranspira$ cAt mai abundent. Curifagi intestinul gros prin

202 Vindecarea bolilor incurabile

irigare (clismi) cat mai curend dupi ce v-aEi imbolnivit. puteSface o clismi obignuiti (1-1,5 litri de api, plus sucul storsdintr-o limAie) timp de gapte zile, sau putefi si o alterna$ cuo clismi cu usturoi. Aceasta se ob$ne pur gi simplu turnAnd ocani de api fierbinte pe fei-patru cifei de usturoi, dupi carese zdrobesc, se strecoari Ei se utilizeazi lidridul pentru clismi.

Notri: Pentru a evita imbolnivirea in timpul sezonului degripi, putefi utiliza urmitoarea formuli in fiecare zi, infreoctombrie gi aprilie. Se dau pe riziltoare doui limAi (inlitu-rafi simburii), se curili Ei se taie in bucifi mici doui cipi-lAni de usturoi, se amesteci totul bine gi se toarni peste 1,5litri de api fiarti. Se lasi si stea timp de trei zile intr-un loctntunecos,la temperatura camerei, apoi lichidul se slrecoardgi se pistreazi in frigider. Se consumi o linguri pe stomaculgol, dimineata, gi una inainte de culcare (o linguriti, ln cazulcopiilor). Daci vefl urma acest tratament cu rigurozitate,probabilitatea de a face gripi va fi foarte redusi.

Este, de asemeDea, o buni idee si efectuali o irigarenazali.. Se dizolvi o tingudfa de sare gi o lingurifi de bicar-bonat de sodiu alimentar.intr-o cani de api caldi gi apoi seadaugi cinci picituri de iod. Folosifi solufia pentru a iriga aI-ternativ ambele niri.

Putefi utiliza urmitorul preparat din usturoi pentru a vAferi de gripi in cazul unei epidemii:

REMEDIUL NR.95INGREDIENTE: Doi sau trei cifei de usturoi, 30-50 mililitri deapi fiarti.PREPARARE: Se taie mirunt usturoiul, se toarni apa fierbintepeste el, se lasi si stea o ori-doui, se strecoard. Se pistreazicel mult doui zile, numai la frigider.

= 203

ADMTNTSTRART: Se folose$te pe post de picituri nazale, 0

dati sau de doui onpezi, cAte 2 sau 3 picituri in fiecare nari,o Pentru a evita si vi infecta$ familia, pute$ si agilalr

de git un mic sicule! din bumbac cu usturoi tocat

minrnt (doi sautrei cifei). Pentru a proteja copiii micr

de o epidemie de gripi, se pune un asemenea siculelcu usturoi tocat pe o farfurioari, lAngi copil.

. O alti metodi de evitare a gripei este si se mestece tn

fiecare dimineap o frunzi de eucalipt 9i si se fini Inguri pemanent o asemenea frunzi (intre obraz gi gin'gie) in timput contactelor crr persoanele infectate cu gri'

pi. Putefi, de asemenea, sivi clitifi girul cu suc proat'pit de sfecli, amestecat cu o lingurifa de ofet 37o.

Daci totugi nu afi putut preintAmpina infectarea gi vi imbolnivili, urmafi urmitoarele sfaturi:

o Befi ceai fierbinte cu limiie (sau cu dulcealS de zme

uri) sau lapte cald cu miere (o linguri per cani), cit dc

des putefi.o lncilziF esenfi de mugefel Ei inspiraF vaporii.o PuneF in niri timp de $apte minute, de 3-4 ori pe zt,

tampoane de vati imbibate in suc proaspAt de ceapJ.

o StoarceF o ceapi intr-un vas mic gi inspira$ ad8nt

aburii sucului timp de 2-3 minute, de trei ori pe zi.o Tocafi mirunt o cipifAni de usnroi gi amestecagi cu o

cantitate egali de miere (ideali ar fi mierea de tci)Consumagi o linguri lnainte de culcare, dupi care bclt

puplfi api caldi.o Tocafi mimnt o ceapi, turnafi 0,5 litri de api fiartl

peste ea gi pistra$ intr-un loc cald. Amestecul se bcrcald: jumitate din el inainte de culcare gi jumitate tlt

mineafa urmitoare.

2O4 =

vindecare a bolilor incurabile

o Turnafi o cani de api fiarti peste doui linguri dezmeuri uscati (sau 100 de grame de zmeuri proas-piti). Liisafi si stea timp de 10-15 minute, adiuga$ olinguri de miere gi amestecali bine. Se consumi cald,inainte de culcare, pentru a stimula ranspira$a.

o Se toami api fiarti peste un amestec (unu la unu) deflori uscate de tei gi zmeuri (o cani de api pentru olinguri de amestec). Se invelegte vasul lntr-un $tergargi se gine aga o ori, apoi se strecoari lichidul. Se bea ocani, de 3-4 oripezi.

o Tirnafr 0,5 liri de api fiarti peste un amestec (cit $ilntre degete, in cantitigi egale) din flori uscate de tei gifrunze de coacize negre. Se fierbe timp de 5 minute, se

invelegte vasul int-un Etergar gi se gine aga o jumitatede ori, apoi se strecoari tichidul. Se bea o cani defrei-patru ori pe zi, la temperahrra normali a ceaiului.

Hemoroizfi

Hemoroizii (venele dilatate din partea inferioari a intesti-nului gros) apar de obicei la persoanele care consumi in modobignuit cantitili mari de pAine, dulciuri, cafea, ceai gi totfelul de sendviguri cu produse din carne.

lntre altele, hemoroizii sunt un semn al unui sistem cir-gulator ineficient, al unor artere Ei vene neflexibile 9i al unuielnge ingro$at, datorat unei deficienfe in mineralele care segisesc in mod natural in legume gi fructe. Hemoroizii pot fiprodugi gi de contactul dinfte anus gi suprafefe reci. Adesea,femeile fac hemoroizi dupi dislocarea vertebrelor lombare,care poate sunreni la naEtere.

lnliftrrarea chirurgicali a hemoroizilor este beneficiPentru tofi cei implicafi, mai pu$n pentu pacient. De reguli,

= 2O5

hemoroizii reap:rr dupi un timp, pentru ci operalia nu inl.ituri cauza lor.

