MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Prognoza

Pieţei Muncii 2011

Chişinău 2010

Menţiuni

Prognoza Pieţei Muncii 2011 a fost elaborată de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu susţinerea financiară a Proiectului „Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor în cadrul parteneriatului de mobilitate dintre Uniunea Europeană şi Moldova” implementat de către Serviciul Public de Ocupare din Suedia.

Date de contact:Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncăstr. Vasile Alecsandri 1, Chişinău, MD - 2009 Republica Moldova

Tel. (373 22) 721-003 Fax.(373 22) 227-761email: anofm@anofm.mdwww.anofm.mdwww.jobmarket.gov.md

1

CUPRINS

Introducere……………………………………………………..…….….…...3 I. Evoluţii ale economiei naţionale din Republica Moldova………….......4

II. Tendinţe ale evoluţiilor demografice şi piaţa muncii din Republica Moldova ……………………………………………………………….….….6III. Şomajul înregistrat de către structurile Agenţiei Naţionale………....10IV. Rezultatele chestionării agenţilor economici ………………..…….….164.1 Structura eşantionului4.2 Crearea şi lichidarea locurilor de muncă

4.3 Aşteptările agenţilor economici privind evoluţia economiei în anul 2011V. Evaluarea tendinţelor de pe piaţa muncii din 2011..………..….........22VI. Concluzii şi recomandări…………………………………….……........24VII. Barometrul profesiilor pentru anul 2011……………….……..……..25

2

Introducere

În scopul prognozării schimbărilor care au loc în structura forţei de muncă şi a extinde cunoştinţele despre piaţa muncii Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a elaborat Prognoza pieţei muncii şi Barometrul Profesiilor pentru anul 2011, măsură prevăzută în Planul naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2010, Hotărîrea Guvernului nr. 219 din 23 martie 2010.

Pactul global cu privire la locurile de muncă, lansat la Conferinţa Internaţională a Muncii la 19 iunie 2009 (Geneva), are drept scop parteneriatul Guvernului cu organizaţiile sindicale si patronale in procesul de elaborare a unor masuri eficiente de combatere a efectelor crizei economice şi relansării unei economii capabile să susţină programe coerente în plan social si economic şi a unei pieţe, inclusiv a muncii, care să combine într-un mod benefic aspectele de flexibilizare cu cele de securitate pe piaţa forţei de munca. Procesul de elaborare şi implementare a politicilor economico-sociale necesită a fi corelat cu prevederile Pactului global cu privire la locurile de muncă.

Metodologia de elaborare a prognozei pieţei muncii şi chestionarul pentru agentul economic, au fost realizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în cadrul proiectului moldo-suedez „Acordarea suportului Serviciului public pentru ocuparea forţei de muncă din Moldova”, implementat de Agenţia Publică de Ocupare din Suedia.

Chestionarul cuprinde 16 întrebări ce reflectă situaţia în următoarele 12 luni, din care pot fi evidenţiate următoarele:

evaluarea cererii pe piaţa economică a produselor şi serviciilor; investiţii pentru dezvoltarea activităţii; evoluţia cererii de angajaţi; situaţia privind disponibilizarea angajaţilor; crearea locurilor noi de muncă; lipsa forţei de muncă.

Datele obţinute din prognoză oferă informaţii generale despre principalele tendinţe de pe piaţa forţei de muncă:

structura ocupării forţei de muncă pe activităţi; crearea locurilor noi de muncă; motivele deficitului forţei de muncă; cooperarea angajatorilor cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în programele de

formare profesională.Scopul şi obiectivele Prognozei pieţei muncii

Prognoza pieţei muncii pentru anul 2011 a fost elaborată la nivel naţional şi efectuată ca răspuns la necesitatea de a obţine indicatori calitativi şi cantitativi ai pieţei forţei de muncă. Concepută ca sursă importantă de informaţii, aceasta furnizează date esenţiale asupra posibilităţilor de corelare şi structurare a ofertei forţei de muncă.

Pronosticarea va contribui la: evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piaţa muncii; informarea absolvenţilor gimnaziilor şi liceelor despre profesiile prioritar solicitate pe piaţa

muncii; identificarea numărului de persoane ce urmează a fi îndreptate la cursuri de formare

profesională a şomerilor şi meseriile prioritar solicitate pe piaţa muncii; planificarea activităţii Agenţiei Naţionale şi structurilor sale teritoriale.

Prognoza pieţei muncii, a fost elaborată în urma chestionării a 2903 agenţi economici din diverse ramuri ale economiei naţionale. Chestionarea a oferit informaţii generale despre principalele tendinţe de pe piaţa forţei de munca – structura ocupării forţei de muncă pe activităţi, crearea locurilor de munca şi deficitul forţei de munca, cooperarea angajatorilor cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în programe de instruire profesională, sursă de informare a absolvenţilor liceelor şi gimnaziilor la alegerea profesiei şi a devenit instrument de marketing a pieţei muncii.

3

I. Evoluţii ale economiei naţionale din Republica MoldovaReferindu-ne la evoluţia proceselor din economia naţională, se poate constata că în ultimii ani

republica a înregistrat o creştere economică durabilă, rata de creştere fiind în medie de circa 6%. Cu toate acestea în anul 2009 economia Republicii Moldova a fost afectată de efectele crizei financiare mondiale care, pe lângă declinul de 6,5% pe care l-a generat, a paralizat activitatea din mai multe ramuri ale economiei, înrăutăţind astfel, şi indicatorii ocupării forţei de muncă.

Totodată, în anul 2010 situaţia din economie se redresează. Astfel, pentru prima jumătate a anului s-a înregistrat o creştere economică de circa 5,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar experţii FMI şi ai altor organisme internaţionale prognozează menţinerea acestei creşteri până la sfârşitul anului şi o creştere de circa 4 % pentru anul viitor.

Analiza structurală a evoluţiei PIB în funcţie de valoarea adăugată arată că pe parcursul ultimilor ani rolul agriculturii şi a industriei în formarea PIB a avut o tendinţă stabilă de descreştere. Astfel, se observă o tendinţa clară de reducere a ponderii agriculturii în valoarea adăugată brută (de la 24,9% în 1999 la 13% în 2008 şi la 8% în 2009), o reducere mai puţin semnificativă a cotei industriei (de la 17,0% în 1999 la 13% în 2008 şi la 12% în 2009), precum şi o expansiune puternică a sectorului serviciilor (de la 53,0% în 1999 la 60% în 2009) (tabelul 3).

