50
Nerespectarea clauzelor contractuale (termen) stipulate in contract. Consecinte Prin actiunea înregistrata la aceasta instanta sub nr. 432/331/20.02.2008, reclamantul P. E, a chemat în judecata pe pârâta D. E., solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 3000 lei reprezentând dublul sumei primite de pârâta ca avans la antecontractul de vânzare-cumparare încheiat la B.N.P.G. F. si aut.sub nr.2322/2.10.2006; penalitati în cuantum de 0,1 \% pe fiecare zi de întârziere,incepind cu data de 15 noiembrie 2007, si pina la achitarea integrala a sumei; obligarea pârâtei sa-i plateasca cheltuielile efectuate cu întocmirea actelor pentru terenul ce urma sa îl cumpere de la pârâta cu act de vinzare-cumparare în forma autentica si înscrierea proprietatii în cartea funciara a dreptului de proprietate apartinind partii co-litigante, cu cheltuieli de judecata. În drept, si-a întemiat actiunea pe disp.art. 969 Cod civil , art. 1068 cod civil, art. 1066 cod civil,art. 1079 si urm.cod civil Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele: La data de 02.10. 2006 între reclamant si pârâta s-a încheiat antecontractul de vînzare-cumparare nr. 2322/ 2.10. 2006 prin care pârâta s-a obligat sa vânda reclamantului terenul în suprafata de cca. 600 mp. situat în comuna Maneciu, sat Maneciu Pamânteni, Jud.Prahova.

Nerespectarea clauzelor contractuale

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Nerespectarea clauzelor contractuale

Nerespectarea clauzelor contractuale (termen) stipulate in contract. ConsecintePrin actiunea înregistrata la aceasta instanta sub nr. 432/331/20.02.2008, reclamantul P. E, a chemat în judecata pe pârâta D. E., solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 3000 lei reprezentând dublul sumei primite de pârâta ca avans la antecontractul de vânzare-cumparare încheiat la B.N.P.G. F. si aut.sub nr.2322/2.10.2006; penalitati în cuantum de 0,1 \% pe fiecare zi de întârziere,incepind cu data de 15 noiembrie 2007, si pina la achitarea integrala a sumei; obligarea pârâtei sa-i plateasca cheltuielile efectuate cu întocmirea actelor pentru terenul ce urma sa îl cumpere de la pârâta cu act de vinzare-cumparare în forma autentica si înscrierea proprietatii în cartea funciara a dreptului de proprietate apartinind partii co-litigante, cu cheltuieli de judecata.

În drept, si-a întemiat actiunea pe disp.art. 969 Cod civil, art. 1068 cod civil, art. 1066 cod civil,art. 1079 si urm.cod civil

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

La data de 02.10. 2006 între reclamant si pârâta s-a încheiat antecontractul de vînzare-cumparare nr. 2322/ 2.10. 2006 prin care pârâta s-a obligat sa vânda reclamantului terenul în suprafata de cca. 600 mp. situat în comuna Maneciu, sat Maneciu Pamânteni, Jud.Prahova.

Pretul convenit de parti a fost în suma de 21.000 lei din care cumparatorul promitent a achitat un avans de 1500 lei la data autentificarii antecontractului.

Partile s-au obligat sa încheie contractul de vânzare-cumparare în forma autentica în maxim o luna de la autentificarea antecontractului.

S-au stabilit ca si clauze contractuale ca " în cazul neperfectarii contractului din culpa vânzatorului, acesta va plati cumparatorului dublul sumei primite ca avans, prezentul act constituind titlul executoriu", iar " în cazul neperfectarii contractului din culpa cumparatorului, acesta va pierde suma platita drept avans".

Din declaratiile martorilor audiati, respectiv, C. C., M C si M G L a rezultat ca reclamantul se face vinovat de nerespectarea termenului de o luna mentionat în antecontract pentru perfectarea contractului de vânzare-cumparare.

Martorele C C si M C au fost de fata în ziua când pârâta împreuna cu reclamantul au plecat la notariat în vederea încheierii antecontractului de vînzare-cumparare.

Page 2: Nerespectarea clauzelor contractuale

Cu aceasta ocazie, pârâta i-a înmânat reclamantului toate actele în original, inclusiv cartea de identitate pentru ca acesta sa se ocupe de perfectarea actelor si suma de 350 RON.

Totodata s-a stabilit acestuia un termen în care sa se finalizeze perfectarea actelor deoarece pârâta avea nevoie urgenta de bani, necesitând o interventie chirurgicala datorita starii grave de sanatate.

Martorele au relatat ca stiu de la pârâta ca reclamantul nu a respectat termenul stabilit, tergiversând perfectarea actelor de vânzare-cumparare pe parcursul mai multor luni.

Din declaratia martorului M G L, propus de reclamant, reiese ca acesta a mers împreuna cu martorul abia dupa un an, respectiv octombrie 2007 la domiciliul pârâtei sa discute despre perfectarea actelor de vânzare-cumparare.

De altfel, la interogatoriul ce i s-a luat de catre pârâta, reclamantul a recunoscut ca aceasta i-a înmânat toate actele ( titlul de proprietate, adeverinta de rol, carte de identitate) în original pentru a se ocupa de cadastru.

Toate aceste probe dovedesc buna-credinta a pârâtei care si-a îndeplinit obligatiile pe care si le-a asumat, predând reclamantului actele în original si suma de 350 Ron în vederea participarii la cheltuielile necesare întocmirii schitei cadastrale.

Din raspunsul dat la interogatoriu de catre pârâta a reiesit ca reclamantul nu s-a mai ocupat de actele cadastrale, acestea fiind ridicate de la topometrist tot de pârâta dupa 8 luni.

Mai mult, având în vedere starea sanatatii precare a pârâtei care avea nevoie urgent de o interventie chirurgicala si un tratament costisitor, probeaza înca odata buna-credinta a acesteia cu privire la încheierea contractului de vânzare-cumparare în forma autentica, în termenul de o luna stabilit în antecontract pentru a putea încasa pretul convenit de parti.

Potrivit art.969 cod civil conventiile legal facute, au putere de lege între partile contractante si potrivit art. 970 cod civil ele trebuie executate cu buna credinta si obliga la toate urmarile pe care echitatea, obiceiul sau legea le da obligatiei dupa natura sa.-

Instanta constata ca în cauza nu sânt îndeplinite conditiile prev.de art. 1073 -1077 cod civil, clauzele contractuale stabilite în antecontractul de vânzare-cumparare nefiind respectate în speta dedusa judecatii.

Deoarece în cauza s-a facut dovada ca reclamantul, respectiv promitentul-cumparator se face vinovat de nerespectarea termenului de o luna stabilit în antecontract, potrivit clauzei contractuale acesta urmeaza sa piarda suma platita drept avans.

În consecinta, în raport de considerentele aratate în cele ce preced, instanta urmeaza sa respinga actiunea, ca neîntemeiata.

Page 3: Nerespectarea clauzelor contractuale

judecator liliana aspasia negotei

Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii, aratand ca

clauza inserata in antecontract este o clauza penala si nu una de dezicere

sau razgandire

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta-121767-civil--rezolutiune-contract.html#ixzz2HDXmwQSr

Clauza penalaStipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate. Clauza penala prezinta pentru creditor avantajul ca acesta nu mai trebuie sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciului, in cazul in care debitorul nu-si executa obligatiile conform prevederilor contractuale. In contractele economice, clauza penala are caracter obligatoriu; penalitatile sunt de regula, stabilite de lege, caz in care nu pot fi nici inlaturate si nici micsorate, dar partile sunt in drept sa le majoreze ori sa stabileasca penalitati pentru situatii neprevazute in lege. De asemenea, in contractele economice creditorul are dreptul si obligatia de a solicita despagubiri pana la repararea integrala a prejudiciului in cazul in care acesta nu este acoperit prin plata de penalitati.

Ce este clauza penală?

În diferite contracte se poate întâlni o anumită clauză prin care părțile se obligă ca în cazul în care nu execută contractul să platească celeilalte părți o sumă de bani drept despăgubire. Aceasta este denumită clauză penală.

Page 4: Nerespectarea clauzelor contractuale

Așadar clauza penală este o convenție a părților unui contract, prin care acestea evaluează convențional despăgubirile  sau daunele-interese pentru acoperirea prejudiciului suferit de una din părți în caz  de neexecutare a obligațiilor contractuale de către celaltă parte. Clauza penală poate fi inclusă de părți direct în contractul încheiat sau poate fi cuprinsă într-un act separat, însă întodeauna este necesar ca o astfel de clauză să fie stabilită anterior producerii prejudiciului. Conform Codului Civil, clauza penală constă în obligația debitorului (partea care nu și-a executat obligația) de a presta creditorului (partea în favcoarea căreia trebuia executata obligația) o sumă de bani sau o altă valoare patrimonială (evaluabilă în bani), în cazul în care nu își execută obligația contractuală, o execută cu întârziere sau necorespunzator.

