Modalitati de relationare cu furnizorii

7/28/2019 Modalitati de relationare cu furnizorii

1/21

1

Capitolul I. Noiuni introductive

ANALIZA PIETEI DE FURNIZARE SISELECTIA FURNIZORILOR

1.1. Managementul aprovizionarii

Definitie :

Managementul aprovizionrii reprezint activitatea prin care se asigur elementelemateriale si tehnice necesare productiei n volumul si structura care spermitrealizarea obiectivelor generale ale ntreprinderii n conditiile unor costuri minime si aunui profit ct mai mare. n acelasi cadru se include si activitatea de cooperare saucolaborarea dintre ntreprindere si terti pentru realizarea unor produse.In economia de astazi si cu atat mai mult in viitor, agentii de vanzari vor trebui sa isi

justifice produsul bazandu-se pe modul in care este el proiectat si fabricat, incluzandaici si materialele achizitionate de la furnizori pentru a-l crea.

1.2. Conceptul de lant de aprovizionare

O definitie general a conceptului de lant de aprovizionare (supply chain) al uneintreprinderi include toti furnizorii, capacittile de productie, centrele de distributie,depozitele si clientii, mpreun cumateriile prime, stocul de produse semifabricate si stocul de produse finite si cu toateresursele si informatiile implicate n satisfacerea cerintelor clientilor. Alt definitie, mai concret, afirm c lantul de aprovizionare este un proces economic(business process) care leag furnizorii,productorii,depozitele, logistica, distribuitoriisi clientii finali si are forma unei colectiiintegrate de aptitudini si resurse ce are ca scop livrarea de servicii si produse ctreclienti. El include toate activittile si fluxurile de informatii n ambele sensuri si este areassociate transformrile prin care trece materia prim pentru a ajunge produs finit.


2/21

2

n acceptiunea sa clasic, termenul de management al lantului de aprovizionare(Supply Chain Management, SCM) include toat coordonarea si conducerea tuturoractivittilor implicate n lantul de aprovizionare pentru obtinerea unor performanteoptime.

n prezent, unii analisti denumesc aceste activitti operatii ale retelei de aprovizionare(supply network operations), din dorinta de a reflecta mai bine gradul crescut decolaborare dintre actorii implicati n acest proces.

n aprovizionarea materialelor si echipamentelor tehnice o important deosebit revinedeciziei de selectie a surselor de furnizare si a furnizorilor. Alegerea furnizorilor adevenit o adevrat art, actiunea avnd la baz studiul prealabil al datelor siinformatiilor prin care se poate face caracterizarea fiecrui furnizor.Pe baza datelor si informatiilor culese se asigur o aprecierecomparativ care clasificfiecare furnizor dup un procentaj atribuit n functie de importanta criteriilor, obiective si

subiective, de caracterizare stabilite. Sistemul de apreciere se face att pentru furnizoriireali, ct si pentru cei potentiali.

1.3. Managementul furnizorilor

Managementul furnizorilor si calitatea aprovizionrii nu au fostniciodat maiimportante dect n prezent. ntr-o economie global unde afacerile sunt focalizate maimult asupra pretului, este important s se afle cum se pregteste calitatea n nouaeconomie si cum se adapteaz schimbrilor.

n prezent, este o necesitate ca s se aprovizioneze materiale denalt calitate dar nuoricum, ci numai de la organizatii de nalt calitate.

Mediul concurential oblig tot mai mult ntreprinderea s examineze, restructureze siredirectioneze activitatea pentru a obtine avantajul competitiv. Logistica prin activittilesale e vital n crearea unuiastfel de avantaj, ea poate influenta pozitiv cota de piat sirentabilitatea ntreprinderii dac e privit ca o resurs strategic, nu doar ca simplactivitate. Michael Porter a folosit instrumental valoric,care grupa cumprtorii,furnizorii,ntreprinderea pe activitti distincte, interdependente care aduga valoareprodusului finit.


3/21

3

Datorit schimbrii permanente a necesittilor si asteptrilorclientilor, a presiunilorconcurentiale, precum si a evolutiei cunoasterii, organizatiile trebuie s-si

mbuntteasc continuu att produsele ct si procesele.

