NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

1 din 19

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar ............

Nr.____________din_________________

Lt.col. Ciprian Constantin PRIPOAE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: Mecanismele influențării sociale în comunicarea publică

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel prof.univ.dr.

Ioan DEAC

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de

DOCTOR în informații și securitate națională

- București, 2018 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 19

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I INFLUENȚAREA SOCIALĂ ÎN COMUNICAREA

PUBLICĂ ȘI ASIGURAREA SECURITĂȚII NAȚIONALE

1.1 Dimensiuni ale securității naționale în context democratic și geostrategic

1.1.1 Evoluții conceptuale în documentele de planificare a securității

1.1.2 Dimensiunea confruntării asimetrice informațional-comunicațională în

domeniul securității

1.1.3 Rolul comunicării publice în asigurarea securității naționale

1.2 Rolul reprezentărilor sociale în definirea securității naționale

1.3 Raportul identitar al individului în societatea contemporană

1.3.1 Natura identității statului național.

1.3.2 Identitatea individuală

CAPITOLUL II ABORDĂRI TEORETICE CONTEMPORANE ALE

COMUNICĂRII DE INFLUENȚARE

2.1 Schimbul ca trăsătură implicită a organizării sociale

2.2 Teorii și modele ale comunicării publice

2.3 Teorii și modele ale influențării publice

CAPITOLUL III FUNCȚIONAREA INCONȘTIENTĂ A PSIHICULUI

ÎN PROCESUL DE INFLUENȚARE

3.1 Persuasiunea - mecanism psiho-lingvistic al comunicării de influențare

3.1.1 Interpretarea influențării și persuasiunii din perspectiva lingvistică

3.1.2 Interpretarea influențării și persuasiunii din perspectiva psihologică

3.1.2.1 Raportul afect-inconștient

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 19

3.1.2.2 Raportul dintre afectivitate și crearea sensului

3.2 Procese și mecanisme inconștiente ale funcționării psihice

3.2.1 Definiri ale inconștientului

3.2.2 Procese și mecanisme inconștiente

CAPITOLUL IV MECANISMELE INFLUENȚĂRII SOCIALE

ÎN COMUNICAREA PUBLICĂ

4.1 Mecanisme de analiză mentală a mesajelor.

4.1.1 Formalizarea funcționării mentale folosind bi-logica

4.1.2 Funcționarea minții și metafora limbajului

4.2 Categorizarea mentală și rolul ei în comunicarea de influențare

4.3 Rolul negării și al aspectelor negative în comunicarea de influențare

CAPITOLUL V INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A COMUNICĂRII

DE INFLUENȚARE

5.1 Analiza critică a discursului

5.2 Logica paraconsistentă

5.3 Analiza metaforică

CAPITOLUL VI STUDIU DE CAZ - CAMPANIA DE

DEZINFORMARE ȘI PROPAGANDĂ A RUSIEI ÎN EUROPA ȘI

ÎN ROMÂNIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 19

CUVINTE CHEIE

Afecte, analiza discursului, bi-logica, categorizare, comunicare, dezinformare,

diagrama Voronoi, influențare, identitate, inconștient, logică, metaforă, persuasiune,

propagandă, reprezentări sociale, securitate, simbolizare, simetrizare, structură

conceptuală.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Problema fundamentală

Comunicarea strategică joacă un rol esențial în dinamica societății umane

contemporane marcate de complexitate, hiper-conectare informațională, de

estompare a granițelor dintre domeniul public și cel privat. Fie că discutăm despre

subminarea valorilor democratice sub asaltul campaniilor de dezinformare și

propagandă, fie de rolul operațiilor psihologice în eficiența războiului hibrid,

acțiunile informaționale ostile au devenit o preocupare centrală atât pentru

politicieni, cât și pentru militari.

Înțelegerea în profunzime a mecanismelor comunicării de influențare este de

mare actualitate prin impactul pe care evoluțiile geo-politice recente le au asupra

securității naționale. De la Brexit și controversele alegerii noului președinte al SUA,

la acțiunile recente ale Rusiei în conflictul din Ucraina sau cele de subminare a UE

și a NATO, comunicarea de influențare a dobândit statutul de armă de luptă

(weaponized information). Fundamentând înțelegerea proceselor de influențare pe

o cunoaștere adecvată și profundă a mecanismelor psiholingvistice implicate,

urmărim să oferim o bază solidă de înțelegere și de operaționalizare a comunicării

de influențare în domeniul militar și civil.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 19

