Misiunea Bisericii și fenomenul de secularizare.doc

7/23/2019 Misiunea Bisericii și fenomenul de secularizare.doc

http://slidepdf.com/reader/full/misiunea-bisericii-i-fenomenul-de-secularizaredoc 1/26

Universitatea ,,Dunărea de Jos” Gala iț

Facultatea de Istorie Filosofie i Teologieș

Master: Spiritualitate Ortodoă si !sisten ă Socialăț

!nul I, se"estrul I

Disciplina : #astora ie $re tină $onte"pora"ăț ș

Misiunea %isericii i Feneo"enul de seculari&areș

Coordonator ştiinţific, Susţinător: Masterand Ene Ionuț

Pr. Prof . Dr. Leontin Popescu

1



CUPRIS

$uprins..........................................................................................................!

Introducere...................................................................................................."

'( !titudinea %isericii fa)ă de u"anis"ul occidental u"an ..................#

1.1 $răsături specifice %isionare....................

............................................9

2( Misiunea "orală *i socială a

%isericii.....................................................13

!.1 Ro&u& 'isericii (rtodo)e Ro%*ne +n dia&ou&

ecu%enic.......................19

Concluzii.......................................................................................

..... ...........23

%i+liografie.....................................................................................................!-

!



Introducere

n /irtutea poruncii de a stăp*ni pă%*ntu&, o%u& a cre0ut că este ce%at să i%pună

&u%ii /ă0ute propria &ui ordine. 2şa cu% Du%ne0eu a pus &a 3a0a &u%ii ordinea ei interioară,

raţiona&itatea creaţiei, tot astfe& o%u& +n ca&itate de cip a& &ui Du%ne0eu, are ro&u& să

i%pună &u%ii ordinea &ui e)terioară.

Este ade/ărat că datorită acestei ordini pe care o%u& a căutat să o i%pună naturii

/ă0ute, a reuşit să rea&i0e0e un i%ens prores ştiinţific şi teno&oic, care deşi de %u&te ori

s4a +ntors +%potri/a o%u&ui totuşi a contri3uit şi &a 3unăstarea &ui.

Ci/i&i0aţia creştină 14a raportat pe o% +ntotdeauna &a Du%ne0eu, dacă ea şi4a e)tras

nor%e&e %ora&e şi principii&e de acţiune din Sf*nta Scriptură şi din $radiţia creştină,

ci/i&i0aţia tenică +n sci%3 +& raportea0ă pe o% &a proprii&e sa&e senti%ente şi &a e)istenţa

actua&ă.

Indi/idua&is%u& e)acer3at ca %od de e)istenţă +n societăţi&e post4industria&e a condus

&a separarea oa%eni&or unu& de a&tu& şi a tuturor de Du%ne0eu, &a secu&ari0are care este o

consecinţă ine/ita3i&ă a descreştinării &u%ii.

Sf*ntu& 5asi&e ce& Mare şi toţi Sfinţii Părinţi ai 'isericii Creştine definesc rău& ca

fiind o +nstrăinare de Du%ne0eu, iar Părinte&e Du%itru Stăni&oaie, %are&e teo&o ro%*n a&

seco&u&ui 66 arăta că 7acest rău ro0a/ conduce şi &a dorinţa de%onică de a +n8osi, de a

%ini%a&i0a şi anii&a persoana ce&ui&a&t, de a41 face să ţi se +ncine, toate acestea conduc*nd

&a cri%e ori3i&e +n nu%e&e aşa 0isei &i3ertăţi a indi/idu&ui9.

Cri0a actua&ă a &u%ii este duo/nicească, de de0ordine %ora&ă, /a&ori&e %ora&e cu

3ună ştiinţă sunt inorate.

De aceea Sf*ntu& 2posto& Pa/e& spune că 7nu a/e% de &uptat +%potri/a s*ne&ui şi

trupu&ui ci +%potri/a căpetenii&or +ntunericu&ui,a duuri&or răutăţii din /ă0duuri9Efeseni ;<.

Pro3&e%e&e &u%ii sunt şi pro3&e%e&e noastre persona&e. (%u& conte%poran doreşte

"



&i3ertatea a3so&ută, p&ăcerea fără &i%ită. 2cestea n4au &eătură cu =ristos şi cu 'iserica.

Li3ertatea şi 3ucuria sunt daruri a&e &ui Du%ne0eu. Sf*ntu& Pa/e& spune: 7/oi

fraţi&or aţi fost ce%aţi spre &i3ertate... Staţi deci, tari +n &i3ertatea cu care ne4a făcut &i3eri

=ristos9 >a&ateni -, 141"<, 7iar unde este duu& Do%nu&ui aco&o este &i3ertatea9 II Cor. 1",

1?<.

'ucuria duo/nicească a /ieţii este rodu& Duu&ui Sf*nt. P&ăcerea nu tre3uie căutată

&a ni/e&u& si%ţuri&or care duc &a suferinţă.

u%ai =ristos ne oferă &i3ertatea şi 3ucuria duo/nicească.

E)istenţa &ei&or şi nor%e&or u%ane nu poate crea duu& creştin ci nu%ai Duu&

necreat a& &ui Du%ne0eu care &ucrea0ă +n noi.1

I0/oru& %ora&ei creştine este /oinţa &ui Du%ne0eu pe care o%u& o pri%eşte prin

credinţă 7$ot ceea ce nu este din credinţă este păcat9 Ro%. 1@, !"<.

Credinţa are o i%portanţă pri%ordia&ă pentru orice fe& de ana8are %ora&ă.

Ideo&oia de0/o&tării econo%ice a/*nd ca sinur scop 3anu&, a dus &a de0/o&tarea unei

%ora&e a)io&oice care uneşte oa%enii nu%ai &a ni/e&u& acti/ităţii econo%ice interesate. !

Este o decădere %ora&ă +nfrăţitoare a o%u&ui. 5a&ori&e econo%ice s4au suprapus

/a&ori&or %ora&ei creştine.

Se poate /or3i de o secu&ari0are a %ora&ei. La 3a0a procesu&ui de secu&ari0are se af&ă

trei e&e%ente şi anu%e: i0o&area Di/inităţii +n transcendent, autono%ia creaţiei şi a raţiunii

u%ane şi do%inarea &u%ii de către o%.

Prin Duu& său, Du%ne0eu a creat &u%ea şi tot prin Duu& Sf*nt &a Cinci0eci%e o

recreea0ă +n =ristos şi 'iserica. +%potri/a oricăror +ncercări secu&ari0ate, Sf*nta Scriptură

afir%ă c&ar şi precis i%anenţa &ui Du%ne0eu +n cos%os."

Iată un te)t conc&udent: 7Ai cu% ar fi ră%as ce/a de n4ai fi /oit $uB Sau cu% ar dăinui

dacă n4ar fi fost ce%at de $ine &a iinţăB9 7Duu& $ău ce& fără stricăciune este +ntru toate9

+nţe&epciunea &ui So&o%on 11, !-, şi 1!, 1<.

Lu%ea nu poate e)ista fără pre0enţa &ui Du%ne0eu +n ea, ca să nu se +ntoarcă +n neant,

şi tot prin Duu& se +nnoieşte: $ri%ite4/ei Duu& $ău şi se /or 0idi şi /ei +nnoi faţa

pă%*ntu&ui9 Ps. 1","1<.

Ca0u& 'isericii (rtodo)e pre0intă c*te/a caracteristici specia&e care tre3uie e/idenţiate

1 'e&, Pr. conf. dr. 5a&er, Biserica şi lumea în perspectiva misionara, +n /o&. o%aia& ,,>rai %ara%uresan si

%arturie ortodo)a , incinat PS Sa&e Iustinian Cira, editura Episcopiei Mara%uresu&ui, 'aia4Mare !1

! Ibidem" Ibidem

@



şi reţinute. In ca0u& poporu&ui ro%*n, acesta a fu0ionat cu aşa nu%ita 7&ee ro%*nească9

funcţion*nd /re%e de seco&e at*t ca identitate re&iioasă, c*t şi naţiona&ă a ro%*ni&or.

$re3uie oferit suf&etu&ui creştin un corp socia& şi o fiură ec&e0ia&ă de tip %odern.

Creştinii sunt ce%aţi de Du%ne0eu pentru a fi suf&etu&, &u%ina şi sarea pă%*ntu&ui şi

a &u%ii 7Ce4i fo&oseşte o%u&ui dacă do3*ndeşte şi +şi pierde suf&etu&B9.

Porunca pri%ită de pri%ii oa%eni din partea &ui Du%ne0eu pentru a stăp*ni pă%*ntu&

nu poate fi interpretată +n sensu& do%inaţiei &u%ii /ă0ute de către o% prin e&i%inarea &ui din

creaţie ci de a transfor%a creaţia +n =ristos şi 'iserică:

Ci/i&i0aţia creştină are o tendinţă şi un caracter profund esato&oic. Ci/i&i0aţia tenică

secu&ari0ată porneşte de &a pre%isa că o%enirea poate trăi şi fără Du%ne0eu ce& puţin fără

ace& Du%ne0eu de către 'iserică. In acest ti%p, secu&ari0area presupune ca o consecinţă

ine/ita3i&ă descreştinarea &u%ii, +n %ăsura +n care dispare partea interatoare a 'isericii, se

c&atină şi orientarea de p*nă acu% a societăţii +%preună cu /a&ori&e creştine păstrate +n şi

prin 'iserică.

Cu toate acestea, +ntre ti%p, a de/enit tot %ai e/ident faptu& că 7procesu& de

secu&ari0are atrae după sine, +ntr4ade/ăr, o transfor%are profundă +n p&an spiritua& şi socia&,

dar aceasta nu +nsea%nă nici pe departe sf*rşitu& re&iiei.