Prin fixarea anticipată a cuantumului prejudiciului de către părți prin stipularea unei clauze penale, părțile contractante nu mai trebuie să se adreseze justiției pentru ca aceasta să evalueze și stabilească prejudiciul și nu mai sunt nevoite să probeze întinderea acestui prejudiciu. Clauza penală are caracterul unui contract astfel încât trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate ale unui contract și în același timp are forța obligatorie a unui contract. În aceste condiții, chiar dacă una din părți se adresează instanței de judecată, aceasta nu are posibilitatea de a micșora sau mări cuantumul clauzei penale și nici nu poate să verifice întinderea prejudiciului suferit de partea respectivă.

Ceea ce trebuie reținut este că legea interzice stabilirea unei clauze penale în contractele de împrumut, în cazul acestora fiind datorata, în caz de neexecutare sau executare cu întarziere, dobânda legala aplicabila.

În toate cazurile pentru a deveni aplicabilă clauza penală, trebuie să fie îndeplinite condițiile legale pentru acordarea de despăgubiri, respectiv condițiile răspunderii civile a părții care nu și-a executat corespunzător sau la termen obligațiile pe care și le-a asumat prin contract.

Clauza de deziceredin Drept Civil

Materiale juridice relevante:    Articole Juridice   Jurisprudenta    Carti Juridice   

Clauza prin care partile isi rezerva dreptul de a se razgandi si de a desfiinta unilateral conventia (de regula intr-un anumit termen sau in anumite conditii), cu singura consecinta a pierderii arvunei date ori a restituirii dublei celei primite, sau chiar independent de existenta vreunei clauze de arvuna ori a vreunei alte sanctiuni.

Page 5: Nerespectarea clauzelor contractuale

Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractuluiDosar Nr. 812 (08.10.2009)

Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractului

C. civ., art. 969

Potrivit art. 969 C. civ., conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante, iar în cazul în care partile au cuprins într-un antecontract de vânzare-cumparare o clauza de dezicere, oricare dintre ele are posibilitatea de a-si retrage consimtamântul dat cu consecinta desfiintarii antecontractului.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila,

Decizia civila nr. 812 din 8 octombrie 2009

Prin Decizia civila nr. 531/08.04.2009, Tribunalul Timis a respins apelul declarat de pârâta P.M. împotriva Sentintei civile nr. 10548/09.09.2008 a Judecatoriei Timisoara.

Astfel, Tribunalul a confirmat hotarârea primei instante, care a admis actiunea principala formulata de reclamantul P.O. si P.C., sens în care a dispus desfiintarea promisiunii unilaterale de vânzare-cumparare legalizata sub nr. 3748/12.04.2001 si radierea din C.F. a notarii în cartea funciara a acestei promisiuni.

Solutia Tribunalului a fost mentinuta de catre instanta de recurs Curtea de Apel Timisoara care, prin Decizia civila nr. 812/08.10.2009, a respins recursul declarat de pârâta P.M.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Curtea de Apel a avut în vedere argumentele ce succed.

Prin promisiunea bilaterala de vânzare-cumparare, încheiata la BNP Asociatia Danila- Maghiaru-Ciorâca si legalizata sub nr. 3748/12.04.2001, reclamantii, în calitate de proprietari, au promis sa vânda pârâtilor imobilul înscris în CF ind. nr. 126288 Timisoara, dobândit de reclamanti prin cumparare în temeiul Legii nr. 112/1995, cu suma de 55.000 DM, din care la data încheierii promisiunii s-a achitat suma de 5.000 DM, urmând ca diferenta sa fie achitata de 01.08.2001.

Prin acelasi act, avându-se în vedere ca imobilul este grevat de interdictia de înstrainare pe o perioada de 10 ani de la data cumpararii, partile de comun acord au stabilit ca transmiterea proprietatii sa se efectueze prin încheierea unui act autentic, dupa expirarea

Page 6: Nerespectarea clauzelor contractuale

termenului de la data cumpararii, intrarea în posesia de fapt a imobilului urmând sa se faca de catre promitentii cumparatori de la data încheierii promisiunii.

De asemenea, prin aceeasi promisiune, partile de comun acord au stabilit ca, pentru ipoteza în care promitentii vânzatori se vor razgândi cu privire la încheierea contractului de vânzare-cumparare, se naste obligatia acestora de a plati promitentilor cumparatori dublul pretului achitat, iar pentru ipoteza în care promitentii cumparatori se vor razgândi, efectul va fi pierderea de catre acestia din urma a avansului achitat.

Prin Notificarea nr. 69/21.09.2007 emisa de B.E.J. Milici Gheorghe, pârâtii sunt notificati de catre reclamanti ca la data de 24.09.2007, ora 14,00 sa se prezinte la B.N.P. Topala Florin, pentru rezilierea promisiunii bilaterale de vânzare-cumparare încheiate la data de 12.04.2001 ca urmare a revenirii vânzatorilor asupra intentiei de a vinde imobilul, urmând sa achite cumparatorilor dublul pretului achitat, respectiv echivalentul în euro a sumei de 110.000 DM conform clauzei de dezicere contractuale.

Cum pârâtii nu au dat curs notificarii, reclamantii au procedat la oferta reala de plata prev. de art. 586 – 590 Cod procedura civila, consemnând suma datorata la CEC pe numele pârâtilor.

Asadar, s-a constatat astfel, ca, prin promisiunea sinalagmatica de vânzare-cumparare partile au cuprins o clauza de dezicere, în temeiul careia s-a conferit ambelor parti contractante dreptul de a denunta (desfiinta) unilateral contractul pe care l-au încheiat în schimbul unei sume de bani, denumita dezicere, achitata cocontractantului sau.

Desfiintarea unilaterala a unui contract prin dezicere este un drept potestativ care îsi are izvorul în acordul initial de vointa al partilor, astfel încât nu mai depinde, în nici un fel, de vointa celeilalte parti contractante, aceasta neputând împiedica, în nici un mod desfiintarea contractului.

Esenta clauzei de dezicere consta în faptul ca beneficiarul acesteia are la dispozitie un timp de reflectie pentru analizarea consecintelor contractului încheiat, în final având dreptul de a-si retrage unilateral consimtamântul dat, desfiintând astfel, contractul, ea neconstituind o exceptie de la principiul irevocabilitatii unilaterale a contractelor sinalagmatice, avându-si originea chiar în vointa partilor, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost stipulata în mod neechivoc de catre parti în contract.

Totodata, facultatea de dezicere este discretionara, putând fi exercitata fara a fi necesara justificarea ei, ea neputând fi privita nici ca o conditie suspensiva si nici ca o conditie rezolutorie, fiind parte integranta a consimtamântului, adica a unui element esential (de validitate) al contractului, fara de care acesta nu putea lua nastere în mod valabil.

Desi pârâtii reclamanti reconventionali invoca executarea clauzelor anticipatorii ale promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumparare (predarea lucrului promitentului cumparator, plata pretului) aratând ca aceasta executare face ineficienta clauza de dezicere în mod abuziv, invocata cu rea-credinta de catre reclamanti, ambele instante

Page 7: Nerespectarea clauzelor contractuale

corect au constatat ca simpla executare a unor clauze anticipatorii stipulate în contract, iar nu a obligatiei principale (aceea de a parafa în fata notarului contractul promis) nu are forta necesara pentru a naste prezumtia de renuntare la clauza de dezicere, fiind unanim admis ca partile, chiar în prezenta clauzei de dezicere, pot stipula în tot sau în parte executarea obligatiilor contractate fara ca aceasta sa afecteze eficacitatea clauzei.

Rezulta deci ca facultatea de dezicere priveste global si direct mai mult contractul(consimtamântul) însusi, decât obligatiile beneficiarului, de unde mai rezulta ca simpla executare a unor clauze anticipatorii nu poate pune în discutie clauza de dezicere stipulata de parti, adica facultatea de asumare sau respingere a contractului promis.

De asemenea este bine stabilit în dosar ca beneficiarul clauzei de dezicere are o alegere între posibilitatea de a executa contractul promis si posibilitatea de a denunta unilateral contractul cu obligatia dezicerii, astfel încât acesta nu este debitorul nici a unei obligatii alternative si nici a unei obligatii facultative, care sunt modalitati de executare a unor obligatii contractuale.

În cazul exercitarii dezicerii nu se pune problema executarii contractului, ci problema desfiintarii acestuia.

Decizia nr. 5111 , SECŢIA CIVILÃ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALÃ

Actualizata la Institutie: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

ss=MsoTitle>ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILÃ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALÃ

Page 8: Nerespectarea clauzelor contractuale

Decizia nr. 5111

Dosar nr. 12538/3/2005

Şedinţa publicã de la 21 iunie 2007

Asupra recursului de faţã:

Din examinarea lucrãrilor din dosar, constatã urmãtoarele:

Prin cererea înregistratã pe rolul Judecãtoriei sectorului 5 sub nr. 29 din 3 ianuarie 2005 reclamanta M.O. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.C.A., pronunţarea unei hotãrâri prin care sã se valideze promisiunea de vânzare-cumpãrare, hotãrâre care sã ţinã loc de act autentic de vânzare-cumpãrare cu privire la imobilul situat în Bucureşti.