Convingerea autorului acestei teze este că rolul central în explicarea

fenomenul influențării sociale prin diversele forme ale comunicării publice trebuie

atribuit psihologiei, determinismului exercitat de procesele psihice individuale. Mai

mult, opacitatea transformărilor induse de comunicarea de influențare ne determină

să căutăm explicațiile la un nivel mai profund, cel al proceselor și mecanismelor

inconștiente ale minții. Ne-am propus astfel să realizăm o rafinare teoretico-

explicativă a ceea ce în literatura de specialitate este calificat drept discret, ascuns,

indirect, implicit, non-conștient, aspecte considerate drept cheia succesului și a

eficienței comunicării de influențare. Astfel, considerăm că doar prin analizarea

rolului pe care funcția inconștientului o are în comunicare putem explica subtilitatea,

sofisticarea, eficiența comunicării de influențare. Această abordare centrată pe

importanța inconștientului și a relației sale cu dimensiunea conștientă a vieții psihice

este nu doar utilă, ci se impune cu necesitate nevoilor de clarificare explicativă a

mecanismelor de influențare din comunicare prin reconsiderarea ponderii dintre

cogniție, rațional, logic și afect, emoție, procese primare. Această propunere se

bazează pe ultimele descoperiri oferite de neuroștiințe, urmărind depășirea

abordărilor simpliste ale inconștientului ce-l descriu prin opusul conștientului, drept

o arie a psihicului caracterizată de haotic sau de întâmplător. Astfel, ceea ce este

ascuns, inconștientul, este interpretat drept o funcție specifică de prelucrare a

informației, domeniu al psihicului determinat de anumite legi și mecanisme. De

asemenea, importanța funcției inconștientului se regăsește nu doar în explicarea

funcționării mecanismelor comunicării de influențare, ci și în determinismul

interacțiunilor sociale și a structurării societății umane.

Ipoteza de cercetare care a orientat această cercetare este aceea că

explicarea adecvată a funcționării și a eficienței comunicării de influențare trebuie

să facă trimitere la proprietățile și la mecanismele inconștientului. Teza acestei

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 19

lucrării vizează identificarea corelațiilor dintre mecanismele și procesele specifice

funcției inconștientului și tehnicile, metodele folosite în comunicarea de influențare.

Obiectivele de cercetare fixate pentru validarea ipotezei și pentru

îndeplinirea scopului enunțat în teză sunt prezentate în cele ce urmează.

Un prim obiectiv îl constituie explicarea corelației dintre afect, inconștient

și categorizarea mentală ca proces esențial în persuasiune și manipulare. În acest fel

ne-am propus să indicăm impactul pe care procesele și mecanismele aflate sub

pragul conștientizării influențează categorizarea, precum și rolul acesteia în

atribuirea de calități și trăsături diverselor obiecte conceptuale.

Un alt obiectiv propus a fost identificarea derivatelor inconștientului

prezente în explicațiile teoriilor anterioare asupra influențării. Acest obiectiv a fost

stabilit pentru a ilustra atât intenția de a continua cercetările anterioare, cât și

reticența existentă în integrarea în modelele explicative a rolului inconștientului.

Clarificarea relației dintre factorii care contribuie la perpetuarea statului

național și mecanismele și procesele de factură inconștientă este un alt obiectiv ce

va contribui la sublinierea rolului inconștientului atât în funcționarea comunicării de

influențare, cât și în realizarea consensului social, în dinamica și structurarea

societății. Corelate obiectivelor anterioare ne-am propus și îndeplinirea unor

obiective secundare. Astfel, ne-am dorit identificarea mecanismelor lingvistice prin

care se vehiculează intențiile, convingerile și credințele, precum identificarea

mijloacelor de analiză care să indice apelul la mecanisme inconștiente, implicit a

intenției de manipulare.

Îndeplinirea acestor obiective va servi explicării funcționării și eficienței

acțiunilor de dezinformare și propagandă desfășurate de Rusia în Europa și în

Romania folosind un nou model interpretativ.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 19

Metodologia de cercetare a urmărit folosirea a unor idei, teorii, concepte de

factură interdisciplinară care să ofere o interpretare științifică cuprinzătoare, unitară

și satisfăcătoare a fenomenului influențării. Astfel, au fost folosite analiza de

conținut și analiza critică a literaturii relevante, studiul comparativ, sinteza și

analogia, observația, raționamentul logico-deductiv și metoda inductivă.

