Coordonatori: Prof. Dr. Ștefura Gabriel Student: Lect. Drd. Lazăr Sebastian Nițu Roxana- Petronela Finanțe-Bănci 24

IAȘI, 2008

UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA” IAȘI

Cuprins

Cuprins.............................................................................................................................................................................2

.............................................................................................................................11. Organizare și funcționalitate la....................................................................................................................................3Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu”......................................................................................................3

1.1. Scurt istoric..........................................................................................................................................................31.2. Obiect de activitate...............................................................................................................................................51.3. Organizarea internă...............................................................................................................................................61.4. Funcționalitate(relațiile interne existente în cadrul spitalului)...........................................................................181.5. Structura de personal..........................................................................................................................................211.6. Relații cu exteriorul............................................................................................................................................24

1.6.1. Relația cu Trezoreria....................................................................................................................................241.6.2. Relația cu furnizorii.....................................................................................................................................26

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul Clinic de Urgență Prof.Dr.„Nicolae Oblu” în perioada 2004-2006....................................................................................................................................27

.....................................................................................................................................................272.Fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................................................................................................................27

2.1 . Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................................................................272.2. Fundamentarea cheltuielilor..............................................................................................................................292.3. Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................................................51

.....................................................................................................................................................553. Finanţarea cheltuielilor bugetare...............................................................................................................................55

3.1. Surse de finanțare a instituțiilor publice.............................................................................................................553.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare.........................................................................58

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat.....................................................583.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale.........................................................................................62

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.....................................633.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare.................................................................65

3.4.1.Fluxul informațional generat de aprovizionarea cu mijloace fixe................................................................653.4.2.Fluxul informațional generat de existența stocurilor....................................................................................673.4.3. Fluxul informațional la aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar..............693.4.4. Fluxul informațional salarii.........................................................................................................................72

Bibliografie....................................................................................................................................................................76

2

Organizare și funcționalitate laSpitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu”

1.1. Scurt istoric

Astfel, spitalul a fost inaugurat la 11 noiembrie 1972 de către Prof. Dr. Nicolae Oblu,

devenind bază clinică şi de cercetare a neurochirurgiei româneşti contemporane.

Denumirea inițială a instituției a fost Spitalul Clinic nr. 3 Iași. Din august 2002 denumirea

unității a fost Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" Iași, iar din noiembrie 2007 a devenit

Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iași.

Aprobarea structurii organizatorice a spitalului, cât și noua denumire a acestuia au avut

loc în urma Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr.599/08.08.2002 așa cum reiese din Anexa

1, urmând ca ulterior, prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr.73/17.01.2007 să fie aprobată

noua structură organizatorică ca urmare a reorganizării și restructurării unor secții sau

compartimente, cu un total de 321 de paturi, laboratoare medicale, ambulatoriu de specialitate al

spitalului(cabinete), cât și un aparat funcțional, asa cum reiese din Anexa la Ordinul

nr.73/17.01.2007(Anexa 1 a lucrarii).

Spitalul este clinic universitar cu specialitățile neurochirurgie, neurologie, oftalmologie,

neuro-oftalmologie, anestezie-terapie intensivă, radiologie-neuroimagistică, explorări funcționale,

analize medicale, anatomie patologică, precum și echipe specializate de neurochirurgie vasculară,

neurochirurgie spinală și neuro-oftalmologie.

3

Spitalul Clinic de Urgență Profesor Dr. „Nicolae Oblu” are

sediul în orașul Iași, fiind situat în strada Ateneului nr. 2. Este un

spital cu profil unic care furnizează servicii medicale pentru mai

multe județe.

Desfăşurând o energie puţin obişnuită,

dovedind că pe lângă marele profesionist este şi un

administrator excepțional, profesorul Oblu N.,

specializat în domeniu din 1943, îşi încoronează

activitatea de o viaţă, realizând primul spital de

neurochirurgie din România.

Unitatea sanitară dispune de paturi, este de utilitate publică, are personalitate juridică și

asigură asistență medicală de specialitate neurochirurgicală, neurologică și oftalmologică.

În fața  unor necesități obiective de a rezolva situațiile complexe ale politraumatizatilor cu

participare cranio-encefalică s-au creat cabinete de consultații în specialitățile ortopedie, ORL, o

unitate de primire a urgențelor UPU dotată corespunzător, un departament de neuro-oftalmologie,

o bază de cercetare și protezare cu participarea clinicilor Oftalmologie și Neurochirurgie I.

Spitalul are ca bază de învățământ universitar, postuniversitar un amfiteatru cu 80 de

locuri, 3 sali de curs, un muzeu de anatomie patologică.

Spitalul este și un centru metodologic de perfecționare pentru medici din toată Moldova și un

centru de cercetare știintifică-granduri.

Publicatii editate: Revista "Neurochirigia Iași" - 1999; "Acta Neurologica Moldavica;

circa 50 monografii medicale.

În cadrul spitalului se acordă asistență medicală pentru pacienți din toată Moldova și din

țară și se îmbunătățește permanent încadrarea cu personal și dotarea cu aparatură și instrumentar

medical performant.

4

Spitalul este amplasat intr-o cladire de 6 etaje și este

structurat astfel: Clinica Neurochirurgie I -70 de paturi, Clinica

Neurochirurgie II - 70 de paturi, Clinica Neurochirurgie III- 25

paturi, Clinica Neurologie I - 55 de paturi, Clinica Neurologie II -

45 de paturi, Clinica Oftalmologie - 50 de paturi, Clinica

1.2. Obiect de activitate

Domeniul de activitate are în vedere acordarea de îngrijire medicală pentru numeroase

cazuri neurochirurgicale și neurologice.

Activitatea medicală a spitalului este împărțită pe mai multe secții: 2 de neurochirurgie, 1

de oftalmologie, 1 de terapie intensivă, 1 de primire urgențe.

Spitalul are 320 de paturi și în funcție de acestea se calculează indicatorii și facturile

emise pentru servicii medicale.

Bolnavii care sunt internați în spital cu diverse afecțiuni sunt repartizați prin triaj secțiilor.

1.3. Organizarea internă

În cadrul spitalului se îndeplinesc următoarele funcții de bază:

medicală;

aprovizionare;

financiar- contabilă;

de personal.

Prin funcția medicală se desfășoară activitatea principală a unității. Fără aceasta, celelalte

nu ar putea exista în această instituție, deoarece au un rol ajutător. Funcția constă în permiterea

acordării asistenței medicale de specialitate și se poate evidenția încă de la internarea pacientului

și până la externarea acestuia. După examinare se stabilește un diagnostic în funcție de care i se

administrează bolnavului medicația corespunzătoare și sunt folosite diverse materiale, în

majoritate cele sanitare.

Această funcție se exercită în toate sectoarele medicale ale spitalului, a căror principală

sarcină este cea de a ameliora sau restaura starea sănătății bolnavilor.

Obiectivele acestei funcții se concretizează în:

acordarea serviciilor medicale de calitate;

îmbunătățirea practicii medicale;

adaptarea activității în funcție de noile aparate performante procurate;

scăderea ratei de mortalitate;

creșterea specializării cadrelor medicale;

5

Funcția de aprovizionare este exercitată de biroul ATA. Angajații acestui birou au o

mare responsabilitate, deoarece de ei depinde în mare parte ca actul medical să se desfășoare fără

piedici sau întreruperi.

Biroul aprovizionare are atribuții privind asigurarea completă și în timp util a materialelor

și serviciilor necesare și se ocupă cu elaborarea necesarului pentru aprovizionare, efectuarea

selecțiilor de oferte, emiterea de comenzi. Acest birou are în subordine și mijloacele de

transport(camioneta, ARO, salvări) și trebuie să asigure buna funcționare a acestora(reparare,

benzină, asigurare).

Printre obiectivele acestei funcții se numără:

asigurarea aprovizionării cu materiale diverse;

onorarea referatelor de necesitate;

păstrarea relațiilor bune cu furnizorii, din care rezultă o imagine favorabilă a unității.

Funcția financiar-contabilă se referă la: elaborarea și respectarea bugetului de venituri și

cheltuieli, repartizarea eficientă și urmărirea modului de utilizare a fondurilor disponibile, plata

furnizorilor, inventarierea patrimoniului, urmărirea încasării sumelor restante din contul de

debitori, organizarea și ținerea contabilității sintetice și analitice, calculul indicatorilor

economico- financiari, întocmirea situațiilor cerute de către instituțiile superioare(Direcția de

Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate), raportarea situației financiare la cererea

directorului, emiterea de facturi.

Această funcție este realizată în cadrul compartimentului financiar-contabil, care este

coordonat de către Directorul Financiar Contabil și cuprinde următoarele birouri:

Biroul contabilitate- se ocupă cu ținerea evidenței elementelor patrimonialeale instituției,

efectuează evidența periodică a acestora, întocmește lunar balanța de verificare pentru

conturile sintetice și analitice, urmărind corelațiile și concordanțele, ține evidența

furnizorilor, urmărește modul utilizare al fondurilor din contul de disponibil și casierie.

Casieria- realizează operațiunile de încasări și plăți efectuate în numerar și asigură

relațiile de decontare cu Trezoreria, întocmește registrul de casă, foaia de vărsământ, etc.

Obiectivele de bază ale acestei funcții sunt:

administrarea utilă a resurselor financiare limitate;

întocmirea unei evidențe corecte;

stabilirea ordinii priorității în achitarea datoriilor către furnizori.

6

Funcția de personal are drept atribuții stabilirea necesarului de forță de muncă,

acoperirea locurilor de muncă disponibile în funcție de statul de funcții cu personal având

pregătire corespunzătoare posturilor, orientarea, selecția, angajarea și instruirea permanentă a

personalului, stabilirea și întocmirea fișei postului, stabilirea modului de salarizare conform

normelor în vigoare, în funcție de gradul de calificare, rezolvarea divergențelor între salariați. În

subordinea biroului personal este BRUNOS(Biroul de Resurse Umane Normare Organizare

Salarizare) care se ocupă de calculul salariilor, eliberarea adeverințelor, întocmirea statelor de

plată.

Obiective principale:

crearea de condiții optime de muncă pentru salariați;

asigurarea unui nivel superior de instruire a personalului prin cursuri de specializare.

În cadrul spitalului, exercitarea conducerii se face într-o manieră centralizată, iar sistemul

de comunicare funcționează pe orizontală și pe verticală. Structura organizatorică este ilustrată în

organigrama instituției sanitare, precum și relatiile interne dintre aceste compartimente,

subordonate managerului spitalului. Fiecare dintre aceste clinici au personal format din medici,

asistente, alte cadre sanitare menite sa își aducă aportul în domeniul medical prin practicile pe

care le desfașoară. Clinicile sunt dotate cu saloane cu paturi, săli de operații, laboratoare de

analize, săli special dotate pentru primirea urgențelor. În cadrul spitalului funcționează

următoarele clinici: Clinica 1 Neurochirurgie, Clinica 2 Neurochirurgie, Clinica 3

Neurochirurgie, Clinica 1 Neurologie, Clinica 2 Neurologie, Clinica 2 Oftalmologie, Clinica

Unitatea de Primire a Urgențelor, Clinica Asistență și Terapie Intensivă. Există laboratoare

specializate, precum: Laborator de analize medicale și sterilizare, laborator explorări funcționale,

laborator radio-diagnostic, laborator anatomie patologică, farmacie, un compartiment bloc

operator și alte compartimente funcționale.

7

Prin atribuțiile care îi corespund, spitalul asigură cele mai bune servicii medicale:

- Primul ajutor medical și asistență medicală de urgență;

- Efectuarea consultațiilor, investigațiilor tratamentelor și alte îngrijiri medicale pentru bolnavii

spitalizați și ambulatorii;

- Recuperarea medicală a bolnavilor, invalizilor;

- Informarea bolnavului sau a persoanelor cele mai apropiate, asupra bolii și evoluției acesteia în

scopul asigurării eficienței tratamentului aplicat;

- Crearea unei ambianțe plăcute, asigurarea unei alimentații corespunzătoare afecțiunii atât din

punct de vedere calitativ și cantitativ, precum și servirea mesei în condiții de igienă;

- Promovarea acțiunilor privind educația sanitară a populației;

-Realizarea condițiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de prevenire a infecțiilor nozocomiale,

protecția muncii și paza contra incendiilor conform normelor in vigoare;

- Asigurarea asistenței medicale și a funcționalității unităților sanitare în perioade de calamități

sau în alte situații cu caracter deosebit.

Directorul General este ordonator terțiar de credite și are în subordine directă pe

Directorul Medical(coordonează secțiile medicale), Auditorul Intern și Directorul Financiar

Contabil(coordonează sectorul administrativ).

Consiliul de administrație se întrunește o dată pe saptămână și este format din șefii

fiecărui sector.

Directorul General și cel medical sunt numiți de Direcția de Sănătate Publică Iași i

urmăresc îndeplinirea obiectivelor instituției.

Directorul General(managerul): Dr. Turliuc Mihaela Dana

urmărește respectarea prevederilor legale și punerea în aplicare a acestora;

organizează activitatea sectoarelor din subordonare;

reprezintă unitatea la ședințele de la Direcția de Sănătate Publică și Casa de

Asigurări de Sănătate.

Directorul financiar-contabil: Haliga Ioan

vizează actele pentru control financiar preventiv;

analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea

în creditele anuale aprobate;

întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli;

8

urmărește întocmirea execuției bugetare conform legii;

organizează ținerea la zi a evidenței financiar-contabile;

aprobă fișa postului sau cererile de concediu ale salariaților din subordine;

coordonează activitatea de investiții și achiziții, precum și pe cea referitoare la

reparații curente și capitale.

Directorul medical: Popescu Eugen Cezar

supraveghează desfășurării activitații medicale.

Secțiile cu paturi se ocupă de următoarele:

1. În cadrul asistenței medicale:

- La primire, la camera de stabilizare(UPU), dotată cu echipament performant, asigură trierea și

stabilizarea funcțiilor vitale a cazurilor cu afecțiuni acute;

- La serviciul de internări(camera de gardă), examinarea imediată, completă, trierea medicală și

epidemiologică a bolnavilor;

pentru internare:

- Asigurarea primului ajutor și acordarea asistenței medicale calificate și specializate, pană când

bolnavul ajunge în secție;

- Dezinfecția și deparazitarea bolnavilor ;

- Transportul bolnavilor în secție;

- Tinerea evidentei zilnice a miscarii bolnavilor si asigurarea comunicarii locurilor libere;

- Asigurarea tratamentului pe durata transportului pentru bolnavii care se transferă în alte unități

sanitare;

- La raportul de gardă participă medicii ți asistentele șefe de secție, acesta putând dura maxim 30

minute.

