1

–– aannttiiddrroogg nneewwsslleetttteerr ––

2

NOI PROVOCĂRI ÎN DOMENIUL DROGURILOR ŞI RĂSPUNSUL ÎN PLANUL POLITICILOR PUBLICE

Într-o lume care traversează schimbări profunde, fenomenul drogurilor a ajuns să constituie o prezenţă negativă constantă a vieţii cotidiene, dominând medii diverse, de la marile aglomerări urbane până la sfera virtuală. Ne găsim în faţa unui fenomen care afectează tinerii, echilibrul familiei, siguranţa mediului şcolar, comunitatea şi întreaga societate. Conştiente de riscurile consumului de droguri şi efectele nocive ale acestora, autorităţile publice şi structurile mediului non-guvernamental au încercat şi continuă să depună eforturi pentru a contracara acest fenomen, printr-o informare corectă, prin măsuri de prevenire eficiente, modificări ale cadrului legal, furnizare de alternative de viaţă sănătoasă, evaluări constante şi sprijin de specialitate.

Problema drogurilor reprezintă o provocare cu implicaţii profunde atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii la nivel naţional şi european, fapt ce a încurajat Consiliul Europei să recomande tuturor statelor

membre să analizeze posibilitatea înfiinţării mecanismelor de coordonare naţionale, acolo unde nu există, sau a consolidării acestora şi să nominalizeze coordonatori naţionali în domeniul drogurilor, ca demersuri de consolidare a politicilor naţionale în domeniul drogurilor.

Politicile în domeniul drogurilor în România nu ar putea fi înţelese fără o analiză clară a fenomenului drogurilor la nivel naţional şi o transpunere a acesteia în context regional, european şi internaţional, iar rolul Agenţiei Naţionale Antidrog nu ar putea fi înţeles decât în relaţie cu sistemele de coordonare utilizate la nivel european.

De asemenea, înfiinţarea unui sistem de coordonare în domeniul drogurilor a reprezentat o dovadă a angajamentului României de a lupta împotriva producţiei, traficului şi consumului ilicit de droguri, fiind explicit exprimat în concordanţă cu angajamentele asumate prin documente juridice internaţionale adoptate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, şi prin documente bilaterale sau multilaterale semnate de ţara noastră. Ţelul final a fost crearea unei structuri guvernamentale moderne, care să răspundă cerinţelor europene în domeniu.

În Europa, problematica drogurilor are o natură din ce în ce mai dinamică, motiv pentru care furnizarea în timp util responsabililor politici, specialiştilor şi publicului larg a unor informaţii reale cu privire la noile tendinţe şi ameninţări privind drogurile este unul din obiectivele

principale ale Agenţiei.

Noua provocare este reprezentată, în principal, de produsele denumite generic „etnobotanice”, care conţin substanţe sau amestecuri de

substanţe chimice, sintetizate în laboratoare, ce produc efecte fiziologice şi psihologice asemănătoare drogurilor de risc/mare risc. Substanţele cu proprietăţi psihoactive apărute pe teritoriul României sunt de două tipuri: de tip canabinoid sintetic şi de tip amfetamină, acesta având cel mai mare efect distructiv. Raportând la anul 2010, se constată o evoluţie ascendentă, cu o singură excepţie de la regulă, luna martie – datorată modificărilor cadrului legislativ şi

3

introducerii sub control a unei noi categorii de substanţe. Din păcate, efectele acestui act normativ au fost de scurtă durată şi introducerea în luna iunie de noi substanţe pe lista celor aflate sub control naţional nu s-a mai soldat cu aceleaşi rezultate, o explicaţie a acestui fapt fiind „replierea” furnizorilor prin dezvoltarea comerţului online şi introducerea pe piaţă a altor substanţe cu proprietăţi similare, neincluse pe lista celor aflate sub control naţional sau internaţional. De asemenea, dată fiind amplasarea geografică a României, la confluenţa mai multor rute transnaţionale, aceasta îşi menţine statutul preponderent de ţară de tranzit, deşi se remarcă o intensificare a activităţilor desfăşurate de grupurile criminale, prin recrutarea de cetăţeni români pentru transportul unor cantităţi semnificative şi vânzarea la preţuri mai reduse, pentru „stimularea” pieţei locale.

