PODIŞUL ŞI MUNŢII MEHEDINŢI

Cap.I.Cadrul natural

1. Localizare geografică

1

Podişul Mehedinţi este cea mai puţin extinsă unitate de relief a ţării şi se află în partea de sud-

vest a României.Această unitate se limitează spre nord cu valea Motrului, iar în partea de sud

cu valea Dunării. În partea de est se află Piemontul Getic, iar în partea de vest Grupa Retezat-

Godeanu a Carpaţilor Meridionali.

Munţii Mehedinţi se află în partea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, în grupa Retezat -

Godeanu. Au o orientare NE-SV şi sunt mărginiţi la vest şi sud-vest de Valea Cernei, la nord-est

de Valea Motrului şi la est şi sud – est de Podişul Mehedinţi.Se intind pe 50 km lungime, având

aspectul unei creste aproximativ rectilinii, de la sud-vest la nord-est, pe lăţimi ce ating 5-10 km.

2)Relief

În această unitate de relief-Podisul Mehedinti apare larg dezvoltat tipul de

relief carstic cu diversitate mare a formelor : peşteri, chei, lapiezuri, avenuri, doline, poduri

naturale.Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, altitudini comune podişurilor.

Munţii Mehedinţi au înălţimi medii de 1200 m, cea

maximă fiind Vf. lui Stan (1466 m) iar cele mai mari grupându-se în partea lor centrală. Munţii

Mehedinţi sunt reprezentaţi printr-o culme unică, masivă cu aspect de bloc, care domină atât

Valea Cernei cât şi Podişul Mehedinţi.  Sunt fragmentaţi de văi scurte dar foarte puternic

adâncite: Motru Sec, Râmnuţa Vânătă,Râmnuţa Mare, Arsasca, Ţesna, CociuCaracteristic pentru

întreaga unitate este relieful carstic. (relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde peste 100

peşteri).

3)Clima

2

Climatul din Podişul Mehedinţi este temperat-continetal de tranziţie. Datorită altitudinii s-a

produs o etajare a valorilor climatice corespunzătoare etajului colinar înalt cu temperaturi situate

între 8 şi 6ºC şi precipitaţii între 700 şi 800 mm/an.

Sectorul de influenţă este submediteranean determinat de austru, vânt frecvent primăvara şi vara.

Datorită influenţelor sud-vestice (submediteraneene), climatul Munţilor Mehedinţi este

mai bland. Temperatura medie anuală este de 2,760 grade pe culmile cele mai înalte şi de 10

grade la poale.Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 698 mm la Toplet mm

la Băile Herculane şi 1051 mm la Cerna Sat. Marile înălţimi primesc anual peste 1200 mm.

Iarna, maximul de nebulozitate se înregistrează în ianuarie, iar în august sunt valorile minime.

Cele mai multe zile senine s-au înregistrat în august şi iulie,urmate de septembrie, atunci când

cad şi cele mai mici cantităţi de precipitaţii.

4)Hidrografia

Portile de Fier

Unitatea de relief Podisul Mehedinţi este încadrată afluentul Jiului a Motru şi de către Dunăre. ��Apar scurgeri subterane în calcar numite sohodoluri, iar în una dintre doline s-a format Lacul

Zăton, de tip carstic.

3

Reţeaua hidrografica majoră din Munţii Mehedinţi este reprezentată astfel:

Râul Cerna prin afluenţii ei printre aceştia se număra, pornind de la nord către sud: Ogasul

●Vanatorului, Ramnuta Mica (Ogasul Mic), Ramnuta Mare, Arsasca, Foeroaga Beletina,

●Foeroaga Tamna, Foeroaga Plostina, Tesna, Roset, Jelarau, Feregari.

●Râul Bahna  primeste ca afluenti mai importanti pe dreapta Topolova si Tarovat.

●Râul Motru  avand afluenti pe stanga din Muntii Mehedinti: Mileanu, Paltinei, Motrul Sec.

●Râul Motrul Sec  colecteaza apele mai multor ogase si paraie: Ogasul Iepii Mari, Ogasul

Bolovanului, Capra, Ogasul Pietrii Merisorul, Gorganul, Tarnicioara, Lupsa.

5)VEGETAŢIA

Podisul Mehedinţi.Asociaţiile vegetale cele mai frecvente sunt azonale şi de tip

submediteranean cu arbuşti precum castanul comestibil, liliacul sălbatic, dafinul, dar şi flori

frumos mirositoare precum levănţica, iasomnia, tămâia etc.

Vegetaţia Munţilor Mehedinţi are o specificitate aparte datorită climei cu influienţă

mediteraniana. Acest lucru apare mai evident în masivele sudice, Suscu şi Domogled, unde

întâlnim numeroase specii de plante xerotermofite, de origine mediteraniana: teiul argintiu,

mojdreanul, carpinita, alunul turcesc, castanul comestibil, scumpia, liliacul salbatic

4

, visinul turcesc, nucul,

sălbatic, garniţa ghimpele

6)Fauna

Podişul Mehedinţi.Aceasta este specifică vegetaţiei şi include elemente rare ca vipera,

scorpionul, broasca ţestoasă, vulturul pleşuv etc.