(a%enii şi4ar putea sci%3a, +ntr4ade/ăr, conştiinţa &or re&iioasă 7ar putea ciar

atenta &a ceea ce este re&iios +n ei, dar nu /or putea niciodată inora sau ieşi din

pro3&e%atica re&iioasă funda%enta&ă a e)istenţei &or: Procesu& de secu&ari0are atrae după

sine, +ntr4ade/ăr, o transfor%are profundă +n p&an spiritua& şi socia& dar aceasta nu +nsea%nă

nici pe departe sf*rşitu& re&iiei. 'iserica are datoria de a di%inua consecinţe&e neati/e a&e

secu&ari0ării.@

5rednicu& de po%enire Prea ericitu& Parinte Patriar $eoctist se e)pri%a : 7'iserica

noastră are astă0i, %are răspundere pentru renaşterea %ora&ă şi spiritua&ă a societăţii

ro%*neşti. Sunte% conştienţi că aportu& funda%enta& a& 'isericii ro%*neşti este de a %ode&aoa%enii cu frica &ui Du%ne0eu, oa%eni credincioşi care să ai3ă 7Duu& &ui Du%ne0eu9 I

Cor. #,@< e&i3eraţi de ro3ia pati%i&or şi pătrunşi de 7Duu& 8ertfe&niciei şi a& iu3irii de

se%eni9.-

n şco&i sunt predate e&e%ente a&e structurii re&iioase, de &a si%p&u &a de0/o&tat pe

%ăsura /*rstei şi a capacităţii de receptare şi de interes a e&e/i&or. nţe&epciunea tre3uie să4i

po/ăţuiască pe toţi cei ce predau re&iia să procede0e +n predare cu ri8ă,+n spiritu&@

Spi&dic $o%as, Spiritualitatea Răsăritului creştin, +n traducere ico&ae I&ie, Ed. Deisis, Si3iu , 1FF?, p.?#- Ibidem

-



ecu%enist,din care să reiasă cu c&aritate ideea e)istenţei &ui Du%ne0eu, ideea

responsa3i&ităţii %ora&e, a 3ine&ui, fru%osu&ui şi ade/ăru&ui ca /irtuţi o%eneşti şi

Du%ne0eieşti.;

Lecţia tre3uie să pună +n %işcare cuetarea,&ucru a3so&ut principa& şi să se fo&osească

de o &i%3ă potri/ită, c&ară, e)presi/ă, fru%oasă, pentru a atrae şi a face posi3i& procesu&

cuetării +n toată ad*nci%ea sa#.

E)presi/itatea tre3uie să fie natura&ă, precisă. Sf. 5asi&e ce& Mare si Sf. Ioan >ura de

aur sunt pi&de ne+ntrecute in aceasta pri/inţa. Ei %erita supra4tit&u& care &e4a fost dat de

3iserică: 7Mari dască&i ai &u%ii şi ierari9. Creştinis%u& creea0ă un o% nou după %ode&u& &ui

Iisus =ristos, fiu& &ui Du%ne0eu +ntrupat. Credinţa e o putere care sci%3ă pe o% şi faţa

pă%*ntu&ui.

Profesorii de re&iie au un ro& foarte i%portant +n %ode&area suf&ete&or copii&or +n

spiritu& credinţei creştine, a draostei de aproape&e. Ei sunt consideraţi pe drept cu/*nt,

73raţe&e +ntinse a&e 3isericii9?.

,,Dinco&o de di/ersitatea deconcentrată a feno%enu&ui re&iios conte%poran,

%anifestată +n nenu%ărate orani0ări %ai %u&t sau %ai puţin structurate, e)istă re&iii

uni/ersa&e instituţiona&i0ate, profund ierari0ate cu un ro& deose3it de acti/ +n societatea

ci/i&ă conte%porană 9F.

Este de aceea foarte i%portant răspunsu& &a pro/ocarea istoriei conte%porane de a

*ndi c&ar şi 3i3&ic +ntr4o &u%e de corectitudini po&itice si%i&ate, de a%3iuităţi etnice

insinuate, u%anis%e teo&oice secu&ari0ate si de a răspunde +nt*%pinări&or defectuase a&e

acestor ideo&oii popu&iste opun*ndu4&e standarde&e superioare a&e creştinis%u&ui 3i3&ic.

'iserica are ro&u& deose3it de i%portant +n di%inuarea consecinţe&or neati/e a&esecu&ari0ări.

Sporind credinţa, 'iserica asiură sta3i&itatea socia&ă, senti%entu& de siuranţă a

popu&aţiei, ,,%o3i&i0ea0ă pe oa%eni +n efortu& de a depăşi anu%ite dificu&tăţi econo%ice9 1.

n ortodo)ie, cu&tu& +nsuşi este e)presia fi&antropiei, a iu3irii &ui Du%ne0eu faţă de noioa%enii şi a iu3irii aproape&ui. n acest sens 'iserici&e din Ro%*nia fac eforturi pentru

a8utorarea copii&or fără fa%i&ie, a 3ătr*ni&or a8unşi pe dru%uri, a8ută co%unităţi&e cu

; Ibidem

# 5asi&e =risto/, Noţiunea de Biserică după Sf. Ioan Gură de Aur , +n ,,Studii $eo&oice9, nr. F41, 66 1F;?<,

p. ?#? Ibidem

F Ibidem1 5asi&e =risto/, op. Cit. p. F?

;



pro3&e%e %ateria&e şi spiritua&e11.

'iserica noastră care astă0i are o %are răspundere pentru renaşterea %ora&ă şi

spiritua&ă a societăţii ro%*neşti este ace&a de a %ode&a oa%enii cu frica &ui Du%ne0eu,

oa%eni credincioşi care să ai3ă 7duu& &ui Du%ne0eu 1. Cor,#.@< e&i3eraţi de ro3ia

pati%i&or şi pătrunşi de duu& 8ertfe&niciei şi a& iu3irii de se%eni91!.

I( !titudinea %isericii fa)ă de u"anis"ul occidental

(%u&, iu3it de Creator, creat din iu3ire după Cipu& Său, este ce%at &a

+ndu%ne0eire. (%u&, ur*t de dia/o& pentru posi3i&itatea de a trăi +n &u%ina du%ne0eieştii

%părăţii, a adoptat +ncă de &a +nceput o atitudine potri/nică fericirii acestuia. S4a străduit,

şi +ncă o %ai face, să ofere o%u&ui suroate a&e 3ucuriei, a&e sfinţeniei şi a&e %părăţiei

Cereşti +n &u%ea aceasta, fur*ndu4i fericirea &a care este ce%at.

Lu%ea a fost creată pentru o%, iar acesta pentru =ristos, +n Care se rea&i0ea0ă

dep&in. irea o%u&ui a fost constituită +ncă de &a +nceput pentru (%u& ce& nou. I s4a dat

%inte şi dorinţă pentru 2ce&a. 2% &uat raţiune pentru E&, ca să cunoaşte% pe =ristos, iar

dorinţă, ca să a&eră% spre E&. 2% &uat %e%orie ca să4L purtă%, pentru că E& era şi

aretipu& ce&or creaţi.1" Iisus =ristos este Du%ne0eu conte%poran fiecărui o%. Este

Du%ne0eu doar dacă de/ine Du%ne0eu& persona& a& fiecăruia, conştiinţă distinctă &a

dispo0iţia fiecăruia.

Răspunsu& u%an este interat +n taina Cu/*ntu&ui &ui Du%ne0eu. 2cesta nu este un

%ono&o du%ne0eiesc ci un dia&o şi a%3ii /or3esc, Du%ne0eu şi o%u&. E/ane&ia poate

fi +nţe&easă +n toată dep&inătatea şi ad*nci%ea ei nu%ai prin e)perienţa duo/nicească.

(%u& a fost creat de Du%ne0eu ca du%ne0eu 4 o% /irtua& 1@. n 3a0a naturii sa&e de

cip a &ui Du%n0e0eu, să se edifice de 3ună /oie prin Du%ne0eu ca di/ino G u%anitate.

Dar, fo&osindu4şi reşit &i3ertatea, o%u& a căutat nepăti%irea prin păcat, iar pe Du%ne0eu &4

a căutat prin dia/o&. aţă de sine, o%u& are %isiunea de a se desă/*rşi %ereu prin

do3*ndirea /irtuţi&or, a8utat de aru& di/in, de a a8une &a ase%ănarea cu Du%ne0eu.

11 Ibidem1! Ibidem1" ico&ae Ca3asi&a, Despre viaţa în Hristos, traducere, studiu introducti/ şi note de Pr. Prof. Dr. Ene 'ranişteşi Pr. Prof. Dr. $eodor 'odoae, Editura 2riepiscopiei 'ucureşti&or, 'ucureşti, 1F?F, p. 1!;.1@

2ri%andritu& Iustin Popo/ici, Omul şi Dumnezeu-Om. Abisurile şi culmile filosofiei , studiu introducti/ şitraducere: Pr. Prof. Ioan Ică şi diac. Ioan Ică 8r., prefaţă: prof. Ioannis . Har%iris, postfaţă: Panaotis e&&as,Editura Deisis, Si3iu, 1FF#, p. 1;".

#



Cu&tura conte%porană a transferat centru& de ra/itate a& &u%ii +n care trăieşte o%u&

de &a draostea &ui Du%ne0eu şi %esa8u& E/ane&iei, &a proprii&e &ei. 7Creaţia &ui

Du%ne0eu este 3oată +n /arietate şi dina%is%9 1-. Prin inter%ediu& raţiunii autono%e şi a&

ştiinţei, care i0/orăşte din ea, o%u& caută să do%ine &u%ea +n &ocu& &ui Du%ne0eu, să se

su3stituie &ui Du%ne0eu pe pă%*nt, fără să4şi dea sea%a +nsă că +şi pierde astfe& puterea

spiritua&ă interioară şi +ncepe să fie năpădit de forţe iraţiona&e pe care nu &e %ai poate

stăp*ni1;.