Tabelul 3Produsul Intern Brut pe categorii de resurse – Republica Moldova 1999-2009

Activităţi economice Structura, %1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Valoarea adăugată brută 89,3 87,5 88,0 87,3 85,2 85,9 84,0 83,4 83,0 82 82

Agricultura 24,9 25,4 22,4 21,0 18,3 17,6 16,4 15,1 24,7 13 8Industria – total 17,0 16,3 18,7 17,3 17,6 17,1 15,8 14,4 14,8 13 12

Construcţii 3,3 2,7 3,1 3,0 2,9 3,4 3,4 3,9 4,8 5 4Comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul 15,3 12,5 12,0 11,1 10,8 10,6 10,4 10,4 12,0 14 15

Transport şi comunicaţii 8,2 9,6 10,4 10,0 10,8 11,8 12,2 12,1 12,1 12 12

Alte activităţi 26,2 23,4 23,6 26,9 27,1 27,7 27,8 29,6 32,2 24 33Serviciile

intermediarilor financiari indirect

măsurate

-5,6 -2,4 -2,2 -2,0 -2,3 -2,3 -2,0 -2,5 -2,8 -3 -2

Impozite nete pe produs şi import 10,7 12,5 12,0 12,7 14,8 14,1 16,0 16,6 17,0 18 18

Produsul intern brut 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 82 82Sursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Pe fundalul evoluţiei indicatorilor macroeconomici şi a sectorului real al economiei, inflaţia a fost în evoluţie. Astfel, cu toate că pe parcursul ultimilor ani inflaţia oscila în jurul nivelului de 11-12%, pentru anul 2009 inflaţia s-a cifrat la nivelul de 0,4%. Pentru perioada ianuarie-septembrie a anului 2010 inflaţia calculată în baza indicelui preţurilor de consum este estimată la nivelul de 7,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (graficul 5).

Graficul 5. Dinamica inflaţiei în Republica Moldova - 2001-2009 (%)

4

Sursa: Biroul Naţional de StatisticăO evoluţie pozitivă a înregistrat salariul mediu lunar al unui salariat din economia naţională. În

anul 2009 a constituit 2748,4 lei, pe când pentru primele 9 luni ale anului 2010 acesta a constituit 2908,8 lei fiind mai mare cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Prin urmare, se poate constata faptul că nici evoluţiile din economia republicii nu dau semne de o eventuală redresare a situaţiei care ar putea avea repercusiuni pozitive evidente şi asupra pieţei muncii. Analiza proceselor de pe piaţa muncii confirmă această ipoteză.

Reieşind din evoluţia indicatorilor macroeconomici situaţia din unele ramuri ale sectorului real al economiei se prezintă astfel.

Agricultura Până nu demult rolul agriculturii pentru economia Republicii Moldova era considerat drept unul

strategic, dat fiind faptul că anume ea, agricultura, era principala sursă de formare a PIB, iar pe de altă parte, anume în agricultură activa cea mai mare pondere a populaţiei ocupate (de ex. 51% în 2001). Însă, evoluţiile din economia naţională din ultimii ani au determinat o reducere durabilă a importanţei acestei ramuri pentru economia republicii, fiind condiţionată de creşterile relativ mai modeste comparativ cu alte ramuri. Pe lângă toate acestea, criza economică a condus la un declin şi mai drastic al producţiei agricole, coborându-i şi mai mult rolul în formarea PIB. Astfel, în anul 2009 producţia globală agricolă obţinută în toate categoriile de gospodării a însumat 13242 milioane lei (în preţuri curente), constituind doar 90,1% în preţuri comparabile) faţă de anul precedent. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 17,4%, producţia animalieră, marcând o creştere cu 11,8% faţă de anul 2008.

În 2010 situaţia din agricultură a luat o cotitură spre ieşire din criză. Astfel, producţia globală agricolă obţinută în toate categoriile de gospodarii în ianuarie-septembrie 2010 a însumat circa 11551 milioane lei în preturi curente constituind, conform estimărilor, 108,7% (în preturi comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent, fiind totodată inferioară nivelului anului 2008 (89,8%). Şi pentru anul 2011 se aşteaptă o creştere modestă a producţiei agricole, în special din contul producţiei animaliere. Cu toate acestea o eventuală creştere a ponderii agriculturii în totalul valorii adăugate pentru anul viitor nu se aşteaptă.

IndustriaCriza economică mondială a lovit şi în industrie. Într-adevăr, pe parcursul anului 2009 industria a

înregistrat cel mai mare declin, marcând un nivel al producţiei de 23266,6 mil. lei în preţuri curente, ceea ce constituia doar 77,8% faţă de anul precedent (în preţuri comparabile). Diminuarea producţiei industriale a fost determinată de reducerea volumului producţiei în întreprinderile din industria extractivă - cu 32,1%, industria prelucrătoare – cu 24,3%, sectorul energetic – cu 1,5%. Şi alte ramuri ale industriei au fost afectate de criză. În acest context, referitor la gravitatea problemei, trebuie menţionat faptul că majoritatea întreprinderilor industriale din republică sunt anume cele din industria de prelucrare (circa 41,4%). Diminuarea nivelului producţiei industriale a condus la disponibilizarea a peste 1,8 mii persoane.

În anul 2010 situaţia din întreprinderile industriale s-a redresat puţin. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2010 volumul producţiei industriale a înregistrat 18666,6 mil. lei ceea ce constituia circa 106,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar nivelul ocupării în întreprinderile industriale a înregistrat, de asemenea, o creştere de circa 5%. Cu toate acestea creşterea din 2010 nu a putut atinge nivelul producţiei industriale din 2008, constituind doar 75,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. O

5

eventuală creştere puternică a producţiei industriale, dar şi a ocupării în industrie nu se aşteaptă nici în anul 2011.

ConstrucţiiConstrucţiile au fost afectate de criză în cea mai mare măsură. După un şir de ani extrem de

benefici pentru această ramură, graţie cererii crescânde a populaţiei faţă de apartamente sau a alte obiecte de construcţie, declinul s-a dovedit a fi destul de tragic. Astfel, în anul 2009 lucrările de construcţii-montaj au constituit 5856,4 milioane lei sau respectiv 64,5% în raport cu anul 2008. Darea în folosinţă a caselor de locuit a constituit doar 71,7%. S-a redus şi nivelul ocupării în ramura construcţiilor.Nu se poate afirma că în 2010 situaţia din construcţii s-a ameliorat. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2010 lucrările de construcții-montaj au constituit 3230,8 milioane lei, sau 101,8% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeaşi perioadă din anul precedent, iar darea în folosinţă a caselor de locuit a constituit 61,0% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Nici anul 2011 nu prevede o creştere semnificativă în această ramură.

Comerţul cu ridicata şi amănuntulNici comerţul cu ridicata şi cu amănuntul nu a fost ferit de criză. În anul 2009 vânzările de

mărfuri cu amânuntul, prin unităţile comerciale, au însumat 19925,1 milioane lei sau 95,6% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în anul 2008. Aceasta din cauza diminuării drastice a cererii de consum a populaţiei. În perioada ianuarie-septembrie 2010 vânzările de mărfuri cu amânuntul, prin unităţile comerciale, au însumat 17969,9 milioane lei, marcând, în termeni reali, o creştere de 8,2% faţa de perioada similara din anul 2009. O eventuală creştere economică ar putea influenţa pozitiv această ramură şi în 2011.

TransporturileCriza economică nu a ocolit nici ramura transporturilor. Astfel, în anul 2009 volumul mărfurilor

transportate de întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian a constituit 7901,8 mii tone, sau 47,8% din volumul înregistrat în anul 2008, parcursul mărfurilor a totalizat 2782,7 mil. tone-km, sau 57,2% din cel realizat în anul 2008. Se observă că alături de ramura construcţiilor, transporturile au fost afectate în cea mai mare măsură de criză.