1.4.Logistica lantului de aprovizionare

Logistica prin activittile sale e vital n crearea unui astfel de avantaj, ea poateinfluenta pozitiv cota de piat si rentabilitateantreprinderii dac e privit ca o resursstrategic, nu doar casimpl activitate. Michael Porter a folosit instrumentul valoric,care grupa cumprtorii, furnizorii, ntreprinderea pe activitti distincte, interdependente careaduga valoare produsului finit. Datorit schimbrii permanente a necesittilor si asteptrilorclientilor, a presiunilor

concurentiale, precum si a evolutiei cunoasterii, organizatiile trebuie s-simbuntteasc continuu att produsele ct si procesele. Logistica si managementul componentelor de logisic sunt compartimente ce potraspunde provocrilor generate de mediulextern. Datorit costurilor pe care le implicfiecare activitate logistic, reducerea acestora si cresterea rentabilittii ntreprinderiipresupune analiza lor, deoarece diminuarea unora presupune cresterea altora. Gsireacelor mai bune solutii pentru obtinerea performantelor are la baza respectarea unorprincipii ce pornesc de la asigurarea unei legturi ntre logistic si strategia

ntreprinderii.

Capitolul 2

2.1. Managementul calitatii

Conceptul nou despre calitate impune o colaborare strns ntreproductor sifurnizorii si de materiale si componente pentru a seasigura premizele calittii cerutede produsul de baz.


4/21

4

Abordarea unui sistem de management al calittii (SMC) (conform seriei de standardeISO 9000:2000) permite unei organizatii s analizeze n mod pertinent cerinteleclientilor si astfel s defineasc mai exact indicatorii proceselor care contribuie larealizarea unui produs ce-l satisface pe client si de asemenea, s tin aceste procesesub control.

Procesul de aprovizionare este o verig esential n ciclul de dezvoltare al unuiprodus, iar tinerea lui sub control reprezint ocerint obligatorie a standardului ISO9001:2000 (cap.7.4.1Organizatia trebuie s evalueze si s selecteze furnizorii pe baza capabilittii acestora de a furniza un produs n concordant cu cerintele organizatiei.Trebuie stabilite criteriile de selectie, de evaluare si de reevaluare. Trebuie mentinute

nregistrri alerezultatelor evalurilor si aleoricror actiuni necesare rezultate dinevaluare).


5/21

5

2.2. Selectarea furnizorilor

Procesul de aprovizionare este o verig esential n ciclul de dezvoltare al unuiprodus, iar tinerea lui sub control reprezint ocerint obligatorie a standardului ISO9001:2000 (cap.7.4.1Organizatia trebuie s evalueze si s selecteze furnizorii pe baza capabilittii acestora de a furniza un produs n concordant cu cerintele organizatiei.Trebuie stabilite criteriile de selectie, de evaluare si de reevaluare. Trebuie mentinute

nregistrri alerezultatelor evalurilor si ale oricror actiuni necesare rezultate dinevaluare).

Aceast problematic privind criteriile se selectare a furnizorilor are ca baz de pornireo analiz pertinent a pietei de aprovizionare material, care sa permit emiterea unorstrategii eficiente n concordant cu necesittile si interesele ntreprinderii, pentru aputea fi fructificate avantajele concurentei de piat privind furnizarea resurselormateriale si energetice, a echipamentelor tehnice, semifabricatelor etc.n aprovizionarea materialelor si echipamentelor tehnice o important deosebit revinedeciziei de selectie a surselor de furnizare si a furnizorilor.


6/21

6

Lewis si England definesc termenul de cumprare ca fiind un act comercial cecuprinde:- identificarea nevoilor;- alegerea furnizorilor;- negocierea pretului si a altor tranzactii de negociere;

- urmrirea comenzilor pn la livrarea acestora. n acelasi sens Heinritz exprim termenul de a cumpra prin activitatea de procurare amaterialelor de calitate, n cantitatea dorit la un moment oportun, la un pret bun si de lao surs bun.

