Miscarea aerului.Vantul

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs meteorologie aeronauticaSchema Bjerknes• Datele obtinute din observatiile si masuratorile de la statiile meteo se transcriu in schema Bjerknes, schema care este asociata fiecarei statii meteo.•Cercul plin reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori, in acest caz acoperirea fiind totala, iar cu barbule se reprezinta directia si viteza vantului.

Citation preview

  • Meteorologie

    aeronautica Dr. Oprea Irina

    Carolina

    Meteorolog previzionist aeronautic

    Centrul National de Protectie Meteorologica a Navigatiei Aeriene

    ROMATSA, Bucuresti.

    [email protected]

  • Miscarea aerului.Vantul

    CURS nr 2

  • Masurarea vantului

    Vantul este o marime caracterizata de viteza si

    directie

    Viteza vantului este exprimata in m/s, knots (kt)

    sau Km/h

    1m/s=2 kt

    1m/s = 3,6 km/h

    Schema Bjerknes

  • Schema Bjerknes

    Datele obtinute din observatiile si masuratorile de la statiile meteo se transcriu in schema Bjerknes, schema

    care este asociata fiecarei statii meteo.

    Cercul plin reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori, in acest caz acoperirea fiind totala, iar cu barbule se

    reprezinta directia si viteza vantului.

  • Schema Bjerknes

    T=temperatura, Td =temperatura punctului de roua, p = presiunea, a = tendinta presiunii in ultimele trei ore, ww =

    fenomenul semnalat la ora de observatie, W = fenomenul la

    ora de observatie anterioara, N = nebulozitatea partiala a

    norilor inferiori notati cu CL, norii din etajul mediu si inalt sunt

    notati cu CM, respectiv CH, iar V este vizilitatea. Pentru

    fenomene si nori se folosesc coduri si simboluri.

  • Masurarea vantului

    Directia vantului este directia de unde bate vantul Vantul de est este un vant care bate de la est la vest

    Poate fi exprimat si in grade pe un cerc de 360 grad

  • Masurarea vantului

    Viteza si directia vantului sunt estimate sau masurate la fiecare 10 min. Valoarea obtinuta este componenta

    orizontala a vantului.

    Aceasta valoare variaza putin in timp si este considerata ca reprezentand vantul predominant in acea

    locatie si la momentul respectiv de timp.

    Vantul mediu respecta legea lui Buys Ballot care spune:

    Daca se sta cu spatele la vant in Emisfera Nordica presiunile joase vor fi la stanga.

  • Fortele care afecteaza miscarea

    aerului Vantul reprezinta miscarea aerului sub actiunea principalelor forte din atmosfera.

    Legea de miscare a particulei de aer este descrisa de legea a-II-a a lui Newton.

    F=ma, masa particulei m=1

    Acceleratia (a) este schimbarea vitezei particulei ca vector intr-o perioada de timp.

    Particula de aer va fi accelerata in directia fortei totale (F) care actioneaza asupra ei

  • Fortele care afecteaza miscarea

    aerului Pentru a vedea in ce directie bate vantul trebuie sa identificam toate fortele care afecteaza miscarea orizontala a aerului

    Fortele care afecteaza miscarea orizontala a aerului sunt:

    Forta gradientului de presiune

    Forta Coriolis

    Forta centripeta

    Forta de frecare

  • Forta gradientului de presiune

    Diferenta de presiune dintre punctul 1 si punctul

    2 determina aerul sa se

    deplaseze pe orizontala.

    Aerul atmosferic se deplaseaza de la presiune

    mare la presiune mica,

    Viteza cu care se deplaseaza aerul creste cu

    cresterea diferentei de

    presiune.

  • Forta gradientului de presiune

    grad p = diferenta de presiune/distanta

    Cand exista un gradient de presiune exista o forta care actioneaza asupra aerului numita - forta gradientului de presiune - FGP(PGF)

    Vectorul FGP este perpendicular pe izobare si este indreptat catre presiuni mici

  • Forta gradientului de presiune

    Forta gradientului de presiune este forta care face ca aerul sa se miste -vantul sa bata.

