M ON U M ENTELE ŞI PUBL IC U L

MONUMENTELE Ş I OMUL CONTEMPORAN __ ---------------------------------- OLGA MĂRCULESCU------------------------------------

D E F I N ITOR I I pentru ident itatea i stor ică a poporu l u i care le-a creat , c i v i l izaţ i a şi cu ltu ra l u i se concret i zează Într-o succe­s i une de mon umente . Efort colect i v sau i n d i v i d u a l , monument u l s i ntet i zează, Î n coordon ate caracter i st i ce , a partenenţa l a u n anume spaţiu geografi c , pu rtînd Însemn e l e u n u i a n um it t imp i stor i c , reve l Înd u n anume ethos , Într-u n a nume st i l . Docu ment de autent i c i tate a une i tră i r i istor i ce m i len are , monu mente le u ne i ţăr i ca Rom ân i a s înt În m u lt i p le sen s u r i m i j l ocu l d i rect de atestare a u nor etape d i n d ezvo ltarea econom ică , soc i a l ă , cu ltu r a l ă . Totod ată , e le Întruch i pează puterea de creaţ i e ş i d e convergenţă a poporu l u i , stab i I i nd tot atîtea arcad e peste veacu r i , Într-o f i z ionom i e propr i e , d e spec ific naţiona l .

De la r u i ne le Sarm izegetuse i d ac i ce sau a l e pod u l u i l u i Apo l lo­dor , l a metope le d e pe Tropaeum Tra ian i , d e la Ad amc l i s s i ; d e l a m ăn ăst i rea Coz i a , străj u i tă d e voi evod u l M i rcea Î n costum de cruc i at , l a l ăcaş u r i le d e g lor ie ş i smeren i e a l e l u i Ştefan ce l M are, l a Voroneţ ş i , apo i , l a Tre i Ierarh i i vas i l i e n i ; d e l a caste l u l Corvi neşti lor ş i Cetatea Făgăraşu l u i l a ct itor i i le brÎncoveneşt i ; de l a Tu r n u l Colţe i l a Pa lat u l Mogoşoa i e i , p înă la "Masa tăce r i i " ş i "Coloana nesfîrş ită" d e l a Tg . j i u a l e l u i Brâncu ş i - i ată doar cîteva puncte de foc pentru rest itu i rea ş i ret ră i rea i stor ie i acest u i popor atît d e armon ios aşezat Î n patr i a l u i carpato-d u n ărean ă , atît d e u n itar În var i etatea expres i e i s a l e , atît de pregnant Î n l i n i a profi l u l u i s ău , ct i tor i t veac d u pă veac pe o m atcă eu ropean ă , fău r i ndu -ş i , l a răscrucea atîtor c i v i l izaţ i i ş i i nterferenţe de cu l­tu r i , acea persona l i tate or i g i n a l ă căre i a con fru ntarea veacu r i lor , Într-o s pec i f ică d i a lect i că a Îm prej u răr i lor i stor i ce , i -o va afi rma ş i o va i m pune ca a s a , Î n tot ceea ce n u m i m c i v i l izaţ ie m ater i a l ă ş i s p i r i tu a l ă .

Scr i i nd despre u n "apr ior i sm rom ânesc" (Într-u n art ico l c u ace l aş i t i t l u , p e care Întru n i m i c n-avem a- I recepta c a termen m i st i c etn ic i st) , Luc i an B l aga p led a pentru ex i stenţa u ne i "matrici st i l istice româneşti" . Mod de a conf i rma o s p i r a l ă a evo l u ţ i e i d i a lect i ce căre i a i se cuv i ne u n Început ş i u n impu ls care să- i Înscr ie o di nam ică . " Exame n u l atent ş i stă ru itor 0 1 cul tur i i n oastre pop u la re - scr i a autoru l Tr i log i e i cu ltu r i i - , ne-a dus la con­:: Iuz ia reconfortantă despre existenţa unei matrici sti l ist ice româ­neşt i . Latenţe le e i , Întreză rite , ne Îndreptăţesc la afi rmaţiunea că avem un Înalt potenţial c u lt u ra l . Tot ce putem şt i , fără temerea de a fi dezminţ i ţ i , este că s înte m p u rtăto r i i bogaţ i oi u n o r eXCEp­ţ ionale pos ib i l ităţi . Tot ce p utem crede , fără de o săvîrş i un atentat Împotr iva lucidităţ i i , este că ni s-a dat să l u m i năm cu floarea n oas­tră de mîne un colţ de păm înt. Tot ce p utem spe ra , fără de o ne lăsa manevraţ i de i l uz i i , este m î n dria u n o r in i ţ iat ive sp i rituale, istorice, core să sară, d in CÎnd În CÎnd, ca o SC Înteie, şi as upra creştete lor a lto r popoa re" . ( E . L . U . , 1 969, p . 258) .