Din aceste motive, apreciem necesară continuarea colaborării cu statele membre şi instituţiile specializate ale Uniunii Europene cu atribuţii în domeniul luptei antidrog în scopul îmbunătăţirii măsurilor antidrog aplicate în România, pentru identificarea de noi soluţii practice şi eficiente în contracararea fenomenului drogurilor.Ţinând cont că toate statele membre aderă la acelaşi set de principii fundamentale care se bazează în primul rând pe principiile fundamentale ale dreptului comunitar, promovând oportunitatea unei

abordări echilibrate de reducere a cererii şi a ofertei de droguri, România va susţine, în continuare, iniţiativele comune şi asigurarea unei coordonări cât mai bune a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii europeni, atât în interiorul graniţelor Uniunii Europene, cât şi în statele terţe.

Pornind de la experienţa acumulată de-a lungul timpului şi previzionând tendinţele fenomenului drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog, prin actuala viziune, urmăreşte ca în România să funcţioneze un sistem coerent, integrat şi profesionist de elaborare a politicilor în domeniu, în care societatea civilă să joace un rol esenţial.

Faţă de aceste aspecte, Agenţia Naţională Antidrog urmăreşte să adapteze permanent răspunsul naţional în planul politicilor la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri la nivel naţional, la condiţiile socio-economice actuale, la realităţile concrete, nevoile şi posibilităţile de reacţie existente, beneficiind în acest demers de sprijinul factorilor decidenţi şi al actorilor sociali de la nivel naţional şi local, în special al societăţii civile.

În baza recomandărilor europene, România a elaborat documente-cheie de politici publice menite să asigure funcţionarea întregului sistem de reducere a cererii şi ofertei drogurilor: Programul de Guvernare al României

2009 – 2012, capitolul 20 – Ordine şi siguranţa cetăţeanului;

Strategia naţională de ordine şi siguranţă publică 2010-2013;

Planul strategic al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru perioada 2010-2013;

Strategia Naţională Antidrog în perioada 2005-2012, aprobată prin H.G. nr. 73/2005, în acord cu principiile şi domeniile prioritare ale Strategiei Europene (reducerea cererii, reducerea ofertei, cooperare internaţională, informare şi evaluare, coordonare instituţională);

Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog pentru perioada 2005-2008 şi 2010-2012, aprobate prin hotărâri de guvern.

4

Evoluţia abordării fenomenului, la nivel european, a impus repoziţionarea Agenţiei în parametri de natură a asigura respectarea angajamentelor asumate, la nivel internaţional, prin implementarea conceptelor strategice exprimate în cadrul documentelor programatice circumscrise ariilor de interferenţă domeniului antidrog, precum: Declaraţia politică de la Viena (martie

2009); Planul de acţiune (al Declaraţiei politice

de la Viena) pentru o cooperare internaţională către o strategie integrată şi echilibrată de combatere a problematicii drogurilor la nivel mondial;

Strategia Uniunii Europene privind drogurile 2005-2012, adoptată de Consiliul European în 16-17 decembrie 2004;

Planul de acţiune al Uniunii Europene privind drogurile pentru perioada 2009-2012 (2008/C 326/09);

Programul multianual Stockholm (2010-2014), adoptat de către Consiliul European (2010/C 115/01) şi Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru implementarea Programului multianual Stockholm;

Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene (COM(2010) 673);

Rezoluţiile Comisiei pentru Stupefiante de la Viena;

Regulamentul Consiliul Europei nr. 1.920/2006;

Programul Stockholm 2010-2014.