2. În secție:

- Repartizarea bolnavilor în saloane, în condițiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea și

combaterea infecțiilor nozocomiale;

- Asigurarea examinării medicale complete și a investigațiilor minime ale bolnavilor în ziua

internării;

- Efectuarea în cel mai scurt timp a investigațiilor necesare stabilirii diagnosticului;

9

- Clasificarea cazurilor de boli contagioase și a bolilor profesionale conform reglementărilor în

vigoare;

- Asigurarea tratamentului medical complet, individualizat și diferentiat în raport cu starea

bolnavului, cu forma și stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee și tehnici

medicale și chirurgicale, folosirea și administrarea alimentației dietetice, medicamentelor;

- Asigurarea ziua și noaptea, a ingrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

- Asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat și administrarea corectă a acestora,

nefiind păstrate medicamente la patul bolnavului;

- Asigurarea condițiilor necesare recuperării medicale precoce;

- Asigurarea alimentației bolnavilor, în concordanță cu diagnosticul și stadiul evolutiv al bolii;

- Desfășurarea unei activități care să asigure bolnavilor internați un regim rațional de odihnă și

servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor și păstrarea legăturii acestora cu

familia;

- Transmiterea concluziilor diagnostice și a indicațiilor terapeutice pentru bolnavii externați.

3. În activitatea de învățământ și cercetare:

Asigurarea desfășurării practice a învătământului medical superior și mediu în

conformitate cu reglementările în vigoare; efectuarea de studii și cercetări medicale în legatură cu

aplicarea de noi metode de investigații și tratament.

Unitatea de primire a urgențelor acordă îngrijire medicală bolnavilor cu regim de

urgență, după care îi repartizează pe secții, în funcție de afecțiune.

Secția de anestezie și terapie intensivă are o activitate strâns legată de cea a sălilor de

operație. Aici sunt internate cazurile foarte grave și cele care necesită îngrijire specială după

operație:

- asigură supravegherea tratamentului post-operator şi terapie intensivă (protazarea respiratorie,

stimularea electrică a cordului, etc.);

- asigură anesteziile în sălile de oparaţii pe baza unui program operator făcut de comun acord de

către medicul chirurg şi medicul anestezist;

- supaveghează bolnavii şi efectuează tratamente specifice anesteziei-terapie intensivă în sălile de

oparaţii şi în saloanele de reanimare, pe perioada acută, în care sunt perturbate funcţiile vitale;

10

- pregătește preoperatoriu bolnavii internaţi în această secţie și îndrumă prin indicaţii generale în

ceea ce priveste pregătirea preoperatorie şi supravegherea postoperatorie a bolnavilor spitalizaţi

în alte secţii din spital;

- asigură desfăşurarea activităţii de trasfuzie şi de recuperare a sângelui consumat;

- internează bolnavii care se află sau sunt în iminenţa unui dezechilibru grav sau acut al functiilor

vitale: bolnavii care necesită un echipament special pentru redresare sau menţinerea funcţiilor

vitale, bolnavii în perioada postoperatorie şi post anestezică în limita locurilor disponibile,

bolnavii în faza terminală a unor boli ireversibile.

Secțiile neurochirurgie I, II și III de la etajele 2, respectiv 3, tratează cazurile

chirurgicale post și preoperator. Clinicile de neurochirurgie are pe lângă atribuţiile secţiei cu

paturi următoarele atribuţii specifice:

- internează direct sau prin transfer din alte secţii sau servicii bolnavii cu afecţiuni care au

indicaţii de rezolvare chirurgicală;

- efectuează investigaţii clinice, radiologice şi de laborator ;

- asigură efectuarea în condiţii optime din punct de vedere tehnic a actului chirurgical;

- acordă asistenţă medicală pro şi post operatorie bolnavilor internaţi în secţii;

-asigură finalizarea tratamentului chirurgical prin metode moderne de recuperare funcţională a

bolnavilor operaţi.

Secțiile neurologie I și II sunt situate la etajele 4, respectiv 5 și tratează cazurile

neurologice care se internează.

Laboratoarele medicale fac parte din structura spitalului, prin intermediul lor

realizându-se diagnosticarea bolnavilor din cadrul spitalului, a celorlalte spitale cu care acesta

colaborează, sau a bolnavilor trimiși de către dispensarele medicale comunale cu care spitalul se

află în relații de parteneriat.

1. Laboratorul de analize medicale și sterilizare efectuează toate investigațiile necesare

bolnavilor și în special pentru cazurile chirurgicale. Are ca principală atribuție analizarea

probelor biologice ale bolnavilor internați, în vederea stabilirii unui diagnostic. Acestea sunt

conduse si coordonate de catre medici specialisti, chimisti, desfasurandu-si activitatea sub

controlul directorului medical. Sterilizarea primește de la toate secțiile medicale halatele,

pansamentele și alte materiale care sunt necesare pentru operațiile care se efectuează.

11

2. Laboratorul de explorări funcționale efectuează, monitorizează și interpretează

electroencefalogramele și electrocardiogramele.

Compartimentele ORL, oftalmologie, NC, medicină internă sunt mici ca mărime și ajută la

desfășurarea activității celorlalte sectoare. Compartimentul triaj are ca responsabilitate primirea și

internarea bolnavilor, iar apoi dirijarea acestora către secțiile corespunzătoare.

Cabinetele asigură asistenţa de specialitate, planifică, organizează, îndrumă şi controlează

întreaga activitate de prevenire şi combatere a deficiențelor neuromotorii de pe teritoriul

Municipiului Iaşi şi a circumscripţiilor rurale arondate. La oftalmologie sunt internați numeroși

pacienți care suferă de boli de ochi.

Cabinetele de consultaţii de specialitate au în principal următoarele atribuţii:

- ţine evidenţa bolnavilor , a persoanelor cu leziuni minime, a foştilor bolnavi;

- precizează diagnosticul , indică conduita terapeutică;

- îndrumă şi participă la acţiunea de profilaxie specifică ;

- recomandă, controlează şi asigură asistenţa medicală ambulatorie a bolnavilor ;

- sprijină acţiunile de asistenţă socială a bolnavilor şi a familiilor acestora;

- participă la munca de educaţie sanitară a întregii populaţii, în special a bolnavilor.

3. Laboratorul radio-diagnostic se ocupă cu radiografiile și computerele tomograf.

Serviciile medicale oferite de laborator sunt: radiologie clasică, mielografii, angiografii

carotidiene și vertebrale, tomografii computerizate, interpretarea unor explorări radio-imagistice

efectuate în alte servicii.

4. Laboratorul anatomie patologică primește bolnavi decedați în vederea îmbalsamării

sau disecției și întocmirii documentelor necesare în cazurile medico-legale. Sunt puse la

dispoziție 7 camere (laborator, birouri, sala necropsii, camera frigorifică, capela mortuară, muzeu

cu preparate macroscopice anatomo-patologice). Este dotat tehnic cu: microscoape optice de

cercetare(Zeis, IOR), crotoame pentru blocuri de parafină, criostat, centrifuga automată, balanță,

microscop pentru microdisecții neurochirurgicale executate la cadavru. Serviciile medicale

oferite sunt următoarele: efectuarea examenelor histopatologice intraoperatorii; examene

histopatologice efectuate din piese operatorii; puncții, biopsii, biopsii obținute prin

neuronavigație, produse patologice; examene citologice; necropsii; consult preparate

histopatologice și prelucrarea pieselor recoltate în alte unități sanitare.

12

Laboratorul colaborează cu: Clinica de neurochirurgie, Clinica de neurologie, Clinica de

oftalmologie.

Farmacia se ocupă cu recepția, evidența, gestionarea și eliberarea de medicamente și

materiale sanitare.

Compartimentul bloc operator este format din mai multe săli de operație în care se

efectuează intervențiile chirurgicale.

Auditul intern:

- certifică bilanțul contabil;

- urmărește respectarea legalității, realității și conformității operațiunilor;

- identifică erorile și risipa;

- propune soluții de rezolvare a problemelor;

- evaluează economicitatea, eficacitatea și eficiența.

Compartimentele administrative se constituie pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin

spitalului cu privire la activitatea economico-financiară şi administrativa:

- Serviciul contabilitate- financiar;

- Serviciul tehnic și administrativ;

- Serviciul A.T.A.P;

- Serviciul RUNOS;

- Biroul Statistică și Informatica medicală;

- Protecția muncii și mediului;

- Contencios(departamentul juridic al institutiei).

1. Compartimentul financiar-contabil

Serviciul contabilitate-financiar este în directa subordine a directorului financiar-contabil.

Are următoarele responsabilități:

- informează directorul financiar-contabil asupra evoluției cheltuielilor și angajamentelor

bugetare;

- întocmește contul de execuție pe articole și alineate;

- ține evidența sintetică și analitică a conturilor de bilanț și a celor în afara bilanțului;

- întocmește și transmite situațiile cerute de către consiliul Județean, Direcția de Sănătate

Publică și Casa de Asigurări de Sănătate;

13

- verificarea documentelor ce cuprind operațiuni referitoare la drepturile și obligațiile

patrimoniale ale spitalului;

- întocmește documentele de plată;

- verifică constituirea garanțiilor materiale pentru gestionari;

- verifică înregistrarea în fișele de magazie a documentelor de intrare, ieșire, transfer a

materialelor și obiectelor de inventare;

- se ocupă de inventariere;

- analizează propunerile de casare pentru a se stabili dacă au fost îndeplinite termenele de

folosință;

întocmește balanța de verificare și bilanțul contabil;

În cadrul compartimentului financiar-contabil se întocmesc:

fişele de evidenţă contabilă sintetică şi analitică;

dări de seamă contabile trimestriale şi anuale (bilanţ, contul de execuţie privind bugetul de

venituri şi cheltuieli, anexe, etc.);

state de salarii;

balanţa de verificare lunară;

note contabile;

centralizatoare;

registrul de casă;

alte documente privind operaţiunile de casă.

2. Compartimentul resurse umane

ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii, conform solicitărilor;

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal şi cu numărul de posturi

aprobate de organul ierarhic superior;

organizează ocuparea posturilor prin concurs şi urmăreşte respectarea prevederilor legale în

materie;

completează şi actualizează înscrierile din cartea de muncă şi eliberează legitimaţii;

asigură şi răspunde de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului in funcţie

de pregătire, specialitate;

asigură şi verifică acordarea legală a sporurilor, salariilor;

verifică acordarea legală a concediilor de odihnă, fără plată, medicale;

14

urmăreşte programul de perfecţionare şi încasările corespunzătoare;

verifică modul de acordare a premiilor şi sancţiunilor conform legislaţiei în vigoare;

verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a gradaţiilor, precum şi de participare la concurs

în vederea promovării în grad profesional;

verifică condiţiile de pensionare a salariaţilor, întocmeşte dosarele de pensionare;

verifică condiţiile legale ce trebuie îndeplinite în vederea desfacerii contractului de muncă;

colaborează cu Oficiul Forţelor de Muncă, Oficiul de Pensii, Direcţia Muncii;

colaborează cu Ministerul Sănătăţii, serviciul Resurse Umane.

În privința documentelor întocmite:

elaborează materiale de analiză şi sinteză cu privire la activitatea de personal;

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal al instituţiei;

elaborează situaţii statistice privind numărul de personal, fond de salarii, sporuri şi alte

drepturi de personal;

întocmeşte decizii de orice fel în colaborare cu oficiul juridic.

3. Contencios

Oficiul juridic are responsabilități în ceea ce privește legalitatea tranzacțiilor efectuate cu

furnizorii, încheierea de contracte, asigurarea fondului legislativ pe baza căruia se desfășoară

activitatea spitalului. Juristul reprezintă instituția în cazul proceselor.

Conducerea spitalului

Spitalul este condus de managerul dr. Turliuc Dana. În cadrul spitalului se organizează și

funcționează un Comitet director, format din: manager, director medical- dr. Cezar Popescu,

director financiar- contabil ec. Haliga Ioan.

Atribuțiile managerului și a comitetului director sunt stabilite prin lege și sunt prezentate

în Regulamentul intern.

Ocuparea funcțiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de

managerul spitalului.

Secțiile, laboratoarele spitalului sunt conduse de un șef de secție, de laborator. Aceste

funcții se ocupă prin concurs sau examen, în condițiile legii.

În spitalele publice funcțiile de șef de secție, șef de laborator, farmacist șef, asistent

medical șef sunt funcții de conducere și vor putea fi ocupate numai de medici, farmaciști, biologi,

15

chimiști, biochimiști sau după caz asistenți medicali, cu o vechime de cel puțin 5 ani în

specialitatea respectivă.

Șefii de secție au ca atribuții îndrumarea și realizarea activității de acordare a îngrijirilor

medicale în cadrul secției respective și răspund de calitatea actului medical, precum și atribuțiile

asumate prin contractul de administrare.

La numirea în funcție, șefii de secție, de laborator vor incheia cu spitalul public,

reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare, cu o durată de 3 ani, în cuprinsul

căruia sunt prevazuți indicatori specifici de performanță. Contractul de administrare poate fi

prelungit și poate înceta înainte de termen, în principal, în cazul neîndeplinirii indicatorilor

specifici de performanță. Pe perioada existenței contractului de administrare, eventualul contract

de munca încheiat cu o altă instituție publică din domeniul sanitar se suspendă. Conținutul

contractului și metodologia de încheiere a acestuia sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătății

publice. Dacă șeful de secție selectat prin concurs se află în stare de incompatibilitate sau conflict

de interese, acesta este obligat să le înlăture în termen de maxim 30 zile sub sancțiunea rezilierii

unilaterale a contractului de administrare.

Calitatea de șef de secție este compatibilă cu funcția de cadru didactic universitar.

În secțiile clinice universitare funcția de șef de secție se ocupă de către cadrul didactic cu

gradul cel mai mare de predare, la recomandarea senatului sau a consiliului profesoral al

instituției de învățământ medical superior în cauza.

În cazul în care contractul de administrare, prevăzut nu se semnează în termen de 7 zile de

la emiterea recomandării, se va constitui o comisie de mediere numită prin ordin al ministrului

sănătății publice în cazul în care conflictul nu se soluționează într-un nou termen de 7 zile, postul

va fi scos la concurs, în condițiile legii.

Pentru secțiile clinice, precum și pentru cele neclinice, condițiile de participare la concurs

vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătății publice. În cazul în care la concurs nu se prezintă

nici un candidat în termenul legal, managerul spitalului public va delega un alt medic în funcția

de șef de secție, pe o perioadă de pană la 6 luni, după care se vor repeta procedurile prevăzute

mai sus.

Șefii de secție vor face publice, prin declarație pe proprie răspundere, afișată pe site-ul

spitalului legăturile de rudenie pană la gradul al IV lea inclusiv, cu personalul angajat în secția pe

care o conduce.

16

Medicii care împlinesc vârsta de pensionare după dobândirea funcției de manager de

spital, director medical sau șef de secție vor fi pensionați conform legii. Medicii în vârstă de cel

puțin 65 ani nu pot participa la concurs și nu pot fi numiți în niciuna dintre funcțiile de manager

de spital, director de spital sau șef de secție.

În cadrul spitalului funcționează un consiliu de etică, un consiliu medical, un consiliu

științific, pentru spitalele clinice, institutele și centrele medicale clinice. Directorul medical este

președintele consiliului medical.

Componența și atribuțiile consiliului etic și științific se stabilesc prin ordinul ministrului

sănătatii publice.

Consiliul medical este alcătuit din șefii de secții, laboratoare, farmacistul șef, asistentul

șef.