În motivarea cererii reclamanta, a arãtat cã la data de 22 decembrie 2003 între pârâta C.C.A., în calitate de promitent-vânzãtor şi numiţii M.O. şi G.E.G., în calitate de promitenţi-cumpãrãtori, s-a încheiat înscrisul intitulat promisiune bilateralã de vânzare-cumpãrare, autentificat de notarul public R.D. sub nr. 2927 din 22 decembrie 2003 având ca obiect imobilul din sector 3 preţul convenit fiind de 350.000 dolari SUA, din care s-a plãtit promitentei-vânzãtoare suma de 70.000 dolari SUA, urmând ca diferenţa sã fie achitatã la data de 30 martie 2004.

La aceastã datã se încheie un alt act intitulat promisiune bilateralã de vânzare-cumpãrare imobil, autentificat de notarul public M.V. sub nr. 501 din 30 martie 2004, pentru acelaşi imobil, dar între promitenta-vânzãtoare C.C.A. şi S. C. M.O. SRL, în calitate de promitentã-cumpãrãtoare.

Reclamanta precizeazã cã încheierea celei de a doua promisiuni de vânzare-cumpãrare a constituit numai o extindere a termenului la care ar fi trebuit sã se încheie actul de vânzare-cumpãrare, motivat de faptul cã promitenta-vânzãtoare urma sã achiziţioneze în baza art. 44 din Legea nr. 10/2001 apartamentele dobândite de foştii chiriaşi şi sã rezolve lipsurile dispozitivului sentinţei civile nr. 7170 din 26 iunie 1998 prin care i s-a recunoscut calitatea de proprietar asupra imobilului, pãrţile obligându-se sã încheie actul la data de 1 iunie 2004.

Ulterior, pãrţile au hotãrât sã încheie contractul de vânzare-cumpãrare la data de 23 decembrie 2004, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza atitudinii culpabile a pârâtei, cãreia, spune reclamanta, i se înaintase o ofertã de achiziţionare a imobilului pentru un preţ mult mai mare decât cel convenit cu reclamanta S. C. M.O. SRL şi nu mai voia sã dea curs promisiunii iniţiale.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiatã, arãtând cã la data de 23 decembrie 2004 a fost în imposibilitate obiectivã de a transmite prin vânzare-cumpãrare proprietatea asupra terenului şi a construcţiei, actul neputând fi încheiat în formã autenticã din cauza lipsei terenului, iar cererea

Page 9: Nerespectarea clauzelor contractuale

reclamantei de a încheia actul doar pe construcţie este formalã şi nu reprezintã voinţa contractualã a pãrţilor.

La data de 31 ianuarie 2005 reclamanta a invocat excepţia necompetenţei materiale a judecãtoriei, având în vedere cã valoarea imobilului în cauzã depãşeşte suma de 1 miliard lei.

Prin sentinţa civilã nr. 2003 din 7 martie 2005 pronunţatã Judecãtoria sectorului 3 s-a admis excepţia şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

La aceastã instanţã cauza a fost înregistratã sub nr. 1895 din 11 mai 2005.

Prin sentinţa civilã nr. 1395 din 30 noiembrie 2005 pronunţatã de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilã, acţiunea a fost respinsã ca neîntemeiatã.

Pentru a hotãrî astfel, tribunalul a reţinut urmãtoarele:

Între pãrţi s-a încheiat la data de 30 martie 2004 o promisiune bilateralã de vânzare-cumpãrare prin care fiecare parte îşi asumã drepturi şi obligaţii. Prin acelaşi act pãrţile convin asupra unor clauze, respectiv la art. 4 alin. (6) potrivit cãruia promitenta-vânzãtoare declarã cã, în cazul în care actul de vânzare-cumpãrare nu se va încheia în forma autenticã la data de 1 iunie 2004 din orice alte cauze imputabile acesteia, este de acord sã restituie promitentului-cumpãrãtor avansul primit şi sã achite acestuia suma de 70.000 dolari SUA cu titlu de daune conform art. 1298 C. civ. precum şi cheltuielile; de asemeni, la art. 9 s-a prevãzut cã pãrţile semnatare declarã cã sunt de acord ca în cazul în care oricare dintre ele nu se va prezenta la notarul public la termenul stabilit sau la notificarea celeilalte pãrţi pentru încheierea actului în forma autenticã, partea interesatã poate solicita instanţei pronunţarea unei hotãrâri care sã ţinã loc de act autentic de vânzare-cumpãrare.

S-a mai reţinut cã la data de 24 mai 2004 pãrţile au încheiat primul act adiţional la promisiunea de vânzare-cumpãrare prin care s-au modificat anumite clauze din actul iniţial, respectiv clauza prevãzutã la art. 1 alin. (1) potrivit cãreia promitenta-vânzãtoare se obligã sã înstrãineze irevocabil cãtre S.C. M.O. SRL dreptul de proprietate asupra imobilului pânã la data de 2 iulie 2004, iar promitenta-cumpãrãtoare declara cã se obligã irevocabil sã cumpere imobilul doar în integralitatea sa, respectiv pentru teren şi construcţie, inclusiv pentru apartamentele pe care promitenta-vânzãtoare se obligã sã le achiziţioneze.

Clauzele prevãzute în forma iniţialã prin art. 4 alin. (6) şi art. 9 au rãmas nemodificate.

La data de 15 iulie 2004 între pãrţi s-a încheiat un al doilea act adiţional potrivit cãruia promitenta-vânzãtoare se obliga, irevocabil, sã transmitã dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren şi construcţie pânã la data de 23 decembrie 2004, iar

Page 10: Nerespectarea clauzelor contractuale

promitenta-cumpãrãtoare se obliga sã cumpere imobilul numai în integralitatea sa, respectiv teren şi construcţie.

Potrivit art. 4 alin. (6) din acest act adiţional promitenta-vânzãtoare declara cã în cazul în care actul nu se va încheia pentru tot imobilul, în formã autenticã pânã la data de 23 decembrie 2004, din orice alte cauze imputabile acesteia, se obligã sã restituie promitentului-cumpãrãtor avansul primit şi sã-i achite suma de 70.000 dolari SUA, cu titlu de daune, conform art. 1298 C. civ.

Instanţa de fond a reţinut cã aceastã clauzã prevãzutã la art. 4 alin. (6) are valoarea unei clauze de dezicere, astfel cã vânzãtorul se poate desista de la încheierea contractului de vânzare-cumpãrare în forma autenticã, în acelaşi sens fiind şi clauza prevãzutã la art. 9.

Neautentificarea contractului de vânzare-cumpãrare la termenul stabilit, 1 iunie 2004, s-a datorat, a reţinut instanţa, în principal „neregulilor” referitoare la teren şi care s-au descoperit dupã încheierea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpãrare, iar pe parcursul litigiului reclamanta nu a invocat niciodatã cã pârâta ar avea vreo culpã în acest sens.

Potrivit încheierii de certificare nr. 13784 din 23 decembrie 2004, pãrţile s-au prezentat la sediul biroului notarial, promitenta-vânzãtoare susţinând cã nu poate sã perfecteze actul deoarece nu s-a lãmurit situaţia juridicã a terenului, fiind respinse de instanţele de judecatã atât cererea pentru rectificarea dispozitivului sentinţei cât şi contestaţia.

La acea datã, promitenta-cumpãrãtoare a arãtat cã insistã sã încheie actul urmând sã se execute obligaţiile în naturã, limitat la partea din convenţie ce se poate executa şi care poate produce efecte, iar asupra terenului atunci când promitenta-vânzãtoare va avea toate actele necesare, preţul urmând sã se defalce prin negociere.

Instanţa a reţinut cã potrivit actelor încheiate între pãrţi, reclamanta a dorit sã cumpere imobilul în ansamblul sãu, teren şi construcţie, iar în aceste acte nu s-a prevãzut vreo clauzã pentru o eventualã negociere a preţului sau referitoare doar la vânzarea construcţiei, astfel cã apelarea pârâtei la clauza de dezicere nu poate fi consideratã ca fiind exercitatã prin abuz de drept.

Reclamanta a declarat apel împotriva sentinţei pronunţate în cauzã, susţinând cã aceasta este nelegalã şi netemeinicã deoarece s-a fãcut o interpretare greşitã a clauzelor promisiunii de vânzare-cumpãrare încheiate între pãrţile în litigiu, în sensul cã a atribuit clauzei arvunã efecte specifice unei clauze de dezicere, clauza de arvunã având valoarea juridicã a unei clauze penale şi nu a unei clauze de dezicere.

Apelanta a mai susţinut cã într-o convenţie trebuie prevãzutã în mod expres facultatea uneia din pãrţi de a se rãzgândi şi numai atunci se putea atribui acestei prevederi caracterul unei clauze de dezicere, ceea ce nu s-a stipulat în cauzã, cã instanţa

Page 11: Nerespectarea clauzelor contractuale

de fond a reţinut în mod greşit cã promitenta-vânzãtoare s-a aflat în imposibilitatea obiectivã de a încheia actul autentic, iar reclamanta a dorit cumpãrarea imobilului în integralitatea sa şi nu numai construcţia.

