MIYAMOTO MUSASHI (1584-1645), samurai, scriito! Pictor gi caligraf. S-a

evidenliat prin stilul siu unic de lupti, cu doui sibii. A dezvoltat o fi.losofie a strategiei

in artele mar{iale pe care a prezentat-o ulterior in ci4ile sale, Oglinda Cdii Strategiei

(HyodAkyo), 35 de articole despre hyohd (Hyoho sanjugo kajo), Drumul pe care trebuie

sd mergi singur (Dokkodo), Cartea celor cinci cercuri (Gorin no Sho).

@ 2000, 2Ol3,2016 by Editura POLIROM, Pentru Prezenta traducere

Aceaste carte este protejate prin copyright. Reproducerea integrali sau partiali, multiplicarea

prin orice mijloace qi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transPunerea in format

electronic sau audio, punerea la dispozilia publici, inclusiv prin internet sau prin relele de

calculatoare, stocarea permanenta sau temPorarl pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea

recuperirii informafiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum 9i alte fapte similare sivirgite

{bri permisiunea scrisi a delinitorului copyrightului reprezinti o incllcare a legislaliei cu prMre

la proteclia proprietifii intelectuale gi se pedepsesc penal qi/sau civil ln conformitate cu legile

in vigoare.

Pe copert6: Utagawa Kuniyoshi(1797 -1861), Samuraiul Sakuma Morimasa (detaliu)

www.polirom.ro

Editura POLIROMIaqi, B-dul Carol I nr.4; P.O. BOX 266,700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. l, et. 1,

sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a Rominiei:

MUSASHI, MIYAM OTOCartea celor cinci cercuri = Gorin no Sho / Miyamoto Musashi; trad. gi coment. de

Neculai Amilinei. - Ed. a 3-a, rev. - Iaqi: Polirom, 2016

Con[ine bibliografie

ISBN print 97 8-97 3 -46-6246-3ISBN ePub: 97 8-97 3-46-4L04-8ISBN PDF: 978-973-46-4r0s-5

I. Amilinei, Neculai (trad.; coment.)

796.85

Printed in ROMANIA

Miyamoto Musashi

ce lo r cin ci ce rcu ri

coRlN No sl{o

Edi$a a lll-a, adiugiti

Traducere $i comentarii de Neculai Amitinei

POLIROM

20"t6

Cartea

Legendd gi adevdr

Shinmen Musashi no Kami, Fujiwara no Genshin - cunoscut sub nu-

rrrclc de Miyamoto Musashi - s-a nlscut in satul Miyamoto-mura, in pro-

vincia Harima (din actuala prefecturi Hyogo), in 1584. ,,Musashi' este

rrrrmele unui teren aflat la sud-vest de Tokyo, iar ,,No Kami" inseamnipcrsoani nobili din zona respectivl, in timp ce ,,Fujiward'este numele

rrnei familii vestite in |aponia, cu o istorie de peste zece secole.

Strlmogii sii fbceau parte din puternicul clan Harima din Kyushn,

cca mai sudici insuld a arhipelagului japonez. Hirada Shokan, buniculsiiu, era un strllucit maestru de sabie, iar seniorul siu, Shinmen Igano-

kami, l-a recompensat permifindu-i si-i poarte numele. Din acest motiv,

Musashi a semnat Cartea celor cinci cercuri cu numele Shinmen Musashi.

Cind a implinit virsta de gapte ani, tatil sdu, Munisai, a incetat dinviali. Deoarece la scurt timp dupi acest eveniment i-a murit gi mama,

cel care s-a ocupat de educalia sa a fost un unchi din partea mamei,

preot. Musashi a rimas orfan in perioada in care Toyotomi Hideyoshi

lupta pentru unificarea |aponiei. Pentru fiul unui samurai, intr-o faridevastati de rizboaie, cariera armelor era dificil de urmat.