Cron ică de epocă, m o n u mentu l istoric , Înfru ntînd veacu r i l e , Î ş i p i erde treptat efemer i tatea l u i u t i l i tară , păstrînd numa i forţa s i m bo l u l u i său . Funcţ ia l u i m ater i a l ă , i n i ţ i a l ă , dev i ne un s u bor­donat i stor i c ; ceea ce i m pres ionează , peste tram a anecd ot i că , fi i n d În p r i m u l r î nd Încărcătura l u i s p i r it u a l ă , sem n i f i cată de mă i estr i a , d e puterea creatoare a u n u i popor . Astfe l , monu mentu l se Însc r i e cu prop r i a- i i dent i tate În tezau ru l cu care cu I tura Însăs i se i nst itu i e În Istor i e .

'

F iecare naţ i u ne , f iecare epocă ş i -a creat ş i -ş i creează monu­mente le sa le . Î n e l e se recunoaşte, cu e le se con fru ntă În pere­n i tate . De a i c i neces itatea de t ră i re În conşt i i nţa istorică s i , ca atare, d e Înscr i ere a monu mente lor ca u n re l i ef a l geog�afi e i noastre s p i r i t ua l e . A ltfe l spus , no� i u nea de "monument i stor i c" se cere , poate, ch i a r re i nventată , i ar monu mentu l Îns u ş i , recon­s i derat .

Î I A C EASTĂ nouă ş i l argă desch i d ere de refer i nţe, nOţ i u nea de .. mon u ment" pune cîteva prob leme de str i n gentă act u a l i tate : 1 . Mon u mentu l În raport cu i ntens i fi carea i nd ustr i a l izăr i i ş i a cer i nţe lor contem porane ; 2 . Monu mentu l În strînsă re l a ţ i e cu

d i fuzarea cu ltu r i i În mase . Tu r i smu ! ; ş i 3 . Ad m i n i strarea monu­mente lor .

Astfe l concepută , noua po l i t i că de conservare , d e va lor i fi care şi de promovare a monu mente lor i stor i ce În conşt i i nţa pu b l i c ă , i m p l i că u n com p lex de măs u r i ş i i n i ţ i at i ve care pr i vesc Îndea­proape Însuş i .. Bu let i n u l " nostru . De u nde neces itatea so l i c i tăr i i , as i d ue ş i pert i nente , a op i n ie i s pec i a l i şt i lor , l a care s ă se adauge st i m u l ator expres i a m an i festăr i i d e i nteres ş i de g r i j ă cetăţenească d i n partea con s i l i i lor popu lare , a şco l i lor , a oamen i lor de b u n ă­vo inţă d i n ce le m a i var i ate ş i m a i l arg i cercu r i a le obşte i . Anche­te, mese-rotunde , scr isor i către red acţ i e , i n form aţi i ş i op i n i i cu lese " I a faţa locu l u i " , sem n a l ăr i c r i t i ce l a ad resa autor ităţ i lor de resort , - acestea ca ş i a l te forme ale u n u i tot m a i v i u i nteres pentru monu mentu l i stor i c , se i m pu n pentru ver id i c itatea , auten­t i cu l restau răr i i , pentru o cît mai ch i bzu ită conservare , pentru o cît m.a i v ie operă de popu l a r i zare a va lor i i ş i sem n i ficaţ i e i l u i .