În scopul realizării şi monitorizării politicilor publice în domeniul drogurilor, au fost realizate o serie de analize şi planificări privind ariile de interes. Activitatea de planificare s-a desfăşurat având la bază analiza efectelor implementării documentelor programatice reflectate în Situaţia statistică privind evoluţia fenomenului drogurilor şi a asigurat o parte a feedbackului necesar conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor în adaptarea şi reglarea strategiilor şi politicilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice. În perioada următoare, Agenţia are ca obiectiv creşterea calităţii procesului de planificare, monitorizare şi analiză a implementării documentelor programatice în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri. De asemenea, Agenţia îşi propune să acţioneze pentru o mai clară delimitare a obiectivelor documentelor programatice pe domeniile prioritare ale prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri şi pe niveluri de management şi să participe nemijlocit la elaborarea planurilor interinstituţionale de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog şi a Planului de acţiune. Pentru a îndeplini aceste obiective, Agenţia a adoptat managementul strategic în domeniul politicilor antidrog ce semnifică mult mai mult decât simpla producere de documente ce listează o serie de obiective, misiuni sau scopuri strategice; ea presupune un efort raţional de integrare a perspectivei strategice la toate nivelurile manageriale în vederea unei funcţionări coerente şi asigurării eficienţei coordonării răspunsului instituţional în domeniul drogurilor.

SERVICIUL ANALIZĂ STRATEGICĂ, PLANIFICARE ŞI POLITICI

5

REPLICA EUROPEANĂ COMUNĂ LA FENOMENUL DROGURILOR

REACŢIE EUROPEANĂ PUTERNICĂ LA PROVOCĂRILE DROGURILOR

Drogurile ilicite sunt un pericol la adresa sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor şi societăţii europene cu o evoluţie rapidă, iar noile substanţe psihoactive înregistrează o evoluţie fără precedent. Traficanţii de droguri schimbă rutele, metodele de contrabandă, precum şi cele utilizate pentru precursori. Drogurile afectează în special persoanele tinere. Studiul Eurobarometru arată că persoanele tinere pot obţine chiar şi cel mai periculos drog în 24 de ore. Utilizarea internetului pentru comercializarea drogurilor, în special în cadrul reţelelor de socializare, reprezintă o provocare pentru politicile curente de control al drogurilor, precum şi la adresa metodelor de prevenire.

Piaţa internă şi mişcarea liberă a bunurilor, lacunele legislative sau legislaţia permisivă reprezintă provocări la adresa politicilor în domeniul drogurilor, statele Uniunii Europene fiind în imposibilitatea reducerii fenomenului fără

o cooperare efectivă în domeniu. Instrumentele legale ale Uniunii Europene (politica de combatere a drogurilor şi cea pentru noile droguri emergente) întâmpină noi provocări: noi metode de traficare a drogurilor şi substanţelor chimice utilizate pentru producerea lor, apariţia într-un ritm rapid a noilor substanţe şi a canalelor de distribuţie inovative. Tratatul de la Lisabona reprezintă replica europeană la adresa drogurilor. Noua legislaţie, care va implica deopotrivă Parlamentul European şi statele membre, va avea un impact puternic, fiind în curs de elaborare şi adoptare. Acţiunile legislative vor fi susţinute şi de instrumente financiare, bugetul propus pentru intervalul 2014-2020 urmând să finanţeze următoarele activităţi: abordarea noilor droguri, dezvoltarea practicilor inovative cu privire la metodele de prevenire sau tratament, cooperarea transfrontalieră şi pregătirea profesională în domeniu.

.

6

TRAFICUL DE DROGURI Piaţa drogurilor ilicite este în continuă mişcare în privinţa eludării controlului sau capturării. Noile tehnologii facilitează dezvoltarea metodelor inovative de contrabandă în interiorul şi în afara spaţiului European (camuflarea drogurilor în interiorul bunurilor comerciale, conversia acestora în pudră, disimularea sau disiparea mirosului), cât şi schimbarea rutelor de trafic în vederea evitării controalelor (ruta Africii de Vest pentru traficul de cocaină din zona Americii Latine în Europa capătă importanţă). Traficul de droguri, una dintre cele mai mari provocări transfrontaliere ale instituţiilor de aplicare a legii, din 2004, a avut ponderea cea mai mare din infracţiunile cu care s-a confruntat Eurojust, numărul de cazuri crescând de la 77 la 254. Tratatul de la Lisabona defineşte traficul de droguri drept „infracţiuni individuale serioase cu dimensiuni transfrontaliere”. Legislaţia euro-peană în domeniul traficului de droguri (Decizia- cadru 2004/757/JHA) are unele deficienţe, una

dintre ele fiind cea în asigurarea cooperării judiciare în cazul dosarelor de trafic de droguri.