Muntii Mehedinti. În pădurile de fag şi nu numai trăiesc: urs, cerb, lup, mistreţ, veveriţă,

jder dihor pătat, scorpioni, vipere cu corn, broaşte ţestoase de uscat, multe specii de fluturi şi

păsări, licurici.

5

, 7) Solurile

 . Pe cuprinsul Judetului Mehedinti exista o mare diversitate de tipuri de sol, de la solurile

brun-acide si litosoluri din nordul si nord-vestul judetului, pina la cernoziomuri tipice si cambice

in sudul si sud-vestul judetului.

 . Solurile brune şi brun-roşcate ocupă cea mai mare parte a judeţului constituind un mediu

propice pentru cultivarea viţei de vie din soiuri nobile pentru producerea de vinuri superioare

  Solurile brun-roşcate se găsesc în general în zone viticole colinare pe altitudini de 90 - 250

m (Bălăcită, Oprisor, Vladaia, Corlatel, Punghina, Vinju Mare, Rogova, Severinului, Corcovă)

Capitolul II. GENEZĂ ŞI GEOLOGIE

6

Teritoriul judeţului Mehedinţi aparţine a trei unităţi structuralo-tectonice: unitatea cristalino-

mezozoica care acoperă partea de N.V a judeţului,suprapunându-se Munţilor Mehedinţi şi

podişul Mehedinti; depresiunea Getica care acoperă un fundament carpatic;patforma Moesica

alcătuită la suprafaţa din pietrişuri,nisipuri şi argile cuaternare fluvio-lacustre.

Munţii Mehedinţi

a)Exocarstul

Întinderea mare a calcarelor, prezenţa cursurilor permanente, precum şi condiţiile

bioclimatice (climă cu influenţe submediteraneene) au făcut ca în acest areal să se dezvolte un

relief carstic bogat în forme şi bine reprezentat pe toată suprafaţa.

Lapiezurile

- sunt foarte răspândite, fiind prezente printr-o mare varietate de forme morfologice şi

genetice. Cele mai frecvente sunt lapiezurile cu crestele rotunjite formate sub un înveliş de sol.

Lapiezurile se asociază adesea în câmpuri de lapiezuri, cele mai reprezentative fiind cele din

Poiana Beletina, Poiana Mare, pantele Vf. lui Stan, Dl. Tâlva.

Dolinele

7

sunt bine reprezentate în partea centrală, unde se află printre cele mai mari doline din

carstul românesc. Aliniamentul de doline se întinde între Vf. lui Stan în nord-est şi Vf. Coştegu

Mic în sud-vest (Fig. 17). Fundul dolinelor se află situat la aproximativ 1000

m altitudine, vârfurile înconjurătoare dominându-le de la 300 m mai sus. Ele sunt (de la nord-est

către sud-vest): Poiana Beletina, Poiana Muşuroaielor, Crovul Mare (crov

este aici o denumire locală dată pentru doline), Crovul Medvedului şi

Ploştina . Crovul Mare are un diametru de 500 m şi o adâncime de 50 m iar Crovul

Medvedului un diametru de 1000 m şi o adâncime de 170 m. Către Valea

Cernei ele sunt delimitate de un perete care formează de altfel şi abruptul Cernei. Toate aceste

doline au fundul ocupat cu depozite aluvio-proluviale provenite de pe versanţi. În majoritate

acestea sunt reprezentate prin argilă de decalcifiere în care se pot găsi fragmente de diferite

8

dimensiuni de calcar. Prezenţa acestor argile creează posibilitatea formării unor acvifere freatice

subţiri. Fundul dolinelor este plat, fiind uşor înclinat către abrupt. Această caracteristică, alături

de faptul că unele doline (Crovul Mare, Crovul Medvedului) au în peretele dinspre abrupt o

„spărtură” datorată eroziunii ce se continuă spre Valea Cernei cu văi seci

ce prezintă sectoare de chei, ne fac să credem că aceste forme au fost drenate în trecut de ape de

suprafaţă.

Depresiunile carstice din zona nordică a Munţilor Mehedinţi

Uvalele sunt reprezentate tot în această zonă a culmii principale prin Poienile Porcului,

Poiana Mare şi Ploştinioarele. Acestea sunt intercalate între dolinele descrise. Poiana Mare se

9

află situată la o altitudine de 1110 m, adâncimea ei fiind de 50 m. Are o formă alungită NE-SV

(1200/300 m), trimiţând mici „golfuri” către est. Provine din unirea a două doline alungite, între

ele păstrându-se un prag de 10 m diferenţă de nivel.

Ploştinioarele

-reprezintă o asociere de doline alungită în direcţia abruptului situată la sud-vest de

Crovul Medvedului.

Atât Poienile Porcului cât şi Ploştinioarele înclină către Crovul Medvedului. Poiana Mare

se află situată la 170 m altitudine, are o adâncime de 40 m şi prezintă o formă alungită NE-SV

(700/200 m). Acestea, ca şi dolinele, prezintă „spărturi” către abrupt (Poienile Porcului, Poiana

Mare), în dreptul lor funcţionând ponoare care evacuează surplusul de apă către hornurile de pe

abrupt.