Puteli incerca tratamentele descrise mai jos. Chiar dactrsunt eficiente, ele sunt $i unica metodi de a rezolva gi simptomele.

o Tiiali un bi1 (gros cam cit degetul mic al mAinii)dintr-un cartof cnrd gipuneSJ lnrectpe timpul noplir.Utilizafi acest tratament o noapte din doui, timp dcdoui siptimAni.

o in loc si folosili dupi scauae hArtie igienici, spilalranusul cu api alternativ caldi gi rece (de cite cinci orrfiecare) gi gterge$ cu blAndege, cu un prosop moale.

o Puneli doui linguri de tutun intr-o gileati de planiepe c:rre se poate gedea eonfortabil. Turna$ peSte tutunun litnr de api fiarti, pune$ un capac ai lisatri si stc,r

20 de minute. CAnd aburii nu mai ard, luafl capacul gr

frF pe gileati timp de 3-5 minute.. Befr urmitoarele amestecuri de sucuri cu 15 minutc

inainte de fiecare masi:

- 50 grame morcovi + 40 grame felini + 20 gramcpistirnac + 30 grame spanac.

- 90 grame morcovi + 60 grame spanac.o Introduceli in rect un cub de gheali tnvelit intr-o pin

zi de bumbac, tirnp de 5-10 secunde. Folosifi aceasHmetodi dupi scaune (cAnd folosili spilarea, in loculhArtiei igienice), timp de o luni-doui.

Pentru a scipa de hemoroizi, trecegi la un regim alimentilrconstAnd strict din legume gi fructe, timp de doui siptimint,in timpul lunilor de vari. Nu mAnca;i niciun fel de carne, ciocolati, produse din fiini albi sau produse lactate. Nu bclrcafea, cacao sau biuturi alcoolice. Putefi minca in cantitllr

mici nuci in loc de piine gi pute$ bea ceai de coacize, muresau mugelel.

ln final, irrci o remarci importanti: daci suferili de he-moroizi sunte$ cu un pas mai aproape de a vi imbolnivi de

cancer la colon.

Infecfii cu fungi

REMEDIUL NR. 96(impotriva infecfiilor cu ciuperci sub unghiile mAinilor saupicioarelor)INGREDIENTE: Cafea rAgniti.PREPARARE: Se toarni api fiarti peste cafeaua rigniti (sufi-cient cAt si se produci o cafea tare), se lasi si se riceasci gi

se toarni intr-un lighean, cu tot cuza|,.

ADMINISTRARE: Se introduce zona afectati in lichid, de

clteva ori pe zi.

REMEDIUL NR.97(pentru tratarea infecfiilor cu fungi in jurul degetelor de lapicioare)Se spali picioarele complet inainte de a culcare, apoi se scu-

fundi in o,tet din vin gi se poarti peste noapte ciorapi imbi-ba$ in ofet dinvin.

REMEDIUL NR. 98(pentru tratarea infecgiilor cu fungi din jurul degetelor de lapicioare)Se zdrobesc fmnze de menti impreuni cu cristale de sare

$ntr-o pulbere fini, care se va plasa inre degete, timp de o

ori. Se repeti procedeul de cAteva ori, dupi care infe$ia artrebui si fie complet eliminati.

= 207206 i Vindecarea bolilor incunbile

Infecfii cu staphylococcus aureus

Vezi Remediul40 de la paginaL44.

Infl amaf iile sfircurilor

Se storc doui frunze de varzi albi, suficient cat se sc

oblini pugin suc, apoi se pun cele doui frunze pe sini,unde se pistreazi timp de una pAni la trei ore.Se amegteci o cani de fiini cu o linguri de mierc,aluatul se modeleazi intr-o turti, cu care se acoperlzonaafe&ati timp de 40-60 de minute.

Insomnia

Cea mai buni cale de a-!i asigura un sorrn bun este slminAnci o mulgime de fructe gi legume gi si bei sucurlproaspit stoarse. Un alt tratament care poate fi incercat eslc

si se consume pujini miere inainte de culcare. Pute$ pur gl

simplu si inghi$i1i o linguri de miere, si o befi dizolvatllntr-o cani de api fiani, si beli o cani de lapte in care a1l

dizolvat o lingurifi de miere sau si facefi o cani de cerlverde cu o jumitate de linguri de miere gi doui lingurife dc

smAntAni. Daci vi umplegi perna cu frunze de eucalipt sau

cu fAn, putep avea parte de un somn odihnitor. Alti metodlsimpli este si vi infundafi nara dreapti cu un tampon de

vati gi si respirali numai prin nara stAngi cel pufin 5 ml.nute. Dau mai jos dte doui alte remedii qrre se ocupi de in'somnie:

REMEDIUL NR. 26, dela pagina 82-83.

2O8 i Vindecarea bolilor incurabile

REMEDIUL NR. 99INGREDIENTE: Seminfe de mirar (50 de grame), vin rogudulce (unUtr").PREPARARE: Se fierb impreuni timp de 1-2 minute.ADMINISTRARE: Se beau cam 50 de mililitri lnainte deculcare.

Lipsi de pofti de mincare (la copii)

REMEDIUL NR. lOOINGREDIENTE: 4 lingurife de zmeuri.PREPARARE: Se pune zmeura intr-un temos, se umple cu apigi se lasi si stea timp de doui ore.ADMINISTRARE: Se bea cald, cAte o jumitate de cani, de patmori pe zi.

REMEDIUL NR.1O1INGREDIENTE: Suc de {elini.N)MTNISTRARE: Se consumi clte doui lingurife, de trei oripezi, m 30 de minute inainte de fiecare masi.

Menopauza

Pentrtr a intArzia venirea menopauzei, utilizati urmitoareleEatamente incepind de la virsta de 40 de ani.

REMEDIUL NR. 1O2INGREDIENTE: 200 de grame de vin alb 9i 1O-12 cilei de

PREPARARE: Se incilzegte lent vinul pAni la punctul de fier-se adaugi usturoiul gi se fierbe timp de inci 30 de

= 209

secunde, se hsi si se riceasci gi se toarni intr-o sticli desticli de culoare intunecati. Se pistreazi lntr-un loc intu-necos, la temperatura camerei.ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de Uei ori pe zi,cu 20 de minute inainte de masi, trei zile la rAnd (zilelel,2,3;lL,12,13;21,22,23 ale fiecirei luni). Tratamentul ajuti gi larecipitarea capaciti$i de a nagte, imbunitilegte aspectultenului Ei aduce o senzafie de buni stare.