    Gradientul mare al izobarelor de pe harta (izobare apropiate) este asociat cu o crestere a FGP deci cu vant puternic

  • Forta Coriolis

    Atunci cand aerul se deplaseaza de la presiune

    mare la presiune mica este deviat catre dreapta (in

    emisfera nordica) de catre Forta Coriolis.

    Este o forta aparenta datorata miscarii de rotatie a

    pamantului

  • Forta Coriolis Marimea fortei Coriolis depinde de viteza de rotatie

    a pamantului (), de latitudine () si de viteza aerului (v).

    In emisfera sudica Forta Coriolis deviaza miscarea aerului la stanga.

    La ecuator Fc=o.

    Este neglijabila pe distante mici.

    Forta Coriolis face un unghi drept cu directia vantului, influenteaza directia de miscare dar nu si viteza

  • Forta de frecare

    Actioneaza asupra aerului in miscare in apropierea solului reducand viteza vantului

    Are directia in sens invers fata de sensul miscarii

    Inaltimea stratului in care se simte influenta frecarii (stratul limita) depinde de viteza vantului si gradul de instabilitate al aerului.

  • Forta centripeta

    Apare cand aerul se misca dupa izobare

    curbe in cicloni si anticicloni

    Directia ei este spre centrul curburii

    Forta centripeta este egala cu patratul vitezei aerului (v) raportat la raza curburii (R)

  • Vantul in altitudine

    In atmosfera libera Ff=0 Daca izobarele sunt linii

    drepte FCp=0

    Vantul geostrofic reprezinta miscarea aerului atunci cand FGP este echilibrata de Fc

    Echilibrul celor doua forte este posibil numai daca vantul sufla paralel cu izobarele iar acestea sunt drepte paralele

    Este doar o aproximatie dar care se poate aplica in atmosfera superioara

    Fc

    Fc

    Fc FGP

    FGP

    FGP

    1

    2

    3

  • Vantul de gradient in cicloni Vantul in altitudine nu sufla in linie dreapta ci dupa izobare curbe

    FGP este diferita de Fc. Pentru a se produce echilibru apare o forta catre centrul depresiunii Fcp Rezultatul acestei miscari este rotatia vantului in sens ciclonic (invers acelor de ceasornic) intr-un ciclon in emistera nordica

    Forta Coriolis

    Forta centripeta

    FGP

  • Vantul de gradient in anticicloni

    Fc este diferita de FGP. Pentru a se produce echilibrul apare o forta catre centrul depresiunii Fcp

    Rezultatul acestei miscari este rotatia vantului in sens

    anticiclonic (in sensul acelor de ceasornic) in anticiclon

    Forta centripeta

    Forta Coriolis FGP

  • Vantul in stratul de frecare

    In apropierea suprafetei solului apare forta de frecare care actioneaza in sens opus miscarii

    Ff impreuna cu Fc trebuie sa echilibreze FGP

    Ca rezultat vantul la suprafata are viteza mai mica iar ca directie face un unghi cu izobarele si este indreptat catre presiuni mici

  • Vantul la 500 mb

    Este valabila aproximatia geostrofica, vantul sufla paralel cu izobarele.

    Daca vantul sufla de la vest la est vant zonal

    Daca sufla de la nord la sud este meridional

  • Vantul si miscarea verticala

    In depresiune vantul este convergent.

    Conservarea masei determina ca aerul sa urce pe verticala iar in altitudine sa devine divergent.

    Intr-un anticiclon vantul la sol este divergent ceea ce este asociat cu o miscare descendenta pe verticala si un vant convergent in altitudine

    In atmosfera miscarea verticala respecta echilibrul hidrostatic FGP=forta de greutate

  • De retinut!

    Fortele care actioneaza asupra unei particule de aer in miscare sunt:

    Forta gradientului de presiune deplaseaza aerul datorita diferentei de presiune.

