Model Pt Canalizare Memoriu

RETEA DE CANALIZAREA MENAJERĂ

SI STATIE DE EPURARE IN COMUNA

CIUCSANGEORGIU

JUDETUL HARGHITA

BENEFICIAR

COMUNA CIUCSANGEORGIU

PROIECT NR. 415/2007

Iunie 2009

PPRROOIIEECCTT TTEEHHNNIICC

SSCC TTRRIILLOOGG

CCOOMMSSEERRVV SSRRLL TTGG..MMUURREESS

MEMORIU TEHNIC

CAIETE DE SARCINI

VVOOLLUUMM II

SSCC TTRRIILLOOGG

CCOOMMSSEERRVV SSRRLL TTGG..MMUURREESS

SC TRILOG COMSERV SRL RETEA CANALIZAREA STATIE DE EPURARE COMUNA CIUCSANGEORGIU BORDEROU

Pagina 3

LISTA DE SEMNĂTURI SC TRILOG COMSERV SRL Proiectanţi:

ing. Balogh Ferenc ________________

Ortel Klara ________________

ing. Varga Zsolt ________________

SC ECOCONSTRUCTING SRL Proiectanţi:

ing. Kacso Levente ________________

SC TRILOG COMSERV SRL RETEA CANALIZAREA STATIE DE EPURARE COMUNA CIUCSANGEORGIU BORDEROU

Pagina 4

BORDEROU

PIESE SCRISE

Lista de semnături

Borderou

Memoriu tehnic

Program de urmărire si control al calităţii

Caiete de sarcini

SC TRILOG COMSERV SRL RETEA CANALIZAREA STATIE DE EPURARE COMUNA CIUCSANGEORGIU MEMORIU TEHNIC

Pagina 5

MEMORIU TEHNIC I. DATE GENERALE:

Denumire proiect: Retea de canalizarea menajeră si statie de epurare in comuna

Ciucsingeorgiu jud.Harghita

Amplasament: Localităţile Potiond, Armăşeni, Armăşenii Noi, Ciucsângeorgiu, Bancu,

jud.Harghita

Beneficiar: Consiliul Local Ciucsângeorgiu

Proiectant: S.C. TRILOG COMSERV Srl. Tg.-Mureş

Faza de proiectare: P.T.

Numar proiect: 415/2007

Prezenta documentaţie elaborată conform ord. MF-MLPAT 784-34/N/1998, reprezintă

proiectul de specialitate de lucrări edilitare pentru execuţia lucrărilor de alimentare cu apă pentru

comuna Ciucsângeorgiu.

Pentru urmărirea execuţiei şi decontarea lucrărilor conform Legii 10/1995 beneficiarul este

obligat să angajeze diriginte de şantier atestat MLPAT în domeniu..

Proiectul a fost elaborat pe baza temei de proiectare elaborate de către consiliul local al

localitătii Ciucsângeorgiu.

Generalitati


Pagina 6

Importanţa lucrărilor:

În conformitate cu HGR 261/1994 lucrările proiectate se încadrează în categoria de

importanţă C: construcţii de importanţă normală.

Organizarea de şantier:

Clădirile provizorii, depozite de materiale, locuri de parcare pentru utilaje se pot amplasa

în incintă sau pe terenurile şi locurile indicate de reprezentantul beneficiarului.

Lucrările de organizare de şantier se pot realiza fără devieri de reţele.

Prezenta documentaţie nu cuprinde proiectul organizării de şantier.

Căile de acces

Accesul se va face prin căile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este

asigurat prin străzile existente din zonă.

Trasarea lucrărilor:

Înainte de începerea lucrărilor constructorul va materializa pe teren traseul conductelor,

conform planşelor din proiect marcînd punctele caracteristice (vîrfuri de unghi, guri vizitare,

cămine etc.) prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect sînt

insuficiente sau apar neconcordanţe între situaţia de pe teren şi proiect, se va solicita clarificare

din partea proiectantului.

Inaintea inceperii lucrarilor se vor identifica reţele subterane existente in zona, prin

marcarea traseelor acestora.

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier:

Protejarea lucrărilor executate se va realiza prin umplutură de protecţie din strat de nisip

compactat conform prescripţiilor furnizorului de tuburi, a betoanelor pînă la realizarea prizei prin

panouri de protecţie, iar pentru alte tipuri de lucrări se vor lua măsurile considerate cele mai bune

de către executant.

Pentru materialele păstrate pe şantier deasemeni se vor lua măsuri de protejare:

păstrarea în loc acoperit a materialelor sensibile la umezeală.

Măsurarea lucrărilor:

Măsurarea lucrărilor executate se face pe firul conductei cu metrul, iar pentru lucrările de

săpături, umpluturi, betoane prin măsurare la faţa locului.

Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa


Pagina 7

Se va verifica marca betoanelor, calitatea cimentului şi al oţelului beton din construcţia

căminelor. Vor fi examinate vizual şi recepţionate piesele puse în operă (prefabricate, capace şi

rame, materialul tubular, alte piese).

Curăţenia în şantier:

Executantul se va îngriji de menţinerea unui aspect civilizat al şantierului prin adunarea

zilnică a resturilor de materiale, curăţenia locului de muncă, întreţinerea corectă a locului de luat

masă a grupului sanitar şi a altor puncte din cadrul şantierului şi construcţiilor provizorii de

organizare.

Servicii sanitare:

Şantierul va fi dotat cu un punct de prim ajutor dotat cu medicamentele şi materialele

necesare unei intervenţii de prim ajutor. Personalul din şantier va fi instruit în aplicarea măsurilor

necesare în diferite situaţii ce pot apare.

II. DATE DE CALCUL:

Situaţia existentă In prezent localitătile comunei Ciucsângeorgiu nu dispun de sistem centralizat de

canalizare menajeră. Restituirea apelor menajere se face cu ajutorul bazinelor subterane

vidanjabile, fose septice şi puţuri absorbante pe de o parte, iar pe de alte parte apele uzate sunt

descărcate în şanţuri deschise sau în pârâuri fără epurare sau curăţire prealabilă.

Pentru desfiinţarea acestor situaţii neacceptabile din punct de vedere sanitar Comuna a

cerut să fie întocmită o documentaţie în care să arate modul de evacuare controlată al apelor

uzate urmat de purificarea a acestora coform normelor în vigoare. Realizarea acestui proiect

înseamnă rezolvarea problemei de împortanţă majoră în domeniul protecţiei mediului înconjurător

şi în principal la factorii: subsol, sol, apă.

Debitele de calcul calculate conform SR 1343-1

Necesar de apa Nr.

Denumire consumatori cons. Qzi,med Qzi,max Qorar,max mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 5070 789.1 938.9 10.9 65.5 18.2

TOTAL 789.1 938.9 10.87 65.5 18.20 Cerinta de apa


Pagina 8

Denumire consumatori kpxks Qszi,med Qszi,max Qsorar,max 1.1x1.05x1.02 mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 1.178 929.7 1106.1 12.8 77.2 21.4

TOTAL 929.7 1106.1 12.81 77.2 21.45 Debite de ape uzate menajere Qu = 0.8 Qs Nr.

Denumire consumatori cons. Quzi,med Quzi,max Quorar,max 0.8 mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 5070 743.7 884.9 10.2 61.8 17.2

TOTAL 743.7 884.9 10.2 61.8 17.2

Principalele actre normative avute în vedere la întocmirea proiectului

STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare

SR 1343/1 Alimentări cu apă. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

centre populate

Normativ I22 Normativ pentru proiectarea şi executarea de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţiilor. GP 106-2004 Ghid de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare în mediul rural. Normativ P66 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor din mediul rural.

NTPA001 Stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în

resursele de apă

NTPA002 Condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor

Legea 10-95 Legea privind calitatea în construcţii

STAS 10101/1-75 Greutăţi tehnice şi încărcări permanente

STAS 10101/2A1-87 Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi

agrozootehnice;

STAS 10101/OA-78 Acţiuni în construcţii;

STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi

precomprimat.

NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat.

Normativ P100-1992- privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,

agrozootehnice şi industriale;


Pagina 9

STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

III. SOLUŢIA CONSTRUCTIVĂ

3.1. Reteaua de canalizare menajeră Se va realiza un sistem de canalizare în sistem separativ, canalizarea apelor uzate

menajere fiind evacuată printr-o reţea de canalizare menajeră, iar apele pluviale vor fi evacuate

prin şanţurile şi rigolele existente a drumurilor la emisarul cel mai apropiat.

Apele uzate menajere vor fi epurate la staţia de epurare a localităţii, care se va realiza in

cadrul proiectului.

Reţeaua de canalizare menajeră pentru localităţile Potiond, Armăşeni, Armăşenii Noi,

Ciucsângeorgiu, se va realiza din tuburi PVC Dn 200 – 315, îmbinate cu mufă şi inel de cauciuc,

amplasat de-a lungul străzilor localităţii. Prin retelele de canalizare proiectate nu se va acoperi

toata trama stradala a localitatilor.

Conducta de canalizare de-a lungul drumului judetean DJ 123C se va amplasa pe

amindoua parti ale drumului si pe cit posibil in afara zonei carosabile, sub santul drumului. Unde

nu este posibil amplasarea in santul drumului a conductei din cauza piriurilor, acesta se va

amplasa în acostamentul drumului sau in cel mai rau caz in zona de circulatie. Pe portiunea unde

conducta se va amplasa in afara zonei carosabile, se va reface santul de scurgere a apelor

pluviale cu rigola betonate, acoperite, carosabile. Lungimea zonei este de 2650 m.

Dublarea conductei de-a lungul drumului judetean se va face cu conducte PVC Dn 200

mm, pe o lungime a drumului de 3720 m.

Lungimea totală a retelei de canalizare este de 22 153 m, din care

Conducta PVC

Dn Bancu CiucSing

. Armaseni Noi Armasen

i Potiond Total 250 6158 6020 1140 2272 1140 16730 200 1210 3429 73 81 73 4866 315 557 557

TOTAL 22153

Materialul tubular PVC tip G, îmbinat cu mufă şi etanşat cu inel de cauciuc va fi amplasat

sub adâncimea de îngheţ, în pat de nisip compactat care nu va conţine granule mai mari de 20

mm. Patul de nisip sub conductă va avea o grosime de 0,10 m, iar acoperirea de 0,20 m.


Pagina 10

Umpluturile vor fi compactate cu maiul de mână, fără deteriorarea tuburilor. Umplutura deasupra

stratului de nisip în zona subtraversării drumurilor va fi din balast compactat.

La subtraversările de pârâuri reţelele se vor proteja de efectele solicitărilor dinamice si

statice cu tub de protecţie din oţel.

Adîncimea minimă de pozare este limita de îngheţ dar condiţionat şi de posibilitatea de

racordare ale gospodăriilor.

Amplasarea conductelor se va face pe terenuri de domeniu public, pe străzi. Conductele

vor fi aşezate pe cât posibil în zona verde sau sub trotuare pentru evitarea spargerii ulterioare al

părţii carosabile cu ocazia intervenţiilor.

-Materiale prevăzute pentru retele de canalizare gravitationale: tuburi de canalizare

subterane din PVC-KG- exterioare SN 4 , PN = 0,5 bar

-Materiale prevăzute pentru retele de canalizare sub presiune: tuburi de canalizare

subterane din PE 100, PN = 6 bar

-Cămine de racordare, de schimbare de direcţie conf. STAS 2448/89, executate din beton

prefabricat, inelele de beton etansate cu inele de cauciuc, cu capac carosabil. Nu se accepta

camine din PVC sau camine cu diametrul interior mai mic de 800 m. Caminele vor respecta strict

prevederile STAS 2448/89. Caminele vor avea piese de trecere cu garnitura de etansare

inglobate atit la conducta principala cit si doua racorduri la adincimea de 1.80 m, avind diametrul

Dn 110 mm.

-Executarea lucrării se prevede cu săpătură manuală si mecanică, pozată la adâncimi 1.8-

5,2 m, în umplutură de protecţie din nisip în jurul tuburilor PVC.

-În scopul controlării şi intreţinerii reţelei de canalizare, s-au prevăzut cămine de vizitare la

schimbarea direcţiei, la schimbarea pantelor şi pe trasee drepte la distanţă maximă de 50 m.

Pentru realizarea conductelor şi canalelor se vor respectarea cerinţele SR 6819, SR 8591,

SR 4163 şi SR EN 805, SR EN 752 şi SR EN 1610.

Pentru evacuarea apelor uzate vor fi respectate prevederile Legii Protecţiei Mediului

(137/95), Legea Apelor (107/96) şi NTPA 002/2002.

Pentru toate construcţiile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/1995 privind

calitatea în construcţii, cu toate completările ulterioare.

Staţii de pompare ape uzate

Datorită diferentelor de nivel din teren, sistemul de canalizare menajeră proiectat nu poate

funcţiona gravitaţional pe toată lungime lui, sînt necesare realizarea de staţii de pompare a apei

uzate menajere.

Conductele de refulare se vor realiza din conducte de polietilenă PE 100, cu presiunea

nominală Pn 6 bar.


Pagina 11

Staţiile de pompare vor fi complet automatizate, cu pornirea-oprirea pompelor funcţie de

nivelul apei din bazin.

Statie de pompare

Q calcul

l/s

Q mc/h

Nr. Pompe

Q pompa

l/s

Q pompa mc/h

H Pom-pare mCA

Diam [m]

H tot [m]

H util [m]

Cdcta pres Dn

[mm]

Cdcta pres L [m]

vit [m/s]

SP1 2.34 8.44 1+1 2.34 8.44 11.89 1.40 2.91 0.91 63 255 0.96SP4 2.22 8.00 1+1 2.22 8.00 8.92 1.20 4.78 1.18 63 110 0.91

3.2. Statia de epurare Epurarea apelor uzate se va face la staţia de epurare a localităţii Ciucsângeorgiu.

Statia de epurare a fost proiectată pentru a prelua apele uzate din localităţile Potiond,

Armăşeni, Armăşenii Noi,Ciucsângeorgiu, pentru un numar de 5000 LE.

Statia de epurare va avea o linie de epurare mecanica si doua linii paralele de epurare

biologica. In aceasta faza de executie a statiei, partea de constructii se va realiza integral, urmind

ca sa fie echipata numai o singura linie de epurare biologica

Limitele de încărcare cu poluanţi ale apei uzate menajere transportat de sunt conform

NTPA 002 / 2002.

- ph 6,5-8,5 - suspensii totale 350 mg/l - CBO5 300 mg/l - CCOCr 500 mg/l - NH4+ 30 mg/l - P 5 mg/l

Apele meteorice vor fi evacuate prin şanturile si rigolele existente.

Tehnologia de epurare

Parametrii de admisie

Parametru Încărcare (kg/zi)

Concentraţii (mg/l)

CCOCr 540,0 686 CBO5 270,0 343 Suspensii 247,5 314 Total N 49,5 63 Total P 11,3 14

Parametrii de evacuare ale apei epurate


Pagina 12

Parametru Unitate de măsură

Parametrii apei epurate

CCOCr mg/l 125 CBO5 mg/l 25 Suspensii mg/l 60 Total P mg/l 2 Amoniu (N-NH4) mg/l 3 N-NO3 mg/l 37

Staţia de epurare a fost dimensionată astfel încât să respecte prescripţiile NTPA 001/2002.

Principii de bază ale tehnologiei de epurare Alegerea tipului tehnologiei de epurare se face astfel încât să fie asigurate parametrii de

evacuare prin descompunerea poluanţilor organici şi eliminarea compuşilor azotului din apa

uzată.

Aceste cerinţe se pot rezolva prin implementarea tehnologiei de epurare D-N (denitrificare –

nitrificare). Sistemul este compus din două bazine reactoare care funcţionează în condiţii diferite

din punct de vedere tehnologic. În bazinele de nitrificare au loc reducerea compuşilor carbonului

şi cele ale azotului, cum ar fi amoniul. Aceste procese de oxidare se datorează bacteriilor

specifice şi oxigenului dizolvat. Amestecul nămolului activ cu azotaţii din acest bazin este pompat

în bazinul de denitrificare, care se află înaintea treptei de nitrificare. În bazinul de denitrificare

azotaţii sunt reduşi de către bacterii specifice la azot (N2) care se evacuează în atmosferă.

Eficienţa procesului de denitrificare se poate influenţa prin reglarea debitului de recirculare.

Sistemul de bazine este astfel conceput încât fiecare dintre ele poate avea regim propriu de

funcţionare în funcţie de solicitare.

(Recirculare internă) Decantor Evacuare Admisie Denitrificare Oxidare + Nitrificare Stocare nămol

Recirculare nămol activ

Schema 1: Schema tehnologică al sistemului D-N


Pagina 13

Descrierea procesului de epurare

Epurare mecanică Apa uzată intră gravitaţional sau prin pompare pe grătarul fin automat prevăzut cu presă

pentru materialele reţinute. Deşeurile astfel acumulate sunt evacuate automat în sac de PE fixat

în europubelă. Grătarul automat se poate bypass prin grătare manuale. Grătarele manuale se vor

curăţa manual cu ajutorul unor greble de grătar. În prezenta ofertă se consideră admisia

gravitaţională în căminul de distribuţie prin grătarul montat. În cazul în care acest lucru nu este

posibil se va prevedea staţie de pompare înaintea grătarului.

Procesul de epurare biologică Procesul de epurare biologică a fost proiectat pe baza debitului de apă uzată şi a

parametrilor de evacuare cerute de către beneficiar. Sistemul de epurare este un sistem D-N, cu

denitrificare nitrificare şi decantare secundară. Treapta biologică al staţiei de epurare a fost

dimensionat conform principiului încărcării mici al substanţei active (aprox. 0,04-0,08 kg BOD5 /kg

nămol activ pe zi).

Denitrificarea

Apa uzată după pre-epurare mecanică ajunge în bazinul de denitrificare. În acest bazin este

introdus – recirculat - nămolul din decantoru secundar. Pentru a mării eficienţa descompunerii,

biomasa este menţinută în suspensie cu ajutorul unui mixer montat în acest bazin.

Nitrificarea

Amestecul de apă uzată şi nămol activ intră pe cele trei linii paralele de nitrificare prin

intermediul unei camere de distribuţie. Aceste bazine sunt aerate cu ajutorul elementelor de

aerare cu bule fine. Aerul este asigurat de către suflante dimensionate corespunzător şi

prevăzute cu protecţie fonică. Dispozitivele de măsurare şi control al oxigenului dizolvat vor

comanda suflantele care alimentează cu aer elementele de aerare, în funcţie de concentraţia de

oxigen măsurat în bazinul de aerare. În cele trei bazine vor fi instalate pompe mammuth ale căror

debite vor fi reglate în funcţie de concentraţia de azot din apa epurată. Aceste pompe asigură

recircularea internă al apei uzate în bazinul de denitrificare. Din bazinul de aerare amestecul de

apă şi nămol activ curge gravitaţional în decantoarele secundare.

Decantorul secundar

Pentru decantarea nămolului format în urma procesului de epurare se va folosi un decantor

dotat cu echipamentele aferente. Decantorul este situat în bazinele de nitrificare. Recircularea

nămolului şi evacuarea nămolului în exces se va realiza cu pompe mammuth (cu acţionare

pneumatică). Construcţia decantoarelor permite reducerea efectelor variaţiilor de debit.

Precipitarea fosforului


Pagina 14

Fosforul se va elimina prin precipitare chimică prin dozare de soluţie de clorură de fier.

