CURS NERVI CRANIENI

NERVII CRANIENI Cele 12 perechi de nervi cranieni asigura functii motorii, senzitive , vegetative, si senzoriale ale extremitatii cefalice Fiecare nerv cranian are o origine reala alcatuita din nucleii nerv cr situati in parenchimul trunchiului cerebral( cu exceptia perechii I si II) si o origine aparenta alcatuita din locul de emergenta din nevrax .Trunchiurile acestor nervi strabat invelisurile meningeale si ies din cutia craniana prin gaurile de la baza craniului , ulterior se distribuie organelor pe care le inerveaza Nucleii nervilor cranieni sunt legati de cortexul cerebral prin fasciculele supranucleare

NERVUL OLFACTIV (PER. I) Constitue prelungirea periferica a cailor si structurilor olfactive centrale Anatomie - primul neuron cel olfactive Schultze din partea sup a muc nazale( pata galbena), axonii acestor celule grupate in filete plexiforme=nervul olfactiv, care stabate lama ciuruita a etmoidului si patrunde in cutia craniana si se termina in bulbul olfactiv - al doilea neuron cel mitrale ale bulbului olfactiv =centrul primar olfactiv , axonii acestor celule formeaza caile centrale olfactive care se termina in centrii olfactivi secundari( sinusul olfactiv medial , lateral, subst spatiului anterior perforat) si centrii olfactivi tertiari ( cornul Amon, uncus, nucleul amigdalian)

NERVUL OLFACTIV Examinarea functiei olfactive - cu ochii inchisi, pentru fiecare nara , se incepe cu partea presupusa bolnava, cu substante mirositoare . Tulburarile patologice > anosmia =pierdere simtului olfactiv prin lezarea nervului sau cailor olfactive - cauze procese expansive ale etj anterior (meningioame olfactive, mengioame aripa mica a sfenoidului, T orbito-frontale) - meningite bazale - fracturi de baza de craniu ( la nivel lamei ciuruite a etmoidului) - intoxicatii exogene ( cocaina. Alcool, tabagism) - cauze loco regionale- rinite ,polipi, obstructii nazale, sinuzite

NERVUL OLFACTIV> hiposmie =diminuarea simtului olfactiv -cauze- DZ, nevroze,sd HIC , traumatisme craniene,in Boala Parkinson, precoce, inaintea aparitiei sindromului extrapiramidal,in Alzheymer,> hiperosmie =cresterea capacitatii olfactive - cauze- migrene, hipertiroidism stari alergice> iluzii olfactice ( pervertirea in recunoasterea diferitilor excitanti olfactivi)- apar in unele crize epileptice . parosmia- interpretare eronata a unor mirosuri . cacosmia percepe toti excitantii ca mirosuri neplacute> halucinatiile olfactive senzatii olfactive nederminate de excitanti externi ( perceptie fara obiect)- are origine corticala =senzatii neplacute - cauze boli psihice( schizofrenie, paranoia, psihoze alcoolice) - crize epileptice temporale

NERVUL OLFACTIV Sindromul FosterKenedy - anosmie de partea leziunii(lez de bulb olfactiv) -atrofie optica cu cecitate periferica de partea leziunii( compresie de nerv optic) - staza sau edem papilar de partea opusa Etiologie meningiom sant olfactiv, T Frontale,

NERVUL OPTIC ( PER.II)Nervul optic face parte integranta din tractul cerebral al cailor optice careasigura functia vizualaAnatomia - celulele senzoriale -conurile ( elementele receptoare pt culori inregiunea centrala maculara a retinei) si bastonasele ( din stratul II alretinei, pentru diferentele luminoase alb-negru , dispuse pe intreagaretina) - primul neuron- celulele bipolare din stratul a IV al retinei - al doilea neuron- celula multipolara din stratul VIII a retinei, axoniiacestor deutoneuroni converg spre papila optica si ies din globul ocularprin polul posterior alcatuind NERVUL OPTIC care intra in endocraniu pringaura optica .Cei doi nervi dupa un scurt traiect se unesc inainteahipofizei alcatuind CHIASMA OPTICA unde fibrele temporale isi continuatraiectul homolateral si fibrele nazale se incruciseaza De la chiasmapleaca BANDELETE OPTICE care contin fibrele retinei temporalehomolaterale si fibrele retinei nazale controlaterale