Principalele atribuții ale consiliului medical sunt următoarele:

Îmbunătățirea standardelor clinice și a modelelor de practică în scopul acordării de

servicii medicale de calitate în scopul creșterii gradului de satisfacție a pacienților;

Monitorizarea și evaluarea activității medicale desfășurate în spital în scopul creșterii

performanțelor profesionale și utilizării eficiente a resurselor alocate;

Elaborarea proiectului de plan de achiziții al spitalului în limita bugetului estimat;

Întărirea disciplinei economico-financiare.

În cadrul spitalului funcționează un consiliu consultativ care are rolul de a dezbate

principalele probleme de strategie, de organizare și funcționare ale spitalului și de a face

recomandări managerilor spitalului în urma dezbaterilor.

Persoanele din conducerea spitalului, respectiv managerului, membrii comitetului

director, șefii de secție, laborator sau serviciu și membrii consiliului consultativ au obligația de a

depune o declarație de interese, precum și o declarație cu privire la incompatibilități în termen de

15 zile de la numirea în funcție la Ministerul Sănătății Publice.

Declaratia se actualizează ori de cate ori intervin modificari în situația persoanelor în cauză;

actualizarea se face în germen de 30 zile de la data apariției modificării, precum și încetării

funcțiilor și activităților. Declarațiile se afisează pe site-ul spitalului.

17

1.4. Funcționalitate(relațiile interne existente în cadrul spitalului)

În cadrul spitalului, relațiile interne pot avea loc între:

1. Compartimentul financiar-contabil și Biroul de resurse umane, prin următoarele

documente: stat de salarii, lista avans chenzinal, ordin de deplasare;

2. Compartimentul financiar-contabil și Compartimentul aprovizionare: proces verbal de

plăți, registru de casă, dispoziție de plată/încasare către casierie;

3. Compartimentul financiar-contabil și Secretariat: bon predare, transfer, restituire, lista de

inventariere, borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare;

4. Compartimentul financiar-contabil și Compartimentul economic: înștiințări, rapoarte.

Câteva din relațiile interne din cadrul spitalului pot fi redate ca fluxuri informaționale

între compartimentele esențiale ale acestuia, însoțite de documentele corespunzătoare, care

folosesc la transmiterea informațiilor și la consemnarea în contabilitate a unor activități care se

desfașoară la nivel general.

Relația dintre Compartimentul financiar-contabil și cel de Resurse umane se conturează

pe baza pontajului întocmit de sefii departamentului din care reiese statul de salarii(pontajul

conținând orele lucrate de salariați). Statul de plată este întocmit de către Compartimentul

finaciar-contabil în două exemplare, lunar, pe secții și servicii: primul exemplar este destinat

persoanelor autorizate în exercitarea controlului financiar preventiv și să aprobe plata, după care

ajunge la casieria unității pentru efectuarea plății efective; al doilea se înregistrează în

contabilitate la Compartimentul financiar-contabil. Concomitent cu întocmirea statelor de salarii

se calculează impozitele și contribuțiile unității la bugetul de stat: reținerile pe statul de plată,

reținere la sursa pentru salariați, contribuții la CAS, CASS, somaj, plătite de unitate.

Când se angajează un nou salariat, Compartimentul resurse umane va întocmi contractul

de munca și va face formele necesare pentru înaintarea acestora la Inspectoratul Teritorial de

muncă. Contractul de muncă cuprinde următoarele: funcția angajatului, durata contractului,

norma de lucru, salariul brut, durata concediului de odihnă, atribuțiile salariaților, atribuțiile

angajatorului, preavizul concedierii sau demisiei.

Managerul spitalului emite decizii scrise sau verbale Secretariatului pentru activități

curente sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale. Aceeași relație există între directorul

financiar-contabil și Compartimentului financiar-contabil.

18

Pentru a fi valorificate, informaţiile trebuie să circule. Schimbul de informaţii în interiorul

organizaţiilor sau între organizaţii este denumit comunicaţie. Procesele comunicaţionale cuprind

fazele de predare, transmitere şi primire a informaţiilor.

În orice structură organizatorică, aceste procese nu se desfăşoară la întâmplare ci sunt

strâns legate între ele, constituind sistemul informaţional al unei organizaţii. Orice angajat,

implicat în activităţile de birou, trebuie să cunoască provenienţa informaţiilor pe care le culege,

natura informaţiilor, avantajele şi dezavantajele metodelor şi mijloacelor de prelucrare, direcţia

de transmitere şi rolul lor în sistem.

Secretariatul, prin rolul de auxiliar circumscris conducerii, operează, desigur, cu

informaţiile materializate şi nematerializate care circula la acest nivel al organizaţiei. Gradul de

complexitate, al activităţilor specifice procesului informaţional, variază în funcţie de

complexitatea activităţii de management, a deciziilor şi acţiunilor întreprinse de managerul căruia

îi este subordonat secretariatul.

Relațiile interne în cadrul compartimentelor financiar-contabil și cel de resurse umane se

desfășoară pe baza pontajului, iar statele de salarii sunt transmise la secretariat. Mai departe, între

Resurse umane și ITM , prin contractele ce se fac pentru noii angajați.

Sistemul informaţional al organizaţiilor asigură coeziunea sistemului de conducere.

Informaţia circulă pe canale formate de legături ierarhice şi funcţionale materializate de structura

organizatorică a unităţii. Din sistemul informaţional face parte şi sistemul de comunicaţii prin

care se pun în contact sursele de informaţii prin intermediul reţelelor.

Din punct de vedere al informaţiei care circulă între conducător şi subsistemul condus,

secretariatul poate avea unul din următoarele circuite:

- circuit ascendent în etapa premergătoare deciziilor, furnizând conducerii informaţiile

obţinute de la diferite compartimente ale organizaţiei, eventual selectate prin tehnici

specifice.

- circuit descendent prin care conducerea organizaţiei, în exercitarea funcţiei de comandă,

emite decizii de organizare, coordonare şi execuţie către subsistemul condus; acestea se

concretizează prin ordine, dispoziţii, circulare, redactate şi transmise de către secretariat.

- circuit ascendent în cursul executării deciziilor, adică informaţiile de control prin care

conducătorul se asigură dacă deciziile transmise au fost executate; se concretizează prin

de dări seama, rapoarte, pontaje şi alte situaţii sintetice.

19

Circuitul informațional în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Prof.Dr. „Nicolae Oblu”

Secretariatul este o centrală de comutaţie a informaţiilor pentru informaţiile care intră din

mediul extern către toate nivelurile organizaţiei şi a celor care ies din organizaţie spre mediul

extern. Orice organizaţie are relaţii cu mediul economico-social: organe financiare, bancare,

organizaţii ierarhic superioare sau subordonate (filiale, agenţii, sucursale), alte organizaţii şi

parteneri de afaceri. Comunicările oficiale se desfăşoară cu preponderenta prin scrisori, chiar

dacă într-o fază iniţială se poartă eventuale comunicări verbale.

1.5. Structura de personal

În cadrul Sptalului clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu”, își desfășoară activitatea

585 de angajați.

Numărul de posturi și structura acestora sun redate în tabelul următor:

Nr. crt. Structura posturilor Număr de posturi

1 Numărul total de posturi, din care: 585

2 Personal sanitar total, din care: 307

2.1 Medici 65

2.2 Alt personal superior 12

2.3 Personal mediu 230

3 Personal auxiliar sanitar(infirmieri+îngrijitori) 110

4 Personal TESA(administrativ) 35+3(Comitetul Director)

5 Muncitori 130

6 Număr mediu persoane remunerate 585

20

RESURSE UMANE

MANAGER

SECRETARIAT C. FIN-CTB

CLINICI CONTENCIOS

În acordarea asistenţei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se conforma

normelor de etică şi de deontologie medicală; el trebuie să acţioneze întotdeauna în interesul

bolnavului, pentru promovarea stării de sănătate a populaţiei, să aibă o atitudine activă faţă de

nevoile de îngrijire a sănătăţii fiecărui cetăţean şi a întregii populaţii; să îngrijească toţi bolnavii

cu acelaşi interes şi umanism.

Personalul spitalului trebuie să acţioneze cu fermitate pentru gospodărirea judicioasă a

mijloacelor materiale şi băneşti, să lupte împotriva oricăror forme de risipă sau abateri de la

disciplină, să contribuie la întărirea ordinii în administrarea bunului public.

Personalul medical superior şi mediu vor include în cadrul educaţiei sanitare şi problema

creşterii numărului donatorilor onorifici de sânge.

Activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor, de urmărire şi rezolvare a cazurilor de bolnavi

acuţi şi cronici presupune o activitate intensă şi de mare răspundere. Structura personalului

medical începe cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi continuă cu toate

categoriile de medici, asistente, infirmiere, îngrijitoare, chimişti, biologi, psihologi, ingineri,

economişti, contabili, tehnicieni, muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari, sudori,

instalatori, electricieni, mecanici etc).

Colectivul de medici este organizat după cum urmează:

Secția neurochirurgie I

Prof. dr. Nicolai Ianovici - medic primar neurochirurg

Prof. dr. Ion Poeata - medic primar neurochirurg

Asist. univ. dr. Corneliu Balan - medic specialist neurochirurg

Asist. univ. dr. Dabija Marius - medic specialist neurochirurg

Dr. Victor Dimov - medic primar neurochirurg

Dr. Florin Gramada - medic primar neurochirurg

Dr. Ion Streltov - medic specialist neurochirurg

Dr. Ovidiu Carp - medic specialist neurochirurg

Dr. Catalina Acsinte - medic specialist neurochirurg

Dr. Faiyad Ziyad - medic specialist neurochirurg

Aldea Mirela Iulia - psiholog principal

Secția neurochirurgie II

Prof. dr. Hortensiu Aldea - medic primar neurochirurg

21

Asist. univ. dr. Dana Turliuc - medic primar neurochirurg

Asist. univ. Dr. Bogdan Costachescu -medic specialist neurochirurg

Dr. Remus Lacatusu - medic primar neurochirurg

Dr. Stefan Iencean - medic primar neurochirurg

Dr. Radu Sorete - medic primar neurochirurg                       

Dr. Corneliu Tarasi - medic primar neurochirurg                         

Dr. Iustin Mihailov - medic primar neurochirug                          

Dr. Cezar Popescu - medic primar ortopedie-traumatologie

Dr. Dobrin Nicolae -medic specialist neurochirurg

Secția neurologie I

Şef secţie: Prof. Dr. Felicia Ştefanache, m. pr. Neurologie

Şef lucrări Dr. Carmen Ionela Badiu, m. pr. neurologie

Şef lucrări Dr. Dan-Iulian Cuciureanu, m. sp. neurologie

As. univ. Dr. Diana-Nicoleta Hodorog, m. sp. neurologie

Conf. Dr. Rodica-Maria Prodan, m. pr. neurologie

Dr. Ciubara Carolina, m. sp. Neurologie

Dr. Danciu Florentina, m. sp. Neurologie

Dr. Naconecinîi Daniel, m. sp. Neurologie

Secția neurologie II

Şef secţie: Prof. Dr. Liviu Pendenfunda, m. pr. neurologie

Dr. Cristina Băluţ, m. sp. neurologie

Dr. Silviu Cărăuleanu, m. pr. neurologie

Dr. Mihaela Constantinescu, m. sp. Neurologie

Sef lucrari Dr. Filip Carmen Nicoleta, m. pr. neurologie

Prep. Dr. Cucos Liliana, m. sp. Neurologie

Prep. Dr. Despina Ligia Oana, m. sp. Neurologie

Secția oftalmologie

Prof. dr. Danut Costin - medic primar neurochirurg

Dr. Kreolla Anghel, m. pr. oftalmologie

Dr. Diana Cijevschi, m. pr. oftalmologie

Dr. Cătălin Constantin, m. pr. oftalmologie

22

Dr. Gabriela Dimitriu, m. pr. oftalmologie

Dr. Magda Dogaru, m. pr. oftalmologie

Dr. Elena Leahu, m. pr. ATI

Dr. Dumitru Petraru, m. pr. oftalmologie

Dr. Carmen-Elena Romanescu, m. pr. Oftalmologie

Prep. Dr. Popa Sever, m. rez. oftalmologie

Secția ATI

Şef secţie:  Prof. Dr. Gh. Dorobat, m. pr. ATI

Dr. Mircea Anghel, m. pr. ATI

Dr. Săndica Bazon, m. sp. ATI

Dr. Adela Manache, m. sp. ATI

Dr. Georgeta Popa, m. pr. ATI

Dr. Constantin Tetraru, m. sp. ATI

Dr. Meda Balan, m. sp. ATI

Prep. Dr. Vlad Botoc, m. ATI

Secția Radiologie II

Prof. dr. Corneliu Aldescu - şef clinică

Sef de lucrări dr. Danisia Haba - m. pr. radiologie

Asist. univ. dr. Eduard Moldovanu - m. sp. radiologie

Asist. univ. dr. Adriana Moldovanu - m. sp. radiologie

Dr. Cezar Clement -  medic primar radiolog

Dr. Anda Eşanu - medic primar radiolog

Dr. Nicuşor Albert - medic primar radiolog

1.6. Relații cu exteriorul

1.6.1. Relația cu Trezoreria

Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” are cont în lei deschis la Trezoreria

Iași.

Prin Trezorerie se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care privesc

sectorul public şi anume:

23

- încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi fondurile

speciale, de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;

- depunerea în conturile Trezoreriei, către instituţii publice a sumelor ridicate din cont şi

rămase nefolosite, precum şi a surplusului soldului de casă;

- eliberarea de numerar, la cererea instituţiilor publice din conturile acestora, în vederea

efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora pentru salarii, drepturi de asigurări sociale şi

deplasări.

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se consemnează în documente care se

aprobă de către organele în drept.

Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului la nivelul

trezoreriei se organizează compartimentele tezaur-casierie.

La nivelul unei trezorerii, fluxul de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin:

- casa de încasări;

- casa de plăţi;

- casa de tezaur.

Fiecare trezorerie foloseşte sumele încasate în numerar pentru a acoperi necesităţile de

plăţi către instituţiile publice. În acest scop, fiecare trezorerie întocmeşte un program lunar cu

defalcarea pe zile a încasărilor şi plăţilor, cu stabilirea soldului între încasări şi plăţi.

În cazul în care încasările nu acoperă necesităţile de plăţi, soldul respectiv se completează

de către Direcţia de Trezorerie Judeţeană. În cazul în care avem sold de casă în plus, acesta este

pus la dispoziţia Direcţiei de Trezorerie, care îl distribuie între unităţile de trezorerie în cadrul

judeţului.

Organizarea casei de încasări

Casele de încasări ale trezoreriei primesc în timpul programului de lucru, vărsăminte în

numerar. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente:

foaie de vărsământ cu chitanţă, ordin de încasare şi borderou privind încasările.

Primirea numerarului se face numai după verificarea şi avizarea documentelor de către

Compartimentul de Control şi Evidenţă a Veniturilor. La primirea documentelor de la plătitor, se

verifică respectarea reglementărilor privind vărsarea impozitelor şi a taxelor pe bugete şi

încadrarea corectă a veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute în clasificaţia bugetară.

24

După verificare, foaia de vărsământ şi chitanţa se transmite la casierie, pe bază de

borderou, în care se semnează de primirea acestuia. Foile de vărsământ se înregistrează în

registrul de casă, care se întocmeşte în trei exemplare.