Sinteza capitolelor

Primul capitol a fost dedicat îndeplinirii obiectivului de clarificare a relației

dintre factorii care contribuie la perpetuarea statului național și mecanismele și

procesele de factură inconștientă.

Au fost analizate evoluțiile studiilor de securitate, de la paradigma

confruntării armate către paradigma integrativ-sistemică în contextul transformării

relațiilor politice și economice internaționale, a reașezărilor ideologice

contemporane. Prin analiza evoluțiilor conceptuale din documentele de planificare

a securității am subliniat actualitatea acestor evoluții din domeniul studiilor de

securitate. În acest fel ne-am argumentat necesitatea aprofundării studiului asupra

rolului pe care aspectele de altă natură decât cea violentă, militară le au asupra

securității. Prin analiza rolului comunicării publice în asigurarea securității naționale

am subliniat importanța comunicării publice atât în consolidarea relației cetățean –

instituții, cât și rolul ei de vector în proiectarea unor interese ostile la adresa

securității naționale. De asemenea, am folosit analiza relației dintre comunicarea

publică și noile interpretări ale securității naționale pentru a introduce rolul și

semnificația spațiului mental imaginar în crearea percepției de apartenență la o

comunitate, precum și drept pretext teoretic pentru analiza rolului inconștientului în

comunicare și în influențarea socială. În acest capitol am indicat și rolul pe care

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 19

mass-media îl are în expunea indirectă a credințelor implicite ale indivizilor față de

diverse aspecte ale realității sociale.

Prin analiza rolului reprezentărilor sociale în definirea securității naționale am

subliniat importanța teoretică fundamentală pe care reprezentările sociale o au în

modelarea adecvată a înțelegerii atât a ordinii sociale, cât și a influențării sociale.

Această importanță este determinată de poziția centrală a reprezentărilor sociale în

rețeaua conceptuală formată de identitate, categorizare, relații sociale, limbaj,

gândire simbolică, inconștient. În acest prim capitol am indicat necesitatea de a

asocia caracterul asimetric al confruntării contemporane cu factorii nonviolenți,

nonkinetici de factură comunicațional-informațională ce vizează alterarea aspectelor

calitative ale reprezentărilor social-culturale ale indivizilor din comunitățile vizate.

Am subliniat că resursa fundamentală a statului pentru a-și perpetua existența este

sfera imaginarului și a convingerilor viitorilor cetățeni prin a căror modificare

timpurie se va putea induce experiența apartenenței la o comunitate imaginată de

valori și de principii. În urma îndeplinirii obiectivului propus am arătat și necesitatea

asocierii dimensiunii identitare a societății cu o variabilă majoră a securității

naționale și modul în care aspectele identitare pot deveni o vulnerabilitate.

Al doilea capitol a fost dedicat analizei modelelor teoretice ce pun accentul

pe decriptarea mecanismelor psihologice interne, cu accent pe rolul afectelor și al

non-conștientului. În acest sens, am subliniat necesitatea definirii comunicării

primordial prin schimb. Prin asocierea comunicării cu schimbul am putut să

deplasăm analiza relației sine-celălalt în plan intern prin analiza interacțiunii dintre

cogniție, afect și limbaj. Am folosit definirea comunicării prin intermediul

schimbului pentru a ne susține introducerea simetrizării asociate inconștientului în

analiza influențării. Am făcut o trecere în revistă a teoriilor comunicaționale de

factură calitativă a ce propun definirea procesuală de construire socială a sensului,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 19

a înțelesurilor. Am folosit această selecție pentru a sublinia utilitatea modelelor

derivate din curentul umanist atât pentru explicarea influențării la nivel individual,

făcând trimitere la principiile ascunse, cât și pentru explicarea funcționării societății.

Prin analiza teoriilor și modelelor influențării publice, am indicat cum fiecare dintre

aceste modele subliniază semnificația adaptativ–relațională a dimensiunii afectiv–

emoționale și plasarea acesteia în prim-planul explicării sensului persuasiv al

comunicării, precum și secundarizarea funcționării raționale.