    Forta Coriolis este o forta aparenta care determina devierea miscarii catre dreapta in emisfera nordica. Vectorul Fc este perpendicular pe vectorul vitezei.

    Forta de frecare apare cand aerul este in contact cu suprafata pamantului. Actioneaza in sens invers miscarii.

  • De retinut!

    Forta centripeta Forta care apare cand aerul se deplaseaza dupa izobare curbe. Actioneaza catre centrul de rotatie. Este o combinatie a fortelor enumerate mai sus.

    Vantul geostrofic apare cand FGP si Fc au aceeasi marime si sens opus. Fortele sunt echilibrate iar miscarea nu este accelerata.

    Vantul de gradient apare cand FGP si Fc au sens opus dar marime diferita. Apare FCp iar miscarea este accelerata.

    Echilibrul hidrostatic apare cand nu exista acceleratie verticala deci FGP=forta de greutate

  • Scari ale miscarii in meteorologie

  • Vanturi locale

  • Briza marina

    Solul si marea sunt incalzite diferentiat intr-o zi cu cer senin si vant calm

    Daca suprafata se incalzeste aceasta determina cresterea presiunii in coloana.

    Apare un gradient de presiune aproximativ la 1000m

    Presiunea scade pe uscat si creste pe apa si apare miscarea aerului de la mare la uscat ca un front de briza

  • Briza marina vazuta cu radarul WSR-98D de

    la Medgidia din 22.08.2004

  • Briza montana

    In timpul zilei cu cer senin si vant calm panta muntelui este incalzita, iar aerul cald urca ca un vant numit briza de munte.

    Noaptea vantul este in sens invers

    Ziua se pot forma precipitatiile orografice

    Vanturile de vale puternice se numesc vanturi katabatice

  • Foenul

    Este un vant cald si uscat care apare pe

    partea descendenta a

    muntelui fata de

    curgerea aerului. Pe

    partea ascendenta a

    muntelui se formeaza

    nori si precipitatii iar pe

    partea descendenta

    aerul comprimat prin

    coborare se incalzeste

  • Circulatia generala a atmosferei

    Celula unicelulara este primul model de circulatie a atmosferei (celula Hadley)

    S-a considerat ca: -Pamantul nu se roteste

    -Soarele este la ecuator

    -Suprafata pamantului este omogena si uniforma

    Aerul incalzit la Ecuator urca pe verticala iar la poli aerul racit are o miscare descendenta

    In atmosfera libera aerul va circula de la ecuator la poli iar la sol circulatia va fi de la poli la ecuator

  • Circulatia generala a atmosferei

    Circulatia tricelulara este mai aproape de realitate

    -Se considera pamantul in rotatie

    -Regiunile tropicale primesc un exces de caldura

    -La poli caldura este deficitara

    -La poli se afla un H la suprafata

    -La ecuator se afla un L la suprafata

  • Circulatia generala a atmosferei

    De la ecuator la 30 grad si de la poli la 60 grad circulatiile sunt asemanatoare cu celula Hadley

    La ecuator aerul cald si umed urca pe verticala si formeaza nori Cb

    Aerul ascendent cand ajunge la tropopauza devine divergent si se indreapta catre poli. Forta Coriolis il deviaza catre dreapta circulatii vestice in altitudine

  • Circulatia generala a atmosferei Aerul care se deplaseaza catre poli se raceste prin radiatie si incepe sa coboare la latitudinea de 30 grad unde se formeaza un brau anticiclonic

    aerul ajuns la sol se separa in doua ramuri, una catre sud si alta cu componenta vestica catre nord traversand regiunile temperate.

    La 60 grad aceasta masa de aer intalneste aerul rece care coboara de la poli unde se formeaza frontul polar

    In lungul frontului polar apare o puternica miscare ascendenta care in altitudine devine divergenta si inchide celelalte doua celule.