Depunerea numerarului la casierie se poate face astfel:

- prin depunerea cu ordin de încasare;

- prin depunerea pe bază de borderou.

Pentru depunerile de numerar, în operaţiunile interne ale trezoreriei, se foloseşte ordinul

de încasare, care se întocmeşte de Serviciul de Control al Veniturilor şi se trimite la casierie în

vederea încasării sumei. Casierul controlează ordinul de încasare, primeşte şi verifică banii, după

care semnează ordinul de încasare şi îl înregistrează în registrul de casă.

Depunerea numerarului cu borderou se efectuează în momentul încasării de impozite şi

taxe de către agenţii încasatori.

Organizarea şi funcţionarea casei de plăţi

Casele de plăţi efectuează plăţi în numerar la cererea instituţiilor publice sau persoanelor

fizice, pe baza următoarelor documente: cecul pentru eliberarea numerarului, ordinul de plată,

cecul cu limită de sumă şi factura cu dispoziţie de încasare.

Toate sumele de bani plătite trebuie să se înregistreze în aceeaşi zi în evidenţele casieriei.

La sfârşitul zilei, casierul verifică dacă sumele plătite pe baza documentelor respective,

împreună cu numerarul pe care îl are în casierie corespund cu suma primită în avans la începutul

fiecărei zile operative. După verificare se întocmeşte registrul de casă în trei exemplare.

Organizarea şi funcţionarea casei de tezaur

Sumele încasate şi plătite în timpul de funcţionare a casieriei se înregistrează în casierie

tezaur a trezoreriei în aceeaşi zi.

Încasările aduse după terminarea programului la ghişeu, se înregistrează în conturile

respective cu data zilei următoare.

Plafoanele de casă se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu

sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, în care se vor include biletele de bancă şi

moneda metalică.

Excedentul de numerar de la unităţile teritoriale ale trezoreriei se va depune de către

acesta, cu foaia de vărsământ, la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, conform

graficului stabilit de trezorerie cu banca.

25

1.6.2. Relația cu furnizorii

Furnizorii alimentează spitalul cu medicamente, utilități, alimente, mobilier. Alegerea

furnizorilor se face pe baza licitațiilor, deoarece spitalul dorește sa obțina cel mai bun preț de pe

piață pentru ceea ce achiziționează. Spitalul Prof. Dr. Nicolae Oblu colaborează cu aproximativ

toţi furnizorii de materiale, medicamente, produse alimentare, combustibil etc. În general sunt

preferaţi acei furnizori care pot oferi spitalului preţuri mai mici sau o plată eşalonată a facturilor.

Achizițiile pot fi achiziții publice(licitații) sau achiziții directe(când se achiziționează

ceva la propunerea unui medic, dupa ce a primit o oferta mai bună de la un reprezentant medical,

spre exemplu).

Cei mai importanți furnizori sunt:

- de alimente: Danone, Bada Comercial- conserve, Cooperativa „Munca Invalizilor”-

paine;

- medicamente, materiale sanitare: Relad Pharma, Europharm, Fresenius Kabi,

Mediplus Exim, Fildas, Farmexpert DCI, Polisano;

- materiale de curățenie și reparații: Flux, Dedeman;

- utilități: RAJAC, E-on Moldova, E-on Gaz, Salubris, CET.

Acești furnizori trebuie să aibă deschis cont la Trezorerie, deoarece spitalul lucrează

numai cu Trezoreria, iar prin intermediul băncilor efectuează plata salariilor angajaților pe card,

sau, uneori, achizițiile directe de la persoanele fizice.

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul Clinic de Urgență Prof.Dr.„Nicolae Oblu” în perioada 2004-2006

26

Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1 . Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Clinic de

Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” este reprezentat de actele normative aprobate cu privire la

instituirea lor, precum si cele metodologice de aplicare, emise, de regulă, de către Ministerul

Finanțelor Publice. Reprezentativ pentru cadrul juridic de acțiune este Codul Fiscal, dar și alte

legi corespunzătoare. Normele şi normativele financiare sunt folosite pentru indicatorii de

cheltuieli, ele exprimând limite fixe sau variabile, funcţie de care sunt dimensionate consumurile

de fonduri pe destinaţii.

Cadrul legislativ de acţiune este cel care poate influenţa la modul direct sau indirect

determinarea unor indicatori de cheltuieli. Așadar, acţiunea de fundamentare a cheltuielilor este

fondată pe legislaţie

Legea 118/02.05.2007, privind organizarea activității de medicină complementară;

OUG 115/2004 privind salarizarea personalului sanitar;

Legea 125/2005 privind salarizarea personalului sanitar;

Regulamentul de sporuri în sistemul sanitar;

Legea 46/2003 privind drepturile pacientului;

Normele de aplicare ale legii drepturilor pacientului;

OUG 150/31 octombrie 2002, privind organizarea și funcționarea sistemului de

asigurări de sănătate, (modificata și completată prin OUG 107/2005);

Ordinul Ministrului Sănătații 208/2003 privind normativele de personal;

Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară;

Legea 100/26 mai 1998, privind asistența de sănătate publică;

Legea 270/18 iunie 2003, a spitalelor;

HG 826/31 iulie 2002, pentru aprobarea Strategiei naționale privind reforma în

unitățile sanitare cu paturi;

27

ORDIN Nr. 378 din 29 mai 2002 privind modificarea și completarea Ordinului

Ministrului sănătății și familiei nr. 698/2001 pentru aprobarea unor metodologii

privind angajarea, transferarea și detașarea medicilor, farmaciștilor, biologilor,

biochimiștilor și chimiștilor, precum și a altui personal de specialitate cu studii

superioare din unitățile sanitare publice.

Normele şi normativele financiare sunt folosite pentru indicatorii de cheltuieli, ele

exprimând limite fixe sau variabile, funcţie de care sunt dimensionate consumurile de fonduri pe

destinaţii.

Cheltuielile bugetare sunt grupate într-o ordine stabilită prin clasificația bugetară

elaborată prin ordinul nr 1954/12.2005 de Ministerul Finanțelor și publicată în Monitorul Oficial.

Clasificatia bugetară – gruparea veniturilor și cheltuielilor bugetare într-o ordine

obligatorie și după criterii unitare.1

Toate sumele încasate în bugetul instituției sau plătite din credite bugetare trebuie

încadrate într-o subdiviziune a clasificației bugetare care corespunde venitului realizat sau

cheltuielii efectuate.

Structura cheltuielilor prin clasificația bugetară are la baza clasificația indicatorilor

finantelor publice, anexă în cadrul Legii Finantelor Publice nr 500/2002.

2.2 Fundamentarea cheltuielilor

Cheltuielile Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” sunt evidențiate se

evidenţiază în bugetul de venituri și cheltuieli pe total pe structura clasificatiei economice pe

titluri, articole şi alineate, precum şi pe clasificatia funcţională pe capitole, subcapitole şi

paragrafe. Cheltuielile, în structura economică, cuprind:

1. titlul I „Cheltuieli de personal” împărțit pe articole, respectiv „Cheltuieli salariale în

bani” (articolul 10.01) şi „Cheltuieli salariale în natură„ (articolul 10.02); articolele au

subdiviziuni denumite alineate, care detaliază articolele de cheltuieli de personal (de

exemplu, 10.01.01 „Salarii de baza”, 10.02.02 „Norme de hrană”, etc.);

2. titlul II „Bunuri şi servicii”, structurat pe articole în "Bunuri şi servicii" (articolul

20.01), "Reparaţii curente" (articolul 20.02), "Hrana" (articolul 20.03), "Medicamente

şi materiale sanitare" (articolul 20.04), "Bunuri de natura obiectelor de inventar"

1 Legea nr. 500 din 11/07/2002 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13/08/2002

28

(articolul 20.05), "Deplasări, detaşări, transferări" (articolul 20.06), „ Cercetare-

dezvoltare” (articolul 20.10), etc.; articolele se desfăşoară pe alineate, în funcţie de

articolele de cheltuieli (de exemplu, "Medicamente"- 20.04.01, „Deplasări în

străinatate”, 20.06.02).

3. titlul 70 „Cheltuieli de capital”, respectiv titlul X "Active nefinanciare", care

cuprinde articolul 71.01 "Active fixe", structurat pe alineate, în funcţie de categoria de

cheltuieli pe care o evidenţiază: "Construcţii" (71.01.01); "Maşini, echipamente şi

mijloace de transport" (71.01.02); "Mobilier, aparatura birotica şi alte active corporale"

(71.01.03); "Alte active fixe(inclusiv reparații capitale)" (71.01.30);

4. cheltuielile se prevăd în macheta de buget şi pe clasificatia funcţională pe capitole,

subcapitole şi paragrafe, în funcţie de activitatea spitalului, astfel: "Produse

farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale", "Asistenta medicală în

ambulatoriu", "Asistenta de urgenta prespitaliceasca", "Asistenta în unităţile sanitare

cu paturi", "Îngrijiri la domiciliu", "Cercetare aplicativa şi dezvoltare experimentala în

sănătate", "Alte cheltuieli"; subcapitolele se defalca pe paragrafe, de exemplu, "Spitale

generale" (66.06.01).

Excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli se stabileşte ca diferenţa între totalul

veniturilor şi totalul cheltuielilor. Bugetul spitalelor publice poate fi încheiat numai cu excedent

sau cu excedent zero, când veniturile sunt egale cu cheltuielile. Excedentul anual rezultat din

execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează în anul următor şi se utilizează pentru

cheltuieli curente şi de capital.

Dacă spitalul a rămas cu excedent de casa la finele anului precedent, pentru utilizarea

acestuia în noul exerciţiu bugetar se procedează astfel:

a) cheltuielile pentru exerciţiul curent se măresc în limita excedentului înregistrat la finele

anului precedent şi care se afla sub formă de disponibilități în contul curent deschis la Trezoreria

Statului. În aceasta situaţie cheltuielile activităţii curente vor fi mai mari decât veniturile curente

şi se echilibrează prin poziţia "Excedent din anul precedent pentru echilibrarea cheltuielilor în

anul curent". Ca urmare, în acest caz, se va completa la finele machetei rubrica "Deficit";

b) este interzisă cuprinderea excedentului din anul precedent în categoria "Venituri", deoarece

acestea nu aparţin anului curent.

29

Fundamentarea cheltuielilor se realizează de comitetul director împreună cu şefii de

secţii şi compartimente, având ca obiective:

a) utilizarea resurselor materiale şi băneşti pentru cheltuieli oportune şi strict necesare;

b) reducerea cheltuielilor pentru utilităţi prin stabilirea de norme proprii de consum;

c) aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerinţelor actelor medicale, evitandu-se

formarea de stocuri;

d) stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de fiecare secţie,

de liste proprii de medicamente, materiale sanitare şi reactivi, aprobate de comitetul director;

e) stabilirea necesarului de lucrări de întreţinere pe baza de studii de fundamentare şi

documentaţii tehnice în cadrul unor strategii de imbunatatire a calităţii actului medical;

f) evaluarea produselor din gestiuni şi eliberarea acestora în funcţie de cerinţele actelor

medicale şi de respectarea scopului pentru care au fost achiziţionate;

g) întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secţii şi compartimente;

h) reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii şi activităţi, potrivit normelor

legale.

Cheltuielile se desfăşoară pe structura clasificatiei bugetare şi reflectă consumul de valori

materiale şi băneşti necesare pentru îndeplinirea obiectivelor activităţii spitalului.

La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie îndeplinite anumite cerințe .

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta

dacă nu este reglementată printr-un act normativ, fiind, deci, necesară o bază legală a

cheltuielilor. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă între execuţia certă

pe o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventuale

influenţe. Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe

total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind

evoluţia pe o anumită perioadă de timp, inclusiv compararea cheltuielilor unităţilor sanitare între

ele. Această analiză se face şi de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului

de buget de venituri şi cheltuieli primit de la instituţia subordonată.

La fundamentarea cheltuielilor se iau în considerare:

a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariaţi,

număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc.);

30

b) evoluţia cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendinta de creştere sau de

reducere a cheltuielilor;

c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secţie sau compartiment şi stabilirea responsabilităţilor

conducătorilor acestor structuri;

d) normele şi reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocaţii de hrana, salarii etc.);

e) eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli neeconomicoase.

În cazul în care spitalul primeşte sume pentru programe naţionale de sănătate, calculul

necesarului se face în funcţie de prevederile privind normele de organizare şi finanţare a

programelor naţionale de sănătate.

Cheltuielile înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli au destinaţie precisa şi limitată şi

nu pot fi efectuate dacă nu au temei legal.

Documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea pentru propunerile privind

cheltuielile cu procurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare se emit de secţiile din spital,

care reprezintă compartimentele de specialitate, şi se semnează de şeful de secţie sau de

inlocuitorul acestuia, în calitate de conducător al compartimentului de specialitate.

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul exerciţiului

financiar, în limita disponibilului de prevederi la cheltuieli pe subdiviziuni (subcapitol, titlu,

articol şi alineat) la care se încadrează plata respectiva şi a disponibilului din cont.

Plăţile se efectuează de către persoanele care îndeplinesc funcţia de contabil, stabilite de

către conducătorul instituţiei sanitare publice, în conformitate cu Ordinul ministrului finanţelor

publice nr. 1.792/2002. Obligaţiile de plată către furnizori se înregistrează în contabilitatea

spitalului pe baza documentelor justificative care reflecta crearea obligaţiei de plata şi nu când

are loc plata.

Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se derulează prin conturile deschise la unităţile

teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama spitalului public, iar operaţiunile respective sunt

înregistrate în contabilitatea proprie, potrivit normelor şi procedurilor aprobate pentru instituţiile

publice.

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare acţiune în parte pe baza sarcinilor şi a

indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzătoare anexă la bugetul de venituri şi

cheltuieli.

31

Normele de cheltuieli folosite în planificarea instituţiilor bugetare pot fi clasificate după

anumite criterii.

Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:

- norme obligatorii (stabilite prin acte normative fără a putea fi modificate de ordonatorii

de credite. Spre exemplu retribuţia tarifară, bursa, alocaţia de hrană etc.);

- norme indicative (facultative, orientative) ce reprezintă medii ale consumurilor de

materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel. La rândul lor, normele

indicative pot fi:

- norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare şi anume:

- materiale (cantitatea de materii şi materiale pe o anumită unitate de

măsură);

- financiare (transformarea normei materiale în normă valorică);

- norme indicative din punct de vedere al conţinutului:

- individuale (pentru fiecare cheltuială concretă);

- combinate (o însuşire a normelor financiare individuale, ce exprimă

cheltuieli totale necesare pentru întreţinerea unui indicator pe timp de un an). Normele indicative

combinate se calculează prin două procedee: pe bază de medii valorice (determinarea normei prin

raportarea creditelor bugetare consumate de unitate la numărul mediu al indicatorilor realizaţi) şi

prin însumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli în

parte);

- planul tip de cheltuieli (cuprind aceleaşi date ca şi norma combinată, cu excepţia că se

referă nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei instituţii bugetare).

