Upload
dinhbao
View
219
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Raport ştiinţific
privind implementarea proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0030
în anul 2015
Anul 2015 a continuat o serie de reduceri drastice ale finanțării proiectului față de
valorile contractate, în paralel cu prelungirea duratei de execuție, ceea ce a dus la diluarea
resurselor alocate și periclitarea atingerii obiectivelor propuse prin faptul că finanțarea nu a
fost nici suficientă, nici previzibilă și nici continuă. În aceste condiții reevaluarea obiectivelor
propuse ne-a constrâns să ne propunem inițial pentru anul în curs un plan de realizare bazat
pe prelucrarea probelor deja recoltate și valorificarea rezultatelor parțiale obținute, fără
cheltuieli de prelevare de noi probe sau determinări analitice. Cea mai mare parte a
activității s-a bazat pe studiul și selecția probelor deja recoltate în anii anteriori, privind
asociații minerale, condiții de formare și șanse de a găsi monazit valorificabil pentru
determinări de vârstă. În cadrul studiului au rezultat observații care au fost folosite în acțiuni
de diseminare, prin realizarea unor contribuții la conferințe internaționale privind minerale
și asociații minerale, litologii cu semnificație în interpretarea contextului geotectonic și
geodinamic al formațiunilor cristaline și chiar mineralizații cu aspect particular, pentru
semnalarea unor priorități. Planul de diseminare a prevăzut participarea la o conferință de
nivel mondial, una de interes european, respectiv una de interes regional.
Astfel, în cadrul conferinței Goldschmidt de la Praga am prezentat date privind
mineralizații asociate masivului alcalin de la Ditrău, unde monazitul prezintă o dezvoltare
remarcabilă, semnalând concentrarea elementelor imobile/incompatibile cu câmp puternic
(HFSE) în zonele mineralizate (Săbău & Negulescu, 2015b).
În cadrul Adunării Generale a Uniunii Europene a Geoștiințelor am prezentat pe de o
parte argumente pentru evoluția polimetamorfică a unor unități de soclu pe baza texturilor,
a compozițiilor minerale și a vârstelor obținute în cadrul proiectului (Negulescu et al., 2015),
iar pe de altă parte am ilustrat avantajele coroborării dintre datele de vârstă chimică și
conținutul de elemente majore ale monazitului în distingerea unor populații cu rol relevant
în interpretarea istoriei metamorfice din Masivul Leaota, Carpații Meridionali (Săbău &
Negulescu, 2015a).
Prin participarea la două conferințe regionale (Conferința a 16-a Științe Minerale în
Carpați, Veszprém, respectiv Conferința Magmatismul Alcalin Terestru și Depozitele Asociate
de Metale Strategice, Apatity) am descris litologii asociate zonelor de discontinuitate
geotectonică din unitățile de soclu, respectiv acumulări minerale din filoanele cu monazit
asociate intruziunii alcaline de la Ditrău (Săbău & Negulescu, 2015c; Săbău, 2015).
Deplasările la conferințe au fost asociate cu acțiuni de documentare și prelevare de
probe, în scopul de a studia cadrul general de apariție și dezvoltare a monazitului (faze
fosfatice precursoare – Ungaria, colinele Sopron și Austria, Styria, reacții minerale în asociații
fosfatice și silicatice conținând lantanoide, actinide și elemente imobile - Styria, modul de
apariție al concentrațiilor de lantanoide în masive alcaline – peninsula Kola, Rusia).
1/18
Mineralizații cu un caracter particular întâlnite în zonele unde au fost efectuate
prelevări de probe sau în cele adiacente, și anume sulfotelururi și Apusenii de Sud și faze
minerale purtătoare de Co și Ni din rocile manganifere din Unitatea de Putna a Pânzei
Subbucovinice, au fost semnalate în cadrul simpozionului Mircea savul de la Iași (octombrie
2015).
Suplimentarea finanțării în partea finală a etapei a permis continuarea activităţilor
specifice pentru atingerea obiectivului principal al proiectului, respectiv efectuarea de
determinări geocronologice prin analiza globală a granulelor de monazit pentru radionuclizi
şi elemente descendente cu microsonda electronică.
Au fost selectate pentru investigare probe recoltate în anii precedenți din unităţile
cristaline ale munţilor Apuseni (unităţile de Someş şi Codru), Carpaţii Meridionali (Suitele
Metamorfice de Lotru şi Leaota), Carpaţii Orientali (unităţile bucovinice şi sub-bucovinice,
masivul alcalin Ditrău), insulele cristaline din bazinul Transilvaniei (Bâc, Ţicău, Şimleu,
Preluca) şi Dobrogea de Sud (Tab. 1).