  • Principalii centri de actiune a

    atmosferei in Europa Datorita conditiilor termice aproape neschimbate din unele regiuni ale suprafetei Pamantului apar formatiuni barice cvasistationare si pe suprafete intinse

    La ecuator se formeaza un brau de presiune coborata (L)

    urmat in fiecare emisfera de cate un brau de presiune ridicata (H) in regiunile subtropicale si cate unul de presiune coborata (L) in regiunile temperate

    Vara toate aceste brauri urca spre poli iar iarna coboara catre ecuator

  • Principalii centri de actiune a

    atmosferei in Europa Anticiclonul Arctic actioneaza permanent mai ales iarna in Bazinul Arctic. Primavara si toamna

    dorsalele si centrii secundari coboara peste

    Groenlanda, Insulele Britanice sau Scandinavia si

    favorizeaza in tara noastra racirile tarzii de

    primavara si timpurii de toamna.

    Anticiclonul Azoric cu centrul in regiunea Insulelor Azore este un centru permanent de

    presiune ridicata. Aerul oceanic adus de el pe

    continent este incarcat cu umezeala si determina o

    vreme calda iarna si rece vara.

  • Principalii centri de actiune a

    atmosferei in Europa Anticiclonul Siberian actioneaza iarna in Rusia si nordul Asiei. Este foarte intens (1070mb). Este asociat cu perioade geroase si uscate. Vara dispare.

    Depresiunea Islandeza cu centrul in regiunea Islandei apartine braului subtropical de joasa presiune atmosferica si odata cu acesta urca spre nord vara si coboara spre sud iarna. Iarna este foarte adanca si afecteaza vremea pe continent aducand mase de aer umed.

    Depresiunea Mediteraneana cu centre in zona Golfului Genua, in zona Siciliei sau in vestul Mediteranei apare iarna pe frontul polar coborat spre sud pana in Mediterana. Este foarte adanca (950mb la centru) si este asociata cu cantitati mari de precipitatii in tara noastra.

  • Harta campului baric

    Harta campului

    baric la

    nivelul

    marii.

  • Curetii jet

    Curentul jet este un curent de aer tubular, cvasiorizontal cu lungimea de mii de km si latimea de sute de km.

    Viteza vantului in centrul curentului depaseste 100 kt

    Se gasesc la nivelul tropopauzei intre 10 si 14 km

    Este caracterizat de gradienti verticali si orizontali puternici ai vitezei vantului

    Jetul polar este situat intre aerul polar care coboara catre sud si aerul subtropical care urca catre nord la nivel global.

    Contrastul termic este mare astfel ca si diferenta de presiune este mare deci si viteza vantului

  • Curetii jet

    Exista doi curenti jet principali, ambii situati in zonele in care tropopauza este rupta.

    Jetul polar si jetul subtropical

  • http://www.sigmet.de/plan.php

  • Turbulenta

  • Turbulenta

    Turbulenta este definita ca o stare de perturbare a miscarii caracterizata prin

    ascendente si descendente ale aerului

    datorita schimbarii bruste a directiei si a

    vitezei curentului de aer. Se manifesta prin

    socuri dese si marunte atunci cand

    miscarea ascendenta se repeta la intervale

    scurte sau prin socuri rare sau puternice

    pe verticala.

  • Turbulenta

    Poate fi clasificata:

    Turbulenta termica

    Turbulenta asociata cu norii CB

    Turbulenta mecanica (in stratul de frecarea)

    Turbulenta in undele de munte (orografica)

    Turbulenta in aer clar (CAT)

    Turbulenta asociata suprafetelor frontale si inversiunilor

  • TERMALE

    Aer rece Aer rece Aer rece Aer rece Aer cald

    Aer cald

    Aer cald

    Aer cald

    Suprafata incalzita

    la 2.00 P.M.

    Suprafata incalzita

    la 2.15 P.M.

    Suprafata incalzita

    la 2.30 P.M.