La virsta de treisprezece ani, Miyamoto Musashi a suslinut primaIupti impotriva lui Arima Kihei. in acel an (1596), shogunul Toyotomi

Hideyoshi trimitea pentru a doua oari o armati in Coreea. faponia fiind instare de rizboi, lupta cu sabia era deosebit de apreciati in aceasti situalie.

Arima Kihei era un samurai care aparlinea gcolii de arte marliale Shinto

Ryu qi expert in folosirea sabiei gi a lincii.Din primul moment, lupta s-a dat corp la corp. Deqi avea doar trei-

sprezece ani, Miyamoto era foarte bine dezvoltat pentru virsta sa, ceea ce

i-a permis si-gi puni adversarul la sol.

l8 LEGENDA $I ADEVAR

in momentul in care Kihei a incercat sd se ridice, tinlrul Musashi l-a

lovit in cap cu un baston. Kihei a murit in urma loviturii primite.

La doulzeci gi unu de ani, pleaci la Kyoto, unde va lupta cu cei trei

membri ai familiei Yoshioka. Acegtia erau in mod tradifional maegtrii de

arme ai familiei shogunului Ashikaga, care a delinut Puterea in |aponiadin 1338 pini in 1573. Prima lupti sus[inutl de Miyamoto a fost cu

Yoshioka Seijiro, conducitorul familiei. Seijiro era inarmat cu o sabie

adevirati, iar Musashi avea doar unboken (sabie de lemn). Dintr-o sin-

guri loviturl, Miyamoto Musashi qi-a scos adversarul din luptn. Dupice Ei-a revenit, Seijiro a abandonat complet meseria armelor.

Al doilea frate din familia Yoshioka, Denshichiro, l-a provocat

pe Musashi la duel pentru a rlzbuna umilinfa fratelui siu. in mod

intenlionat, Miyamoto a ajuns tirziu in ziua cind trebuia si se desfbgoare

duelul. Degi Denshichiro avea o [inuti impunitoare gi lupta cu o sabie

lungi, nu a avut nici o gansi impotriva lui Musashi, care i-a aplicat o

lovituri mortali cu sabia sa de lemn.

in final, familia Yoshioka lanseazi a treia provocare, prin fiul lui Sei-

jiro, Matashichiro. Yoshioka Matashichiro nu implinise zece ani, dar era

ferm convins ci trebuie sdL rizbune onoarea familiei sale. Confruntarea

a avut loc intr-o lizieri de pini, la marginea unui cimp de orez.

De aceasti datl, Musashi a agteptat ascuns in umbra pinilor, inainte

ca adversarii sii si apard Ia locul luptei. '

Matashichiro a venit echipat in finuti de rizboi, fiind inso$t de mullioameni inarmafi. Miyamoto i-a luat prin surprindere, a ucis copilul qi a

luptat folosindu-se de orice particularitate a terenului, pentru a face falinumirului mare de adversari gi a-gi salva via{a.

Cind Ei-a reamintit aceasti lupti, Miyamoto Musashi a spus: ,[enera!i-lpe Buddha qi pe toate divinitlfile, dar nu v[ lisafi numai in seama lor",

referindu-se la faptul cl gi-a intrerupt rugiciunea intr-un templu din apro-

piere pentru a ajunge la locul luptei inaintea adversarilor sii.

Dupd acest episod, in 1605, Miyamoto Musashi a inceput mushashu-

g7o (,,pelerinajul rizboinicului"), faptele sale de arme fiind cunoscute

in intreaga |aponie; el a devenit astfel o legendi a timpului siu. Numele

LEGENDA$IADEVAR

lui, insolit de menfiunea abilitefii sale deosebite in minuirea sabiei, este

intilnit in povestiri, scris in registre sau pe monumente, de la Tokyo la

Kyrisht. Pini la virsta de douizeci gi noul de ani, a luptat in peste qaizeci

de dueluri, cirora le-a supraviefuit. La un secol dupd moartea sa, apare

lucrarea biograficd Niten-ki (Biografia celor doud ceruri), care este prima

mlrturie scrisi despre luptele gi viata lui Miyamoto Musashi.