În capitolul trei am analizat presupozițiile fundamentele care fac posibil

fenomenul de influențare, raportul dintre explicațiile de natură lingvistică și cele de

natură psihologică, precum și rolul inconștientului în funcționarea mecanismelor

influențării și a persuasiunii. Scopul acestui capitol a fost de a demonstra că eficiența

procesului de influențare este determinată fundamental de proprietățile și de

mecanismele inconștientului. Așa cum a fost abordat de teoriile analizate în capitolul

anterior prin prisma contextelor, a presupozițiilor ori a implicitului, inconștientul

reprezintă domeniul care normează cauzalitatea asociativ-mentală. Am interpretat

procesele influențării și persuasiunii din perspectiva relației circulare dintre

explicația lingvistică și cea psihologică, elementul comun fiind dimensiunea

afectivă. Fie că se face apel la aspectul conotativ al cuvintelor sau la relația

privilegiată cu corpul și inconștientul, afectele sunt un mod primitiv de a de a gândi

prin care se dă sens experienței, afectele susținând și orientând acțiunea. Am

dezvoltat pe larg rolul imaginarului în funcționarea influențării sociale sub forma

explicării proceselor și mecanismelor inconștiente din diverse definiri ale

inconștientului. Am subliniat rolul central al mecanismelor inconștiente

(condensarea, deplasarea) în determinarea sensului latent al mesajelor, acestea având

o funcție semiotică care permite semnificarea subiectului și a experienței.

Inconștientul fiind expresia psihică a funcționării corpului, se desfășoară continuu

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 19

ca proces de prelucrare informațională specifică, oferind energia, dar mai ales liantul

și coerența dintre idei și concepte. Prin analiza proceselor și a mecanismelor

inconștiente, am explicat funcționarea mecanismelor persuasive abordate de teoriile

contemporane prin prisma proceselor de simetrizare, proiective și identificatorii.

Prin introducerea abordării antinomice a inconștientului propusă de Matte Blanco,

am indicat posibilitatea analizării formale a funcției inconștientului prin intermediul

proceselor de simetrizare și generalizare, procese care stau la baza reciprocității, a

categorizării și a metaforei.

În capitolul patru ne-am propus ca prin intermediul bi-logicii și categorizării

să descriem impactul funcției inconștientului asupra nivelului logic, rațional în

generarea sensului comunicării. Scopul capitolului a fost de a demonstra că

mecanismele simetrizării, al generalizării și al categorizării sunt esențiale în noul

model interpretativ propus de descriere a funcției persuasive comunicării.

Pornind de la rolul logicilor paraconsistente în explicarea caracterului non-

monotinic al gândirii, am indicat necesitatea de a folosi bi-logica ca instrument

descriptiv al interacțiunii dimensiunii conștiente cu funcția inconștientului în

generarea sensului. Prin specificitatea definirii inconștientului drept funcție care

operează cu clase de obiecte este deschisă calea interpretării categorizării drept

funcție a inconștientului. Prin prezentarea modelului lui Matte Blanco asupra

funcționării inconștientului și a interacțiunii sale cu conștientul, am arătat că

succesiunea secvențelor mentale nu urmează modelul normativ al logicii clasice,

aceasta fiind condiționată de funcția inconștientului. Am arătat că folosind sistemul

bi-logicii putem formaliza interacțiunea inconștientului cu aria conștienței,

interacțiune ce conduce la crearea legăturii de cauzalitate între stările mentale și la

atribuirea de calități obiectelor. Poziționarea în centrul demersului explicativ a

inconștientul este esențială prin importanța pe care o are asupra modului de generare

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 19

a claselor și a categoriilor, aspecte fundamentale în crearea sensului comunicării.

Prin analiza relației dintre funcționarea minții și metaforă am ilustrat rolul obiectiv

al mecanismelor inconștientului în funcționarea simbolică a minții și în generarea

sensului persuasiv. Prin investigarea relației dintre categorizarea mentală și

comunicarea de influențare am subliniat importanța categorizării ca element

unificator între domeniul lingvisticii, psihologiei și al socialului. Am arătat că

reprezentarea și organizarea cunoașterii nu poate fi explicată fără a aborda

problematica generării atributelor, a calităților și a clasificării folosind categoriile

mentale. Memoria, categorizarea și relațiile dintre categorii, învățarea, analiza

similarităților, funcționarea metaforei, luarea deciziei pot fi explicate folosind

modele ce pun în centrul explicației proprietățile, atributele obiectelor. Am arătat că

presupoziția centrală care ghidează transformarea interpretativă este aceea că orice

obiect poate fi redus la un set de proprietăți care determină structura conceptuală a

obiectului. Am propus ca, pentru o reprezentare adecvată a transformărilor pe care

le suferă conceptele asociate diferitelor reprezentări sociale sub influența

comunicării, să fie folosit modelul geometric al spațiilor conceptuale al lui Peter

Gardenfors. Astfel, prin diagrama Voronoi, devine posibilă reprezentarea

modificărilor conceptuale produse prin alterarea corelațiilor dintre diversele domenii

ce corespund cu proprietățile obiectelor. Aceste corelații au un caracter inconștient,

relevat de structura de dependență a proprietăților, de centralitatea și mutabilitatea

acestora. În acest capitol am subliniat și rolul gândirii contrafactuale și a negativității

în funcționarea comunicării de influențare, rolul ficțiunii sau a generării de

alternative la realitatea factuală în procesul de persuadare a receptorului.