Sistemul va include un rezervor şi o pompă dozatoare. Ionii de Fe3+ vor fi dozate în bazinul

de nitrificare.

Tratarea nămolului Nămolul activ este stabilizat parţial pe parcursul procesului de epurare. Nămolul în exces va

fi stocat într-un bazin separat unde va fi îngroşat gravitaţional. Nămolul va fi aerat pentru

prevenirea proceselor de putrefacţie anaerobe. Volumul necesar pentru stocare este de 404,22

m3. Durata de stocare al nămolului este de 60 de zile, timp în care nămolul se va stabiliza.

Supernatantul va fi repompat în reactorul biologic.

În continuare deshidratarea nămolului se va realiza cu o instalaţie de filtru bandă prin

utilizarea substanţelor chimice pentru floculare.

Sistemul de comandă şi automatizare al staţiei de epurare Staţia de epurare se reglează din tabloul de comandă în funcţie de încărcarea reală cu

poluanţi al apei uzate care ajunge în staţia de epurare. Sistemul asigură menţinerea eficienţei de

epurare maxime în orice moment şi economii la consum de energie.

Evacuarea nămolului flotat (în plutire la suprafaţa apei) şi ale materialelor plutitoare din

decantoarele secundare se efectuează în mod automat.

3.3 Lucrări de construcţii

Date climatelice

Comuna este situată într-o zonă de temperatură IV. Se poate aştepta ca temperaturi cu

valori sub 0°C să fie înregistrate 84 zile/an.

Se poate aştepta ca condiţiile climaterice rele (căderi masive de zăpadă şi teren îngheţat)

să împiedice lucrul în zonele neprotejate cca. 120 zile/an ( între 15 noiembrie – 15 martie).

Geologie, seismicitate

Încadrarea construcţiei proiectate:

- apă subterană : sub adâncimea de 2,0 m, afectând lucrările de terasamente

- zona seismică E, grad 6, Ks = 0,12 ;

- perioada de colţ: Tc = 0,7s ;

- presiune convenţională:200…500 kPa .

3.4. Memoriu tehnic Infrastructura Conditii geotehnice


Pagina 15

Conform studiu geotehnic terenul bun de fundare este alcătuit din pietriş bolovănişcu nisip

argilos, prăfos având presiunea conventionala de baza Pconv=400KPa.

Nivelul apei subterane se situeaza la adancimi medii de –2,00m faţă de cota terenului

natural cu posibilitatea de urcare până la cota –1,00m pe perioada unor precipitaţii abundente.

Fundatiile

Datorită nivelului ridicat al apei subterane soluţia aleasă este de fundaţii tip radier general

cu grosimea de 50 cm, grosimea acestuia fiind dată de condiţia de echilibrare a presiunii apei

subterane. Cota inferioara a radierului este situata la –3,50m faţă de cota +0,00 în zona de

bazine. În prima etapă de realizare a radierul se va turna un strat de beton de egalizare necesar

realizarii armarii radierului de 15cm grosime. Pe tot parcursul acestor operaţiuni se vor realiza

epuismente şi se va pompa continu apa subterană. Pentru hidroizolrea rezervorului se va aplica o

hidroizolare orizontală între betonul de egalizare 15 cm grosime si radierul de beton armat.

Armătura folosită la armarea radierului PC52�14/10iar clasa betonului este C20/25 având

gradul de impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100 , raport A/C 0,45 şi tipul de ciment

I32,5 (R).

Peretii

Pereţii rezervorului vor fi de asemenea din beton armat cu grosimea de 50cm

dimensionarea şi armarea lor rezultant din respectarea condiţiilor de rezistenţă impuse de

împingerea pământului. Deasemenea s-a efectuat şi verificarea deschiderii fisurilor, verificare

necesară în cazul rezervoarelor. Pereţii exteriori ai rezervorului se vor hidroizola cu hidrolaţie

verticală, acesta împreună cu hidroizolarea orizontală de sub radier realizând o cuvă închisă. La

realizarea pereţilor se va folosiarmături PC52�14/10 şi beton clasa C20/25 cuaceleaşi

caracteristici ca şi cel folosit la radier. La realizarea cofrajului nu se vor utiliza distantieri din sarma

ci numai distantieri din plastic.

Intre rostul de turnare dintre radier si peretele rezervorului se va dispune banda

expandabila importiva infiltratiilor.

Planşeul de închidere al rezervorului este din beton armat monolit cu o placă de beton de

20cm grosime şi grinzi de beton armat de 30x60cm.

Rezervorul va fi semiingropat din cauza nivelului apei freatice ridicate astfel rezervorul va

fi ingropat pana la cota -2,00. Restul rezervorului peste cota -2,00 in sus va fi acoperit cu pamant

din lateral.

În zona găurilor de acces în căminele de vizitare se vaborda local placa cu armaturi

PC52�14 realizarea pereţilor se va folosi armături PC52�10-14 ; OB37�8 şi betonclasa C20/25

cu aceleaşi caracteristici ca şi cel folosit la radier şi pereţii rezervorului.


Pagina 16

Accesul în incinta rezervorului de stocare, se realizaează prin intermediul unor guri de

acces.

Se va acorda atenţie deosebită introducerii în cofraj a elementelor de realizare a găurilor

necesare instalaţiilor înainte de betonare.

Materiale folosite

Betoane: C8/10- T3/T4-II./A-S32.5R0/31 beton de egalizare

C25/30 gradul de impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100

raport A/C 0,45 şi tipul de ciment I32,5 (R).

Acoperisul este de tip sarpanta de lemn cu invelitoare din ţiglă. Rezemarea capriorilor se

face prin intermediul panelor de coama, de cosoroabă, dolii, sau rezemari prin intermediul a unor

contrafise din lemn aparente, tratate corespunzator ), prin fixare mecanica in zidul de structura

respectiv pe reteaua de grinzi si satlpi de sustinere din beton armat. Capetele de lemn care vin in

contact direct cu zidaria se vor trata prin bitum cald, iar rezemarea pe zid se va face prin

intermediul unui strat de carton asfaltat, pentru prevenirea distrugerii capetelor acestora.

Elementele de sarpanta se vor imbina mecanic, prin chertari, se vor folosi suruburi si cuie de

lemn

Materialul propus pentru sarpanta este lemnul de brad cu umiditate maxima de

12 %, clasa de calitate II. Toate lementele de lemn se vor trata cu solutii antiseptice,

ignifuge si insecticide.

Inexecutia infrastructurii si suprastructurii se va acorda o deosebita atentie urmatoarelor

aspecte:

• folosirea calitatii betoanelor din proiect

• confort termic corespunzator Normelor in vigoare

• evitarea formarii puntelor termice la nivelul tuturor elementelor de beton

• izolarea termica si fonica a incaperilor

• calitatea superioara a elementelor de lemn pus in opera

• calitatea executiei structurii sarpantei, privind imbinari de elemente, rezemari

corecte etc.

3.5 Instalaţii de încălzire

La staţia de epurare energia termică necesară încălzirii spaţiilor de lucru va fi asigurată

prin microcentrală termică proprie echipată cu cazane funcţionînd cu lemne, vas de expansiune,

pompă de circulaţie şi instalaţie de preparare apă caldă menajeră cu boiler V=40 l. Conductele de


Pagina 17

încălzire vor fi realizate din ţevi de cupru, iar pentru cedarea căldurii se vor folosi radiatoare din

tablă.

Calculul necesarului de caldura s-a efectuat conform SR 1907/1, 2 – 1997 şi STAS 6472-

3/89, cu respectarea Normativului I 13/2002 şi a parametrilor tehnici indicati în fişele furnizorilor

de materiale de construcţii.

-temperaturi interioare, conform SR 1907/2;

-temperatura exterioara = -21°C (conform zonei climatice IV);

-viteza vânt 4/3 = 6.35 m/s (conform zonei eoliene IV);

- rezistenta termica specifica (Ro) calculata conform 6472/3-89 şi în baza fişelor

tehnice ale materialelor de construcţie este indicata pentru fiecare element de

construcţie

Temperatura exterioara -21 C

Zona eolieana IV

Caracteristici constructive

Pereti exteriori

- din zidărie de cărămidă

-izolat cu polistiren 10 cm

Ferestre cu deschidere int. cu geam termoizolant

-lungimea rostului 2.4 m/mp

-coef.de infiltratie 0.1177

Adincimea pinzei de apa freatica H=1m

Grosimea fundatiei 1.00 m

Pardoseala subsolului la cota de +0.10 m fata de nivelul solului

Coef.de masivitate termica pe contur 0.4

ms = 0.62

ns = 1.55

Necesarul de căldură s-a calculat conform STAS 1907-1/1997, cu respectarea

temperaturilor interioare de calcul conform STAS 1907-2/1997.

Necesarul total de căldură pentru incălzire la Pavilionul de exploatare este de 12 kW. Se

va amenaja o centrală termică, echipat cu un cazane de 24 kW, functionind cu combustibil gazos.

Cazanul va fi prevăzut cu instalatii de automatizare, cu functionare fără supraveghere

permanenta.

Sistemul de incălzire proiectat este bitubular cu circulatia agentului termic forţat, cu pompă

de circulaţie.


Pagina 18

Corpurile de incălzire pentru care s-a făcut calculul de dimensionare sint radiatoare din

tablă, conform tabelului anexat.

Radiatoarele vor fi echipate cu robineti de închidere şi reglaj pe tur şi retur.

Sistemul de incălzire se va realiza din teavă de cupru de dimensiunile 15 – 22 mm. Calculul

hidraulic al conductelor s-a efectuat cu ajutorul tabelelor de calcul pentru agent termic apa calda

(ΔT = 15°C) cu respectarea prevederilor Normativului I 13, privind domeniul vitezelor economice.

Conductele de distribuţie se vor monta aparent, sub plafon. Conductele de distributie

orizontale se montează cu pantă de 3 la mie către centrala termică in vederea dezaerisirii si golirii

instalatiei.

Eliminarea aerului din instalatie se realizează prin ventilele de aerisire montate în punctele

cele mai înalte sau la robinetul de aerisire a radatoarelor, iar golirea se realizează prin robineti de

golire prevăzuti la radiatoare.

Amplasarea utilajelor în centrala termică s-a realizat cu respectarea prescripţiilor

Normativului I13-2002.

Instalaţia se va asigura împotriva depăşirii presiunii şi a temperaturii maxime admise (90�C

respectiv 4 bar) cu un vas de expansiune inchis cu membrană V=8 l şi cu supapa de siguranţă cu

arc cu secţiunea minimă de trecere de 300 mmp. Supapele de siguranţă se reglează pentru

presiunea de declanşare de 3 bar.

La execuţia sistemului şi în exploatare se vor respecta prescripţiile normelor şi normativelor

de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor specificate în caietele de sarcini.

Beneficiarul va întocmi instrucţiunile de exploatare şi întreţinere pentru utilajele şi instalaţiile

din centrala termică. La exploatarea sistemului de încălzire se vor respecta prescripţiile

Normativului pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală indicativ I.13/1-1995.

3.6. Instalaţii apă – canal

Necesarul de apă pentru personal şi consum propriu la staţia de tratare se asigură din

conducta de alimentare a localităţii. Apa tehnologică necesară funcţionării utilajelor de epurare

mecanică şi deshidratare a nămolului va fi asigurată din apa uzată epurată de la ieşirea staţiei.

3.6.1. Alimentare cu apă si conducte de legătură din PEHD Reţeaua de apă exterioară incintei se va realiza din conducte de polietilenă PE100 Dn 90

de 6 bar.

Conductele de alimentare cu apă vor fi amplasate sub adâncimea de îngheţ, în pat de

nisip compactat care nu va conţine granule mai mari de 7 mm. Patul de nisip sub conductă va

avea o grosime de 0,10 m, iar acoperirea de minimum 0,20 m.


Pagina 19

Deasupra conductei de alimentare cu apă, la suprafaţa patului protector din nisip se va

desfăşura în toată lungimea a conductei o bandă de detectare din material plastic de culoare

albastră cu inscripţia "ATENŢIE APĂ" cu lăţimea de minim 15cm.

De corpul conductei se va prinde un conductorul electric pentru detectare, care va fi cablu

din cupru cu diametrul de minim 2,5mm, izolat, care se va fixa de conductă cu bandă adezivă şi

se scot capetele în cămine. Nu se acceptă îmbinarea conductorului în pământ.

Primul strat de umplutură de 20 cm deasupra conductei va fi compactat cu maiul de mână

fără deteriorarea tuburilor, restul umpluturilor vor fi compactate cu placă vibratoare.

În profil transversal conductele de alimentare cu apă sînt amplasate sub adîncimea de

îngheţ, cu respectarea punctelor de golire sau aerisire.

Subtraversările santurilor de scurgere se va face subteran sub adîncimea de îngheţ, în tub

de protecţie.

Reţeaua de apă va asigura şi debitele de incendiu. Se vor utiliza hidranţi subterani conform

STAS 695-85 de Dn65. Cotul hidrantului va fi cot cu talpă Dn80 cu racord pe partea de amonte

pentru conductă PE Dn90, iar pe partea de aval cu flanşă redusă Dn80/65. Materialul cotului va fi

fontă sau fontă ductilă, tratată cu vopsea anticorozivă.

Vanele de delimitare şi secţionare vor fi cu presiunea nominală de 16 bari. Vanele vor fi

de tip sertar, cu corp din fontă ductilă protejată anticorozivă în interior şi în exterior cu strat de

răşină epoxidică. Pentru prevenirea blocării vanelor, piesele mobile vor fi din metale inoxidabile

(tija filetată din oţel inoxidabil, bucşa filetată şi cuzinetul de centrare din alamă) sau protejate cu

straturi anticorozive (sertarul cu cauciuc prin vulcanizare). Garniturile de etanşare vor fi din

cauciuc tip EPDM. Şuruburile şi piuliţele de montare între flanşe vor fi din oţel inoxidabil.

Aerisirea şi/sau golirea tronsoanelor va fi rezolvată prin robineţi amplasaţi în cămine de

secţionare şi ramificaţie.

Căminele de apă se execută din beton clasa C8/10 şi armături din OB37; Pc52. Se vor

echipa cu trepte din fier beton Φ20mm înglobate în beton. Pe interiorul căminelor se va aplica o

tencuială sclivisită M100T de 2cm grosime, iar pe peretele exterior a căminului se va aplica o

spoială de bitum.

Instalaţiile din cămine vor permite acces uşor şi posibilitatea de intervenţie facilă la armături.

Căminele vor fi prevăzute cu trepte.

3.6.2. Canalizarea menajeră si conducte de legătură din PVC Materialul conductelor va fi din PVC tip greu cf. STAS 6675/1;2. mufate cu inel de etanşare

tip elastomeric Dn 110 – 315 mm.

Toate conductele reţelei de canalizare menajeră vor fi realizate din PVC tip greu, care

satisfac cerinţele normativului ISO 9002.


Pagina 20

Materialul tubular PVC îmbinat cu mufă şi etanşat cu inel de cauciuc va fi amplasat sub

adîncimea de îngheţ, conform profilelor, în pat de nisip compactat care nu va conţine granule

mai mari de 7 mm. Patul de nisip sub conductă va avea o grosime de 0,10 m, iar acoperirea de

0,20 m.

Primul strat de umplutură de 20 cm va fi compactat cu maiul de mână, fără deteriorarea

tuburilor. Restul umpluturilor vor fi compactate cu placă vibratoare pînă la o consistenţă de 95%.

Căminele de vizitare sînt prevăzute la ramifictii sau pe tronsoane mai lungi la fiecare 50...60

m si la schimbările de direcţie.

Căminele de vizitare vor fi realizate din beton cf STAS 2448-82 şi vor fi acoperite cu

capace din fontă carosabile STAS 2308.

Căminele de vane se vor executa conform planselor anexate.

La trecerile conductelor prin pereti se vor utiliza piese speciale din PVC si piese de trecere

prin perete tip A cu garnitură de cauciuc.

Vanele de delimitare şi golire vor fi din:

- de tip sertar, cu corp din fontă ductilă protejată anticorozivă în interior şi în exterior cu

strat de răşină epoxidică. Pentru prevenirea blocării vanelor, piesele mobile vor fi din metale

inoxidabile (tija filetată din oţel inoxidabil, bucşa filetată şi cuzinetul de centrare din alamă).

Garniturile de etanşare vor fi din cauciuc tip EPDM. Şuruburile şi piuliţele de montare între flanşe

vor fi din oţel inoxidabil.

- de tip vană stăvilar, cu corp si piesele mobile din metale inoxidabile. Garniturile de

etanşare vor fi din cauciuc tip EPDM. Şuruburile şi piuliţele de fixare vor fi din oţel inoxidabil.

3.6.3. Instalatii interioare de apă-canal Alimentarea cu apa rece a grupurilor sanitare din cladiri se va face din conducta de incintă

a staţieie de epuare, printr-o conducta de polietilena de inalta densitate (HDPE) Dn 63.

Instalatia interioara de apa rece va fi din teava Polipropilenă cu diametrele de 20 – 40

mm. Pe conductele de apa rece se vor monta robinete pentru sectionarea instalatiei in caz de

avarie, respectiv la baza coloanelor si pe fiecare ramificatie spre grupurile sanitare.

Alimentarea cu apa calda menajera se va face de la instalatia de preparare a apei calde

menajere din centrala termică. Instalatia asigura alimentarea cu apa calda menajera a tuturor

lavoarelor si dusurilor din cladire. Ca si la apa rece s-au prevazut robinete de inchidere la

ramificatiile spre grupurile sanitare. Conductele de apa calda menajera vor fi izolate termic.

Se vor prevedea in dotare mijloace de prima interventie (stingatoare, posturi PSI).

3.6.4. Instalatii electrice de forta si iluminat Statia de epurare

Racordul de energie electrică va asigura funcţionarea tuturor instalaţiilor aferente staţiei

de epurare


Pagina 21

Instalaţiile necesare constau din:

- instalaţii de forţă şi iluminat

- instalaţii de automatizare -telesemnalizare, măsurare şi prelucrare datelor,

acţionări de la distanţă

Proiectul pentru racordul de energie electrică nu face parte din prezentul proiect. Solutia

de racordare si proiectul de racordare pina la postul de transformare se va realiza prin comanda

ferma catre distribuitorul de energie electrica.

3.6.4.1 Principiul de distribuţie si contorizare a energiei electrice Prezentul proiect stabileşte soluţiile tehnice şi condiţiile de realizare a instalaţiilor electrice

de forta si iluminat, in obiectivele mentionate mai sus, de la tabloul electric general (TEG) până la

ultimul punct de consum.

Reţeaua de distribuţie se realizează după schema de tip TN-C-S, cu 5 conductoare, în

care conductorul de protecţie distribuit este utilizat pentru întreaga schemă, de la tablourile

electrice până la ultimul punct de consum. Intre tablouri se utilizeaza schema TN-C

Alimentarea cu energie electrica a obiectivelor se face din postul de transformare propriu.

Postul de transformare nu face obiectul prezentului proiect, limita de proiectare fiind stabilit la

bornele de plecare ale blocului de masura si protectie ce se va monta pe noul PTA, si unde se va

asigura masura de decontare a energiei electrice cu furnizorul local.

Din postul de transformare mentionat, se va alimenta tabloul general de distributie,

amplasat in camera energetica din pavilion; din acest tablou general se vor alimenta toate

obiectivele mentionate mai sus ; tabloul general va fi cu bara simpla sectionata, prin cupla

longitudinala cu intreruptor automat, pe unul din sectoare fiind racordat postul de transformare iar

pe celalat sector un grup electrogen de 250 kVA. S-a prevazut AAR reversibil cu separare pe

cupla longitudinala, realizat cu un dispozitiv electronic programabil.