Din punct de vedere al surselor de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot fi:

- norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor bugetare prin buget

pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de un an);

- norme pentru autofinanţare (suma de bani pe care o încasează instituţia de la terţe

persoane, necesară pentru întreţinerea indicatorilor);

- norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare şi din autofinanţare necesar

pentru întreţinerea unui indicator pe o perioadă determinată de timp, 1 an bugetar).

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:

32

a) baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri și

cheltuieli şi finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

b) execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă

de timp la care se adaugă execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventualele influenţe;

c) analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în

dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită perioadă de

timp;

d) preţurile şi tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra structurii şi

evoluţiei cheltuielilor;

e) baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depăşite şi care sunt analizate periodic, în

funcţie de rate şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

La calcularea cheltuielilor pentru anul respectiv, se iau în considerare creşterea sau de

reducerea indicatorilor faţă de cei din anul de bază, cunoscând că alocaţiile se acordă în raport cu

o serie de indicatori specifici unităţilor sanitare ca, de exemplu:

1. indicatori economico- financiari:

2. indicatori de utilizare a serviciilor:

indicele de utilizare al paturilor:

33

cheltuielile anuale pe un pat de spital:

cheltuielile pentru un bolnav:

cheltuielile pentru o zi de spitalizare:

Cheltuielile de personal fac parte din categoria cheltuielilor curente. Cheltuielile curente

se referă la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor sanitare. Ele cuprind cheltuieli pentru

achiziţionarea de bunuri şi servicii ce se consumă în anul curent şi se împart în : cheltuieli de

personal ( salarii şi alte drepturi de personal); cheltuieli materiale şi servicii ( cheltuieli de

întreţinere şi gospodărire, manuale, transport, reparaţii ).

Cheltuielile de personal se referă la:

- salarii;

- contribuţii la fondul de asigurări sociale;

- contribuţii la fondul de asigurări sociale de sănătate;

- contribuţii la fondul de şomaj;

- contribuţii la fondul de risc.

La instituţiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al

interpretării elementelor componente ale acestuia. Hotărîrea guvernului nr.281/2003, la articolul

3, aliniatele 1 - 3 fac referiri clare, într-o primă parte, asupra salariului de bază în sistemul

bugetar, în sensul că salariile de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi

grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile de bază sunt stabilite pe 3-6 gradaţii.

Salarizarea personalului de conducere (şef de birou, şef de serviciu, director şi director

general) este formată din salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau

treptei profesionale şi gradaţiei deţinute, la care se adaugă o indemnizaţie de

34

conducere(diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite) şi un spor de

15% aplicat la salariul de bază, reprezentând salariul de merit.

Cheltuielile de personal se pot determina pe fiecare articol bugetar :

1. Salariile de bază sunt stabilite, în sistemul bugetar pe baza următoarelor elemente:

a) valoarea de referință universală exprimată în lei și care este bază

unică de determinare a valorii de referință , proprii fiecărui sector

de activitate;

b) indicatorii de prioritate intersectorială, exprimați în procente,

diferentiați pe domenii de activitate;

c) valori de referință sectorială exprimate în lei rezultate din

înmulțirea valorii de referință universală cu indicatorii de prioritate

intersectorială utilizate ca:

- baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv;

- baza de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice;

- baza de calcul al cuantumului indemnizației lunare.

d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcțiile

specifice fiecărui sector de activitate.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de funcţii, se

determină astfel :

Cheltuieli cu salariile = salariul de bază+ salariul de merit+ gradație de merit+

indemnizație de conducere+ spor de vechime+ spor condiții de

muncă+ plata orelor suplimentare+ alte sporuri

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca

fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii sanitare.

În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de

fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai

sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul de

funcţii.

35

Limitele minime şi maxime ale salariilor de bază pentru funcţiile de conducere

Sursa: Ordonanța de Guvern 62/2006, pentru modificarea și completarea OUG

115/2004;

Articolul bugetar 10.01.01 - Fondul de salarii de bază

Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului

de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + Premii

Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează

o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).

Articolul bugetar 10.01.02 - Salariul de merit

Salariul de merit se acordă angajaţilor din unităţile bugetare, care se remarcă pe linie

profesională, astfel:

- pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate

primii un salariu de merit, care face parte din salariul de bază. Acesta poate fi până la 15% aplicat

la salariul de bază;

- persoanele care beneficiază de salarii de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă

după aprobarea bugetului, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată. Pentru

personalul nou angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.

Limita minimă Limita maximă - lei - - lei –

1. Spitale peste 400 de paturi:- manager 1.800 3.500- director medical 1.600 3.300- director de cercetare-dezvoltare 1.500 3.100- director financiar-contabil 1.300 3.000- director de îngrijiri 800 2.400- alţi directori 1.000 2.8002. Spitale sub 400 de paturi:- manager 1.000 2.800- director medical 900 2.700- director de cercetare-dezvoltare 800 2.600- director financiar-contabil 700 2.400- director de îngrijiri 600 1.800- alţi directori 700 2.200

36

Salariul de merit poate fi acordat la cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul

de funcţii al instituţiei.

Articolul bugetar 10.01.03.- Indemnizaţii de conducere

Indemnizatiile de conducere maxime lunare, în procente din salariul de bază

Nr. Indemnizaţia de conducere crt. Funcţia maximă lunară, în % din salariul de bază----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- I. Funcţii de conducere----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 Director general, manager general şi manager 55 2 Director, director executiv 50 3 Director general adjunct 50 4 Director administrativ 40 5 Director adjunct 40 6 Contabil-şef 40 7 Medic şef ambulator de specialitate şi altele similare 40 8 Director de îngrijiri 35 9 Şef serviciu 30 10 Şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu 25 11 Medic (farmacist, biolog, biochimist, chimist, psiholog) şef secţie, 25 şef laborator şi altele similare 12 Medic şef serviciu medicină legală, anatomie patologică şi altele similare 25 13 Asistent medical-şef pe unitate 25 14 Şef formaţie muncitori 15----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- II. Indemnizaţii pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, care fac parte din salariul de bază----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 Director program de rezidenţiat medicină de urgenţă 25 2 Responsabil de formare în rezidenţiat medicină de urgenţă 20 3 Farmacist şef serviciu 15 4 Asistent medical (tehnician sanitar, soră medicală, oficiant medical, 10 moaşă, laborant şi altele similare)-şef 5 Chimist, biolog, biochimist, cu gestiune 10 6 Spălătoreasă cu gestiune 7 7 Şef echipă 7 8 Medic inspector, farmacist inspector - autoritatea de sănătate publică 25----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- III. Indemnizaţii pentru activităţi prestate în afara obligaţiilor funcţiei de bază şi care nu fac parte din salariul de bază----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Membrii comisiilor de avizare medico-legală, ai comisiilor de expertiză cel mult 25% şi recuperare a capacităţii de muncă şi ai comisiilor medicale în cursul unei luni, din salariul de bază al funcţiei de execuţie îndeplinite

Sursa: Ordonanța de Guvern 62/2006, pentru modificarea și completarea OUG 115/2004

37

Articolul bugetar 10.01.04. - Spor de vechime

Personalul salarizat beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de

până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program

normal de lucru, astfel:

Tranşa de vechime în muncă de bază Cota din salariul

- între 3 şi 5 ani

- de la 5-10 ani

- de la 10-15 ani

- de la 15-20 de ani

- peste 20 de ani

5%

10%

15%

20%

25%

Sporul corespunzător vechimii în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii

următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă.Pentru acordarea sporului de vechime în

muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de

activitate.

Pensionarii pentru limită de vârstă, care se angajează pe baza unui contract individual de

muncă în sectorul sanitar, potrivit legii, beneficiază de sporul de vechime corespunzător vechimii

în muncă dobândite în întreaga activitate.

Articolul bugetar 10.01.05. - Spor pentru condiţii de muncă

În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, sporurile acordate în baza art. 13

alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 125/2005, se grupează astfel:

   - grupa I - spor pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii

periculoase sau vătămătoare;

   - grupa a II-a - spor pentru activităţi ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se

desfăşoară în condiţii deosebite;

- grupa a III-a - spor pentru condiţii grele de muncă;

38

   - grupa a IV-a - spor pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi cu

condiţii deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face cu greutate, acordat conform

prevederilor art. 13 alin. (1) lit. f).

   În situaţia în care unele categorii de personal, datorită specificului activităţii, îşi

desfăşoară activitatea în locuri de muncă care se regăsesc în una sau mai multe grupe, vor

beneficia de un singur spor aferent fiecărei grupe, şi anume de cel mai mare.

    Sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii periculoase

sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a

locurilor de muncă ce se eliberează pe baza următoarelor criterii:

    a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de

muncă;

    b) gradul de creştere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective;

    c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.

Buletinele de determinare prin expertizare a locurilor de muncă se eliberează de

compartimentele de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică şi se avizează de

inspectoratele teritoriale de muncă, care constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de

normalizare a condiţiilor de muncă şi că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionează

normal.

    La stabilirea concretă a cotelor de spor în cadrul procentelor aprobate se vor avea în

vedere următoarele criterii:

   a) riscul de îmbolnăvire şi de accidentare;

   b) solicitarea nervoasă;

   c) indicii de morbiditate.

La acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase,

condiţii periculoase sau vătămătoare s-au avut în vedere următorii factori care determină

încadrarea locului de muncă în una dintre cele trei categorii:

   a) natura factorilor nocivi - fizici, chimici sau biologici - şi mecanismul de acţiune a acestora

asupra organismului;

   b) intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;

   c) durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi;

39

   d) existenţa unor condiţii de muncă ce implică un efort fizic mare, în condiţii nefavorabile de

microclimat, zgomot intens sau vibraţii;

   e) existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, determinată de un

risc de accidentare sau de îmbolnăvire;

   f) structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă;

   g) alte condiţii de muncă vătămătoare, grele sau periculoase, care pot duce la uzura prematură a

organismului.

Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază

în luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele

la prezentul regulament.

Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă se face de către

şeful ierarhic superior şi se aprobă de comitetul director, cu consultarea sindicatelor semnatare

ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.

Sporurile se plătesc cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din

bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului

colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.

  Unităţile sanitare publice din sistemul sanitar vor lua toate măsurile necesare care să

conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru toate categoriile de personal, raportând

anual consiliului de administraţie acţiunile întreprinse, fondurile cheltuite şi rezultatele obţinute.

Articolul bugetar 10.01.07. - Ore suplimentare

Se efectuează în medie pe an 10500 ore suplimentare, cu un spor de 100% şi 11.500 ore

suplimentare, cu un spor de 50%.

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul

nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor de

25% din salariul de bază, pentru munca prestată în timpul nopţii, dacă efectuează cel puţin 3 ore

de muncă de noapte.

Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în

funcţii de execuţie sau de conducere este considerată muncă suplimentară şi se compensează cu

timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber

corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, orele

40

suplimentare se vor plăti în luna următoare cu un spor aplicat la salariul de bază, după cum

urmează:

a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei

de lucru;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare şi pentru orele lucrate în zilele de

repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se

lucrează.

Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile se pot plăti

numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 de

ore anual.

Personalul care posedă titlul ştiinţific de doctor beneficiază de un spor pentru titlul

ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care

posedă titlul ştiinţific respectiv, care se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare

celei în care s-a solicitat acordarea sporului.

Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea

continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru

de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază, cu excepţia

indemnizaţiei de conducere.

Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea

continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la

funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care,

potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din salariul

orar al funcţiei de bază. Procentul concret al sporului se aprobă de conducătorul unităţii.

Personalul contractual salarizat între limitele corespunzătoare funcţiei poate beneficia

anual de o creştere salarială prin evaluarea performanţelor profesionale individuale realizate în

anul precedent, cu condiţia încadrării în nivelul alocaţiilor prevăzute pentru cheltuielile cu

salariile.

În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,

ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile

realizate, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, prevăzute

în bugetul aprobat, fără a se depăşi valoarea economiilor realizate.

41

Articolul bugetar 10.01.08. - Fond premii

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite, în limita sumelor alocate

cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul organizaţiei sindicale

reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu avizul reprezentanţilor salariaţilor, acolo

unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.

Pentru activitatea desfăşurată, personalul salarizat beneficiază, la sfârşitul anului

calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru

care se face premierea.

Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordă proporţional cu perioada

în care au lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază lunare realizate în perioada în care

au desfăşurat activitate, raportată la perioada întregului an.

Premiile anuale pot fi reduse sau nu vor fi acordate în cazul persoanelor care în cursul

anului au desfăşurat activităţi profesionale nesatisfăcătoare sau au săvârşit abateri pentru care

au fost sancţionate disciplinar. Premiul anual nu se acordă persoanelor cărora le-a încetat

contractul individual de muncă din motive imputabile lor.

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile

aferente personalului contractual, prevăzute în statul de funcţii, cu încadrarea în cheltuielile de

personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli. Premiile se pot acorda în cursul anului

salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate,

apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul

aceluiaşi an bugetar.

Articolul bugetar 10.01.30 - Alte drepturi salariale

În fundamentarea cheltuielilor de personal se fac calcule previzionale pentru toate

aliniatele: salarii de merit, indemnizaţie de conducere, spor vechime, sporuri pentru condiţii de

muncă, alte sporuri, ore suplimentare, fond de premii, prime de vacanţă, fond aferent plăţii cu

ora, alte drepturi salariale.

Cheltuielile lunare cu salariile astfel calculate reprezintă elementul principal de la care se

porneşte în determinarea fondului anual de salarii.

În cheltuielile de personal se încadrează şi articolele:

articolul 11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat care se calculează ca un

procent de 22% din salariile de bază.

42

articolul 12 Fondul de şomaj – reprezintă 3% din salariile de bază.

articolul 12 Fondul de sănătate – reprezintă 7% din salariile de bază

articolul 16 Contribuţii pentru asigurări de accidente de muncă şi boli

profesionale – reprezintă 0,5% din salariile de bază:

2. Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat

Contribuţia unităţii la asigurările sociale se constituie în limita unor cote procentuale

aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă. Cota de

contribuţie asupra fondului de salarii este diferită în funcţie de grupa de muncă. Există trei grupe

de muncă, astfel:

- grupa I de muncă căreia i se aplică o cotă de 25%;

- grupa II de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%;

- grupa III de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%.

În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:

- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi

suplimentar;

- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de

bază;

- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);

- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie

- premiile anuale şi cele din cursul anului.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este

următoarea:

CASS = Fond brut salarii X C, unde C reprezintă media cotelor enumerate mai sus

Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se calculează la

fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat(a se vedea exemplul de calcul din

analitic).

Fond de risc = Fond brut salarii X 0,5%

43

3. Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului

de şomaj

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul

brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 5%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea(a se

vedea exemplul de calcul din analitic):

C.F.S. = Fbs X 5%, unde:

C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;

Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.

4. Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină în

funcţie de următoarele elemente(a se vedea exemplul de calcul din analitic):

fondul brut de salarii al unităţii;

cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este

următoarea:

CAS = Fbs X 7%

5. Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări

Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unităţii sanitare în alte localităţi

în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore

deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă

cheltuielile reprezentând(a se vedea exemplul de calcul din analitic):

- diurna în condiţiile legale stabilite;

- decontarea transportului între localităţi;

- decontarea cazării;

- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.