NERVUL OPTIC - al treilea neuron situat in GANGLIONUL GENICULAT LATERAL , trimite prelungiri axonice spre scoarta cerebrala pe cele doua buze ale scizurii calcarine- sub forma radiatiilor Gratiolet ( radiatiile optice) - cortexul Occipital - aria 17 a lui Brodman ( aria striata)

NERVUL OPTIC Semiologia functiei vizuale cuprinde: -1 acuitatea vizuala (AV) - 2 examenul campului vizual (CV) -3 examenul fundului de ochi( FO)< 1 . ACUITATEA VIZUALA = capacitatea de a percepe si diferentia forma, miscarea si culorile obiectelor - pt fiecare ochi in parte de la o distanta de 5m(Optotipuri) > ambliopia diminuarea AV > amauroza sau cecitate- pierderea vederii cauze-lez de pol anterior al GO, lez de retina ( angiopatii, degenerescenta pigmentara primitiva,tromboza arterei centrale a retinei, tromboflebita venei centrale ) nervi ( intoxicatii nicotino- alcoolice, SM, tabes, T, fracturi de baza de craniu), cai optice centrale(bandeleta )> nictalopia diminuarea AV in cursul zilei> hemeralopia- diminuarea AV in amurg si spre seara

NERVUL OPTIC Diagnosticul diferential intre cecitatea periferica si cea corticala. Lez bilaterala a lob Occipital (aria 17) sau ale fasciculelor lui Gratiolet pentru Cecitatea corticala Aspectul normal al FO( pt Cecitatea corticala) RFM normal( pt cecitatea corticala) Nu are constiinta bolii( neaga infirmitatea desi nu se poate orienta , nu recunoste obiectele, se izbeste de ele)

NERVUL OPTIC< 2 . Campul vizual =spatiul pe care-l percepe un GO mentinut in pozitie fixa - 4 cadrane-2 temporale ( sup si inf) si 2 nazale( sup si inf) -se examineaza cu ajutorul campimetriei (permetrului) cu rf de clipire sau de aparare( coma sau la bolnavii necooperanti) > scotoamele petele oarbe din CV - pot fi centrale( lez de macula sau fibre papilo-maculare : nevrita retrobulbara( SM, intoxicatii alcool si tabac ) , compresii intraorbitare sau intracraniene (tumori orbitare,glioame sau meningioame de nerv optic , meningioame olfactive sau de aripa mica de sfenoid) periferice adesea bilaterale

NERVUL OPTIC > ingustarea concentrica a CV deficitperiferic regulat sau neregulat . In caz grave redus la reg maculara=vederetubulara ( ca prin luneta ) . Ingustarea concentrica regulata lezretiniana glaucom, isterie . Ingustarea concentrica neregulata atrofii optice intraoculare, retrobulbare

NERVUL OPTIC> Hemianopsia deficit pe jumatatea CV a fiecarui GO - hemianopsia heteronima bitemporala apare in leziunile mediane ale chiasmei optice: T hipofizare, cranio-faringioame, meningiom de tubercul selar, anevrisme, carotidiene - hemianopsia heteronima binazala- apare in lezarea partilor laterala ale chiasmei apare destul de rar: arahnoidite optochiasmatice, T de Ventricul III