Proba
Tipul de rocă Unitatea Localizare REE-minerale
15Mh
Şist Unitatea de Codru, M. Apuseni
Mihoești Rabdophan, Th-Y-Al-Fe (silicaţi-fosfaţi), monazit 10-20 μm
12Co3A2
Banatit Banatite, magmatite peralcaline de Contact/asimilare
Cornet eudialit, turkestanit
14Jl1a
Umplutură filoniană cu monazit
Masivul alcalin Ditrău Jolotca Monazit centimetric, thorit, REE-(silicaţi-fosfaţi), REE-silicaţi, REE-carbonaţi
14Jl1b
Umplutură filoniană cu monazit și oxizi (Fe-Ti-Nb)
Masivul alcalin Ditrău Jolotca Monazit centimetric, thorit, REE-(silicaţi-fosfaţi), REE-silicaţi, REE-carbonaţi, ilmenorutil, ilmenit
14Co3
Micaşist Insule cristaline, Codru (Bâc)
Poiana Codrului
Monazit < 5 μm
14Rz10
Micaşist cu granat
Insule cristaline, Preluca
Răzoare Monazit până la 100 μm
14Sm
Gnais Insule cristaline, Șimleu
Șimleu REE-carbonaţi
14Ch2
Micaşist cu granat
Insule cristaline, Țicău
Cheud Monazit 100 μm
97VM1
Gnais micaceu cu amfibol şi epidot
Complexul de Bughea, Masivul Leaota
V.Mare-Pravăț
-
14Sr1
Gnais micaceu Suita Metamorfică de Lotru?, N Sebeș
Strungari, p.
-
2/18
Mireașului
14Sr2 Gnais Suita Metamorfică de Lotru?, N Sebeș
Strungari Xenotim
14Hm
Gnais cu biotit Unitatea de Bihor, Plopiș
Halmășd Monazit, 40-80 μm
Sti2a
Şist cu cloritoid Unitatea sub-bucovinică Stiol
-
Tod Ortognais Todireni Foraj -
5018
Ortognais Dobrogea de Sud Foraj Palazu Mare
Thorit, monazit
12Be2a Micaşist cu granat
Unitatea bucovinică Pânza de Rarău
Kis Györpatak
(La)-gasparit, , Th-Y-Al-Fe (silicaţi-fosfaţi)
Tabelul 1 Localizarea probele investigate
Analizele chimice cantitative au fost efectuate cu ajutorul unei microsonde electronice
Cameca SX-100 echipată cu 5 spectrometre, la Institutul de Mineralogie și Cristalochimie al
Universității din Stuttgart. Protocolul urmat a constat în:
- realizarea din probele selectate pentru investigaţii, în laboratorul de preparare al
Institutului de Mineralogie şi Cristalochimie din Stuttgart, a secţiunilor subţiri lustruite prin
utilizarea unui procedeu special de lustruire fără plumb, pentru evitarea contaminării masive
cu Pb care apărea în cazul procedeului clasic de confecţionare a secţiunilor subţiri lustruite
prin finisare cu un amestec de pulberi de sulfură de stibiu şi de plumb;
- studiul optic al preparatelor şi stocare de imagini în lumină transmisă şi reflectată;
determinarea asociaţiilor minerale de echilibru şi investigarea relaţiilor texturale dintre
granulele de monazit şi celelalte minerale;
- pregătirea preparatelor pentru analiza cu microsonda electronică; acoperire cu
carbon;
- calibrare: stabilirea protocoalelor complete de analiză prin identificarea intervalelor şi
a liniilor optime pentru măsurare pe probe reprezentative pentru analizele ce urmează a fi
efectuate, pe baza baleierii întregului spectru al probelor, recoltat cu un detector cu
dispersie după lungimea de undă, precum şi derivarea pe loc a factorilor de corecţie cu
ajutorul standardelor adecvate. Condiţiile de operare setate au fost: 20 kV, 150 nA. 17
elemente au fost măsurate pe cele 5 cristale ale microsondei Cameca SX100 după cum
urmează: La, Ce, Nd, Sm pe spectrometrul Sp1 Xtal LIF; Pr, Er, Gd, Dy pe Sp2 Xtal LLIF; Pb pe
Sp3 Xtal LPET; Y, Si, Al pe Sp4 Xtal TAP şi Th, U, P, S, Ca pe Sp5 Xtal PET. La analiza Eu,
ridicând probleme de interferență și necesitând o calibrare de lungă durată, am renunțat
datorită deplasării la laborator fără rezervare din timp, ceea ce a dus la fragmentarea
timpului de analiză prin intercalarea cu alți beneficiari și volumul mare de analize necesare
pentru a înregistra spectre de vârstă relevante.