Exist si autori care definesc activitatea de asigurare material prin termenul delogistic, managementul aprovizionrii si desfacerii are in vedere probleme deantrenare-coordonare, previziune-programarecontractare, organizare, antrenare,derulare efectiv, urmrire, control,analiz si evaluare.

Managementul aprovizionrii se concretizeaz n asigurarea completa unittiieconomice cu resurse materiale si tehnice corespunztoare calitativ la locul sitermenele solicitate cu un cost minim.

2.3.Evaluarea furnizorilor

Notiunea de Evaluarea furnizorilor, este sinonim cu cea de Caracterizareafurnizorilor care se poate ntlni n unele material de specialitate si a fost aleas cadenumire pentru procedur,sugernd si actiunea dinamic, evolutiv a acestora.

Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei n domeniul

calittii dus de ntreprinderea beneficiar n directia satisfacerii ct mai depline acerintelor utilizatorilor produsului final.

Evaluarea furnizorilor se face prin prisma formei de aprovizionare cu materialele siechipamentele tehnice se va avea n vedere:

S se asigure cumprarea si aducerea resurselor materiale la destinatie la preturi deaprovizionare ct mai mici;

Prevenirea suprastocrii, dar si a lipsei de stoc;

Alocarea unor spatii de depozitare mai reduse pentru stocarea n cantitti mai mici sila intervale mai scurte de timp.

2.4.Activittile specifice managementului aprovizionrii


7/21

7

Identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetic necesaredesfsurrii activittii de ansamblu a unittii economice.

Fundamentarea tehnico-economic a planului si programului de aprovizionarematerial si energetic a unittii.

Dimensionarea pe baz de documentatie tehnico-economic a consumurilor materialesi energetice.

Elaborarea de bilanturi materiale si energetice care contribuie la evidentierea moduluide folosire a resurselor.

Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor (a cantittii decomandat).

Prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale si energetic n vederea

depistrii si localizrii surselor reale si potentiale defurnizori. Aceast actiunepresupune emiterea de cereri de ofert, investigatii la trguri si expozitii interne siinternationale, prospecte, pliante, alte surse de informatii dar si apelarea reprezentatelorcomerciale.

Alegerea resurselor materiale si echipamentelor tehnice care rspund cel mai binecaracteristicilor cererilor pentru consum prezint cele mai avantajoase conditii delivrare, reprezint substituenti suficienti pentru materialele deficitare, scumpe care seasigur prin import.

A

legerea furnizorilor a cror ofert prezint cele mai avantajoase conditii economice si

asigur certitudine n livrrile viitoare pe termen scurt sau lung. Criteriile semnificativesunt calitatea resurselor materiale, conditiile de furnizare, distanta de transport, formade transport, nivelul pretului si canalele de distributie folosite.

Elaborarea strategiilor n cumprarea de resurse n raport cu piata defurnizare internsi extern.

Testarea credibilittii furnizorilor selectati n scopul evidentierii probittii morale,garantiilor de care se bucur, seriozittii n afaceri, responsabilitatea n respectareaobligatiilor asumate si nu n ultimul rnd a solvabilittii.

Negocierea si concretizarea relatiilor cu furnizorii alesi.

Urmrirea si controlul derulrii contractelor de asigurare material, ntocmirea fiselorde urmrire operativ a aprovizionrii pe furnizori si resurse.

Analiza periodic a stadiului asigurrii materiale si tehnice, a realizrii programeloroperative si a planurilor de aprovizionare, a contractelor economice pe furnizori.


8/21

8

Asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a loturilor de materiale sosite de lafurnizori. Aceasta presupune amenajarea de spatii speciale, dotate cu mijloace tehniceadecvate pentru descrcarea si receptia mrfurilor.

Stabilirea spatiilor de depozitare, dotarea lor, efectuarea operatiilor de dezambalare,nscrierea n evident a intrrilor de resurse si a celor de prevenire a sustragerilor dar sisecuritatea mpotriva incendiilor.

Organizarea rational a sistemului de servire (alimentare) ritmic cu resurse materialea subunittilor de consum ale firmelor n strict concordant cu cerintele acestora si cuprogramele de fabricatie.

Controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective n raport cu limitele estimate pentrua evita consecintele economice nefavorabile; suprastocarea sau lipsa de stocuri.