În capitolul cinci, pornind de la presupoziția centrală a analizei comunicării

de influențare, anume că inițiatorii mesajelor își disimulează identitatea și natura

intențiilor folosind variate metode lingvistice pentru a împiedica ținta vizată să

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 19

opună rezistență, am urmărit identificarea instrumentelor și a modalităților de

reperare a derivatelor inconștientului. Folosind programe informatice proiectate

după aceste principii de analiză calitativă a mesajelor, se pot identifica fluxurile

informaționale prin care se desfășoară acțiuni de persuasiune, de dezinformare sau

de manipulare. Am analizat metodele analizei critice a discursului (ACD) în

identificarea în discurs a intențiilor emițătorilor, a presupozițiilor implicite ce

modelează reprezentarea societății. Folosindu-ne de specificul logicii

paraconsistente, am analizat relația dintre gândire și comunicare, pentru a sublinia

faptul că fundamentele, convingerile pe baza cărora se fac aserțiuni nu sunt

accesibile receptorilor mesajelor, iar în cazul comunicării de influențare acesta este

chiar un deziderat al comunicatorilor. Am propus folosirea logicii dependente de

context, logica modală multidimensională și logica transparentă intensională ca

instrumente practice de analiză a diverselor forme de comunicare prin care putem

identifica seturile de presupoziții, fundamentele pe care se sprijină mesajul manifest

al celor care încearcă influențarea. În finalul acestui capitol, am propus utilizarea

unui instrument de identificare a folosirii construcțiilor metaforice prin procedura

MIP (Metaphor Identification Procedure), dezvoltată de grupul Pragglejaz.

Presupoziția centrală a acestei proceduri este aceea că identificarea metaforei în

discurs se poate face prin căutarea utilizării indirecte a cuvintelor care trebuie

interpretate prin referința la un nivel primar. Analiza textelor pentru identificarea

constructelor metaforice se poate face atât individual cu operatori umani antrenați,

cât și prin folosirea unor programe informatice de analiză calitativă a datelor. În acest

capitol, am arătat că modul de construire a textelor nu este unul neutru sau

întâmplător, ci relevă alegeri mai mult sau mai puțin conștiente ale unui design care

face indirect trimitere la așteptările față de receptor, la proiecția identității dorite și

la încadrarea sa categorială. Folosind instrumente informatice de analiză calitativă a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 19

datelor, folosind tehnica analizei critice a discursului, aplicațiile logicii transparente

intensionale sau analiza metaforică se poate demonstra existența și natura intențiilor

din spatele mesajelor diverselor forme de comunicare, depășind astfel dificultatea de

atribuire a intenționalității specifice acestui gen de acțiuni.

Capitolul șase a fost dedicat studiului campaniei de dezinformare și

propagandă a Rusiei în Europa și în România. Obiectivul acțiunilor de influențare

desfășurate de Rusia este ca, pe termen lung, să accentueze vulnerabilitățile existente

în funcționarea instituțiilor statelor și a societăților vizate cu scopul de a le

destabiliza și de crea confuzie în interiorul lor. Acest obiectiv este realizat prin

exploatarea vulnerabilităților sistemelor democratice, prin crearea de clivaje

societale la nivelul valorilor și al convingerilor, prin subminarea încrederii în

instituțiile statului. Scopul acestui capitol a fost de a ilustra utilitatea mecanismelor

propuse în capitolul patru în explicarea eficienței acțiunilor de persuasiune,

dezinformare, manipulare, propagandă din Europa și din Romania. Am arătat cum

contextul socio-cultural european, precum și variabilele socio-culturale specifice

societății românești facilitează atingerea obiectivelor comunicării de influențare.