NERVUL OPTIC -hemianopsia laterala homonima pierderea vederii in jumatatile laterale drepte sau stangi pentru ambii ochi( temporal dr pt un ochi si nazal dr pt celalat ochi) . apare in lez cailor optice situate inapoia chismei optice( bandeleta , GGL, radiatiile Gratiolet sau scizura calcarina) . este situata in partea opusa leziunii cerebrale - hemianopsia in cadran ( cvadranopsie) amputarea unei patrimi de CV pt fiecare ochi (sup sau inf, nazal sau temporal)- F RARA apare in lez partiale ale fibrelor optice sit inapoia chiasmei optice - dubla hemianopsie lez bilaterale de camp 17, cu pastrarea vederii maculare si RFM> 3 Examenul de fund de ochi (FO)- oftalmoscop vase reteniene, staza papilara sau atrofie optica

NERVII OCULOMOTORI Nervul oculomotor comun (III) Nervul patetic sau trohlear(IV) Nervul oculomotor extern sau abduncens(VI)

Nervul oculomotor comun(III) Nerv motor Anatomie- Nucleul de origine in calota pedenculara ventral de apeductul lui Sylvius .fiecare ncl are trei formatiuni -externa din care iau nastere fibre care inerveaza musculara extrinseca oculara - interna superioara = ncl Edinger- Westphal din care iau nastere parasimpatice pt constrictia pupilei - interna inferioara = ncl Perlia care asigura miscarile de convergenta a GO

NERVUL OCULOMOTOR COMUN(III)- Fibrele radiculare strabat ncl rosu si piciorul pedunculului cerebral, si ies din trunchiul cerebral in spatiul interpeduncular subarahnoidian , apoi impreuna cu ceilalti oculomotori intra in peretele sinusului cavernos.- Intra in orbita prin fanta sfenoidala- Inerveaza muschii-ridicatorul pleoapei superioare -dreptul superior( sus si inauntru) -dreptul intern ( adductia GO) -dreptul inferior(jos si inauntru) - oblicul mic mic( sus si in afara)- Fibre parasimpatice care inerveza muschiul constrictor al pupilei

Nervul PATETIC (IV) TROHLEAR>Nerv motor>Anatomie -Nucleul de origine in calota pedunculara , dedesubtul perechii III, in substanta cenusie periapeductala - Fibrele radiculare inconjura apeductul lui Sylvius , si apoi se incruciseaza cu cele de partea opusa , ies din trunchiul cerebral prin partea posterioara a mezencefalului.Intra in sinusul cavernos impreuna cu ceilalti nervi cranieni, si intra in orbita prin fanta sfenoidala si se termina in muschiul oblic mare care misca GO in sus si in afara

NERVUL OCULOMOTOR EXTERN(VI) ABDUCENS> Nerv motor> Anatomie -Nucleul motor este in portiunea pontina a planseului V IV, formand impreuna cu genunchiul nerv VII eminenta teres - Fibrele radiculare se indreapta in jos si in afara siies din trunchiul cerebral deasupra piramidelor bulbare in santul bulbo-pontin, in continuare intra in sinusul cavernos impreuna cu ceilalti nervi oculomotori, ulterior intra in orbita prin fanta sfenoidala si inerveaza muschiul drept extern, care determina abductia GO

Nervii oculomotori Functii -asigura motilitatea izolata pentru fiecare GO in parte -asigura miscarile conjugate de lateralitate si de verticalitate ( princontractia mai multor muschi) impreuna cu centrii si caileoculogire( supranucleare): pentru miscarile voluntare centrii corticali suntin ariile Frontale (campul 8)si pentru miscarile involuntare centrii corticalisunt in ariile Occipitale (campul 19)Caile oculogire ajung in trunchiul cerebral unde se incruciseaza si setermina in centrii supranucleari in punte pentru miscarile conjugate delateralitate, si pentru miscarile conjugate de verticalitate si de convergentain mezencefal.De aici prin intermediul fasciculului longitudinal medial( FLM) sau bandeleta longitudinala posterioara(BLP) ajung in nucleiinervilor oculomotori