Formuli utilizati penE:u oprirea hemoragiei gi pentru eliminarea simptomelor neplicute ale menopauzei:

REMEDIUL NR.1O3INGREDIENTE: Coaja de la zece portocale, doi litri de apifiarti, pu$n zahir sau miere.PREPARARE: Se pun cojile de portocale in apa care fierbe, se

acoperi oala cu un capac Ai se fierbe incet, pAni cAndvormaifi rimas doar 0,7liri de lichid. Strecuragi lichidul de doutrori gi adiugaji zahinrl sau mierea, penE:u imbunitifirea gus-tului. Turnagi lichidul infi-o stidA 9i pistrafi-l la frigider.ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, de 3-4 ori pe zi.

Obezitatea

Alimentatie pentru reducerea greutisi:o MAncafi, timp de 10 zile, numai diverse tipuri dc

cereale (cu puSne funze de plante veni). Fierbeti cc.

realele in api, f5ri si adiuga$ sare. Putefi mAnca pAn.t

la 7 tipuri diferite de cereale pe zi, firi limite in ce privegte cantitatea. Reducefi cit mai mult posibil aportulde lichide. Aceasti dieti vi va permite si pierdegi 5-7

kilograme din greutatea tn exces.

21lO i vindeca..u bolilorincurabile

o Pifiafi alimentalia dumneavoasri obignuiti, darmestecafi fiecare imbucituri de 100 de ori inainte si oinghiFF. Be$ api numai cu cel pugin 15 minute inaintegi cu doui ore dupi masi. Daci aplicafi cu stricteleacest sfat timp de o luni, pute$ si vi reducegi greutatea

cu 5-10 kilograme.o ln prima siptimAni, mAncali numai doui portocale gi

trei oui fierte tari (fierbe1i-le timp de 12 minute) de treiori pe zi. Ameliora$ acest regim cu cantit{i mari de

fructe gi legume crude in a doua siptimAni.o BeF 3 cini de suc de varzi proaspit stors in fiecare di-

mineafi gi seari.

Rogu in git

REMEDIUL NR.1O4INGREDIENTT: O limAie tiiati in bucifi mici.ADMINISTRARE: Se suge fiecare bucati de limAie timp de 10

minute, apoi se lnghite. (Este eficient in special la v'arste

mici.)

REMEDIUL NR.1O5INGREDIENTE: Frunze de rruzi albi.ADMINISTRARE: Se pun frunzele de varzi pe gAt gi se infi-goari in jurul lor un fuIar de lAni. Se inloctriesc frunzele cuunele proaspete dupi doui ore.

REMEDIUL NR.106Se fine palml dleapti pe git Ei stAnga lipiti de tAnpli, timpde 15-20 de minute. Se repeti zilnic, timp de 3-5 zile.

=2n

REMEDruL NR.1O7INGREDIENTE: Jumitate de lingurip de sare, jumitate de lin-gudfi de bicarbonat de sodiu alimentar', patrtr picituri de iod.

PR-EPARARE: Se dizohd tonrl lntr-o cani de api fiarti.ADMTNTSTRARE: clitifi ginrl de cateva ori pe zi.

REMEDIUL NR.1O8INGREDIENTE: O cani de suc de sfecli, o lingudfa de ofet de

cidnr de mere sau ofet dinvin.PREPARARE:, Se amesteci ingredientele.ADMTNTSTRARE: se clitegte gaftrl de 8-10 ori pe zi.

REMEDIUL NR.1O9INGREDIET{TE: Tiei lingurile de coaji de ceapi rupti inbucili.PREPARARE: Se pun i:n 0,5litri de api, se fierbe 9i apoi se laslsi se riceasci.N)MTNTSTRARE: se clitegte gttul de 5-5 ori pe zi.

REMEDIUL NR. 11O

INGREDIENTE: O lingudF de miere.

PREPARARE: Se dizolvi intr-o cani de api.ADMTNTSTRARE: Se clitegte gitul de 8-10 ori pe zi.

REIVIEDruL NR.lUINGREDIENTE: Sucul stors din doui cepe.

ADMINISTRARE: Se consu-mi cAte o lingurifa, de patrr ori pc

zi.

REMEDII,'L NR. 112

INGREDIENTE: Un mit, o ceaPi.

272 ! vindccarcabolilorinmbilc

=a3

PREPARARE: Se rad $i se amesteci.ADMINISTRARE: Se consumi clte doui lingurife, de trei oripezi.

REMEDIUL NR. I13INGREDIENTE: O sfecli rogie, o lingudfi de ofet.PREPARARE: Se rade sfecla, se adaugi ofetul, se lasi si steacAteva ore gi se strecoari lichidul intr-un vas de sticli.ADMINISTRARE: Se consumi cate 1-2 lingurile pentm clitireagdtului, dupi care se tnghite.

REMEDIUL NR. 1r4INGREDIE ITE: Iapte (150 grame), 4-5 smochine uscate.PREPARARE: Se toarnl laptele intr-o oali, se adaugi smochi-nele uscate gi se fierbe fimp de 5-7 minute.ADMrNrsrRARr: Se bea in tnghififtri mici (gi se minAncismochinele) inainte de culcare. Se repeti clterra zile.

REMEDIUL NR.115INGREDIENTE: O pari.PREPARARE: Se spali, se curifi de coaji $i se stoarce sucul.AITMIMSTRARE: Se bea in inghifituri mici, se fine ln guri o

T-., apoi se lnghite.