- obţinerea de hărţi microchimice şi analize punctiforme cu microsonda electronică:
identificarea granulelor de monazit pe baza contrastului de masă în electroni respinşi (BSE);
3/18
vizualizarea structurii interne a granulelor, analizarea compoziţiei chimice şi, în anumite
cazuri, a variaţiei acesteia în cadrul cristalelor selectate.
Selecția probelor analizate a fost efectuată urmărind confirmarea rezultatele noi
obținute în proiect aflate în contrast cu interpretările curente, respectiv colectarea de date
din zone mai puțin cunoscute. Astfel am căutat un răspuns la problema vârstei mineralizației
de monazit de la Ditrău, determinarea vârstei metamorfice a insulelor cristaline din rama
Bazinului Transilvaniei, natura soclului din nordul Munților Plopiș asimilat Suitei de Someș
din Unitatea de Bihor, unitățile de soclu din nordul Carpaților Meridionali pentru care până
în prezent am obținut vârste neașteptat de tinere (Cretacic), vârsta soclului sud-dobrogean.
Caracterizarea mineralogică şi chimică a probelor investigate
Munţii Apuseni
Micaşisturile din Unitatea de Codru (15Mh, Tab. 1) se caracterizează prin prezenţa
rabdophanului şi a unor silicaţi-fosfaţi cu Th-Y-Al-Fe, alături de monazit şi xenothim. Proba
15Mh este un şist cloritos alcătuit din albit, cuarţ, muscovit, clorit, xenothim, rabdophan,
apatit, zircon, silicaţi-fosfaţi cu Th-Y-Al-Fe şi monazit. Monazitul are dimensiuni cuprinse
între 20-10 μm şi apare în albit şi muscovit (Fig. 1, 2). Apare frecvent asociat cu rabdophan
(Fig. 3, 4) iar cristalele de dimensiuni mai mari sunt zonate (Fig. 5, 6).
Fig. 1 Monazit (Mnz), apatit (Ap) şi rabdophan (Rbd) în albit (Abt), proba 15Mh
Fig. 2 Monazit (Mnz) în muscovit (Ms), proba 15Mh
Fig. 3 Monazit şi rabdophan în albit, proba 15Mh
Fig. 4 Monazit şi rabdophan în albit, proba 15Mh
4/18
Fig. 5 Cristal zonat de monazit, proba 15Mh
Fig. 6 Cristale zonate de monazit, proba 15Mh
Unitatea de Bihor
Proba 14Hm este un gnais cu biotit alcătuit din muscovit, biotit, clorit, cuarţ, plagioclaz,
granat, zircon, cristale zonate de sfen, uneori asociat cu ilmenit (Fig. 7), monazit, pirită.
Granulele de monazit se află în pachetele de muscovit, sunt slab zonate (Fig. 8, 9), uneori
asociate cu zircon (Fig. 10).
Fig. 7 Cristal zonat de sfen asociat cu ilmenit, proba 14Hm
Fig. 8 Cristal de monazit, proba 14Hm
Fig. 9 Cristal de monazit, proba 14Hm
Fig. 10 Cristal de monazit, asociat cu zircon zonat, proba 14Hm
5/18
Masivul alcalin Ditrău
Proba 14Jl1a reprezintă umplutura filoniană asociată masivului alcalin Ditrău conţinând
monazit masiv (Fig. 11), thorit, REE-(silicaţi-fosfaţi), REE-carbonaţi, REE-silicaţi. Cristalele de
monazit sunt zonate (Fig. 12) datorită Y şi a Th, care sunt distribuite oscilatoriu în cristal.
Fig. 11 Cristal de monazit cu incluziuni de thorit (alb), proba 14Jl1a
Fig. 12 Detaliu dintr-un cristal zonat de monazit, proba Jl1a
Fig. 13 Distribuţia Th şi a Y în monazitele de la Jolotca, proba 14Jl1a
Insulele cristaline din bazinul Transilvaniei
Proba 14Co3 este un micaşist cu granat alcătuit din clorit, muscovit, granat cloritizat,
epidot, cuarţ, rabdophan, rutil, ilmenit, apatit, rutil, zircon, ilmenit, monazit de dimensiuni <
5 μm care nu a putut fi analizat din cauza dimensiunilor prea mici. Rabdophanul este larg
răspândit în rocă, apărând frecvent în muscovit asociat cu epidot (Fig. 7, 8) şi rutil.