Structura uvalei Poiana Porcului

10

Sencu (1975) precizează existenţa unor polii în cuprinsul acestor munţi. Este vorba

despre depresiunile Cerbu şi Poiana Beletina. În primul caz este vorba despre o depresiune al

cărei fund este format din argilă de decalcifiere şi gruss granitic, care înclină spre diferite puncte

din interiorul ei. Poiana Beletina se extinde pe calcare doar în compartimentul ei sud-vestic; are

fundul în general plat, fiind denivelat doar de doline cu ponoare; versanţii sunt alcătuiţi din gresii

şi conglomerate. Considerăm că nu poate fi vorba în nici un caz de polii, lipsind o serie de

elemente absolut necesare pentru formarea unei astfel de forme. Ele pot fi considerate depresiuni

de eroziune diferenţială.

Văile carstice

- sunt prezente pe ambii versanţi ai muntelui,

fiind mai reprezentative pentru versantul către Valea Cernei şi pentru banda calcaroasă din

lungul văii din partea superioară. Se constată diferenţe morfologice între cele doi versanţi: văile

din bazinul Coşuştei sunt scurte şi puţin adânci, cele din bazinul Cernei sunt adânc tăiate în

calcare (Valea Jelerău atinge subasmentul impremeabil). Acestea prezintă de regulă rupturi de

pantă iar la traversarea abruptului formează chei adânci. În cazul văilor Ferigari şi Şaua Padinei

fundul văii e plat şi larg, acoperit cu sedimente groase şi nu prezintă urme de curgere. În multe

cazuri însă sectoarele cu curgere alternează cu cele seci în care apa se infiltrează, cum este în

cazul Văii Ţăsnei. Când râul s-a adâncit în amonte de punctul de captare a rezultat o vale în

trepte antitetice, cum este cazul Văii Muşuroaiele. O situaţie particulară o pune peisajul carstic

format pe baza benzii calcaroase din lungul părţii superioare a Văii Cerna. Specific pentru acest

areal este prezenţa unei creste secundare de calcar de-a lungul văii. Aceasta se găseşte detaşată

de culmile principale ale Munţilor Cerna-Godeanu şi Mehedinţi, fiind mai degrabă situată în

mijlocul văii (sens larg). Cerna curge în lungul acestei creste, afluenţii ei secţionând creasta

(segmentule purtând numele de ciuceve) formând sectoare de chei.

11

Această creastă reprezintă terminaţia la suprafaţă a flancului de sinclinal, având o

dispoziţie monoclinală, cu stratele înclinând către nord-est, plonjând sub formaţiunile cristaline

getice din Munţii Godeanu. În geneza unor sectoare de chei pe lângă epigeneză, mai poate fi

invocat ca factor în modul de formare şi tectonica prin elementele rupturale. Cheile Corcoaiei

reprezintă o porţiune evidentă din falia Cernei.

Crestele şi abrupturile

reprezintă o particularitate a acestor munţi. În afara culmii Ciucevelor, în aval de

localitate Cerna-Sat abruptul este format dintr-o culme paralelă cu Valea Cernei, secţionată de

râurile care coboară, porţiunile respective purtând denumirea locală de geanţuri. Abrupturile sunt

de două categorii: litologice şi tectonice-structurale. În Munţii Mehedinţi impresionează

abrupturile tectonice, axate pe falia Cernei. Acesta este prezent pe toată lungimea văii unde apar

calcarele însă este mai dezvoltat între vf. lui Stan şi Valea Pecinişca. La baza abrupturilor s-au

acumulat tul grohotişuri ce pot avea grosimi considerabile (zeci de metri până la 200 m). Acestea

se găsesc la baza abruptului Munţilor Mehedinţi către Valea Cernei, unde atinge grosimi mari, la

baza pantelor Vf. lui Stan, în Poiana Mare, Crovul Mare, Poienile Porcului ş.a.

b)Endocarstul

Cu toată întinderea mare a calcarelor şi cu marea dezvoltare şi varietate a reliefului

carstic de suprafaţă, nu se cunosc goluri subterane cu dezvoltare sau denivelare importante, cu

atât mai puţin a unor reţele accesibile care să dreneze apa din masiv. Mai dezvoltate sunt o serie

de cavităţi în partea de nord-est.

În marea lor majoritate, peşterile sunt de mici dimensiuni, formate dintr-o singură

galerie, fosilă, fiind situate la o altitudine relativă mai mare de 100 m faţă de talvegul văilor. În

zona ciucevelor şi geanţurilor mai mult de jumătate din peşteri au lungime mai mică de 50 m.

12

Lungimea mică a lor poate fi pusă pe seama dimensiunilor reduse ale masivelor

calcaroase în care se dezvoltă (ciucevele au câteva sute de metri lungime, excepţional 2 km –

Ciuceava Mare şi lăţime). Cele mai mari peşteri de aici sunt P. nr. 40 din Geanţul Ineleţ (400 m

dezvoltare, bogat ornamentată), P. nr. 26 situată în sectorul Cernişoarei (380 m dezvoltare, plan

labirintic), P. Albă din Ciuceava Mare (510 m dezvoltare,

28 m denivelare), P. Rece din Ciuceava Neagră (561 m dezvoltare, 63 m

denivelare) şi P. din Ogaşul Adânc (650 m dezvoltare, 75 m denivelare). Majoritatea sunt

orizontale, doar două fiind verticale. Cele mai multe sunt dezvoltate perpendicular pe direcţia

ciucevelor, uneori reuşind să le străbată de la un capăt la altul (P. nr. 28 din Ciuceava Chicerii).