Studiul de caz a arătat că, apelând la mijloace lingvistice ce vizează modificări

calitative – alterarea relațiilor dintre proprietățile obiectelor –, se urmărește

incapacitarea audiențelor vizate de a-și mai crea reprezentări mentale adecvate și

congruente asupra cauzelor și consecințelor evenimentelor sau asupra trăsăturilor

persoanelor implicate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 19

Concluzii

În concluzie, considerăm că prin parcurgerea etapelor prezentate, cercetarea

noastră și-a atins toate obiectivele propuse. Prin demersul de cercetare întreprins am

indicat cum explicarea adecvată a funcționării și a eficienței comunicării de

influențare trebuie să facă trimitere la proprietățile și la mecanismele inconștientului.

În explicarea impactului pe care funcționarea inconștientă o are asupra comunicării,

am apelat la formalizarea propusă de Matte Blanco. Am ales această teoretizare

datorită atribuirii unei valori explicative centrale proceselor de generalizare și de

simetrizare prin care se scoate funcționarea inconștientului de sub eticheta haosului,

a imprevizibilului. Mai mult, simetrizarea ca fenomen inconștient se află la baza

reciprocității, mecanism esențial al persuasiunii. Simetrizarea și generalizarea,

procese determinate la rândul lor de mecanismele condensării și al deplasării, se află

la baza funcționării procesului de categorizare. Esențialitatea categorizării este dată

de intima sa corelare atât cu mecanismele procesului de generare a sensului

comunicării, în formularea de explicații, cât și cu procesele de structurare socială.

Categorizarea mentală este un proces modulat de afecte care determină diferențierea

semiotică și organizarea obiectelor și a reprezentărilor sociale după mai multe

trăsături și proprietăți într-o structură corelativă conceptuală. Rețeaua de proprietăți

a obiectelor delimitează și definește și categoria din care face parte obiectul. Am

propus ca pentru o reprezentare adecvată a transformărilor pe care le suferă

conceptele asociate diferitelor reprezentări sociale sub influența comunicării să fie

folosit modelul geometric al spațiilor conceptuale a lui Peter Gardenfors.

Calitatea esențială a modelului interpretativ formulat rezidă în creșterea

rigurozității explicării transformărilor induse la nivel semantic de mesajele

recepționate prin folosirea spațiilor conceptuale și a diagramei Voronoi. Utilitatea

acestui model interpretativ constă în posibilitatea de a fi aplicat atât în analiza

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 19

comunicării de influențare de tip hegemonic desfășurată de actori sociali (partide,

guverne, entități economico-financiare etc.), preponderent din interiorul unei

societăți, pe timp de pace, cât și în comunicarea de influențare desfășurată de actori

și entități externe societății (state sponsored entities), pe timp de pace și în perioade

de criză, ambele forme având efecte majore asupra securității naționale.

Teza de doctorat are un pronunțat caracter de originalitate, deoarece

integrează rezultatele reconceptualizării inconștientului ca domeniu distinct și

specific de prelucrare a informației în explicarea funcționării mecanismelor

persuasiunii, manipulării sau a propagandei. Prin demersul de cercetare întreprins,

comunitatea științifică şi planificatorii militari au la dispoziție un nou model de

interpretare și de evaluare a schimbărilor induse prin comunicarea de influențare.

Rezultatele demersului de cercetare științifică pot constitui instrumente utile

care să ghideze practica elementelor din cadrul structurilor specializate ale

sistemului național de securitate dedicate analizei și monitorizării diverselor forme

de comunicare publică.