    Turbulenta termica

    Este rezultatul curentilor

    verticali care

    apar datorita

    incalzirii

    diferentiate a

    suprafetei

    solului prin

    insolatie termalele

  • Turbulenta mecanica

    Apare in urma interactiunii dintre suprafata terestra si vantul in stratul 0-2000m. Cand vantul intalneste

    un obstacol apar vartejuri (eddies) dupa obstacol

    Intensitatea turbulentei aeronavei depinde de:

    Viteza vantului

    Rugozitatea terenului

    Forma si marimea obstacolului

    Inaltimea deasupra solului

    Stabilitatea aerului

  • Turbulenta orografica

    Undele de munte se formeaza in anumite conditii in partea de sub vant a barierei muntoase

    Au asociate curenti verticali ascendenti si descendenti puternici si turbulenta puternica

    Avionul poate suferi variatii substantiale de inaltime in undele de munte pana la pierderea stabilitatii

    Apare turbulenta mecanica in varful muntelui

    Cu undele gravitationale sub fiecare creasta a undei

  • Turbulenta orografica

    Vantul la nivelul crestei trebuie sa aiba peste 20kt si sa creasca cu inaltimea

    Sa fie perpendicular pe munte

    Profilul temperaturii in strat sa arate o inversiune sau o izotermie pana la nivelul crestei

  • Turbulenta orografica

    Apar rotorii in apropierea muntelui si sub fiecare creasta a undei

    Rotorii sunt asociati cu miscari verticale ale aerului deci cu turbulente si forfecari

    Pe coama undelor se formeaza norii lenticulari

    Pe varful muntelui se formeaza norii sub forma de caciula

    Asociat cu rotorii se formeaza norii rotori Sc si Cu

    In unele conditii apar si Ci orografici la o anumita

    distanta de munte

  • Turbulenta orografica

    Daca vantul are viteze mari doar la

    nivelul crestei (jet)

    apare un rotor

    intens si vant

    katabatic in partea

    de sub vant

  • Turbulenta in aer clar (CAT)

    Turbulenta asociata cu curentii jet este datorata forfecarii vantului gradienti orizontali si verticali mari ai vitezei vantului

    Cu jeturile cu viteze mari

    In zona de curbura a jetului

    In partea rece a curentului jet langa si sub axa jetului

    Schimbarea brusca a directiei vantului intr-un talveg ascutit

  • Turbulenta asociata cu inversiunile

    Datorita modificarii portantei cu schimbarea densitatii aerului

    O inversiune puternica de temperatura este asociata si cu o discontinuitate a

    campului vantului

    Cu inversiunile frontale

  • Forfecarea vantului

  • Forfecarea vantului

    In meteorologie forfecarea vantului este definita ca variatia vitezei sau directiei vantului in spatiu

    In reglementarile folosite in aviatie forfecarea vantului este definita ca o schimbare a vantului fata/spate de 30 km/h deci 15kt sau mai mult si care ar putea afecta in mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere in vederea aterizarii sau decolarii, precum si aeronavele aflate pe pista.

    Avertizarile de forfecare se emit numai daca fenomenul este observat sau prognozat intre nivelul pistei si 500m (1600 ft)

  • Forfecarea vantului

    Conditiile de forfecare a vantului sunt asociate cu:

    furtuni, microrafale, tornade si fronturi de rafala

    suprafete frontale

    vanturi puternice la suprafata asociate cu topografia locala

    fronturi de briza marina

    unde orografice

    inversiuni de temperatura

    curentul jet inferior (LLJ)

  • Forfecarea fata catre spate

    vantul din fata slabeste

    vantul de spate se intensifica

    Vantul de fata trece in vant de spate

    traiectoria reala este sub cea initiala -risc de aterizare scurta

  • Forfecarea spate catre fata

    vantul din fata se intensifica

    vantul de spate slabeste

    Vantul de spate trece in vant de fata

    traiectoria reala este deasupra celei initiale rateaza aterizarea

  • Curetii jet de nivel jos (LLJ)

    Apar in partea superioara a inversiunii de temperatura din timpul noptii

    Apare o intensificare a vantului care are forma si structura asemanatoare curentilor jet superiori

    se gasesc aproximativ la 1500m

    Au valori de 1,5 ori mai mare decat vantul din stratul superior

    Intensificari ale vantului cu aspect de LLJ se pot produce si datorita topografiei

  • Efectul asupra aeronavelor

  • Intensificari locale ale vantului in

    Romania Daca vantul in straturile joase sufla in Moldova dispre nord aducand o masa de aer rece.