Un număr de reguli minime comune pe plan european sunt necesare în vederea asigurării unui nivel necesar de încredere pentru întărirea cooperării judiciare între statele membre.

Astfel, Comisia Europeană va dezvolta noi prevederi legislative care să combată cazurile majore de trafic transfrontalier cu droguri, reţelele de criminalitate organizată, să îmbunătăţească definirea infracţiunilor şi sancţiunilor, precum şi să introducă obligaţii de raportare din partea statelor membre referitor la implementarea legislaţiei specifice şi impactul acestora. Îmbunătăţirea metodelor de colectare a datelor cu privire la oferta de droguri este esenţială pentru evaluarea evoluţiilor în piaţa drogurilor. Comisia Europeană cu sprijinul Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi Poliţiei Europene vor dezvolta o serie de indicatori-cheie pentru monitorizarea pieţei drogurilor, infracţiunilor în acest domeniu, precum şi a măsurilor de reducere a ofertei de droguri.

PRECURSORI

Traficul cu substanţe chimice utilizate în procesul de producţie a drogurilor reprezintă o îngrijorare majoră (transformarea opiumului brut în heroină necesită importante cantităţi de precursori, substanţe utilizate în industrie, dar care pot fi uşor redirecţionate). Orice măsură la nivel european în acest domeniu trebuie să asigure o balanţă pentru un control eficient al traficului cu precursori fără să aducă atingere comerţului legal.

Evaluarea Comisiei în legătură cu implementarea legislaţiei europene cu privire la monitorizarea şi controlul comerţului cu precursori a relevat următoarele recomandări: întărirea implementării actualelor reguli şi posibilitatea introducerii unui regim mai strict pentru anumite substanţe chimice şi asigurarea unui control adecvat pentru preparatele farmaceutice care utilizează astfel de substanţe. Comisia Europeană va urmări dezvoltarea cooperării internaţionale împotriva deturnării de precursori (Rusia, America Latină, China).

CONFISCAREA ŞI RECUPERAREA BUNURILOR UTILIZATE ÎN INFRACŢIUNILE DE TRAFIC DE DROGURI Principala motivaţie a infracţiunilor trans-frontaliere o reprezintă obţinerea de fonduri

financiare. Pentru a fi eficientă, orice iniţiativă pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii

7

organizate trebuie să se axeze pe depistarea, indisponibilizarea, ridicarea şi confiscarea rezultatelor infracţiunii. O problemă majoră intervine în cazul bunurilor reţelelor de criminalitate organizată.

În vederea îmbunătăţirii instrumentelor legale existente, Comisia Europeană va propune o

legislaţie nouă referitoare la confiscarea şi recuperarea bunurilor infracţionale, precum şi recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare şi confiscare. Totodată, se va avea în vedere şi îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la spălarea banilor rezultaţi din astfel de infracţiuni.

NOILE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE Din 2005, statele membre au raportat prin sistemul de avertizare timpurie 115 de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive. Acestea sunt comercializate prin magazine speciale, internet, dealerii speculând lacunele legislative. Viteza cu care aceste substanţe apar pe piaţă reprezintă cea mai mare provocare a autorităţilor de aplicare a legii. Conform Eurobarometrului 2011, 5% din persoanele tinere au consumat aceste substanţe. Răspândirea rapidă a consumului are la bază preţul relativ redus, accesibilitatea (nu sunt interzise prin lege). Cu toate acestea, efectele nocive asupra sănătăţii organismului sunt comparabile cu cele ale drogurilor.