BIBLIOGRAFIE

I. Legi, acte normative, regulamente

1. Bundesministerium für Verteidigung, Defence Policy Guidelines. Berlin:

Federal Ministry of Defence, 2003,

2. Bundesministerium für Verteidigung, White Paper 2006,

3. Carta Albă a Apărării României, 2016,

4. Education training and monitor Romania 2017, Luxembourg: Publications

Office of the European Union, 2017

5. Frank, Hans. Sicherheitspolitik in neuen Dimensionen. Bundesakademie für

Sicherheitspolitik (Hg.): Sicherheitspolitik in neuen Dimensionen,

Hamburg/Berlin/Bonn , 2001,

6. Keir, Giles. Handbook of Russian information warfare, NATO Defense

College,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 19

7. Report of the Defense Science Board Task Force on Strategic Communication

(Office of the Undersecretary of Defense for Acquisition, Technology, and

Logistics [OUD], 2004,

8. Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 – 2019

II. Lucrări de autor

1. Anderson, Benedict. Imagined communities revisited: Reflections on the

origin and spread of nationalism, Verso Books, 2006,

2. Bandura, Albert. Self-efficacy: The exercise of control. New York: Freeman,

1997

3. Breakwell, Glynis. Coping with threatened identities. London: Methuen,

1986,

4. Bonfantini, Massimo. La semiosi e l’abduzione (The semiosis and the

abduction). Milan: Bompiani, 1987,

5. Bourdieu, Pierre, John Thompson. Language and symbolic power. Harvard

University Press, 1991,

6. Buzan, Barry. People, states & fear: an agenda for international security

studies in the post-cold war era. Ecpr Press, 2008,

7. Damasio, Antonio. Self Comes to Mind: Constructing the Conscious Brain.

Pantheon Books, 2010,

8. Dunker, Christian. The constitution of the psychoanalytic clinic- A History of

its Structure and Power, Karnac Books, 2011

9. Eco, Umberto. A theory of semiotics. Bloomington: Indiana University Press,

1976

10. Edelman Gerald, Tononi Giulio., A universe of consciousness: How matter

becomes imagination, Basic Books, New York, 2001;

11. Fairclough, Norman. Language and power. Pearson Education, 2001.

12. Fairclough, Norman. Critical discourse analysis: The critical study of

language. Routledge, 2013.

13. Fonagy Peter, Gergely Gyorgy, Eliot Jurist (Eds.). Affect Regulation,

Mentalization, and the Development of the Self, Karnac Books, 2004

14. Freud, Sigmund. Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și

homosexualitate. Opere 7, Ed. Trei, 2010

15. Gärdenfors, Peter. Conceptual Spaces: The Geometry of Though, 2000

16. Gigerenzer, Gerd. Gut feelings: The intelligence of the unconscious. Penguin,

2007

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 19

17. Habermas, Jürgen. The structural transformation of the public sphere: An

inquiry into a category of bourgeoisie society (T. Burger & F. Lawrence,

Trans.). Cambridge: MIT Press, 1989.

18. Harnad, Stevan. Categorical perception. Encyclopedia of Cognitive Science.

Nature Publishing Group/MacMIllan, 2003,

19. Hart, Christopher. Critical discourse analysis and cognitive science: New

perspectives on immigration discourse. Springer, 2010.

20. Humphrey, Nicolas, Seeing red: A study in consciousness, Harvard

University Press, Cambridge, MA, 2006

21. Kahneman, Daniel. Thinking, fast and slow. Macmillan, 2011

22. Kaldor, Mary. New and old wars: Organised violence in a global era. John

Wiley & Sons, 2013.

23. Lakoff, George, Johnson, Mark. Philosophy in the flesh: the embodied mind

and its challenge to Western thought. New York: Basic Books, 1999

24. Liiceanu, Gabriel. Nebunia de a gândi cu mintea ta, Humanitas, București,

2016

25. Magedah E. Shabo. Techniques of propaganda and persuasion. Prestwick

House, Inc., 2008.

26. Matte Blanco, Ignacio. The unconscious as infinite sets: An essay in bi-logic.

Karnac Books, 1998

27. Moscovici, Serge. Psihologia socială sau mașinăria de fabricat zei. Iași, Ed.

Universității Al.I. Cuza, 1997,

28. Orășanu, Brândușa. Biografia unui concept psihanalitic: identificarea

proiectivă, București, Ed. Trei, 2005

29. Panksepp, Jaak. Affective Neuroscience: The Foundations of Human and

Animal Emotions, Oxford University Press, New York, 1998

30. Perse, Elizabeth, Media Effects and Society. Mahwah, NJ: Erlbaum, 2001

31. Priest, Graham . Paraconsistent Logic. In D. Gabbay and F. Guenthner

(eds.). Handbook of Philosophical Logic, Volume 6 (2nd ed.). The

Netherlands: Kluwer Academic Publishers, 2002.

32. Ricoeur, Paul. The rule of metaphor: The creation of meaning in language.

Psychology Press, 2003.