În 2010 ramura dată a încercat să-şi revină. Astfel, volumul mărfurilor transportate de către întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian în ianuarie-septembrie 2010 a constituit 5674,1 mii tone, nivel superior celui înregistrat în perioada similară din anul 2009 cu 1,8%, iar parcursul mărfurilor a totalizat 2133,4 mil. tone-km, cu 11,1% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.

II. Tendinţe ale evoluţiilor demografice şi piaţa muncii din Republica Moldova

Evoluţia indicatorilor demografici din ultimii ani atestă o situaţie destul de critică în republică. Pe fundalul descreşterii numărului populaţiei totale, se observă menţinerea unui nivel înalt al mortalităţii, însoţit de un nivel relativ jos al natalităţii. Astfel, în anul 2009 rata de natalitate a constituit 11,4 născuţi-vii la 1000 persoane, în timp ce rata de mortalitate a constituit 11,8 decedaţi la 1000 locuitori (tabelul 1).

Tabelul 1Republica Moldova - Mişcarea naturală a populaţiei

Anii

La 1000 locuitori Decedaţi în vârstă sub 1 an

la 1000 născuţi-viiNăscuţi-vii Decedaţi Sporul natural Căsătorii Divorţuri

2000 10,2 11,3 -1,1 6,0 2,7 18,32001 10,0 11,0 -1,0 5,8 3,0 16,32002 9,9 11,6 -1,7 6,0 3,5 14,72003 10,1 11,9 -1,8 6,9 4,1 14,42004 10,6 11,6 -1,0 7,0 4,1 12,22005 10,5 12,4 -1,9 7,6 4,0 12,42006 10,5 12,0 -1,5 7,6 3,5 11,8

6

2007 10,6 12,0 -1,4 8,2 3,9 11,32008 10,9 11,8 -0,9 7,5 3,5 12,22009 11,4 11,8 -0,4 7,5 3,3 12,1

Sursa: Biroul Naţional de statistică, www.statistica.md * Datele sunt prezentate în ansamblu pe ţară

Drept consecinţă, sporul natural al populaţiei Republicii Moldova continuă să fie negativ condiţionând o reducere constantă a populaţiei, inclusiv şi a potenţialului uman disponibil. Astfel, populaţia Republicii Moldova la 01.01.2010 a constituit 3563,7 mii locuitori, cu 3,8 mii mai puţin decât în anul precedent (graficul 1). Din aceştia 1476,6 mii (41,4%) constituiau populaţia urbană şi 2087,2 mii (58,6%) populaţia rurală. Tendinţele de declin ale populaţiei totale se observă şi în 2010, determinate de creşterea mortalităţii. Astfel, dacă rata de natalitate pentru ianuarie-septembrie 2010 se menţine la nivelul de 11,5 născuţi-vii la 1000 locuitori, rata de mortalitate a crescut până la nivelul de 12,5 decedaţi la 1000 locutori, generând un declin al populaţiei de 2663 persoane. Şi în următorii ani se vor menţine aceleaşi tendinţe.

Graficul 1. Populaţia Republicii Moldova

Sursa: Biroul Naţional de Statistică.

Procesele demografice actuale din republică au condiţionat nu numai reducerea populaţiei, dar şi înteţirea procesului de îmbătrânire. Astfel, populaţia aflată peste vârsta aptă de muncă a constituit la începutul anului 2010 - 15,2%, cu 0,2 p.p mai mult decât în anul precedent. Totodată, populaţia în vârstă aptă de muncă, a înregistrat şi ea tendinţe de creştere atât în valori absolute cât şi în valori relative, respectiv, de la 2364,6 mii persoane şi 66,3% în 2009 până la 2371,2 mii persoane şi 66,6% în 2010. Creşterile date sunt condiţionate în primul rând, de creşterea pronunţată a natalităţii din republică de la mijlocul anilor 80 adică a acelor persoane care la moment au întrat în vârsta aptă de muncă, de „explozia demografică” din anii 50, care a condus în prezent la menţinerea pe piaţa muncii a unui număr mare de persoane apropiate de vârsta de pensionare, precum şi de reformele iniţiate la sfârşitul anilor 90 legate de sistemul de asigurări sociale care presupuneau majorarea graduală a vârstei de pensionare.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că rezervele de creştere a populaţiei în vârstă aptă de muncă sunt epuizate graţie diminuării drastice a natalităţii din anii 90’, fapt confirmat şi de reducerea populaţiei sub vârsta aptă de muncă şi ca pondere, şi ca valoare absolută. Astfel, din 2001 până în 2010 populaţia sub vârsta aptă de muncă s-a redus, respectiv de la 901,3 şi 24,8% până la 649,1 şi 18,2% (tabelul 2).

Tabelul 2Populaţia stabilă pe principalele grupe de vârstă (la începutul anului)

Total Din careSub vârsta aptă de

muncăÎn vârstă aptă de

muncăPeste vârsta aptă de

muncăMii

persoane% Mii

persoane% Mii

persoane% Mii

persoane%

2001 3635,1 100,0 901,3 24,8 2210,5 60,8 523,3 14,42002 3627,8 100,0 863,6 23,8 2269,1 62,5 495,1 13,72003 3618,3 100,0 822,4 22,7 2282,8 63,1 513,1 14,2

7

Populaţia inactivă1318,3 mii persoane

Populaţia activă1289,7 mii persoane

Şomeri BIM 85,4 mii persoane

Populaţia ocupată1204,3 mii persoane

2004 3607,4 100,0 785,7 21,8 2311,6 64,1 510,1 14,12005 3600,4 100,0 750,6 20,8 2342,7 65,1 507,1 14,12006 3589,9 100,0 720,5 20,1 2362,7 65,8 506,7 14,12007 3581,1 100,0 712,1 19,9 2342,9 65,4 526,1 14,72008 3572,7 100,0 687,1 19,2 2355,5 65,9 530,1 14,92009 3567,5 100,0 666,2 18,7 2364,6 66,3 536,7 15,02010 3563,7 100,0 649,1 18,2 2371,2 66,6 543,4 15,2Sursa: Biroul Naţional de Statistică.

Prin urmare, situaţia demografică critică poate fi considerată drept unul din principalii factori, care s-ar răsfrânge negativ asupra potenţialului uman existent din Republica Moldova. Cu toate acestea, o reducere sau o creştere semnificativă a potenţialului uman în următorul an nu se aşteaptă.

Conform datelor Anchetei Forţei de Muncă în trimestrul III al anului 2010 populaţia economic activă s-a cifrat la 1313,8 mii persoane, fiind în descreştere cu aproape un procent (-12,9 mii) faţă de trimestrul III al anului 2009. Respectiv, şi populaţia ocupată a înregistrat o anumită diminuare cu 22,1 mii persoane faţă de trimestrul III 2009, constituind circa 1228,4 mii persoane. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste s-a situat la nivelul de 41,4%, înregistrând o scădere nesemnificativă (-0,9 p.p) în comparaţie cu tr. III 2009. Acest fapt a fost determinat în principal de diminuarea numărului populaţiei ocupate în sectorul non-agricol (graficul 2).