(%u& conte%poran +& refu0ă pe Du%ne0eu +n 7&u%ea sa9, nu +& ia +n ca&cu& pe

Du%ne0eu +n 7&u%ea sa9. Ai4a creat +n conştiinţă o creaţie proprie, o +ncipuire a unei &u%i

+n care, din creatură s4a transfor%at +n creator, 7e)i&*nd9 Creatoru& şi 7uci*nd9

Proniatoru&. (%u& %odern neaă transcendentu&, pentru că nu recunoaşte, ca a3so&ut

/a&a3i&, dec*t i%anentu&. n &ocu& 'isericii care desă/*rşeşte această &eătură, o%u& %odern

creea0ă cu&tura. Cu&tura de/ine un ido& a& o%u&ui, căci e& crede că nu%ai +n cu&tură şi prin

cu&tură se poate reăsi pe sine. Ai +ncrederea o%u&ui %odern atine cu&%ea +n ideea de

&i3ertate şi autono%ie, care au drept consecinţe indi/idua&is%u& şi &i3era&is%u& %odern.

La te%e&ia cri0ei spiritua&e %oderne se af&ă con/inerea &uciferică a o%u&ui care este

sieşi du%ne0eu, fiindcă Du%ne0eu nu %ai poate e)ista a&ături de eu& a3so&ut autono%.

'iserica Cato&ică a +%pins pe Du%ne0eu +ntr4o transcendenţă inaccesi3i&ă şi +n anoni%atu&

unui portret i%persona&.

Modu& +n care o%u& %odern s4a o3işnuit să /adă &u%ea, fără contur, &ipsită de centru

şi de se%nificaţie teo&oică, un %ode& a& diso&uţiei, s4a repercutat şi asupra o%u&ui +nsuşiJ

practic, e& a de/enit astă0i ceea ce a cre0ut despre &u%e că este1#. 2stfe&, o%u& a +nceput a se

si%ţi puternic, creator şi 8udecător, un %ic du%ne0eu.

Ca&ea natura&istă sau %ateria&istă, pe care a apucat &u%ea %odernă, s4a fina&i0at, +n

seco&u& 66, cu feno%enu& secu&ari0ării, consider*ndu4se de către cei %ai %u&ţi se%eni ai

noştri că rea&itate este nu%ai ceea ce se poate /edea, cuantifica şi poseda, fără şansa+ntre/ederii unei a)io&oii %ai consistente. (%u& a +ncetat să %ai 7poarte ri8ă de suf&et9,

de +%3oăţirea sa &ăuntrică, ana8*ndu4se +ntr4o cursă nesf*rşită şi iraţiona&ă de acu%u&are

a 3oăţiei din afară. Pentru e&, 73unuri&e %ateria&e nu %ai sunt %i8&oace pentru o /iaţă spi4

ritua&ă %ai +na&tă, ci se transfor%ă +n scopu& u&ti% a& e)istenţei &ui. (%u& nu se %ai

1- Pr.&ect.uni/.dr.Miai =i%cinsci, Biserica în societate. Aspecte misionare ale Bisericii în societateaactuală, Editura Re+ntreirea, 2&3a4Iu&ia, !;, p. ";.1; Pr. Prof. Dr. Du%itru Popescu, Criza culturii n -!l"ana. %isericesc9, Editat de 2riepiscopia

'ucureşti&or, 1FFF, pa. ;.1# 5&adi%ir LossK, Teoloia mistică a Bisericii !ăsăritului , trad.Lidia si Re%us RusEditura 2nastasia, 'ucureşti, pp.1-"41-@.

?



%u&ţu%eşte niciodată cu ce are, ci, cu c*t are %ai %u&t, cu at*t /rea %ai %u&t, de/enind

sc&a/u& pati%ii iraţiona&e care +& depărtea0ă %ereu de Du%ne0eu şi +& face să se sufoce +n

%ateria&itatea &u%ii /ă0ute9.1?

7Caracteristica de 3a0ă a epocii noastre este descoperirea puterii o%u&ui &eată şi de

de%oni0area G adică a3so&uti0area o%u&ui. Puterea &ui nu %ai e +nţe&easă ca depin0*nd de

puterea &ui Du%ne0eu şi ca un efect a& ei, ci o%u& se proc&a%ă atotputernic şi

autosuficient... n o%u& de a0i s4a creat pseudo4senti%entu& că poate totu& prin e& +nsuşi,

fiindcă pretutindeni /ede proprii&e &ui &ucruri, iar nu &ucrări&e &ui Du%ne0eu9.1F

'('( Trăsături specifice "isionare

De4a &unu& istoriei sa&e, (rtodo)ia a do3*ndit trăsături %isionare specifice, care nu

poate fi inte&ese fară a &ua +n considerare o serie de no iuni teo&oice, institu ii 3iserice ti iț ț ș ș

rea&ită i socia&e, cu% ar fi: 'iserica &oca&ă, autocefa&ie, asce0a, fi&antropie socia&ă, etc. 2cestț

spirit %isionar a fost deter%inat de circu%stan e istorice, adesea nefa/ora3i&e, +n careț

(rtodo)ia a fost ne/oită să se restrană &a pastora ie internă i cu&t, &a prote8area %e%3ri&or ț ș

săi, fară &i3ertatea unei %isiuni e)terne de an/erura.

Su3 raport socio&oic, 'iserica apare ca o co%unitate care se roaa i %i8&oce te +nș ș

nu%e&e ce&or opri%a i i nepri/i&eia i. Ea a a/ut cura8u& unei etici socia&e i po&itice care s4ț ș ț ș

a concentrat +n 8uru& ideii de 7fi&antropie9. Uneori ea a e)pri%at /ocea ce&or care suferă i aș

for%u&at protestu& &or +%potri/a nedreptă i&or de orice fe&. (dată cu orani0area &or ț

independentă, 'iserici&e &oca&e s4au identificat din ce +n ce %ai %u&t cu istoria, cu&tura iș

destinu& unei na iuni particu&are. ntreaa &or %isiune s4a e)pri%at adeseori +n ter%eni deț

%en inere a identită ii etnice i de apărare a unită ii ace&ei na iuni. Pentru a scoate +nț ț ș ț ț

e/iden ă i %ai %u&t particu&aritatea acestui caracter %isionar ortodo), ar fi suficient să fieț ș

co%parat cu siste%e&e i prora%e&e %isionare practicate +n (ccident %ai cu sea%ă +nș

epoca %odernă.

(3iectu& %isiunii ortodo)e nu a fost ace&a de a cuceri cu orice pre noi 0one eoraficeț

cre tine, adică uni/ersa&itatea e)terioară, ci %ai dera3ă de a ine poporu& credincios +ntr4oș ț

ne+ntreruptă continuitate fi0ică i istorică a credin ei. 'iserica s4a e)tins odată cu na terea iș ț ș ș

1? Pr. Prof. Dr. Du%itru Popescu, Hristos" Biserică" societate, Editura Institutu&ui 'i3&ic şi de Misiune a&

'isericii (rtodo)e Ro%*ne, 'ucureşti, 1FF#, pp. #;4##.1F >eorios D. Meta&&inos, #aro$ia % Hristos în mi&locul nostru, trad.pr.prof. dr.Ioan I. Ică, Ed Deisis,Si3iu, !@, p.-?

F



afir%area unei noi enera ii.ț

Secu&ari0area este un feno%en care deter%ină dep&asarea centru&ui de ra/itate a&

/ieţii şi cu&turii de &a Du%ne0eu &a o%, acceptarea &u%ii ca rea&itate autono%ă şi

independen ă de Du%ne0eu. n centru& &u%ii secu&ari0ate, aşadar, nu %ai stă Du%ne0eu, ciț

o%u&. Cu a&te cu/inte, secu&ari0area +nsea%nă trecerea de &a teocentris% &a

antropocentris%.

Lu%ea secu&ari0ată este o &u%e care trăieşte prin ea +nsăşi, fără &eătură şi spri8inu&

&ui Du%ne0eu. 7Secu&ari0area p&asea0ă fiinţe&e u%ane +n centru& creaţiei şi &e face scopu&

u&ti% a& acestei &u%i şi a istoriei. U%anitatea nu este stăp*na creaţiei, este doar

ad%inistratoarea ei, /rea conducerea &u%ii printr4o 3a0are pe sine9!.

n &oc să se %ai /adă &eătura dintre &u%e şi Du%ne0eu, cu% ne spune Sf*nta

Scriptură, se /ede doar &eătura dintre &u%e şi o%. n spri8inu& acestei concepţi stau şi

teorii&e e/o&uţioniste care susţin că fiinţe&e din &u%ea aceasta nu sunt create de Du%ne0eu,

ci sunt re0u&tatu& unui proces natura& care se desfăşoară pe o perioadă +nde&unată de ti%p.

Du%ne0eu a fost scos din &u%e, pentru că oa%enii au /rut să se aşe0e conducători +n &ocu&

Lui. Ca să se poată 8ustifica &ocu& pe care +& are o%u& pe pă%*nt, s4au pus 3a0e&e acestei

fi&osofii, pentru a da posi3i&itatea o%u&ui să de/ină autono% +n raport cu Du%ne0eu.

n cadru& secu&ari0ării s4a i/it conf&ictu& dintre transcendent şi i%anent( Pute% spune

ciar că idei&e secu&ari0ării au fost &ansate de ericitu& 2uustin sec. 5<. E& este pri%u&

care a spus că &u%ea natura&ă funcţionea0ă ca o &u%e independentă, pentru că Du%ne0eu

ră%*ne dinco&o de &u%e. Era inf&uenţat de o ere0ie %ai /ece, de care nu putea să se

detaşe0e 4 %anieis% 4 şi a tre3uit să despartă &u%ea de Du%ne0eu şi să a8ună +n ce&e din

ur%ă &a teoria predestinaţiei.!1

Secu&ari0area!! +şi are oriini&e +n seco&u& a& 65III4&ea, nu%it şi seco&u& &u%ini&or

Iluminismul <. n ace& %o%ent a +nceput un conf&ict rea&, %ai a&es +n c*%pu& idei&or, +ntre

&u%ea transcendentă, a &ui Du%ne0eu, şi &u%ea i%anentă, a o%u&ui, pentru că Du%ne0eu ară%as i0o&at +n transcendent şi o%u& a ră%as cu &u%ea, +n rea&itatea natura&ă, a %ediu&ui şi a

&u%ii natura&e +n care trăieşte e&. 2cest conf&ict a fost deter%inat de %oti/e re&iioase. 2

fost o reacţie a &u%ii occidenta&e +%potri/a e)cese&or care au /enit din partea inci0iţiei

%edie/a&e.