S-a prevazut o instalatie pentru imbunătăţirea factorului de putere, montată langa tabloul

general.

Pentru alimentarea de rezerva in cazul căderii tensiunii de la reteaua furnizorului de

energie s-a prevazut un grup electrogen de interventie de 75 kVA care va prelua o parte din

consumatori:

Grupul electrogen se va monta lingă pavilionul de exploatare, conexa cu camera

energetica. Grupul electrogen va fi de tip compact complet pregătit pentru intervenţie: cu rezervor

de combustibil înglobat, exhaustor pentru ventilaţia grupului, îincărcător pentru baterie, baterie de

acumulatori, cablele de legătura necesare, ţeavă de eşapament scos in exteriorul incaperii,

tabloul grupului cu elementele de automatizare necesare pentru pornire automată în caz da

cădere de tensiune de la reţea, supraveghere, comandă şi întreruptor automat de linie.


Pagina 22

In tabloul general TEG se va monta dispozitivul de comutare automată pentru trecerea de

pe reţea pe grup (A.A.R.) în cazul lipsei tensiunii pe racordul principal.

Din tabloul general TEG se vor alimenta tablourile de distribuţie cu cabluri de cupru cu 4

conductoare.

Separarea nulului de protectie PE de nulul de lucru N se va face incepand de la bara de

nul al tablourilor.

Tabloul general TEG va fi racordat la PTA prin LES 1 kV realizat cu doua cabluri de cupru

de tip armat cu sectiunea de 3 x 240 + 120 mmp.

Tablourile de distributie vor fi realizate pornind de la componente de instalare şi racordare

standard şi vor fi testate în laborator. Concepţia sistemului trebuie să fie validată prin încercari

conform normei SR EN 60439.1. Constructorul de tablouri va prezenta buletine de încercari care

să ateste această conformitate.

Schema de legare la pământ fiind de tip TN-S, astfel conductorul de protecţie se va lega

la priza de pământ într-un singur punct.

Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecţie şi echipamentele

de protecţie sunt alese conform prescripţiilor tehnice şi sunt menţionate în breviarul de calcul.

3.6.4.2 Instalatii de iluminat si prize a.) obiectivele supraterane

Alegerea corpurilor de iluminat aferentă acestei investiţii sunt:

- în birouri corpuri de iluminat echipate cu lămpi fluorescente de 18W sau 36 W (lămpi

fluorescente liniare sau circulare T26). Corpurile de iluminat vor fi echipate cu reflector bivergent

anodizat semi-mat cu limitarea orbirii de L<= 1000 cd/m2 la 65° în conformitate cu cerinţele

normativelor referitoare la birouri cu monitoare (cu tub catodic) de calculator.

- pentru vestiare si grupuri sanitare corpuri de iluminat cu dispersoare din policarbonat

echipate cu lămpi fluorescente T26.

- pentru iluminatul exterior cladirii sunt folosite reflectoare IP65 echipate cu lampi cu vapori

de sodiu de 400W.

Corpurile de iluminat din grupurile sanitare, din depozite şi din exteriorul clădirii vor fi

racordate la conductorul de protectie distribuit în instalaţie.

Comanda surselor de iluminat se face cu comutatoare, întreruptoare şi butoane. Înălţimea

de pozare a comutatoarelor, întreruptoarelor şi butoanelor este de 1,5 m de la nivelul pardoselii

finite. Aparatele de comandă vor fi din serii de fabricatie unitare.

Comanda corpurilor de iluminat din exterior se va realiza automat, ea fiind realizata cu

ajutorul unui comutator crepuscular cu ceas programator. În tabloul de comandă sunt prevăzute

comutatoare cu trei poziţii pentru comanda iluminatului.


Pagina 23

Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu dublă izolaţie din PVC, tip

CYY 1,5 mmp, montate aparent în jgheaburi peste tavanul fals sau în jgeaburi metalice şi

îngropat în tuburi de PVC pentru coborârile la aparatele de comandă; în corpul strand instalatiile

se vor realiza ingropat, cu conductoare de cupru în tuburi de protecţie din PVC.

Dozele de derivaţie vor fi montate îngropat sub tavanul fals iar în încaperile unde nu exista

tavane false se vor monta aparent.

Comutatoarele, întreruptoarele şi butoanele se montează în doze de aparataj îngropat în

elementele de construcţie (pereţi) în birouri şi aparent în celelalte încăperi.

În tablourile electrice de distribuţie protecţia circuitelor de iluminat se face cu întreruptoare

automate, având curbele de protecţie C.

Toate prizele utilizate sunt cu contact de protecţie. În birouri prizele vor fi montate în plintă

iar în grupurile sanitare şi oficii îngropat în doze de aparataj.

Cablurile folosite pentru circuitele de priză sunt din cupru cu dublă izolaţie din PVC, tip

CYY 2,5 mmp, montate aparent în tuburi PVC peste tavanul fals sau în jgeaburi metalice şi

îngropat în tuburi de PVC pentru coborârile la aparatele de comandă în corpul administrativ, în

celelalte spaţii cablurile vor fi montate în jgheaburile metalice şi aparente în tuburi de protecţie

din PVC.

Dozele de derivaţie vor fi montate îngropat sub tavanul fals iar în celelalte incaperi unde

nu exista tavane false se vor monta aparent.

In tablourile electrice de distribuţie protecţia circuitelor de priză se face cu întreruptoare

automate, având curbele de protecţie C.

b) obiectivele subterane

Comanda iluminatului se va face prin teleruptoare montate in tablourile de iluminat;

comanda acestora se va realiza la 24 Vca, prin butoane amplasate in punctele indicate pe

planuri; teleruptoarele vor fi de tip comanda centralizata, permitand comanda iluminatului de la un

punct central.

3.6.4.3 Instalatii de iluminat de siguranţă Iluminatul de siguranţă este realizat prin alimentarea iluminatului de pe sectorul de bara

cu grup electrogen, realizandu-se, un iluminat de siguranta de categoria 3c) pentru intregul

spatiu; pe langa aceasta se vor monta luminoblocuri in punctele indicate pe planuri,.

3.6.4.4 Instalatii de fortă Instalaţia de forţă alimentează cu energie electrică următoarele categorii de instalaţii:

a) instalatii care se vor achizitiona impreuna cu tabloul electric propriu, prezentul proiect

cuprinzand numai cablul de alimentare al acestora


Pagina 24

b) instalatii de forta cuprinse in prezenta documentatie

3.6.4.5 Instalatii de protectie Pentru protejarea utilizatorilor împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă

accidentală s-a prevăzut alimentarea tuturor aparatelor electrice prin 5 sau 3 conductoare.

Conductorul de protecţie, împreună cu partea metalică, şasiul tabloului general , se conectează la

priza de pământ de protecţie.

În tablourile de distribuţie sunt prevăzute întreruptoare automate echipate cu dispozitive

de protecţie diferenţială de 30 mA pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte.

Priza de pământ prevăzută este una artificială realizată cu o banda de OLZn 40x5mm.

Racordarea instalaţiei electrice la priza de pământ se va face printr-o piesă de separaţie.

Dacă valoarea rezistenţei de dispersie obţinută nu este sub 1 � priza de pământ se va

îmbunătăţi cu ţăruşi până este satisfăcută valoarea de 1 �.

Detaliile de execuţie pentru îmbunătăţirea prizei de pământ artificiale vor fi realizate de

proiectant, în funcţie de valoarea rezistenţei de dispersie măsurată.

În urma calcului efectuat în breviarul de calcul, obiectivele supraterane necesită instalaţie

de protecţie împotriva trăsnetului.

Instalaţia exterioară de protecţie împotriva trăsnetului IEPT este alcătuită din două

dispozitive de captare. Dispozitivele de captare sunt de tip activ si sunt montate pe stalpi metalici

autoportanti usori de 18 m, destinate special instalatiilor de paratraznet; coborarea va fi de tip

natural utilizandu-se structura metalica a stalpului si fiind prevăzute cu câte o piesă de separaţie

fiecare şi o priză de pământ artificială (comuna cu cea pentru instalatia electrica interioara).

Caracteristicile dispozitivelor ce se montează pe clădire sunt cu avansul propriu de

amorsare �T=60�s;

Piesele de separatie trebuie să fie astfel realizate încât să nu poată fi demontate decât cu

ajutorul unor scule, atunci când se execută măsurători. Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei

de pământ artificiale nu trebuie să depăşească valoarea de 1 �. În cazul în care această valoare

este depăşită, priza de pământ se va îmbunătăţi cu electrozi până când este satisfăcută valoare

de 1 �. Proiectantul va pune la dispoziţia executantului detalii referitoare la îmbunătăţirea prizei

de pământ, de îndată ce va fi informat asupra valorii rezistenţei de dispersie măsurată.

Instalaţia interioară de protecţie împotriva trăsnetului IIPT este alcătuită dintr-o bară de

echipotenţializare BEP, montată în încaperea generatorului electric şi legături echipotenţiale,

realizate între toate elementele de instalaţii realizate din materiale conductoare.

Bara pentru egalizarea potenţialelor este din cupru, de secţiune 20x10 mm şi lungime 500

mm, prevăzută cu borne pentru racordarea conductoarelor de echipotenţializare. La această bară

se conectează prin conductoare de cupru de secţiune 16 mmp, conductele de apă rece,


Pagina 25

conductele de apă caldă, instalaţia de curenţi slabi (prin dispozitive de protecţie la supratensiuni),

instalaţia electrică. Conductorii de echipotenţializare se conectează la conducte prin intermediul

unor brăţări metalice, prin contact direct. Bara de egalizarea a potenţialelor se va lega la priza de

pământ a instalaţiei electrice printr-un conductor de cupru 16 mmp.

3.7. Instalatii electrice de forta si iluminat Statia de pompare ape uzate Descrierea lucrărilor

În vederea alimentării cu energie electrică a staţiilor de pompare a apelor uzate se

prevede realizarea instalaţiei electrice de forţă, instalaţia de comandă şi automatizare a

pompelor, instalaţia de iluminat a staţiei şi instalaţia de protecţie împotriva şocurilor electrice.

1. Alimentarea cu energie electrică

Instalaţia de alimentare a staţiei de pompare a apelor uzate se va racorda la instalaţia

furnizorului de energie electrică printr-un branşament trifazat de joasă tensiune, în urma obţinerii

avizului de racordare. Proiectul de racordare nu face parte din prezentul proiect.

2. Tabloul general

Tabloul general va fi amplasat în exterior conform planşei şi va avea un grad de protecţie

IP68. Alimentarea TG se va face prin coloana formată din cablu CYY 4×6 mmp şi disjunctorul

diferenţial de branşament selectiv cu valoarea curentului diferenţial de declanşare de 300mA.

Tabloul general conţine următoarele circuite:

- circuitul de alimentare a tabloului de comandă şi protecţie a pompelor;

- circuitul de alimentare a ventilatorului de avarie, Pi=0,25kW;

- circuitul de priză trifazată pentru alimentare a unui ventilator mobil, Pi=1,1kW;

- circuitul de TFJS pentru iluminat, Si=0,16kVA;

- circuit de rezervă.

Protecţia circuitelor va fi asigurată prin disjunctoare diferenţiale fără temporizare cu

valoarea curentului diferenţial de declanşare de 30mA.

Conductele circuitelor vor fi cabluri de tip CYY, mai puţin cele aferente circuitelor de

alimentare a pompelor. Pompele se livrează echipate cu cablu mobil, cu secţiunea minimă de

4×2,5 mmp. Cablurile vor fi montate aparent pe perete, respectiv prinse de cablul de susţinere a

pompelor.

Pornirea/oprirea ventilatoarelor se va realiza prin întreruptoarele montate în TG.

3. Iluminatul


Pagina 26

Iluminatul cuvei va fi realizată cu un corp de iluminat etanş cu sursă incandescentă de

24V, 60W. Nivelul mediu de iluminat va fi de 20lx. Pentru iluminatul zonelor greu accesibile s-a

prevăzut o priză de 24V montat pe perete la cota -1,25, iluminatul realizându-se cu corp de

iluminat mobil. Puterea instalată a transformatorului de 220/24V este S=160VA. Acţionarea

iluminatului se va realiza prin întreruptorul montat pe primarul transformatorului, în TG.

4. Instalaţia de protecţie contra atingerii directe şi indirecte

Schema de legare la pământ este de tipul TNS, cu deconectare automată la apariţia

defectului prin disjunctoare diferenţiale.

5. Tabloul de comandă a pompelor

Tabloul de comandă a pompelor asigură comanda manuală/automată în funcţie de nivelul

de apă din cămin a pornirii/opririi a celor două pompe, protecţia la lipsa apei, protecţie la

scurtcircuit şi suprasarcină a pompelor.

Senzorii de nivel vor fi de tipul plutitor cu contacte electrice, cu cablu de legătură de

lungime de 10m.

Tabloul de protecţie va fi montat în dulapul TG.

Execuţia lucrărilor de instalaţii electrice se va face cu personal autorizat cu respectarea

Normativului I 7 – 2002 şi a tuturor standardelor şi normelor în domeniu.

3.8. Lucrări de drumuri si platforme

3.8.1 Lucrări de terasamente La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte

standardele şi normativele în vigoare, la data execuţiei.

Pe intreaga platformă se execută o umplutură generala de ≈1,0 m

Material folosit pentru umplutura trebuie să fie pământ coeziv grosier fracţiunea mai mare

de 2 mm reprezintã mai mult de 50% Blocuri, bolovãniş, pietriş cu foarte puţine pãrţi fine,

neuniforme (granulozitate continuã) insensibilitate la îngheţ-dezgheţ şi la variaţiile de umiditate.

Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei în

grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil pe cât posibil paralel cu

profilul definitiv.

Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi

plană şi va avea o pantă transversală de 3…..5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va

avea panta prevăzută în proiect.

La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare.


Pagina 27

3.8.2 Platforme tehnologice Platforma amenajată este concepute în aşa fel ca să asigure acces în mod optim la toate

obiectele investiţiei.

Elementele geometrice sunt stabilite conform standardeleor şi normativelor în vigoare

referitoere la încinte şi platforme tehnologice.

În profil transversal pantele sunt stabilite în aşa fel ca să asigure scurgerea şi colectarea

apelor meteorice

Sistemul rutier adoptat este alcătuii din fundaţie din balast de 10cm şi piatră săpartă de

12cm grosime şi îmbrăcăminte din beton rutier BcR 4,0 turnat intr-un singur strat de 18 cm

grosime

3.8.3 Drum de acces Drumul de acces având Clasa tehnică a V-a cu o singură bandă de circulaţie, se

amenajează pe o lungime de L = 300 m pe un rambleu medie de 0,5m grosime.

-în plan şi in profil longitudinal – elementele geometrice sunt stabilite în conformitete cu

prevederile STAS 863 pentru viteza de proiectare de 30 km/h.

-în profil transversal cu elementa geometrice - conform Normelor tehnice privind

proiectare, construirea şi modernizarea drumurilor -

Parte carosabilă de 4,0 m lăţime şi platforma drumului de 5,0 m

Sistemul rutier este alcătuit din

-fundaţie din balast de 10 cm şi piatră spartă de 12 cm grosime

-îmbrcăminte din macadam ordinar penetrat cu bitum de 10 cm grosime

3.8.4. Cerinte de calitate La executia lucrarilor se vor respecta cu strictete prevederile din “Norme republicane de

protectia muncii” aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii si Norme generale de

protectie impotriva incendiilor. Pe parcursul executari lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre

conducatorul tehnic al lucrarilor. Lucrarile executate trebuie sa corespunda prescriptiilor date de

Legea Calitatii nr. 10/1995. Materialele si produsele folosite la realizarea lucrarilor trebuie sa

corespunda din punct de vedere al calitatii standardelor si normelor prevăzute. Executantul nu va

folosi materiale fara certificat de calitate, buletin de incercari etc., acte care vor fi folosite la

intocmirea carti tehnice a constructiei.

IV.CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA.

• In conformitate cu HG. 766/97, categoria de importanta este

"C" constructie de importanta normala.


Pagina 28

• In conformitate cu normativul P 100-92, zona de calcul a amplasamentului, este zona F,

avind coeficientul K=0,08 si perioada de colt Tc=0,7 sec, conf. tabelului 5.1,

clasa de importanta este IV - constructie de importanta normala.

V.CALITATEA LUCRARILOR. La executia lucrarilor se vor respecta toate cerintele din normativele in vigoare, indicate in

caietele de sarcini, pentru diferitele categoriile de lucrari.

La executia lucrarilor se vor intocmi toate documentele privind procesele verbale pentru

natura terenului si dimensiunile fundatiilor, procesele verbale de lucrari ascunse, procese verbale

ce constituie fazele determinante, condica de betoane, etc., conform programe de control.

Programele de control propuse de proiectant vor fi vizate de Inspectia de Stat in

constructii prin grija executantului si a beneficiarului la inceperea executiei.

In anexa sunt date fazele determinante si receptiile calitative propuse de proiectant.

Atragem atentia asupra calitatii betonului turnat, ce trebuie sa fie un beton etans,

preparat, transportat si turnat in conditii speciale, privind lucrabilitatea, raportul apa/ciment,

utilizarea aditivilor adaosuri pentru marirea lucrabilitatii .

Betoanele in elementele structurale importante, stalpi, grinzi, plansee vor fi turnate

obligatoriu cu pompa, prin vibrare corespunzatoare.

Conform HGR 766/1997- care aproba regulamentele privind calitatea in constructii –

anexa 3, obiectivul se incadreaza la constructiile cu categorie de importanta’’C’’ (normala).

Conform Legii nr. 10/1995, proiectul va fi verificat de catre verificatori atestati M.L.P.A.T,

la structura exigenta A1 si A11.

VI.MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI. In anexa la proiect sunt indicate toate masurile de protectia muncii ce trebuie luate in

considerare pe capitole de lucrari. Precizam ca aceste masuri nu sunt limitative, executantul

avind obligatia de a prelucra masurile ce se impun pentru conditiile speciale de lucru sau sa

elaboreze un manual al calitatii executiei si portectia muncii si PSI propriu pe care o inainteaza

Inspectiei de Stat si dirigintelui de santier spre aprobare.

Inainte de inceperea executiei executantul prin grija sa va afisa un panou de identificare a

lucrarii, afisat la loc vizibil ,la intrarea pe santier.

Amplasamentul se va imprejmui, cu panouri metalice, sau sarma, tinand cont de

amplasament care se situeaza in incinta unui institutii de invatamant.


Pagina 29

Inaintea excavarii se vor imprejmui zona si se semnalizeaza cu placute avertizoare.

Pentru accesul pe verticala se vor utiliza scari omologate.

La executia lucrarilor se, vor respecta instructiunile din normativul P118/99 privind

siguranta la foc a constructiilor.

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

In toate etapele cuprinse in operatiile de executie vor fi respectate cerintele esentiale

referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:

- siguranta in exploatare;

- igiena si sănătatea oamenilor;

- protectia impotriva zgomotului;

- siguranta la foc.