NERVII OCULOMOTORI Semiologia leziunilor izolate ale nervilor oculomotori > strabismul =pozitia asimetrica a GO devierea se face in partea opusa nervului lezat prin actiunea nervului antagonist - convergent sau divergent-se accentueaza cand priveste in directia muschiului afectat > diplopia= vedere dubla =perceptia a doua imagini in privirea unui singur obiect( nesuprapunerea imaginii)-se examineaza cu lentile colorate - poate fi orizontala, verticala, sau oblica - homonima de partea ochiului paralizat - heteronima de partea ochiului sanatos > limitarea miscarilor GO( de adductie ,de abductie , supraversie, infraversie)

Pareza nervului oculomotor comun(III) CLINICA Pareza totala ( muscl extrinseca, intrinseca) -ptoza pleoapei superioare( lasa capul compensator pe spate) - strabism divergent - limitarea miscarilor GO cu exceptia abductiei - diplopie heteronima in privirea binoculara - usoara exoftalmie( flaciditatii musculare) - midriaza paralitica . Pareza partiala in functie de muschiul paralizat

PAREZA NERV PATETIC(IV) CLINICA- Se intalneste rar . diplopie orizontala homonima cand priveste in jos- apare la urcatul sau coboratul scarilor . capul este usor aplecat inainte si de partea bolnava

PAREZA NERV OCULOMOR EXTERN(VI) CLINICA- Foarte frecventa . diplopie orizontala homonima foarte jenanta . strabism convergent . limitarea miscarii de abductie . intoarcerea compensatorie a capului de partea paralizata

NERVII OCULOMOTORI ETIOLOGIE LA nivel trunchiului cerebral - AVC ischemice sau hemoragice ( sd alterne- sd Weber, sd Millard Gubler, sd Claude) -Tumori infiltrative( glioame, ependimoame) -Encefalite - poliencefalita hemoragica ( sd Gaet Werniche)

NERVII CRANIENI ETIOLOGIE LA nivel troncular unilateral - anevrism al portiunii terminale a carotidei interne ( ACI ) sau artera comunicanta posterioara ACoP-pareza III - sd HIC( hipertensiune intracraniana) prin fenomenul de angajare temporala si compresia secundara a nerv III ( fibrele pupilare sunt primele afectate) - T vf de stanca temporala pareza VI, V - sd Gradenigo- pareza VI, V infectie ureche interna, osteita vf stana temporala -T de unghi ponto-cerebelos- pareza de VI, VIII, VII, V - sd sinus cavernos tromboflebita , anevrisme carotidiene, oftalomoplegie dureroasa ( sd TOLOSA- HUNT)-pareza III, IV, VI, V1 - sd fanta sfenoidala meningiom de aripa mica de sfenoid-pareza de III, IV, VI, V1, midriaza - sd de apex orbitar-pareza de II, III, IV, VI, V1. LA nivel troncular bilateral- meningite bazale, PRN,

PARALIZIA INTERNUCLEARA-OFTALMOPLEGIA INTERNUCLEARA Apare in leziuni de trunchi cerebral prin lezarea bandeletei longitudinale posterioare(BLP) ANTERIOARA afecteaza fibrele ascendente-o pareza a muschiului drept intern controlateral, dreptul extern homolateral se deplaseaza normal, convergenta noramala, nistagmus orizontal la ochiul care priveste in afara, prezenta paralelismului GO POSTERIOARA lezarea fibrelor posterioare- dreptul extern de partea leziunii este paralizat, ambii drepti interni sunt normali, convergenta N Etilogie in SM, tumori infiltrative, AVC

PARALIZIA MICARILOR CONJUGATE DE LATERALITATE( SD FOVILLE) Def imposibilitatea miscarilor GO spre dreapta sau stanga la care se asociaza si o hemiplegie opusa leziunii - lez cailor oculogire deasupra incrucisarii (in port sup a puntii si inf a mezencefalului ) GO deviati spre partea leziunii si o hemiplegie de partea opusa-bolnavul isi priveste leziunea sd Foville I( superior) -lez cailor oculogire sub incrucisare si deasupra incrucisarii caii cortico-nucleare deviatie de partea opusa leziunii- bolnavul isi priveste membrele paralizate-sd Foville II - lez cailor oculogire si a caiicortico-nucleare sub incrucisare- bolnavul isi priveste membrele paralizate si are pareza faciala periferica de partea leziunii sd Foville III