S E I NŢELEG E c ă Înd ator i r i l e " Bu let i n u l u i " În această pe cît d e vastă pe atît de str i ngentă acţ i u n e s-ar p i erde În i l uz i i ş i pro­m is i u n i fără o l u c i d ă cons i d erare a rea l i tăţ i i � e fapt. Ma i Înt î i , este o chest i u ne de c l i m at , de c l i mat c u ltura l . I n crearea ş i pro­movarea l u i , favorab i l ă monumentu l u i i stor i c , treb u i e ţ i n u t seam a de Însăş i repercu s i u nea - d i a lect i c Întru tot u l exp l i ca­b i l ă - pe care o poate avea pract i ca de " Înno i re" , de "actu a l i ­zare" , care devorează trecutu l i sto r i c , sărăc i n d u - l , desf igu rÎnd u - 1 . Exem p l� a l e "actua l izăr i i " , s înt prea m u lte ş i prea m u lte d u re­roase . In n ume l e acest u i m are "A" a fost d ărîmată Academ i a M i h ă i lean ă d i n l aş i ş i b i ser i ca l u i M ate i Basarab d i n G a l aţ i . La fe l poarta foste i Cu rţ i Dom neşt i d i n l aş i , Împre u n ă cu z i d u r i le d e i n c i ntă ş i fîntî na . Este i sprava " Înno itoare" a organe lor loca le d e l a f i n e le an u l u i 1 963 , a l căror ze l d i strugător a fost opr i t d i n fer i c i re l a t i m p . căc i a ltfe l n u se şt i e p înă u nde s-ar fi ext i n s nedor i ta l o r prezenţă Î n u rban ist ica loca l ă . Or , c um se poate j ust i f ica " prefacerea" de m ater i a l e de la Am fiteatru l Sarm izege­tuse i , de la castre le H i nova si Răcar i , sau de la Pa latu l d i n H Îr­I ău ? Recu perarea nu m a i este pos i b i l ă , d ar ev itarea u nor astfe l d e g reşe l i se i m pune cu hotărîre .

Vasta acţ i u n e de s i stemat izare u rban ă , d e construcţ ie ed i l i ­tară , stă s u b sem n u l ed i fi căr i i soc i a l i ste, este o parte i ntegrantă a e i . I nd ustr i a are nevoie d e spaţ i u , reprofi l area demograf ică a oraşe lor i m pune res istemat izăr i pretu t i nden i , ca ş i crearea de no i oraşe , de no i artere , pentru a face faţă c i rcu laţ ie i În acest "seco l a l v i teze i " .

Soare , ech i l i bru , armon i e ; spaţ i i verz i , c l ăd i r i t r id i mens io­nate m u lt Înt i nse pe vert i c a l ă , cu jocu r i d e l u m i n ă , aer - toate acestea s înt de Înţe les , ne bucură pe f iecare În parte şi pe toţi Împreu nă .

Da r de c e , În n u me le a l i n i er i i u n u i bu levard să s e fr îngă o strad ă sau u n ansam b l u cu p i toresc ş i trad i ţ i e ? De ce u n spaţ i U verde să i a locu l u n e i c l ăd i r i de l a sfîrş i tu l secol u l u i trecut , sau un b loc "tu r n " să Îngroape i m portante vest i g i i a le trecutu l u i , cînd , cu m a i m u l t efort de ch i bzu i nţă , Într-un s p i r i t de armon i ­zare cu exigenţe le prezentu l u i , s e pot căuta , ş i găs i , so l U ţ i i ad ec­vate ? E adevărat , poate u ne l e străz i , ch i ar cart i ere Întreg i , n u corespund n i c i pe departe parametr i lor d e s a l u b r itate modernă , s înt u r îte ş i l i ps i te d e or i ce atr i but ed i l i tar ; poate că o anume parte d i ntr-u n anu me sat trebu i e rad i ca l transform ată pentru a face loc pe aco lo u n e i artere de c i rcu l aţ i e sau , pur ş i s i m p l u , pentru a d a oamen i lor locu i nţe săn ătoase ş i confortab i l e . NOţ i u ­n ea de reconstrucţie capătă Î n aceste c i rcu mstanţe o cu totu l a lt ă d i mens i u n e . Dar d acă În ch i ar asemenea per i m etre a le vech i u l u i ce trebu i e d emo l at se af lă ş i ceea ce denum i m "monu ment i stor i c " , d acă tocma i Într-un asemenea spaţ i u , u rban s au r u ra l , I stor i a ş i -a a l es c îndva un loc de pro i ectare al ei În veşn i c i e , d acă spec i f icu l "reg i ona l " , cu atr i bute de "naţ ion a l " , se Întruch i pează În vreo u l i ţă , care ream i nteşte u n Întreg trecut -- atu nc i crutarea u n e i