Evaluarea aplicării Deciziei Consiliului 2005/387/JHA a identificat trei probleme majore: incapacitatea de abordare a numărului în creştere de substanţe psihoactive, are un efect reactiv, are lacune în ceea ce priveşte măsurile de control şi de reglementare. Comisia Europeană va propune măsuri mai ferme în acest domeniu prin: îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării riscurilor acestor substanţe prin extinderea suportului pentru analize criminalistice, toxicologice, farmaceutice şi epidemiologice; oferirea unui răspuns mai rapid la adresa apariţiei acestor substanţe şi aliniere legislativă în domeniul controlului drogurilor, producerii şi securităţii alimentare, protecţiei consumatorului şi medicinei pentru a acoperi plaja largă de domenii din care aceste substanţe pot apărea.

REDUCEREA CERERII La nivelul Uniunii Europene se aplică diverse metode de reducere a cererii de droguri. Persistă diferenţe majore între acoperirea şi calitatea serviciilor legate de reducerea cererii la nivelul Uniunii Europene. Este clară nevoia de extindere şi îmbunătăţire a acestui tip de servicii, precum şi a celor de recuperare şi reintegrare socială. Comisia va dezvolta standarde minime de calitate pentru a îmbunătăţi activităţile de prevenire a consumului de droguri şi de a creşte eficienţa tratamentelor şi metodelor de harm reduction. Standardele vor fi dezvoltate în

cooperare cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, statele membre, diferiţi practicieni, corelând diferite sisteme de sănătate şi capabilităţi de-a lungul Europei. Se vor susţine în continuare acţiunile vizând reducerea riscurilor sociale şi de sănătate asociate dependenţei de droguri (educaţie timpurie, intervenţii pentru prevenirea şi controlul infecţiilor pentru persoanele care îşi injectează droguri, prevenirea deceselor asimilate consumului de droguri, reintegrare socială a dependenţilor de droguri).

8

CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR SUB EFECTUL DROGURILOR La nivel european au fost înregistrate accidente cauzate de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive, datele nefiind concludente în acest moment din cauza inexistenţei unui sistem de colectare. Comisia va

explora diverse acţiuni adresate prevenirii conducerii sub efectul drogurilor, plecând de la instruirea autorităţilor până la echiparea cu mijloace de testare adecvate.

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

La nivel euroepan statele membre trebuie să poarte un dialog activ cu ţările producătoare, precum şi cu cele de tranzit, oferind suport financiar, tehnic şi politic. Se remarcă două rute principale de trafic prin care drogurile pătrund în Uniunea Europenă: ruta cocainei (din America Latină prin Africa de Vest) şi ruta heroinei (din Afganistan prin Balcanii de Vest sau prin Asia Centrală).

Abordarea Uniunii Europene a traficului ilicit de droguri se realizează pe trei niveluri: comprehensiv (întărirea cooperării judiciare cu state terţe), geografic (abordarea rutelor drogurilor), cooperarea cu partenerii strategici (relaţia cu Statele Unite ale Americii pentru registrul datelor personale ale pasagerilor, cu Rusia pentru reducerea traficului pe Asia Centrală, dar şi zona Americii Latine şi Caraibe).

CONCLUZII Politica împotriva drogurilor la nivel european urmăreşte să protejeze şi să consolideze bunăstarea societăţii şi a individului, să protejeze sănătatea publică şi să ofere un nivel de securitate ridicat pentru societate în general şi să implementeze o abordare echilibrată şi integrată la adresa problemei drogurilor, prin acţiuni eficiente, rapide şi puternice.

Comisia va prezenta ca propuneri legislative: un pachet legislativ pe droguri care să îmbunătăţească Decizia-cadru referitoare la traficul de droguri şi Decizia Consiliului referitoare la noile substanţe psihoactive, acte normative referitoare la precursori, propuneri legislative referitoare la confiscarea şi recuperarea bunurilor rezultate din infracţiuni, inclusiv recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare şi confiscare, noi măsuri legislative referitoare la spălarea banilor.