PARALIZIA MISCARILOR CONJUGATEDE VERTICALITATE ( SD PARINAUD) Def imposibilitatea executarii miscarilor de ridicare( supraversie) sau coborarii( infraversie) a GO asociata cu tulburari ale reflexelor pupilare produsa prin leziuni pedunculare ( ncl Darkschewitsch si Cajal, a substantei cenusii periapeductale din regiunea tuberculilor cvadrigemeni anteriori

SEMIOLOGIA PUPILEI Musculatura intrinseca a GO cuprinde sfincterul irisului si muschii ciliari Fibrele parasimpatice (irido-constrictoare) orig in ncl Edinger Westphal( III) si se gasesc in nerv III. In orbita se despart si fac sinapsa in ggl ciliar, de unde pornesc nervii ciliari scurti care ajung la iris si muschii ciliari Fibrele simpatice (irido-dilatatoare) orig in reg hipotalamica , coboara de-a lingul trunchiului cerebral se incruciseaza -maduva cervicala inf in cornul intermedio lateral centrul cilio- spainal Budge -ies prin radacinile C8-T1 si ajung in lantul cervical si fac sinapsa in ggl cervical superior- fibrele postggl in plex pericarotidian- nerv III- ggl ciliar nervii ciliari lungi muschii ciliari si iris Pupila perfect rotunda, cu diametru de 3-4mm, RFM micsorarea pupilei (mioza) la lumina si dilatatie(midriaza) la intuneric - direct( mioza la GO care primeste stimul luminos) si consensual( mioza la ochiul nestimulat) calea RFM perceptia luminoasa retina nerv optic bandeleta optica ncl pretectal-ncl E- W- nerv III cu fibrele eferente parasimpatice-ggl ciliari nervii ciliari scurti- musculatura irisuluiRf de convergenta ( de acomodare) mioza si o contractie a dreptilor interni la apropierea unui obiect calea rf de convergenta retina- nerv optic- bandeleta optica CGL-radiatii optice-cortexul occipital-fibre cotico-tectale- centrul pentru convergenta ( complex ncl oculomotor) nervul III- musculatura intrinseca si extrinseca( drepti interni,ciliari si iris).

Reflex fotomotor

SEMIOLOGIA PUPILEI Rf ciliospinal- midriaza la aplicarea unui stimul dureros la nivelul gatului - poate fi abolit in lez caii simpatice ( implica fibre iridodilatatoare) - apare in lez de trunchi cerebral, anevrisme de carotida, afectarea lant simpatic. Semnul Argyll-Robertson-abolirea RFM - conservarea rf de convergenta - anizocorie (inegalitate pupilara) sau mioza bilaterala apare in lues nervos. Semnul Argyll-Robersonn inversat-abolirea rf convergenta si conservarea RFM, apare in meningite TBC,encefalita.

SEMIOLOGIA PUPILEI Sindromul Claude-Bernard Horner: - mioza( paralizia rf iridodilatator) - enoftalmie( paralizia m Muller) - ingustarea fantei palpebrale( paralizia m neted al pleoapei sup) > lez caii vegetative simpatice > apare in lez. MS cervico-Toracala( C8-T1)-T, infl, traumatisme . Trunchi cerebral-port lat a bulb ( sd Wallenberg frecv de origine vasculara )

Sindrom Claude Bernard Horner

Nerv trigemen (V)=mixt, sensitivomotorFibrele sensitive ale trigemenului:Sensibilitatea regiunii cefalice: tegumentele fetei in cele 3 etaje (cuexceptia unghiului mandibulei), mucoasele cavitatii bucale,mucoaselefoselor nazale, conjunctiva si corneea, o parte a durei mater intracraniene..