http://patrimoniu.gov.ro

mărtu r i i IstOr i ce se propune de l a s i ne . Ed i l i i d e astăzi t reb u i e s ă găsească O so l u ţ i e pentru a Încorpora nou l u i ceea c e este vech i , d ar def in itor i u . Să ne gînd i m - Între a lte le - ce ar f i d even i t centru l Braşovu l u i d acă - aşa cum se ş i i n i ţ i ase c îndva -s-ar fi demo l at Pa latu l vech i i p r i m ăr i i ?

" Frumoase" sau " u rîte" , monumente le Îş i găsesc puterea m ora l ă În raport cu even i mente l e , act iv i tăţ i l e soc i a le , sau perso­n a l i tă ţ i le pe care le evocă. Este su fic ient s ă am i nt i m centru I i sto r i c a l oraşu l u i S igh i şoara, centru l S l at i n e i sau străz i l e bres l a­ş i l or d i n S i b i u , s ate d i n Gorj , M aram u reş , Vrancea sau Suceava ; ş i nen u m ărate le c l ăd i r i (a le căror p l ăc i comemorat i ve s înt trecute cu vederea) , statu i , bustu r i .

POATE reconstru i m d i n vech i ceva cu tot u l nou , tra i n i c , con­fortab i l . Dar m o n u ment u l , artă ş i şt i i n ţă În ace l aş i t i m p , Î ş i cere d reptu r i le ş i , m a i cu seam ă , pr ior i tatea o r i g i na l u l u i .

Avînd pos i b i l ităţ i d e "Înşt i i nţare" m a i red use decît m u zeu l , m izînd Î n pr i m u l rînd p e i m pres i a v i zu a l ă , p e afect ş i , Î n ce le d i n u r m ă - ş i În fu ncţ ie d e acestea -, pe stÎr n i rea i nteres u l u i st i i nt i fi c , monu mentu l Îs i cere conform itatea c u adevă r u l l u i . A ltf� l , ceea ce recăpătă� , ceea ce "restau răm " , e u n " pseudo­monu ment" , o m achetă de m ar i d i m ens i u n i .

E va l ab i l oare ceea ce su s ţ i nem doar pentru "m ar i le" , " i n con­testab i le le" monumente ? D i m potr i vă ! Adeseor i tocma i monu­mentu l modest În proporţ i i - caracter i st i c În genere arh itectu r i i noastre - , monument c e n u -ş i rec l amă c u str id enţă va loarea, contr i bu ie l a acea notă de adevăr ş i d e spec i f i c care - pe ansam­b l u - ne reve lează, ne d efi nesc .

În s a lvarea s i va lor i f icarea u nor asemenea mon u m ente se pune prob lema păstrăr i i u n u i ca dru a decvat - În m ăsu ra Î n care este cu put i n ţă (ş i este, d e foarte m u lte or i ) , prob lema raportu r i ­l o r d i verse Între : om-construcţ i e , construcţ ie-natu ră , construcţ ie­monument , om-monu ment . S înt raportu r i fără de care f i re le u n e i c reat i v ităţ i u n i ce nu se pot lega . Trad i ţ i a popu lară ne d ă exem p l e de astfe l d e u rzea l ă f i n ă , Într-o arh itectură Î n care pe i ­sa j } i z i d u r i n u se despart , c i se u nesc În i nextr i cab i l ă armon i e .