CONSTRUCTORUL, cîştigător al licitaţiei execuţiei lucrărilor prevăzute în prezentul

proiect trebuie să respecte prevederile de protecţia muncii şi a normelor PSI, după cum urmează:

-legea protecţiei muncii nr. 90/1996

-norme republicane de protecţia muncii, ediţia 1990

-norme generale de prot.muncii ordinul MMPS 578/DB/5.840/1996

-norme de securitate a muncii specificate în domeniu alimentărilor cu apă şi canalizări,

aprobate cu ordinul MMPS 387/1995

-normele de protecţia muncii aprobate prin ordinul MMPS 359/1995

-normele de protecţia muncii privind execuţia instalaţiilor electrice, conform memoriului de

specialitate

-regulamentul privind protecţia şi igienia muncii în construcţii aprobate de MLPAT cu

ordinul nr. 9/N/15.03.1993

-norme generale de protecţia împotriva incendiilor Decret 290/16.08.1977

-norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor Ord.MI, MLPAT 381/1219/MC/94

-normativul de prevenire şi stingere a incendiilor C.300/1994

-norme tehnice privind protecţia la acţiunea focului P.118

Nu se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul NTS şi PSI făcut şi însuşit.

Obligaţia efectuării instructajului NTS şi PSI o au cei care organizează, controlează şi conduc

procesele de muncă, pentru care răspund în faţa legilor disciplinar, material şi penal în funcţie de

gravitatea săvărşită.

Conducătorii şantierelor, loturilor şi punctelor de lucru sunt obligaţi să organizeze

instructajele pe linie NTS şi PSI, în conformitate cu reglementările în vigoare prin organizarea de


Pagina 30

cabinete de tehnica securităţii muncii şi paza contra incendiilor pe bază de prelucrare a

capitolelor specifice în care este repartizat angajatul, la locul de muncă.

La execuţia reţelelor pe drumurile publice se vor respecta în plus regulile specifice

desfăşurării normale, în condiţii de siguranţă a circulaţiei de tranzit.

Conform catalogului de dispozitive şi elementele tipizate pentru protecţia muncii la

lucrările de construcţii montaj editate de Ministerul Construcţiilor Industriale (proiect IPC nr.

7088/1975 ) constructorul va folosi dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:

- subgrupa 1 - dispozitive de protecţia muncii pentru lucrări de săpătură (simbol catalog

122, 108, 107 )

- subgrupa III - dispozitiv de protecţia muncii pentru lucrări de sudură ( simbol catalog nr.

301,303, 305, 306, 307,)

- subgrupa VIII - semne convenţionale indicatoare de securitate (simbol catalog 801, 802)

Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi

efectuate respectîndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare

categorie de echipamente.

Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa

asigure:

- luarea de măsuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a

muncii;

- realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult

30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmează

să fie semnate individual;

- controlul aplicării si respectării de către intreg personalul a normelor si instructiunilor

specifice;

. verificarea cunostintelor asupra normelor si măsurilor de protectie a muncii, realizarea

instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in

vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.

Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingrădesc si se avertizeaza,

interzicîndu-se accesul altor persoane decît celor autorizate.

Instructajul va avea in vedere si măsurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul

evitarii producerii unor accidente.

Se menţioneză că această enumerare a capitolelor ce trebuiesc însuşite nu este limitată,

constructorul avînd obligaţia de a le completa cu alte măsuri specifice condiţiilor locale de

execuţie sau exploatare pe care le va considera necesare.

La lucrările de construcţii montaj, pentru structura de rezistenţă se vor respecta normele

din "Regulamentul privind protecţia muncii şi igiena muncii in construcţii" aprobat de ministerul


Pagina 31

lucrărilor publice şi amenajării teritoriale, publicat in buletinul construcţiilor nr. 5, 6, 7 şi 8 din 1993,

în special cele indicate mai jos, fără a fi limitative.

Cap DENUMIREA ART 1. Obligaţiile şi răspunderile administraţiei 1 - 11 2. Responsabilităţile maiştrilor şi a altor conducători ai punctelor de lucru

12

3. Responsabilităţile şefilor formaţiunilor de lucru şi ale personalului muncitor

13 - 15

4. Responsabilităţile învestitorului 34 - 39 5. Responsabilităţile producătorilor de maşini, utilaje şi instalaţii pentru

construcţii 40 - 50

6. Organizarea activităţii de protecţia muncii 51 - 81 7. Controlul medical al personalului 82 - 88 8. Instructajul de protecţie şi igiena muncii 89 - 120 9. Repartizarea personalului la locurile de muncă 121 - 129 10. Propaganda de protecţie şi igiena muncii 130 - 141 11. Reguli de igiena muncii, acordarea primului ajutor 142 - 199 12. Riscurile profesionale în construcţii 200 - 229 13. Mijloace individuale de protecţie 229 - 275 14. Dispozitive de securitate a muncii 276 - 278 15. Lucrări executate pe timp friguros

- Generalităţi - Săpături - Betoane - Zidării şi tencuieli - Învelitori - Finisaje - Funcţionarea utilajelor de construcţii

279 - 286 287 288 - 290 291 - 292 293 294 - 295 296 - 306

16. Încărcarea, descărcarea şi depozitarea materialelor - Generalităţi - Încărcarea şi descărcarea materialelor de construcţii în depozite, vagoane CF, vagonete CFI şi autovehicole - Încărcarea şi descărcarea materialelor speciale

307 - 324 325 – 336 337 - 366

17. Electrosecuritate 387 - 536 18. Terasamente

- Reguli generale - Săpături în teren cu pereţii în taluz - Săpături în teren cu pereţi sprijiniţi - Săparea mecanizata a terenului cu excavatorul

537 – 566 567 – 573 574 – 590 591 - 606

19. Prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor - Prepararea betoanelor şi mortarelor - Utilizarea aditivilor (adaosurilor) - Transportul betonului şi mortarului

691 – 730 731 -734 735 - 761

20. Turnarea şi compactarea betonului - Generalităţi - Turnarea şi compactarea betonului - Turnarea betonului în cofraje plane mari, modulate

762 – 763 764 – 770 790 – 793

21. Fasonarea şi montarea armaturilor de oţel beton 794 – 805 22. Lucrări de zidărie şi tencuieli

- Executarea fundaţiilor - Executarea zidăriilor - Executarea tencuielilor

806 – 813 819 - 842 843 - 856

25. .Schele, eşafodaje, scări - Generalităţi - Schele autoridicătoare - Schele şi eşafodaje metalice de inventar - Schele eşafodaje şi podine auxiliare de lemn - Schele mobile - Schele în consolă

987 – 1005 1006 – 1043 1085 – 1093 1094 – 1097 1098 – 1104 1105 – 1112


Pagina 32

Cap DENUMIREA ART - Schele interioare - Rampe şi scări de acces

1113 – 1115 1116 - 1130

26. Cofraje - Reguli generale - Montarea, exploatarea şi demontarea cofrajelor - Cofraje unificate de inventar - Cofraje metalice spaţiale (tip tunel)

1131 – 1167 1168 – 1191 1232 – 1241 1247 - 1261

27. Finisaje - Zugrăveli şi vopsitorii - Montarea geamurilor - Lucrări de placare - Învelitori - Pardoseli - Montare mâna curenta

1262 – 1278 1279 – 1285 1286 – 1297 1298- 1311 1312 – 1317 1318 - 1320

31. Izolaţii şi protecţii anticorozive - Generalităţi - Topirea bitumului şi prepararea materialelor cu bitum - Preparare amorsaj bitum-benzina - Transport bitum topit pe orizontala şi verticala - Executarea izolaţiilor la cuve, bazine, rezervoare - Izolaţii la acoperişuri - Protecţie anticorozivă prin lacuri şi vopsele pe baza de răşini şi solvenţi organici - Protecţie anticorozivă prin mase de spaclu bituminoase

1978 - 1990 1991 - 2006 2007 - 2010 2011 - 2016 2017 - 2027 2028 - 2036 2078 – 2075 2076 - 2079

32. Instalaţii şi maşini de ridicat 2230 - 2270 33. Utilaje şi maşini de ridicat 2271 - 2353 34. Dispozitive, scule şi unelte de mână 2354 - 2449 35. Utilaje folosite în ateliere 2450 - 2492

NOTĂ Pentru operaţiile ce nu sunt cuprinse sau enumerate, care ar apare în sectorul de

activitate de construcţii-montaj pentru lucrarea de fata, se vor respecta precizările cuprinse în

normele de protecţia muncii elaborate de alte ministere care tutelează obiectivul proiectat. În

cazul în care pe parcursul execuţiei sau înainte de atacarea obiectivului apare necesitatea luării

unor măsuri necuprinse în norme, beneficiarul sau constructorul va solicita din timp proiectantului

măsuri suplimentare de protecţia şi igiena muncii.

Măsuri de prevenire a incendiilor Se vor lua măsuri pentru eliminarea pericolului de incendiu respectând prevederile

următoarelor acte normative:

Decret 290/1977 Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor

Ordin 381/1219/MI Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului MC Ind 1976 Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct

de vedere al prevenirii incediilor C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata

executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora


Pagina 33

Executantul în proiectul de organizare de şantier elaborat pentru executarea lucrărilor va

cuprinde detailat toate elementele necesare executării lucrărilor în condiţii depline de siguranţă

din punct de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi mijloacele de intervenţie necesare

stingerii incendiilor, atât în organizarea de şantier cât şi în obiectivul în care se execută lucrările

de instalaţii.

Personalul de conducere la nivelul şantierului (maiştrii, conducătorii punctelor de lucru,

şefii formaţiilor de lucru) au sarcina să verifice existenţa documentelor de organizare a activităţii

de prevenire şi stingere a incendiilor pe locuri de muncă, să execute instructajele de prevenire şi

stingere a incendiilor, marcarea cu indicatoare de securitate, avertizare şi de siguranţă a locurilor

de muncă cu pericol de incendiu şi a depozitelor de materiale combustibile, să supravegheze

respectarea normelor de prevenire a incendiilor în timpul executării lucrărilor în special cele cu foc

deschis (sudură, tăierea cu flacără şi lipirea metalelor, arderea unor reziduri combustible), să

verifice existanţa şi starea mijloacelor de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor şi să

interzică folosirea acestora în alte scopuri, să controleze luarea de măsuri specifice de prevenire

şi stingere a incendiilor la sfârşitul programului de lucru, menţinerea liberă a căilor de evacuare şi

de acces în caz de incendiu, alarmarea, anunţarea şefilor ierarhici şi a pompierilor despre

incendiile izbucnite, să conducă şi să participe la stingerea incendiilor, evacuarea bunurilor şi la

înlăturarea consecinţelor incendiilor.

Se vor respecta măsurile specifice de prevenire a incendiilor prescrise prin normative şi

specificate în caiete de sarcini privind executarea următoarelor lucrări cuprinse în proiectul

elaborat:

-lucrări de execuţie şi de utilizare a cofrajelor

-lucrări de execuţie şi de utilizare a schelelor

-lucrări de sudură

-lucrări de preparare, turnare şi compactare a betoanelor

-protecţii anticorosive

-lucrări de finisaje (vopsitorii la utilaje, conducte, susţinere, suporţi şi piese de

trecere etanşe)

-depozitarea materialelor inflamabile

VII. COMPORTAREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI. In baza indicativului P130-1999, beneficiarul va organiza urmarirea curenta a comportarii

constructiei, prin personalul tehnic afiat in subordine sau printr-o firma abilitata in aceasta

activitate.


Pagina 34

Urmarirea comportarii curente a constructiei se va face periodic, la un interval de maxim

un an si se vor intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si incluse in

cartea tehnica a constructiei.

In cazul aparitiei unor elemente deosebite, beneficiarul(investitorul} va solicita proiectantul

sau se va solicita intocmirea unei expertize tehnice ce va indica masurile ce se impun.

Fenomenele ce se vor analiza la urmarirea curenta a comportarii constructiei se refera la:

- Verificarea elementelor de rezistenta, a planseului, la aparitia de fisuri in grinzi sau

placi.

Urmarirea unor eventuate tasari ale constructiei, care pot determine aparitia unor fisuri in

elementele suprastructurii platformei betonate.

Aparitia unor fisuri in elemente nestructurale, dizlocari de caramizi

Aparitia unor pete de mucegai sau fenomenul de condens pe elementele de structura.

INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE POST UTILIZARE ŞI URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN

TIMP A REŢELELOR DE CANAL MENAJER

1.GENERALITĂŢI Principalele acte normative care reglementează activitatea de urmărire a comportării în

timp şi urmărirea curentă a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sint:

• Legea calităţii 10/1995

• Normativul P130-1999

• HGR 766/1997 referitor la regulamentul privind asigurarea calităţii în

construcţii

Se vor avea în vedere şi prevederile referitoare la activitatea de urmărire a comportării în

timp existente în documentele de calitate întocmite de producătorii / furnizorii materialelor

folosite.

Activitatea de urmărire curentă are un caracter permanent, pe toată durata de serviciu

efectivă a construcţiilor şi instalaţiilor.

Ţinând cont de prevederile actelor normative în vigoare, lucrările proiectate nu necesită

urmărirea specială a comportării în timp, ci numai urmărirea curentă a stării tehnice .

Scopul urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor este asigurarea aptitudinii pentru

exploatare în bune condiţii la parametrii proiectaţi, pe durata de serviciu normată (efectivă ) şi

obţinerea unor informaţii necesare perfecţionării activităţilor în construcţii.

În acest scop beneficiarul va desemna, conform legii, un responsabil cu urmărirea

comportării în timp, care va verifica în unele cazuri speciale chiar cu participarea şi a altor

specialişti, starea reală a construcţiei şi va face consemnările în cartea construcţiei.


Pagina 35

În această activitate se va ţine seama şi de nivelul de performanţă a lucrărilor proiectate,

determinate conf. prevederilor HGR 766/1997.

2.SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STĂRII TEHNICE Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală, directă cu mijloace simple de

măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi a reglementărilor

tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

Urmărirea curentă se referă la depistarea şi semnalarea încă din faza primară a tuturor

situaţiilor ce pot afecta construcţiile şi instalaţiile sub aspectul durabilităţii, fiabilităţii, siguranţei şi

confortului.

Astfel la lucrările aferente reţelei de canalizare se vor urmări :

• existenţa reperelor de marcare conf. STAS 9570/1-89 a poziţiei reţelelor,

căminelor;

• schimbări în poziţia acestora în raport cu aceste repere sau construcţii învecinate,

care se poate manifesta prin deplasări vizibile, orizontale sau verticale cum ar fi

înclinări, rotiri, tasări sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte

construcţii învecinate;

• apariţia de fisuri, crăpături ăn placă, pereţi sau radier;

• pete de infiltraţii, exfolieri, desprinderea tencuielii;

• starea capacului şi a ramei din fontă, fisuri, spargeri;

• treptele de acces;

Se subliniază utilitatea preocupărilor privind implementarea tehnicii de urmărire a

comportării în timp a conductelor de canalizare prin metoda videoscopiei. În acest sens se

propune dotarea compartimentului de specialitate din cadrul operatorului cu aparatură

performantă şi asigurarea personalului de exploatare / utilizare calificat.

INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE POST UTILIZARE ŞI URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN

TIMP A REŢELELOR DE APĂ

1.GENERALITĂŢI Principalele acte normative care reglementează activitatea de urmărire a comportării în

timp şi urmărirea curentă a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sint:

• Legea calităţii 10/1995

• Normativul P130-1999

• HGR 766/1997 referitor la regulamentul privind asigurarea calităţii în

construcţii


Pagina 36

Se vor avea în vedere şi prevederile referitoare la activitatea de urmărire a comportării în

timp existente în documentele de calitate întocmite de producătorii / furnizorii materialelor

folosite.

Activitatea de urmărire curentă are un caracter permanent, pe toată durata de serviciu

efectivă a construcţiilor şi instalaţiilor.

Ţinând cont de prevederile actelor normative în vigoare, lucrările proiectate nu necesită

urmărirea specială a comportării în timp, ci numai urmărirea curentă a stării tehnice .

Scopul urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor este asigurarea aptitudinii pentru

exploatare în bune condiţii la parametrii proiectaţi, pe durata de serviciu normată (efectivă) şi

obţinerea unor informaţii necesare perfecţionării activităţilor în construcţii.

În acest scop beneficiarul va desemna, conform legii, un responsabil cu urmărirea

comportării în timp, care va verifica în unele cazuri speciale chiar cu participarea şi a altor

specialişti, starea reală a construcţiei şi va face consemnările în cartea construcţiei.

În această activitate se va ţine seama şi de nivelul de performanţă a lucrărilor proiectate,

determinate conf. prevederilor HGR 766/1997.

2.SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STĂRII TEHNICE Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală, directă cu mijloace simple de

măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi a reglementărilor

tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

Urmărirea curentă se referă la depistarea şi semnalarea încă din faza primară a tuturor

situaţiilor ce pot afecta construcţiile şi instalaţiile sub aspectul durabilităţii, fiabilităţii, siguranţei şi

confortului.

Astfel la lucrările aferente reţelei de canalizare se vor urmări :

• existenţa reperelor de marcare conf. STAS 9570/1-89 a poziţiei reţelelor,

căminelor;

• schimbări în poziţia acestora în raport cu aceste repere sau construcţii învecinate,

care se poate manifesta prin deplasări vizibile, orizontale sau verticale cum ar fi

înclinări, rotiri, tasări sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte

construcţii învecinate;

• apariţia de fisuri, crăpături ăn placă, pereţi sau radier;

• pete de infiltraţii, exfolieri, desprinderea tencuielii;

• starea capacului şi a ramei din fontă, fisuri, spargeri;

• treptele de acces;

Se subliniază utilitatea preocupărilor privind implementarea tehnicii de urmărire a

comportării în timp a conductelor de canalizare prin metoda videoscopiei. În acest sens se


Pagina 37

propune dotarea compartimentului de specialitate din cadrul operatorului cu aparatură

performantă şi asigurarea personalului de exploatare / utilizare calificat.

VIII. RECEPTIA LUCRĂRILOR

Recepţia lucrărilor Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile prezentului Caiet sarcini,

conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii şi cu regulamentul în vigoare de efectuare

a recepţiei obiectivelor de investiţii HG nr. 273/1994.

Receptia preliminară Receptia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform

Regulamentului de receptie a lucrărilor în constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG

273/94.

Comisia de receptie examinează lucrările executate fată de documentatia tehnică

aprobată si de documentatia de control întocmită în timpul executiei.

Se verifică:

- Respectarea dimensiunilor conductelor şi a cotelor radierelor căminelor prevăzute

în proiectul de execuţie.

- Asigurarea etanşeităţii conductei

- Asigurarea capacităţii de transport

- Respectarea prescripţiilor de montaj şi funcţionarea corectă a vanelor, aparatelor

de măsură, ventilelor de aerisire, etc…

Punerea în funcţiune a lucrărilor, necesită luarea în prealabil a următoarelor măsuri

obligatorii:

- Întocmirea regulamentului de exploatare şi intreţinere cu respectarea Instrucţiunilor

tehnice în vigoare.

- Instruirea personalului de exploatare şi verificarea însuşirii de către acesta a

prevederilor regulamentului de exploatare.

- Organizarea evidenţei de exploatare.

- Asigurarea unui sistem corespunzător de informare şi de transmitere a datelor.

- Obţinerea autorizaţiei sanitare de la organele de resort.

Evidenta tuturor verificărilor în timpul executiei lucrărilor face parte din documentatia de

control a receptiei preliminare.


Pagina 38

În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un

an de la data receptiei preliminare, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de

către Antreprenor.

Receptia finală Receptia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrarilor definitive.