Graficul 2. Evoluţia ratei de ocupare în funcţie de sex %

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Cu toate că în 2010 economia republicii marchează o anumită înviorare nu se poate spune acelaşi lucru şi despre situaţia de pe piaţa muncii. Astfel, indicatorii ocupaţionali continuă să se diminueze.

Analiza populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivel de instruire atestă o degradare continuă a potenţialului uman existent. Astfel, dacă pe de o parte se observă un proces de îmbătrânire a populaţiei

8

Populaţia totală ( 15 – 64 ani) 2608,0 mii persoane

ocupate, pe de altă parte şi calitatea potenţialului uman are de suferit graţie solicitării insuficiente pe piaţa muncii a persoanelor cu un nivel înalt de instruire şi calificare. În 9 lini ale anului 2010 ponderea persoanelor ocupate tinere (15-24 ani) a constituit 10,5% din numărul total, a persoanelor adulte (25-54 ani) - 73,7%, iar a persoanelor în vârstă de 55 ani şi peste – 16,1%.

Analizând distribuţia populaţiei ocupate pe domenii de activitate, se constată că ponderea celor ocupaţi în agricultură marchează o tendinţă durabilă de descreştere de la 51% în 2001 până la 28,2% în 2009. Din cauza efectelor crizei numărul persoanelor ocupate în acest sector a scăzut în 2009 cu 55 mii (-14,1%) comparativ cu anul precedent. Din ei jumătate au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii. În comparaţie cu anul precedent numărul celor care au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii a scăzut cu 11,1% (graficul 3).

Graficul 3. Structura populaţiei ocupate în funcţie de domeniu de activitate, %

Sursa: Biroul Naţional de StatisticăÎn anul 2010 schimbări structurale semnificative în ocuparea populaţiei din sectorul agricol nu s-

au observat. Astfel, în trimestrul III al anului 2010 în sectorul agricol au activat 384,6 mii persoane (31,3% din totalul persoanelor ocupate). Se observă o creştere a ponderii celor ocupaţi în agricultură graţie diminuării numărului celor ocupaţi în alte domenii economice.Numărul persoanelor ocupate în sectorul non-agricol în 2009 a constituit 850,7 mii persoane, înregistrând o scădere cu 1,4% faţă de anul 2008. Diminuări au fost înregistrate în industrie şi construcţii, în timp ce în servicii - o creştere nesemnificativă. Ponderea celor ocupaţi în industrie a constituit 13,1%, în construcţii - 6,2% rămânând la acelaşi nivel al anului 2008.Evoluţia proceselor economice din 2010 şi-au lăsat amprenta şi asupra schimbărilor structurale din cadrul populaţiei ocupate în sectorul non-agricol.

Astfel, în trimestrul II 2010 au fost înregistrate reduceri de personal în mărime de 20 mii persoane sau cu 2.3% mai puţin faţă de trimestrul II 2009. Reduceri ale nivelului ocupării au avut loc în industrie şi în servicii, respectiv cu 4,7 şi 2,5 p.p faţă de nivelul anului precedent. Totodată în construcţii nivelul ocupării a înregistrat o anumită creştere – 103,1% faţă de anul precedent.

În trimestrul 3 al anului 2010 în activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost 843,9 mii. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,1% şi în construcţii, respectiv, 7,2%. Fiecare a doua persoană ocupată (49,4%) a activat în sectorul servicii.

În ceea ce priveşte distribuţia persoanelor ocupate în funcţie de forma de proprietate, se constată că în 2009 - 67% au fost ocupate în unităţi economice private şi 27,8% în organizaţii cu forma de proprietate publică.

Referindu-ne la calitatea ocupării se constată că în sectorul informal (care scapă înregistrărilor oficiale şi angajează unul sau mai mulţi muncitori fără baze contractuale) au lucrat 11,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 30,0% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 29,3%, totodată circa 12,4% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal. În trimestrul III al anului 2010 în sectorul informal au lucrat 14,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 33,7% au avut un loc de muncă informal.

9

În 2009 numărul persoanelor subocupate (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în toate activităţile în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână, totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 92,7 mii, ceea ce reprezintă 7,8% din totalul persoanelor ocupate. În trimestrul III al anului 2010 numărul persoanelor subocupate s-a situat la nivelul de 113,3 mii, sau 9,2% din totalul persoanelor ocupate.

Criza economică a condus şi la o intensificare puternică a şomajului. Astfel, numărul şomerilor conform BIM în 2009 a fost de circa 81 mii, fiind în creştere cu 30,7 mii faţă de anul precedent. Şomajul afectează în proporţie mai mare bărbaţii - 62,7% şi persoanele din mediul urban – 58,6%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,4%, fiind în creştere cu 2,4 p.p. faţă de anul precedent. S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi – 7,8% şi la femei – 4,9%; în mediul urban – 8,0% faţă de mediul rural - 5,0% (graficul 4).

Graficul 4. Evoluţia ratei şomajului pe medii, 2003-2009, %

7,9 8,17,3 7,4

5,14

6,4

12,2 11,911,2

9,2

6,9

5,5

8

4,55

4

5,8

3,62,7

5

0

2

4

6

8

10

12

14

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

total urban rural

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Anul 2010 nu a adus anumite semne de îmbunătăţire a situaţiei la capitolul şomaj care înregistrează tendinţe stabile de creştere. Astfel, numărul şomerilor conform metodologiei BIM în trimestrul II 2010 a marcat 94,5 mii, fiind cu 11,7 mii mai mare faţă de trimestrul II 2009, pe când rata şomajului a înregistrat valoarea de 7,0%, fiind mai ridicată faţă de trimestrul II anul 2009 (6,1%).

Totodată, în trimestrul III 2010 numărul şomerilor s-a diminuat cu 9,1 mii persoane comparativ cu trimestrul II 2010, fiind în acelaşi timp superior nivelului înregistrat în trimestrul III 2009 (cu 9,2 mii persoane.) Reducerea principalilor indicatori ocupaţionali are loc concomitent cu creşterea numărului populaţiei inactive în vârstă aptă de muncă. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste în 2009 a constituit 1032,5 mii persoane sau 57,2% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind mai mare (+1,5%) faţă denivelul anului precedent. Din acestea 551,9 mii erau femei, iar 480,6 mii persoane de sex masculin. În trimestrul 2 al anului 2010 populaţia inactivă a crescut cu 18,3 mii persoane comparativ cu aceiaşiperioadă a anului precedent. Prin urmare, se poate conchide că utilizarea ineficientă a potenţialului uman din republică este evidentă.

În ceea ce privesc persoanele declarate plecate peste hotarele ţări la lucru sau în căutare de lucru, acestea au constituit circa 295 mii persoane, ceea ce constituie 17,4% în populaţia inactivă de 15 ani şi peste. Circa două treimi din acestea au fost bărbaţi. Persoanelor plecate din localităţile rurale le-a revenit 69,7%. În 2010 numărul persoanelor declarate plecate peste hotarele ţări la lucru sau în căutare de lucru a înregistrat o anumită creştere cifrându-se la nivelul de 311,6 mii persoane în trimestrul II şi, respectiv, 329,1 mii în trimestrul III al anului 2010.