    Datorita existentei Carpatilor de Curbura vantul este canalizat catre sud pe langa lantul muntos

    In zona Carpatilor de Curbura vantul se intensifica datorita ingustarii ariei de curgere.

    Vantul in zona Buzau-Ramnicul Sarat va avea cele mai mari valori si va fi pe directia NE

    Daca gradientul termic dintre aceasta masa rece si aerul din fata este important aceasta discontinuitate termica este detectabila pe radar

    Daca aceasta linie de discontinuitate ajunge la Bucuresti, statia meteo va detecta o intensificare a vantului pe directia NE care va fi asociata cu turbulente

  • Linie de discontinuitate detectata de

    radar in 30.08.2008

  • Linie de discontinuitate observata in imaginea

    satelitara in vizibil in 30.08.2008

  • Vantul la statia

    meteo Baneasa (25kt)

    asociat cu pasajul

    liniei de discontinuitate

  • Viscolul

    In Romania, viscolul apare, indeosebi in conditiile in care, la sol, exista o interactiune intre un anticiclon situat In nord-estul Europei si un ciclon in zona Peninsulei Balcanice cu origini Maditeraneene.

    In altitudine, exista un talveg bine definit, cu extindere meridianala considerabila, din Peninsula Scandinava pana in zona Marii Mediterane.

  • Campul baric la sol in situatie de viscol

  • Viscolul Pentru zona dintre Carpati si Marea Neagra se deosebesc trei straturi succesive in jumatatea inferioara a troposferei:

    la nivelul solului, aer rece si relativ uscat de tip continental- polar sau arctic, antrenat de o circulatie intensa dinspre N-NE pe partea externa a Carpatilor pana in zona Dunarii inferioare si litoralul vestic al Marii Negre,

    in apropiere de 850mb, o advectie dinspre E-SE de aer cald si umed de deasupra Marii Negre.

    la nivelul de 500mb, circulatia este intensa, dinspre S

    In aceste conditii, in apropierea nivelului de 950mb, apare un jet de nivel jos cu intensitati ce pot depasi 15m/s.

    Inaltimea la care se manifesta acest jet variaza

  • Viscolul din 25 ianuarie 2012

  • Presiunea la nivelul marii si vantul la sol din

    modelul ALADIN din 25 ianuarie 2012, 00UTC

  • Geopotentialul, temperatura si vantul la 850

    mb din 25 ianuarie 2012, 00 UTC

  • Geopotentialul, temperatura si vantul la 500

    mb din 25 ianuarie 2012, 00 UTC

  • Intensitatea turbulentei in functie de

    efectele asupra aeronavei

  • Bibliografie Atkinson, B.W., 1981. Meso-scale Atmospheric Circulations. Academic Press, London.

    Ahrens, C. D., 2000. Essentials of Meteorology. An Invitation to the Atmosphere (3rd. ed.).

    Bader M.J., G.S. Forbes, J. R. Grant, R.B.E. Lilleu and A.J. Waters, 1995. Images in weather forecasting. A practical guide for interpreting satellite and radar imagery. Cambridge University Press.

    Battan, L.J., 1973. Radar Observation of the Atmosphere. Univ. of Chicago Press.

    Besleaga, N., 1972. Elemente de Meteorologie Dinamica. I.N.M.H, Bucuresti

    Besleaga, N., 1979. Aerologie si Meteorologie Sinoptica. Ed. Did. Si Ped., Bucuresti.

    Bluestein, H. B., 1993. Synoptic-Dynamic Meteorology in Midlatitudes. Vol. I, II. Oxford University Press.