Cartea tehnică a construcţiei Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepţia precum şi comportarea în

timpul exploatării instalaţiilor vor fi cuprinse în Cartea tehnică a construcţiei, care se întocmeşte

cf. Normelor de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei din Regulamentul de recepţie a lucrărilor

în construcţii şi instalaţii.

VII. Măsurători de decontare. Lucrările prevăzute se vor deconta pe unităţi fizice prevăzute în articolele de deviz.

Întocmit ing. Balogh Ferenc


Pagina 39

PROGRAM URMĂRIRE TEHNICĂ A EXECUŢIEI ŞI CALITĂŢII LUCRĂRILOR ŞI STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE PENTRU REŢELE DE CANALIZARE

MENAJERĂ CU NIVEL LIBER

Nr. crt. Denumirea lucrării ISCLPUAT

Investitor

Diriginte

Investitor Serv.

ExploatareConstructor Proiectant Observ.

1.PREDARE AMPLASAMENT ŞI TRASARE 1.1. Predare amplasament X X X X1 1) 1.2. Trasare X X 1.3. Întocmire P-V de predare

amplasament pentru canalul care se va executa

X X

1.4. Trecere P-V în registrul responsabilului tehnic în execuţia (dirigintele)

X

2. CONTROLUL EXECUŢIEI SĂPĂTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR 2.1. Controlul naturii terenului de

fundare X X1 X X1

2.2. Execuţia săpăturii (inclusiv cu sprijiniri-dacă este cazul)

X X

2.3. Realizarea fundului tranşeei, nivelmentul pentru asigurarea pantelor de pozare

X X

2.4. P-V de lucrări ascunse (dacă este cazul) + înregistrare în registrul dirigintelui

X X

3. CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEI PATULUI DE FUNDARE 3.1. Calitatea pământului (nisipului,

betonului) de fundare X X

3.2. Realizarea grosimii patului de fundare

X X

3.3. Starea de compactare a patului de fundare

X X

3.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de constatare a calităţii lucrărilor

X X

4.ÎNTROLUL POZĂRII TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUŢIA CĂMINELOR A ACCESORIILOR (ÎNGLOBĂRI ÎN BETON, TREPTE…) ŞI A RACORDURILOR 4.1. Verificarea adâncimilor de montaj X 4.2. Realizarea pentelor continu ale

tronsoanelor de canalizare X X

4.3. Turnarea radierului inclusiv realizarea cunetelor la cămine

X X

4.4. Verificarea betoanelor puse în operă

X X

4.5. Ridicarea camerelor de lucru şi a coşurilor la cămine

X X

4.6. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor

X X

5. CONTROLUL MODULUI DE REALIZARE A PROBEI DE ETANŞEITATE 5.1. Realizarea umpluturilor parţiale X X 5.2. Lucrări pregătitoare X X 5.3. Efectuarea probei de etanşitate

între două cămine FAZA DETERMINANTĂ NR.1.

X X X X


Pagina 40


Investitor

Diriginte

Investitor Serv.


5.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor (privitor la etanşeitate)

X X X X1

6. CONTROLUL REALIZĂRII UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE, REFACERE (DACĂ ESTE CAZUL) A SISTEMELOR RUTIERE ŞI A LUCRĂRILOR DE INTEGRARE ÎN SISTEMELE DE CANALIZARE EXISTENTE 6.1. Continuarea umpluturilor şi a

compactării pământului în tranşee X X

6.2. Aducerea la cota definitivă a capacelor căminelor

X X

6.3. Refacerea sistemului rutier X X 6.4. Lucrări pregătitoare pentru proba de

etanşeitate X X

6.5. Efectuarea probei de etanşeitate pe întreaga (sau tronsoane) conducta FAZA DETERMINANTĂ FINALĂ

X1 X X X X

6.6. Întocmirea şi înregistrare a P-V de recepţie calitativă a lucrărilor X X X X X

6.7. Proces verbal de recepţie a calităţii lucrării în vederea predării către beneficiar

X X X X1

Nota:

Executantul si beneficiarul investiţiei ( prin dirigintele de şantier) vor anunţa proiectantul cu minimum 3 zile înaintea datei la care urmează sa se facă verificările respective. Neconvocarea în timp util a proiectantului pe şantier va reprezenta preluarea de către beneficiar a atribuţiilor şi răspunderilor privind calitatea execuţiei.

Beneficiarul prin grija executantului va inainta prezentul program de control spre viza la Inspectia de Stat in Constructii.

Beneficiar, Executant, Proiectant Inspectia de Stat


Pagina 41

PROGRAM URMĂRIRE TEHNICĂ A EXECUŢIEI ŞI CALITĂŢII LUCRĂRILOR ŞI STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE PENTRU REŢELE DE CANALIZARE

MENAJERĂ SUB PRESIUNE (PEHD)


Investitor

Diriginte

Investitor Serv.


1.PREDARE AMPLASAMENT ŞI TRASARE 1.1. Predare amplasament X X X X1 1) 1.2. Trasare X X 1.3. Întocmire P-V de predare

amplasament pentru reteaua care se va executa

X X

1.4. Trecere P-V în registrul responsabilului tehnic în execuţia (dirigintele)

X

2. CONTROLUL EXECUŢIEI SĂPĂTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR 2.1. Controlul naturii terenului de

fundare X X1 X


X X


X X

2.4. P-V de lucrări ascunse (dacă este cazul) + înregistrare în registrul dirigintelui

X X

3. CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEI PATULUI DE FUNDARE 3.1. Calitatea pământului (nisipului,

betonului) de fundare X X


X X


X X

3.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de constatare a calităţii lucrărilor

X X

4.ÎNTROLUL POZĂRII TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUŢIA CĂMINELOR A ACCESORIILOR (ÎNGLOBĂRI ÎN BETON, TREPTE…) ŞI A RACORDURILOR 4.1. Verificarea adâncimilor de montaj X 4.2. Realizarea pantelor continu ale

tronsoanelor de retea X X

4.3. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor

X X

5. CONTROLUL MODULUI DE REALIZARE A PROBEI DE ETANŞEITATE 5.1. Realizarea umpluturilor parţiale X X 5.2. Lucrări pregătitoare X X 5.3. Efectuarea probei de etanşitate pe

tronsoane FAZA DETERMINANTĂ NR.1.

X X X X

5.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor (privitor la etanşeitate)

X X X X1

6. CONTROLUL REALIZĂRII UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE, REFACERE (DACĂ ESTE CAZUL) A SISTEMELOR RUTIERE ŞI A LUCRĂRILOR DE INTEGRARE ÎN SISTEMELE DE CANALIZARE EXISTENTE


Pagina 42


Investitor

Diriginte

Investitor Serv.


6.1. Continuarea umpluturilor şi a compactării pământului în tranşee

X X

6.2. Refacerea sistemului rutier X X 6.3. Lucrări pregătitoare pentru proba de

presiune X X

6.4. Efectuarea probei de presiune pe întreaga (sau tronsoane) conducta FAZA DETERMINANTĂ FINALĂ

X1 X X X X

6.5. Întocmirea şi înregistrare a P-V de recepţie calitativă a lucrărilor X X X X X

6.6. Proces verbal de recepţie a calităţii lucrării în vederea predării către beneficiar

X X X X1

Nota:

Executantul si beneficiarul investiţiei ( prin dirigintele de şantier) vor anunţa proiectantul cu minimum 3 zile înaintea datei la care urmează sa se facă verificările respective. Neconvocarea în timp util a proiectantului pe şantier va reprezenta preluarea de către beneficiar a atribuţiilor şi răspunderilor privind calitatea execuţiei.




Pagina 43

PROGRAM DE URMĂRIRE ŞI CONTROL AL CALITĂŢII LUCRARI DE CONSTRUCTII STATIE DE EPURARE

Nr. crt. Descrierea fazei determinante Document Semnaturi 1. Verificarea cotelor de sapatura si a

naturii terenului de fundare PVLA+FD B - E – P-G-I

2. Verificare armare fundatii radier PVLA+FD B - E – P – I 3. Betonare fundatii radier PVRC B - E 4. Verificare aspect beton dupa decofrare PVR B-E 5. Verificare armarestalpi si pereti bazin de

stocare PVLA+FD B - E – P – I

6. Betonare stalpi si pereti la rezervor PVRC B - E 7. Verificare armare grinzi si stalpi la peste

parter PVLA+FD B - E – P - I

8. Betonare grinzi si stalpi PVRC B - E 9. Verificare aspect beton dupa decofrare

stalpi,grinzi PVRC B-E

10. Verificare montare structură şarpantă PVRC B-E 11. Receptie structura de rezistenta PVLA+FD B - E – P - I

PVLA - Proces verbal de control al lucrărilor ce devin ascunse. PVR - Proces verbal de recepţie calitativa. FD- Faza determinanta B - Beneficiar E - Executant P - Proiectant I- Inspector de stat in constructii Executantul si beneficiarul investiţiei ( prin dirigintele de şantier) vor anunţa proiectantul cu

minimum 3 zile înaintea datei la care urmează sa se facă verificările respective. Neconvocarea în timp util a proiectantului pe şantier va reprezenta preluarea de către beneficiar a atribuţiilor şi răspunderilor privind calitatea execuţiei.




Pagina 44

PROGRAM DE CONTROL LUCRĂRI DE MONTAJ UTILAJ Prezentul program de control este întocmit în concordanţă cu prevederile Dispoziţiei nr.15/05.03.2003 al I.S.C. Bucureşti şi a altor prevederi şi Legea 10 / 95 privind Calitatea în construcţii. La control vor participa: P – proiectant B – beneficiar C – constructor şi de la caz la caz I – inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului în Construcţii Mureş, pe bază de invitaţie de către investitor.

Cu ocazia controalelor se vor încheia procese verbale de lucrări ce devin ascunse PVLA, procese verbale de control în faze determinante PVFD, procese verbale de recepţie calitativă PVRC, procese verbale de recepţie PVR – semnate de factorii participanţi la control.

Constructorul va anunţa din timp în scris factorii interesaţi pentru participare la control, şi cu cel puţin 10 zile înainte Inspecţia în construcţii, pentru efectuarea verificărilor necesare acordării acestor faze.

Nrcrt

Lucrări ce se controlează, se verifică sau se recepţionează calitativ, pentru care trebuiesc întocmite documente scrise

Documentul care se încheie

Cine participă

Nr. şi data actului

încheiat

0 1 2 3 4 1 Predare - primire amplasament P.V. B.E.P. 2 Poziţie utilaj P.V. B.E. 3 Calitatea materialelor puse în

operă P.V.R. E.B.

4 Verificarea organelor de manevră si mers in gol a electromotoarelor

P.V. B.E.

5 Proba de funcţionare – fază determinantă

P.V.F.D. B.E.

6 Recepţia preliminară P.V.R. B.E.P.I 7 Recepţia finală P.V.R. B.E.P.

BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT

VIZA: INSPECTORAT ÎN CONSTRUCŢII


Pagina 45

PROGRAM DE CONTROL LUCRĂRI DE INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

Prezentul program de control este întocmit în concordanţă cu prevederile Dispoziţiei nr.15/05.03.2003 al I.S.C. Bucureşti şi a altor prevederi şi Legea 10 / 95 privind Calitatea în construcţii. La control vor participa: P – proiectant B – beneficiar C – constructor şi de la caz la caz I – inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului în Construcţii Mureş, pe bază de invitaţie de către investitor.

Cu ocazia controalelor se vor încheia procese verbale de lucrări ce devin ascunse PVLA, procese verbale de control în faze determinante PVFD, procese verbale de recepţie calitativă PVRC, procese verbale de recepţie PVR – semnate de factorii participanţi la control.

Constructorul va anunţa din timp în scris factorii interesaţi pentru participare la control, şi cu cel puţin 10 zile înainte Inspecţia în construcţii, pentru efectuarea verificărilor necesare acordării acestor faze.

Nrcrt



Cine participă


încheiat

0 1 2 3 4 1 Predare - primire amplasament P.V. B.E.P. 2 Trasarea lucrărilor P.V. B.E. 3 Calitatea materialelor puse în

operă P.V.R. E.B.

4 Verificarea organelor de manevră si mers in gol a pompelor

P.V. B.E.

5 Încercarea la rece P.V.L.A. B.E. 6 Încercarea la cald P.V.L.A. B.E. 7 Proba de presiune – fază

determinantă P.V.F.D. B.E.





Pagina 46

PROGRAM DE CONTROL LUCRĂRI DE INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE Prezentul program de control este întocmit în concordanţă cu prevederile Dispoziţiei nr.15/05.03.2003 al I.S.C. Bucureşti şi a altor prevederi şi Legea 10 / 95 privind Calitatea în construcţii. La control vor participa: P – proiectant B – beneficiar C – constructor şi de la caz la caz I – inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului în Construcţii Mureş, pe bază de invitaţie de către investitor.

Cu ocazia controalelor se vor încheia procese verbale de lucrări ce devin ascunse PVLA, procese verbale de control în faze determinante PVFD, procese verbale de recepţie calitativă PVRC, procese verbale de recepţie PVR – semnate de factorii participanţi la control. Constructorul va anunţa din timp în scris factorii interesaţi pentru participare la control, şi cu cel puţin 10 zile înainte Inspecţia în construcţii, pentru efectuarea verificărilor necesare acordării acestor faze.

Nrcrt



Cine participă


încheiat

0 1 2 3 4 1 Predare - primire amplasament P.V. B.E.P. 2 Trasarea lucrărilor P.V. B.E. 3 Calitatea materialelor puse în

operă P.V.R. E.B.

4 Proba de presiune faza determinanta

P.V.F.D. B.E.





Pagina 47

PROGRAMUL FAZELOR DE EXECUŢIE DETERMINANTE DRUMURI

Conform Legii nr.10/1995 fazele de execuţie determinante stabilite de proiectant ptr. execuţia lucrărilor sunt următoarele:

Nr. crt. Fază de execuţie determinantă Participanţi Document

încheiat Nr. şi data Obs.

1. Verificare traseu B+E+P PV 2. Recepţie teren de fundare B+E+P+I PVR 3. Fundaţia (balast stabilizat) B+E+P PVRLA 4. Strat de bază B+E+P PVRLA 5. Îmbrăcămintea B+E+P PVR 6. Recepţia preliminară B+E+P+I PVC

Note: 1.Prin fază determinantă se înţelege, stadiul fizic la care o lucrare de construcţii odată ajunsă nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului, executantului şI -după caz- a organelor de I.S.C.L.P.U..A.T. 2.Executantul va convoca participanţii la verificarea lucrărilor ajunse la faza determinantă cu minim 48 de ore înainte de termenul propus. 3.La recepţia obiectului prezentul program, împreună cu documentele încheiate, se anexează la cartea construcţiei. 4.Alte faze de control prevăzute de norme (la care participă proiectantul numai la solicitarea lui) vor face obiectul programilui propriu de control de calitate al executantului şI beneficiarului. Prescurtări: PVR - proces verbal de recepţie; PV - proces verbal; PVRLA –proces verbal de recepţie lucrări ascunse; I - delegat ISC; P - proiectant; E - executant; B- investitor, beneficiar BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT



Pagina 48

P R O G R A M D E C O N T R O L pentru controlul calităţii lucrărilor la obiectele

Staţii de pompare ape uzate – Instalaţii electrice Prezentul program de control este întocmit în concordanţă cu prevederile Dispoziţiei nr.15/05.03.2003 al I.S.C. Bucureşti şi a altor prevederi şi Legea 10 / 95 privind Calitatea în construcţii. La control vor participa: P – proiectant B – beneficiar C – constructor şi de la caz la caz I – inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului în Construcţii, pe bază de invitaţie de către investitor.

Cu ocazia controalelor se vor încheia procese verbale de lucrări ce devin ascunse PVLA, procese verbale de control în faze determinante PVFD, procese verbale de recepţie calitativă PVRC, procese verbale de recepţie PVR – semnate de către factorii participanţi la control. Constructorul va anunţa din timp în scris factorii interesaţi pentru participare la control, şi cu cel puţin 10 zile înainte Inspecţia în construcţii, pentru efectuarea verificărilor necesare acordării acestor faze. Nr. crt. Fază de execuţie determinantă Participanţi Document

încheiat Nr. şi data Obs.

1. Verificare continuitate cabluri B+C PV 2. Verificare rezistenţă de izolaţie cabluri B+C PVR 3. Verificare rezistenţă de dispersie pp si

Verificare continuitate conductor de pământare

B+C+P+I PVFD

4. Verificare aparate de protecţie B+C PV 5. Punere în funcţiune a instalaţiei B+C PVR

NOTĂ: Rubrica 4 se va completa la data controlului Pentru recepţia de structură se va prezenta toate documentele specificate în Codul de practică NE012-99 şi Normativul C56. BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT


SC TRILOG COMSERV SRL RETEA CANALIZAREA STATIE DE EPURARE COMUNA CIUCSANGEORGIU CAIETE DE SARCINI

Pagina 49

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE CONSTRUCTII - MONTAJ LA STATIA DE EPURARE

La montarea, manipularea şi depozitarea utilajelor se vor respecta prevederile din Cartea

tehnica a acestuia.

Utilajele se vor depozita pînă la montare pe pozitie, in spatii inchise ferite de intemperii.

Prinderea pompelor de fundatii se va realiza prin holţşuruburi, astfel incît să se evite

vibratiile in timpul functionării.

Pompele de apă uzată submersibile si agitatoarele vor fi cu cuplare rapidă, cu tijă de

ghidare.

Electropompele se vor monta perfect orizontal si coaxial cu motorul.

Inaintea de montaj se va controla fiecare pompă dacă are lubrifiantii necesari, precum si

starea cuplajului.

Suflantele vor fi echipate cu protecţie fonică. Zgomotul maxim trebuie sa fie sub 75 dBA

Pentru inlocuirea cat mai usoara a pompelor montate uscat si suflantelor se vor prevedea

compensatoarele de montaj cu presetupa pn 10 atm, din materiale pentru apă uzată menajeră.

La montaj se va asigura centrarea perfectă a axelor conductelor de aspiratie si de refulare,

astfel incît la functionare sa nu apară vibratii datorate excentritătilor.

Prinderea utilajelor de fundatii sau pereti se va realiza prin holţ şuruburi, sau conform

specificaţiilor din Cartea tehnică, astfel incît să se evite vibratiile in timpul functionării.

In situatii deosebite ivite pe parcursul execuţiei, antreprenorul va solicita prezenta

furnizorului.

Inainte de receptie, pompele se vor verifica la funcţionare silentioasă, lipsită de vibratii,

imbinările să fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apă.

Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrică, fiind obligatorie

prevederea dotarilor privind protectia si tehnica securitatii muncii contra electrocutari si pentru

alte accidente posibile.

Pentru a preveni apăritia fenomenului de cavitatie inaintea pornirii pompelor se vor verifica

următoarele:

-amorsarea pompei


Pagina 50

-nivelul apei in bazinul de aspiratie

-etanseitatea conductei de aspiratie

-deschiderea complecta a vanelor pe conducta de aspiratie

-verificarea sensului de rotatie a pompei

-urmarirea tensiunii electrice la pornire si la sarcina

-inchiderea robinetului la stutul de refulare, la pornire, urmată de deschiderea

treptata pînă la atingerea parametrilor maxime ale pompelor.

La fiecare suflantă se prevede un dispozitiv de măsurare a aerului, a presiunii si a

temperaturii.