Urmrirea si controlul utilizrii resurselor materiale si energetice pe destinatii deconsum, desfsurarea acestei activitti are ca scop prevenirea consumului peste limitastabilit prin calcule, a risipei pe timpul transportului si a depozitrii, a nerespectriidisciplinei tehnologice.

Aplicarea unui sistem informational cuprinztor, simplu si operativcare s permitevidentierea clar a strii reale a procesului de asigurare material, dar si o evidentacorect a materialelor n orice moment.

Selectarea si angajarea de pe principiul competentei a persoanelor de specialitate nstructura profesional specific, formarea siperfectionarea lucrtorilor din sectorul deasigurare

material prindiferite forme de pregrire.

2.5.Procesele managementului relatiilor cu furnizorii

Colaborarea n domeniul proiectrii produselor prin identificarea unor noi idei privindcomponentele produselor, n vederea unor efecte pozitive nprivinta costurilor de productie, a timpului de livrare etc.;

Selectia furnizorilor prin evaluarea prealabil si selectia furnizorilor, evaluareaperformantelor furnizorilor pe parcursul derulrii relatiilor contractuale;

Negocierea are la baz stabilirea preturilor si altor aspecte financiare, a livrarilor deproduse ce urmeaz a fi efectuate de ctre furnizor (produse, cantitti, locuri de livrare,transport etc.);

Cumpararea, ca form deachizitie efectiv a produselor de la furnizori, pe bazacomenzil or formulate de organizatie;


9/21

9

Colaborarea n domeniul aprovizionarii n privinta realizrii depreviziuni, a planificriiproductiei si a stocurilor.

2.6. Sistemul informational logistic

Pentru fundamentarea deciziilor strategice sau tactice, informatiile trebuie s fiedisponibile exact n momentul n care managerii au nevoie de

acestea. Informatiei i revine astfel are un rol crucial pentru mbunttireaperformantelor sistemului logistic al organizatiei si pentru cresterea competitivittiiorganizatiilor din lantul de aprovizionare-livrare, n raport cu membrii altor reteleparteneriale existente n cadrul pietei.

Sistemul informational are menirea de a identifica nevoile specifice de informatii alemanagerilor responsabili de sistemul logistic sau de lantul de aprovizionare-livrare, de aculege din surse primare si secundare datele si informatiile respective si de a le distribui

n formatul adecvat, la momentul dorit, factorilor de decizie din aceast arie functional,precum si managerilor din alte arii ale cror decizii sunt influentate sau influenteazperformantele sistemului logistic al organizatiei.

Sistemul informational logistic este o parte a sistemului informational al organizatieicare, la rndul su, n cadrul lantului de aprovizionare-livrare este corelat cu sistemelespecifice ale organizatiilor pertenere.

n functie de tipurile de activitti logistice vizate, componentele majore ale sistemului informational logistic al unei organizatii sunt urmatoarele: sistemul de managementalcomenzilor, sistemul de management al depozitului, sistemul de management altransportului.

Rolul acestor sisteme este de a sustine procesul de planificare, realizare si control ncazul activittilorreferitoare la stocuri, depozite si respectiv transport.

Managementul eficient si eficace al acestor macro-procese este facilitat de utilizareanoilor solutii informatice care au fost lansate pe piat n deceniul actual. Focalizate pemanagementul operational al lantului de ap rovizionare-livrare, aceste solutii suntcapabile s ofere un avantaj competitiv organizatiilor utilizatoare.


10/21

10

2.7. Importanta managementului colaborativ in relatiile cu furnizorii

Progresul n directia de evoluare a parteneriatului n relatia cu furnizorul este cu att

mai important cu ct acesta poate stabili canale de comunicare la toate nivelurile ntreorganizatii, la emiterea unor decizii comune de planificare si prognoz, la nivel strategic,cresterea ncrederii precum si mbunttirea valorii pentru ambeleprti.

n acest context o prioritate a managementului aprovizionrii si desfacerii o constituieabordarea unor strategii privind procesul de evaluare si selectie a furnizorilor, apotentialului si credibilittii acestora n satisfacerea nevoilor ntreprinderii cu costurilecele maiavantajoase.