Tensiune sangvini scizuti

Persoanele care au in mod obignuit tensiune sangvini redusiar tebui si fie active fizic - si meargi gi si alerge cAt maimultposibil.

o TbmaF o cani de api fiarti peste o linguritr de ceainegru, acoperigi cn rut capac ai lisaji si infuzeze timpde 5-7 minute. Adiugafi doui linguri de smAntAni,

n4==

pugrfi sare gi o lingurili de zahir. Amestecap biuturagi lisafi si se riceasci. Bep timp de7 zie, dimineala 9i

seara (cu 10 minute inainte de masi) gi apoi faceli opa'uzi de o sipti.tnAni. Repetali ciclul pAni cAnd ten'siunea dumneavoastri sangvini revine la normal.

o Folosirea cu regularitate a saunei, o dati pe siptl-mAni, normalizeazi tensiunea sanguini.

o Du$urile altemative fierbinli gi reci regleazi in mod

minunat tonusul vaselor de sAnge.

o Vibromasajul ajuti la mirirea tensiunii sanryine. Stali

in picioare, ridica$-vi pe vArfirrile degetelor, cu brafelc

de-a lungul corpului, apoi lisali cu fo4i toati greu'

tatea pe cilcAie. Repetafi exerciliul de 20 de ori, dimi'neap gi seara. O lovire rimici a podelei cu cilcAiele vlva miri tensiunea sangvini.

o IoviF alternativ podeaua cu cilcaiele (de 20-30 de orlpeDtru fiecare picior) dimingxfa gi seara. Continuallorercifiul zilnic, pAni cAnd tensiunea sangvini se nor'malizeazil.

o Exercifiile oPeEtele" gi "GAndaorl"

din senrl de exerci$lNishi (vezi pp.l25-126) ajuti h negenerarrea sistemu-

lui circulator. Ele nu vor rezolva problema tensiuniiscizute, darvor ajuta la lmbunit{irea stirii generale

a saniti$i.o Daci tensiunea dumneavoastrl sangvini scade odatl

cu modificarea vremii, begi cel pufin o cani de suc de

morcovi (patnr perf) amestecat c'u suc de sfecli (o

parte).o Ttatamentulprwentivcu suc de lSmiie (vezipp. 43-44')

poate fi folosit pentru nirirea tensiunii sanguine.

Tensiunea sangvini ridicati

Pentru a reduce tensiunea sangvini, este necesar si curifimsistemul circulator gi ficatul. Limitafi aportul de grisimi giproduse fiinoase. MAncali mai multe produse bogate in vi-tamina C ai figi mult mai activi fzic.

REMEDIUL NR. 116INGREDIENTE: O cani de sfecli crudi rasi, o cani de miere.PR"EPARARE: Se ameSteci ingredientele.ADMIMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cu 30de minute lnainte de mese, timp de tei luni.

REIVTEDIUL NR.117INGREDIEI\ITE: Doui cini de suc de sfecli, 250 grame demiere, suc stors dintr-o limiie, o cani de suc de coacizenegre, o cani de vodci.PREPARARE: Se amesteci ingredientele cu mixenrl.N)MIMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cuoori inainte de mese.

REMEDIUL NR. 118INGREDIENIE: Suc din 3 kilogrzme de ceapi, 500 de grame demiere, membranele despi4itoare de la25 de nuci, un litrude vodci.PREPARARB Se amesteci sucul de ceapi cu mierea, se adaugimembranele despir$toare, se toarni vodca peste amestec $ise lasi si stea intr-un loc intunecat, fr-p de 10 zile.ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei ori pe zi.

REMEDruL NR. 119INGREDIENTE: 0,5 litri de vodci gi 200 grame de usturoi tiiat.

2 ztsVindecarea boUlor incurabile

PREPARARE: Se toarni vodca intr-o sticli de culoare lntune-cati de trei sferturi de litru, se adaugi usturoiul gi se lasiintr-un loc lntunecat timp de 6-8 zile (se scuturi din cAnd incdnd). Se strecoari lichidul, se inchide emetic Ai se pis-reazAla frigider.ADMINISTRARE: Se consumi cdte o linguri, de trei ori pe zi,inainte de mese.

REMEDIUL NR. T2OINGREDIENTE:.Membrane deSpirlitoare de miez de nuci,provenind din l kilogram de nuci, un litru de vodci.PREPARARE: Se pun membranele intr-un vas de sticli, se

toarni vodca peste ele gi se lasi si stea pAni cind culoareaamintegte de un ceai Degr:u tare.ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei oripe zi,lnainte de mese.

REMEDIUL NR.121INGREDIENTE:20 grame de usturoi teiat merunt, 100 grame

de zahir cristalizat (tos).PREPARARE: Se amesteci intr-un pahar, care apoi se umple cuapi fiarti. Se agiti pentnr dizolvarea completi a zahinrlui gi

se lasi si stea timp de 4-5 ore lntr-un loc intunecos.ADMINISTRARE:Se consumi cAte o linguri, de trei ortpezi,inainte de mese.

REMEDIUL NR. LI2Se consuni o tingure de miere amestecati subranzi de casi,de doui-trei ori pe zi.

REMEDIUL NR.123Se bea o cani de ceai cu o linguri de miere, in fiecare zi,inainte de crrlcare.

A6 i vindecarea bolilor incurabile

REMEDIUL NR.124INGREDIENTE: O limAie firi sAmburi, 200 de grame demerigor,200 de grame de micege,200 de gr:rme de miere.PREPARARE: Se fine urr .'mp limAia in api care fierbe, gter-getl-o cu o bucati de pAnzi, apoi rade$ fin. Zdrobili meri-Eorul gi micegele. Punefi totul int-un vas de sticli, adiugafimiere, mixafi bine gi lisafi si stea timp de 24 de ore.ADMINISTRARE: Se consuni cAte o linguri, de trei ori pe zi,cu 15 minute inainte de mese, timp de 14-30 de zile.

Tfanspirafie nocturni excesivi

Se freaci pielea cu ofet din cidnr de mere inainte de culcare.

T[Iburiri ale glandei tiroide

o Se poarti un colier de chihlimbar.o Se imbibi trei bucigi de coaji de stejar in api gi se fo-

losegte solufia rezulati prin infirzare pentnr compresede gAt. Se aplici acest tatament pentru o lungi pe-rioadi de timp.

o Se acoperi un kilogram din fructul numit Aronia me-lanolcarpa cu un kilogram de zahir gi se lasi si stea infrigiderpAni cAnd se produce sucul. Se consumi o lin-gurita sau doui, de trei onpezi.

o Se rade o jumitate de limAie, cu tot cu coaji, se adaugicu una sau doui lingurite de zahir gi se minAnciamestecul (de preferinli cu doui ore inainte de masi).

o Se bea de doui oripe zi o cani de suc de limii, ceea ce

va produce bune rezultate (Vezi tratamentul cu suc delimiie de la pp. 4344).