I n s p r i j i n u l afi rmaţ i i lor noastre, ca exemp l e de Î n ţe legere modernă şi com p lexă a no i lor cer i n ţe , stau cele două m ar i pro­i ecte de amenaj are a u nor zone de agrement l a Deva ş i Ba i a M are . Desfăşu rÎnd u-se pe o s u p rafaţă d e 90 ha , porn i nd d e l a poa l e l e Cetăţ i i s pre Mu reş ş i Î ncorporÎnd vech i u l parc a l Deve i , pro iectu I prevede m i j loace c ît m a i var i ate de dest i ndere . Proiectu I b ă im ăren i lor este deoseb it de i nteresant tocma i pentru fe l u l d e armon izare c u pe i sa ju 1 , Într-o vastă pers pect i vă către m u n ţ i .

De ce atu nc i , Încă atîtea cazu r i d e tota l ă neg l i j are a cadr u l u i u n u i monu ment i stor i c ? De ce grăd i n a cu arbori d i n j u r u l H an u l u i Dom nesc d i n Suceava (În prezent - e ad evărat - u n modern m uzeu etnografic) a trebu i t s ă f ie d i strusă ? Tă ierea arbori lor d i n j u ru l H an u l u i a fost a i c i m a i necesară dec ît d e l a Grăd i ştea M u n ce l u l u i , u nde - d i m potr i vă - creşterea exces ivă 2 vegeta­ţ i e i d egradează rap id com p lexu l arheolog i c ? Dar z i d u r i l e Curţ i i Dom neşti d i n l aş i , ru i n ate ş i părăs i te , d egrad ate În p l us pr i n adosarea u nor gospod ăr i i cu totu I necorespu nzătoare ?

Răspun s u r i l e , se pare, Î ncep s ă v i n ă . O ALTĂ caracter i st i că a etape i contem porane este Îm b i n area

c l ăd i r i lor moderne şi a d i fer i te lor forme de artă p l ast ică În no i le ansam b l u r i spaţ i a l e monu menta l e . Teh n ica ş i e lemente le e i au c îşt i gat su premaţ i a ş i arta dev i ne m a i d i nam ică , l u înd forme ş i va lor i estet i ce c e d u c spre o m a i l argă acces i b i l i tate . N e an gre­n ăm astfe l Într-o m u ncă de m are răspundere faţă de noi - urmaş i ­s i ce i ce ne vor u r m a . " Un m uzeu Î n aer l iber! E I va crea des­făşu rarea spaţi a lă a u n u i sent i ment genera l a l epoc i i . . . Sub sem n u l mă reţ a l l u i B râncuş i ( . . .) , l ucră r i le s ă spa rgă aerul , s ă fie o Întrecere În a renă, u n de să ave m ca rezu ltat o desfăş u ra re a m p lă a ta lente lor n oastre, o p refigura re a v i itoarelor monu mente a l e ţ ări i " , se expr i m a u n grup de art i şt i p l ast i c i Î n Contem poranu I (1 969) .

Ofer i nd norme de v i aţă, p'recepte et ice ş i i de i estet i ce , arta nu poate ex ista fără pu b l ic . I n s i ngu rarea u n u i art i st ar d uce l a d i s par i ţ i a l u i . Căc i arta v i n e de l a pu b l i c ş i este receptată de pu b l i c . Astăz i , Î n no i le raportu r i a l e arte i , ro l u l e i se sch i m bă , c i rcu l aţ i a e i este m a i m are. Se vorbeşte az i tot .ma i m u lt d e o "c i v i l izaţ ie a i m ag i n i i " - ş i arte le p l ast ice pot consacra de pe acu m mode le le estet ice .