Dup[ confruntarea cu familia Yoshioka, in acelagi an, Musashi a

vizitattemplul Hozoin, situat la sud de Edo (Tokyo),la invitafia trimiside cllugirul Oku Hozoin, adept al budismului Zen, in varianta Nichi-ren. Acest cilugir era expert in lupta cu lancea, dar in intilnirea de arme

ce a urmat nu l-a putut invinge pe Musashi, care era inarmat doar cu o

sabie de lemn. Tactica folositi de Miyamoto Musashi a fost deosebit de

apreciat5, acesta fiind invitat si rimini un timp la templu. Miyamoto aacceptat qi s-a folosit de ocazie pentru a studia strategia folosirii lincilorin lupti qi a discutat mult cu preolii Zen.

In provincia Iga, renumiti in faponia pentru gcoala sa tradi$onali de

spionaj, Musashi l-a intilnit pe Shishido Baikin, expert in kusari kama(armi formatl dintr-o greutate gi o secerl, legate cu un lan[; greutatea

era lansatl spre arma qi bra[ul adversarului, ce erau ulterior trase cu

lanlul, iar adversarul omorit cu secera).

Lupta a avut loc pe un cimp, iar in momentul in care Shishido a in-ceput si desfigoare lanful Musashi a scos sabia micd gi i-a stripuns piep-

tul. Elevii lui Shishido au degajat s[biile gi l-au atacat pe Musashi, dar nu

au avut nici o gans6.

Atunci cind acesta se afla la Edo, a fost vizitat de un luptitor numitMuso Gonnosuke, care l-a provocat ia duel. Gonnosuke avea o sabie de

lemn, iar Miyamoto Musashi, care in acel moment tliase un lemn pentru

a-gi face un arc, s-a pus imediat in gardi. Gonnosuke a fost invins catego-

ric ai dupi aceasti lupt[ s-a retras pe muntele Honman, in insula Kyushrl,

unde a perfeclionat o tehnic[ de luptn cu bastonul, numiti ulterior ]odo.Se spune ci, dupi ciliva ani, Gonnosuke a solicitat din nou o lupt6,

dar atunci cind s-au pus in gardd, Miyamoto Musashi i-a zis: ,,Ai invins".

19

20 LEGENDA $I ADEVAR

'ft,EF]

a,{s$t

s'I'Tffiq',:

#.*{8

*ilhs*e,

sr?#"e

L *"r4

; rJ'l'w ,ih

;.a

LEGENDA $I ADEVAR

Musashi a confirmat faptul c[ bastonul mediu (7o), minuit corespun-

,iltor, poate si reziste atacului cu sabia, iar Gonnosuke a rimas consem-

urrl in istoria artelor marliale ca singurul om care l-a invins pe MiyamotoMrrsashi. Muso Gonnosuke a fost convins cd zeli (kami) l-au condus Ei

I lrr inspirat in meditalia gi in cercetarea sa. De aceea, el a numit gcoala sa

rlc baston Jo Shindo Muso (shfu insemnind inspira{ie divinl).'liecind prin provincia Izumo, Musashi l-a vizitat pe seniorul Matsudaira

1i i a cerut permisiunea sd lupte cu cel mai puternic expert de Kend| dinlrrrnro. Aceastl provincie era renumiti pentru expertii in lupta cu diverse

irrrrre. Matsudaira a acceptat cererea lui Miyamoto Musashi.

Provocarea a fost susfinutl de un samurai inarmat cu un baston lung,( u sec(iunea hexagonali. Miyamoto a ales doui slbii de lemn. Lupta s-a

tlirt in grldina bibliotecii seniorului Matsudaira. Musashi l-a impins pe

sirnrurai spre cele doul trepte ale verandei bibliotecii, a lansat un atac

spre fa[a sa atunci cind samuraiul era pe cea de-a doua treapti qi i-a lovitlrlafele cind acesta s-a retras.