Ponderea persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă a constituit 1,8% în populaţia inactivă de 15 ani şi peste, numărul acestora mărindu-se cu 12 mii faţă de anul 2008. În trimestrul III al anului 2010 persoanele descurajate în a-şi găsi un loc de lucru dorit au constituit circa 20,1 mii.

Astfel, din cele prezentate mai sus, precum şi a evoluţiilor aşteptate din economia naţională se poate conchide că o eventuală ameliorare a situaţiei pe piaţa muncii nu se aşteaptă nici în anul 2011. Iar intensificarea şomajului ar condiţiona eforturi suplimentare pentru serviciul de plasare în câmpul muncii din Republica Moldova în realizarea funcţiilor sale.

10

III. Şomajul înregistrat de către structurile Agenţiei Naţionale Pe fundalul declinului înregistrat de economia republicii indicatorii pieţei muncii înregistrează

aceleaşi tendinţe. Or, piaţa muncii, fiind o piaţă derivată, reflectă pe deplin succesele sau insuccesele înregistrate de economia naţională. Problemele legate de gestionarea şomajului, plasarea în câmpul muncii şi acordarea protecţiei sociale şomerilor sunt soluţionate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Reieşind din înrăutăţirea situaţiei de pe piaţa muncii din Republica Moldova, şi creşterea nivelului şomajului, Agenţia Naţională a întreprins măsuri întru facilitarea accesului la serviciile de ocupare a forţei de muncă şi integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii. Astfel, dacă numărul persoanelor care s-au adresat la Agenţie pentru găsirea unui loc de muncă, precum şi numărul celor puşi în evidenţă cu statut de şomeri a crescut, numărul locurilor vacante aflate în gestiunea agenţiei s-a diminuat simţitor.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale şi structurilor sale teritoriale pe parcursul a 9 luni ale anului 2010 au fost înregistraţi 63,7 mii şomeri, din care femei ─ 32,0 mii persoane.

Clasificarea şomerilor înregistraţi după forma de ocupare ne demonstrează faptul, că 46,2% din numărul total al şomerilor sînt pentru prima dată pe piaţa muncii în căutarea unui loc de muncă, 28,7% proveniţi din muncă, reveniţi pe piaţa muncii. Acestea sînt persoane venite pe piaţa muncii fără experienţă care nu au stagiu de muncă.

Creşterea numărului şomerilor înregistraţi de la începutul anului este cauzată de diverse efecte pe

piaţa muncii: lipsa locurilor de muncă în teritoriu, necorespunderea cererii cu oferta, existenţa forţei de muncă necompetitive pe piaţa muncii, disponibilizarea personalului, reîntoarcerea cetăţenilor în ţară. În aspect teritorial o pondere vădită o au locuitorii rurali, ponderea şomerilor constituind 63%. (Graficul 6)

Graficul 6. Repartizarea şomerilor înregistraţi după mediul de trai

11

Sursa: ANOFM Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la data de 30 noiembrie 2010, se poate observa, că din numărul total al şomerilor înregistraţi 38% constituie persoane cu studii primare şi gimnaziale, 22% ─ persoane cu studii liceale şi medii de cultură generală, 24% ─ persoane cu studii secundar profesionale, 8% ─ sunt persoane cu studii superioare şi 8% ─ sunt persoane cu studii medii de specialitate. De aici rezultă că nivelul educaţional al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este redus. Persoanele cu nivel educaţional ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupare a unui loc de muncă fiind mai ridicat (Graficul 7).

Graficul 7. Structura şomerilor înregistraţi după nivelul de studii

Sursa: ANOFM

În aspect structural pe grupe de vîrstă a şomerilor înregistraţi, observăm că grupele de vîrstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămîn grupele de 30 – 49 ani, cu 46% şi 16 – 24 ani cu 21%. În grupul de vîrstă 25 – 29 ani se observă o scădere nesemnificativă – 15%. Aici se regăsesc persoanele cu nivel educaţional înalt, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, ce confirmă încă odată gradul şi capacitatea de ocupare a unui loc de muncă mai înalte.

Graficul 8. Structura şomerilor înregistraţi după categorii de vîrstă

12

Sursa: ANOFM

Printre efectele negative ale crizei mondiale cu repercusiuni directe asupra activităţii Agenţiei Naţionale a fost diminuarea numărului de locuri de muncă vacante aflate în gestiune. Astfel, numărul locurilor libere de muncă înregistrate de agenţiile teritoriale în 9 luni ale anului 2008 a constituit 40429 locuri şi s-a redus pînă la 21227 locuri în 9 luni ale anului 2009, iar în 9 luni ale anului 2010 numărul lor a crescut cu 1020 locuri. Totodată s-a redus şi numărul unităţilor economice care şi-au prezentat ofertele de locuri de muncă, respectiv de la 5239 în 9 luni 2008 până la 3935 în 9 luni 2009. În anul 2010 numărul agenţilor economici a rămas acelaşi.

Graficul 9. Dinamica şomerilor înregistraţi şi plasaţi anii 2008 - 2010

Sursa: ANOFM

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cele mai solicitate profesii pentru persoane cu studii superioare şi medii de specialitate în anul 2010 au fost: medicii de profil şi medicină generală, surorile medicale şi asistenţii sociali, agenţii de asigurare, managerii, electricienii, inginerii în diferite domenii, profesori şi învăţători, iar pentru persoane cu studii secundar profesionale şi medii generale profesiile cele mai solicitate au fost: cusătoreasă în industria confecţiilor, cusător în industria uşoară, vânzător produse alimentare şi nealimentare, lăcătuşi în diferite domenii,

13

conducător auto, electro-montor, bucătar-cofetar, chelner-barman. Anul 2010 vine cu o ameliorare modestă a situaţiei. Astfel în nouă luni ale anului curent în cadrul Agenţiei au fost înregistrate deja 22247 locuri de muncă libere. Cu toate acestea, situaţia privind locurile vacante este departe de a fi benefică pentru a atinge nivelul anului 2008.

La capitolul plasarea în câmpul muncii situaţia din 2010 nu s-a ameliorat. Pe parcursul primelor 9 luni numărul şomerilor plasaţi în câmpul muncii a constituit doar 10761 persoane, în timp ce numărul şomerilor aflaţi în evidenţă la finele lunii septembrie 2010 s-a cifrat la 43329 persoane. Astfel, dacă la finele anului 2008 pentru 5374 locuri de muncă vacante concurau 17833 şomeri, la finele anului 2009 pentru 1337 locuri de muncă vacante concurau 38676 şomeri şi corespunzător la 1 decembrie 2010 pentru 4576 locuri de muncă vacante concurau 39943 şomeri.

Presiunea de pe piaţa muncii a crescut, respectiv, de la 33 şomeri la zece locuri vacante în 2008 până la 289 şomeri la zece locuri vacante în 2009 şi respectiv a scăzut pînă la 87 şomeri la zece locuri vacante în anul 2010.

Prin urmare, reieşind din datele de mai sus se poate concluziona că perspectivele activităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru următorul an nu sunt cele mai îmbucurătoare. Pe fundalul creşterii numărului şomerilor şi diminuării locurilor de muncă vacante aflate în evidenţa Agenţiei apare necesitatea implementării unor măsuri noi de politică de ocupare şi protecţie socială a şomerilor care ar face faţă situaţiei create.