Fig. 5 Rabdophan, epidot şi rutil în muscovit, proba 14Co3
Fig. 6 Rabdophan, detaliu din Fig. 5, proba 14Co3
6/18
Proba 14Rz10 (Preluca) este un micaşist cu granat alcătuit din granat, muscovit, apatit,
rutil, ilmenit, monazit. Granatul are incluziuni de apatit, cuarţ, zircon, rutil şi ilmenit.
Cristalele de monazit au dimensiuni de până la 100 μm şi sunt de regulă zonate (Fig. 14, 15,
16).
Proba 14Sm (Şimleu) este un gnais alcătuit din cuarţ, feldspat plagioclaz, feldspat
potasic, mică albă, epidot, sfen, ilmenit, zircon şi REE-carbonaţi. Nu au fost identificate
cristale de monazit.
Fig. 14 Cristal zonat de monazit, proba 14Rz10
Fig. 15 Cristal zonat de monazit, proba 14Rz10
Fig. 16 Distribuţia U, Th, Y în cristalele de monazit din proba 14Rz10
Proba 14Ch2 (Ţicău) este un micaşist cu granat alcătuit din granat de până la 40 mm
diametru, cu inclusiuni de clorit, apatit, monazit, ilmenit şi rutil într-o matrice de muscovit,
clorit, ilmenit şi zircon. Granulele de monazit apar atât în granat cât şi în pachetele de mică
albă. Sunt de dimensiuni de până la 100 μm, intens zonate (Fig. 17, 18). Pe hărţile de
7/18
distribuţie U, Th, Y (Fig. 19) sărac în U şi bogat în Th şi Y, delimitat de un inel sărac în Th, o
zonă bogată în U şi Y şi margine subţire săracă în U şi bogată în Y.
Fig. 17 Cristal zonat de monazit, proba 14Ch2
Fig. 18 Cristal zonat de monazit, proba 14Ch2
Fig. 19 Distribuţia U, Th, Y în cristalele de monazit din proba 14Ch2
Sebeșul de Nord
Proba Sr1 (nordul munţilor Sebeş) este un gnais micaceu alcătuit din muscovit, biotit,
clorit, plagioclaz, zircon abundent, ilmenit, rutil. Nu au fost identificate cristale de monazit şi
nici alte minerale cu pământuri rare.
Proba Sr2 este un gnais alcătuit din muscovit, biotit, plagioclaz, cuarţ şi xenothim. Nu
au fost identificate cristale de monazit.
Suita metamorfică de Leaota
Proba 97VM1 investigată este o rocă semipelitică din matricea complexului de Bughea
(Masivul Leaota). Este alcătuită din porfiroblaste de granat de dimensiuni centimetrice,
uneori prismatic şi cu texturi tip web, în zonele compacte bogat în incluziuni de ilmenit, rutil
epidot şi apatit (Fig. 20, 21) într-o matrice compusă din epidot, mică albă, feldspat plagioclaz,
clorit, ilmenit, rutil, sfen, cuarţ, turmalină. Se remarcă aspectul ”pseudomorf”, cu păstrarea
morfologiei matricei în porfiroblastele de granat, foliaţia fiind pusă în evidenţă de ilmenit,
cuarţ, epidot şi creşterea scheletică a granatului la limita granulelor de cuarţ. Nu au fost
identificate cristale de monazit.
8/18
Fig. 20 Granat pseudomorf prismatic, cu incluziuni de epidot, rutil şi ilmenit şi granat scheletic la margine, proba 97VM1
Fig. 21 Apatit, epidot şi ilmenit în granat, proba 97VM1
Dobrogea de Sud
Proba 5018 este un ortognais alcătuit din feldspat potasic, clorit, muscovit cloritizat,
cuarţ, apatit, carbonat de Ca, zircon, thorit şi monazit. Cristalele de monazit de până la 100
μm se află de regulă în cuarţ sau în pachetele de mice şi apar fie ca granule bine dezvoltate,
intens zonate (Fig. 22, 23, 24) fie cu aspect spongios, caracterizate prin prezenţa coroanelor
de apatit+monazit în jur (Fig. 25, 26, 27); monazitul din interiorul coroanelor are compoziţie
diferită de cea a cristalului de monazit. Uneori sunt asociate cu zircon.