Prin decizia civilã nr. 559 din 23 noiembrie 2006 pronunţatã de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilã, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantã.

În motivarea acestei decizii s-a reţinut, cã la momentul încheierii promisiunii de vânzare-cumpãrare, pãrţile au cunoscut cã actul încheiat este o promisiune de vânzare-cumpãrare şi nu un antecontract de vânzare-cumpãrare şi au stabilit clauza penalã de sancţionare a promitentei-vânzãtoare în cazul în care contractul în formã autenticã nu ar putea fi încheiat din motive imputabile acesteia prin plata avansului şi a sumei de 70.000 dolari SUA.

S-a mai reţinut cã la momentul încheierii promisiunii de vânzare-cumpãrare calitatea de proprietarã a promitentei-vânzãtoare nu era certã şi deci, apelanta-reclamantã şi-a asumat riscul încheierii acestei promisiuni cunoscând cã aceasta nu deţinea în proprietate, integral bunul ce fãcea obiectul vânzãrii şi existând eventualitatea ca situaţia juridicã a imobilului sã nu poatã fi clarificatã.

S-a concluzionat cã executarea în naturã a obligaţiei nu este posibilã deoarece situaţia juridicã a imobilului nu a fost clarificatã, iar neautentificarea contractului de vânzare-cumpãrare s-a datorat în principal neregulilor referitoare la teren şi nu s-a dovedit în mod indubitabil cã vânzãtoarea se aflã în culpã.

Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei menţionate, invocând drept temei legal prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se susţin, în esenţã, urmãtoarele:

Motivarea instanţei de apel este contradictorie şi nu rãspunde criticilor aduse sentinţei prin motivele de apel, în sensul cã, deşi s-a reţinut iniţial cã pãrţile au reglementat o clauzã penalã, ulterior se revine şi se susţine cã pãrţile au convenit asupra unei clauze de dezicere.

Se susţine cã în mod greşit instanţa de apel a interpretat clauza de arvunã ca fiind clauzã de dezicere, întrucât aceasta are valoarea juridicã a unei clauze penale şi nu a unei clauze de dezicere, aceastã concluzie desprinzându-se şi din interpretarea art. 1066, art. 1073-1078 coroborate cu prevederile art. 1298 C. civ.

În acelaşi sens se mai susţine cã în convenţie trebuie prevãzutã în mod expres facultatea oricãrei pãrţi de se rãzgândi, sub anume sancţiuni şi numai atunci s-ar fi putut atribui unei asemenea prevederi caracterul unei clauze de dezicere, ori în speţã contractul nu stipuleazã expres un astfel de drept al intimatei şi cum obligaţiile se executã în principiu în naturã este exclus sã se acorde clauzei de arvunã valoarea juridicã a unei clauze de dezicere.

Page 12: Nerespectarea clauzelor contractuale

Printr-un alt motiv de recurs se susţine cã instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra apãrãrilor reclamantei rezultate din probele administrate în sensul evidenţierii intenţiei pârâtei de a se desesiza de obligaţia de a face înainte de termenul scadent, aceasta urmând sã încheie o altã tranzacţie cu un terţ, pentru obţinerea unui preţ mai mare.

Se mai susţine cã din probele administrate a rezultat cã intimata pârâtã a susţinut cã şi-a manifestat intenţia de a vinde mai întâi construcţia şi apoi terenul, astfel cã în mod greşit s-a reţinut ca temei al respingerii acţiunii faptul cã pãrţile au convenit încheierea tranzacţiei pentru întreg imobilul.

Intimata pârâtã a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantã.

Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate şi având în vedere prevederile legale aplicabile Înalta Curte constatã cã recursul declarat în cauzã este nefondat, în sensul considerentelor ce succed.

Este de principiu cã interpretarea unei convenţii trebuie sã se facã în sensul voinţei exprimate de pãrţile contractante.

Din actele încheiate succesiv între pãrţi şi prezentate detaliat în hotãrârile pronunţate anterior în cauzã, rezultã cã voinţa pãrţilor a fost vânzarea-cumpãrarea imobilului situat în Bucureşti, în integralitatea sa, respectiv terenul şi construcţia existentã pe acesta.

Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, prin cele douã acte adiţionale încheiate la data de 24 mai 2004 şi respectiv 15 iulie 2004 pãrţile au prevãzut expres acest lucru, promitenta-vânzãtoare obligându-se sã transmitã dreptul de proprietate asupra întregului imobil, compus din teren şi construcţie, iar promitenta-cumpãrãtoare se obliga sã cumpere imobilul numai în integralitatea sa, teren şi construcţie.

Nici în actul iniţial şi nici în actele adiţionale întocmite ulterior nu s-a prevãzut vreo clauzã în legãturã cu materializarea contractului de vânzare-cumpãrare numai cu privire la o parte din imobil, astfel cã solicitarea ulterioarã a reclamantei în acest sens ar însemna o modificare a convenţiei în ce priveşte elementele esenţiale, obiect şi eventual preţul, modificare în afara voinţei exprimate de pãrţi, deci prin încãlcarea principiului consensualitãţii convenţiei de vânzare-cumpãrare.

Actul încheiat între pãrţi cuprinde clauze precise, clare stipulate prin art. 4 alin. (6) şi, respectiv art. 9. Astfel, la art. 4 alin. (6) s-a prevãzut clauza potrivit cãreia promitenta-vânzãtoare declarã cã în cazul în care actul de vânzare-cumpãrare nu se va încheia în formã autenticã la data stabilitã din orice alte cauze imputabile ei, este de acord sã restituie avansul primit şi sã achite promitentului-cumpãrãtor suma de 70000 dolari SUA cu titlu de daune.

Page 13: Nerespectarea clauzelor contractuale

De asemeni, la art. 9 s-a prevãzut cã pãrţile semnatare sunt de acord ca în cazul în care oricare dintre ele nu se va prezenta la notar la termenul stabilit sau la notificarea celeilalte pãrţi pentru încheierea actului în formã autenticã, partea interesatã poate solicita instanţei pronunţarea unei hotãrâri care sã ţinã loc de act de vânzare-cumpãrare.

Istoricul cauzei a demonstrat cã aceste clauze nu au fost încãlcate.

Promitenta-vânzãtoare s-a prezentat la biroul notarului public la toate termenele fixate pentru încheierea actului, însã materializarea lui nu s-a putut finaliza din cauze care nu pot fi imputate acesteia, respectiv neclarificarea situaţiei juridice a imobilului în cauzã.

În aceastã situaţie, în cauzã nu pot deveni incidente prevederile art. 1021 C. civ.; potrivit acestui text, partea în privinţa cãreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sã sileascã pe cealaltã a executa convenţia „când este posibil”, iar în speţã executarea obligaţiei asumatã de promitenta-vânzãtoare nu este posibilã, din motive obiective, iar nu din vina acesteia.

Faţã de cadrul procesual în cauzã, fixat prin acţiunea introductivã, de a se pronunţa o hotãrâre care sã ţinã loc de act de vânzare-cumpãrare şi prin care sã se valideze promisiunea de vânzare-cumpãrare a imobilului şi constatarea cã o asemenea cerere nu poate fi primitã pentru considerentele expuse, se poate spune cã analizarea clauzei prevãzutã pin art. 4 alin. (6) şi interpretarea acesteia în raport cu diferitele instituţii juridice, anume: clauzã penalã, clauzã de dezicere, excede cadrului procesual, atât timp cât nici una din pãrţi nu a cerut activarea respectivei clauze.

Referitor la motivele de recurs invocate, Înalta Curte reţine cã în cauzã nu-şi gãsesc incidenţa prevederile art. 304, pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

Contrar susţinerilor recurentei, instanţa a interpretat corect actul dedus judecãţii şi nu a schimbat natura sau înţelesul acestuia, iar hotãrârea a fost datã cu aplicarea corectã a legii.

Hotãrârea cuprinde motivele pe care se sprijinã şi nu se poate spune cã acestea sunt contradictorii.

Particularitatea speţei şi o atitudine deosebit de activã a pãrţilor, a obligat instanţele sã procedeze la o analizã şi interpretare detaliatã a problemelor invocate, şi de aici aparenţa unei motivãri oarecum contradictorii.

Concluzionând asupra considerentelor expuse, ca analizã şi rãspuns la criticile invocate, dar în sensul şi în limita cadrului procesual al speţei, Înalta Curte constatã cã recursul declarat în cauzã este nefondat, urmând a se dispune respingerea acestuia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Page 14: Nerespectarea clauzelor contractuale

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.O. SRL împotriva deciziei nr. 559 din 23 noiembrie 2006 pronunţatã de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilã.

Irevocabilã.

Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi 21 iunie 2007.