$eo&oia şi ştiinţa au p&ecat pe două căi diferite. Una care /roia să facă totu&

! Pr.&ect.uni/.dr.Miai =i%cinsci, op. cit., p. 11?.!1

Pr. Prof. dr. Du%itru Popescu, espre ori!inile seculari"ării, inter/iu de Ciprian '*ra, pu3&icat +n iaru&Lu%ina9, +n !-.-.!?, p. 1.!! aşa cu% este +nţe&easă şi cu% o cunoaşte% astă0i.

1



dependent de Du%ne0eu şi a&ta care /roia să facă totu& dependent de o%. 2ceastă

dependenţă a &u%ii faţă de o% a dus &a tota&a separare a &u%ii faţă de Du%ne0eu şi a pus

3a0e&e procesu&ui de secu&ari0are, care a a/ansat şi a/ansea0ă +n continuare.

Secu&ari0area este +n pri%u& r*nd e)terioară, deoarece Du%ne0eu a fost scos din

&u%e şi aceasta a de/enit o rea&itate e)terioară Lui, autono%ă. Secu&ari0area nu este at*t un

feno%en interior, suf&etesc, ci este un feno%en e)terior. (%u& se poate secu&ari0a interior

ciar şi +ntr4o &u%e p&ină de Du%ne0eu. (%u& se poate +ncide +n sine +nsuşi şi +ndepărta de

Du%ne0eu sau se poate descide şi ră%*ne pre0ent +n Du%ne0eu. 7Secu&ari0area tinde să

cree0e o societate fără re&iie9.!"

72 %*nca 3ine, a +ndrăi fe%ei fru%oase, a fura şi e)p&oata pe cei s&a3i, a dor%i +n

&enea unui trup o3osit de sen0aţii tari, a te +ncina icoane&or rotunde a&e 3anu&ui de/enit +n

acest fe& un ade/ărat du%ne0eu făcător de %inuni, iată e)presia uni /ieţi pentru care a

trudit o &u%e +ntreaă de %i&enii9.!@

Du%ne0eu a sădit +n o% nişte tendinţe către E&, care se concreti0ea0ă +n /irtuţi:

credinţă, năde8de, iu3ire şi %u&te a&te&e. n %o%entu& +n care te secu&ari0e0i, adică rupi cu

totu& &eătura cu Du%ne0eu, de/ii o% &u%esc, +n &ocu& /irtuţi&or apar pati%i&e. 2ceeaşi

forţă spiritua&ă pe care o are o%u& +n e&, +n &oc să fie orientată către Du%ne0eu, este

do%inată de puterea +ntunericu&ui şi a %orţii, şi duce &a e)p&o0ia de /io&enţă şi aresi/itate,

pre0entă peste tot +n &u%e. eno%enu& secu&ari0ării s4a răsfr*nt şi asupra persoanei &ui

=ristos nsuşi. =ristos e Du%ne0eu şi (% nedespărţit, dar datorită secu&ari0ării s4a a8uns să

se /or3ească %ai %u&t de Iisus, care este o% pe pă%*nt şi se uneşte cu Du%ne0eu nu%ai +n

cer. Secte&e nu c*ntă 7=ristos a n/iat9, ci fo&osesc nu%ai nu%e&e de Iisus. Eu spun

7=ristos a n/iat9, deoarece cred cu toată puterea că E& este Du%ne0eu ade/ărat şi o%

ade/ărat. >*ndirea %u&tora şi raportarea &or &a ade/ăruri&e credinţei au adus secu&ari0area şi

+n te&oie. Ei despart firea u%ană a M*ntuitoru&ui, de cea di/ină.

2cu% 'iserica are datoria să +şi păstre0e tradiţia Părinţi&or, dar +n ace&aşi ti%p săarate perico&e&e secu&ari0ării şi să ofere so&uţia creştin4autentică pe care o ăsi% +n Sf*nta

Scriptură, anu%e că nu este făcut o%u& să fie sc&a/u& &u%ii, ci &u%ea este făcută pentru a fi

sfinţită şi transfiurată de o%. Re/e&aţia ră%*ne aceeaşi totdeauna, pentru că ea /ine de &a

Du%ne0eu, dar se e)pri%ă +n fiecare /eac prin cu&tura /re%ii. 'iserica tre3uie să +şi asu%e

şi cu&tura /re%ii şi să fie &a curent cu toate %i8&oace&e de e)pri%are a&e ade/ăru&ui, dar nu

tre3uie să facă niciodată un co%pro%is +ntre teo&oie şi cu&tură. 'iserica tre3uie să facă!"

Pr.&ect.uni/.dr. Miai =i%cinsci, op. cit., p. 11?.!@ Ernest 'ernea, 'n(emn la simplitate , Editura 2nastasia, 'ucureşti, !-, p.1-.

11



se&ecţia /a&ori&or. $re3uie să a&eaă din &i%3a8u& /re%ii nu%ai ace&e e&e%ente care +i dau

posi3i&itatea să e)pri%e pre0enţa &ui Du%ne0eu +n creaţie.

ntr4o &u%e care trăieşte separaţia dintre Du%ne0eu şi o%, =ristos este pri/it şi

interpretat diferit, +n fiecare /eac şi de către fiecare o%. Di/initatea &ui =ristos este

e&e%entu& funda%enta& care dă forţă, ca nu eu să4L %odific pe =ristos, ci E& să %ă %odifice

pe %ine.

(rtodo)ia este sinura 'iserică care %ai /or3eşte astă0i despre &upta cu pati%i&e, pentru că

& are pe Du%ne0eu, care %ai poate să &e transfor%e, să &e 3iruiască, nu +i este frică să fuă

de e&e. Cei&a&ţi te derutea0ă, te &asă să fii cotropit interior de pati%i.

Mişcarea ecu%enica actua&ă a facut posi3i&ă o reafir%are %ai articu&ată a identită iiț

fiecărei 'iserici &oca&e. Dinco&o de unitatea co%ună este identitatea &oca&ă, care tre3uie să

fie respectată. Pe de a&tă parte, identitatea ră%*ne o pro3&e%ă care preocupă teo&oia

ecu%enică de a0i, deoarece identitatea se poate +ntoarce +%potri/a ei +nsă i dacă nu esteș

corectată, co%p&etată i reconci&iată cu a&te for%e de identitate.ș

'iserici&e din Ro%*nia pastrea0ă identitatea &or confesiona&ă, &iturică şi cu&tura&ă,

a/*nd spaţiu& &or pastora&, %isionar şi socia& 3ine definit, +ntr4un c&i%at ecu%enic po0iti/.

Este /or3a +nsă, nu nu%ai de un c&i%at sau de condi ii&e unei /ie i ecu%enice po0iti/e, careț ț

au /a&oarea &or indiscuta3i&ă.

Este /or3a de un efort ecu%enic a& 'iserici&or, pe de o parte de a fi autentice +n

credin a i /ia aț ș ț &or internă, pe de a&tă parte de a fi si%fonice +n practicarea &or

inter3isericească i socia&ă. 'iserici&e au asit a adar un eci&i3ru adec/at +ntre interitateaș ș

&or internă i so&idaritatea &or e)ternă, +ntre &i%3a8u& confesiona& i ce& ecu%enic.ș ș

2cestea au descoperit noi căi, noi posi3i&ită i i situa ii de a fi +%preună, de a ac ionaț ș ț ț

i de a discuta +%preună. n fond, 'iserici&e sunt +%preuna e)puse ace&eia i situa ii socia&eș ș ț

i po&itice na iona&e. Pro3&e%e&e de ansa%3&u a&e societă ii constituie acu% pro3&e%e deș ț ț

ansa%3&u a&e 'iserici&or. E/o&u ia socia&ă i cu&tura&ă a arii nu este un fapt 7e)tern9, ci seț ș ț

ref&ectă +n e/o&u ia internă a 'iserici&or. De fapt, 'iserici&e nu pot fi 7co%unită i s&u8itoare9ț ț

dec*t dacă si4au asu%at, după %odu& &or propriu i specific, %uta ia pe care a parcurs4oș ț

societatea +n care e&e trăiesc i &ucrea0ă.ș

1!

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70141-credinta-in-viata-de-apoi-in-crestinism





/( Misiunea "orală *i socială a %isericii(

'iserica creştină +n sensu& de co%unitate re&iioasă %ora&ă, +nfiinţată de Iisus

=ristos pentru %*ntuirea oa%eni&or este un aşe0ă%*nt du%ne0eiesc şi o%enesc +n ace&aşi

ti%p. Prin oriinea, +n/ăţătura, spiritu&, scopu& şi puteri&e ei, ea are un caracter

supranatura&, du%ne0eiesc, iar prin %e%3rii ei din care este constituită ea are un caracter

o%enesc.

De &a +nceputuri&e sa&e 'iserica fiind trup, $aină a& &ui =ristos ca şi co%unitate

răscu%părată prin 8ertfa şi +n/ierea &ui =ristos, a oferit ce&or ce au pri%it /iaţa ei so&uţii &a

toate pro3&e%e&e ti%puri&or, asistată de Duu& Sf*nt. Deşi i%perfectă ca orani0are u%ană,

dar infai&i3i&ă ca oranis% teandric di/ino4u%an<. 'iserica drept %ăritoare a re0o&/at

cri0e&e de orice natură a&e %ădu&are&or Ei +n parte, dar şi a&e societăţii +n care şi4a +%p&init

%isiunea +ncredinţată de către fiu& &ui Du%ne0eu, o%u& ade/ărat şi Du%ne0eu ade/ărat. Cu

iu3irea de Du%ne0eu şi de (%, cu icono%ie 'iserica a iu3it şi iu3eşte intera&, trup şi

suf&et deodată.