La toate utilajele montate submersibil se prevede montarea unui dispozitiv de ridicare din

otel inox, compus din cadru metalic in formă de L, fixat cu holtşuruburi în beton, prevăzut la

partea superioară cu o roată metalică din inox peste care se trece cablul din inox.

La statiile de pompare conductelede aspiratie si refulare se vor rezema pe un bloc de

beton.

Pompele de nămol montate suprateran vor fi autoamorsante.

Vanele de inchidere si reglaj a pompelor si suflantelor vor fi montate in locuri cu acces usor.

La utilaje cu gabarit mare se va asigura front de lucru la sosirea utilajului.

Confectiile metalice se vor executa conform prevederilor din proiect si al specificatiilor

prevazute mai jos.

Grătarul mecanic si manual se va executa din inox, inclusiv cuva si vanele de inchidere tip

stăvilar. Pentru evacuarea gunoiului de la grătar se va monta o presă hidraulică, cu evacuare

într-un conteiner. Se va asigura evacuarea gunoiului provenit de la grătarul manual în acelasi

conteiner.

Separatorul de nisip se va executa din inox. Evacuarea nisipului se va face cu pompă aer-

lift. Evacuarea nisipului se va face manual într-un conteiner print impingerea nisipului într-un

jgheab de evacuare din inox.

Toate componentele instalaţiei de aerare (ţevi, fitinguri) montate în pămint sau aerian se

vor executa din teavă de otel inox conform standardului W.Nr.1-4301 sau DIN 11850 si vor avea

presiunea nominală Pn 6 bar.

Conductele de legătură între utilaje si între obiecte în sala de epurare mecanică se vor

realiza din teavă de otel inox conform standardului W.Nr.1-4301 sau DIN 11850 si vor avea


Conductele de dirijare a apei din bazinele obiectelor liniei de tratare bilogică se vor

executa din teavă de otel inox conform standardului W.Nr.1-4301 sau DIN 11850 si vor avea



Pagina 51

La staţiile de pompare ape uzată si nămol, conductele de între agregatele de pompare si

conductele amplasate în pămint se vor realiza din teavă de otel inox conform standardului

W.Nr.1-4301 sau DIN 11850 si vor avea presiunea nominală Pn 6 bar.

Distribuţia aerului în bazinele de aerare se va face cu membrane de aerare din cauciuc

EPDM fixate pe corp din poliplropilenă. Conductele de distribuţie a aerului la membrane în bazine

se vor executa din teavă de presiune PVC Dn 90 Pn 6 bar.

Montarea vanelor de inchidere se va realiza cu flansă sudată Pn 6 bar.

Toate coturile pe reteaua de aerare vor fi cu raza scurtă. Stuturile, teurile se vor

confectiona din tevi cu dimensiuni identice cu cele ale conductelor.

Asamblarea conductelor, pieselor de legatura si a armaturilor se va face prin sudura sau

flanse, funcţie de caz, conform prevederilor din proiect.

Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice datorate tolerantelor de executie,

se va face cu inele de reglaj special confectionate .

Armaturile de închidere vor fi din materiale pentru apă uzată de tip sertar, fluture sau vană

stăvilar din inox, fara pierderi de sarcina importanta si cu gabarit cat mai mic, cu piese de

racordare demontabile si cu presiunea nominala de 6 bar.

Vanele montate în căminele de vane vor fi prevăzute cu tijă de manevră.

La manipularea utilajelor, armaturilor si instalatiilor se vor folosi dispozitive de transport

sau de ridicat corespunzatoare.

La utilajele montate în bazine se prevede o macara manuală fixată în beton deasupra

utilajului pentru ridicarea acestuia din bazin.

Sudurile se vor efectua de sudori autorizati in conformitate cu prevederile din normativele

ISCIR folosind electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate si pentru care se va

emite certificate de calitate.

Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc EPDM.

La bazinul de epurare se prevăd pasarelel de acces executate din tablă perforată din otel

inox de 2000 x 1100 mm si 2000 x 700 mm de 2 mm grosime, fixate pe un cadru din teavă

rectangulară din otel inox 40 x 30 x 1.5 mm. Accesul la pasarele se va face cu scări cu trepte din

tablă perforată inox.

La bazinul de epurare se prevăd balustrade în jurul bazinelor si de-a lungul pasarelelor de

acces pe ambele părti, din otel inox din teavă trasă 25x1.5 mm.

Instalatiile aferente conductelor de reactivi montate aparent se vor executa din conducte

de polipropilenă, sudate cap la cap.


Pagina 52

Instalatiile aferente conductelor de clor montate in pamint se vor executa din conducte de

polietilenă.

In toate punctele de lucru, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia si tehnica securitătii muncii.

CAIET DE SARCINI

pentru lucrările de montaj pompe si instalatii hidraulice la statii de pompare

1.Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia instalaţiei hidraulice

si montajul pieselor speciale din otel, a armaturilor si electropompelor.

Respectarea prevederilor din acest capitol, la executia instalatiilor hidraulice este

obligatoriu pentru antreprenor dar nu exclude completarea cu alte activităti pe care acesta le

consideră necesare pentru asigurarea calitătii lucrărilor.

La instalatiile hidraulice in statiile de pompare in contact direct cu apa uzată sau vaporii

de apă uzată se vor folosi exclusiv conducte de inox.

2. Montaj utilaj

La montarea, manipularea şi depozitarea electropompelor se vor respecta prevederile din

Cartea tehnica a acestuia.

Electropompele se vor depozita pînă la montare pe pozitie, in spatii inchise ferite de

intemperii.

Electropompele cu ax orizontal se vor monta pe fundatile existente.

Prinderea pompelor de fundatii se va realiza prin holţşuruburi, astfel incît să se evite

vibratiile in timpul functionării.

Electropompele se vor monta perfect orizontal si coaxial cu motorul.

Inaintea de montaj se va controla fiecare pompă dacă are lubrifiantii necesari, precum si

starea cuplajului.

La montaj se va asigura centrarea perfectă a axelor conductelor de aspiratie si de

refulare, astfel incît la functionare sa nu apară vibratii datorate excentritătilor.


Pagina 53

In situatii deosebite ivite pe parcursul execuţiei, antreprenorul va solicita prezenta

furnizorului.

Inainte de receptie, pompele se vor verifica la funcţionare silentioasă, lipsită de vibratii,

imbinările să fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apă.

Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrică, fiind obligatorie

prevederea dotarilor privind protectia si tehnica securitatii muncii contra electrocutari si pentru

alte accidente posibile.

Pentru a preveni apăritia fenomenului de cavitatie inaintea pornirii se vor verifica

următoarele:

-amorsarea pompei

-nivelul apei in bazinul de aspiratie

-etanseitatea conductei de aspiratie

-deschiderea complecta a vanelor pe conducta de aspiratie

-verificarea sensului de rotatie a pompei

-urmarirea tensiunii electrice la pornire si la sarcina

-inchiderea robinetului la stutul de refulare, la pornire, urmată de deschiderea treptata

pînă la atingerea parametrilor maxime ale pompelor.

3. Montare instalatii

Confectiile metalice se vor executa conform prevederilor din proiect si al specificatiilor

prevazute mai jos.

Toate componentele instalaţiei hidraulice (ţevi, fitinguri, armături) vor avea presiunea

nominală Pn 16 bar.

Toate coturile vor fi cu raza scurtă. Stuturile, teurile se vor confectiona din tevi cu

dimensiuni identice cu cele ale conductelor.

Asamblarea conductelor, pieselor de legatura si a armaturilor se va face prin sudura sau

flanse conform prevederi din proiect.

Armaturile de închidere vor fi din materiale pentru apă uzată menajeră de tip sertar sau

clapa fara pierderi de sarcina importanta si cu gabarit cat mai mic, cu piese de racordare

demontabile si cu presiunea nominala de 16 bar.

Sudurile se vor efectua de sudori autorizati in conformitate cu prevederile din normativele

ISCIR folosind electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate si pentru care se va

emite certificate de calitate.

Grija deosebita se va acorda alinierii corecta a pieselor ce trebuiesc sudate si a

perpendicularitatii flanselor pe conducta.


Pagina 54

Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc sau alte materiale

pentru apă potabilă.

Piesele metalice executate, vor fi manipulate cu grija evitîndu-se lovirea sau deformarea

lor, nefiind admisa instalarea pieselor deformate.

Inainte de montarea armaturilor acestea vor fi verificate la functionare normală.

Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice datorate tolerantelor de executie,

se va face cu inele de reglaj special confectionate .

Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.

La manipularea, electropompelor, armaturilor si instalatiilor se vor folosi dispozitive de

transport sau de ridicat corespunzatoare.

In vederea protejarii coroziunii pieselor metalice se vor folosi grunduri si vopsele

prevazute in proiect. Inaintea aplicarii grundului, partile metalice vor fi curatite de rugina si de

petele de uleiuri si grasimi.

După executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a imbinarilor la

presiunea de lucru, iar rezultatul se va consemna intr-un proces verbal.

După efectuarea probei de etanseitate, se va executa spălarea si dezinfectarea

conductelor prin realizarea de stuturi de introducere si evacuarea provizorie la fiecare racord de

aspiratie si refulare.

In toate punctele de lucru, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia si tehnica

securitătii muncii.

La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele norme şi normative:

STAS 4053-73 Pompe centrifuge, pompe monoetajate cu aspiratie axiala

STAS 10110/85 Alimentări cu apă “Statii de pompare”.

STAS 7215-75 Pompe centrifuge si instalatii de pompare.

STAS 404/2-80 Teava constructii fara sudura.

STAS 6898/1-2-80 Teava pentru conducte S si sudat elicoidal uz general.

STAS 1733 Garnituri de etansare plan.

STAS 4272/4071 Suruburi si piulite de uz general.

STAS E 10702/80 Protectia contra corosiunii a constructiilor de otel supraterane.

STAS 10128-86 Idem clasificarea mediilor agresive.

I9-94 Normativ pentru proiectare si executarea instalatiilor sanitare.

C.139-87 Instructiuni tehnice pentru protectia anticorosive a elementelor

constructii metalice.

C.150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.


Pagina 55

LUCRĂRI DE CONDUCTE DIN PEHD

Toate materialele, utilajele şi tehnologiile de asamblare vor avea agremente tehnice

emise de organele în drept din România.

Atît tubulatura, cît şi fitingurile din PEHD trebuie să fie însoţite de certificate valabile

privind:

-agrement tehnic

-avizul Ministerului Sănătăţii

-standardul de producţie ISO 9001 sau 9002

-standardul de calitate pentru inspecţii şi încercări finale ISO 9003

-asigurare privind compatibilitatea la tipul de sudură specificat în comandă a

tuburilor şi fitingurilor

Toate materialele si fitingurile aferente vor fi de presiune nominală Pn 6bar.

1. Materiale şi utilaje.

• Tuburi şi accesori din PE. Tuburile din PE trebuie să fie conform. ISO/DIS 4427, 4437 din PE80, cu presiunea

nominală de 6 bar, şi dimensiuni conform SR ISO 4065;1999.

Ţevile să fie înscripţionate descifrabil, repetat cel puţin din metru în metru conform

ISO1043-1: simbol - sigla fabricantului – numărul de ordine al fabricantului – masa – clasa tubului

– domeniul de utilizare – presiunea nominală – dimensiunea tubului (diametrul x grosime) – data

fabricaţiei – nr. lot de fabricaţie – sursa de materie primă.

Fitinguri

Vor avea dimensiuni, grosimi,clasa de presiune şi indice de fluiditate similare ca şi ţeava

cu care se va suda.

• Armături Robinet de închidere Dn 100-300 mm

Vanele de delimitare şi secţionare vor fi cu presiunea nominală de 10 bari. Vanele vor fi

de tip sertar pentru apă uzată, cu corp din fontă ductilă protejată anticorozivă în interior şi în

exterior cu strat de răşină epoxidică. Pentru prevenirea blocării vanelor, piesele mobile vor fi din

metale inoxidabile (tija filetată din oţel inoxidabil, bucşa filetată şi cuzinetul de centrare din alamă)


Pagina 56

sau protejate cu straturi anticorozive (sertarul cu cauciuc prin vulcanizare). Garniturile de

etanşare vor fi din cauciuc tip EPDM. Şuruburile şi piuliţele de montare între flanşe vor fi din oţel

inoxidabil.

2. Execuţia lucrării.

Îmbinări prin sudură a elementelor din PE. Factori ce trebuie luate în considerare la executarea sudurilor

Temperatura ca factor de mediu:

- în cazul temperaturilor <5oC este necesar ca sudura să se realizeze într-un

spaţiu adăpostit ( cort, prelată sau folie din plastic), încălzit cu ajutorul unui

generator de aer cald pentru a evita răcirea bruscă, ce poate conduce la

compromitarea sudurii.

- în cazul unor temperaturi >40-50oC şi expunere directă la razele solare locul

de muncă trebuie protejat prin acoperire, în scopulobţinerii unor temperaturi

uniforme pe tot conturul tubului, iar în măsura în care este posibil, extremităţile

opuse ale tubului de sudat se obturează pentru a reduce cât mai mult posibil

răcirea suprafeţelor sudate prin acţiunea curenţilor de aer şi ale vântului.

- în cazul temperaturilor ext.>5oC temperatura exterioară determină timpul de

sudură conform graficului de sudură dat de producător.

- sudorii vor fii instruiţi de o instituţie autorizată.

Realizarea sudurii. - sudura se va executa conform procedeului de sudură agrementat pentru materialele

utilizate

Verificarea sudurii: Verificarea sudurii se face vizual pe baza următoarelor criterii:

- diametrul suprafeţei de contact să fie cel puţin egal cu diametrul ţevii

- decalajul între generatoarele ţevilor sudate să nu depăşească 5% din grosimea peretelui

ţevii.

- diferenţa de lăţime a celor două capete ranforsate ale ţevilor (ΔS ) să se încadreze în

următoarele limite:

ΔS<0,1B pentru sudură ţevă-ţeavă

ΔS<0,2B pentru sudură ţevă-fiting

ΔS<0,1B pentru sudură fiting-fiting

unde B este suma lăţimilor celor două capate ramforsate ( vezi normativul

I6-PE;1998.

Îmbinări prin filetare. - Îmbinările filetate se vor etanşa cu bandă teflon sau fuior de cânepă.


Pagina 57

Realizarea lucrărilor de terasamente.

Trasarea lucrărilor şi execuţia săpăturii. - Înainte de începerea lucrărilor, executantul va materializa pe teren traseul conductei,

conform planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice (vârfuri de unghi, cămine,

etc… ) prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect sunt

insuficiente, sau apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect, se vor solicita

clarificări din partea proiectantului.

- Dealungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi din 10 în 10 m şi la schimbări de direcţii, de o

parte şi de alta a traseului, la o distanţă suficientă pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul

lucrărilor, pentru materializare permanentă a axului conductei, şi avertizarea pietonilor.

- Pe toate durata execuţiei se vor respecta prevederile privind zona de lucru şi zona de

protecţie conform SR 4163-3;1996 cap3.9..

- Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a şantierului şi

aprovizionarea cu ţevi şi celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână

deschise numai timpul strict necesar.

- Săparea şanţurilor se va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei conductei,

întocmit de constructor, pe baza posibilităţilor de lucru de pe şantier.

- Pe traseele pozate în carosabil sau trotuare, îmbrăcămintea este dezafectată sau

decopertată la dimensiunile prevăzute în proiect.

- Resturile provenite din demolarea îmbrăcăminţilor asfaltice sau din beton se

evacuează înainte de efectuarea săpăturii.

- Lăţimea tranşeei este măsurată la nivelul generatoarei superioare a conductei

pozate atăt pentru şanţuri cu pereţi paralel cît şi pentru şanţuri cu pereţi înclinaţi.

- Execuţia tranşeelor pentru pozarea conductelor se face cf. SR 4163/3;1996.

- Săpătura în zona care constituie patul de pozare (definit cf.STAS 4163-3) se

execută exclusiv manual şi cu puţin timp înainte de montarea tuburilor.După

săparea tranşeei până la adâncimea stabilită în proiect se curăţă fundul şanţului şi

se realizează în straturi succesive patul de nisip pe care se pozează ţeava în

grosime de minim 10cm.

- După poziţionarea şi îmbinarea ţevii se realizează o umplutură de nisip în straturi

de 20 cm până la atingerea cotei indicate în detaliul de execuţie.

- Fiecare strat se compactează cu grijă pentru a nu lovi sau modifica poziţia ţevii.

- În zonele unde tranşeea este traversată de alte instalaţii subterane săpătura se va

executa manual, şi cu o atenţie deosebită.

- În timpul lucrărilor de montare a conductei, tranşeele se păstrează uscat. În cazul

infiltrări apei în tranşeele executate aceste vor fi scoase cu pompe de epuizment.


Pagina 58

- Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeii, opusă

părţii pe care se lucrează la asamblarea conductei. În zonele verzi pământul

vegetal se va depozita separat, pentru a se putea realcătui stratul respectiv.

Realizarea pozării conductelor. - Suprafaţa patului de pozare trebuie să fie continuă, netedă şi să nu conţină particule de

dimensiuni mari care pot genera solicitări puntiforme asupra tubului.

- Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare şi realizarea

umpluturii în zona specială este obligatorie.

- Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se va face numai în uscat.

În caz că este necesar lucrările se vor executa sub epuizmente.

- Până la efectuarea probei de presiune se face o umplutură parţială lăsând

îmbinările libere pentru a putea controla etanşeitatea acestora.

- Se vor lua măsuri pentru prevenirea inundării accidentale a tranşeelor, când

conducta este neacoperită, situaţie care poate duce la flotarea acestora.

- Pozarea tuburilor în tranşee trebuie să fie realizată în ondulaţii largi menite să

compenseze contractarea şi dilatarea.

- Schimbările de direcţie sub 450 pentru dimensiuni ≤Dn110mm se vor realiza prin

folosirea capacităţii de curbare a tuburilor.

Raza de curbură maximă admisă este R = f x De, unde coeficientul f este funcţie de

SDR conform tabelului de mai jos:

SDR 11 17 21 26

F 15 25 25 35

Valorile sînt aplicabile pentru temperatura de 20 C, ele urmînd a se majora sau micşora

corespunzător, în funcţie de temperatura de punere în operă, ţinînd cont de indicaţiile

producătorului de ţevi de polietilenă

Realizarea umpluturilor - Realizarea umpluturilor se va face conform STAS 4163-3. Umplerea tranşeei se

va realiza în straturi şi sorturi conform detaliilor de execuţie.

Verificări încercări şi probe în vederea punerii în funcţiune. Proba de presiune: Proba de presiune se va executa conform. SR4163-3;1996, cu

următoarele precizări:

- La începerea probei de presiune se vor monta toate armăturile. Închiderea capetelor

tronsoanelor se face cu flanşe oarbe, capace sau dopuri.


Pagina 59

- Umplerea conductelor se începe de la punctul cel mai jos al tronsonului de probat şi

numai după montarea dispozitivelor ce asigură eliminarea aerului. După umplare se

recomandă o aerisire finală, prin realizarea unei uşoare suprapresiuni până la

eliminarea totală a bulelor de aer din apă.

- Ridicarea presiunii se face în trepte, secţiunile de îmbinare şi celălalte secţiuni

specifice fiind sub permanentă supraveghere a personalului de specialitate.

- Îmbinările neetanşe se remediază după scăderea presiunii, plata apei folosite pentru

o nou probă nu se va deconta de către beneficiar.

- Presiunea de probă va fi de 6 bar.