Page 15: Nerespectarea clauzelor contractuale

Clauza de dezicere într-un antecontract de vânzare cumpărare. Inaplicabilitatea art. 1020 - 1021 Cod civilClauza de dezicere într-un antecontract de vânzare cumpărare. Inaplicabilitatea art. 1020 - 1021 Cod civil

Antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de părţi conţine o clauză neechivocă de dezicere potrivit căreia Părţile stabilesc de comun că în cazul când vânzătoarea se răzgândeşte asupra definitivării contractului de vâanzare cumpărare va restitui dublu cumpărătorilor suma primită ca avans, iar în cazul când cumpărătorii renunţă la cumpărarea imobilului care face obiectul prezentului contract, vor pierde avansul achitat.

Momentul definitivării" nu a fost stabilit de părţi, nu rezultă din celelalte clauze ale contractului, astfel că părţile cocontractante pot oricând să se răzgândească, aşa cum au stabilit de comun acord.

Ca urmeare a existenţei acestei clauze de dezicere, prevederile art. 1020 şi art. 1021 Cod civil (potrivit cărora numai partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea cu daune - interese) nu sunt aplicabile acestui antecontract.

Această clauză de dezicere are valoarea unei clauze rezolutorii, iar invocarea ei pentru nerealizarea contractului este la îndemâna oricărei părţi, rezoluţiunea convenţiei rezultând din dreptul prevăzut prin antecontract de către părţi în acest sens.

În consecinţă, reclamanţii nu mai puteau cere executarea silită atipică a antecontractului de vânzare cumpărare, având în vedere că vânzătoarea s-a răzgândit să mai vândă, aşa cum putea, urmare clauzei de dezicere de comun acord inserată în antecontract de către părţi.,

Aşa fiind, instanţa a reţinut că recursul este fondat şi în temeiul art. 304 punctul 9 raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost admis, decizia atacată a fost modificată în tot în sensul respingerii apelului şi părstării soluţiei pronunţate la fond.

Art. 1020 si 1021 din Codul civil. Invocarea clauzei rezolutorii

Data publicarii: 2003-06-01Tematica: CivilNota: 0

Antecontract de vanzare-cumparare. Clauza de dezicere.

Page 16: Nerespectarea clauzelor contractuale

Art. 1020 si 1021 din Codul civil. Invocarea clauzei rezolutorii.

Conform prevederilor art. 1020 si 1021 din Codul civil, potrivit carora numai partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese, nu sunt aplicabile in conventiile in care partile, de comun acord, insereaza si o clauza de dezicere.Avand valoarea unei clauze rezolutorii invocarea acesteia pentru desfiintarea conventiei este la indemana oricarei parti, rezolutiunea conventiei rezultand din dreptul prevazut prin conventie de catre parti in acest sens, iar nu din neexecutarea de catre una dintre ele a obligatiilor contractuale asumate.

Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr.179 din 28 ianuarie 1993

sa obtina anularea antecontractului pe motivul clauzei pur potestative. Ideea daca acea clauza de dezicere

CAPITOLUL IICondiţia

Art. 1403

Condiţia pur potestativă

Obligaţia contractată sub o condiţie suspensivă ce depinde exclusiv de voinţa debitorului nu produce niciun efect.

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-1403-conditia-pur-potestativa-conditia

Dupa cum am vazut, actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati.Din punct de vedere juridic, notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor

Page 17: Nerespectarea clauzelor contractuale

civile din anumite acte juridice.Termenul, conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil.2.1. TermenulTermenul este acel eveniment, viitor si sigur ca realizare, care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil, fie determina incetarea efectelor acestuia.Termenul poate fi indicat in mai multe feluri.Ø Astfel, uneori se arata o data calendaristica (“la data de 2 martie2001”), o perioada de timp (“dupa doua luni”) sau o imprejurare viitoare si sigura (de exemplu, “inceper ea cursurilor pentru studenti“).2.1.1. ClasificariTermenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului, termenul poate fi dispus:- in favoarea debitorului. Acesta constituie regula;- in favoarea creditorului, de exemplu, in contractul de depozit;- in favoarea ambelor parti, de exemplu, termenul dintr-un contract de asigurare.

De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului.Ø Astfel, de exemplu, intr-un contract de imprumut fara dobanda, termenul la care suma trebuie restituita este dispus in beneficiul debitorului. Ca urmare, numai acesta poate r enunta la beneficiul termenului, platind inainte de implinirea acestuia. Creditorul nu poate pretinde plata inainte de implinirea termenului, deoarece acesta nu a fost stipulat in favoarea sa. Dar, daca imprumutul s-a acordat cu dobanda, termenul este stipulat in favo area ambelor parti, astfel incat nici una nu poate renunta la termen fara acordul celeilalte. b) Dupa izvorul sau, termenul poate fi:-termen legal, stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele d e prescriptie;-termen conventional sau voluntar, stabilit de partile actului juridic civil. Din aceasta categorie face parte majoritatea termenelor;- termen judiciar (de gratie), acordat de instanta debitorului. Intr adevar, potrivit Codului civil, instanta poate acorda debitorului, tinand cont de situatia patrimoniala a acestuia, un termen suplimentar pentru executarea obligatiei. Termenul de gratie amana executarea silita a obligatiei. c) In functie de masura in care momentul implinirii sale este cunoscut inca de la data incheierii actului juridic, distingem:-termen cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la dataincheierii actului juridic (d e exemplu, o data calendaristica);- termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi realizarea sa este sigura (de exemplu, moartea creditorului rentei viagere). d) Criteriul esential de clasificare consta in efectele pe care le produc; astfel, termenele pot fi suspensive sau extinctive:

- termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile.Ø De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata;- termenul este extinctiv cand, la implinirea lui, se sting efectele actului juridic civil.Ø Spre exemplu, intr-un contract de renta viagera debitorul se obliga sa plateasca periodic creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma. Termenul

Page 18: Nerespectarea clauzelor contractuale

contractual (moartea creditorului) este extinctiv.2.1.2. Efectele termenuluiEfectele termenului sunt diferite, dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv.Asa cum am vazut, termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil, nu si existenta sa. Deci, dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, afectate de termenul suspensiv, exista. Ca urmare:• daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv), el va face o plata valabila.Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului;• inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face acte de conservare;• inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la debitor plata;• termenul de prescriptie extinctiva, in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive, incepe sa curga de la dataimplinirii acestora.Ø Spre exemplu, prescriptia extinctiva a dreptului creditorului de a-l actiona in judecata pe debitorul sau incepe sa curga la momentul in care obligatia a ajuns la scadenta si nu a fost executata. Spunem cain acel moment obligatia a devenit exigibila;• pana la implinirea termenului suspensiv, compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii

recipro ce ale celor doua parti contractante) nu poate interveni, intrucat una din obligatii nu este exigibila. Prin exceptie, pe parcursul termenului de gratie compensatia este posibila.In ceea ce priveste termenul extinctiv, implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative.Ø De exemplu, implinirea termenului contractului de inchiriere marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul inchiriat si a obligatiei de a asigura folosinta linistita a acestuia.2.2. ConditiaConditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil.2.2.1. ClasificariSi conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii evenimentului, conditia poate fi: cazuala, mixta si potestativa.Potrivit Codului civil, ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.”Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus, care inseamnaintamplare) este independenta de vointa partilor.Ø Constituie conditii cazuale: „daca voi supravietui fratelui meu”,

Page 19: Nerespectarea clauzelor contractuale

„daca va ploua”, „daca voi avea nepoti” etc.Conditia mixta este aceea care, conform Codului civil, “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate).Ø Un exemplu de conditie mixta este: „iti vand masina, daca tatal meuimi va cumpara alta”.Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in exprimarea Codului civil, “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment,

pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau poate sa-l impiedice”.Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla.• Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate.Ø “Daca ma voi casatori“ sau “daca ma voi angaja la societatea comerciala Y” -; sunt exemple de conditii potestative simple.Ind eplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste, respectiv care il angajeaza). Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca regula, valabile.• Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti.Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. In acest sens, Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga.”Ø Intr-adev ar, in asemenea cazuri nu avem de-a face cu ex teriorizarea unei vointe juridice: ”iti voi vinde apartamentul, daca voi dori”. Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se an gajeze din punct de vedere juridic.Ø Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angajamentul este valabil: “iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi”.

cazualaConditie mixtaConditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si negativa.Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur, in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment.Ø Spre ex emplu, “iti donez autoturismul daca vei reusi la examenul de admitere la facultate” este un angajament afectat de o conditie pozitiva.Ø Dimpotriva, un exemplu de conditie negativa este: “iti donez autoturismul daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu”.Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita

Page 20: Nerespectarea clauzelor contractuale

numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce.Dimpotriva, daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba locintr-un anumit termen, conditia negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului, chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un

termen, conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. c) Conditiile se clasifica, d e asemen ea, in conditii posibile, respectiv imposibile, ca si in conditii licite si morale, respectiv conditii ilicite si imorale.Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut.Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie:- Conditia suspensiva este cea care, pana la realizarea ei, suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor.Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “.Ø Astfel, de exemplu, este o obligatie conditionala (efect al unui act juridic afectat de modalitate - conditie suspensiva) promisiunea: “iti vand apartamentul, daca voi fi transf erat in alta localitate“.- Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. Potrivit Codului civil, “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”.Ø Spre exemplu, un act juridic afectat de o conditie rezolutorie este:iti vand schiurile mele, dar daca va ninge pana la sfarsitul lunii, vanzarea se desfiinteaza“.Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie.Observam ca, in cazul conditiei suspensive, actul juridic si efectele sale nu exista; abia implinirea conditiei, daca se va petrece, va conduce la nasterea acestor efecte. Dimpotriva, in cazul conditiei rezolutorii, obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul

ar fi pur si simplu. Dar implinirea conditiei, daca se va produce, va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si cumintre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv.2.2.2. Efectele conditieiPrincipiile care guverneaza efectele conditiei sunt:I. Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil, spre deosebire de

Page 21: Nerespectarea clauzelor contractuale

termen, care numai amana executarea;II. Conditia produce efecte retroactive.In analiza efectelor conditiei, ca modalitate a actului juridic, distingem:- intre conditia suspensiva si cea rezolutorie ;- intre perioada anterioara implinirii conditiei si perioada ulterioara implinirii conditiei. a) Pana la implinirea conditiei suspensive efectele actului juridic sunt suspendate in existenta lor.Ø Sa analizam aceste efecte pe un exemplu concret: X se angajeaza saii plateasca lui Y suma de 1.000.000 lei daca acesta din urma se va casatori. Pana la implinirea conditiei (casatoria lui Y):• creditorul nu poate cere executarea obligatiei, deoarece debitorul inca nu-i datoreaza nimic. Y nu ii poate pretinde plata sumei, cat timp nu s-a casatorit;• daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei, pentru ca a facut o plata nedatorata. Plata facuta de X fara ca Y sa se fi casatorit nu este valabila;• creditorul (Y) poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa(ipoteca, gaj etc.);• prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind nascut, X nu poate fi actionat in judecata pentru neplata sumei, cat timpY nu s-a casatorit;• compensatia nu poate opera. Daca si Y ii datora 1.000.000 lei lui X, in cadrul unui alt raport juridic obligational, aceasta din urma datorie,

daca este exigibila, trebuie indeplinita, fara sa se poata invoca reciprocitatea obligatiilor.Daca conditia suspensiva s-a implinit, actul juridic este considerat retroactiv, ca a fost un act pur si simplu. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Astfel, plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se transforma in plata valabila.Ø Ca urmare, daca X a platit, desi Y nu se casatorise, nu va putea pretinde restituirea platii dupa ce acesta din urma s-a casatorit.De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive existainsa unele exceptii:- prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei.Ø Intr-adev ar, desi teoretic vom considera actul ca fiind nascut ca act pur si simplu, iar datoria lui X ca nascuta inca de la incheierea sa, in concret termenul in care Y il poate actiona in judecata pe X nu curge decat din clipa in care Y s-a casatorit;- fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv.Ø Asadar, daca b anii fusesera depusi la o banca, dobanzile (fructe civile) pe care X le-a p erceput pana sa intervina casatoria lui Y raman proprietatea lui X.In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Asadar, intre altele:-prestatiile executate trebuie sa fie restituite;- garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate.Ø Spre exemplu, dreptul de gaj constituit de Y asupra unui bun mobil al lui X, ca

Page 22: Nerespectarea clauzelor contractuale

garantie a platii de catre acesta a sumei datorate, in cazul indeplinirii conditiei, se stinge o data cu neindeplinirea conditiei. b) In ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici un efect; actul juridic civil se comporta ca un act pur si

simplu. Deci, cine datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu.Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a actului. Ca atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite.Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate.Ø Spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piereinainte de implinirea conditiei, pieirea va fi suportata de catre cumparator, chiar daca ulterior conditia se implineste. Astfel, sa analizam ipoteza unui contract de vanzare a unei case, in care se prevede u rmatoarea conditie rezolutorie: “prezenta vanzare se desfiinteaza daca vanzatorului i se va naste un copil in termen de un an de la inch eierea contractului”. Daca inainte de implinirea unui an de la incheierea contractului are loc un cutremur, in urma caruia casa este daramata, cumparatorul, ca proprietar al bunului, va suporta riscul acestei pieiri, in sensul ca nu va avea dreptul la restituirea pretului vandut. Ulterior, chiar daca se va implini conditia, iar vanzatorului i se va naste un copil mai inainte deimplinirea unui an de la incheierea contractului, acesta nu va putea redeveni proprietar al bunului. In consecinta, prin exceptie de la regula retroactivitatii efectelor indeplinirii conditiei rezolutorii, prestatiile reciproce nu se restituie. Vanzatorul nu va trebui sa restituie pretul casei, desi conditia rezolutorie s-a indeplinit.De asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor, chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.Ø Sa luam exemplul unui contract de vanzare a unui teren in care s-ar prevedea urmatoarea conditie rezolutorie: “prezenta vanzar e se va desfiinta retroactiv daca se va adopta o noua lege a arendei”. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei, cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul, nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei.In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic.

2.2.3. Comparatie intre termen si conditieAtat termenul, cat si conditia, sunt modalitati ale actului juridic care constau in evenimente viitoare. Intre acestea exista insa o serie de deosebiri:- implinirea termenului este intotdeauna sigura. Chiar si in cazul termenului incert, ceea ce nu se cunoaste este momentulimplinirii lui, dar faptul ca se va implini este neindoios (spre exemplu, “cand va ploua prima data in anul viitor”). In cazul conditiei, implinirea este nesigura;- termenul afecteaza numai executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza insasi existenta acestuia;- implinirea termenului produce efecte pentru viitor, in timp ce,in principiu, implinirea sau neimplinirea conditiei produce efecte retroactive.2.3. SarcinaSarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da, a

Page 23: Nerespectarea clauzelor contractuale

face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului, in actele cu titlu gratuit (liberalitati).In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii, dar ex ista unele aplicatii ale acesteia, cum ar fi dispozitiile potrivit carora:”donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca.”2.3.1. Clasificari si efecteIn doctrina se fac mai multe clasificari ale sarcinii.Astfel, din punctul de vedere al persoanei beneficiarului, sarcina poate fi:- in favoarea dispunatorului.

Ø Spre ex emplu, X ii doneaza lui Y autoturismul, cu sarcina pentru donatar de a plati impozitul restant pe ultimii doi ani;- in favoarea gratificatului.Ø X il desemneaza pe Y, prin testament, beneficiar al intregii sale averi, cu sarcina pentru Y de a termina facultatea ;- in favoarea unei terte persoane.Ø X ii lasa lui Y, prin testament, un apartament, cu sarcina de a-i permite lui Z sa locuiasca in acesta pana la sfarsitul vietii sale.Din punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi: imposibile(care nu pot fi indeplinite), ilicite (care contravin dispozitiilor legale), imorale (care incalca bunele moravuri) sau, dimpotriva, sarcini posibile, licite si morale.Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine; ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. In caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre:- revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii, cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului;- actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”, care nu se poate executa silit).2.3.2. Comparatie intre conditie si sarcina• Dupa cum am vazut, sarcina poate afecta numai acte juridiceincheiate cu titlu gratuit, in timp ce conditia poate afecta si acte juridice incheiate cu titlu oneros;• Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic, in timp ce sarcina afecteaza numai eficacitatea acestuia;• Neindeplinirea sarcinii este o atitudine culpabila din partea gratificatului, astfel incat revocarea liberalitatii apare ca o sanctiune, in timp ce desfiintarea retroactiva a actului in cazulindeplinirii conditiei rezolutorii nu are caracter de sanctiune;

• Sarcina presupune intotdeauna un demers constient din partea gratificatului, in timp ce conditia depinde, intr-o masura mai mica sau mai mare, de intamplare;• Conditia opereaza de drept, in timp ce revocarea pentru neexecutarea sarcinii depinde de vointa dispunatorului si trebuie ceruta instantei de judecata. De altfel, dispunatorul ar