M*ntuitoru& /roia că cei ce /or crede +n e& să for%e0e o co%unitate re&iioasă

%ora&ă, să se +ncee +ntr4un oranis% socia&, a& cărui corp şi te%e&ii să fie e&, Ce& care s4a

8ertfit pentru %*ntuirea o%enirii. M*ntuitoru& +nsuşi a +nte%eiat o astfe& de societate şi a

+n0estrat4o cu toate e&e%ente&e cerute de fiinţa e)istentă şi de0/o&tarea ei /iitoare, adică a

+nte%eiat 'iserica sa ca 7centru şi oran a& &ucrării sa&e %*ntuitoare9.

Deci scopu& 'isericii se cuprinde +n continuarea +ntreitei s&u8iri a M*ntuitoru&ui,

prin care e& şi4a +%p&init &ucrarea sa %*ntuitoare. Mi8&oace&e şi puterea pentru rea&i0area

acestei %isiuni 'iserica &e4a pri%it de &a +nte%eietoru& ei. ntre M*ntuitoru& şi 'iserica sa

este astfe& o &eătură indiso&u3i&ă, +n afară de 'iserică nu poate e)ista creştinis%. n'iserică şi4a pri%it creştinis%u& for%a concretă, ea a de/enit su3iectu& sau purtătoru& &ui.

Iar creştinis%u& este 7%*ntuirea +n =ristos9 +n şi prin 'iserică se %i8&oceşte %*ntuirea

noastră, rosteşte ade/ăru& re&iios şi e +%părtăşeşte aru& di/in!-.

'iserica este st*&pu& şi +ntărirea ade/ăru&ui $i% III, 1- < pă0itoare canonică şi

e)p&icatoare autentică a re/e&aţiei depo0itată +n Sf*nta Scriptură şi +n Sf*nta $radiţie. ără

'iserică nu4i credinţă ade/ărată, nu4i %*ntuire. 5iaţa creştină +nsea%nă /iaţa trăită după

!- Pr. prof. dr. Du%itru Popescu , #rtodo$ie şi contemporaneitate, Editura Institutu&ui 'i3&ic şi de Misiune a&

'isericii (rtodo)e Ro%*ne, 'ucureşti 1FF;

1"



+n/ăţătura M*ntuitoru&ui. Interpretarea şi difu0area principii&or care duc &a trăirea acestui

%od de /iaţă re/in 'iserici, care nu caută sa4şi i%pună concepţia creştină dec*t pe ca&ea

con/inerii şi a &i3erei acceptări din partea o%u&ui.

'iserica ortodo)ă este o instituţie /i0i3i&ă prin %e%3rii şi conducătorii ei, prin

&ei&e de orani0are, %i8&oace de con/inere şi conducere.

2&ături de aceste e&e%ente concrete, /i0i3i&e, 7'iserica este for%ată şi din

e&e%ente interne, in/i0i3i&e şi spiritua&e. 2cestea sunt: credinţa internă, speranţa, draostea

şi aru& sau toate daruri&e şi puteri&e cu a8utoru& cărora 'iserica +şi +ndep&ineşte %isiunea sa

saterio&oică .

'iserica este +nte%eiată +n /ederea unui scop e%ina%ente spiritua& dar toate

e&e%ente&e sa&e e)terne atestă, a&ături de caracteru& in/i0i3i& intern şi spiritu& şi caracteru&

for%a& e)tern /i0i3i& şi concret. 2cest caracter e)tern, /i0i3i& şi concret, conturea0ă pe

dep&in noţiunea (rtodo)ă de 'iserică 7!;

eno%ena&itatea 'iserici se /ădeşte şi prin conducerea sa ierarică, /ie şi

concretă, ea se %ai /ădeşte şi prin se%ne&e concrete prin care se +%părtăşeşte aru&: ce&e

şapte $aine. 2cti/itatea principa&ă a 'iserici (rtodo)e este acti/itatea saterio&oică.

Ei i s4a +ncredinţat %isiunea de %*ntuire a credincioşi&or. +ndep&inirea acestei

%isiuni este dusă de 'iserică fără deose3ire +ntre indi/i0i şi popoare, fără discri%inări

rasia&e şi confesiona&e, +n spiritu& unei &i3ertăţi perfecte.

La %*ntuire este ce%at fiecare indi/id, fără nici o constr*nere fi0ică sau

%ora&ă 4 5irtutea funda%enta&ă pentru /iaţa creştină, pentru %*ntuire este %i&ostenia. ără

feciorie te po i %*ntui, dar fără %i&ostenie cu neputinţă.ț

Mi&ostenia este neapărată tre3uinţă şi &e ţine pe toate. Mi&ostenia este ini%a

/irtuţii, dar ini%a aceasta +ncetea0ă a %ai 3ate dacă nu da tuturor duu& ei.

ntoc%ai ca o f*nt*nă: ,,Dacă ţine +n ea apa i0/oare&or sa&e, se strică, tot aşa şi

cu 3oaţii c*nd ţin a/eri&e nu%ai pentru ei +nşişi9.Misiunea %ora&ă şi socia&ă a 'iserici constă +n difu0area principii&or %ora&e

creştine +n ad*ncirea &or +n conştiinţa credincioşi&or pentru ai deter%ina &a trăirea 0i&nică a

+n/ăţăturii creştine.

Creştinis%u&, prin doctrina sa do%atică şi %ora&ă pune &a +nde%*na

credinciosu&ui e&e%ente tre3uitoare pentru poto&irea setei de ade/ăr, 3ine şi fru%os, pentru

e)p&icarea rostu&ui /ieţii şi a& &u%ii, pentru orientarea şi orani0area e)istenţei sa&e.

+ndru%area aceasta +n sens creştin re/ine 'isericii.!; I3ide%

1@



Ur%*nd pi&da M*ntuitoru&ui 'iserica p&eacă +n +ndep&inirea acestei %isiuni de

&a indi/idu& u%an.

5iaţa nouă, /iaţa creştină, cu ade/ărate&e ei i%perati/e&e %ora&e şi socia&e, cu

sensi3i&i0area conştiinţei %ora&e, tre3uie să +nceapă cu prefacerea &ăuntrică a o%u&ui, cu

+nfru%useţarea interioru&ui său suf&etesc 7Pocăiţi4/ă9 este doar cu/*ntu& cu care

M*ntuitoru& +şi +ncepe acti/itatea sa.

ără pocăinţă ade/ărată, fără discip&inarea eu&ui &ăuntric, nu se poate face

ni%ic. (%u& credincios tre3uie să tindă către desă/*rşire 7iţi desă/*rşiţi, precu% şi tată&

/ostru din ceruri desă/*rşit este9 Matei 5, @?<.

'iserica +şi e)ercită inf&uenţa sa %ora&i0atoare asupra credinciosu&ui prin

%u&tip&e %i8&oace şi for%e: predicarea ca&dă şi continuă a cu/*ntu&ui di/in cu i&ustrarea

rea&i0ării &ui din partea M*ntuitoru&ui şi +n &eătura cu aceasta şi +nfăţişarea /ieţii sfinţi&or,

ca pi&dă de ur%at +n trăirea precepte&or creştine, apoi să/*rşirea Sfinte&or $aine, re&e/*nd

aici fără a di%inua cu ni%ic i%portanţa ce&or&a&te $aine 4 Sf*nta Euaristie şi Mărturisirea 4

ruăciunea, %editaţia, educaţia pe scurt toate %i8&oace&e şi %etode&e de pastoraţie uti&i0ate

de Sf*nta noastră 'iserică (rtodo)ă pentru crearea de caractere %ora&e. S&u8irea preoţească

nu se re0u%ă doar &a acti/itatea si%ţitoare &a să/*rşirea Lituriei şi a ce&or&a&te Sfinte

s&u83e.

Predica +nsăşi 7este un act de cu&t di/in parte interantă a Sfintei Lituri şi nu

tre3uie să &ipsească. In /eci%e predica era nedespărţită de cu&tu& di/in şi nici nu se

concepea Liturie fără o%i&ie9!#.

Sf*ntu& aposto& Ioan >ură de 2ur nu pretinde preotu&ui predicator să fie

desă/*rşit +n arta oratorică, ase%enea %ari&or oratori antici: Socrate, Denestene, $ucidide,

P&aton, care +i cere să fie 3un cunoscător a& do%e&or credinţei creştine.

Sfinţi 2posto&i au fost pri%i +n/ăţători ai creştini&or care a/eau datoria să

predice drept, nefa&sificat, cu/*ntu& E/ane&iei, aşa cu% 14a &ăsat Iisus =ristos.iind o %isiune +ncredinţată 'iserici, predica s&u8eşte co%unităţii 3isericeşti şi

+nţe&esu& autentic a& cu/*ntu&ui.!?

2stfe& prin trans%iterea către ascu&tător a ade/ăruri&or re/e&ate, predica +& face

pre0ent pe Iisus =ristos +n suf&ete&e oa%eni&or.

Prin cu/inte&e sa&e o%eneşti predicatoru& creştin, a8uns prin aru& &ui Du%ne0eu

/as a&es sfinţit, este ce%at să de/ină ase%enea aposto&i&or, pescar de oa%eni, dar nu

!# I3ide%!? I3ide%

1-



pentru sine, ci pentru =ristos şi E/ane&ia Lui, este ce%at să +ntrupe0e +n suf&etu&

oa%eni&or Cu/*ntu& &ui Du%ne0eu, sa4i sensi3i&i0e0e pentru =ristos şi să şe sci%3e %odu&

de /iaţă, să4i renască &a o nouă /iaţă, +n Duu& Sf*nt, aşa +nc*t să %ărturisească cu

2posto&u& Pa/e&: 7nu %ai trăiesc eu ci =ristos trăieşte +n %ine9.