Tabela 4Şomeri implicaţi în programe 2008 - 2010

Şomeri Înregistraţi

Şomeri plasaţi în cîmpul muncii

Şomeri antrenaţi la lucrări publice

Şomeri instruiţi profesional

Anul 2008 46230 22185 2800 4275tr.I 15198 5433 1366 1366tr.II 9526 5888 1055 1055tr.III 10986 5553 981 981tr.IV 10520 5311 965 4367

Anul 2009 79241 17001 2478 4453tr.I 28145 4140 752 1479tr.II 16437 4468 879 1191tr.III 16923 3846 585 1171tr.IV 17736 4547 262 612

Anul 2010 80000 14866 2044 2389tr.I 29663 3131 458 938tr.II 18197 3782 632 872tr.III 15805 3848 507 293

Prognoza tr. IV

16335 4105 447 286

Prognoza, 2011

Vor apela57700

Vor fi plasaţi15012

Vor fi antrenaţi1680

Vor fi instruiţi2130

Sursa: ANOFM

Întru diminuarea efectelor şomajului şi sporirea posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă şomerii sunt antrenaţi la lucrări publice şi cursuri de formare profesională. Numărul persoanelor care au absolvit cursurile de formare profesională s-a diminuat de la 4616 persoane în 2007 pănă la 2295 persoane în 2010, corespunzător micşorînd şi cheltuielile preconizate pentru formarea profesională (Graficul 10).

Graficul 10. Dinamica cheltuielilor pentru măsurile active14

Sursa: ANOFM

Măsurile pasive de protecţie socială a şomerilor presupun susţinerea materială a persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă prin acordarea ajutorului de şomaj. Dacă în anul 2007 au beneficiat de ajutor de şomaj 4945 persoane, în anul 2009 numărul lor a crescut de 1,9 ori şi în 2010 a atins cifra de 12014 persoane (Graficul 11).

Graficul 11. Dinamica persoanelor şi cheltuielilor la măsurile pasive (mii lei)

Sursa: ANOFMProporţia cea mai mare din totalul cu dreptul la ajutor de şomaj o reprezintă persoanele disponibilizate

ca urmare a reducerii statelor de personal şi a lichidării unităţilor ( 40,8 %) (Graficul 12).

Graficul 12. Dinamica cheltuielilor în caz de şomaj (mii lei)

15

Numărul şomerilor a fost în permanentă creştere pe parcursul anilor 2008 -2010 de la 46232 persoane la 80250 persoane. Finanţarea activităţilor măsurilor pasive şi active a şomerilor (asiguraţi şi neasiguraţi) pe parcursul anilor 2007 şi 2008 a fost efectuată din contul şi în limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat alocate fondului de şomaj. Din anul 2009 măsurile active sunt finanţate din bugetul de stat, iar măsurile pasive din bugetul asigurărilor sociale de stat. Plafonul cheltuielilor la programul „Ocuparea forţei de muncă în caz de şomaj” se stabileşte în conformitate cu indicatori de performanţă.

IV. Rezultatele chestionării agenţilor economici

4.1. Structura eşantionuluiÎn scopul realizării Prognozei pieţei muncii pentru anul 2011 au fost supuşi chestionării 2903

agenţi economici din diverse ramuri ale economiei naţionale ceea ce constituie 20,6% din totalul de 14087 agenţi economici cu un număr de angajaţi mai mare de 5 peroane conform listei prezentate de Biroul Naţional de Statistică.

Reprezentativitatea eşantionului cercetării este asigurată printr-o selecţie a agenţilor economici aproape de distribuţia tuturor agenţilor economici în funcţie de forma de proprietate, numărul de angajaţi, domeniul de activitate sau amplasarea teritorială. Agenţii economici, participanţi la interviu, au fost selectaţi în conformitate cu Metodologia de elaborare a prognozei pieţei muncii, aprobată de Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale din 02.10.08 şi modificată în urma obiecţiilor parvenite după efectuarea prognozei pentru anul 2009, care prevede mărirea ponderii agenţilor economici privaţi în eşantion.

Conform Metodologiei respective, agenţii economici cu un număr de angajaţi mai mic de 5 nu au fost incluşi în eşantion, pe când cei cu un număr de 100 şi mai mulţi angajaţi, au fost chestionaţi totalmente.

Eşantionul agenţilor economici participanţi la chestionare se prezintă astfel:- în funcţie de forma de proprietate – cei mai mulţi agenţi economici participanţi la cercetare

sunt agenţi economici privaţi – 2326 sau 80 la sută (graficul 13);

16

- în funcţie de numărul de angajaţi – cea mai mare pondere o deţin unităţile economice mici, cu un număr de angajaţi de 5-20 angajaţi – 1387 sau 48 la sută (graficul 14);

Graficul 13. Structura agenţilor economici în funcţie de forma de proprietate

Graficul 14. Structura agenţilor economici în funcţie de numărul de angajaţi

- în funcţie de domeniul de activitate – cercetarea a avut drept scop să cuprindă toate domeniile de activitate în funcţie de structura ocupaţională din republică. Cei mai mulţi agenţi economici supuşi chestionării erau din comerţ – 855, din agricultură – 552, din industria de prelucrare – 456, din construcţii – 196 (graficul 15).

Graficul 15. Structura agenţilor economici în funcţie de domeniu de activitate

4.2. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă Rezultatele chestionării au arătat că tendinţele modeste de redresare a economiei din republică

din anul curent au avut o influenţă benefică şi asupra procesului de creare/ lichidare a locurilor de muncă. Astfel, majoritatea unităţilor economice participante la sondaj au declarat un număr mai mare de locuri de muncă create decât lichidate. Cea mai mare diferenţă pozitivă dintre locurile de muncă create şi lichidate se observă în unităţile economice chestionate din industrie – 5784 locuri de muncă. Alte ramuri

17

în care această diferenţă este relativ mare sunt agricultura - 848 locuri de muncă, comerţul cu ridicata şi amănuntul – 867 locuri de muncă, construcţiile – 307 locuri de muncă. Totodată, în astfel de domenii de activitate ca activităţile financiare, învăţământul, industria extractivă procesul de creare şi lichidare a locurilor de muncă a fost extrem de neînsemnat (graficul 16).

Graficul 16. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă de către unităţile economice participante la cercetare în funcţie de domeniul de activitate

Destul de relevantă este şi informaţia privind crearea şi lichidarea locurilor de muncă pe profesii. Astfel, din cercetare se observă, că cele mai multe locuri de muncă create, dar şi lichidate din cadrul unităţilor economice chestionate au fost pentru muncitori, astfel încât diferenţa a constituit 8391 locuri de muncă. Pentru funcţionari diferenţa dintre locurile de muncă create şi lichidate a fost de asemenea pozitivă constituind 628 locuri de muncă. Prin urmare, se poate conchide că numărul net de locuri de muncă create de către unităţile economice participante la sondaj a constituit 9019 locuri (graficul 17).