Se pot identifica mai multe nivele la care apar cu preponderenţă peşterile: în zona Ogaşul Sec

acesta este de 110-115 m altitudine relativă, 165-195 m în Ciuceava Frasinului şi 185-195 m în

Ciuceava Chicerii, 175-200 în Ciuceava Prihodului. Probabil că majoritatea peşterilor funcţionau

ca şi resurgenţe ale apelor din infiltrate în masiv. Posibil ca unele să fi reprezentat captări în

subteran ale râurilor de suprafaţă (Cerna sau afluenţi), mai ales atunci când străbat de la un

versant la altul masivul de calcar. Peşterile din zona ciucevelor sunt bogat concreţionate. În zona

Cernişoara şi Corcoaia, unde peşterile sunt situate la o altitudine relativă mai redusă (sub 100 m),

formaţiunile stalagmitice sunt alcătuite mai ales din montmilch, fapt pus pe seama unei umidităţi

mai ridicate.

În zona de maximă extindere a calcarelor se cunosc însă puţine goluri subterane. Numărul lor

conform lui Goran (1982) este de aproape 70. Majoritatea au lungimi sub 100 de metri şi sunt fosile. Se

13

remarcă P. Mare de la Soronişte (153 m dezvoltare, 96 m

denivelare) şi Gaura Ungurului (249 m dezvoltare, 18,5 m

denivelare).

Mai bine reprezentat, relieful endocarstic este în partea de nord-est, în bazinul râului Motru şi a

afluenţilor lui, în special Motru Sec. Aici se află o serie de goluri subterane cu lungimi de sute,

chiar mii de metri (Tabelul 2).

. Cele mai mari cavităţi din carstul Munţilor Mehedinţi

Nume Dezvoltare (m) Denivelare (m)

1 P. Cloşani 1100 15

2 P. Vacilor de la

Cloşani

1174 30

3 P. Martel 4133 31

4 P. Lazului 3201 20

14

Majoritatea sunt alcătuite dintr-o singură galerie principală care poate primi afluenţi pe

parcurs. Peşterile Martel şi Lazului sunt suborizontale şi

subfosile. Formarea primei a fost dirijată în mare parte de orientarea diaclazelor din masa rocii.

Peştera Lazului prezintă o galerie unică, ce pe alocuri se dedublează, doar în partea terminal

ramificându-se. Interesantă este zona de intrare, numită Zona Labirint, formată probabil în regim

înecat. Reprezintă un meandru subteran al Motrului Sec, fiind situată în general sub nivelul

talvegului râului de la suprafaţă, astfel că în perioadele ploioase apa de la exterior pătrunde în

peşteră. Geneza ei este în regim freatic (Bleahu et al., 1976). Peştera Cloşani este poate cea mai

cunoscută din zonă, aici fiind instalat şi un laborator de cercetare subteran pentru studii

geofizice, biospeologice şi de speologie fizică. Ea constă din două galerii ce converg în zona

intrării. Este o peşteră fosilă, situată la o altitudine relativă de 73 m, bogat concreţionată.

Podişul Mehedinţi

Exocarstul si endocarstul

Prezenţa calcarelor face ca relieful carstic, cu formele şi fenomenele carstice, să ocupe un loc

însemnat în peisajul regiunii, atrăgând de mult atenţia cercetătorilor.Formele care se impun mai

întâi în peisaj sunt cornetele care se înşiră la est de ulucul Baia de Aramă. Acestea sunt sculptate

în calcarele din flancul nord-vestic al anticlinalului asimetric din lungul podişului, constituind

martori de eroziune de interes deosebit, care domină împrejurimile cu şesuri întinse, sculptate în

flancul estic al anticlinalului, cum este cazul la Câmpul Peşterii de la Baltă sau la Busesti.

15

Amintim ˝cornetelele˝ de la Ponoare , Nadanova,

Gornovita, Sfodea si Jupanesti .

Alte forme carstice care dau peisajului o notă aparte, mai ales în partea centrală sunt luncile,

şesuri aluviale întinse de-a lungul Cosustei, late de peste 1km în unele locuri.Luncile au partea

superioară sculptată în roci sedimentare insolubile şi mai ales în cristalinul Pânzei Getice.

Apele care au modelat aceste lunci au un debit variabil: în perioadele de secetă se pierd în

aluviuni chiar şi apele râurilor mai mari că Topolnita şi Cosustea; în perioadele cu multă

umezeală apele se revarsă acoperind suprafeţe foarte mari din aceste lunci, formând chiar lacuri

temporare că Lacul Turcului şi Zatonul de la Ponoare, lacul de la Gornovita şi Baltă. Apele

Zatonului şi ale Lacului Turcului se scurg numai pe cale subterană spre Bulba. Acelaşi lucru se

întâmplă şi cu apele micilor bazine închise dintre Baltă şi Ciresu. La lacul de la Gornovita are loc

o difluenţă:o parte din lacurile care vin aici, din marginea de nord-vest a podişului, formând

izvorul principal al Topolnitei, trec din lac pe cale subterană, pe sub Cornetul Babelor, în

Cosustea, pe când cea mai mare parte a apei curge spre Baltă. Şi răul Topolnita intră pe cale

subterană la peşteră de la Ciresu şi iese la Prosăc, după ce a parcurs în subteran 700m.