Matsudaira l-a felicitat pe Miyamoto Musashi Ei, spre surprindereatuturor celor prezen{i, i-a cerut si lupte cu el. Musashi a aplicat aceeagi

tactici, impingindu-qi adversarul spre treptele verandei, iar atunci

cind Matsudaira a incercat si adopte o pozifie de luptl decisiv[, i-arupt sabia prin tehnica numiti sekka - lovitura ,,piatra gi scinteia'l

Matsudaira l-a salutat pe Miyamoto Musashi, acceptind infringerea, gi

l-a rugat sI mai rimini citeva zile in Izumo, in calitate de invitat qi pro-

lesor.

Aceste fapte de arme sint foarte cunoscute, dar cea mai renumitidintre ele a fost considerati lupta cu Sasaki Ganryri Kojiro. Kojiro, unsamurai tinir, de asemenea neinvins in luptele pe care le suslinuse inintreaga |aponie, era maestrul de arme al seniorului Hosokawa Tadaoki

din Kokura, provincia Buzen, la nord de insula Kyushn.

Sasaki Kojiro era renumit pentru abilitatea gi viteza sa de reaclie. El

putea si taie cu sabia o rindunici in zbor, iar tehnica de atac inspiratl de

schimbarea direcfiei de zbor datoriti migcirii cozii rindunicii a denu-

mit-o tsubame-gaeshi (lovitura,,rindunicii"). Aceasti loviturl consta

2t

Calea strategiei - hydhO

$coala celor Doui Ceruri Reunite - Niten Ichi-Ryu (:x*ffi) -este numele pe care l-am dat ciii strategiei:hyoho no michi (Fi*OU).

Vreau si consemnez in aceasti lucrare, pentru prima oari, ceea

cc am aprofundat in timpul viefii.La inceputul lunii octombrie din anul douizeci din era Kanei

(1643), am urcat pe muntele Iwato din provincia Higo (Kumamoto)

din Kyusht, pentru a scrie. inainte de a lua penelul, am salutat cerul,nr-am prosternat in falazeilei Kannon gi m-am intors citre Buddha.

Mi numesc Shinmen Musashi no Kami, Fujiwara no Genshin gi

slnt un Bushi niscut in provincia Harima (Hyogo-Ken). Viafa mea

numiri acum gaizeci de ani.M-am antrenat, urmind Calea hydho, de cind eram tinit iar la

virsta de treisprezece ani am suslinut primul meu duel. L-am invinsatunci pe Arima Kihei, un maestru de sabie al gcolii Shinto Ryu. Lagaisprezece ani l-am invins pe Tadashima Akiyama, un maestru de

sabie puternic, originar din provincia Tajima. La virsta de douizecigi unu de ani am plecat Ia Kyoto, unde i-am intilnit pe cei mai bunirnaegtri de sabie ai faponiei. M-am confruntat de mai multe ori cu ei

in duel, fbri a fi vreodati invins.Dupi aceea, am ci.litorit din provincie in provincie, unde

am intilnit mai mul$ maegtri de sabie ai diferitelor gcoli. DeEi am

32 CARTEA CELORCINCI CERCURI - GORINNO SHO

sustinut gaizeci de dueluri cu ei, nu am fost niciodati invins. Toate

acestea s-au petrecut cind aveam intre treisprezece qi douizeci qi

noui de ani.

cind am implinit treizecide ani gi am reflectat asupra vielii mele,

mi-am dat seama c[ toate victoriile s-au bazat Pe un noroc deosebit,

pe o abilitate inniscuti sau poate pe faptul c[ metodele altor gcoli

erau inadecvate. Astfel, am decis si aprofundezcaleagi sI continui si

mi perfecfionez de dimineafa pini seara, iar cind am ajuns la cinci-

zeci deani unificarea cu Calea hyohA s-a frcut de la sine, in persoana

mea. Din acel moment nu am mai ciutat Calea, iar atunci cind avan:

sez in studiul unei arte urmind principiile hy1ho nu mai am nevoie

de maestru in acel domeniu.