3 trunchiuri :nervul oftalmic(intra in craniu prin fanta sfenoidala), maxilar superior(gaura rotunda), maxilar inferior sau mandibular(gaura ovala) oftalmicGanglionulGasser maxilarmandibular

cele 3 trunchiuri se termina in ganglionul Gasser, situat la varful stancii temporale, unde este sediul neuronului sensitiv periferic(protoneuronul sensibilitatii fetei)

Originea aparenta a nervului trigemen Axonii neuronului sensitiv din ganglionul Gasser trec prin spatiul pontocerebelos, Apoi patrund in puntePUNTEGg GasserTrigemenCEREBEL

Fibrele sensitive dupa intrarea in punteUnele au traiect descendent formandtractul spinal al trigemenului careintra in nucleul spinal al nervuluitrigemen gelatinos ce se situeaza de-a lungul tractului, din bulb pana lalimita inferioara a primului segmentcervical.Altele ascendente scurte:nucleulsensitiv principal al trigemenului , dinpunte,langa nucleul motor,Restul: ascendente lungi:nucleulmezencefalic al trigemenuluiTractul spinalaltrigemenuluiNucleul tractului spinalal trigemenului gelatinosmaduva

Axonii neuronilor din nucleii sensitivi Formeaza in trunchiul cerebral fasciculul cvintotalamic, care se alatura panglicii lui Reil si se termina in nucleii semilunari ai talamusului ai carui neuroni se proiecteaza in lobul parietal, ariile 3,1,2.Tractcvintotalamic

Fibrele motorii ale trigemenului Iau nastere in nucleul motor al trigemenului din punte (ventral de nucleul sensitiv), Se alatura fibrelor sensitive avand acelasi traiect, Inerveaza muschii masticatori:temporali si maseteri , dar si pterigoidieni, milohioidian si segmentul anterior al digastricului, Ridicarea si coborarea mandibulei, proectia inainte si inapoi a mandibulei, miscarea de lateralitate a mandibulei.

Muschii inervati de trigemen

Semiologia nervului trigemen Sensibilitatea tactila, termica si dureroasa in cele trei etaje ale fetei,fara unghiul posteroinferior al mandibulei(teritoriul C2-C5). Explorarea functiei motorii:motilitatea activa, forta segmentara, tonusul si troficitatea masticatorilor . Ridicarea, coborarea, lateralizarea, proiectia anterioara a mandibulei

Pareza unilaterala a trigemenului Diminuarea unilaterala a miscarilor mandibulei La deschiderea gurii, barbia deviaza de partea bolnava , datorita actiunii muschiului pterigoidian extern de partea opusa. Atrofia temporalilor si maseterilor de partea bolnava

Paralizia bilaterala a trigemenului Caderea mandibulei

Reflex corneean Atingerea corneei :clipit Aferenta:trigemen, eferenta nerv facial Dispare bilateral in comele f profunde (se inchide foarte jos in bulb-maduva(nucleul spinal al trigemenului)

Reflexul maseterin Percutia arcadei mandibulei (prin abeslang)sau a mentonului:inchiderea mandibulei Reflex trigemino-trigeminal:se inchide in punte- mezencefal Viu in lacunarismul cerebral sau in SLA

Prietenii si dusmanii omului au reflex maseterin

Nevralgia de trigemen Durere fulguranta, f intensa, in teritoriul unui ram al trigemenului(nu depaseste linia mediana a fetei), declansata de atingerea unor puncte trigger de la nivelul fetei ,apare in crize paroxistice intre care sunt perioade fara durere. Poate fi esentiala sau secundara (SM, Tumori,inflamatii dentare, etc) Anticonvulsivante:Carbamazepina, Gabapentina, etc