=zn

Tblburiri la ficat

REMEDIUL NR. T25(in cazul unor dureri de ficat)INGREDIENTE: O cani de ulei de misline, o cani de suc de

grepfmt.PR"EPARARE: Se amesteci cele doui lichide (in mixer).ADMINISTRARu: Se efectueazi o clismi seara, la cel pufindoui ore dupi masa de seari. Aqezafi-vi pe pat, culcafi pe

partea dreapti, gi pune$ o perni electrici pe zona ficatului.Repetafi procedeul o dati la doui zile, in total de 3-5 ori.

Pentru a u$ura durerile cauzate de o inflamare a ficatuluisau a vezicii biliare, incercafl unul dintre tratamentele de

mai jos:

REMEDIUL NR.1.:16INGREDIENTE: SUC dC VATZ6..

ADMINISTRART: Se bea o cani, de trei-patru ori pe zi, timpde 40 de zile.

REMEDIUL NR. 127INcREDIENTB l kilogram de ceapi tocati, doui cini de zahir.PREPARARE: Se amesteci ingredientele, se pune amestecul incuptor, se incilzegte u$or, pAni cind produce un siropgalben, se scoate lichidul gi se toarni intr-o sticli sau borcande culoare lnchisi.ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, in fiecare dimineafi, pe stomacul gol, timp de trei luni.

REMEDIUL NR.128INGREDIENTE: SUC dC dOVICAC.

ADMINISTRART: Se bea cAte o cani, de doui ori pe zi, inaintede masi, timp de 30 de zile.

REMEDIUL NR. 129(pentru stimularea secretiei de bila in cazurile de tulburirila ficat)INGREDIENTE: 100 grame de micege, pugin zahir.PREPARARE: Se pun micegele intr-un termos de un litu, seumple termosul cu api fiarti, se inchide gi se lasi si steapeste noapte.ADMINISTRARE: Se bea intreaga cantitate in timpul uneizile, adiugAndu-se pufin zahir, pent.rr imbunitifirea gus-tului.

REMEDIUL NR. 13O(pentru tratarea pietrelor la vezica biliari)INGREDIENTE: O mAni de frunze de mesteacin.PREPARARE: Se lirAmifeazi frunzele, se toarni peste ele ocani de api fiarti, se lasi si se infuzeze timp de 20 de minute(amestecafi cu o linguri de lemn din cAnd in cAnd) gi apoi sestrecoari lichidul.ADMINISTRARE: Se consumi cite o cani din fierturi inaintede masa ds diminslp gi de cea de seari.

REMEDIUL NR. 13I(pentru tratarea pietrelor la vezica biliara)INGREDIENTE: Varzi albi.PREPARARE: Se toaci varza mi.runt gi se Strecoari din easucrl.ADMINISTRARE: Se bea cAte o cani odati.

218 f Vindecareabolilorincurabile 2r9

REMEDIUL NR.132(pentru tratarea pietrelor la vezicabiliari)INGREDIENTE: O ridiche neagri.PREPARARE: Se rade ridichea gi se stoarce sucul din ea.

ADMINISTRARE: Se consumi 2-3 linguri de suc proaspit,zilnic.

REMEDIUL NR.133(pentru tratarea colicilor la ficat gi a pietrelor la ficat)INGREDIENTE: 10 smochine uscate, o cani de api fiarti, 0,5litri de lapte fierbinte gi o linguri,ti de zah5lr.PREPARARE: Se taie fin smochinele, se pun intr-un vas smil-guit, se toarni peste ele apa fiarti, se aduc din nou la punctulde fierbere, se adaugi laptele gi zahirul gi se lasi si se rdceasci.ADMINISTRARn: Se bea lichidul ln sorbitr.rri mici, cAt inci estecald, apoi se minAnci smochinele.

Tb]buriri oculare

Se rade un mir sau un cartof, se amesteci un albug gi se punepe ochi. Se clitegte cu api fiarti gi apoi ugor riciti.

TUlburdri renale

REMEDIUL NR.134INGREDIENTE: Seminge de dovleac (100 de gr:rme), seminfede in (100 de grame).PREPARARE: Se toarni un litru de api peste seminfele dedovleac. Se fierb la foc mic timp de o ori, apoi se lasi si se ri-ceasci. Se toarni peste semintele de in 200 de mililitri deapi, se fierb 20-30 de minute gi se face o compresi.

22O

=

Vrndecarea bolilorincuabite

ADMINISTRARE: Se bea biutura din seminle de dovleac Ai se

minAnci seminfele de dovleac. Compresa cu seminle de in se

punepiregiunearinichilor, infiecare zi, timp de o siptimAni.

Eliminarea pietrelor gi a nisipului la rinichi

REMEDIUT NR.135TNGREDTENTE: O linguri de pitrunjel verde tocat, o linguride pistArnac tiiat mirrrnt.PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peSte ingredientegi se continui fierberea la foc mic, timp de o ori gi jumitate.Se strecoari gi se imparte in tei pirS egale.

ADMINISTRART: Se bea cAte una din pir$ de trei ori pe zi, cu15 minute inainte de mese.

REMEDIUL NR.136INGREDIENTE: O linguri de seminge de in.PREPARARE: Se toarni o cani de api peste seminfe, se incil-zeEte pAni la punctul de fierbere gi apoi se strecoari lichidul.ADMTNTSTRARE: Se bea o cani pe zi, timp de7 zile.

REMEDIUL NR. 137INGREDIENTE:3linguri de seminEe de morcovi.PREPARARE3 Se pun semintele intr-un vas, se toarni 600 demililitri de api fiarti, se lnvelegte vasul lntr-un $tergar, se

lasi si stea timp de 10 ore gi apoi se strecoari sucul.ADMINTSTRARE: Se bea cAte o ceagci, de 5-5 oipezi,pdni se

termini toati cantihtea.

REMEDIUL NR.138INGREDIENTE: Coaji de pepene verde.

= 22r

PREPARARE: Se taie coaja de pepene, se usuci in cuptor gi serAgnegte. Se toarni 50 mililitri de api fiarti pe o lingura dinpulberea rezultati gi se lasi si se riceasci.ADMINISTRART: Se bea de 3-5 ori pe zi,pAni se rezolvi pro-blema de sinitate.