Cu/*ntu& +n predică, fiind Cu/*ntu& &ui Du%ne0eu, +i conduce pe credincioşi

către desă/*rşirea /ieţii şi %*ntuirea suf&etu&ui.

Pri%irea cu/*ntu&ui &ui Du%ne0eu re/e&at şi /estit +n 'iserică este o ca&e de

+%părtăşire a /ieţii /eşnice: 7Ce& ce ascu&tă Cu/inte&e Me&e şi crede +n Ce& ce M4a tri%is

are /iaţă /eşnică91. Petru -.!@<.

aşterea din nou şi +%părtăşirea /ieţii /eşnice este o a&tă caracteristică a

cu/*ntu&ui +n propo/ăduirea creştină, căci cu/*ntu& &ui Du%ne0eu este /iu şi ră%*ne +n

/eac I. Petru 1,!"<.

Sf*ntu& Ioan >ură de 2ur nu%it astfe& pentru fru%useţea cu/*ntări&or sa&e este

ce& %ai %are predicator din epoca patristică, %ode& pentru toţi predicatorii din toate

ti%puri&e. E& este at*t orator c*t şi teoretician despre oratoria sacră +ndeose3i pentru tratau&

său 7Despre preoţie9.

E& este i0/oru& /eşnic din care se /or adăpa toţi cei +nsetaţi de fru%useţi&e

*ndirii şi /ieţuirii creştine autentice.

Cu&%ea pe care a atins4o +n &ocuinţa sacră se datorea0ă %editaţiei, ruăciunii,

%uncii neo3osite, sfinţeniei /ieţii sa&e, inte&ienţei şi i%ainaţiei sa&e, dar şi ta&entu& său

oratoric, care este daru& &ui Du%ne0eu.!F

Prin +nfăţişarea /ieţii sfinţi&or, prin /irtuţi&e &or pi&de de ur%at, 'iserica +şi

e)ercită inf&uenţa %ora&i0atoare asupra credinciosu&ui. Sfinţii sunt podoa3a 'iserici.

Ei sunt ace&e %ădu&are a&e 7$i%pu&ui &ui =ristos +n care Duu& 'iserici s4a

+ntrupat +n cip desă/*rşit9. Ei sunt cununa %aici &or duo/niceşti 'iserica. Ai toc%ai

pentru că sf*ntu& este iu3ire, e& participă &a /iaţa 'iserici şi deci &a /iaţa fraţi&or &ui de pe pă%*nt. "

n /iaţa sfinţi&or &ucru& esenţia& nu sunt %inuni&e, nici /edenii&e ci &upta

desă/*rşirii %ora&e. Sfinţii sunt ur%ători ai sfinţeniei &ui =ristos şi că&ău0itorii noştri pe

cărări&e sfinţeniei %ora&e.

Cu/*ntu& &ui Du%ne0eu şi Sfinte&e $aine sunt nedespărţite +n &ucrarea de

%*ntuire a 'isericii. Prin cu/*nt şi taină =ristos +nsuşi este pre0ent şi &ucrea0ă +n /iaţa

!F I3ide%" I3ide%

1;



'isericii. E&e sunt ce&e două %i8&oace prin care 'iserica +%părtăşeşte aru& du%ne0eiesc."1

Cu/*ntu& rostit +n Duu& Sf*nt iniţia0ă şi conduce spre %*ntuire, iar Sfinte&e

$aine +%părtăşesc dep&in aru& %*ntuitor. Re&aţia prefina&ă +ntre Cu/*ntu& &ui Du%ne0eu şi

Sfinte&e $aine se funda%entea0ă +n persoana iu&ui &ui Du%ne0eu.

'iserica ortodo)ă +n/aţă că at*t prin propo/ăduirea cu/*ntu&ui, c*t şi prin

să/*rşirea sfinte&or taine se +%părtăşeşte aru& di/in %*ntuitor. Credincioşii pot a8une &a

ase%ănarea cu Du%ne0eu nu%ai dacă sunt &u%inaţi nu%ai cu +n/ăţătura du%ne0eiască şi

care sunt +ntăriţi cu puterea aru&ui prin Sfinte&e $aine. ici Cu/*ntu& propo/ăduit fără

Sfinte&e $aine şi nici Sfinte&e $aine fără Cu/*nt nu pot %*ntui. Cu/*ntu& şi $aina sunt acte

sacra%enta&e nedespărţite +n %isiunea şi &ucrarea 'isericii.

'iserica ortodo)a ca instituţie co%pusă din oa%eni şi pentru oa%eni a &ucrat nu

nu%ai pentru %*ntuirea &or suf&etească ci şi pentru 3unăstarea &or te%pora&ă terestră.

Mari&e 3inefaceri socia&e pe care &e4a rea&i0at 'iserica aici pe pă%*nt se pot +%părţi după

cu% se referă, &a indi/id, &a fa%i&ie şi &a societate.

Indi/idu& este +nă&ţat +n cadre&e 'isericii &a ade/ărata ei /a&oare. Deose3iri&e

+ntre indi/i0i, şi discri%inări&e socia&e sunt desfiinţate.

Sf*ntu& aposto& Pa/e& spune otăr*t 7u%ai e)istă iudeu, nici recJ nu %ai

e)istă ro3 nici s&o3odJ nu %ai e)istă parte fe%eiască şi parte 3ăr3ătească fiindcă toţi

sunte% una +n =ristos Iisus9 >a&ateni III, !?<. Societatea creştină este o societate nouă

co%p&et refăcută şi re+n/iată &a o a&tă /iaţă. Creştinu& preţuieşte şi econo%iseşte %i8&oace&e

%ateria&e nu ca scop +n sine ci ca %i8&oace pentru susţinerea /ieţii.

'iserica (rtodo)ă +n/aţă supunerea, care este o poruncă di/ină, căci 0ice

Sfanţu& 2posto& Pa/e&: 7$ot suf&etu& să se supună stăp*niri&or %ai +na&te, căci nu este

stăp*nire dec*t de &a Du%ne0eu şi stăp*niri&e care sunt de &a Du%ne0eu sunt r*nduite9

Ro%ani, 6III, 1<.

actoru& dina%ic şi e&e%entu& de sudură socia&ă a& 'isericii ortodo)e este poruncaiu3irii aproape&ui. 7'iserica (rtodo)ă este cateorică +n această pri/inţă cu% a fost

M*ntuitoru& 7Să iu3eşti pe aproape&e tău ca pe tine +nsuţi9 Matei, 6II, "?<. Iu3irea

aproape&ui stă &a te%e&ia tuturor %ari&or acţiuni socia&e a&e 'isericii (rtodo)e9.

2&ături de poporu& credincios ieraria conducătoare a 'isericii a a/ut un %od

socia& precu%pănitor fiind +n i%ensa4i %aturitate, totdeauna &*nă interese&e şi dureri&e

poporu&ui.

Dacă de &a +nceput aceste fapte se nu%eau si%p&e fapte de %i&ostenie +ncep*nd"1 I3ide%

1#



cu seco&u& a&4I54&ea fapta 3ună de/ine fundaţie, %i&ostenia de/ine 3un i%o3i&iar, iar %*na

darnică se transfor%ă +n casă ospita&ieră şi astfe& iau naştere aşe0ă%inte&e de asistenţă4

socia&ă."!

Cea %ai %are parte a o%i&ii&or Sfanţu&ui Ioan >ură De aur cuprinde +nde%nuri

de a face %i&ostenie, de a a8uta pe cei +n &ipsuri etc. aceşti sfinţi printre care +n %od

deose3it Sf*ntu& 5asi&e ce& Mare, au creat instituţii de asistenţă4socia&ă, ce&e3ra fiind

5asi&iade&e, ea constituind un %od pentru acti/itatea socia&ă a 'isericii dintotdeauna şi de

pretutindeni.

icic*nd, ciar +n ti%puri&e şi +n condiţii&e ce&e %ai difici&e 'iserica nu şi4a

+ntrerupt tota& s&u8irea pe tăr*% socia&. ără +ndoia&ă că 'iserica fide&ă %isiunii ei continuă

să fie +n %od esenţia& %*ntuitoare, dar opera de %*ntuire şi4a +ndep&init prin s&u8ire.Pe

&*nă acti/itatea socia&ă, %ora&ă, 'iserica a 8ucat in ro& e)tre% de i%portant +n păstrarea

&i%3ii şi a identităţii naţiona&e.

Din ce&e %ai /eci ti%puri 'iserica şi s&u8itorii ei au fost din popor şi a&ături de

popor. Preoţii şi că&uării au fost pri%ii scriitori de cărţi şi traducători şi copişti. $oate

%anuscrise&e din fondu& naţiona& de %anuscrise portă se%nătura de copişti preoţi sau

%onai. Ei au fost aşadar pri%ii răsp*nditori de cu&tură, pri%ii tiporafi. 'iserica (rtodo)ă

este o instituţie socia&ă c&ădită pe te%e&ia draostei şi a păcii care +ndep&ineşte o acti/itate

specifică ei pe care n4o poate sup&ini nici o instituţie .

/(' 0olul %isericii Ortodoe 0o"1ne n dialogul ecu"enic

"! I3ide%

1?



$radiţia re&iioasă cu ad*nci rădăcini +n /iaţa poporu&ui nostru a re0ista tuturor

+ncercări&or de a fi scoasă din suf&ete&e credincioşi&or.

Iată că după 8u%ătate de seco&, c*nd ni%eni n4o %ai opreşte de a se %anifesta,

credinţa se do/edeşte a fi /ie.

'iserica, +n s%erenie, e datoare să4şi +ndep&inească %isiunea care i4a fost

+ncredinţată de M*ntuitoru&. Să4i +n/eţe pe oa%eni să se tea%a de Du%ne0eu şi să se

iu3ească +ntre ei. Să pro%o/e0e prin cu/*nt şi fapta /a&ori&e %ora&e descoperite de

Du%ne0eu, deci siure, care dau sens /ieţii şi sta3i&eşte raporturi&e dintre oa%eni. u%ai

aşa se poate pune capăt 3unu&ui p&ac, a3u0u&ui şi eois%u&ui ca nor%e de /iaţă.