    Bordeianu, St., 1968. Curs de Meteorologie Aeronautica. Ed. Militara, Bucuresti.

    Borsan, D., 1981. Fizica Atmosferei. Univ. Din Bucuresti.

    Doneaud, A., N. Besleaga, 1966. Meteorologie Sinoptica, Dinamica si Aeronautica. Ed. Did. Si Ped., Bucuresti.

    Draghici, I., 1988: Dinamica Atmosferei, Ed. Tehnica, Bucuresti, 474 pp

  • Bibliografie Holton, James R., 1979. An Introduction to Dynamic Meteorology (2nd ed.), Academic Press, New York.

    Houze, R.A., 1993: Cloud Dynamics. Academic Press, 573 pp.

    Ion-Bordei, Ecaterina, 2009: Rolul lantului Alpino-Carpatic in evolutia ciclonilor mediteraneeni. Ed. PRINTECH, 137 pp.

    Ion-Bordei, Nicolae, 1988: Fenomene Meteoclimatice induse de configuratia Carpatilor in Campia Romana. Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 174 pp.

    Lemon, L.R., Stan-Sion, A., Soci, C., and Cordoneanu, E.: A strong, long-track, Romanian tornado, Atmospheric Research, 67-68, 391-416, 2003.

    Martin, J.E., 2006. Mid-Latitude atmospheric Dynamics. A First Course. Wiley.

    Oprea I.C, 2009: A torrential precipitation event in the eastern part of Romania-a case study. Romanian Reports in Physics,61, No.1, 139-150

    Oprea I.C., A. Bell, 2009: Meteorological environment of a tornado outbreak in Southern Romania. Nat. Hazards Earth Syst. Sci.,9,609-622.

    Rinehart, R.E., 1997. Radar for Meteorologists (3rd ed.). Univ. of North Dakota, USA.

    Stan-Sion, A., Oprea, C.I., and Antonescu, B.: Bow echo characteristics in Romania, 33rd Conference on Radar Meteorology, Cairns, Australia, 6-10 August 2007, P13A.12, 2007.

  • Bibliografie Stensrud, D.J., 1996: Importance of Low-Level Jets to Climate: A Review. J. Climate, 9, 16981711. Stoica, C., N. Cristea 1970. Meteorologie general, Edit. Tehnic, Bucureti. Stefan, Sabina, 2004. Fzica Atmosferei, Vremea si Clima. Ed. Univ. din Bucuresti.

    Topor, N., V. Mooiu, N. Vancea,1967. Meteorologie aeronautic, Edit. Medical, Bucureti. tea, D., D. Bacinschi, R. Nor,1965. Dicionar meteorologic, C.S.A. Institutul Meteorologic, Bucureti. Vasquez, T., 2002. Weather Forecasting Handbook. Wea.Graph.Tech., Garland, USA.

    Vasquez, T., 2003. Weather Map Handbook. Wea.Graph.Tech., Garland, USA.

    ***Instruciuni pentru observarea, identificarea i codificarea norilor i a fenomenelor meteorologice (meteorii), 1986.INMH, Bucureti. ***Oxford Aviation Training. Meteorology (1st. ed).

  • Bibliografie Documente interne ROMATSA:

    ***Reglementare de Aeronautic Civil Romn RACR-ASMET - Asistena Meteorologic a Activitilor Aeronautice Civile, Ministerul Transporturilor, Departamentul Aviaiei Civile, ed 4/2008, Bucureti.

    ***Manual on Low-level Wind Shear and Turbulence, Doc. 1897, AN 440, International Civil Aviation Organization,2005.

    ***Meteorological Service for International Air Navigation. Annex 3 to the Convention on International Civil Aviation -, 17th Ed./2010.

    ***Proceduri i instruciuni de aeronautic civil PIAC-CMA - Coduri meteorologice aeronautice, Autoritatea Aeronautic Civil Romn. Ed.2/2009, Bucureti.

    ***Curs Navigatie Aeriana, 2000, ed.1

    ***Forecasters Reference Book, 1996. Met.Office College