Pu b l icu l , format d i n toate categor i i l e soc i a l- i n te lectua l e , trebu i e educat s istematic spre gustu l u ne i arte autent ice . Or , cea care v i ne ce l m a i m u lt ş i , poate, m a i d i rect , În contact cu p u b l i­cu l este arta monu menta l ă , m o n u me nt u l . Trebu i e r uptă bar iera care există Între monument s i ce l care- I pr i veste . Or i c i ne trebu i e

s ă benefic i eze de cunoaşterea tezaure l,?r de artă a le ţăr i i , cu conşt i i nţa că monu mente le Îi aparţ i n . In acest scop , o d i fuzilre c ît m a i largă În r înd u i popu l aţ i e i , pentru cei "mar i " şi "m i c i " , care s ă urmeze o c u noaştere m a i profu ndă , o aprec iere m a i exac. tă , dev i ne d i n cE' În ce m a i necesară . Astfe l n-am fi fost pUs i În s i t u aţ i i jen ante afl înd de c i u d ate ut i l izăr i d ate u nor mon �. mente de m are va loare : Pa l atu I de l a Pot log i a d even it m agazie ; Caste l u l BrÎncoveanu d i n S îm băta de Sus - depoz it d e cereale ; sau : r u i ne l e vech i i b i ser i c i a l e m ăn ăst i r i i Mo ldov i ţa - deven ite ad ăpost pentru v ite ca ş i b i ser ica de l a Rîu l Mor i i , Hu nedoara . Sau : ne-am putea fer i d e neg i i jenţe În conservarea ş i restaurarea u nor m on u m ente pentru care se che ltu iesc ban i , m u ncă ş i tru d ă.

PR I NTRE i m portante le cucer i r i a l e om u l u i contem poran este apar i ţ i a t i m pu l u i l i ber - "c iv i l izaţ i a t i m pu l U i l i ber" , c um c i rcu lă astăzi termenu l . Ea i m p l i că s pontane itatea ş i persona l itatea Con­tacte lor Între oamen i , descoper i nd ech i l i bru l Între m u nca-perso_ nal izată ş i t i m p u l l iber-persona l izant (cu m dec l ara Jean Fou rast i e Î n " Le F igaro l i ttera i re" , 1 970) .

A i c i , l ao l a ltă , ca tu r i st sau n u , omu l u i Îi trebu i e trezi t i nte­resu l , l ă rg i tă baza i n format i vă . Aşa c u m , de a ltfe l , se ş i rea l i ­zează d ator i tă revo l ut ionăr i i s i steme lor de com u n i cat i e ; rad io te lev iz i u n ea , presa , s Î�t tot atîtea can a le de con t i n u ă

' revărsar�

de i n form aţ i i . Dar receptarea operei v i i de artă trebu i e să- i red ea esenţ i a l u l ; aud i toru l -pr i v itor să Înţe leagă care este nota d ist i n ct ivă .a epoc i i res pect i ve , s ă perceapă şi d i nco lo de s i m p la anecdotă ! I n ce p r i veşte tur i sm u l , cu m i j loace le sa le mereu Îm bo­găţ i te , f ie e l tu r i sm u l i nd i v i d u a l , f ie ce l d e masă , am bele mod a l i­t ăţ i t r ebu ie s ă t i n d ă l a t u r is m u l d e ca l itate. În noua concepţ ie , t u r i sm u l n u Este n u m a i o p l ăcere c i , conşt ient s31u n u , u n stud i u , o m u n c ă permanentă de dezvo ltare cu ltu ra l ă . I n cad r u l aceste i a t u r i sm u l trebu i e s ă-ş i afle o f i n a l i tate Î n ech i l i bru l ce lor v i z itate - capodopere le trecutu l u i stînd a l ătu r i de rea l izăr i l e epoc i i

noastre . Fe l u I c um se trece În fugă pe l îngă monu mente, d e ce le ma i m u lte or i , ar doved i m a i d egrabă l i ps ă de i n teres ş i c unoaş­tere . Credem că o legătu ră m a i strînsă Între ofic i i l e n aţ iona le de tu r i sm ş i d i recţ i i l e de protecţ ie a mon u m ente lor ar remed i a s it u aţ i a .