'iserica propo/ăduieşte iu3irea aproape&ui. u%ai prin iu3ire şi printr4o %ora&ă

so&idă re&iioasă se a putea +nsănătoşi &u%ea. Iată ce sarcină stă +n faţa 'isericii: să4L ofere

pe Iisus şi +n/ăţătura Sa drept %i8&oc de +ndreptare şi con/ieţuire. 'iserica se i%p&ică +n

opere de caritate, cea%ă &a ruăciune, &a pocăinţă şi +n/aţă /irtuţi&e %ora&e, te%eiuri&e şi

ro&uri&e &or. 'iserica +ndea%nă &a unitate, iu3ire, 3ună +nţe&eere 3a0ată pe ade/ăr şi

dreptate. Preotu&ui +i este poruncit de sus să fie şi să ră%*nă per%anent factor de unitate.

Din punct de /edere ortodo), pri%a coordonată a ecu%enis%u&ui este unirea

tuturor 'iserici&or cre tine +n interitatea +n/ă ăturii aposto&ice %ărturisită de 'isericaș ț

nedi/i0ată de &a +nceput. atura institu iona&ă a 'isericii nu constă dec*t prea pu in +nț ț

8urisdic ie, cance&arii, ordine i referate, ci +n %od predo%inant +n co%unicarea aru&ui i +nț ș ș

+ntre inerea /ie ii de co%uniune prin ace&ea i $aine, i +n %inisteriu& specia&, recunoscut deț ț ș ș

to i cei care &e ad%inistrea0ă.ț

Ecu%enis%u& +n e&es din +%3ră isarea tuturor /a&ori&or di/ine sau u%ane, sau dinț ț

actua&i0area tuturor /a&ori&or u%ane +n &u%ina &ui =ristos de către fiecare cre tin, +ntr4oș

unitate +n di/ersitate, tre3uie să fie descis o%enirii +ntrei. 2ceasta necesitate stă +n specia&

+n acord cu două +%pre8urări: Du%ne0eu este acti/ i dinco&o de frontiere&e cre tinis%u&uiș ș

/ă0ut, iar +n/ă *nd din &ucrarea &ui Du%ne0eu, +ntr4o &u%e care de/ine tot %ai unificată +nț

/arietatea ei, 'iserici&e se pot apropia i e&e de unitatea &or +n /arietate.ș

Părinte&e Du%itru Stăni&oae spunea că ecu%enis%u& este o stare, o rea&itate +n care

Duu& Sf*nt +ndea%nă 'iserici&e să se iu3ească +ntre e&e pentru că de03inarea &or nu a fost

nu%ai un conf&ict descis ci i o &ipsă de iu3ire, iar Patriaru& 2ntioiei, Inatie a& I54&eaș

arată că &a oriinea fiecarei de03inari e)istă i o &ipsă de iu3ire.ș

'iserica (rtodo)a +n e&ee că principa&e&e o3staco&e +n rea&i0area unui ecu%enis% /ia3i&ț

sunt astă0i ur%atoare pro3&e%e: secu&ari0area, care se %anifestă ca re&ati/is% cu pri/ire &adoctrina i %ora&a cre tină, cu pri/ire &a +ntre3ari&e u&ti%e a&e e)isten ei, +ntr4un conte)t a&ș ș ț

1F



p&ura&is%u&ui re&iios, cu&tura& i etnic, confesiona&is%u& radica& i funda%enta&is%u&ș ș

re&iios ce pro/in din tea%a că prin dia&o i cooperare cu a& ii se pierde propria identitateș ț

i interitate, pro0e&itis%u& aresi/ a& secte&or, care fo&osesc cri0a econo%ică ca pe o oca0ieș

de a con/erti oa%eni. 2 a cu% afir%ă i IPS Danie&, Mitropo&itu& Mo&do/ei si 'uco/inei,ș ș

7de fapt nu e)istă astă0i o cri0ă a ecu%enis%u&ui ade/ărat duo/nicesc<, ci e)istă o cri0ă a

ecu%enis%u&ui superficia& i secu&ari0at. Ecu%enis%u& nu poate fi +n&ocuit a0i prin uraș

confesiona&ă sau ră03oaie re&iioase, prin i0o&are sau aroan ă, deoarece E/ane&iaț

Do%nu&ui nostru Iisus =ristos ne cea%ă &a unitate i iu3ire fa ă de fra i i surori.ș ț ț ș

Ecu%enis%u& de astă0i tre3uie re+nnoit printr4o profundă i e)isten ia&ă con/ertire &aș ț

=ristos i printr4o spiritua&itate %ai puternică, spiritua&itate prin care /in apoi speran a iș ț ș

puterea +n eforturi&e noastre pentru co%uniune i cooperare +n &u%ea noastră de03inată9ș ";.

'iserica şi s&u8itorii ei tre3uie să ră%*nă +nscrişi pe constan e&e propo/ăduirii iu3irii,ț

a +nţe&eerii, a iertării, a a8utorării oa%eni&or, să fie +n pace cu conştiinţe&e &or şi cu cei din

8uru& &or şi 3ine +nţe&es cu Du%ne0eu. 'iserica tre3uie să ră%*nă fondatoarea %isiunii pe

care i4o +ncredinţea0ă M*ntuitoru&.

'iserica tre3uie să pro%o/e0e +n societatea ro%*nească o spiritua&itate a noastră

specifică, prin %onais%, prin s&u8irea dăruitoare a c&eru&ui de %ir, dar şi dintr4o 3ună

con&ucrare cu &aicii, cu cu&tura, cu toţi cei credincioşi.

Sau tipărit sute de %ii de cateis%e şi cărţi de ruăciuni pentru +ntreaa o3şte

creştină şi preoţii propo/ăduiesc cu 0e& +n%u&ţit ade/ăruri&e de credinţă şi nor%e&e %ora&e

creştine.

$oate acestea /or duce &a transfor%ări dinăuntru, &a tipărirea credinţei +n suf&ete şi &a

renaşterea, &a tre0irea, aco&o unde a ador%it senti%entu& re&iios, pentru o re+nsănătoşire a

fiinţei nea%u&ui nostru pentru o re+nscriere +n tradiţia noastră 3i%i&enară de trăire +n

+%păcare +ntre noi şi Du%ne0eu. Poporu& ro%*n e din totdeauna e%ina%ente re&iios.

2 cre0ut şi crede +n Du%ne0eu. Cine este atent &a concepţia de /iaţă a ro%*ni&or, &aţară dar şi &a oraşe, +şi dă sea%a i%ediat de această constantă a /ieţii de toate 0i&e&e, a fe&u&ui

cu% e +nţe&easă %oartea, că +n toate e i%p&icată *ndirea şi si%ţirea re&iioasă.

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN "; ttp:OO.0iaru&&u%ina.roOartico&eJ1!;;J1J"11JJ

'iserica este centru& acestei *ndiri şi si%ţiri, e &ocu& ce& %ai +na&t din %i8&ocu& unei

co%unităţi, a& unui sat, a& unui cartier.Un anu%it proces de secu&ari0are se face si%ţit, e/ident +n toată &u%ea de a0i, dar,

!



dat fiind acest fond puternic de credinţă &a ro%*ni, cred că &a noi procesu& /a fi %ai &ent şi

nici nu /a a8une &a despărţirea tota&ă de sacru. 'iserica este +n/estită de sus cu datoria de a

ţine +ntreaă atenţia către Du%ne0eu şi de a pri/i aru& şi +ndru%area &ui Du%ne0eu. Una

din e)ienţe&e /re%ii noastre este aceea a +ntăririi &eături&or con&ucrării +ntre cu&t şi cu&tură,

dintre 'iserică şi cu&tură, dintre oa%enii cu *ndire spiritua&ă cu cei ana8aţi +n cu&tură.

Dacă spiritua&itatea nu se a a8uta de cu&tură, ea nu se a putea e)pri%a cu% tre3uie şi

nu /a a/ea i%pactu& dorit cu &u%ea de astă0i. Spiritua&itatea tre3uie să +n/eţe să /or3ească

&i%3a8u& /re%ii, &i%3a8u& oa%eni&or noştri, &i%3a8u& cu&turii noastre, de aceea socotesc că

e&e tre3uie să se a8ute reciproc.

5re%e +nde&unată s4a +ncercat să se acredite0e o %ora&ă autono%ă, adică o %ora&ă

fără Du%ne0eu, o %ora&ă care are cu totu& a&te principii dec*t răspunderea faţă de

Du%ne0eu. Ce& care a dat ce& %ai aproape de desă/*rşire o definiţie a %ora&ei a fost tot

Hant +n i%perati/u&: 7ace&a e 3un şi drept şi %ora& care e de către toţi, +ntotdeauna şi peste

tot socotit 3un9 .

Conştiinţa este un 3un, dar nu poate fi considerat un factor a3so&ut. Este un factor de

re&e%entare %ora&ă, dar nu poate de/eni un factor constr*nător. In ce&e din ur%ă nu%ai

Du%ne0eu ca şi criteriu a& &eii %ora&e nu%ai e& poate fi constr*nător 7rica de

Du%ne0eu este +nceputu& +nţe&epciunii9"#.

Ro&u& 'isericii este de a4i face pe credincioşi să se +ndrăostească de =ristos, să4i

facă să +nţe&eaă că Du%ne0eu a pus ace&e &ei care tre3uie respectate nu pentru a4i +nrădi

ci &e4a pus din draoste pentru o%, pentru că trăi% pentru &eea ade/ărată să se poată

%*ntui.

Du%ne0eu L4a dat pe iu& Său din iu3ire pentru oa%eni. Lei&e din Sf*nta Scriptură

sunt date din draoste pentru oa%eni iar oa%enii tre3uie să răspundă din iu3ire faţă de

Du%ne0eu cu ascu&tare, &a fe& cu% pe un părinte +& ascu&tă din tea%ă de a nu41 supăra, de a

nu /edea &acri%a pe o3ra0u& &ui, sau o u%3ră de tristeţe.