Cefalgiile trigemino-vegetativeIn zona fronto-orbito-temporala unilateral,Insotite de lacrimatie , inrosirea conjunctivei ,edem si ptoza palpebrala,rinoree,Ex: Cluster Headache(cefalee in ciorchine): crize repetate care se agrega inanumite perioade de timp (ciorchini de crize), cate 1-3 crize/zi, urmandapoi intervale variabile libere de crize.F violenta, unilaterala, se instaleaza in 10-20 minute,dureaza cateva zecide minute pana la 1-2 ore, apare noaptea la aceeasi ora , si foartefrecvent iarna sau primavara.Oxigen nazal, anestezice intra nazale, Verapamil, Topamax

CLUSTER HEADACHE

Nervul facial Nerv mixt:fibre motorii si sensitivosenzoriale si vegetative.Componenta motorie: origine: nucleul motor din punte,apoi fibrele motorii inconjoara nucleul n VI si iau o directie oblica si in jos, parasind trunchiul prin santul bulbopontin.

Intra prin porul acustic intern in canalul auditiv intern sapat in stanca temporalului Iese din craniu prin orificiul stilomastoidian

Dupa iesirea din craniuTrece prin glanda parotida, se divide in 2 ramuri, temporo-faciala si cervico faciala si sedistribuie muschilor mimicii

Muschii mimicii

Fibrele sensitive, senzoriale si vegetative ale facialului Grupate in nervul VII bis(n. intermediar al lui Wrisberg) Au originea in nucleul sensitiv din punte si in nucleul salivator superior situat inapoia olivei pontine, urmeaza apoi traseul facialului, patrunde in canalul facialului cu care are traiect pana la ganglionul geniculat.

Nervul VII Wrisberg Traiect comun cu facialul pana la prima inflexiune in canalul facialului, in ganglionul geniculat unde este primul neuron sensitiv.

De la ganglionul geniculat: Fibre senzoriale pentru gust in 2/3 anterioare ale limbii(dulce si sarat), fibre pentru sensibilitatea conductului auditiv extern in portiunea externa, concha urechii si zona retroauriculara, si fibre vegetative pentru glande lacrimale si glande salivare sublinguale si submandibulare si pentru vasomotricitatea fetei.

Examinarea n. facialReflex nazopalpebral:percutia radacinii nasului declanseaza clipit.Reflex optico-palpebral:clipire la amenintare sau la proiectia brusca destimul luminos.Reflexul corneean: stimularea corneei determina clipit(reflex descris lanervul trigemen)Examenul gustului in 2/3 anterioare ale limbii(se aplica pe hemilimbatampon imbibat in solutie de sare sau zahar si se cronometreaza pana laaparitia senzatiei de gust): ageusie sau hipogeusie(lipsa sau scadereagustului), disgeusie(perceptia distorsionata a gustului)Simetria fetei, fantele palpebrale, comisurile bucale, santuri nazogeniene,riduri frontale, etcMimica activa:sa arate dintii, sa se incrunte, sa stranga ochii, sa umfleobrajii, sa fluiere, sa increteasca pielea gatului.

PARALIZIA FACIALA PERIFERICAPrin lezarea nervului facial sau a nucleului n facial din punteParalizie completa a tuturor etajelor fetei, cu imposibilitatea inchideriifantei palpebrale, in opozitie cu paralizia centrala faciala, prin leziunideasupra nucleului facialului, de obicei in creier, in care paralizia faciala epreponderenta in etajul inferior si bolnavul poate inchide ochii(deoareceetajul facial superior se proiecteaza bilateral in cele 2 emisfere cerebrale).Cea mai frecventa:paralizia faciala periferica a frigore: inflamatia datoritaunei viroze( virus herpes zoster, virus Epstein Barr, etc) a nervului facial incanalul facialului : edem si compresie a facialului in canalul ososinextensibil.