Astfel, pentru a scrie aceasti qarte, nu m-am inspirat din scrierile

vechi budiste salr confucianiste gi nu am folosit nici o cronici mili-

tari sau exemplele obignuite ale artei strategiei. Am vrut si exprim

ra[iunea de a fi gi spiritul real al gcolii noastre, fhcind si se reflecte

Calea Cerului qi a lui Kannon. Am luat astfel pensula qi am inceput

si scriu, in zorii zilei de zece octombrie, la ora Patru 9i jumitate

diminea[a.

Zitaazecea,luna a zecea, anul 20 Kanei

Hrj<z 0+ 1 0tr 1 OEl

Sh,i,nme,w Muwa,*ht,#ifr,frffi

Pdmintul

wCeea ce numesc hyoho (Fi*) este practica necesari in famili-

ilc de samurai, buke (Et*). Cei care conduc rizboiul trebuie si oinvele, dar gi soldalii simpli trebuie si o gtie. Totugi, astizi, pufiniluptdtori o cunosc de o manierl siguri.

Mai intii, pentru a da un sens clar Ciii, voi spune ci: in budism,( lalea vine in ajutorul omului; in confucianism, Calea corecteazd

scrierile; in medicini, Calea vindeci bolile; anumi[i poeti arati( lalea in poezie; artigtii, cei care trag cu arcul sau oamenii care

irparfin oriciLrui alt domeniu al artelor, igi exerciti arta aga cum oin{eleg gi o apreciazi numai dupi conceplia lor, in timp ce pentrulryoho, rari sint cei ci.rora aceasta le place.

In primul rind, samuraii trebuie si se antreneze urmind in acelaqi

tirnp Calea artelor marfiale gi pe cea a literaturii. Aceasta este Calea

krr. Chiar dacl nu au calitili naturale, samuraii trebuie s[ igi in-rlrepte toate eforturile citre practica hyoho, in funcfie de gradul lortle perfecflonare.

Atunci cind reflectezla ceea ce trebuie si fie un samurai, sintconvins ci e nevoie si accepte ideea morfii, dar Calea morfii nucste rezervati numai rizboinicilor. Cllugirii, femeile, liranii gi,

ln general, tofi oamenii trebuie si Etie si decidi moartea lor in falaobligafiilor sociale sau a onoarei lor. in acest sens, nu existi nici o

diferenli intre samurai gi ei.

34 CARTEA CELOR CINCI CERCURI - GORIN NO SHO

in ceea ce ii privegte pe samurai insi, acegtia urmeazi gi

hyoho. Samuraii trebuie si fie superiori adversarilor lor in tot ce

Atunci cind cigtigi o lupti individuali sau cind ies invingitori intrbitilie, vor face ilustru atit numele lor, cit gi pe cel al conducitorlor, indeplinindu-gi datoria. Aceasta este in natura hyAho.

Existi, flri indoiali, persoane care gindesc cb a studia

hyoharu,:.este de folos in practica reali. In ceea ce mi privegte, a

adevi.rata Cale hyohO inseamnl si te antrenezi pentru ca hydho sit

utili, in orice moment,la toate lucrurile qi si fie predati astfel incltpoati fi aplicati in toate domeniile. In aceasta consti adevirata

a strategiei, hyoh|.