Cu alte cuvinte, ntreprinderea trebuie s-si revizuiasc n modconstant pozitiastrategic prin propria prism a schimbrilor de pepiat si din cadrul sau. n concluzie o analiz sistematic a pietei, precum si a necesittilor de consum suntprioritti manageriale n elaborarea unor strategii fiabile,menite s satisfac exigenteleunei piete concurentiale intr-o continuevolutie.

2.8. De ce este importanta evaluarea si selectia furnizorilor ?

Managementul furnizorilor reduce costurile ielimin riscurile legate de litigii

Relaiile cu furnizorii sunt resurse critice. Restaurantul trebuie s-i asigure abilitatea de

a livra respectiv n mod optim, de a-i gestiona dependena defurnizori i de a

minimiza riscurile create de eventuale litigii, de ex. prin reducerea complexitii din

cadrul procesului de achiziie (Analize de proces). Costurile sau pagubele legate de

imagine pot fi imense.

Abordarea managementului strategic al furnizorilor merge i un pas mai departe. Multe

companii colaboreaz foarte strns cu furnizorii strategici pentru a beneficia depotenialul extern pe care l au acetia. O astfel de abordare de management activ aa

cum l urmrim noi, ncepe deja la nivel de furnizor. Aceasta include de exemplu

definirea proceselor de integrare a furnizorilor n dezvoltarea de produse, asigurarea

accesului la inovaii sau instalarea proceselor de avertizare de-a lungul proceselor

furnizorilor.
http://seeger-quality.ro/consultanta/process-analysis/http://seeger-quality.ro/consultanta/process-analysis/http://seeger-quality.ro/consultanta/process-analysis/http://seeger-quality.ro/consultanta/process-analysis/


11/21

11

Baza de cooperare strategic i legturile strnsecu anumii furnizori pe baza analizei

atente a acestora n urma stabilirii unor criterii de selecie clardefinite, cum ar fi

calitatea, termenii de livrare, tehnologia, serviciul clieni, etc. Ca parte a

managementului strategic al furnizorilor urmrim strict indicatorii relevani deperforman, n scopul de a structura relaia cu furnizorii optimi.

Managementul furnizorilor si calitatea aprovizionarii nu au fost niciodata mai

importante dect in prezent. Intr-o economie globala unde afacerile sunt focalizate mai

mult asupra pretului, este important sa se afle cum se pregateste calitatea in noua

economie si cum se adapteaza schimbarilor. in trecut, agentii de vnzari obisnuiau sa

argumenteze mai mult particularitatile constructive si beneficiile unui produs dect

pretul. In economia globala de astazi si cu att mai mult in viitor, agentii de vnzari vor

trebui ca sa justifice produsul bazndu-se pe modul in care este el proiectat si fabricat,

incluznd aici si materialele achizitionate de la furnizori pentru a-l crea. In prezent, este

o necesitate ca sa se aprovizioneze materiale de inalta calitate dar nu oricum, ci numai

de la organizatii de inalta calitate.

Datorita schimbarii permanente a necesitatilor si asteptarilor clientilor, a

presiunilor concurentiale, precum si a evolutiei cunoasterii, organizatiile trebuie sa-siimbunatateasca continuu att produsele ct si procesele.

Abordarea unui sistem de management al calitatii (SMC) (conform seriei de

standarde ISO 9000:2000) permite unei organizatii sa analizeze in mod pertinent

cerintele clientilor si astfel sa defineasca mai exact indicatorii proceselor care contribuie

la realizarea unui produs ce-l satisface pe client si de asemenea, sa tina aceste procese

sub control.

Procesul de aprovizionare este o veriga esentiala in ciclul de dezvoltare al unui

produs, iar tinerea lui sub control reprezinta o cerinta obligatorie a standardului ISO

9001:2000 (cap. 7.4.1: "Organizatia trebuie sa evalueze si sa selecteze furnizorii pe

baza capabilitatii acestora de a furniza un produs in concordanta cu cerintele

organizatiei. Trebuie stabilite criteriile de selectie, de evaluare si de reevaluare.