Graficul 17. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă de către unităţile economice participante la cercetare în funcţie de profesii

Procesul de creare a noilor locuri de muncă conduce în mod indispensabil şi la un deficit de forţă de muncă. Această situaţie poate fi cauzată, în primul rând, de necorespunderea structurii cererii şi a ofertei forţei de muncă, de informarea insuficientă a doritorilor de a ocupa aceste locuri de muncă privind existenţa lor, distanţa mare de la domiciliul candidatului de la locul de muncă vacant şi unitatea economică în care se află nemijlocit acest loc de muncă, etc. Sondajul a arătat că mai multe unităţi economice chestionate s-au confruntat în acest an cu un anumit deficit al forţei de muncă. Cele mai multe întreprinderi care au declarat o lipsă a forţei de muncă au fost cele din industria de prelucrare – 22,82% din totalul întreprinderilor chestionate. De asemenea, pot fi numite şi unităţile economice din

18

comerţ – 20,97%, agricultură – 18,79%, ocrotirea sănătăţii şi asistenţa socială, construcţii – 6,88% din totalul întreprinderilor chestionate (graficul 18).

Graficul 18. Deficitul de forţă de muncă în cadrul unităţilor economice chestionate în ultimele 12 luni în funcţie de domeniul de activitate

Raportul dintre locuri de muncă create şi deficitul de forţă de muncă reflectă următorul tablou: Cercetarea arată, că unităţile economice participante la sondaj, la general, au declarat un număr mai mare de locuri de muncă neocupate decât locuri de muncă create. Astfel, dacă pentru muncitorii fără experienţă deficitul de forţă de muncă constituia 2014 persoane comparativ cu 1211 locuri de muncă create, pentru muncitorii cu experienţă această diferenţă constituia, respectiv, 11440 persoane comparativ cu 9937 locuri de muncă. Aceleaşi tendinţe se observă şi pentru funcţionari. Dacă pentru funcţionarii fără experienţă diferenţa constituia 153 persoane comparativ cu 19 locuri, pentru funcţionarii cu experienţă această diferenţă constituia 1394 persoane comparativ cu 743 locuri (graficul 19, 20).

Graficul 19. Raport locuri de muncă create/ deficitul de forţă de muncă pe profesii

(fără experienţă)

Graficul 20. Raport locuri de muncă create/ deficitul de forţă de muncă pe profesii (cu experienţă)

Prezenţa unui deficit al forţei de muncă destul de mare pe fundalul creşterii continue a şomajului real şi înregistrat invocă la eforturi suplimentare pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea creşterii calităţii unor activităţi ale ei, în special, cea legată de relaţia cu agenţii economici.

4.3. Aşteptările agenţilor economici privind evoluţia economiei în 2011O prognoză a pieţei muncii, se bazează în mod indispensabil pe aşteptările privind evoluţia

economiei naţionale la general sau a pieţelor bunurilor şi serviciilor în particular. Reieşind din caracterul derivat al pieţei muncii, orice ameliorare a situaţiei privind ocuparea forţei de muncă va fi determinată, în primul rând, de o creştere a cererii de consum pe pieţele bunurilor şi serviciilor. Cercetarea a arătat că aşteptările agenţilor economici privind evoluţia cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor sunt prea modeste.

19

Astfel, majoritatea din ei nu se aşteaptă nici la o schimbare privind evoluţia cererii pe pieţele bunurilor şi serviciilor – 1271 unităţi economice participante la sondaj, reieşind din faptul că acestea nu au înregistrat anumite schimbări în cererea de bunuri nici în anul curent. În acelaşi timp alte 596 de unităţi economice se aşteaptă la o creştere a cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor, reieşind din faptul că aceste unităţi economice au înregistrat anumite creşteri a cererii faţă de bunuri în anul curent. Trebuie remarcat, că numărul unităţilor economice care se aşteaptă la o reducere a cererii pe pieţele bunurilor şi serviciilor este în descreştere faţă de numărul de unităţi economice care au înregistrat o reducere a cererii faţă de bunuri şi servicii în anul curent – de la 760 până la 366 unităţi economice. Această situaţie corelează întru totul cu eventuala creştere economică de circa 4% prognozată de către FMI pentru anul 2011 (graficul 21).

Graficul 21. Evaluarea cererii de pe piaţa bunurilor şi serviciilor

Destul de relevantă este şi analiza aşteptărilor unităţilor economice privind evoluţia cererii de pe piaţa bunurilor şi serviciilor în funcţie de proprietate. Cu toate ca majoritatea unităţilor economice nu se aşteaptă la anumite schimbări în cererea de pe piaţa bunurilor şi serviciilor, totuşi numărul unităţilor economice private care se aşteaptă la o creştere a cererii de bunuri şi servicii pentru anul viitor este destul de mare -745 unităţi economice (graficul 22)

Graficul 22 Evaluarea cererii de piaţa bunurilor şi serviciilor în funcţie de proprietate.

În ceea ce priveşte domeniul de activitate, cele mai mari creşteri ale cererii de bunuri şi servicii aşteaptă unităţile economice din comerţ – 262, din agricultură – 206 şi din industria de prelucrare – 171 unităţi economice (graficul 23).

Graficul 23. Evaluarea cererii de pe piaţa bunurilor şi serviciilor în funcţie de domeniul de activitate

20

Respectiv, unităţile economice care aşteaptă o anumită creştere a cererii de bunuri şi servicii planifică şi investiţii pentru anul viitor. Astfel, cele mai multe întreprinderi supuse cercetării care planifică investiţii sunt întreprinderile din comerţ – 272, din agricultură – 188, din industria de prelucrare – 181 întreprinderi (graficul 24).

Graficul 24. Investiţii în următoarele 12 luni

Unităţile economice participante la sondaj care se aşteaptă la o creştere a cererii de bunuri şi servicii, respectiv, o creştere a volumului de producţie în anul viitor îşi planifică nu numai efectuarea unor investiţii dar şi crearea locurilor de muncă. Cu toate acestea, sondajul a arătat că cea mai mare parte a unităţilor economice date nu-şi planifică pentru anul viitor o creştere a volumului de producţie. Din acestea 1857 nu-şi planifică investiţii, iar 2196 nu-şi planifică crearea noilor locuri de muncă. Totodată, nu se poate spune că nu există întreprinderi care îşi planifică pentru anul viitor o eventuală creştere a

21

cifrei de afaceri, investiţii în echipament şi crearea noilor locuri de muncă (Graficul 25) reflectă această situaţie.

Graficul 25. Aşteptările privind creşterea volumului de producţie/servicii şi crearea noilor locuri de muncă în următoarele 12 luni

Prin urmare, perspectivele de creştere a nivelului ocupării pentru anul viitor sunt destul de modeste. Cu toate acestea un proces continuu de creare a noilor locuri de muncă şi plasare în câmpul muncii a şomerilor va exista. Mai multe unităţi economice s-au pronunţat atât pentru extinderea nivelului de producţie, cât şi pentru crearea noilor locuri de muncă.