44

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,

ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de

perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,

creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea cheltuielilor cu deplasările,

detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de

bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de prognozare ce ţine seama de elementele precizate

mai sus.

6. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale se vor face pe baza calculelor proprii şi a actelor

normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Unităţile sanitare calculează şi propun

necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale pe care o deţin, de

la numărul de pacienti şi de la consumurile specifice de energie, căldură, materiale de curăţenie.

În cadrul titlului II al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli materiale şi

servicii”, fundamentarea cheltuielilor la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” Iaşi

se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:

Art. 20.01 –Bunuri și servicii

20.01.01. Furnituri de birou

20.01.02. Materiale pentru curațenie

20.01.03 Iluminat, încălzit și forță motrică

20.01.04 Apă, canal, salubritate

20.01.05 Carburanti și lubrifianți

20.01.06 Piese de schimb

20.01.07 Transport

20.01.08 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

20.01.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcțional

20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare

Art. 20.02 – Reparaţii curente

Art. 20.04 – Medicamente şi materiale sanitar

20.04.01 Medicamente

20.04.02 Materiale sanitare

45

20.04.01 Reactivi

20.04.01 Dezinfectanți

Art. 20.05 – Bunuri de natura obiectelor de inventar

Art. 20.30– Alte cheltuieli

7. Fundamentarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare

Necesarul de medicamente şi materiale sanitare se face în funcţie de structura

organizatorică a spitalului pe clinici, secţii, compartimente. În calculul necesarului de

medicamente şi materiale sanitare se ia ca bază de calcul:

înregistrarea pe ultimii ani de activitate,

incidenţa pe anumite diagnostice,

bolile cronice,

copiii asistaţi în teritoriu,

asigurarea unui stoc de urgenţă medicală sau stoc specific în anumite perioade ale anului.

Nivelul acestor cheltuieli se determină în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite

influenţe, în special cu indicele de inflaţie.

8. Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărie

Articolul bugetar 20.03 – Hrana

Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de

referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă.

Articolul bugetar 20.01.03 – Iluminat, încălzit și forță motrică

Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr.„Nicolae Oblu” Iaşi dispune de centrală proprie

funcţionând pe bază de gaz metan, iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe

baza următorilor indicatori: număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.

La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului

precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc

gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.

În cheltuielile cu iluminatul, se regăsesc costul curentului electric pentru iluminat şi costul

becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.

46

Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se fundamentează în funcţie

de următorii indicatori:

- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;

- număr corpuri iluminat, aparatură;

- consum de energie electrică;

- tariful pentru un kw.

Formula de determinare este următoarea:

Cheltuieli pentru iluminat = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură X Nr. corpuri

iluminate X Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Eon

Moldova) precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se

preia numărul de kw consumaţi.

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii

indicatori:

- număr de săli iluminate cu becuri;

- număr de becuri pe o scală;

- o medie a becurilor schimbate într-un an;

- preţul unui bec.

Formula de determinare este:

Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri neschimbate/an x

Preţ unitar.

Articolul 20.01.04 - Apă, canal, salubritate

În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii

indicatori:

- consum de apă caldă mc/an;

- consum apă potabilă mc/an;

- gunoi mc/an;

- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;

- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Formula de determinare este:

47

Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) X Tarif pe mc + Tarif canalizare (anual) +

Tarif servicii de salubritate (anual)

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor

utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc

consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.

Articolul bugetar 20.01.07 - Poştă, telefon, radio, telefax

În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:

- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

- numărul de posturi telefonice;

- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

- numărul de televizoare, aparate radio;

- tariful pentru abonamentul radio şi TV;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

Formula de determinare este:

Poştă, telefon, radio = Abonament X Nr. luni X Nr. impulsuri X Tarif

În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,

timbre etc.

Articolul bugetar 20.01.01- Furnituri de birou

Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor, hîrtia pentru calculator,

riboanele, disketele.

Articolul bugetar 20.01.02 - Materiale pentru curăţenie

Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa

de pardoseli, faianţă, grupuri sanitare existente. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi

secţiile spitalului, precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent,

săpun, etc.

Administratorul spitalului este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de consum,

necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care răspunde de

administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.

Indicatorii de fundamentare se referă la:

- numărul de saloane;

48

- suprafaţa de curăţenie a spitalului;

- tipul de materiale de curăţenie necesare ;

- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri);

- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.

Formula de determinare este:

Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X Preţul unitar

Articolul bugetar 20.01.09 - Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcțional

Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 63/2004 s-a stabilit consumul de carburanţi pe lună de

250 L/lună/maşină. În aceasta categorie se includ materiale pentru laborator, materiale pentru

anatomie patologica, pentru radiologie, medicina nucleara, materiale pentru explorari functionale,

piese de schimb, alte materiale si prestari servicii cu caracter funcțional.

Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură

funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări de laborator, substante de

contrast pentru computer tomograf, aparate si substante pentru analize de laborator si explorari

functionale şi la reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a aparaturii medicale, precum si

achizitionarea de piese de schimb pentru acestea. Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea

cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.

Articolul bugetar 20.05 – Bunuri de natura obiectelor de inventar

Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire

stabilită legal. Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de

existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării

activitatii din spital în condiţii normale.

Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de

cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.

Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde alte plăţi făcute pentru

procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc, în

limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de valoarea lor,

cum ar fi de exemplu mobilierul din spitale, manusi chirurgicale, ustensile pentru operatii,

asternuturi pentru paturi, materiale consumabile pentru birouri(foi, agrafe de birou, tonner pentru

copiator, pixuri, etc).

Articolul bugetar 20.02 - Reparaţii curente

49

Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi,

spaţii interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc

sectoarele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de

întreţinere.

Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în

5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Articolul bugetar 70 - Cheltuieli de capital

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul

că: sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea instituţiei, au un

impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implică

financiar perioade ce depăşesc anul bugetar de debut.

Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau constituirea unor

bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea spitalului. În

această categorie de cheltuieli regăsim la nivelul liceului titlul 72 – Investiţii ale instituţiilor

publice, cat si investitii referitoare la spitale.

În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât pentru

investiţiile în curs cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi

cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât

fizic cât şi valoric.

50

2.3. Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Responsabilitățile și competențele în fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt

structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare Responsabilitatile si competentele in

fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt structurate in cadrul ordonatorilor de credite bugetare

si declanseaza fluxuri informationale ascendente separat pe componente bugetare .

Fig. nr.2 Niveluri de pozitionare ale implicarilor institutionalein fundamentare cheltuielilor bugetare

51

Ministerul Finantelor Publice

Ordonatori principali de credite bugetare

Ordonatori secundari de credite bugetare

Ordonatori terţiari de credite bugetare (pe componente bugetare)

IV

III

II

I

Fig. nr.3. Fluxuri informationale genetate de fundamentarea cheltuielilor publice si cuprinderea lor in proiectele bugetare

V Elaborarea proiectelor de bugete publice ale statului

IV Intocmirea si avizarea de lucrari pregatitoare

III BVC celtraliz

II BVCcentraliz

I BVCproprii

Fluxurile informationale pe fiecare componenta bugetara in parte, se deruleaza potrivit

calendarului stabilit prin cele doua acte normative mentionate (1.3). Procedura bugetara cu

privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implica, in principal, cu responsabilitati si

competente, consumatorii de fonduri publice (ordonatorii de credite bugetare) care, potrivit

ierarhiei lor, in cazul activitatilor proprii, produc calcule asupra cheltuielilor aferente acestora in

stransa legatura cu subdiviziunile clasificatiei economice: titluri, articole si alineate (2.2.1 corelat

cu 1.3).

52

GUVERN

Ministerul Finanţelor Publice

Ordonatori principali de credite bugetară

Ordonator principal de credite bugetare

Judeţe şi Municipiul Bucureşti – Consilii locale

Bugete centralizate ale judeţelor şi Municipiului Bucureşti

Direcţii Generale ale Finanţelor Publice de la judeţe şi municipiului Bucureşti

Pentru avizare metodologică – şi venituri de echilibrare de inclus în proiectul bugetului de stat

Ordonatorii secundari de credite bugetare din cele două bugete

Primării (consilii locale)

Bugete ale localităţilor

Ordonatorii terţiari de credite bugetare din bugetul de stat

Ordonatorii terţiari de credite bugetare din bugetul asig soc de stat.

Ordonatorii terţiari de credite bugetare - agenţi economici -

Ordonatorii terţiari de credite bugetare din bugetele locale

Populaţia aflată într-o anumită structură socio-demografică

In ce priveste activitatea centralizatoare , la ordonatorii ierarhic superiori de credite

bugetare, fundamentarea se bazeaza pe comparatia cheltuielilor rezultate din calculele proprii

(potrivit cu indicatorii reprezentativi la acest nivel) cu cele prezentate prin propunerile de bugete

ale institutiilor subordonate. Cu acest prilej, se verifica mai ales incadrarea in orientarile-limita

transmise de sus in jos cu privire la disponibilitatea statului in a angaja, pentru perioada data,

finantarea bugetului.

Fluxurile informationale in fundamentarea cheltuielilor, pe componente ale sistemului

bugetar cu urmatoarea configuratie:

- bugetul de stat;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetele locale.

Institutiile implicate in procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt

pe de o parte, cele specializate in gestiunea bugetelor respective

pe de alta parte, sunt institutiile publice din diverse domenii de activitate,

reprezentate de structura ierarhica a ordonatorilor de credite bugetare (1.2.2).

Documentele intocmite in fundamentarea cheltuielilor capata forma initiala a unor note de calcul,

si apoi se regasesc, potrivit cu activitatile de incadrare si insumare, mai intai pe subdiviziunile

clasificatiei economice (titluri, articole, alineate) si apoi, pe ale clasificatiei functionale (capitole

si subcapitole), precum si pe titulari (ministere ori alte institutii centrale).

Documentele finale, pentru fundamentare, sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor

de credite bugetare, in cazul institutiilor consumatoare de fonduri publice si proiectele de bugete

publice, pentru institutiile responsabile cu gestiunea lor ulterioara.

53

Finanţarea cheltuielilor bugetare

3.1. Surse de finanțare a instituțiilor publice

Finanţarea cheltuielilor curente și de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel2:

a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor

speciale, după caz;

b) din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

c) integral, din veniturile proprii.

Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile la bugetul din care sunt

finanțate.

Finanţarea bugetară

Finanţarea de bază a cheltuielilor curente și a celor de capital se face din bugetul de stat.

Finanţele moderne aspiră către diversificarea resurselor de finanţare şi utilizarea unor

criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate pe eficienţă şi calitate.

În general, o instituţie primeşte resurse bugetare de la bugetul de stat şi bugetele locale, în

funcţie de subordonarea acesteia.

În utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, în general, se respectă principiul

destinaţiei aprobată prin legea bugetară.

Venituri extrabugetare

Se manifestă sub forme variate: taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări de produse

din activităţi proprii sau anexe, concusuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea firmelor,

prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestări servicii, lucrări,

exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele, stabilite prin legile de organizare

a instituţiilor sau de către Guvern.

2 Art.62, Legea nr.500 din 11/07/2002, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.597 din 13/08/2002

54

Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţiile în

cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte din acestea la

bugetul de stat sau bugetul local, dacă legea nu prevede altfel.

Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale obţinute

din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din venituri extrabugetare se preiau ca venituri în anul

următor.

Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca

anexă la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de credite bugetare.

Finanţarea externă

Se referă la împrumuturile acordate pentru finanţarea reformelor care se contractează de

către Guvern în numele ministerelor beneficiare, care preiau şi obligaţiile de gestionare a

împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi plată a dobânzilor şi a comisioanelor.

Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” are ca surse de finanțare :

1. Venituri din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru furnizarea de servicii

medicale;

2. Sume de la bugetul de stat:

- cheltuieli de personal: medici rezidenți anii 1-7;

- activitate UPU: cheltuieli de personal și sume pentru medicamente și

materiale sanitare;

- investiții: reparații capitale; aparatură de înaltă performanță.

3. Din accize de la bugetul de stat:

- sume pentru investiții: reparații capitale, aparatură de înaltă performanță.

4. Venituri proprii realizate de spital din: taxe imprimate, vizitatori, taxe spitalizare pentru

însoțitori, prestări servicii către alte spitale, servicii medicale cu plată(în cazul celor care

nu se decontează de către CAS sau sunt solicitate), închirieri spații proprii.

5. Donații și sponsorizări cu caracter general sau cu destinație specială.

6. Sume de la bugetul local(Consiliul Județean) pentru utilități(în anul 2007, spitalul nu a

beneficiat de finanțare, doar în 2006).

În anul 2007, spitalul Prof.Dr. „Nicolae Oblu” a contractat cu C.A.S. Iași următoarele

servicii medicale:

55

sume aferente serviciilor medicale spitalicești a căror plată se face pe bază de tarif pe caz

rezolvat(DRG3), stabilit astfel:

Nr cazuri externate * Indicele case-mix4 pentru anul 2006* Tarif pe caz ponderat pe

anul 2007;

sume pentru servicii medicale efectuate în structura de primire urgențe în care sunt

incluse:

- cheltuieli de personal efectiv realizate conform statului de plată;

- cheltuieli de întreținere și funcționare la nivelul contractului.

sume pentru medicamente acordate prin programe naționale de sănătate;

servicii medicale efectuate în regim de spitalizare de zi pentru care decontarea se face prin

tarif și serviciu medical(nr. cazuri negociat și contractat * tarif negociat aferent serviciului

medical);

sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medici rezidenți, medici stagiari și

personalul din activitatea de cercetare care au contract individual încheiat cu spitalul;

sume pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de sterilizare tip ISM finanțate din

fondul alocat pentru asistența medicală spitalicească.

Decontarea serviciilor medicale de către CAS se face astfel:

1) pentru servicii medicale a căror plată se face pe baza indicatorului tarif pe caz rezolvat:

decontare lunară și trimestrială;

decontare lunară= nr de cazuri externate și raportate de către spital din care se scad

cazurile nevalidate din suma anterioară* indicele case-mix* tarif pe caz ponderat

2) regularizare trimestrială care se face în funcție de :

- numărul de cazuri externate raportate și validate de la începutul anului

până la sfârșitul trimestrului respectiv;

- indicele case-mix realizat de la începutul anului până la sfârșitul

trimestrului respectiv;

- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul 2007.

În situația în care numărul de externări corespunzător internărilor în regim de spitalizare

continuă este mai mare cu maxim 5 % decât cel contractat, decontarea numărului de externări

3 Grupele de diagnostice (DRG) sunt o schemă de clasificare a pacienţilor externaţi (în funcţie de diagnostic), care asigură o modalitate de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate.4 Indicele de case-mix evidenţiază resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii externaţi.

56

care depășește numărul contractat se face numai dacă serviciile medicale acordate în regim de

spitalizare de zi a scăzut și contravaloarea acestora este mai mică sau egală cu suma ce urmează a

fi decontată pentru cazurile ce au depășit numarul de externări contractate.