Fig. 22 Cristal zonat de monazit, proba 5018
Fig. 23 Cristal zonat de monazit, proba 5018
Fig. 24 Cristal zonat de monazit, proba 5018
Fig. 25 Coroană de apatit+monazit în jurul cristalelor de monazit, proba 5018
9/18
Fig. 26 Cristal zonat de monazit cu coroană de apatit+monazit, detaliu din Fig. 12, proba 5018
Fig. 27 Cristale zonate de monazit cu coroane de apatit+monazit, proba 5018
Zonalităţile identificate în cristalele de monazit fără coroane în jurul lor sunt prezentate
în Fig. 28-31.
Fig. 28 Distribuţia U, Th, Y, Nd în monazit, proba 5018
Fig. 29 Distribuţia U, Th, Y, Ce, Nd în monazit, proba 5018
10/18
Fig. 30 Distribuţia Ce, Nd, Y, U, Th în monazit, proba 5018
Fig. 31 Imagine BSE şi distribuţia Ce, Th, Nd, Ca şi Y în monazit, proba 5018
11/18
Pe hărţile compoziţionale ale monazitelor ce prezintă coroane în jurul lor (Fig. 33- se
observă diferenţa compoziţională dintre cristalele de monazit şi monazitele din coroane.
Fig. 32 Imagine BSE şi distribuţia Ca, Ce, Nd, Th şi Y în monazit, proba 5018.
Fig. 33 Imagine BSE şi distribuţia Ce, Y, Nd, U, Th în monazit, proba 5018
12/18
Fig. 34 Imagine BSE şi distribuţia Ca, Nd, Ce, Th şi Y în monazit, proba 501
Fig. 35 Imagine BSE şi distribuţia Ca, Ce, Nd, Th şiY în monazit, proba 5018.
13/18
Având în vedere că achiziţionarea de date a putut fi efectuată doar la sfârşitul acestei
faze, în urma unei suplimentări de fonduri, vârsta monazitelor a fost determinate preliminar
(Fig. 36), urmând ca acestea, alături de zonalităţile chimice ale cristalelor de monazit, să fie
calculate şi interpretate folosind metoda elaborată de Săbău (2012), Săbău & Negulescu
(2013).
Fig. 36 Spectrul de vârste al probelor analizate
Spectrul de vârste obținut pentru probele analizate este extrem de extins, ceea ce, în
afară de analizele propriu-zise, ne-a permis să urmărim comportamentul monazitului atât în
probe foarte noi, cât și foarte vechi.
Se remarcă vârste omogene cretacice pentru insulele cristaline Preluca și Țicău, ceea
ce plasează metamorfismul dominant la o vârstă neașteptat de tânără, iar pe de altă parte
paralelizarea Suitei de Someș cu insula cristalină Țicău se dovedește eronată. Aspectul bine
grupat și precizia bună a măsurătorilor argumentează utilitatea metodei chimice de
determinare a vârstei chiar pentru monazite tinere, de sub 100 Ma.
Mineralizația de monazit de la Ditrău se dovedește a avea vârstă triasică superioară,
ceea ce contravine speculațiilor privind consolidarea masivului alcalin în decursul unui
interval îndelungat de timp, până în Jurasic. Probele din Unitatea de Codru nu pot fi folosite
pentru determinarea vârstei din cauza dispersiei extreme și preciziei scăzute a rezultatelor,
rezultând în urma analizei unor granule inadecvate metodei, de dimensiuni mici și cu
numeroase incluziuni.
14/18
Rocile de pe rama nordică a Munților Apuseni se corelează ca vârstă cu Suita de
Someș, care prezintă o consolidare variscă.
Foarte interesante sunt rezultatele din soclul sud-dobrogean, care au fost supuse
prelucrării parțiale în urma selecției pe baza calității analizelor de elemente majore. Probele
indicând contaminare prin prezența Al sau a unor conținuturi nejustificate de Si, sau având
aparent compoziții nestoichiometrice au fost excluse.