12/21

12

Trebuie mentinute inregistrari ale rezultatelor evaluarilor si ale oricaror actiuni

necesare rezultate din evaluare.").

Spirala calitatii (fig.1) pune in evidenta necesitatea construirii calitatii pe tot parcursulciclului de viata al produsului si reluarea de fiecare data a succesiunii etapelor din ciclul

de dezvoltare la un nivel calitativ superior. Fiecare etapa este conditionata de etapapremergatoare si conditioneaza etapa ce ii urmeaza.


13/21

13

Fig.1 Spirala calitatii

Dezvoltarea unui sistem de management al calitatii conform ISO 9001:2000 se

fundamenteaza pe opt principii care pot fi utilizate de managementul de la cel mai inalt

nivel pentru a conduce organizatia spre imbunatatirea performantei.

Unul dintre aceste principii se refera la "Relatii reciproc avantajoase cu

furnizorul" si afirma ca "Lund in considerare interdependenta permanenta

existenta intre organizatie si furnizorii ei, relatiile reciproc avantajoase sporesc

abilitatea partilor de a crea valoare".

Efectele si beneficiile aplicarii acestui principiu sunt:

- Identificarea, evaluarea si selectarea furnizorilor pe baza capabilitatii de a

indeplini cerintele organizatiei;

- Comunicarea deschisa intre parti;

- Actiuni concertate sau comune de dezvoltare si imbunatatire a produselor si

proceselor;

- Dezvoltarea de aliante strategice sau parteneriate cu furnizorii;

- Stabilirea de obiective comune;

- Intelegerea in comun a cerintelor clientului

Conceptul nou despre calitate impune o colaborare strnsa intre producator si

furnizorii sai de materiale si componente pentru a se asigura premizele calitatii cerute

de produsul de baza.


14/21

14

Furnizorul, la rndul sau, este si el interesat sa cunoasca modul in care sunt

cotate calitativ produsele sale de catre beneficiari, pentru a evita reclamatiile si

cheltuielile suplimentare generate de acestea si a-si mentine si imbunatati permanent

calitatea si produselor sale.

Se poate face o similitudine intre urmarirea calitatii procesului de fabricatie prin

grafice (de control statistic al procesului) si urmarirea calitatii proceselor livrate de catre

un acelasi furnizor pentru un acelasi produs.

Daca in cazul primei situatii alterarea calitatii se datoreaza unor cauze din sfera

fabricatiei proprii, in a doua situatie alterarea calitatii poate fii determinata de mai multi

parametri a caror identificare este mai anevoioasa si este in sarcina furnizorului.

Caracterul preventiv al ambelor situatii este evident si eficienta constatarii este

conditionata de rapiditatea cu care se actioneaza pentru inlaturarea cauzelorperturbatoare. Din aceasta cauza intre beneficiar si furnizor trebuie sa existe o

comunicare permanenta si furnizorul trebuie sa trateze sesizarea ca pe un ajutor

deosebit si nu ca pretentii deosebite.

Notiunea de evaluare a furnizorilor, este sinonima cu cea de caracterizare a

furnizorilor care se poate intlni in unele articole de specialitate si a fost aleasa ca

denumire pentru procedura, sugernd si actiunea dinamica, evolutiva a acestora.

Deoarece este o cerinta impusa de standardele din seria ISO 9000, evaluarea si

selectarea furnizorilor se va realiza pe baza capabilitatii acestora de a respecta anumite

criterii stabilite de organizatie.

Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei in

domeniul calitatii dusa de intreprinderea beneficiara in directia satisfacerii ct mai

depline a cerintelor utilizatorilor produsului final.