PARALIZIA PERIFERICA Etiologie: - lez intranevraxiale-sd vasculare Milard Gubler, glioame de trunchi - lez de unghi ponto-cerebelos-neurinoame, meningioame, colesteatoame - lez in spatiul subarahnoidian-meningite, PRN, sarcoidoza - lez in stanca temporalului-pareza a frigore, fracturi de satana, zona zoster geniculata ( sd Ramsay- HUNT) -lez exocraniene- procese inflamatorii sau tumorale de parotid

Paralizia faciala periferica a frigoreTrasul curentului nu este un doar un mit romanesc asa cum se spune !

Paralizia faciala periferica a frigoreExpunerea la geamul deschis al masinii, capul ud dupa baie, statul in vant, incurent, etc,Frecvent primavara si toamna,Viroza cu herpes zoster sau Ebstein Barr ori alte virusuri care inflameaza nervulfacial in canalul sau.Durere retroauriculara, apoi asimetrie faciala cu lagoftalmie si cu imposibilitateacontractiei muschiului platysma(pielosul gatului),Nu poate inchide ochiul, nu poate increti fruntea, nu poate fluiera, umfla obrazul,incorda muschiul pielosul gatului, etcPoate asocia hipogeuzie daca leziunea este inainte de desprinderea fibrelorgustative(nervul coarda timpanului)Poate asocia hiperacuzie(sunetele auzite sunt prea stridente, zgomotoase) datoritaparaliziei muschiului tensor al timpanului,Scade secretia lacrimala, ceea ce asociat cu lagoftalmia poate duce la uscareacorneei si leziuni ale acesteia(keratita)

Paralizie faciala periferica bilaterala in sindromul Guillon Barre Poliradiculonevrita acuta poate induce pareze de nerv facial bilaterale

Paralizia faciala periferica in Borelioza Boala Lyme , la noi in tara este inca mult mai rara in comparatie cu popularitatea pe care o are in presa si in anumite laboratoare care dozeaza anticorpii anti-Borelia. Dar, si boala ,si capusa, sunt din ce in ce mai frecvente in tara noastra. Se transmite prin muscatura capusei Ixodes, care traieste in padure, pe cerb sau pe soarecele salbatec. Exista in zone montane din Europa centrala infestare endemica . Poate induce paralizie periferica faciala.

In alte tari, borelioza poate fi o cauza frecventa de paralizie faciala perifericaLyme borreliosis--the most frequent cause of acute peripheral facial paralysis in childhood].[Article in German]Christen HJ, Bartlau N, Hanefeld F, Thomssen R.SourceAbteilung Kinderheilkunde, Schwerpunkt Neuropdiatrie, Universitt GttingenLyme borreliosis and acute peripheral facial palsy in Slovenian children.Maja Arnez, EvaRuzi-SabljiActa Otolaryngol Suppl. 1992;492:103-6. Peripheral facial palsycaused by Borrelia burgdorferi and viruses in south-western Finland.Puhakka HJ, Laurikainen

Spirocheta Borelia Burgdorferisi eritemul circinat dupa muscatura de capusa infestata cu Borelia

Paralizia faciala in Borelioza

NERVUL GLOSOFARINGIAN( IX) Nerv mixt-senzitivo-motorsi cu fibre vegetative parasimpatice Anatomie: - componenta motorie- originea reala in portiunea superioara a nucleului ambiguu din bulb, si iese din trunchiul cerebral prin partea superioara a santului colateral posterior al bulbului.Paraseste cutia craniana prin gaura rupta posterioara impreuna cu nervii X si XI, si intra in spatiul retrostilian si se indreapta spre radacina limbii

NERVUL GLOSOFARINGIAN- componenta senzitiva asigura sensibilitatea generala a lojei amigdaliene, a faringelui , a a fetei posterioare a valului palatin, a trompei lui Eustache si casa timpanului . Axonii protoneuronului senzitiv ajung in bulb si se termina in ncl fasciculului solitar si ncl dorsal ala aripii cenusii a planseului V IV