Page 24: Nerespectarea clauzelor contractuale

putea opta pentru a nu revoca actul juridic, chiar daca sarcina nu a fost ex ecutata.Intrebari si testeCare dintre parti poate renunta la beneficiul termenului in cazul unui contract de: depozit gratuit, depozit remunerat, mand at gratuit, locatiune, renta viagera? Explicati raspunsul in cazul fiecaruia dintre contractele enumerate.X ii datoreaza lui Y 100.000 lei, iar Y ii datoreaza lui X200.000 lei. Datoria lui X devine exigibila la data de 1 martie2001, iar datoria lui Y devine exigibila la data de 15 martie2001. La data de 1 martie 2001, constatand ca X nu si-a executat obligatia, Y il da in judecata. Judecatorul, tinand cont de situatia patrimoniala a lui X, ii acorda acestuia un termen de gratie de o luna. a) Termenul de gratie are caracter suspensiv sau extinctiv? b) Are dreptul X sa plateasca inainte de 1 aprilie 2001? Plata efectuata este valabila? c) Definiti notiunea de exigibilitate. d) La data de 15 martie 2001 poate op era compensatia? Care vor fi efectele acesteia? e) Se poate prevala X de termenul de gratie de care beneficiaza pentru a refuza compensatia? f) Precizati cat se datoreaza si cui la data 1 aprilie 2001.X intentioneaza sa plece pentru a lucra in strainatate. La data de2 februarie 2001 el isi vinde apartamentul lui Y, cu mentiunea

ca vanzarea se v a desfiinta daca X nu va obtine viza de sedere si permisul de munca in tara resp ectiva in termen de sase luni de la data incheierii contractului de vanzare. a) Suntem in prezenta unui act juridic pur si simplu sau afectat de modalitati? b) Precizati cine este proprietar al apartamentului la data de 2 martie 2001. c) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a obtinerii de catre X a vizei de sedere si permisului de munca la data de 15 iunie 2001, respectiv la data de 15 august 2001. d) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a primirii de catre X a unui raspuns definitiv negativ la cererea de eliberar e a vizei, inainte de implinirea a sase luni de la data incheierii contractului. e) In intervalul 15 februarie - 15 iunie 2001, Y a inchiriat apartamentul unui tert. Precizati daca un asemenea contract este legal. Exista vreo imprejurare in care Y ar putea fi obligat sa-i restituie lui X chiria perceputa in acest interval?Comentati caracterul unilater al sau sinalagmatic al contractului de donatie cu sarcina.Angajamentul juridic: “iti donez masina cand iti vei lua carnetul de conducere” este un act juridic: a) pur si simplu; b) afectat de un termen suspensiv; c) afectat de un termen extinctiv; d) afectat de o conditie suspensiva; e) afectat de o conditie rezolutorie; f) afectat de o sarcina.BibliografieCANTACUZINO, M. Elemente de drept civil, Editura CarteaRomaneasca, 1921, p. 105 -; 108;HAMANGIU, C. Tratat de drept civil roman, vol. I, Bucur esti,

ROSETTI BALANESCU, I.BAICOIANU, Al.Editura ALL, 1996, p. 96 - 103;BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti,

Page 25: Nerespectarea clauzelor contractuale

Editura ALL, 1997, p. 140 -; 153;BELEIU, Gh. Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman, Bucu resti, Casa de Editura si Presa“Sansa” S.R.L., 1994, p. 154 -; 178;VOICA, I. Capitolul IV -; “Actul juridic civil”, sectiunea 3, p. 146 -155, in Drept civil, vol.I,Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2000, coordonator -; R. Dimitriu;MURESAN, M. Drept civil. Partea generala, Cluj -; Napoca,Editura Cordial Lex, 1994, p. 155 -; 174;UNGUREANU, O. Manual de Drept civil. Partea generala,Bucuresti, Editura ALL -; BECK, 1999, p. 134 -; 148;COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucu resti,Editura Lumina Lex, 2000, p. 232 -250.

Desfiintarea contractelor

Contractele reprezintă o garanţie a părţilor pentru îndeplinirea obligaţiilor corelative la termen şi în bune condiţii. Ce se întamplă, în schimb, atunci când partea contractantă nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile asumate ? Puteţi să terminaţi contractul cu daune minime pentru dvs.? Şi dacă da, în ce modalitate?

Unor astfel de întrebări le răspund cel mai des clauzele contractuale agreate de părţi, şi mai precis modalităţile de desfiinţare stabilite. Rezilierea şi rezoluţiunea sunt două pârghii legale ce vă oferă posibilitatea de a înceta contractul şi a minimaliza daunele suferite. Din păcate, în practică, acest două noţiuni sunt foarte des confundate. Pentru a le înţelege foarte bine trebuie să ştiţi că diferenţa dintre ele este doar de tipul de contract la care se poate aplica fiecare. Rezoluţiunea se aplică doar în contractele ce presupun o singura executare, iar rezilierea se aplică celor cu executare succesivă.

Rezoluţiunea este o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului , constând în desfiinţarea acestuia retroactivă şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii. Ea se aplică contractelor sinalagmatice, adică celor ce prevăd drepturi şi obligaţii reciproce ale părţilor, ce au ca obiect o singură prestaţie/operaţiune. De exemplu contractul de vanzare-cumpărare este un contract supus rezoluţiunii.

Page 26: Nerespectarea clauzelor contractuale

Rezilierea este şi ea tot o sancţiune a neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale asumate, dar ea se aplică contractelor cu executare succesivă, adică acelor contracte ce presupun prestări succesive, eşalonate. Din această cauză rezilierea produce efecte numai pentru viitor, şi nu pentru trecut. Un contract ce poate fi supus rezilierii este contractul de închiriere. Rezoluţiunea şi rezilierea  sunt guvernate de aceleaşi regului şi principii. De aceea, pentru a face prezentarea ce va urma mai uşoară, vom face referire numai la rezoluţiune, înţelegând totuşi că aceleaşi reguli se aplică şi rezilierii.

Rezoluţiunea poate fi judiciară sau convenţională. Este judiciară atunci când o solicitaţi în instanţă şi convenţională, atunci când există clauze contractuale exprese ce o reglementează. Acţiunea în rezoluţiune a contractului poate fi intentată numai de partea ce şi-a îndeplinit la termen şi în bune condiţii obligaţiile contractuale asumate sau care declara că este gata să şi le îndeplinească.

Pentru a se admite o astfel de acţiunea trebuie:

ca una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile  asumate; neexecutarea să fie imputabilă părţii ce nu a îndeplinit-o; partea în culpă să fi fost pusă în intârziere, în modalităţile prevăzute de lege.

Dacă instanţa de judecată va constata că sunt îndeplinite toate aceste condiţii va pronunţa rezoluţiunea contractului.  În măsura în care partea în culpă este interesată de menţinerea contractului, aceasta poate executa, pe parcursul procesului, obligaţiile asumate. De asemenea, instanţa de judecată poate să aprecieze asupra neexecutării şi, în funcţie de circumstanţe, poate acorda părţii în culpă un termen de graţie pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin contract. De cele mai multe ori părţile stabilesc prin contracte anumite clauze privind rezoluţiunea contractului pentru neexecutare. Aceste clauze sunt perfect valabile şi ele se întâlnesc sub denumirea de pacte comisorii.

După modul în care sunt redactate, ele produc efecte mai mult sau mai puţin drastice şi se clasifică în 4 categorii:

1. Pact comisoriu de gradul 1, când părţile stabilesc ca în caz de neexecutare contractul se desfiinţează. Aceasta este forma cea mai uşoară şi în acest caz trebuie reluate toate formalităţile prevăzute pentru rezoluţiunea judiciară.

2. Pact comisoriu de gradul 2, când părţile stabilesc ca în caz de neexecutare, cealaltă parte este în drept să considere contractul ca  desfiinţat. În acest caz rezoluţiunea operează pe baza declaraţiei unilaterale de rezoluţiune a părţii îndpretăţite.

3. Pactul comisoriu de gradul 3, când părţile stabilesc ca în caz de neexecutare contractul se consideră rezolvit de plin drept. În această formă se consideră că instanţa de judecată, dacă se apelează la ea, nu mai poate să acorde termen de graţie sau să aprecieze asupra oprtunităţii pronunţării rezoluţiunii.

Page 27: Nerespectarea clauzelor contractuale

4. Pactul comisoriu de gradul 4, când părţile stabilesc ca în caz de neexecutare contractul se consideră desfiinţat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără orice altă formalitate prealabilă.Aceasta este cea mai drastică formă de desfiinţare a contractului şi are drept efect desfiinţarea necondiţionată a contractului de îndată ce a expirat termenul de executare. Înscrierea pactelor comisorii în contracte, cu excepţia celui de gradul 1, nu mai fac necesară intervenţia instanţei. Dacă totuşi se apelează la ea, instanţa va putea face numai verificările pe care clauzele convenţionale le permit. Cu toate acestea, trebuie să ştiţi că există situaţii în care partea ce şi-a executat obligaţia nu este interesată de desfiinţarea contractului şi atunci ea poate cere instanţei obligarea părţii în culpă să-şi execute obligaţiile asumate.

Pactul comisoriu sau rezoluţiunea convenţionalăComentarii 0

 Pactul comisoriu este o clauză expresă introdusă într-un contract sau într-o convenţie accesorie a acestuia prin care părţile stipulează rezoluţiunea de plin drept a contractului în cazul în care una dintre ele nu-şi execută culpabil obligaţia asumată.

 Pactul comisoriu reprezintă o derogare de la prevederile art. 1021 şi urmăreşte să reducă sau să înlăture total rolul instanţei de judecată la desfiinţarea contractelor. Clauzele comisorii pot fi introduse în orice fel de contract şi sunt clasificate, în funcţie de intensitatea efectelor pe care le produc, în patru grade:

Pactul comisoriu de gradul I

 Exemplu: "În cazul în care una dintre părţi nu execută contractul, acesta se desfiinţează."