Atunci când numărul de cazuri externate în regim de spitalizare continuă este mai mic iar

numărul de servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi a crescut proporțional, acestea

din urmă se decontează la tariful negociat majorat cu 5% cu încadrare în bugetul aprobat și alocat

al spitalului.

În situația în care numărul de externări ce necesită internare în regim de spitalizare

continuă cât și cel corespunzător serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare de zi este

mai mare decât cel contractat se acceptă la decontare o depășire de maxim 5% a numărului de

externări în regim de internare de zi.

Decontarea serviciilor medicale de către CAS se face în primele 10 zile ale lunii

următoare celei pentru care se face plata, în baza facturii și a documentelor însoțitoare cu

încadrarea în sumele negociate și contractate, până la data de 20 a lunii curente pentru perioada 1-

15 a lunii în baza indicatorilor specifici realizați.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate în

bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetul asigurărilor pentru șomaj și în bugetul Fondului

național unic de asigurări sociale de sănatate se efectuează în limita creditelor bugetare și potrivit

destinațiilor aprobate în aceste bugete și în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la

dispoziție anterior.5 Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limite maxime

pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţământ, sănătate,

cultură şi artă, asistenţă socială), apărare naţională, ordine publică, organele puterii de stat,

acţiuni economice, precum şi alte acţiuni.6

5 Ordin Nr. 1819 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate6 Tatiana Moșteanu -Bugete și trezorerie publică, pag. 304

57

În cadrul fiecărui capitol, prin lege sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii de

cheltuieli:

a) cheltuieli curente împărţite astfel:

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli materiale;

- subvenţii şi transferuri;

b) cheltuieli de capital.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru

finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu bugetar.

Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor

bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de către ordonatorii de credite

şi se efectuează numai dacă a fost în prealabil avizată de conducătorul serviciului financiar-

contabil.

Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de credite procedează astfel:

Întocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli

aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.

Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se prezintă

până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare Direcţiei

Generale a Trezoreriei.

Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii aprobă deschiderea

creditelor, după care procedează astfel:

- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea

creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;

- exemplarul 2 rămâne la Direcţia Generală a Trezorerie;

- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care se confirmă

deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odată cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali de credite prezintă

Ministerului Finanţelor o notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea

creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

- cheltuieli proprii;

58

- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;

- cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ai căror conducători

îndeplinesc atributele ordonatorilor terţiari de credite.

În acest scop, ordonatorii principali de credite întocmesc Dispoziţia bugetară pentru

repartizarea creditelor, atât pentru cheltuieli proprii, cât şi pentru cheltuielile instituţiilor din

subordine.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează

în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de

către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi în

municipiul Bucureşti.

După înregistrarea în contabilitatea proprie, aceasta expediază la Direcţia de Trezorerie

Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, exemplarul numărul 2 din Dispoziţia bugetară pentru

reaprtizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama

instituţiilor din subordinea ministerului.

Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar, din care exemplarul numărul

2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.

La primirea Dispoziţiilor bugetare, Direcţia de Trezorerie Judeţeană a municipiului

Bucureşti verifică existenţa acestor documente cu cele înscrise în borderou. În cazul în care se

constată nereguli între documente şi borderou se va sesiza Trezoreria Centrală pentru clarificarea

situaţiei.

Direcţia Judeţeană de Trezorerie :

- grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective:

judeţ, municipiu, oraş, comune din raza percepţiilor-trezorerii;

- întocmeşte un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei

localităţi din judeţ;

- expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii, dispoziţiile

bugetare împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi;

- pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţiile Judeţene de Trezorerie, se

reţin dispoziţiile bugetare.

Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile-trezorerii verifică dacă datele din

dispoziţiil ebugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul numărul 2 se

59

restituie Direcţiei Judeţene a Trezoreriei, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor bugetare, iar

borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1.

Când se reaprtizează de către ministere creditele bugetare ordonatorilor secundari de

credite, trezoreriile au obligaţia ca în termen de 2 zile să prezinte dispoziţiile bugetare pentru

repartizarea creditelor la instituţiile din subordine.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile pe baza

cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara bilanvelurile pe

baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara bilanţului

01 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de

stat”.

În cazul în care în cursul execuţiei apar situaţii în care creditele deschise trebuie retrase în

parte sau în totalitate, această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorilor principali de

credite, a celor secundari, sau terţiari, după caz.

În aceste situaţii, ordonatorii principali întocmesc Dispoziţia bugetară pentru retragerea

creditelor deschise, pe care o prezintă Trezoreriei Centrale.

După ce a fost transmisă Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise, prin

fluxul arătat mai sus, trezoreria la care instituţia are cont deschis verifică existenţa

disponibilităţilor de credite şi se înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în

document.

În vederea stabilirii sumei care urmează a fi retrasă din creditele deschise, ordonatorul

principal de credite va comunica din timp unităţilor din subordine suma care se blochează din

creditele deschise până la transmiterea Dispoziţiei bugetare de retragere.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

60

Conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite sunt alimentate direct de la

buget, separat pentru cele două destinaţii: pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate şi pentru

repartizări la instituţii subordonate.

Contul de disponibil al ordonatorilor de credite

debitul contului

- ordonatorii principali de credite înregistrează sumele primite de

la bugetul local creditul contului - finanţarea bugetară privind anul

curent;

creditul contului

- sunt înregistrate sumele virate prin repartizarea ordonatorilor de

credite terţiari, pentru alimentarea cu mijloace băneşti, prin debitul

contului decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate

privind finanţarea bugetară;

- ordonatorii principali înregistrează şi plăţile de casă efectuate

prin bancă sub forma ridicărilor de numerar sau a viramentelor pentru

plata unor servicii, executări de lucrări,livrări de materiale,precum şi a

sumelor retrase de la buget.

Administraţia bugetelor locale se asigură de către Consiliile locale. Funcţia de ordonator

principal de credite în cazul bugetelor locale este îndeplinită de către primari sau, după caz, de

preşedintele Consiliului judeţean.

Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limitele prevederilor legale, cu repartizarea

acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt venituri proprii sau

transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie, numai după

deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu trebuie stabilite lunar de către

ordonatorii principali de credite. Pentru aceasta trebuie să ţină cont de cheltuielile aprobate prin

bugetul local, necesarul de cheltuieli, venituri proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru

echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.

61

Ordonatorii principali de credite determină volumul creditelor bugetare în limita cărora

urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru

instituţiile publice din subordine.

Pentru a stabili necesarul creditelor care urmează a se deschide pentru luna respectivă,

fiecare ordonator principal întocmeşte o Comunicare de deschidere a creditelor.

Acest document se întocmeşte în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli

aprobat în bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat in gestiunea respectivului

buget până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru creditele aferente lunii viitoare.

Documentele se prezintă compartimentului de coordonare a bugetului local din cadrul

trezoreriei, care verifică şi analizează:

- încadrarea creditelor bugetare deschise în prevederile bugetelor locale, cu repartizarea pe

trimestre. Se verifică şi dacă aceste credite au acoperire din venituri proprii şi subvenţiile ce

urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna

respectivă;

- creditele bugetare deschise se încadrează în prevederile aprobate prin bugetul local.

- completarea documentului cu toate elementele si semnarea acestuia de catre ordonatorul

principal de credite si seful compartimentului financiar contabil.

După analiză şi verificare, aceste credite se înregistrează în conturi din afara bilanţului 02

- “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetul local”.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizează creditele bugetare

instituţiilor publice subordonate ai căror conducători îndeplinesc atributele de ordonatori

secundari sau terţiari de credite. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin dispoziția

bugetară, care se întocmește pe capitole de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se

prezintă o data cu „ comunicarea de deschidere a creditelor”. Operațiunile legate de finanțarea la

nivelul unităților administrativ teritoriale se efectuează prin unitățile operative ale Trezoreriei din

teritoriu.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Ordonatorii de credite pot dispune plăţi din creditele bugetare sau repartizate astfel:

în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi

62

cheltuieli, cheltuieli materiale şi prestări de servicii;

în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează din iniţiative ordonatorilor de credite

care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare.

Plăţile pot fi dispuse:

în numerar, prin casieria instituţiilor;

prin decontarea din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, alimente,

materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrări.

În vederea efectuării plăţilor prin Trezorerie se folosesc următoarele forme:

cecul pentru eliberarea numerarului;

ordinul e plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în

favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale;

factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru o instituţie publică, ca urmare a

livrării mărfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestări de servicii şi executări de

lucrări.

Organele de trezorerie execută controlul financiar preventiv asupra efectuării plăţilor de

către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind:

1. Încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole şi categorii

de cheltuieli. În acest scop, se stabileşte disponibilul de credite la fiecare document de plată,

pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad plăţile înregistrate în

contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plăţi

prezentate. Dacă unele bugete nu au acoperire în disponibilul de credite bugetare deschise sau

repartizate, documentele respective se restituie ordonatorului de credite.

2. Respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi potrivit destinaţiei clasificaţiei bugetare. În

acest scop, se examinează natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care

se suportă plăţile respective.

3. Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţilor

furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,

prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

63

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise

ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli

aprobate. La documentele de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta şi documente

cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

3.4.1.Fluxul informațional generat de aprovizionarea cu mijloace fixe

Instituţiile bugetare folosesc un număr însemnat de mijloace fixe, a căror structură este

diferită în funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară.

Unele bunuri, indiferent de valoare şi de durată, nu sunt considerate mijloace fixe, ci

obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată, astfel:

- echipamentul de lucru şi de protecţie;

- îmbrăcămintea specială şi accesoriile de pat;

- sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale folosite în ateliere şi secţii.

Motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul

înlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizări, sunt considerate materiale chiar dacă

îndeplinesc condiţiile cerute mijloacelor fixe. De asemenea nu se încadrează în categoria

mijloacelor fixe pădurile şi terenurile precum şi lacurile, bălţile şi iazurile.

Instituţiile bugetare pot să intre în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi, şi anume:

prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei;

prin construcţii şi achiziţii pe calea investiţiilor;

prin transfer de la instituţia superioară sau de la alte unităţi;

prin luarea cu chirie.

Intrările mijloacelor fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în

funcţie de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau şi la baza înregistrării mijloacelor

fixe în evidenţa instituţiilor bugetare.

Pentru mijloacele fixe independente, intrate prin achiziţie, care nu trebuie supuse unor

probe tehnologice şi nici montate, cum sunt utilajele, mijloacele de transport auto, mobilierul, se

întocmeşte un proces verbal de recepţie la magazie, de către o comisie formată din: magazionier,

64

un reprezentant al serviciului financiar-contabil şi unul al serviciului tehnic. În cazul utilajelor

care trebuiesc montate fără probe tehnologice şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter

administrativ şi social-cultural se întocmeşte un proces verbal de recepţie preliminar. Dacă

utilajele şi instalaţiile se montează şi se supun la probe tehnologice, atunci se întocmeşte un

proces verbal de punere în funcţiune.

Primirea mijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii ale

instituţiei bugetare, se consemnează într-un proces verbal de transformare.

Transferurile de mijloace fixe de la o unitate la alta sunt consemnate în documentul bon

de mişcare a mijloacelor fixe. Tot acest formular se utilizează şi pentru oglindirea mişcării

mijloacelor fixe în cadrul unităţii, când au loc mutări de obiecte de la un loc de păstrare sau de

folosinţă la altul. În cazul intrării mijloacelor fixe prin închiriere, constatarea transmiterii efective

a obiectului se face pe baza contractului sau a procesului verbal, care se încheie cu această ocazie

între cele două unităţi în cauză.

Ieşirea mijloacelor fixe din folosinţa instituţiilor bugetare se realizează,de regulă pe

următoarele căi:

●● prin transfer la alte unităţi;

●● prin dare cu chirie;

●● prin pierdere sau distrugere;

●● prin casare.

Transferul de mijloace fixe se produce de obicei când instituţia bugetară dispune de

anumite obiecte care prisosesc sau nu mai corespund obiectului activităţii ei. Aprobarea

transferului se dă pentru fiecare caz în parte de către organul de competenţă stabilit de lege.

Închirierea mijloacelor fixe se face pe termen limitat, după a cărui expirare ele se restituie unităţii

închiriatoare. Ele rămân înscrise în inventarul unităţii care le-a dat cu chirie, deoarece aceasta

cedează numai temporar folosinţa lor.

După ce au ajuns la limita duratei lor de funcţionare, mijloacele fixe se scot din funcţiune

prin casare, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. Operaţia de casare se

desfăşoară în mai multe etape succesive şi anume:

propunerea casării;

constatarea necesităţii şi aprobarea casării;

executarea casării propriu-zise.

65

Propunerile de casare sunt analizate de către comisia de casare din cadrul instituţiei, care

îşi dă avizul asupra casării după ce verifică la faţa locului, în prezenţa fiecărui gestionar,

exactitatea datelor înscrise în documentele respective şi starea obiectelor propuse pentru casare,

după ce stabileşte cauzele şi eventualii vinovaţi pentru degradarea mijloacelor fixe.

Operaţiunile ocazionate de casarea mijloacelor fixe, începând cu constatarea îndeplinirii

condiţiilor de casare şi încheind cu modul în care s-au lichidat materialele rezultate din casare,

sunt consemnate, pe măsură ce se efectuează, în procesul verbal de casare al mijloacelor fixe, sau

de casare a mijloacelor materiale. Tot acest document se foloseşte şi pentru înregistrarea ieşirii

mijloacelor fixe casate în evidenţa contabilă şi operativă.

Toate mijloacele fixe care se află în folosinţă permanentă a unei instituţii bugetare trebuie

să figureze în inventarul acesteia. În acest scop, după intrarea în instituţie, fiecare mijloc fix se

înscrie în registrul numerelor de inventar şi i se atribuie un număr de inventar aplicat şi pe

obiectul respectiv. Numărul de inventar rămâne acelaşi pentru un mijloc fix până la ieşirea lui

definitivă din instituţie. El nu se mai atribuie altui mijloc fix dacă obiectul care

l-a purtat iniţial este scos din inventar prin transfer, casare, rămânînd liber până la renumerotarea

mijloacelor fixe, moment în care se întocmeşte un nou registru al numerelor de inventar.

3.4.2.Fluxul informațional generat de existența stocurilor

Există mai multe modalități de intrare a valorilor materiale în gestiunea instituţiilor

bugetare :

●● prin achiziţionare de la furnizori;

●● prin transfer de la alte unităţi;

●● rezultate din prelucrare;

●● rezultate din activitatea proprie a instituţiei;

●● rezultate din casarea mijloacelor fixe;

●● rezultate din plusuri constatate la inventariere.