Despre Calea strategiei - hydhl

in China gi |aponia, cei care practicau aceasti Cale erau numifimod tradilional ,,experfi in strategie". Samuraii trebuie si oAstizi existi oameni care pretind ci sint adepqi ai Ciii hydh6, dar

realitate practici doar arta sabiei, kore wa kenjutsu hitori koto(ECifiilf,ffi-iEDOStE). Preofii shinto de la templele KantoriKashima, in prefectura Hitachi, au fondat gcoli de sabie sus{inindarta lor a fost transmisi de zei. Preotii au mers apoi in diferitepentru a-gi rispindi arta. Cuvintul ,,expert" are acest sens. Din cele

vechi timpuri, strategia se numira printre cele ,,zece discipline gi

arte", fiind numiti ,,mijloace de a obline avantajul': Strategia poate

considerati astfel o formi de arti. Intrucit este gi un domeniumatic, nu se poate limita strict la tehnicile de sabie (kenjutsu).

ne limitim strict la principiile din kenjutsu, nu vom putea inlelege biarta sabiei gi vom fi departe de a ne conforma principiilor strategiei.

Atunci cind privesc in jurul meu, constat ci multi Iumecomerf din arti. Mai mult, oamenii ingigi sint consideraligi se fabrici obiecte doar cu scopul de a le vinde. Aceasti atidine inseamnl si separi in acfiune floarea de fruct. Adeseori, se

mai pu(ini importan(i fructului decit florii. Asta mai ales in Cstrategiei, pe care unii o decoreazd cu inflorituri, etalindu-qi

PAMTNTUL

tclrrricile. invi$ndu-i pe algi in felul acesta, ei creeazlun dAjA gi apoirrrr lltul. Cel care doregte si invele aceasti Cale in vederea obgineriirrrrrri beneficiu oarecare trebuie si-gi aduci aminte de dictonul: ,,Orlrirtegie imaturl se afll la originea unor rini grave'i Este adev[rat.

In general, existi patru moduri de viali: cel al samurailor, cel al

lririrrrilor, cel al artizanilor gi cel al comercianfilor.

l. Jiranii: au diverse unelte gi utilaje agricole. Viala lor urmeazifhri incetare succesiunea celor patru anotimpuri. Astfel trece

viala lor. Acesta este modul de a trii al liranilor.Il. Comercianfii: producitorii de sake, de exemplu, cumpdri ma-

teriile prime necesare, folosesc unelte gi instrumente adaptate

profesiunii lor gi incearci si oblinl beneficii corespunzitoare

cahtn$i producfiei lor. in toate ramurile comerhrlui, comercianfiirealizeazlbeneficii mai mari sau mai mici, in funclie de activitili.Acesta este modul de a trii al comercianlilor.

III. Samuraii: in ceea ce ii privegte pe samurai, acegtia trebuiesi inventeze diferite arme gi si cunoasci insugirile fiecireicategorii de arme. Acesta este modul lor de a trii. Daci unsamurai nu ar fi familiarizat cu armele qi daci ar ignora carac-

teristicile fiecireia, ar fi considerat fbri educafie.

IV. Artizanii: si luim ca exemplu dulgherii, care produc cu abili-tate diferite unelte gi gtiu bine cum si le foloseasci. Ei fac

planul construcliei utilizind instrumente gi indreapti erorileprin mijlocirea misuritorilor. Lscreazd fbri timpi morfi, iaraceasta este viala lor.

Vielile samurailor, liranilor, artizanilor gi comercianfilor reprezintipatru moduri diferite de a trii.

Acum vreau si compar strategia cu specialitatea dulgherului. Ideea

rrri-a venit dintr-o paraleli cu specialitatea dulgherului, gindindu-miln cuvintul ,,casil': se spune ,,casd de nobilii ,,casd de samurai", ,,celeprtru gcoli de ceremonie a ceaiului" sau ,,ikebana" (aranjamente flo-rale). Se spune ci o casd a dispirut gi o alta ii succed[. Se vorbegte, de

usemenea (in domeniul artei), despre un anumit curent, un anumit stil,o anume gcoali... toate acestea m-au fhcut sd mi gindesc la dulgher.

35