REMEDIUL NR.139INGREDIENTn: O limiie (firi sdmburi), 50 grame de miere,50 grame ulei vegetal.PREPARARE: Se in:noaie pentnr o dipilimAiain api clocotitigi apoi se usuci, se rade, se pune lntr-un vas de sticli, se adau-gi mierea gi uleiul, se mixeazi bine gi se acoperi cu un capac.ADMINISTRART: Se ia o linguri, de 4-5 ori pe zi.

Tratarea pietrelor la rinichi, a pietrelor la vezicigi a problemelor de urinare

REMEDIUL NR. 14OINGREDIENTT: Ridichi negre, miere.PREeARARE: Se radridichile negre gi se Stoarce sucul din ele.Se amesteci sucul cu mier€, in cantitigi egale.ADMINISTRART: Se bea o jumitate de cani, o dati pe zi, timpde o luni.

REMEDIUL NR.141TNGREDTENTE: suc Stors diD brean (atit ridicina, cat gi frtuze).ADMINISTRART: Se consumi cAte o lingurili de suc proaSpitstors, ln fiecare dimineati gi seari.

REMEDIUL NR.142INGREDTENTT: Seminfe de morcovi.

PREPARARE: Se usuci seminlele intr-o tigaie gi apoi se

rAgnesc fin.ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri{i, de trei ori pe zi,cu o cani de api.

REMEDIUL NR. 143INGREDIENTE: Doui ridicini uscate de pistArnac.PREPARARE: Se pune pistArnacul inf-un vas, se toarni peste

el un litrr de api fiarti gi se mai fierbe timp de 3 minute. Se

lasi fiertura si stea timp de patru ore, apoi se strecoari li-chidul din ea.

ADMINISTRART: Se bea o jumitate de cani, de trei ori pe zi,pAni cAnd problema de sinitate este rezolvate.

REMEDIUL NR.144INGREDIENTE: 1-ll linguri de frunze verzi de pitrunjel.PREPARARE: Se pune pitnrnjelul intr-un rras, se umple cu apifiarti, se acoperi cu un capac, se lasi si stea timp de 30 de

minute, se strecoari Uchidul int-un recipient de sticli gi se

lnchide cu un dop.ADMINISTRARE: Se bea o cani de trei ori pe zi, p6ni cAnd pro-blema de sinitate digare.

REMEDIUL NR. 145INGREDIENTE: 100 grame de nuci veni (recoltate inainte de

7 iulie) gi 100 de grame de zahir cristalizat sau miere.PREPARARE: Se toaci mirunt nucile, se pun intr-un borcan,se adaugi zahirul sau mierea, se inchide borcanul ermetic Ai

se line in frigider timp de o luni.ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei oipezi,inainte de mese. Se pistreazi numai la frigider.

= 223222 ! V,,r,1".rr"., brrlilor ire urrouc

o Se beau 30 de grame de suc de ridichi negre pe sto-macul gol, dimirrs4a.

o Se bea sucul stors dintr-o limiie, amestecat (ln mixer)cu o linguri de ulei de misline, pe stomacul gol, dimi-neap, timp de gase luni.

Umflituri

lncaz de umflituri, este o buni idee si mAncafi o mu$imede fructe gi legume cu proprietifi diuretice (care provoaciurinarea), cum:u fi lelina, pitrunjelul, ceapa, usturoiul, pe-penele verde, dovleacul, cipgunile silbatice gi coacizelenegre. Ajuti 9i si befi zilnic o cani de suc de dovleac.

REMEDIUL NR.148INGREDTENTE: Doui cepe de mirime potriviti, o linguri dezahir.pREpARARE: Teiafi cepele tn felii sub;iri, presirz;i cu zahir gilisaji peste noapte si se produci suorl, apoi stoarc4i tot sucul.ADMTNISTRARE: Se consuni doui linguri pe zi.

REMEDIUL NR. 149TNGREDTENTB Patnrlingurile de seminle de pistirnac.pREpARARE3 Tiu:nafi o cani de api fiarti peste seminfe gilisafi si infizezetimp de 8-10 ore.

ADMTNISTRARE: se Consuna o lingudp, de tnei-paru ori pezi, cu 30 de minute lnainte de mese.

REMEDIUL NR. 150(picioare umJlate sau abdomen umllat)INGREDIENTE; Coaji de nap trucesc.

= 22s

REMEDIUL NR.146INGREDIENTE: 3 limii (cu coaji, dar firi sAmburi), 150gmme de usturoi decojit, 0,5lifti de api fiarti gi riciti.PREPARARE: Se bagi in mixer impreuni limAile gi usturoiul,se pun apoi intr-un borcan de un liru, se umple borcanul cuapi, se lasi si stea timp de 24 de ore, se lnchide borcanulemetic Ai se plstreazi intr-un loc innrnecos.ADMIMSTRARE: Se beau cite 50 de mililitri in fiecare dimineap.

REMEDIUL NR.147INGREDIENTE:Trei cini de api, parulimAi (IEri simburi), ocani de miere gi sucul stors dintr-o limiie.PREPARARE: Se toarni apa lntr-un vas gi se adaugi limAiletocate minrnt. Se fierbe pdni cAnd a mai rimas doar cam ocani de fierturi, se lasi si se riceasci, se strecoari lichidul,se toarnl lntr-un vas de sticli, se adaugi mierea gi sucul del5mlie, se amestece bine gi se acoperi cu rur capac.ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, zilnic, ioainte deculcare, pAni cAnd se termini toati cantitatea. Se pistreazinumailafrigider.

ln cazul unei colici renale, puneli pe regiunea rinichilor operni eleeuici sau facegi o baie fierbinte.

Atenfie! Inflamagiile acrrte ale altor organe abdominalepot produce dureri similare. Daci nu gtiF cu absoluti sigu-ranp ci durerea este cauzati de o colici renali, nu unna$sfanrl de mai sus gi lua;i legitura cu un doctor.

Cum impiedicim formarea pietrelor la rinichi?o Se toarnA o cani de api fiarti peste coaja unui mir, se

lasi si se pitnrndi gi apoi se bea lichidul rezultat, dedoui ori pe zi.