În gestiunea instituţiei bugetare, Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu”,

materialele sunt grupate pe articole bugetare astfel:

Medicamente și materiale sanitare, articolul 20.04 - în care sunt cuprinse:

produse tehnico-medicale consumabile,

truse sanitare,

66

materiale de pansare,

costul ambalajelor,

filme radiologice,

vată, tifon, alcool,

seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi,

leucoplast, pansamente sterile,

atele, ghips utilizat în ortopedie,

materiale stomatologice,

pungi de recoltare,

sânge,

oxigen medicinal,

plante medicinale utilizate în tratamentul de balneofizioterapie,

perfuzoare;

medicamente.

materiale pentru curăţenie, articolul 20.01.02, în care se includ:

materiale pentru curăţenie specifice sectorului sanitar (spălat

pardosele, pereţi placaţi, mobilier, utilaje, instrumentar, vesele, sticlărie de laborator,

grupuri sanitare, băi, uşi, ferestre);

materiale pentru spălatul lenjeriei şi echipamentului sanitar;

igiena bolnavului;

materiale igienico sanitare pentru personal;

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, articolul 20.01.09, se includ:

costul carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule, piese de

schimb, anvelope şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport;

cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport,

materiale pentru laborator (reactivi, sticlărie), materiale pentru dezinsecţie şi

deparazitare.

Necesarul de materiale din spital este întocmit de către asistentul şef pentru materiale

sanitare, farmacistul şef pentru medicamente, asistentul dietetician pentru alimente, şef serviciu

administrativ pentru celelalte materiale. Acest necesar îl prezintă serviciului aprovizionare, care

la rândul său merge spre aprobare la contabilul şef şi director. În urma rezultatului aprobării se

67

completează comanda care trebuie să aibă aprobarea contabilului şef şi directorului. Comanda se

întocmeşte în trei exemplare: primul exemplar rămâne la cotor, al doilea la societatea de la care

se face aprovizionarea, iar al treilea se ataşează la factură.

3.4.3. Fluxul informațional la aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar

Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la

societăţile cu care Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. „Nicolae Oblu” a încheiat convenţii la

începutul anului. Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor

însoţitoare, care diferă în funcţie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel,

materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediţie, iar

confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de către o comisie

formată dintr-un reprezentat al serviciului contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru

materiale sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar şi alte materiale

şeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician.

Factura şi avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuie să fie vizată de către

contabilul şef. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei, documentele de

intrare a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.

Când valorile materiale sunt primite în tranşe, confirmarea primirii se face pe baza

documentelor de intrare . Dacă la primirea materialelor se constată nepotriviri cantitative şi

calitative faţă de datele înscrise în documentele însoţitoare sau există dubii cu privire la

integritatea acestora, se întocmeşte o notă de recepţie şi constatare de diferenţe. Această notă o

întocmeşte gestionarul în prezenţa comisiei care o şi semnează. Apoi se aduce la cunoştinţă

contabilului şef şi furnizorului de la care s-au adus materialele respective pentru a se soluţiona

problema.

Materialele primite de la alte unităţi, rezultate din activitatea instituţiei, precum şi cele

ridicate în plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de

predare, transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea

ori declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor, primirea

se face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. În acelaşi timp materialele

68

constatate în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această

ocazie.

Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrărilor de

investiţii şi de reparaţii, ori prelucrării în cadrul unităţii se face pe baza bonului de consum după

cum se eliberează separat pentru materiale sanitare, de curăţenie, obiecte de inventar, mijloace

fixe. Şeful compartimentului, secţiei sau clinicii respective, completează necesarul de materiale

pe bonul de consum (în funcţie de materialele existente în magazie) după care merge spre

aprobare la contabilul şef şi apoi pentru a ridica materialele din magazie.

Magazionierul eliberează materialele menţionate în bonul de consum, întocmit în trei

exemplare şi opreşte primele două exemplare. Primul exemplar, originalul, îl predă serviciului

contabilitate, iar al doilea se păstrează la magazie pentru justificarea eliberării materialelor.

(anexat un model de bon de consum).

Medicamentele au depozit separat, ele se eliberează pe baza condicii de prescripţii

medicale care se întocmeşte de către medicul secţiei în trei exemplare, primul exemplar ajunge la

serviciul contabilitate pentru a se scădea cu medicamentele respective, al doilea rămâne la

farmacie, iar al treilea la cotor. Condica înainte de a fi utilizată se şnuruieşte şi avizează la

serviciul contabilitate de unde i se dă şi număr de înregistrare. Medicamentele din farmacie se

ridică de către asistenta şefă a secţiei respective după ce a fost vizată de către medicul şef al

secţiei.

Alimentele necesare preparării hranei la bucătărie sunt eliberate pe baza listei zilnice de

alimente. Înainte de a fi întocmită lista cu alimente, asistenta dieteticiană stabileşte meniurile

calorice în limita alocaţiei valorice de hrană pentru fiecare regim şi boală în parte cu suplimentele

respective la anumite boli cum ar fi sida şi oncologia. În funcţie de meniurile stabilite se

întocmeşte lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. Alimentele

din magazie sunt eliberate pe baza listei de alimente, întocmită în două exemplare (originalul

rămâne la compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) şi care este

semnată de: magazionierul care predă alimentele, asistenta dieteticiană, şefa bucătăriei care le

primeşte, de cel care o întocmeşte şi care face parte din contabilitate şi de contabilul şef.

69

Consumul de combustibil pentru instalaţiile de încălzit, gătit, se stabileşte astfel: norma de

consum pe oră a maşinii respective înmulţit cu numărul de ore de funcţionare pe lună este egal cu

consumul lunar al maşinii respective.

Consumul de carburant pentru autovehicule şi salvările ce deservesc spitalul se stabileşte

lunar pentru fiecare maşină în parte. Foile de parcurs se întocmesc zilnic într-un exemplar pentru

fiecare maşină în parte. Ele au un regim special, iar pe foaie este notat numele şi prenumele

şoferului, numărul maşinii pe care o conduce, data, unitatea căreia îi aparţine maşina.

Evidenţa operativă a intrărilor şi ieşirilor de materiale se organizează la locurile de

depozitare de către gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, alimente, sortimente, calităţi,

preţuri cu ajutorul fişei de magazie. În fişele de magazie sunt înregistrate zilnic, pe baza

documentelor respective, intrările şi ieşirile de materiale, stabilindu-se soldul scriptic după fiecare

înregistrare. Aceste fişe se grupează pe conturi de materiale iar în cadrul acestora pe subgrupe în

ordine alfabetică. Materialele primite în custodie sau în prelucrare se înregistrează în fişe de

magazie deschise separat.

Bunurile de natura obiectelor de inventar se aseamănă cu materialele în ceea ce priveşte

procurarea, finanţarea, întocmirea documentelor de intrare şi de ieşire care sunt aceleaşi ca şi

pentru celelalte valori materiale. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea că nu se consumă

complet în momentul folosirii lor, ci într-un timp mai îndelungat, ceea ce le apropie de mijloacele

fixe. Obiectele de inventar fac parte din articolul bugetar 20.05 cu trei alineate:

articolul 20.05.01. – Uniforme și echipament - procurarea şi confecţionarea de lenjerie şi

accesorii de pat;

articolul 20.05.02. – Lenjerie şi accesorii de pat - echipament ce se acordă celor internaţi

în unităţile sanitare (pijamale, halate, papuci) precum şi copiilor din creşe şi leagăne;

articolul 20.05.03. - Alte obiecte de inventar -obiecte de inventar cu caracter funcţional,

sau de uz administrativ gospodăresc, în limita valorică individuală stabilită de lege sau cu

o durată de serviciu de până la un an, indiferent de costul lor.

Evidenţa obiectelor de inventar are sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorică a

obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare

loc de folosinţă în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.

70

3.4.4. Fluxul informațional salarii

Structura salariilor în instituția sanitară studiată se grupează pe articole astfel:

1. articolul 10 - Cheltuieli de personal

articolul 10.01. - Salarii de bază ;

articolul 10.02. - Salarii de merit;

articolul 10.03. - Indemnizaţii de conducere;

articolul 10.04. - Spor de vechime;

articolul 10.05. - Sporuri pentru condiţii de muncă

●● sporuri pentru condiţii periculoase, pentru

activitatea ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau

condiţii deosebite de muncă,

●● sporuri pentru salariaţii care lucrează în mediul

rural,

●● sporuri ce se acordă nevăzătorilor,

●● alte sporuri legate de condiţii şi specificul de

activitate al personalului;

articolul 10.06. –Alte sporuri;

articolul 10.07.- Ore suplimentare;

articolul 10.08. - Fond de premii

articolul 10.09- Prima de vacanță

articolul 10.10- Fond pentru posturi ocupate prin cumul

articolul 10.11- Fond aferent plății cu ora

articolul 10.12- Indemnizații plătite unor persoane din afara unității;

articolul 10.13.- indemnizații de delegare;

articolul 10.14.- Indemnizații de detașare;

articolul 10.15.- Alocații pentru transportul la și de la locul de muncă;

articolul 10.16.- Alocații pentru locuințe;

articolul 10.30. - Alte drepturi salariale.

articolul 10.03.01 - Contribuţia de asigurări sociale de stat;

articolul 10.03.02- Contribuţii pentru asigurările de şomaj;

71

articolul 10.03.03 - Contribuţia pentru asigurările de sănătate.

articolul 20.06 - Deplasări, detaşări, transferări;

Necesarul de personal al instituţiilor bugetare se stabileşte prin statele de funcţii aprobate

de organele competente. Fiecare lucrător trebuie să lucreze efectiv la locul de muncă unde este

încadrat şi să execute lucrările prevăzute pentru postul pentru care este retribuit. Drepturile se

achită bilunar în cote egale de circa 1/2 din retribuţia netă. Calculul definitiv al retribuţiei

cuvenite se face la sfârşit de lună, când se întocmesc statele de plată.

Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă

din unitate se efectuează pe baza statului de plată, legal întocmit, verificat şi semnat sub

semnătură cu prezentarea actului de identitate. Semnătura de primire a banilor se depune pe

primul exemplar a statului de plată manipulat de casierul plătitor şi depus ulterior la serviciul

contabilitate. Statul de plată numărul doi rămâne la biroul de retribuire a muncii unde s-a întocmit

pe baza pontajelor.

Pe baza statelor de plată se face plata retribuţiei şi se înregistrează operaţiile respective în

evidenţă. Ele reprezintă, în acelaşi timp, documentele care fac dovada retribuţiei realizate şi

timpului servit de o anumită persoană într-o instituţie.

Statele de plată se întocmesc în baza condicii de prezenţă şi a foii de pontaj care sunt

întocmite de fiecare şef de secţie în parte. În statele de plată intră şi listele de avans, care se

acordă în a doua jumătate a lunii. Avansul se ridică de la bancă pe baza cecului. Serviciul plan

întocmeşte listele de avans şi un centralizator general la aceste liste.

Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituţiei cu

ocazia calculării şi vărsării contribuţiei de asigurări sociale şi a reţinerii şi vărsării contribuţiei

personalului pentru pensia suplimentară. Contribuţia de asigurări sociale reprezintă o cheltuială

distinctă pentru instituţie şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a unei cote

procentuale stabilite de lege. Ea se varsă prin dispoziţie de plată, concomitent cu ridicarea de la

bancă a sumei necesare pentru plata chenzinei a doua. Totodată, cu ridicarea chenzinei a doua, se

virează prin ordin de plată şi celelalte obligaţii: impozit, rate, şomaj, popriri, chirii, sindicat.

În contul bugetului asigurărilor sociale nu se varsă contribuţia brută, calculată, aşa cum s-

a arătat, ci suma netă rămasă după deducerea ajutoarelor de asigurări sociale achitată în luna

respectivă.

72

Contribuţia pentru pensia suplimentară se calculează tot asupra retribuţiei brute, se

reţine din drepturile cuvenite personalului şi se varsă într-un cont separat de disponibil pentru

pensia suplimentară.

Toate documentele întocmite în legătură cu salariile şi anume: statele de plată cu

centralizatorul anexat în faţă, dispoziţiile de plată pentru virarea tuturor obligaţiilor sunt

prezentate de către serviciul plan la serviciul financiar-contabil şi în urma verificării sunt semnate

de către şeful contabil şi directorul instituţiei.

Pe baza statelor de plată şi a centalizatorului, şeful contabil, întocmeşte nota de

contabilitate privind salariile. La această notă serviciul contabilitate face o situaţie cu defalcarea

salariilor pe articole bugetare şi secţii, din statele de salarii, pentru contul de execuţie.

Statul de funcţii stabilit pentru buna funcţionare a activităţii medicale şi administrative are

la bază normarea pe locurile din organigramă, competenţa pentru fiecare post în parte.

Nominalizarea persoanelor pe profesii, studii, vechime, duce la elaborarea statului de

personal. În statul de personal se regăseşte întregul colectiv care îşi desfăşoară activitatea la un

moment dat într-o unitate bugetară, precum şi posturile rămase vacante din diverse motive sau

prin modificarea normării.

Ocuparea oricărui post vacant se face prin concurs, cu respectarea legilor privind

încadrarea personalului în unităţile bugetare. La fiecare loc de muncă se întocmesc grafice de

lucru având în vedere specificul activităţii medicale care se desfăşoară non stop. Pe baza

graficelor de lucru unde sunt prevăzute orele de noapte, gărzi, zilnic se complectează pontajul ce

stă la baza acordării retribuţiei legale.

Pontajul este documentul de bază în stabilirea drepturilor salariale brute centralizate în

statul de plată. El se întocmeşte zilnic de persoana desemnată în acest scop şi este vizat de

conducătorul locului de muncă şi de conducătorul unităţii. Pontajul se centralizează de două ori

pe lună la compartimentul de retribuire a muncii în vederea acordării drepturilor salariale la data

de avans (pentru prima jumătate a lunii) şi lichidare (pentru a doua jumătate a lunii). Statul de

plată care are la bază, aşa cum am spus, pontajul cu specificarea tipurilor de ore lucrate (cele 172

de ore legale plus ore suplimentare) cumulează în retribuţia brută toate drepturile legale pentru o

lună calendaristică.

Închiderea lunii, privind retribuirea personalului angajat, se face în ziua de 6 a lunii

următoare prin întocmirea documentului Centralizator - stat de plată care cumulează toate

73

drepturile salariale dintr-o lună calendaristică, pe baza căruia se fac înregistrările contabile,

solicitările de credite, viramentele prevăzute de lege.

Viramentele asupra fondului brut de retribuire sunt:

5% pentru constituirea fondului de şomaj;

25% până la 30% contribuţia pentru CAS ;

5% contribuţia pentru asigurările de sănătate.

Pe baza statelor de plată se întocmesc, la serviciul plan Fişe Individuale cu

drepturile salariale lunare, fişe care stau la baza stabilirii drepturilor, concediilor de odihnă,

acordarea premiilor anuale.

Solicitările lunare de credite se întocmesc pe baza retribuţiilor din statul de funcţii şi cu

evaluarea celorlalte drepturi legale, precum şi a cotelor legale calculate asupra retribuţiilor brute.

74

Bibliografie

1. Filip Gheorghe – Finanţe publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

2. Hoanţă Nicolae – Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2001

3. Moşteanu Tatiana –Buget şi trezorerie publică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2004

4. Ştefura Gabriel – Proces bugetar public, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, 2007

5. Văcărel I. – Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

6. Ordonanța de Guvern 62/2006, pentru modificarea și completarea OUG 115/2004

7. Legea nr. 500 din 11/07/2002 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13/08/2002

8. Ordin Nr. 1819 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de

sănătate

75