- După atingerea presiunii de probă tronsoanele se menţin sub această presiune timp

de 2 ore.

- Pentru efectuarea probei de presiune se folosesc:

- Pompe pentru ridicarea presiunii.

- Manometre de 0-16bar,Φ=160mm,diviziuni de 0,1bar.

- Scăderea de presiune admisă în timpul probei este de 0,1bar.

- Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurările efectuate se înscriu

în Registrul de santier si trebuie să cuprindă toate defecţiunile constatate pe parcursul

probei şi remedierile efectuate.

Prescripţii pentru execuţia lucrărilor: înainte de începerea lucrărilor, executantul va materializa pe teren conturul

construcţiei, conform planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice prin ţăruşi. În

cazul în care elementele din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordanţe între

situaţia din teren şi proiect, se vor solicita clarificării proiectantului, la faţa locului.

Execuţia săpăturilor va începe numai după completa organizare a şantierului şi

aprovizionarea cu materiale şi utilajele necesare.


Pagina 60

CANALIZAREA MENAJERĂ DIN CONDUCTE PVC

Materiale

- pentru canalizarea menajeră se vor folosi tubuiri din PVC cf. STAS 6675/1,2-92. cu

mufă cu inel de etanşare.

- pt. trecerile prin elemenţi din beton se vor folosi piese speciale din PVC cu strat de

aderenţă pt. beton pe partea exterioară, şi cu inele de etanşare din cauciuc pe partea

interioară;

- căminele de vizitare vor fi din beton STAS 2448, cu capac carosabil tip IV, cu fixare

antifurt

- gurile de scurgere vor fi cu sifon şi depozit conform STAS 6701, carosbil tip A1

Materiale principale puse în operă - Canalizarea menajeră

Caracteristici fizice / dimensiuni STAS-Agrement Locul punerii în operă

Conductă din PVC de scurgere, cu mufe,

montat în pământ, Dn200 – 250

STAS 6675/1,2-92

Agrement tehnic

Reţea de canalizare menajeră

principală

Conductă din PVC de scurgere, cu mufe,

montat în pământ, Dn200

STAS 6675/1,2-92

Agrement tehnic

Reţea de canalizare menajeră

secundară

Cămine de vizitare din beton STAS 2448-82

Agrement tehnic Pe reţeaua de canalizare

Capac si rama carosabil tip IV, cu piesă

suport, si fixare antifurt STAS 2308-81

La căminele de vizitare de pe

reţeaua principală

Piese speciale din PVC cu strat de aderenţă

pt. beton pe partea exterioară, şi cu inele de

etanşare din cauciuc pe partea interioară

Dn200-250

Agrement tehnic

La căminele de vizitare la

trecerile conductelor prin

pereti

Beton simplu marca B100 STAS Fundaţie cămin vizitare


Pagina 61

Succesiunea lucrărilor de execuţie a reţelelor de canalizare menajeră

1. PREDARE AMPLASAMENT ŞI TRASARE

1.1. Predare amplasament

1.2. Trasarea lucrărilor

2. EXECUŢIEA SĂPĂTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR

2.1. Controlul naturii terenului de fundare



3. EXECUŢIEA PATULUI DE FUNDARE



4. POZAREA TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUŢIA CĂMINELOR A

ACCESORIILOR (ÎNGLOBĂRI ÎN BETON, TREPTE…) ŞI A RACORDURILOR

4.1. Verificarea adâncimilor de montaj

4.2. Realizarea pantelor continu ale tronsoanelor de canalizare

4.3. Turnarea radierului inclusiv realizarea cunetelor la cămine

4.4. Ridicarea camerelor de lucru şi a coşurilor la cămine

5. REALIZAREA PROBEI DE ETANŞEITATE

5.1. Realizarea umpluturilor parţiale

5.2. Lucrări pregătitoare

5.3. Efectuarea probei de etanşitate între două cămine

6. REALIZAREA UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE

6.1. Continuarea umpluturilor şi a compactării pământului în tranşee

6.2. Aducerea la cota definitivă a capacelor căminelor

6.3. Refacerea sistemului rutier

6.4. Efectuarea probei de etanşeitate pe întreaga (sau tronsoane) conducta


Pagina 62

6.4.2. Executarea lucrării. Executarea lucrărilor va începe din aval spre amonte, de la punctul de descărcare în

receptor, astfel încît să se asigure scurgerea apelor din săpătură şi darea în folosinţă a porţiunilor

executate.

a)Trasarea lucrărilor

Trasarea pe teren a lucrărilor se face conform prevederilor STAS 9824-5.

Pentru respectarea pantelor longitudinale cotele de pozare se materializează prin una din

metodele: folosirea jaloanelor de nivel; utilizarea nivelei; aparate cu laser.

Adîncimea de îngropare se măsoară între generatoarea superioară a ţevii şi nivelul

solului.

b)Săparea tranşeelor.

La execuţia săpăturilor se vor aplica sporurile de adîncime conform instrucţiunilor din

Indicatoarele de norme de deviz Ts si Ac, editia 1982.

Săparea tranşeelor vor fi executate în funcţie de posibilităţile de pe teren

(mecanizat sau manual), conform STAS 4163-3, avându-se în vedere următoarele:

- să se respecte panta impusă prin proiect;

- să se respecte cotele fundului tranşeei impuse prin proiect;

- să se elimine atît în interiorul tranşeei şi pe cît posibil în jurul acesteia a rădăcinilor

care prin dezvoltarea lor ulterioară pot duce la deformarea ţevilor;

- împiedicarea cu orice mijloc a surpării pereţilor tranşeei pentru a nu modifica

secţiunea tranşeei;

- ultimul 25 cm de săpăutură se va executa manual;

- după săparea tranşeei până la adîncimea stabilită prin proiect, se curăţă fundul

şanţului de prundiş, pietre, care împiedică nivelarea sa şi se trece la depunerea în

straturi succesive a patului de pozare din nisip în grosime de 10cm, pe care se va

sprijini conducta. Acest strat se va compacta sub îmbinări la 90%;

- după poziţionarea şi îmbinarea ţevii, se va trece în straturi de maxim 30cm grosime a

nisipului folosit ca strat de umputură, pînă ce stratul va avea o grosime de minim 30

cm deasupra generatoarei superioare a conductei;

- compactarea stratului de nisip se face cu foarte mare atenţie manual pînă la un grad

de compactare de 95%;

- peste stratul de nisip primul strat în grosime de 20cm se va compacta manual, peste

care compactarea se va executa cu placă vibratoare cu o greutate maximă de 70kg;

c) Montarea conductelor


Pagina 63

Realizarea îmbinării cu inel de etanşare tip elastomeric se realizează după cum

urmează:

- se curăţă cu atenţie părţile de îmbinat (exteriorul ţevii şi interiorul mufei) de particulele

abrazive verificându-se intergritatea lor; şi şanfrenarea capetelor;

- se însemnează vizibil pe ţeava linia de referinţă pentru montaj întrocucând ţeava în

mufă în aşa fel încât distanţa între capătul ţevii şi fundul mufei să fie egală cu cca

10cm;

- se întroduce garnitura elastomerică în canal (dacă este cazul);

- se lubrifiază suprafaţa interioară a garniturii elastomerice şi suprafaţa exterioară a ţevii

cu pastă lubrifiantă (apă cu săpun sau lubrifiant pe bază de siliconi) - este interzisă

folosirea ca lubrifiant a soluţiilor pe bază de hidrocarburi;

- se întroduce teava pânã când capãtul mufei ajunge în dreptul liniei de referintã;

- întroducerea ţevii se face manual sau cu dispozitiv specializat. Peste Dn160 mm

întroducrea se face obligatoriu cu dispozitiv;

Conducta se va rezema pe toată lungimea lui, cu respectarea pantelor impuse în proiect.

Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se face numai în uscat. În caz

contrar lucrările se execută sub epuizmente.

Pînă la efectuarea probei de etanşeitate se face o umplutură parţială, lăsînd îmbinările

libere.

Se vor lua măsuri pentru prevenirea inundării accidentale a tranşeelor.

Verificări şi probe:

- se verifică cotele, aliniamentele, pantele şi dimensiunile canalelor. Se admit

următoarele abateri limită faţă de proiect:

∗ la pante ±10%;

∗ la cote ±50 mm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante;

- Încercarea de etanşeitate:

∗ După terminarea lucrărilor de montaj se execută încercarea la etanşeitate, pe

porţiuni;

∗ În vederea încercării care se face cu apă, se prevăd următoarele lucrări

pregătitoare:

∗ umpluturi de pământ parţiale, lăsând îmbinările libere;

∗ închiderea etanşă a tuturor orificiilor;

∗ blocarea extremităţilor canalelor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare

în timpul probelor;


Pagina 64

- Tronsoanele de canalizare cu nivel liber se probează la etanşeitate pe tronsoane de

cel mult 500 m, la o presiune de încercare măsurată la capătul aval al tronsonului de 5 N/cmp.

- Pierderile de apă admise în canale închise sunt cf. tabelului 3, din STAS 3051-91,

- În cazul când rezultatele încercării de etanşeitate nu sunt corespunzătoare, se iau

măsuri de remediere;

Verificarea finală a reţelei se va face prin videoinspectie.

Intocmit

ing. Balogh Ferenc


Pagina 65

CAIETE DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRĂRILOR DE REZISTENTĂ

CAPITOLUL -EXECUŢIE SĂPĂTURI Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia lucrărilor de săpătură din amplasamentul

construcţiei proiectate. Săpătura generală se execută mecanizat de la nivelul terenului natural până la cota -0,20m , cu scopul de a se decapa stratul vegetal, si se va departa de amplasament.

Săpăturile pentru fundatiile izolate se vor realiza combinat, mecanizat si manual, ultimii 20cm fiind săpaţi manual înainte de turnarea betonului de egalizare.Săpătura pentru grinzile de fundare se vor efectua manual astfel incat grinzile de fundare sa incastreze min. 20 cm in teren.

a.) Prescripţii tehnice de bază: - C169-88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale. b.) Măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor: - în amonte de amplasament se va face o rigolă pentru conducerea apelor pluviale. - terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat suplimentar şi să fie îndepărtate sursele de

vibraţii din jur. - pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o dist. mai mică de 1,0 m faţă de

marginea gropilor. - dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare

şi se observă fenomene care pot duce la surparea malurilor, se vor lua măsuri de sprijinire sau transformarea lor în pereţi cu taluz.

c.) Se vor respecta obligatoriu următoarele reguli: - fundaţiile se vor încastra min.20m în terenul bun de fundare - adâncimea de fundare va respecta adâncimea minimă de înghet de 110cm - orice neconcordanta in stratificatia terenului si natura ternului de fundare indicat in

proiect va fi anuntat de catre executant catre factorii implicati in proiectare. d.) Constructorul are obligaţia să urmărească eventuala apariţie şi dezvoltare a

crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii, care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Pamantul rezultat din sapaturicare nu se va refolosi pentru umplutura se va transporta din grija executantului din amplasament, in locuri special amenajate.

CAPITOLUL -EXECUŢIE UMPLUTURI 1.GENERALITĂŢI Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia şi recepţia straturilor de umplutură. Umplutura se execută intre nivelul terenului existent după decopertarea stratului vegetal

si placa de beton slab armat de la parter , nivelul final al umpluturilor la – 15 cm, faţă de cota ±0,00 .


Pagina 66

Umplutura se va realiza din pământla bază şi balast până la nivelul inferior alpardoselii din beton armat,în straturi succesive de maxim 20 cm grosime, ce se vor compacta cu cilindrul compresor vibrant, până la cota -0,15m. Pentru asigurarea gradului de compactare necesar pentru umplutură se vor face verificări conform normativelor în vigoare ( C29 - 85 caiete 1-6, P7-92, C169-88, C56-85, STAS 9850/89 şi Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor GE 026-97. La final, de la nivelul feţei superioare a stratului de balast se vor executa doua încercari de probăprin metoda cu placa care vor stabili portanţa ansamblului, teren de fundare - umplutură din pământ.Grad de compactare cerut prin proiect 95%.

2.MATERIALE Agregate naturale. Pentru execuţia stratului de umplutură se va utiliza balast cu granulaţia maxima de 71

mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ ,nu trebuie

să conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Balastul pentru a fi folosite în stratul de umplutură trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul"1".

TABEL 1

Condiţii de admisibilitate

Metode de verificare conf. STAS CARACTERISTICI

Balast Sort 0-71 - Conţinut de fracţiuni (%. max.) - sub 0,002 mm - sub 0,2 mm - 0 – 7,1 mm - 31,5 mm – 71 mm

3 15 – 70 > 30

1913/5-85

Granulozitate Continuă 4680 - 80 Coeficient de neuniformitate 15 730 – 89 Echivalent de nisip (EN) min. 30 730 – 89 Uzura cu maşina tip Los Angeles (L.A.) %max.

30 730 – 89

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea

şi constată calitatea acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de

laborator au arătat că este corespunzător.


Pagina 67

Laboratorul executantului va tine evidenta calităţii balastului astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor. - într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultat al determinărilor efectuate

de laborator. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de

cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea

acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor. În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu

corespunde prevederilor din tabelul"1", aceasta se caracterizează cu rosturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Apa. Apa compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte

surse, dar acesta din urmă caz trebuie să conţină nici un fel de particule de suspensie. 3.CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE

UMPLUTURĂ Controlul calităţii se face de către un antreprenor, prin laboratorul sau, în conformitate cu

prevederile cuprinse în tabel. Frecvenţa minimă

Nr. crt.

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare La locul de punere în operă

Metode de det. conf. STAS

1.

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat - -

2. Determinarea granulometrică

O probă lafiecare lot pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

- 4606 – 80

3. Umiditate -

O probă pe schimb de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteorologice

4606 – 80

4. Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort).

730 – 89

4.STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE. Caracteristici optime de compactare. Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc

de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.


Pagina 68

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913113-83 se stabileşte: f.du.Max.P.W. = greutatea volumică uscată, maximă exprimata în g/cmc. W.opt.P.M. = umiditatea optimă de compactare exprimată în %. Caracteristicile efective de compactare. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul şantierului de probe

prelevate din lucrare şi anume: f.du.ef. = greutatea volumică ,în stare uscata efectiva, exprimată în g/cmc. Wef. = umiditatea efectiva de compactare exprimată în %. În vederea stabilirii gradului de compactare gc. gc= f du.ef. / f du.max. La execuţia stratului de balast se va urmării realizarea gradului de compactare demin

95%. 5.PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI Măsuri preliminare. La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea

lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele de punerea în operă a balastului.

Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru: Drenarea apelor din fundaţii(dacă este cazul) - drumuri transversale de acostament,

drumuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face încercările şi determinările arătate în tabelul de mai jos, cu frecvenţa menţionata în acelaşi tabel, pentru verificarea compactării.

În cea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, acesta se determina prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform "Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformaţiilor drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie" - indicativ CD31-77.

Laboratorul executantului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compoziţia granulometrica a balastului utilizat. - caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificată - caracteristicile efective ale stratului executat


Pagina 69

Nr. crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristică ce să fie verificat

Frecvenţe minime la locul de punere în operă

Metode de verificare conf. STAS

1. Încercarea Proctor – modificată 1913 – 83 2. Determinarea umidităţii de compactare Minim 1 de strat 4606 – 80 3. Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe de strat –

4. Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S.

Zilnic –

5. Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în starea uscată

Minim 1 proba –

6. Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de umplutură

Min2 puncte Normativ Cd 31 – 77

CAPITOL DE LUCRARI: BETOANE 1) GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si

armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.

2.MATERIALE 2.1.CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare

sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99. Pentru elementele de constructii care au conditii normale de exploatare tipul de ciment ales va respecta tabele IV.1.2. din NE 012-99.

Verificarea calitatii cimentului se va face: - la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.1 punct A. - inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1 punct B. - metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din

NE 012-99. 2.2.AGREGATE NATURALEGRELE Pentru prepararea betoanelor avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500

kg/mc se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor. Conditiiie tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76 (anexa IV.3.);

Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:


Pagina 70

sortul l)-agregate 0-3mm.; sortul 2)-agregate 3-7mm; sortul 3)-agregate 7-16 sau 7-20mm Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul

proiectantului. Verificarea calitatii agregatelor se va face: - la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I pct.A2. - inainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99; Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.). 2.3. APA Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta

sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

2.4. ADITIVI In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obfinute numai

cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru. 3. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI Pentru cantitati mai mici de 10mc. beton-ora si un volum de cel mult 50mc. beton pe

schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului sub directa supraveghere a conducatorului lucrarii pe care o deserveste fara certificat de atestare.

La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.

4.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE 4.1. PREGATIREA TURNARII BETONULUI se va face cu respectarea conditiilor de la

punctele 6.1. - 6.5. din NE 012-99. 4.2.BETONAREA DIFERITELOR ELEMENITE SI PARTI ALE CONSTRUCTIEI Reguli generale de betonare Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi

permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE 012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier. Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta anexa VIl.l.din NE 1712-99

4.3.Compactarea betonului Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin batere

si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99. 4.4.Rosturi de lucru (de betonare) In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se executia

astfel incat betonarea sa se faces fara intrerupere pe nivelul respectiv, sau intre doua rosturi de


Pagina 71

dilatare. Cind rosturile de lucre nu pot ti evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrarilor

- La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39 din NE 012-99.

4.5.Tratarea betonului dupa turnare Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din

constructie, betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7 zile dupa turnare, respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.

4.6.Decofrarea Partite laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de

minim 2,5 N/mmp., astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu se deteriorate (cca 2 la 4 zile). Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzii si mentinerea popilor de siguranta se

vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3 din NE U12-99 si STAS 1275-88.

4.7. Tolerante de executie Abaterile maxima admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt: -la lungime + 4mm. -la latime 3mm. -la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru. elemente de planseu si

acoperis 10mm la l=6m. si 15mm. pentru l=6m, pentru stalpi la constructii etajate 10mm. Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si

desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5 zile. - Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile. - La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in zonele

de contact, durata de decofrare se va majora cu o zi fata de prevederile normativului. Nu se admite decofrarea sub doua zile.

7.Controlul calitatii lucrarilor de betoane Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel: - inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85 - in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85 - la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27 Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X 5. din normativul NE

012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.

Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa X 7- NE 012-99 si se consemneaza intr-un proves verbal ineheiat intre beneficiar si constructor.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.

Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din normativul G 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din G 140

8. Conditii de masurare a lucrarilor


Pagina 72

Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoaneler se va face pe metru cub de beton gata turnat si compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.

CAPITOLUL DE LUCRARI: ARMATURI 1). GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrari de

fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit sau prefabricate de santier in elemente de constructii curente de orice fel, inclusiv industriale.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in

vedere urmatoarele standarde si normative de referinta: • STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald • STAS 43812-91 - sarma trasa pentru beton armat. • STAS 438/3-98 - produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate • STAS 10107/0-90 - calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat

si beton precomprimat. cap.6; • STAS 1799-89 - constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa

incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor; NE 012-99 - normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; • C 28-83 - instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; • C 56-85 - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente; • C 150-84 - normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor

civile industriale si agrozootehnice. • P 59-96 - instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -

elementelor de beton. • P 83-81 - instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor

compuse beton-otel; 3).MATERIALE Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de la forma si dimensiunisunt

precizate in NE 012-99. Controlul calitatii otelurilor se executa conf. NE 012-99 anexa VI pct.A5 4). CONTROLUL CALITATII


Pagina 73

Controlul calitatii lucrarilar de montare a armaturilor in elementele de beton armat. In cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturiior montate in cofraje, pregatite pentru betoane.

Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contine actele si datele prevazute in punctul 2.11 din normativ.

La fasonarea armaturilor se va trece numai dupe ce otelurile pentru elementele de beton armat au fost verificate ,conform prevederilor STAS 1799-81; Constructii de beton armat si beton precomprimat,tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor si numai daca materialul corespunde calitativ.

CAPITOL DE LUCRARI: COFRAJE 1.) GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru

turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca: fundatii, pereti, stalpi, grinzi.

2.) NORMATIVE DE REFERINTA -NE 012-99 Cod de practica pt. executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton

precomprimat (partea I ) -C 162-73 - Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice. -G 11 -73 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor placaj pentru

cofraje. -C 16 -84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii. 3.) MATERIALE Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos, metal sau materiale plastice.

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea. Pentru materialul lemnos se va utiliza: - cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C. - placaj pentru lucrari exterioare conf. STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15 mm

grosime, sau - placaj de vagoane de marfa conf. STAS - suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau - cuie filetate STAS 211'1-90 tip B,sau cuie tip D. Cofraje metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si 500/2/3

- 80 precum si toate standardele referitoare la: Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va face "emulsia parafinoasa

SIN" cu urmatoarea compozitie: - parafina - 20 - 25% - sapun -1,5-2% - apa - 78,5 - 73%


Pagina 74

4).OFERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR - curatirea si montarea locului de montaj; - trasarea pozitiei cofrajului; - transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in

apropierea locului de mantaj; - curatirea si ungerea panourilor; - asamblarea si sustinerea provizorie a acestora; - verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan

orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitii si relatia cu elementele de la etajul inferior; verifiicarea golurilor.

- inchiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitiveior de blocare (calot, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.)

- etansarea rosturilor 5).DECOFRAREA Partite laterale ale cofrajului se pot indeparta dupa atigerea unei rezistente in beton astfel

incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentionarea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din C-140-86, punct 6.47-6 si tabelele 6.2.si 6.3.deasemeni se va respecta STAS 1275-88;

- se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului; - se debavureaza suprafetele de beton ,se remediaza defectiunile de turnare;

Intocmit Ing.Varga Zsolt


Pagina 75

LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR DE REFERINŢĂ LUCRĂRI EDILITARE STAS 9824/1 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea paminturilor STAS 6054 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României. STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare SR 1343/1 Alimentări cu apă. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre

populate SR 4163/1 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare. SR 4163/2 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul. SR 4163/3 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul. STAS 9824/8 Trasarea pe teren a reţelelor de conducte şi cable. STAS 2308 Alimentări cu apă si canalizări. Capace si rame pentru cămine de vizitare STAS 7335/3 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate STAS 7335/6 Protejarea conductelor de subtraversări de ape si la treceri prin cămine STAS 10128 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Clasificarea

mediilor agresive STAS 10166/1 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Pregătirea

mecanică a suprafeţelor STAS 10702/1 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Acoperiri

protectoare. SR 8591 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare. STAS 503/1 Tevi din otel fără sudură laminate la cald Normativ I22 Normativ pentru proiectarea şi executarea de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţiilor. Normativ P66 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor din mediul rural. NTPA001 Stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele

de apă NTPA002 Condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor STAS 1481 Canalizări reţele exterioare. Criterii generale şi studii de proiectare STAS 1846 Canalizări exterioare . Determinarea debitelor de apă de canalizare STAS 3051 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare STAS 9570/1 Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi ISO 5667/10 Calitatea apei- Prelevare. STAS 9470 Hidrotehnică. Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvente. STAS 2448 Canalizări. Cămine de vizitare. STAS 3272 Canalizări. Grătare cu ramă din fontă pentru guri de scurgere. STAS 6701 Canalizări. Guri de scurgere cu sifon si depozit. Legea 10-95 Legea privind calitatea în construcţii NGPM -93 Norme generale de protecţie a muncii


Pagina 76

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA LUCRĂRI DE REZISTENTĂ C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrariior de constructii si instalatii C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru emente

de beton si beton armat C163-73 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat, la

etansarea rosturilor C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonuiui cu ajutorui carotelor C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din

elementele de beton armat 5R 388/95 Ciment Portland SR 1500196 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortari cu lianti mineraii . STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare STAS 8573-78 Aditivi impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane STAS 334911-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabiiirea gradului de agresivitate a apei STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercarea pe betonul proaspat,determinarea densitatii

aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de prize STAS 5479-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de

aer oclus STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru

confectionarea epruvetelor STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistelor

mecanice STAS 24.14-91 Incercari pe betoane. Detemiinarea densitatii, compactivitati si porozitatii

betonului intarit STAS 3519-76 Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii in ape STAS 1799-88 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa

verificarilor calitatii materialeior si betoanelor destinate executarii lucrariior de ctii din beton, betnn armat si beton precomprimat

STAB 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare STAS 5511-89 Incertcari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armature ISO 98-12 Consistenta betonuiui. Metoda raspandirii ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului ENV 206 Specificatie tehnica. Betoane-terminoiogii, cerinte, niveluri de perfannanta CEB-FIP Model code 1990i nr.205 Partea D-Tehnologia betonului NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilar din beton, beton armat si beton

precomprimat


Pagina 77

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in

vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald STAS 43812-91 - Sarma trasa pentru beton armat. STAS 438/3-98 - Produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton

precomprimat. cap.6; STAS 1799-89 - Constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor

pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor; NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente; C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor

civile industriale si agrozootehnice. P 59-96 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -

elementelor de beton. P 83-81 - Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor

compuse beton-otel;

SC TRILOG COMSERV SRL RETEA CANALIZAREA STATIE DE EPURARE COMUNA CIUCSANGEORGIU BREVIAR DE CALCUL

Pagina 78

BREVIAR DE CALCUL

1. Stabilirea debitelor de calcul 1.1. Consumatori Numărul locuitorilor La nivelul anului 2033 se populaţia estimată se calculează cu relaţie:

n = n0 x ( 1 + 0,01 x 0,5 ) a

unde

n numărul loc. in anul de dimensionare ( 2033 )

n0 numărul loc. in anul de bază ( 2008 )

a durată de calcul în ani ( 25 )

1.2. Necesar de apa localitate

Necesar de apa pt.comuna Ciucsingeorgiu Nr. cons.

Denumire consumatori cons. spec. Qzi,med Kzi Qzi,max Ko Qorar,max

l/om zi mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Nevoi gospodăreşti număr de locuitori cu inst.int.apa rece si canal 5071 140 709.9 1.2 851.9 1.65 58.6

TOTAL 5071 709.9 851.9 9.87 58.6 16.27Necesar pt animale bovine 200 100 20.0 1.1 22.0 2 1.83 cabaline 250 50 12.5 1.1 13.8 2 1.15 porcine 800 31 24.8 1 24.8 2 2.07 ovine 600 10 6.0 1.1 6.6 2 0.55 pasari 1000 0.35 0.4 1.1 0.4 2 0.03

TOTAL 63.7 67.5 0.79 5.6 1.56 Nevoi publice dispensar uman 5 15 0.1 1.25 0.1 1.65 0.01 dispensar veterinar 2 15 0.0 1.25 0.0 1.65 0.00 camin cultural 300 12 3.6 1.25 4.5 1.65 0.31 scoala 300 20 6.0 1.25 7.5 1.65 0.52 gradinita 150 20 3.0 1.25 3.8 1.65 0.26 primarie 10 20 0.2 1.25 0.3 1.65 0.02 politie 5 20 0.1 1.25 0.1 1.65 0.01 posta - telefon 1 20 0.0 1.25 0.0 1.65 0.00 restaurant-cantina 30 22 0.7 1.25 0.8 1.65 0.06


Pagina 79

bufet-cofetarii 50 5 0.3 1.25 0.3 1.65 0.02 complex comercial 20 20 0.4 1.25 0.5 1.65 0.03 unitati prestari servicii 60 20 1.2 1.25 1.5 1.65 0.10

TOTAL 15.5 19.4 0.23 1.3 0.38 Necesar industrie mica fabrica de piine 1 0.0 1.2 0.0 1.65 0.00

TOTAL 0.0 0.0 0.00 0.0 0.00

RECAPITULARE Qzi,med Kzi Qzi,max Ko

Qorar,max

mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Nevoi gospodăreşti 709.9 851.9 9.87 58.6 16.27Necesar pt animale 63.7 67.5 0.79 5.6 1.56Nevoi publice 15.5 19.4 0.23 1.3 0.38Necesar industrie mica 0.0 0.0 0.00 0.0 0.00

TOTAL 789.1 938.9 10.9 65.5 18.2

Necesar de apa Nr.

Denumire consumatori cons. Qzi,med Qzi,max Qorar,max mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 5070 789.1 938.9 10.9 65.5 18.2

TOTAL 789.1 938.9 10.87 65.5 18.20 Cerinta de apa

Denumire consumatori kpxks Qszi,med Qszi,max Qsorar,max 1.1x1.05x1.02 mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 1.178 929.7 1106.1 12.8 77.2 21.4

TOTAL 929.7 1106.1 12.81 77.2 21.45 Debite de ape uzate menajere Qu = 0.8 Qs Nr.

Denumire consumatori cons. Quzi,med Quzi,max Quorar,max 0.8 mc/zi mc/zi l/s mc/h l/s Ciucsingeorgiu 5070 743.7 884.9 10.2 61.8 17.2

TOTAL 743.7 884.9 10.2 61.8 17.2


Pagina 80

2. Statii de pompare ape uzate Tabel cu caracteristicile principale ale statiilor de pompare

Statie de pompare

Q calcul l/s

Q mc/h

Nr. Pompe

Q pompa

l/s

Q pompa mc/h

H Pom-pare mCA

Diam [m]

H tot [m]

H util [m]

Cdcta pres Dn

[mm]

Cdcta

pres L [m]

vit [m/s]

SP1 2.34 8.44 1+1 2.34 8.44 11.89 1.40 2.91 0.91 63 255 0.96SP4 2.22 8.00 1+1 2.22 8.00 8.92 1.20 4.78 1.18 63 110 0.91

Statie de pompare SP1 Stabilirea debitului de calcul

Total populatie 5070 m Numarul de populatie cu legatura la statia de pompare 99 m Debit maxim orar Qmax o total = 17.16 l/s 61.76 mc/h Procent de acoperire la statia de pompare 1.95% Qmax o SP= 0.33 l/s 1.21 mc/h Coeficient de siguranta 6 Qp = 2.34 l/s 8.44 mc/h Volumul de compensare se considera pentru un timp de stationare t= 10 min V st.p. = 1.41 mc Dimens.constructiva se ia pentru un rezervor cilindric cu raza R= 0.7 S = 1.54 mp Hu = 0.91 m - adinc.utila a statiei de pompare Htot = 2.91 m - adincimea totala

Inălţimea de pompare Hp = Hg + Hlin + Hloc = 11.89 m Hg = Hr aval - Hr am +Hu = inaltime geodezica H radier conducta amonte -2 m H radier conducta aval 4 m Hu = 0.91 m Hg = 6.91 m Diam.conductei de refulare D = 63 mm Di = 55.8 mm 0.0558 m v = Q/A = 0.96 m/s - viteza apei in conducta Pierderile de sarcina liniare Hlin Hlin = I * L = 4.64 m L = 255 m - lungime conductei de refulare i - pierderea de sarcina lin.unitara I = l/d * v2 / 2 *g = 18.179 m/km

- in cazul curgerii turbulente in conducte hidraulic netede (PE) l = 1/(1.8 *lgRe -1.5)2 = 0.02162358

Ke = rug.absoluta echivalenta = 0.007


Pagina 81

numarul Reynolds Re = v x d/ visc = 40865 visc.- coef.de viscozitate cinematica = 1.31E-06 m2/s Pierderile de sarcină locale Hloc Hloc = Sz x v2 / 2 x g = 0.34 m

unde z - este coef.de pierdere de sarcina a piesei

Denumire piesa Psi Nr. Tot psi cot 0.11 3 0.33 ventil de trecere 6 1 6 largire de sectiune 0.9 1 0.9 7.23

Statie de pompare SP4 Stabilirea debitului de calcul

Total populatie 5070 m Numarul de populatie cu legatura la statia de pompare 90 m Debit maxim orar Qmax o total = 17.16 l/s 61.76 mc/h Procent de acoperire la statia de pompare 1.78% Qmax o SP= 0.30 l/s 1.10 mc/h Coeficient de siguranta 6 Qp = 2.22 l/s 8.00 mc/h Volumul de compensare se considera pentru un timp de stationare t= 10 min V st.p. = 1.33 mc Dimens.constructiva se ia pentru un rezervor cilindric cu raza R= 0.6 S = 1.13 mp Hu = 1.18 m - adinc.utila a statiei de pompare Htot = 4.78 m - adincimea totala

Inălţimea de pompare Hp = Hg + Hlin + Hloc = 8.92 m Hg = Hr aval - Hr am +Hu = inaltime geodezica H radier conducta amonte -3.6 m H radier conducta aval 2 m Hu = 1.18 m Hg = 6.78 m Diam.conductei de refulare D = 63 mm Di = 55.8 mm 0.0558 m v = Q/A = 0.91 m/s - viteza apei in conducta Pierderile de sarcina liniare Hlin Hlin = I * L = 1.82 m L = 110 m - lungime conductei de refulare i - pierderea de sarcina lin.unitara I = l/d * v2 / 2 *g = 16.541 m/km


Pagina 82

l - coef.de rezistenta hidraulica liniara - in cazul curgerii turbulente in conducte hidraulic netede (PE) l = 1/(1.8 *lgRe -1.5)2 = 0.021891243

Ke = rug.absoluta echivalenta = 0.007 numarul Reynolds Re = v x d/ visc = 38742 visc.- coef.de viscozitate cinematica = 1.31E-06 m2/s Pierderile de sarcină locale Hloc Hloc = Sz x v2 / 2 x g = 0.32 m

unde z - este coef.de pierdere de sarcina a piesei

Denumire piesa Psi Nr. Tot psi cot 0.11 6 0.66 ventil de trecere 6 1 6 largire de sectiune 0.9 1 0.9 7.56

3. Statia de epurare

1. Debite de apă uzată Debit apă uzată 743.7345 mc/zi Total Q24 743.73 mc/zi 30.99 mc/h 8.61 l/s Coeficient de neuniformitate zilnică 1.4 Debit zilnic maxim 884.8773 mc/zi 36.87 mc/h 10.24 l/s Coeficient de neuniformitate orară 1.5 2 Debit de calcul Qcalcul 61.76355 mc/h 17.16 l/s Coeficient de neuniformitate orară min. 0.6 Debit minim Qmin 16.88 mc/h 4.69 l/s 2. Încărcări Număr persoane 5070 CBO5 per locuitor 60 g/pers*zi Încărcare CBO5 304.22 kg/zi Total 304.22 kg/zi Concentraţie medie 409.05 mg/l Număr LE 5070 pers CCO per locuitor 120 g/pers*zi Încărcare CCO 608.44 kg/zi Total 608.44 kg/zi Concentraţie medie 670.16 mg/l


Pagina 83

SS per locuitor 55 g/pers*zi Încărcare SS 278.87 kg/zi Total 278.87 kg/zi Concentraţie medie 374.96 mg/l N-Kj per locuitor 11 g/pers*zi Încărcare N-Kj 55.77 kg/zi industrial 10 kg/zi Total 65.77 kg/zi Concentraţie medie 13.45 mg/l P per locuitor 2.5 g/pers*zi Încărcare P 12.68 kg/zi Total 12.68 kg/zi Concentraţie medie 17.04 mg/l 3. Aerare + nitrificare + denitrificare Încărcare CBO5 304.22 kg/zi Concentraţie 409.05 mg/l Încărcare nămol 0.075 kg CBO5/kg SU Cantitate nămol 4056.29 kg SU Concentraţie nămol 4.00 kg/mc Volum reactor 1014.07 mc Volume de aerare 659.15 mc Volum denitrificare 354.93 mc Timp de staţionare - Qdmax 27.50 h - Q24 32.72 h - Qcalcul 16.42 h Concentraţie cerută la evacuare - CBO5 25.00 mg/l - SS 35.00 mg/l CBO5 în SS 0.25 mg/mg Eficienţă totală E % 93.89% % Eficienţă epurare biologică E % 95.31 % Producţie de nămol în exces după metoda Hunken 167.41 kg/zi Concentraţie nămol 0.8 % Vârsta nămolului 16.3 zi Temperatura minimă 12 gr. C Vârsta minimă recomandată al nămolului 11.45 zile Recirculaţie 211.46 % Balanţa de azot N-încărcare în apa uzată 59.5 kg N/zi N-concentraţi în nămolul în exces 6 % N-încărcare în nămolul în exces 13.25 kg N/zi N- cantitate care trebuie nitrificată 46.25 kg N/zi


Pagina 84

Cinetica nitrificării Substanţe organice 60 % Încărcare la nitrificare 0.54 g N-NH4/kg.h

0.89g N-NH4/kg OS.h

Eficienţa denitrificări Eficienţa denitrificări pentru R = 100 % 50 % R = 200 % 0 % R = 400 % 99.38 % R = 600 % 112.09 % Necesar de oxigen Respiraţia de substrat 128.67 kg O2/zi Coeficient al respiraţiei endogene 0.1 kg O2/zi Respiraţia endogenă 360 kg O2/zi Nitrificare 109.91 kg O2/zi Total 598.58 kg O2/zi 29.91 kg O2/h alfa 0.75 Concentraţia de saturaţie al oxigenului 11.3 mg/l Concentraţia medie al oxigenului 20 mg/l Cocentraţia remanenta al oxigenului 2 mg/l Capacitatea de oxigenare 1039.72 kgO2/zi OCh 43.32 kgO2/h kh 1.1 OChm 47.65 kgO2/h Aerare Bule fine Adâncimea de aerare 5.5 m Transfer de oxigen / m adâncime 16 g/mc*m Necesar de aer 541.52 mc/h

Coeficient de amestec 0.93mc/mc. h

4. Decantor Concentraţia MLSS în bazinul de aerare 4 kg/mc Indexul nămolului 140 ml/g Încărcare hidraulică 0.8 mc/mp/h Suprafaţa necesară al decantoarelor 2.2 mp Nr. Decantoare 2 buc. Suprafaţa decantoarelor 73.92 mp Volumul decantoarelor 129.94 mc Încărcare hidraulică Qcalcul 0.8 mc/mp*h Q24 0.38 mc/mp*h Qmin 0.23 mc/mp*h


Pagina 85

Încărcare nămol fără recirculare pentru Qcalcul 3.2 kg/mp*h Q24 1.52 kg/mp*h Qmin 0.91 kg/mp*h Încărcare nămol cu recirculare pentru Qcalcul 9.95 kg/mp*h Q24 4.74 kg/mp*h Qmin 2.84 kg/mp*h Timp de retenţie Qcalcul 2.2 h Q24 4.62 h Recirculaţie 211.46 % Volum nămol recirculat 124.9 mc/h 34.69 l/s 5. Parametrii apei epurate Efluent staţia de epurare CBO5 25 mg/l CCO 125 mg/l SS 60 mg/l P total 2 mg/l Amoniu (N-NH4) 3 mg/l N-NO3 37 mg/l

Intocmit Ing.Balogh Ferenc

Documents

Model Pt Canalizare Memoriu