16

O altă formă carstică, deosebită prin dimensiunile sale, care se impune în peisaj este podul

natural de la Ponoare . Dolinele sunt destul de răspândite, în unele locuri

înşirate de-a lungul unor văi seci cum este cazul la Ponoare. La Corneţel, lângă satul Gornovita,

dolină se află la nivelul luncii iar în perioadele umede, când nivelul freatic se ridică, este plină cu

apă.

În carstul Mehedinţean sunt şi multe sohodoluri, văi seci ( la Gornovita şi Busesti), dar şi

izvoare carstice, că cele de pe Bulba şi cele de la Izverna . Unele dintre

acestea au avut o importantă mare în viaţa localnicilor, având un debit mare şi o temperatură

constantă.

În calcarele din podiş sunt şi numeroase peşteri. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt

Peştera Topolnitei , care este una dintre cele mai mari din ţară,

având o lungime de peste 22km, Peştera lui Epuran ,

amândouă rezervaţii naturale ca şi altele de mai mică însemnătate.

Lapiezurile se găsesc peste tot unde calcarul se află la suprafaţa sau

acoperit de un strat subţire de sol. Unele dintre acestea sunt umplute cu material argilos, de

17

culoare roşie.Dimensiunile şi formele lor sunt foarte variate. Lapiezurile şi dolinele se găsesc şi

în partea de sud-est a podişului, pe dealurile Varanic.

Cap.III Turismul în Munţii şi Podişul Mehedinţi

Harta turistică a judeţului Mehedinţi

a)Potential si valorificare turistica

Muntii si Podisul Mehedinti detine un potential turistic ridicat,numeroasele obiective

turistice naturale releva acest lucru ,iata doar cateva dintre ele: Rezervatia botanica Cracul

Gaioara, Parcul Natural Portile de Fier,Rezervatia Valea Oglanicului, Podul natural de la

Ponoare sau Podul lui Dumnezeu, Campurile de lapiezuri Ponoare, Lacul Zaton, Pestera

Topolnita etc.De asemenea potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul

peisaj format de fluviul Dunărea şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă,

de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în

rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat

printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea si ineditul

lor.

In ce priveste valorificarea potentialului turistic din aceaasta zona putem spune ca este

relativ valorificat , prin poziţia sa, , dar şi datorită numeroaselor sale obiective social-istorice şi

culturale,regiunea Mehedinti constituie un centru polarizator al industriei turistice romanesti,un

flux mare de turisti se indreapta spre aceasta zona.Un rol important in valorificarea turismului

mehedintean o constituie infrastructura care este si ea relativ dezvoltata, fapt ce le permite.

românilor să practice turism în mehedinţi

18

Mai jos sunt prezentate 3 importante obiective turistice mehedinţene şi am ales 3 bogăţii

ale reliefului carstic pentru a nu ne abate de la subiect,întrucât există obiective naturale şi din

afară reliefului carstic.

A)Obiective turistice

1. Peştera Topolniţa

Săpată în calcarele din dealul Prosacului,la 400m alt.

Este o peştera gigantică,de tip compus,ramificată,suborizontală, dezvoltată pe un sistem

de diaclaze şi fracturi cu orientare generală NNE-SSV. Reţeaua de galerii este dispusă pe patru

nivele: două fosile (unul superior şi altul inferior),un nivel subfosil şi un nivel activ. Ea prezintă

cinci guri de acces : Gura Prosăcului , un impresionant portal de 67 m înăltime, Gura lui

Ciocârdie, intrarea Peştera Femeii,şi cele două deschideri de la Găurinţi.

19

În această peşteră putem deosebi trei sectoare legate între ele :sectorul Peştera

Femeii,corespunde etajului fosil superior al peşterii şi este format din Culuarul

Liliecilor,Culuarul Coloanelor şi Culuarul Drept ; sectorul Sohodol (sau Găurinţi ),este

format din culoare fosile,subfosile şi active; şi sectorul propriu-zis al Peşterii Topolniţa,

format dintr-o reţea centrală de culoare, din care pornesc trei galerii mari: înspre N-

NE,galeriile Racoviţă şi Murgoci şi înspre S-SE,Galeria Prosăcului.

Topolniţa este o peşteră caldă, temperatura înregistrată în profunzimea diferitelor

culoare variind între 8,2ºC şi 10,8˚C ,iar umiditatea între 97% şi 98%

Peştera Topolniţa, după V.Decu şi M.Bleahu,1967,completată de I.Povară şi

G.Diaconu,inedită:A-Planul schematic al reţelei de galerii;B-Planul zonei centrale.

20

2.Peştera lui Epuran

Se găseşte la circa 600m SE de Jupîneşti,com.Cireşu,jud.Mehedinţi, pe cursul

pîrîului Ponorăţ.