33. Sasso, Giampaolo. The Development of Consciousness: An Integrative Model

of Child Development, Neuroscience and Psychoanalysis, Karnac, 2007

34. Semino, Elena. Metaphor in discourse. Cambridge: Cambridge University

Press, 2008

35. Sovran, Tamar. Relational semantics and the anatomy of abstraction.

Routledge, 2013

36. Van Dijk, Teun, (ed.). Discourse as structure and process. Sage, 1997

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 19

37. Ver Eecke, Wilfried. Denial, negation, and the forces of the negative. SUNY

Press, 2006

38. Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge

University Press,1999

III. Articole

1. Antinori, Anna, Carter, Olivia L., Smillie, Luke. Seeing it both ways:

Openness to experience and binocular rivalry suppression. Journal of

Research in Personality, 68, pp.15-22, 2017

2. Bargh John, Williams Erin The automaticity of social life. Current directions

in psychological science 15.1, 2006

3. Bohman, James. Expanding dialogue: The Internet, the public sphere and

prospects for transnational democracy. The sociological review 52.s1, 2004

4. Bria, Pietro. Introduzione. Verso un epistemologia bi-logica. In P. Bria & F

Oneroso (eds) L’inconscio antinomico. Svviluppi e prospettive dell’opera di

Matte Blanco. Milano, Franco Angeli, pp. 11-21, 1981

5. Brinol Pablo, Petty Richard. Source factors in persuasion: A self-validation

approach. European review of social psychology, 20, pp. 49-96, 2009

6. Cavell, Marcia. Triangulation, one’s own mind, and objectivity. Mapping

Psychic Reality: Triangulation, Communication, and Insight, 59, 2011

7. Chryssochoou, Xenia. Identity projects in multicultural nation-states.

Teoksessa I. Jasinskaja-Lahti & TA Mähönen (toim.) Identities, Intergroup

Relations and Acculturation–The Cornerstones of Intercultural Encounters.

Helsinki: Gaudeamus, 2009

8. Deac, Ioan. Comunicarea publică și Securitatea stilului de viată, Revista

Punctul critic 3(21), 2017

9. Fairclough, Norman. Critical discourse analysis and the marketization

of public discourse: The universities. Discourse and Society 4 (2), 1993

10. Fonagy, Peter. Thinking about thinking: Some clinical and theoretical

considerations in the treatment of a borderline patient. The International

journal of psycho-analysis 72.4: 639, 1991

11. Galeotti, Mark. Controlling Chaos: How Russia Manages Its Political War

in Europe. Policy Brief, European Council on Foreign Relations, 2017

12. Gallese Vittorio, Lakoff George. The brain’s concepts: The role of the

sensory-motor system in conceptual knowledge. Cognitive

Neuropsychology, 22(3, 4), pp. 455–479, 2005

13. Howarth, Caroline. Identity in whose eyes? The role of representations in

identity construction. Journal for the theory of social behaviour 32.2, 2002

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 19

14. Hunerwadel, J.P., The effect based approach to operations: questions and

answers, Air and space power Journal, 2006,

15. LeDoux, Joseph. Coming to terms with fear, Pnas.organization, vol. 111 no.

8, pp. 2871-2878, 2014;

16. Mancia, Mauro. Implicit memory and early unrepressed unconscious: their

role in the therapeutic process (how the neurosciences can contribute to

psychoanalysis). International Journal of Psychoanalysis, 87, 2006

17. Murphy Sheila, Zajonc Robert. Affect, cognition, and awareness: affective

priming with optimal and suboptimal stimulus exposures. Journal of

personality and social psychology 64.5, 1993

18. Petty, Richard E., John T. Cacioppo. The elaboration likelihood model of

persuasion. Communication and persuasion. Springer New York, pp.1-24,

1986

19. Pavitt, Charles., Answering Questions Requesting Scientific Explanations for

Communication, Communication Theory Volume 10, Issue 4, 2000

20. Price, Monroe. The market for loyalties: Electronic media and the global

competition for allegiances. Yale Law Journal, 104, 1994,

21. Ricoeur, Paul. The metaphorical process as cognition, imagination, and

feeling. Critical inquiry, 5.1, 1978,

22. Rizzolatti, Giacomo, Fabbri-Destro, Maddalena, The mirror system and its

role in social cognition, Current Opinion in Neurobiology 18, pp. 179-184,

2008

23. Segal, Hanna. Notes on symbol formation. The International journal of

psycho-analysis, 38, 1957,

24. Selhorst, Collins. Russia’s Perception Warfare, Militaire Spectator, 185 No.

4, 2016

25. Storbeck Justin, Gerald, Clore, On the interdependence of cognition and

emotion, Cognition and Emotion, 21, 2007

26. Stoycheva, Valentina, Joel Weinberger, and Emily Singer. The place of the

normative unconscious in psychoanalytic theory and practice.

Psychoanalytic Psychology 31.1, 100, 2014

27. Ricardo Valerdi, William Rouse. When systems thinking is not a natural

act. Systems Conference, 2010 4-th Annual IEEE, 2010

28. Vitali, Stefania, Glattfelder James, Battiston Stefano. The network of global

corporate control. PloS one 6.10, 2011