222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "? Pr. Dr.Du%itru Stani&oae, %omuniune şi spiritualitate în &itur!'ia ortodo$ă , Ed. Mitropo&iei (&teniei , p.?#

orţa iu3irii e%ană /a&uri de că&duri şi iu3ire cărora nu &i se poate opune ni%eni, ea

enerea0ă /iaţa şi i%pri%ă acesteia rit%u& ar%oniei şi a& ne%uririi. =aru& di&ată ne+ncetat

!1



capacitatea suf&etu&ui de a pri%i iu3irea deşi +n fiecare %o%ent suf&etu& eco/*rşit de iu3ire.

Ai tot at*t de ade/ărat este că s&u8ind oa%eni&or, +& s&u8i% pe Du%ne0eu. Iu3irea de

aproape&e tre3uie să fie o constantă a trăirii creştine.

$ot %ai %u&te 'iserici din co%unitatea ecu%enică /or să inspire din e)perienta

ecu%enis%u&ui din ţara noastra, o e)perientă do%inată de si% ă%*ntu& că e)istă noi căi iț ș

noi posi3i&ită i pentru o s&u8ire creştină autentică.ț

$O3$4U5II

!!

http://www.crestinortodox.ro/biserica/69072-biserica-comunitate-sacramentala

http://www.crestinortodox.ro/biserica/69072-biserica-comunitate-sacramentala



Un dia&o +ntre re&iii condus cu con tiin a co&eia&ită ii sau a con/eren ei &or ar ș ț ț ț

putea duce &a atenuarea tensiuni&or +ntre rupuri&e re&iioase i &a cre terea opo0i iei fa ă deș ș ț ț

/io&en a re&iioasă ciar +n co%unită i&e ei de oriine. 2stfe& ar fi contracarat ceea ce opiniaț ț

secu&ară pri/e te, cu +nri8orare, ca pe o ceartă a re&iii&or, de care spa iu& pu3&ic tre3uieș ț

ferit. 2 aduce +n con tiin a pu3&icaș ț 7co&eia&itatea re&iii&or9 ar contri3ui din p&in, cred, &a

a%ena8area unei 7&aicită i ospita&iere9, unde re&iii&e au &ucruri i%portante de spus: e&e potț

/or3i despre un sens tare a& co&eia&ită ii, a& &i3erta ii de con tiin ă, a& datorii&or, iar nuț ț ș ț

nu%ai a& drepturi&or o%u&ui.

'iserica (rtodo)ă Ro%*nă, a iniţiat şi desfăşurat o +nse%nată acti/itate fi&antropică,

acti/itate care, ca orice a&tă acti/itate a cunoscut o anu%ită e/o&uţie foarte firească de astfe&.

Cea dint*i for%ă de fi&antropie a constituit4o cea a săraci&or, +n 'iserica (rtodo)ă Ro%*nă

+nsuşi cu&tu& di/in are un profund caracter fi&antropic.

$re3uie să reăsi% 'iserica ca &oc socia& a& cu/*ntu&ui care /or3eşte de p&enitudinea

de a e)ista atunci c*nd & s&ă/eşte pe Du%ne0eu.

Spre deose3ire de trecut, acti/itatea fi&antropică de astă0i %ai are o notă specifică. n

afară de &ucrarea fi&antropică indi/idua&ă a 'isericii (rtodo)e +n u&ti%a /re%e se pune şi

pro3&e%a cooperării tuturor 'iserici&or +n această &ucrare, deoarece, +n /i0iunea P..Părinte

Patriar Danie&, s&u8irea fi&antropică co%ună se i%pune ca fiind necesară din trei %oti/e:

1 nici o instituţie nu poate re0o&/a sinură pro3&e%e&e e)istente, ci nu%ai +%preună,

! dia&ou& şi cooperarea 'iserici&or +ntre e&e intensifică credi3i&itatea fiecăreia +n parte şi a

tuturor +%preună +n faţa oa%eni&or +n suferinţă care au ne/oie de a8utor.

" prin dia&o şi cooperare redescoperi% $aina pre0enţei &ui =ristos +n se%enii noştri care au

ne/oie de +nri8irea noastră.

'iserica a repre0entat de4a &unu& ti%pu&ui o st*nca +n această &u%e sci%3ătoare şi

trecătoare. Credincioşii din ara noastră au +ncredere +n ro&u& ei sa&/ator i +n acei preoţiț ș

care au fost şi sunt ade/ăraţii aposto&i9 ai nea%u&ui. a%i&ia are o i%portan ă %a8oră, +nț

societatea %odernă secu&ari0ată şi, din ce +n ce %ai %u&t, /ă0*nd că ra iona&is%u&ț

educa iona& a e uat sau, %ai trist, are efecte noci/e asupra societă ii de&ic/en a 8u/eni&ăț ș ț ț

este +ntr4o continuă cre tere<, părin ii + i +ndreaptă din ce +n ce %ai %u&t aten ia asupraș ț ș ț

posi3i&ită ii rea&i0ării educa iei i cu spri8inu& principii&or cateetice a&e 'isericii. Iată de ceț ț ș

efecte&e secu&ari0ării asupra societatii ro%*neşti conte%porane tre3uie pri/ite cu toată

responsa3i&itatea, astfe& +nc*t /ia a fa%i&iei să nu fie pertur3ată ci să ofere pe %ai departeț

spri8inu& necesar o%u&ui %odern, +nţe&es ca persoană af&ată +n per%anentă &eătură cuCreatoru& său.

!"



%i+liografie:

1. 'i3&ia sau Sf*nta Scriptură, tipărită su3 +ndru%area şi cu purtarea de ri8ă a Prea

!@



ericitu&ui Părinte $eoctist, Patriaru& 'isericii (rtodo)e Ro%*ne, cu apro3area

Sf*ntu&ui Sinod,Editura Institutu&ui 'i3&ic şi de Misiune a& 'isericii (rtodo)e

Ro%*ne, 'ucureşti, 1FF

!. 'odan, Da%ian, (iaţa lui Antim Ivireanul, +n 'iserica (rtodo)ă Ro%*nă,nr.?4F,

L66I5 1F-; <

". 'e&, Pr. conf. dr. 5a&er, )isiunea socială a Bisericii în conte$tul !lobali"ării, +n

7'iserică şi %u&ticu&tura&itate +n Europa sf*rşitu&ui de %i&eniu9, Editura Presa

Uni/ersitară C&u8eană, C&u84apoca !1

@. 'e&, Pr. conf. dr. 5a&er, *ilantropia crestina in cadrul misiunii Bisericii, in

7(rtodo)ia %ara%uresana9, 'aia4Mare, 1FF;, nr.1

-. E/doKi%o/, Pau&, #rtodo$ia, traducere dr. Irineu Ioan Popa, Editura Institutu&ui

'i3&ic şi de Misiune a& 'isericii (rtodo)e Ro%*ne, 'ucureşti 1FF;

;. =risto/, 5asi&e, Noţiunea de Biserică după Sfantul Ioan Gură de Aur , +n ,,Studii

$eo&oice9, nr. F41, 66 1F;?<

#. Popescu, Pr. prof. dr. Du%itru, #rtodo$ie şi contemporaneitate, Editura Institutu&ui

'i3&ic şi de Misiune a& 'isericii (rtodo)e Ro%*ne, 'ucureşti 1FF;

?. Păcurariu, Pr. Dr. Mircea, Istoria Bisericii #rtodo$e Romane, Editura Institutu&ui

'i3&ic şi de Misiune a& 'isericii (rtodo)e Ro%*ne, 'ucureşti, 1FF!

F. Stani&oaie, Pr. Prof. Dr. Du%itru, +eolo!ia do!matica ortodo$ă, /o&. II., EI'M'(R.,

'ucuresti, 1F#?

1. Stăni&oae, Pr. Dr. Du%itru, Ru!ăciunea pentru alţii şi sobornicitatea Bisericii, +n

,,Studii $eo&oice9, nr. 14!, 66II 1F#<

11. Stăni&oae, Pr. Dr. Du%itru, %omuniune şi spiritualitate în &itur!'ia ortodo$ă,

Craio/a 1F?;

1!. Spi&dic $o%as, Spiritualitatea Răsăritului creştin, Ed. Deisis, Si3iu, 1FF?

1". Sto&eru, Drd. ico&ae, nvăţătura despre &e!ea morală naturală în opera Sf-ntului

Ioan Gură de Aur , +n ,,Studii $eo&oice9, nr. "4@, 66I5 1F#! <

1@. 5asi&iu, Pr. Ce0ar, Atitudinea Sfinţilor +rei Ierar'i faţă de societatea vremii lor ,

+n ,,Studii $eo&oice9, nr. 14!, 666II 1F? <

1@. ico&ae Ca3asi&a, espre viaţa în ristos, traducere, studiu introducti/ şi note de

Pr.Prof. Dr. Ene 'ranişte şi Pr. Prof. Dr. $eodor 'odoae, Editura 2riepiscopiei

'ucureşti&or, 'ucureşti, 1F?F.

1-. 'arto&o%eu 5a&eriu 2nania, 2riepiscop a& 5adu&ui, e&eacu&ui şi C&u8u&ui,Mitropo&it a& C&u8u&ui, 2&3ei, Crişanei şi Mara%ureşu&ui, #astorală la )aşterea

!-



Domnului , !#.

1;. .patriaria.roOroOpatriaru&Ointer/iuri Inter/iu& acordat de IPS Danie&

Mitropo&itu& Mo&do/ei şi 'uco/inei şi Patriaru& a&es a& 'isericii (rtodo)e

Ro%ane do%nu&uiRe%us Radu&escu Radio Ro%*nia 2ctua&ităţi

1#. ttp:OO.crestinortodo).roOdi/erseO"!?.t%&

1?. ttp:OO.0iaru&&u%ina.roOartico&eJ1!;;J1J"11JJ

Documents

Misiunea Bisericii și fenomenul de secularizare.doc