224 ! Vindecarea bolilor incuabile

PREPARARE: Toca+i minrnt coaja gi turna;i peste ea api fiarti(trei cAni de api la o cani de coji). Acoperifi nasul ermetic,jinegi la foc mic (firi si fierbegi) in cuptor timp de 4 ore giapoi strecuragi lichidul.ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani de lichid.

--c =zzg =

Vindecareabolilorincurablle

Anexa B

Refete sinitoase

Salate de primivari

Salatd de pdpddieSe introduc trei minunchiuri de pipidie ln api sirati

rece, pentnr eliminarea gustului amar. Se toaci minrnt gi seemesteci cu 10 nuci tocate. Se adaugi o linguri de ulei defloarea-soarelui sau de miere.

Ridichi gi nuciSe toaci sau se rad 15 ridichi (cam 100 de grane) gi se

amesteci cu 8 nuci tocate (cam 40 de gnme), se adaugi oUngurifi de ulei de plante $i peste aqestec se pune deasupranigte arpagic.

SalatdtrancezdSe toami o linguri de ofet din cidru de mere.sau ofet de

vin peste o suti de grame de liphrci, se adaugi o linguri deulei de plante gi o lingurifi de ceapi tocati; se amesteci totulbine.

Solatd de sfecldtdndrdSe rad cinci sau gase sfecletinetre, se adaugl douf lingud

de snAntAni gi se drege cu pugin chimion.

= 227

Atpagic an aluneSe toaci 50 de grame de arpagic Ai se amesteci cu 50 de

grame de alune mirunfite.

Ridichi at nuci, pdstdtnac Si mentdSe rad 15 ridichi, se adaugi pistArnacul tocat, pugini

menti gi mirar, pugin chinion gi gase linguri (50 de grame)de nuci tocate.

Se amesteci totul bine. Putefi adiuga cAteva fnrnze desalati, pen0ru decorare.

Salntd de spanacSe toaci o m6ni de slanac nou. Se adaugi s linguri de

micrig tocat gi o linguri de arpagic tocat. Se amesteci totulbine. Se adaugi trei linguri de alune tocate gi o linguri deafine.

Spanac stoudSe bate un gilbenug, se adaugi unt (o linguri gi jumA-

tate), apoi se adaugi o linguri de suc de limAie. Ameste-cate, ar trebui si produci o compozi$e groasi. Se adaugiun cifel zdrobit de usturoi gi doui miini de qpanac tocat.Se amesteci din nou gi se pune deasupra o frunzi deliptuci.

Salatd dinfnmze de sfecldSe taie fnrnzele de sfecli (doui mAini sau cam 60 de

grame). Se prepari sosul: se amesteci u-n gilbenug cu olinguri de suc de limiie, o jrrmitate de linguri de mugtar,o linguri de ulei de plante gi o lingurip de arpagic tocat.

Salate de vari gi de toamni

Cas'trnefi gi rcEiiSe amesteci bucigi de castravete cu felii de rogie; se

adaugi deasupra patnr tinguri de nuci tiiate mintnt.

Salatd de vatzd prcaspdtd

Se amesteci 100 de grame de varzi tocati cu patru linguride suc de grepfrut, o linguri de miere gi o jumitate de lingu-rigi de chimion.

Mazdre EircEiiSe amesteci 50 de grame de mazire noui cu 120 de grame

de rogii zdrobite gi doui linguri de ulei de floarea-soarelui.Se pun deasupra pitrunjel verde tocat gi arpagic.

MazdrcgimotrwiSe rade un morcov gi se amesteci cu 50 de grame de

mazire, o linguri de ulei vegetal, o linguri de suc de zmeurisau de coacize gi o jumitate de ceapi tocati.

MorcwianarpagicSe amesteci 100 de grame de morcovras cu 30 de grame

de arpagic tocat minrnt. Se adaugi o linguri de ulei vegetalgi se pune deasupra pufin castravete tocat minrnt.

Salatd pqfia curdlarca sdngeluiSe rad 50 de grame de sfecli gi 50 de grame de morcovi. Se

adaugi 50 de grame varzi tocati, o linguri gi jumitate de uleide misline gi o linguri gi jumitate de miere. Se amestecitotul bine gi se pun deasupra nigte fmcte de pidure sau

coacize rogii.

=_ 229228 i Vndccarcabolilorincurabite

SalatdcuchimionSe toaci mirunt 100 de gxame de valzi. Se adaugi o lin-

gudfi de miere gi o lingurila de chinion mirun;it.

Rogii ca morcwi gi rutci sau biscrld;ftSe zdrobesc 100 grame de roEii gi se amesteci cu 100 de

grame de morcovi ragi, 30 de grame de pitrrnjel tocat gi 50de grame de nuci sau biscuigi feremifaF. Se adaugi o lingurigi jumitate de ulei de misline gi se amesteci din nou.

RoEii umplute an v arzd muratdSe taie virful unei rogii (3-4 milimeti) gi se golegte con-

ginuful ei, lisAndu-se doar un perete de 3-4 milimetri gio-sime. Conjinuhrl rogiei se amesteci cuvatzi rogie muratigi cu o lingurifa de ulei vegetal, umplindu-se rogia goliti cuacest amestec. Se pune deasupra o lingurifi de maionezisau smintini, irnpLnoi cu pibrrnjel mirunlit sau ceapiverde.

Salatd dinfasolevoileSe lnlituri afele de la 50 de grame de fasole noui, moale

gi se taie fn tecile. Se adaugi 50 de grame de salati verde inbucigi mai mari gi doua liaguri de ulei de floarea-soarelui (sepoate de asemeDea adiuga e lingurifa de mier€, penu:u im-buniti$irea gustului) .

MorcwigilelindSe amesteci 50 de grame de morcovi ragi cu 50 de grame

de felini tocati, o fete de cagtravete, 50 de grame de nucitocate gi o linguri de miere. (hrtegi folosi doui linguri de uleide floalea-soarelui in locut nucilor.)

23O i Vindecarea bolilor incurabile

Salatd de prazSe toaci mirunt 50 de grame de praz, se adaugi trei

lingr.rri de maionezi, se lasi si stea o ori gi apoi se adaugi o

linguri de felini tocati, putin chimion gi o lingurifa de mieredizolvati in doui lingurile de api.