Este o peşteră mare (3604m lungime),cu galerii dispuse pe două etaje, unul superior

fosil şi altul inferior activ. Peştera este un complex de săli şi galerii, cu numeroase

ramificaţii, cu blocuri de calcar prăbuşite. În Sala Urşilor se găsesc numeroase schelete

de urs, fixate în decursul timpului pe planşeu, cu cristale albe de calcit. Cea mai

frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea

concreţiunilor. Spre est coborâm printr-o galerie până la o strâmtoare denumită

Strâmtoarea Speranţei şi de aici se parcurg târâş alte strâmtori până la Sala dintre

Strâmtori, apoi la Sala Blocurilor Uriaşe. În continuare se pătrunde în Sala Urşilor, una

dintre cele mai mari săli, de aproape 60 mp, cu schelete de Ursus Spelaeus. Din Sala

21

Prăbuşirilor se trece prin cea mai neplăcută parte a peşterii, Catacomba Înnămolită, şi

se ajunge la Galeria Plăcilor de Nămol, iar în ultima parte peştera prezintă un perete

dantelat din calcite, denumit Zidul Chinezesc. Cel mai dificil sector al peşterii este

Marele Ramonaj, unde înaintarea se poate realiza numai cu asigurare în coardă, la

şase-şapte metri faţă de baza diaclazei. După parcurgerea acestor pasaje dificile se

ajunge în Galeria Plăcilor de Nămol, înaltă şi largă, în care înaintarea este mult mai

uşoară.

Etajul inferior activ însumează circa 1300 m de galerii. Timpul de parcurgere a

etajului superior este de patru-cinci ore, iar a etajului inferior, de opt-zece ore. Peştera

lui Epuran prezintă o mare valoare ştiinţifică, motiv pentru care a fost declarată

monument al naturii.

22

3. Peştera de la Podul Natural

Este amplasată în raza comunei Ponoarele şi sapată în Dealul Cracu

Muntelui la 365m alt. Este o peşteră suborizontală formată dintr-o reţea de culoare

fosile, subfosile şi active.Prezintă două deschideri largi, care constituiau punctele de

intrare si respectiv de iesire a apei Zătonului.

23

Galeria principală are un caracter subfosil accentuat. Această galerie este largă, înalta

şi în pantă înspre cele două deschideri.În Galeria Subfosilă planşeul este acoperit cu

material alohton format din argilă,nisip,material clastic,fragmente de calcat şi detritus

organic.

Galeria Fosilă începe în apropierea deschiderii din aval şi se continuă înspre

Zăton la un nivel superior,aproape paralel cu Galeria Subfosilă.Foarte bogat

concretionată,ea se termină cu o scurgere masivă, care a suprimat orice posibilitate de

comunicare cu exteriorul.Pereţii, plafonul şi o mare parte din planşeu sunt acoperiţi cu

concreţiuni, predominante fiind stalactitele tubulare

Este o peşteră caldă cu o temperatură în jur de 10ºC, foarte umedă şi străbătută

de curenţi de aer in Galeria Subfosilă.

24

25

B)Trasee turistice

Potecile care străbat pantele munţilor nu sunt prea numeroase. Adesea ele străbat zone ce

păr inaccesibile la prima vedere. O potecă clară şi continuă care să urmeze culmea principală

practic nu există. Pe unele porţiuni, creasta este umblată de localnicii ce merg la sălaşele aninate

deasupra abrupturilor. Dar există poteci care traversează culmea principală a Munţilor

Mehedinţi, spre satele din Podişul Mehedinţi, mult mai bine populat. Alte poteci, unele având şi

marcaje turistice, străbat prin văi, doline sau chei; ele se strecoară printre pereţi stîncoşi şi ajung

la stinele, sa1asele şi chiar morile din înaltul munţilor.

Iată o lista a potecilor marcate din Munţii Mehedinţi

*** Un traseu destul de ambiţios, pe alocuri nemarcat: Cheile Tamnei - Crovul Mare - Poiana

Beletina - Poienile Porcului - Crovul Medved - Poiana Plostinioare - Vf. Pietrele Albe - Poiana

Tasnei - Cheile Tasnei - motel Dumbrava.

26

Căsuţa din Poiana Tamnei (în fundal, Culmea Vlascu, Munţii

Cernei).

27

Punct de belvedere aflat puţin înainte de intrarea în Cheile Tamnei (spre Culmea Vlascu,

Munţii Cernei).

Crovul Mare

28

Poiana Beletina şi Vîrful lui Stan

29

Lapiezuri în Poiana Beletina.

Poienile Porcului

30

Tauri în Poienile Porcului.

Crovul Medved. Poienile Porcului, Crovul Mare, Poiana Beletina,

Varful lui Stan.

31

Creasta Munţilor Mehedinţi.

Vârful Trei Vârfuri, locul de unde culmea stâncoasă se lasă spre

Tasna.

32

Vârful Pietrele Albe.

***Ponoarele Trasee turistice

   Traseu 1

Podul lui Dumnezeu—Dealul Peşterii—Lapiezuri(Câmpul Cleopatrei, Câmpul Afroditei) —

Stânca Dracului—Zăton.