Aşad ar , c e putem d i n bogăţ i a noastră ofer i t u r i stu l u i , c e i m ­p I i c ă aceasta ?

În p r i m u l rînd , forme c ît m a i bogate de popula r izare a u nor i nteresante centre mon u m enta le-m uzea le , a căror fa i m ă a trecut gran i ţe l e . G h i d u r i În rom âneşte ş i l i m b i stră i n e , l a Înde­m în a or icu i , ieft i n e , atrăgătoare , prec i se , uşor de m În u i t . Or i ce punct t u r i st i c , or i ce hote l sau gară să c up r i n dă o ad evărată docu­mentaţ i e , Între care, b i neînţe les , h arta oraşu l u i , a j udeţu l u i , c u monu mente le ş i m uzee le s a l e , c u p r i n c i pa le le că i d e acces , s ă n u l i psească . Apoi g h id u l s ă ofere cu prom pt i tud i ne ş i com pe­tenţă s ugest i i de program pentru t i m pu l l i ber al t u r i stu l u i , i n d i ­cînd u- i , recom andÎndu- i lecu r i cu spec i f i c ş i i n teres . A l bu m u l d e fotografi i - fie asu pra u n u i s i ngur monu m ent , f ie a m a i m u l­tora, cupr i nse ş i gru pate pe teme d i verse - , cărţ i le poşta l e , setu r i l e d e i l ustrate , c ît ma i var i ate, p înă l a m icu l ob iect d e art i­zanat - "spre am i nt i re" - , toate, s-au doved i t , sînt d eosebit d e i n struct ive ş i cu o mare forţă de răspînd i re . În sfîrş i t , coro lar cer i nţe lor noastre, u n b u leti n info rmativ a l muzeelor ş i monu men­te lor n-ar f i l i ps i t d e ecou .

O ca le p l ăcută de a te i nstr u i desfătÎnd u-te , este spectacolu l . Î n afară de "expoz iţ i i " , u n mon u m ent s e p retează de m u lte or i l a s pectaco le i nteresante . Concerte , ba let , p i ese de teatru ş i s pectaco le de s u net ş i l u m i n ă - moderne ş i capt i vante, apar tot m a i m u lt ca "exem p le demne de u rmat" . D u pă cum prezentarea de f i lme docu mentare de artă, d e con fer i nţe i nteresante În Însăş i c l ăd i rea monu mentu l u i , ar Însemna Încă o " bătă l i e c îşt i gată" .

Este tot ce am dor i . Am scos gh i d u r i - d ar i ns u fi c i ente ; am făcut c îteva f i I m e documentare ş i ne-am opr i t ; setu r i l e d e i l u s­trate a l e monu mente lor l i psesc şi e l e . . . prest i g ios ; i nex i stente s înt re laţ i i l e Între Ofi c i u I de t u r is m şi secţi i l e de cu Itu ră şi artă .

Aşad ar , ce ofer im p u b l i cu l u i - t i neretu l u i nostru ş i t u r i stu l u i ? C E L E c îteva constatăr i ş i s ugest i i d e Început a le acestei r ubr i c i

s înt des i gur neîndestu l ătoare . Dar an a l i ze le v i itoare , ma i d i recte , m a i concrete , vor n ăzu i aprofu ndarea ş i c l ar i f i carea . Va lor i fi ­carea tezau ru l u i naţ iona l a l mon u mente lor noastre i stor ice Îş i caută , Î ş i cheamă entuz i aşt i i ş i osÎrd u itor i i . "Bu let i n u l " aşteaptă dec i cuvîntu l s peci a l i şt i lor , ca ş i a l nespec i a l i şt i lor, a l tutu ror ce lor ce i u besc vest i g i i le u n u i trecut m a i Îndepărtat sau m a i aprop i at , Întruch i pat m a i m u lt sau m a i pu ţ i n art i st i c . d a r

or i cum - m ărtu r ie a propr i e i noastre f i i nţe . Cu Încred ere.

http://patrimoniu.gov.ro