15/21

15


16/21

16

Studiu de caz

Prezentarea Hotelului Intercontinental

Hotelul Intercontinental este un hotel de 5 stele din Bucureti, amp lasa t

nPiaaUniversitii,sectorul 1. Hotelul Intercontinental este primul hotel de 5stele construit in Romnia i una dintre cele mai nalte cldiri din Bucureti.Cldireaeste construit ntre anii 1968-1970, dup planurile arhitecilorDinu Hariton,GheorgheNdrag,I. Moscu, i este unadi nt re ce le ma i n al te c ld i r i d in ora i d inRomnia. A fos t cea ma i na l t c ld i re d in Bucuretipn n 2004.Cldirea are 90 de metri nl ime i 22 de etaje, fiind construit as t fe l nc ts ofere o perspect iv un ic asupra orau lu i d in o r i ca re d in t re
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure?tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure?tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Hariton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Hariton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Hariton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom?niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom?niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom?niahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_N?drag&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Hariton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia?a_Universit??iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure?ti


17/21

17

camerele de oaspeti. Hotelul Intercontinental este singurul din Bucuresti cuo sala de conferinei un centru de snatate cu piscin aflate la 80 de metri

naltime. Spatioase si elegante, cele 283 decamere i apartamente oferoaspeilorun sentiment de relaxare i confort. Apartamentul Imperial estesingurul n Bucureti dotat cu sauni pian. n 2007, hotelul a trecut de la uncont rac t de t i p f ranc iz l a un con t rac t de management cu lan u l In te rc on ti ne nt al Ho te ls Group. Inaugurarea hotelului Intercontinental dinBucureti a avut loc n luna mai 1971, la numa i c te va lun i dup desch iderea l i n ie i d i rec te New York Bucure t i , de ct re Pan

American Ai rways, la acea dat, proprietatea mrcii comerciale aIntercontinen tal Hotels Corp.

Acesta este primul brand din industria hotelier din toata lumea care, a reuit de-alungul

timpului sdevin un simbol al fascinaiei, rafinamentului i al succesului carecontinude-a lungul timpului sdefineasc turismul mondial. Acest brand oferclienilorsiexperiene memorabile i unice care s lenfrumuseezevieilei modul de aprivilucrurile. Intercontinental ofer servicii i oferte special concepute pentru turismuldeafaceri pstrnd ntr-o balandelicatateptrile privind luxul iexperienelelocaleautentice pentru a mri durata ederii de asemenea.

ntalnit n peste 60 de riIntercontinentalcontinus se dezvolte n locaii cheie dinintreaga lume.

Crowne Plaza & Hotels & Resorts

Crowne Plaza Hotels & Resorts este un loc destinat n principal pentru ntalniri. Estealegerea ideal pentru ntlniri de afaceri mici i mijlocii, el oferind servicii personalizate,ilocaii pentru ntlniri de afaceri relaxante i de succes (hassle-free).

Pentru a avea ntalniri de success, Crowne Plaza recunoateimportana unei odihnefoarte bune iofer un pachet special pentru oaspei care include o masca pentru ochii dopuri pentru urechi n zone linitite ale hotelului cu apel de trezire, aternuturi noi.Ca de obicei hotelurile Crowne Plaza oferfacilitai pentru fitness, oferte culinare dintrecele mai alese i binenteles o acomodare n camere excepional. Hotelurile Crown

Plaza sunt ntalnite nmajoritatea marilor orase din ntreaga lume.

Gama de produse si servicii


18/21

18

I n t e r c o n t i n e n ta l H o t e l s & R e s o r t s e s t e p r i m u l n u m e n i n d u s t r ia hotel ier interna ional care a devenit rapid un simbol al luxului,complexitiii al succesului, care continusdefineasc lumea cltoriilor.Orientat ctre asigurarea unei experiene unice i memorabile, care dezvoltsimurilei

lrgeste orizonturile, Hotel Intercontinental ofer servicii ifaciliti create special pentruturismul internaional de afaceri, meninnd raportul delicat ntre dorina de lux iexperienaloca l autent ic pent ru re laxare i des t indere n t impu ll i ber . P rezent n pes te 60 r i , Intercontinental Hotels & Resortsicontinuascensiunea cu destinaii noi pe tot globul.

Cele 283 de camere suntmprite astfel:

174 camere superioare

Camere cu o suprafa de 32 de metri ptrai, potrivite oaspeilorvenii n interes deafacerisau n vacan. Camerele au urmatoarele faciliti:spaiu de lucru,fierbator pentru ceai icafea, baie cu cada, complet echipa t , telefoncu dubl linie directi cu mesagerie vocal,se i f , TV pr in sa te l i t i cup la t , i n te rne t de mare v i tez, ae r cond i ionat , usca to r de pr ,minibar,fieriplac de clcat, acces gratuit la Health Club.