Durata: 40 minute

Traseu 2

33

Podul lui Dumnezeu—Şcoală—Moara Crăcucenilor—Biserica de lemn—Steiul Ponorii(pe

Valea Morilor).

Durată: 30 minute

34

35

Traseu 3

Podul lui Dumnezeu—Căminul cultural—Pădurea de liliac—Piatra Dajului(deasupra Cheilor

Băluţei)

Durată: 60 minute 

Traseu 4

Podul lui Dumnezeu—Căminul cultural—Satul Băluţa—Cheile Băluţei—Valea Râienilor

Durată: 90 minute 

Traseu 5

Podul lui Dumnezeu—Şcoală—Valea Morilor—Bisericuţa de lemn—Jghibină(urcuş abrupt)—

Răiculeşti—Gărdăneasa

Durată: 90 minute

*** Băile Herculane - Izvorul Munk - Piscul Jubiliar - Piscul Ciorici - Izvorul Munk - Culmea

Dragalina - Piscul Dodă

36

Caracter relief: pereţi calcar, păduri, poieni, peşteri, pîrîu, izvoare

Localizare: partea stingă a rîului Cerna - Munţii Cernei

Lungime: 2,5 km

Durata: 4 ore

Marcaj: punct galben, marcaj standard , marcaje adiacente (intersectare cu alte rute turistice

sau au cale comună cu rută principală pe porţiuni scurte sau mai lungi). Triunghi albastru Piscul

Jubiliar - Vîrful Ciorici , bandă galbenă Izvorul Munk - Culmea Dragalina. Punct roşu, trunghi roşu

Culmea Dodă - Vîrful Dodă

Altitudine max: Vf Doda 542 m

Interes: rezervaţie naturală şi speologica, panorame Valea Cernei, istoric, legende

Cale de acces: potecă.

Obiective turistice: Pîrîul Munk. Izvorul Munk, Piscul Jubiliar, Piscul Ciorici, Culmea Dragalină,

Vîrful Dodă

Zonă turistică: Coroninii

***Schitul Topolniţei – Cetatea Grădeţului – Păuneşti – 7 ore – marcaj triunghi albastru

37

Jupanesti : Peşteră Epuran (P. lui Epuran), Munţi: Podişul Mehedinţi, Aşezare: Răul

Ponorât - la N de Peşteră Topolnita, Dimensiuni: 425m alt - 3604m lungime; Acces: com.

Ciresu - sat Jupanesti - 600m SE; Interes: *** monument al naturii (Epuran - Topolnita-intrare)

38

***

39

C) Fluxuri şi unităţi turistice în Mehedinţi

În tabelele de mai jos sunt redate unităţile de cazare turistică din judeţul Mehedinţi , precum şi

câţiva indicatori economici din domeniul turismului.

I.Unităţi de cazare

Hoteluri

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Orsova 3 22 44

Bala 2 104 208

Dr. Turnu Severin 2 112 217

Dr. Turnu Severin 2 27 47

Dr. Turnu Severin 2 13 33

Dr. Turnu Severin 2 136 305

Orsova 1 34 67

TOTAL - 448 921

Moteluri

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Dr. Turnu Severin 3 37 47

Dr. Turnu Severin 2 37 73

Simian 1 9 18

TOTAL - 83 138

Vile

40

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Dr. Turnu Severin 3 15 34

Cabane

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Dr. Turnu Severin 1 86 309

Pensiuni urbane

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Orsova 2 4 8

Baia de Arama 2 4 8

Strehaia 2 10 20

Dr. Turnu Severin 1 5 9

TOTAL - 23 45

Pensiuni rurale

Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri

41

Dubova 2 3 6

Ponoarele 2 1 2

Dubova 2 1 2

Ponoarele 2 1 2

Ponoarele 2 2 4

Severin 2 5 10

Podeni 2 3 6

Dubova 2 1 2

Ponoarele 2 1 2

Podeni 2 3 6

Podeni 2 2 4

Ponoarele 2 1 2

Ponoarele 2 5 10

Ponoarele 2 2 4

Ieselnita 2 2 4

Dubova 2 1 2

Dubova 1 1 2

Dubova 1 1 2

Dubova 1 2 4

Dubova 1 2 4

Dubova 1 1 2

Dubova 1 2 4

TOTAL - 43 86

Pensiuni agroturistice

42

Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri

Ieselnita 2 2 2

Ponoarele 2 2 4

Ieselnita 2 2 4

Ieselnita 2 2 4

Hinova 2 4 8

Ieselnita 2 1 1

Ieselnita 2 1 1

Ponoarele 2 1 2

Podeni 2 4 8

Ieselnita 2 2 4

Ponoarele 2 2 4

Ieselnita 2 6 12

Ponoarele 2 2 4

Bala 2 4 8

Ponoarele 2 2 2

Ieselnita 2 2 4

Podeni 2 2 4

Ponoarele 2 2 4

Ponoarele 2 1 2

TOTAL - 44 82

Cabane turistice

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Simian 1 18 36

43

Vanju Mare 1 20 40

TOTAL - 38 76

2) Analiza circulaţiei turistice

a)SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE

TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri de primire

turistică

2002 2003

sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 3962 4092 3845 2646 2327 2549 3223 2967 4465 4655 4543 5001 4196

din care:

Hoteluri 3234 3485 3315 2260 2002 2225 2565 2320 3307 3272 3066 3829 3392

Moteluri 492 295 314 219 245 208 304 308 493 541 620 417 417

Vile turistice - - - - - - - - - - - - -

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 110 138 148 106

Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -

b)ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

44

număr

Tipuri de structuri de primire

turistică

2002 2003

sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 9873 9170 11470 6165 5869 8217 8783 5804 8234 11448141091417310452

din care:

Hoteluri 8131 8071 10207 5211 5227 7588 7510 4464 6059 7619 9293 10824 8448

Moteluri 941 459 513 299 351 396 590 473 903 713 825 754 745

Vile turistice - - - - - - - - - - - - -

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 229 238 222 163

Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -

c)INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

%

2002 2003

sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 26,7 25,6 35,1 16,9 17,4 27,0 25,5 17,6 24,1 30,2 35,9 36,0 31,2

Din cele 3 tabele de la subpunctul 2 se obeserva că cele mai mari valori ale

celor 3 indici se înregistrează în luna august la polul opus aflându-se luna

ianuarie ,luna în care se înregistrează cele mai mici valori ale celor 3

indici.Această se explică prin faptul că în luna august este vârf de sezon sau

sezonul estival,pe când ianuarie este perioada de extrasezon.

45

D) Promovarea turismului mehedinţean

Turismul din Mehedinţi este promovat având în vedere că zonă dispune atât de un potenţial turistic natural ridicat şi divers cât şi de potenţial turistic antropic.Un punct forte al zonei îl constiutuie poziţia geografică şi cadrul natural:se află în SV ţării ,este traversat de Dunăre.are un climat blând şi din toate tipurile de relief cel carstic are cea mai mare valoare turistică.Aşadar autorităţile publice şi private mehedinţene au multe motive pentru a-şi promova bogăţiile patrimoniului naturii atrăgând mulţi turişti ce contribuie la prosperitatea economică şi prestigiul regiunii. Iată câteva din tehnicile de promovare pentru turismul mehedinţean:panouri publicitare,reclame

radio ,tv.,reviste de specialitate, pliante etc.

● Târg de turism pe Clisură Dunării

Un târg de turism a fost prezentat vineri, în localitatea Dubova, situată în Clisură Dunării, la 50

de kilometri de Drobeta Turnu Severin. Evenimentul a fost organizat de primăriile din Dubova

judeţul Mehedinţi, Chichinda, Republica Serbia, şi de Fundaţia culturală "Rubin" din Timişoara.

Manifestarea, finanţată cu sumă de 48.000 de euro printr-un proiect PHARE în cadrul

Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia, a avut drept scop promovarea

zonei din punct de vedere turistic

●PROMOVAREA PRIMULUI CLUSTER ÎN DOMENIUL TURISTIC LA NIVEL REGIONAL-

Pentru un turism european inovator şi sustenabil

CG&GC Intelligent Technology introduce în România, tehnologia colaborativă pentru

transferul tehnologic în domeniul turismului, prin intermediul unui proiect de

cercetare finanţat la nivel european prin Programul Cadru 7.

În data de 26 ianuarie 2010 a avut loc seminarul „PROMOVAREA PRIMULUI CLUSTER ÎN

DOMENIUL TURISTIC LA NIVEL REGIONAL-Pentru un turism european inovator şi

sustenabil.”

Alături de ASOCIAŢIA DE PROMOVARE A TURISMULUI MEHEDINŢI -APTMH, CG&GC

Intelligent Technology a susţinut în cadrul proiectului TOUREG RESEARCH DRIVEN

CLUSTER FOR TOURIST SECTOR COMPETITIVENESS AND KNOWLEDGE o acţiune de

46

intermediere a transferului tehnologic şi schimbului de experienţă în domeniul promovării

soluţiilor sustenabile pentru un turism european competitiv.

● Ministerul Turismului a realizat studiul de prefezabilitate privind amenajarea turistică a

Dunării în această zonă. În cadrul programului de Vecinătate România-Serbia a fost depus

proiectul în vederea realizării Studiului de Fezabilitate în vederea accesării fondurilor europene

şi care va conţine:

amenajarea împreună cu Primăria Şimian a unei parcări moderne pe malul stâng al

Dunării;

construcţia debarcaderului pentru navele de pasageri.

sistematizarea pe verticală, întărire mâl, realizare scări acces

Proiectele la care se lucrează în prezent şi pentru care suntem în căutare de finanţare:

● Chei de acostare pentru navele de pasageri (pentru toate comunele de pe clisură Dunării),

întreagă zonă fiind un important punct de plecare/sosire pentru croazierele organizate în Dunăre.

● Amenajare club nautic (ponton, bărci, yole, surfing) şi complex de agrement (discotecă,

biliard, bowling, fitness, sauna, piscină)

●Amenajare puncte de belvedere

●Amenajare zone de campare

●“ Cu bicicleta de-a lungul Dunarii”, că partener al GTZ, rolul nostru fiind acela de a

asigură infrastructura corespunzătoare

47