Salatd de dwleacSe rade un morcov, apoi se rad 50 de grame de dovleac, ca

gi 25 de grame de lelini. Se adaugi 25 de grame de arpagictiiat mirunt sau ceapi rogie, plus o nuci firamifati.

Salate de iarni

Sfecld Ei nuciSe rad o sfecli mare fiarti Ei o jumitate de sfecli crudi.

Se adaugi un ci,tel de usturoi zdrobit gi o linguri de uleivegetal. Se amesteci tohrl bine gi se pun deasupra nuci mi-runlite gi pu$n arpagic tocat.

Salotd de cartofiSe amesteci 75 de grame de cartof tocat miLrunt cu 50 de

grame de nuci minrnlite, o linguri de miere gi o lingurifi de

hrean ras.

S alatd b o g at d 1n vlt amineSe dau pe rizitoare 50 de grame de morcovi, 75 de grame

de varzi Ei 50 de grame de cartof. Se adaugi 25 de grame de

pitrnnjel tiiat, 25 de grame de praz, doui linguri de uleivegetal, o linguri de miere gi 50 de grame de nuci tocate. Se

amesteci totul bine.

= 23r

SalatddehrcangimotrwiSe dau pe rizitoare un moncovmare, plus 50 de grame de

ridicini de gelini. Se adaugi o linguri de hrean ras, l0grirme de nuci slhrAmate gi o lingrrri de uleivegetal. Se ames-teci tool bine.

Sosuri gi maioneze

Sosurile gi maioneza cumpirate de la magazin conlin deobicei conservangi, agengi coloran;i Ei alte substange sdinecorpului nosbrr gi care ne polueazi sAngele. Iati de ce este obuni idee si ne pregitim propriile sosuri gi maioneze.

AeideWmdieSe adaugi trreptat suc de la ura sau doui limii, pe mesure

ce batem 25 de grame de ulei vegeal.

Maionezd denuciSe amesteci douiliogud de nucimirunfite cu olinguriti

de ulei vegetal, producAnd o pasti groasi. Adiugafi apoi 3-4lingpri de uleivegetal gi batefi amestecrl, in timp ce adluga;itreptat suc stors dintr-o limAie.

Sos de srndntdndSe amesteci suctl stors dintr-o j"mitate de limAie cu trei

linguri de smAntAni. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi,o jumitate de lingurip de arpagic tiiat foarte mlrunt sau deceapl datipe rizitoare gi o lingrrri de uleivegeal. Se ames-teci totulbine.

Suc dercgiiSe amesteci gase pir:fi de uleivegetal cu o parte de suc de

limiie. Se amesteci cu suc de rogii gi se adaugi pufini felinirasi, pentrr un mai bun gust.

Maionezd,,ctfiettbeuu - o. maionczd bo g atd in vitamhrcSe bat lncet doui gilbenuguri, adiugind trei linguri de

ulei vegetal. Se amesteci cu o lingur{ de felini rasi sau cu o

lingurifa de ceapi rasi gi apoi se adaugi suc de limiie. Se

bate bine p6ni cind capiti consistenp normali a maionezei.Putefi colora maioneza ln verde (cu suc de spanac), porto-caliu (cu suc de morcovi) sau roz (cu suc de coacize rogii).

Supe reci

Supele reci sunt cele mai bune ln zilele toride ale verii gi

toamnei. Persoanelor care au probleme cu regularitatea scau-

nului li se recomandi si le consume tot tinpul anului. Ele

sunt foarte bune pentnr sinitate, deoarece, spre deosebire de

supele fierbin1i, ele pistreazi toate vitaminele, mineralele,apa sbrrchrrati gi oxigenul confinute tn ingredientele lor.

Supd de rcgid gi caslranefiSetoarni l0lingrri delaptebitutpeste 3liaguri de fulgide

oviz gi se lasi si stea timp de 2-3 ore. Se adaugi caslravqi da+i

pe rizitoare, rogii tliate gi nn cifel zdrobit de usturoi, apoitotul se amesteci bine gi i se adaugi deasupra pitrunjel tiiat

Supd de rcSii cu smdntdndSe acresteci doui rogii rase cu o lingure de smAntinl, se

toarni amesteorl peste trei Iinguri de fulgi de ordz, se lasi sistea o ori gi se adaugi apoi pltrunjel tiiat.

= 233232 i vindecmabotilorinmbile

Supd de zmanrd sau de cdpguni sdlbeticeSe adaugi la o cani de lapte bitut tei linguri de api mi-

nerali gi eei linguri de zmeuri zdrobiti (sau cipguni silba-tice). Se mai poate adiuga gi o linguri de miere.

Supd deftucte useateSe lasi in api peste noapte (8-10 ore) o mAni de fruete

uscate (prune, stafide, mere sau pere), se strecoari lichiduldin ele, se adaugi doui linguri de fulgi de oviz gi o linguri demiere, se lasi si stea timp de inci 3-5 ore gi se minAnci lamicul dejun sau la cini.

Deserturi

ZdpadddemqeSe rad doui sau trei mere gi se adaugi o linguri de miere

dizolvati intr-o Iinguri de api. Se amesteci bine. Separat, se

bat doui albuguri, adiugAnd treptat pufin suc de limAie. Se

amesteci totul, dupi care se bate din nou. ln sfirEit, putefidecora produsul cu piersici, pere la conseli, cipguni con-gelate, zmewi proaspiti sau coacize (folosifivi imagi-na$a).

PdnzddemeteSe bat doui gilbenuEuri gi doui albuguri de ou, separat.

Se amesteci gi se bat din nou. Se dizolvi o linguri de miereintr-o linguri de api caldi. Se dau pe rizitoare trei meredulci gi li se adaugi doui lingurige de suc de limAie. Se

amesteci totul gi se bate din nou. Se decoreazi cu fructeproas?ete - fmcte de pidure sau bucili de portocale saugrepfrut.

hdjitunfranmireSe amesteci 30 de grame de suc de limAie cu 50 de grame

de nuci sau arahide, tiiate minrnt. Se lasi si gtea timp de ojumitate de or5, apoi se adaugi doui linguri de miere gi 60 de

$:ame de orez rtgnit. Se amesteci totul gi se pune tn forme deprijituri. Se adaugi deasupfir seminle micinate de floarea-soa-

relui.

= 235234

=

vindecareabolilorincuabile