40 camere deluxe

Camere cu o suprafa de 32 de metri ptrai, renovate n februarie 2006.Camerele au i urmatoarele faciliti:spaiu de lucru, fierbtorpentru ceai i cafea, baie cu cad, complet echipat, telefon cu dubl linie direct si cumesagerie vocal, seif, TV prin satelit i cuplat, internet de mare vitez, aercondiionat, uscator de pr, minibar, fieriplac de clcat,acces gratuit la Health Club.

20 apartamente junior suite

60 de metri ptrai, include dormitori sufragerie cu canapea extensibil, cuui conectate,internet de mare vitez, baie complet echipat, cu jacuzzi, baiesuplimentar cu du,spaiude lucru, 2 televizioare, fieriplac de clcat,fierbtor


19/21

19

pentru ceai i cafea, acces gratuit la Club Lounge, telefon cu linie dubldirecti cumesagerie vocal, internet de mare vitez, seif, TV prin satelit i contra cost, aercondiionat,usctorde pr.

48 camere club

Recent renova te ( februar ie 2006) , 32 de met r i pt ra i , camere le c lubsunt cea ma i bun alegere pentru cltorii n interes de afaceri. Faciliti

n camer:spaiu de lucru, fierbtor pent ru cea i i ca fea , ba ie cu cad, comple t ech ipat , t e le fon cu dub l l i n ie d i rec t i cu mesagerievocal, seif, TV prin satelit i cu plat, internet de mare vitez, aercondiionat,usctorde pr, minibar, fieri plac de clcat, acces gratuit la

Health Club, serviciu de curatnclmintea gratuit.

Oaspeii care aleg acest tip de camerbeneficiaz de acces gratuit la Club Lounge,unde pots completeze formalitile de check-inicheck-outi au o serie de serviciiifaciliti gratuite: mic dejun uori rcoritoare pe parcursul zilei, pot primiun invitat, au acces la o sa l pent ru max. 20 de persoane, i n te rne t demare v i tez i wi re less , z ia re i rev i s te cu circulaieinternaional.

Un singur apartament imperial

240 de metri ptrai care ofer confortul suprem. Hol de intrare, un dormitorprincipal , un dor mi to r sec und ar, 2 b i cea pr inc ipa l i nc lude saun,

j acuzz i , du cu h id romasa j - , buctrie complet echipat, dressing, fieri plac de clcat, camera de zi i de cin, pian, zo n de luc ru , 3te lev i zoare , acces la C lub Lounge, te le fon cu l i n ie dub l d i rec t i

cu masagerie vocal, seif, TV prin satelit i contra cost, internet de mare vitez, aercondiionat,usctorde pr.


20/21

20

Servicii si faciliti oferiteoaspeilor

Hotel

Central localizat Birou agenie Salon de cocktail 22 de etaje 3 restaurante Birou agenie bilete de avion Birou nchiriere maini

Limbi strine vorbite de personal

Englez,Francez,Italian,Spaniol

Servicii

24 h recepie 24 h room-service

Zone A/C pentru public Salon de frumusee Servicii de congierceCurtorie/spltorie Express check-in/check-out Magazin de cadouri Stand de ziare Portar Acces imediat la transportul public Seif depozitare valori Servicii de secretariat

Servicii Business

Servicii copiere Email si internet Etaje executive


21/21

21

Aprovizionarea hotelului

Coordonatorul acestui compartiment, specialist i bun cunosctoral conceptelor

moderne legate de depozitarea, pstrareai conservarea mrfurilor, dari a tehnicilorde evaluare a pieelori furnizorilor, determin necesarul de materii prime, materiale iustensile necesare desfurriiactivitii hoteliere n condiii optime. n acestscop, se ncheie contracte de aprovizionare cu furnizori alei, serecepioneazmrfurile, care ulterior se depoziteaz, iar apoi segestioneaz prin distribuire ctre colaboratorii aflai n diferitele sectoare alehotelului.

Documents

Modalitati de relationare cu furnizorii