V. Evaluarea tendinţelor de pe piaţa muncii din 2011Sondajul a arătat că mai multe întreprinderi îşi planifică crearea noilor locuri de muncă pentru anul

2011 astfel, încât totalitatea locurilor de muncă preconizate a fi create de către întreprinderile chestionate constituie 10467 locuri. Cele mai multe locuri de muncă se aşteaptă a fi create în industria de prelucrare

– 6051 locuri, în agricultură – 1501 locuri, în comerţ – 1295 locuri, construcţii – 406 locuri, transporturi şi comunicaţii – 366 locuri. Trebuie menţionat faptul ca aşteptările privind numărul locurilor de muncă create în anul viitor de către unităţile economice chestionate din ramurile menţionate mai sus depăşeşte numărul locurilor de muncă create declarate în anul curent (graficul 26).

Graficul 26. Crearea noilor locuri de muncă

22

Analizând situaţia pe sectoare se menţine aceeaşi tendinţă pozitivă. Spre exemplu vor avea cea mai pronunţată tendinţă de creştere sectoarele: transporturi şi comunicaţii, agricultura şi vînatul, industria prelucrătoare. Există mai multe motive care determină ocuparea în ramura agricultură şi vînat. Pentru multe persoane din mediul rural, unde nu există alte oportunităţi de muncă agricultura este singura modalitate de a supravieţui din punct de vedere economic, reprezentînd o sursă adiţională de venit.

ACTIVITATEIn următoarele 12 luni

ACTIVITĂŢI FINANCIAREAGRICULTURĂ, VÂNATULCOMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTULCONSTRUCŢIIENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, APĂHOTELURI, RESTAURANTEINDUSTRIA EXTRACTIVĂINDUSTRIA PRELUCRĂTOARESĂNĂTATE, ASISTENTA SOCIALĂSERVICII TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢIITRANZACŢII IMOBILIARE

Unităţile economice participante la sondaj,indiferent dacă planifică sau nu să creeze locuri de muncă, vor avea anul viitor anumite angajări. Cele mai multe întreprinderi care îşi planifică angajări de personal în mărime de 24% sunt din industria de prelucrare, 15% sunt din agricultură şi 12% - din comerţ (graficul 27).

Graficul 27. Aşteptările unităţilor economice privind numărul persoanelor angajate %)

23

Totodată, unităţile economice participante la sondaj îşi planifică şi anumite disponibilizări. Astfel, disponibilizări de personal sunt planificate de unităţile economice din agricultură – 653 persoane, din comerţ - 428 persoane, din industria de prelucrare - 267. Trebuie remarcat, că numărul disponibilizărilor planificate pentru anul viitor este mult mai mic decât disponibilizările efectuate în anul curent (graficul 28).

Graficul 28. Aşteptările unităţilor economice privind numărul persoanelor disponibilizate

VI. Concluzii şi recomandări

Analiza situaţiei din economia naţională şi de pe piaţa muncii din Republica Moldova, precum şi analiza rezultatelor chestionării agenţilor economici participanţi la prognoză conduc la următoarele concluzii:

24

- la moment Republica Moldova se confruntă cu o situaţie demografică defavorabilă care se va răsfrânge în perspectivă în mod direct asupra potenţialului uman. Cu toate acestea, o reducere sau o creştere semnificativă a potenţialului uman în următorul an nu se aşteaptă;

- criza economică din republică, condiţionată de criza financiară mondială, continuă să persiste afectând totodată şi situaţia de pe piaţa muncii. Principalii indicatori ocupaţionali înregistrează în continuare descreşteri şi în 2010, iar situaţia din 2011 nu dă semne de ameliorare;

- criza economica din republică a condus la o creştere semnificativă a şomajului real şi înregistrat atât în 2009 cât şi în 2010, ceea ce a condiţionat o amplificare a eforturilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de muncă în realizarea funcţiilor sale. Iar o eventuală îmbunătăţire a situaţiei privind cererea şi oferta pe piaţa muncii în 2011 nu se aşteaptă;

- rezultatele chestionării agenţilor economici au arătat că în anul 2010 mai multe unităţi economice s-au confruntat cu o lipsă de forţă de muncă, în timp ce numărul de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională era mare. Această situaţie se creează din cauza că majoritatea şomerilor înregistraţi sunt din mediul rural, pe când locurile de muncă vacante sunt amplasate în mediul urban.

Reieşind din cele menţionate mai sus pot fi formulate următoarele recomandări:- perfecţionarea continuă a relaţiilor dintre Agenţie şi structurile ei teritoriale cu agenţii economici

în vederea punerii în evidenţă a locurilor de muncă noi create şi vacante. Aceasta ar contribui, pe de o parte, la gestionarea mai eficientă a şomajului înregistrat, iar pe de altă parte, la utilizarea mai eficientă a potenţialului uman existent în localitatea în care există locuri de muncă vacante;

- luarea deciziilor întru redirecţionarea mijloacelor financiare de la măsurile pasive la cele active de pe piaţa muncii;

- aplicarea cât mai activă a rezultatelor Barometrului profesiilor pentru anul 2011 în activităţi de conciliere profesională şi reconversiune profesională;

- extinderea lucrărilor publice ca măsură activă de combatere a şomajului;- diversificarea structurii ocupaţionale în localităţile în care nivelul şomajului dar şi exodul forţei

de muncă este impunător.

Barometrul Profesiilor pentru anul 2011

Muncitori

25

Nr/deordine

Şanse înalte de angajare Şanse înalte de angajare Şanse reduse de angajare

1. Operator secţia debitare Pietrar - zidar Elctromontor telecomunicaţii2. Operator secţia de producţie Placator cu plăci Telefonist3. Asamblor cablajuri Tâmplar Termofinisor confecţii4. Cusătoreasă industria

confecţiilor Dulgher Tractorist

5. Croitor - cusător Tencuitor - zugrav Secretar6. Betonist Electrogazosudor Pomicultor7. Finisor Electrician sector Viticultor8. Operator la staţiile de

alimentareLăcătuş la repararea automobilelor Frizer

9. Distribuitor produse petroliere

Lăcătuş la repararea agregatelor

Manichiuristă

10. Vânzător produse alimentare Electromecanic Maşinist - macaragiu

11. Vânzător produse nealimentare Lacătu-sculer Mecanic

12. Strungar Bucătar13. Lăcătuş electrician în

construcţie Cofetar

14. Lăcătuş electrician la repararea utilajului electric Laborant

15. Lăcătuş la lucrările de asamblare mecanică Operator la calculator

16. Lăcătuş reparator Poştaş17. Frezor18. Operator în sala de cazane19. Fochist20. Chelner-barman21. Conducător auto22. Controlor calitate23. Infirmieră

Specialişti

26

Nr/deordine

Şanse innate de angajare Balanţă Şanse reduse de angajare

1. Medic de specialitate Contabil Jurisconsult2. Farmacist Inginer mecanic Economist3. Soră medicală Inginer construcţii industriale

şi civile Merceolog

4. Felcer Inginer-proiectant Psiholog5. Profesor Inginer-energetician Agronom6. Educator Inginer tehnolog Zootehnician7. Manager în comerţ Consultant în administraţia

publicăMedic veterinar

8. Programator Asistent social Bibliotecar9. Inginer electronist Tehnician - tehnolog10. Agent comerţ Tehnician dentar

27