Compoziția chimică a punctelor analizate corespunde unei soluții solide de monazit cu
Ce dominant, dar fără ca niciuna din probe să fie monazit-(Ce)(Fig. 37). Substituțiile
înregistrate, în afară de lantanide mai grele decât La și Ce, implică U și Th fie prin deplasarea
de-a lungul vectorului Ca(Th,U)REE2_, fie prin mecanismul (Th,U)SiREE_P_, așa cum se
constată din corelațiile complexe dintre Ca, Th și Si. Se remarcă prezența S în formula
structurală, mai ales în corelație cu valori ale Ca mai mari decât U+Th în formula structurală,
ceea ce indică o substituție de tipul CaSREE_P_ sesizată și în cazul altor monazite din roci
magmatice sau metamorfice de grad ridicat.
Fig. 37 Compoziția granulelor de monazit folosite pentru determinarea vârstei pentru proba 5018 exprimată în
atomi pe unitatea de formulă
Prin normalizarea conținuturilor de lantanoide, U și Th la valorile chondritelor
(McDonough & Sun, 1995) și prelucrarea complexă a valorilor rezultate (proiecții ternare
geochimice, diagrame multielement normaizate și comparația cu spectrul de vârstă) se
disting mai multe populații parțial corelabile cu vârstele determinate (Fig. 38), între care se
evidențiază granulele mai vechi decât episodul principal de cristalizare, cristalizarea masivă a
15/18
monazitului în două episoade, respectiv monazite mai tinere formate în timpul
remobilizărilor, sesizabile mai ales prin variația regulată a rapoartelor La/Dy și Gd/Y.
Fig. 38 Corelația compoziție-vârstă în cadrul granulelor de monazit analizate
16/18
În urma calculului vârstelor individuale și a erorilor corespunzătoare am construit
funcția de distribuție a probabilității, care a fost supusă grupării datelor și deconvoluției
pentru a obține evenimentele tectonotermice principale.
Fig. 39 Distribuția vârstelor măsurate (A) și calculul intervalelor de vârstă probabile prin gruparea probelor
congruente, respectiv deconvoluția funcției de distribuție a probabilității
Spectrul de vârste (Fig. 39) indică o consolidare orosiriană, corelabilă cu constituirea
primei mari mase continentale terestre, supercontinentul Columbia (Rogers & Santosh,
2002), așa cum se observă în Fig. 40.
Fig. 39 Detaliu din spectrul de vârstă cu distribuția vârstelor în timpul Paleoproterozoicului
După un regim tectonic liniștit în timpul Mezoproterozoicului, datele de vârstă indică o
remobilizare grenvilliană (corespunzând cu perioada de formare a unui nou supercontinent,
Rodinia – Nance et al., 2014) și un regim tectonic instabil în timpul Neoproterozoicului.
17/18
Bibliografie
Săbău G. (2012) Chemical U-Th-Pb geochronology: a precise explicit approximation of the
age equation, and associated errors. Geochronometria 39/3, 167-179.
Săbău G., Negulescu E. (2013) Microprobe U-Th-PbT Dating of Monazite: Top-Down, Bottom-
Up or au Rebours? GSTF International Journal of Geological Sciences (JGES), Vol. 1 No.
1, 20-29
McDonough W. F., Sun S.-s. (1995) The composition of the Earth Chemical Geology 120,
223–253
Nance R. D., Murphy J. B., Santosh M. (2014) The supercontinent cycle: A retrospective essay
Gondwana Research 25/1, 4-29
Negulescu E., Săbău G., Massonne H.-J. (2015) Polymetamorphic evolution of the upper part
of the Iezer Complex (Leaota Massif, South Carpathians) constrained by petrological
data and monazite ages, Geophysical Research Abstracts, Vol. 17, EGU2015-6663
Rogers J. J. W., Santosh M. (2002) Configuration of Columbia, a Mesoproterozoic
Supercontinent Gondwana Research 5/1, 5-22
Săbău G. (2015) HFSE and REE vein mineralization associated to the Ditrău Alkaline Massif,
Proc. 32th International conference Alkaline Magmatism of the Earth and related
strategic metal deposits, 7-14 August 2015, Apatity
Săbău G., Negulescu E. (2015a) Monazite chemical age and composition correlations, an
insight in the Palaeozoic evolution of the Leaota Massif, South Carpathians,
Geophysical Research Abstracts, Vol. 17, EGU2015-12781
Săbău G., Negulescu E. (2015b) Late stage HFSE-enrichment in the Ditrău Alkaline Complex,
East Carpathians Goldschmidt Conference, Prague, Aug. 16-21.
Săbău G., Negulescu E. (2015c) Eclogites in Basement Complexes of Romania: Context and
Mineral Peculiarities, 6th Conference Mineral Sciences in the Carpathians, May 16-19,
2015, Veszprém
18/18