Introducerea unei astfel de clauze poate avea utilitate numai în contractul pentru care rezoluţiunea este neprevăzută de lege sau este reglementată limitativ (ex: contractul de rentă viageră). Pentru toate celelalte contracte includerea unui asemenea pact este inutilă având în vedere că potrivit art. 1020 Cod civil, aceasta este subînţeleasă. În orice caz, o asemenea cauză va da curs tuturor regulilor prevăzute pentru rezoluţiunea judiciară, cu posibilităţile de apreciere recunoscute instanţei judecătoreşti, inclusiv posibilitatea de acordare a termenului de graţie (fapt posibil numai in cazul pactului comisoriu de gradul I).

Page 28: Nerespectarea clauzelor contractuale

Pactul comisoriu de gradul II

Exemplu: "Dacă o parte nu-şi execută obligaţia, cealaltă parte este în drept să considere contractul desfiinţat"

Această clauză comisorie se interpretează în sensul că dacă partea îndreptăţită declară unilateral rezoluţiunea, este suficient pentru ca ea să opereze.Debitorul îşi va putea executa obligaţia până în momentul punerii sale în întârziere.Într-un asemnea caz, instanţa sesizată va putea constata că debitorul şi-a executat obligaţia înainte declarării rezoluţiunii de către creditor. De asemenea, instanţa este competentă să constate că rezoluţiunea nu a avut loc, dar nu poate acorda un termen de gratie.

Pactul comisoriu de gradul III

Exemplu: "Dacă o parte nu-şi execută obligaţia asumată în contract, acesta se consideră rezolvit de plin drept."

În acest caz, instanţa de judecată nu poate acorda termen de graţie debitorului şi nu se poate pronunţa referitor la oportunitatea rezoluţiunii.De asemenea, creditorul trebuie să îl pună în întârziere pe debitor pentru ca rezoluţiunea să opereze de plin drept. Prin urmare, dacă instanţa constată că debitorul şi-a executat obligaţiile, chiar şi tardiv, dar înainte de punerea sa în întârziere, nu va pronunţa rezoluţiunea contractului. Excepţie fac contractele comerciale unde debitorul este pus de drept in întârziere, sau în cazul contractelor civile în care legea prevede expres şi ca excepţie punerea în întârziere de drept a debitorului).

Pactul comisoru de gradul IV

Exemplu: "În caz de neexecutare, contractul se consideră desfiinţat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi vreo altă formalitate prealabilă".

Acest tip de pact este cel mai eficient dpdv. al efectelor. Astfel, contractul se desfiinţează de plin drept din clipa in care a expirat termenul de executare, fără ca obligaţiă să fi fost adusă la indeplinire. Desfiinţarea are loc fără ca debitorul să fie pus în întârziere de către creditor. Mai multe detalii: pactul comisoriu de gradul 4.

Alte precizări

În toate cazurile, este îndreptăţit să aplice rezoluţiunea doar creditorul care şi-a executat sau care se declară gata să execute obligaţia.Numai în cazul pactului comisoriu de gradul I este necesară intervenţia instanţei. În cazul în care se apelează totuşi la instanţă, aceasta poate face doar verificările permise de pactele comisorii.

Page 29: Nerespectarea clauzelor contractuale

Efectele rezoluţiunii contractelor

Efectul esenţial al rezoluţiunii judiciare sau convenţionale este acelaşi, respectiv, desfiinţarea retroactivă a contractului. Astfel, părţile trebuie repuse în situaţia anterioara încheierii contractului, restituindu-şi una alteia tot ceea ce şi-au prestat în temeiul contractului desfiinţat. Deci părţile sunt ţinute, ori de câte ori este posibil, să restituie una alteia tot ce au prestat în temeiul contractului desfiinţat. Detalii: efectele rezolutiunii contractului.

Page 30: Nerespectarea clauzelor contractuale

Antecontract de vanzare-cumparare. Obligatii corelative. Sanctiuni specifice pentru neexecutarea obligatiilor

Inalta Curte de Casatie si JustitieData: 06-10-2004

Decizia nr. 5457 din 6 octombrie 2004, Sectia civila si de proprietate intelectuala, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Este nefondata actiunea, pentru obligarea promitentului vanzator (parat) de a restitui promitentului cumparator (reclamant), dublul arvunei platite, pentru nerespectarea obligatiei paratului de a perfecta contractul autentic de vanzare-cumparare, conform obligatiilor prevazute intr-un antecontract, in cazul in care, la randul sau, promitentul cumparator nu si-a respectat obligatiile de a face platile asumate. Pentru a fi valabila plata prin consemnare la CEC a sumei convenite, consemnarea trebuia facuta pe numele si la dispozitia promitentului vanzatorului iar nu pe numele promitentului cumparatorului.

La 20 aprilie 2004, reclamantul D.S. a solicitat instantei, in contradictoriu cu parata M.F., sa se constate ca intre parti a intervenit un antecontract de vanzare-cumparare avand ca obiect un imobil din Timisoara, si sa se dispuna obligarea paratei la restituirea sumei de 40.000 de marci germane, reprezentand dublul avansului achitat, conform clauzei penale convenite, inserata in antecontract.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca, in baza antecontractului incheiat intre parti la 27 noiembrie 2000, a achitat paratei un avans in cuantum de 20.000 de marci germane, aceasta obligandu-se, la randul sau, sa restituie dublul sumei primite, in cazul in care renunta la instrainarea imobilului. Ulterior, parata a refuzat incheierea actului autentic.

Page 31: Nerespectarea clauzelor contractuale

Tribunalul Timis, prin sentinta civila nr. 368 din 15 iunie 2001, a respins actiunea, solutie mentinuta de Curtea de Apel Timisoara care, prin decizia civila nr. 137 din 8 noiembrie 2001, a respins ca nefondat apelul reclamantului.

Instantele au retinut, in esenta, ca, pentru a opera clauza penala convenita de parti, era necesar ca reclamantul sa faca dovada culpei paratei in neexecutarea obligatiei asumata prin conventie, culpa nedovedita, in conditiile in care reclamantul nu si-a indeplinit propriile obligatii stipulate prin antecontract.

Recursul declarat de reclamant este nefondat.

Prin antecontractul autentificat sub nr. 603 din 27 noiembrie 2000, partile au convenit asupra instrainarii unui imobil situat in Timisoara, (constructie si teren de 400 mp pentru pretul de 180.000 de marci germane.

Din suma de 50.000 de marci germane, reprezentand avansul stipulat, reclamantul a achitat promitentei vanzatoare 20.000 de marci germane, la data incheierii conventiei, urmand ca restul arvunei, de 30.000 de marci germane, sa fie platita pana la data de 15 ianuarie 2001.

Prin aceeasi conventie, partile s-au obligat ca, in maximum 3 luni, sa incheie actul autentic, data la care urma a se achita si restul pretului de 130.000 de marci germane.

Pentru eventualitatea in care partile urmau a se razgandi cu privire la intocmirea actului autentic, in conventie a fost inserata o clauza penala potrivit careia, promitenta vanzatoare urma sa achite cumparatorului dublul arvunei, respectiv 100.000 de marci germane, iar acesta din urma sa piarda suma achitata.

Reclamantul nu si-a respectat obligatia inserata in antecontract, de a achita cea de a 2 – a rata a avansului, pana la data de 15 ianuarie 2001, situatie in care in mod corect au retinut instantele ca parata ii poate opune acestuia exceptia de neexecutare a contractului.

Caracteristica esentiala a contractelor sinalagmatice o constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor ce revin partilor, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a obligatiei corelative, implicand simultaneitatea de executare a acestor obligatii, deci posibilitatea de invocare a exceptiei de neexecutare, in cazul in care simultaneitatea nu este respectata. Ca atare, "exceptio non adimpleti contractus" este o sanctiune specifica a faptului ca partea care pretinde executarea obligatiei nu intelege sa-si indeplineasca propriile indatoriri contractuale, pe care si le-a asumat.

In cauza, reclamantul a notificat-o pe parata, la 21 decembrie 2000, pentru a se prezenta la 15 ianuarie 2001 la cabinetul avocatului sau in vederea incasarii sumei

Page 32: Nerespectarea clauzelor contractuale

de 30.000 de marci germane, reprezentand a doua parte a arvunei, in notificare mentionandu-se, insa, ca in cazul neprezentarii promitentei vanzatoare, suma va fi consemnata la CEC pe numele acesteia.

In loc sa-si respecte aceasta obligatie, reclamantul a inteles sa o notifice din nou pe parata, la 1 februarie 2001, pentru a se prezenta la biroul notarului public, in vederea achitarii diferentei de pret si incheierii contractului in forma autentica.

Mai mult, reclamantul a consemnat la BCR, sucursala Timis suma de 30.000 de marci germane, reprezentand a doua parte a avansului, pe numele sau, iar nu pe numele si la dispozitia paratei.

Or, numai oferta reala, urmata de consemnatiune, pe numele paratei, il putea elibera pe reclamant de obligatia asumata prin antecontract.

In considerarea celor ce preced, recursul a fost respins.

Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, scj.ro