Suplimentar, Comisia va prezenta indicatori pentru monitorizarea ofertei de droguri, infracţiunilor aferente şi reducerea ofertei de droguri, cu scopul de a îmbunătăţi măsurile de reducere a ofertei, precum şi standarde minime de calitate pentru îmbunătăţirea serviciilor de prevenire, de tratament şi harm reduction.

Comisia va supune dezbaterii publice eficienţa măsurilor întreprinse cu privire la drogurile ilicite sau la noile substanţe cu proprietăţi psihoactive.

Dinamica naţională instituţională din ultimii doi ani, determinată de contextul socio-economic, atât în domeniul prevenirii şi asistenţei integrate, cât şi în cel al combaterii traficului de droguri a relevat o nouă problematică în domeniu, care necesită o abordare diferită faţă de procedurile folosite până în prezent.

În acest context, Guvernul României a recunoscut fenomenul traficului şi consumului ilicit de droguri drept o problemă naţională de securitate internă, socială şi medicală şi a aprobat, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca structură coordonatoare a politicilor naţionale antidrog (H.G. nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog), dar şi repoziţionarea acesteia în rândul structurilor de ordine şi siguranţă publică (Legea nr. 38/2011, privind aprobarea O.U.G. nr. 20/2009 modifică art. 13 alin. 2 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare).

În acest sens, Agenţia Naţională Antidrog, în calitate de integrator al acestor politici, asigură o abordare echilibrată a fenomenului din perspectiva celor doi piloni: reducerea cererii şi reducerea ofertei de droguri.

SERVICIUL RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME

9

NOUTĂŢI DE LA AGENŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL DROGURILOR – LISABONA

ŞCOALA DE VARĂ A CENTRULUI EUROPEAN DE MONITORIZARE A DROGURILOR ŞI DEPENDENŢEI DE DROGURI 2-13 IULIE 2012 – LISABONA Instituto Superior das Ciências do Trabalho e da Empresa din Lisabona şi Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri colaborează, în prezent, pentru organizarea la Lisabona a unei şcoli de vară denumite „Drogurile ilicite în Europa: ofertă, cerere şi politici publice”. Înregistrarea la acest curs de două săptămâni, în perioada 2-13 iulie 2012, este deschisă în prezent.

Timp de două săptămâni, experţii ştiinţifici ai Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, profesorii de la Instituto Superior das Ciências do Trabalho e da Empresa din Lisabona şi factorii politici de decizie vor pregăti întâlnirea participanţilor cu provocări din domeniul politicilor din acest domeniu prin intermediul unei abordări multidisciplinare a problemei drogurilor în Europa şi dincolo de graniţele uniunii.

Prima săptămână a şcolii de vară vizează „Definirea problemelor” şi va cuprinde prelegeri

pe „Problema consumului de droguri în Europa”, „Oferta de droguri în Europa” şi „Detectarea de noi droguri”.

În săptămâna a doua se explorează „Înţelegerea politicilor pe problema drogurilor şi intervenţiile” cu prelegeri privind „Politicile naţionale /internaţionale pe problema drogurilor”, „Prevenirea consumului de droguri”, „Harm reduction (Reducerea daunelor asociate consumului de droguri)” şi „Sănătatea în penitenciare”.

Publicul-ţintă al şcolii de vară îl constituie studenţii, cercetătorii, profesioniştii şi conducătorii de instituţii interesaţi sau care lucrează în domeniul drogurilor.

Informaţii suplimentare despre programul şcolii de vară, taxe şi locaţie sunt disponibile la www.drugsummerschool.cies.iscte-iul.pt/np4/home şi la http://www.emcdda.europa.eu/news/2011/fs-7

COMPARTIMENTUL CENTRUL NAŢIONAL DE FORMARE ŞI DOCUMENTARE

ÎN DOMENIUL DROGURILOR

10

ATOME (Accesul la medicaţia opioidă în Europa)

Proiectul ATOME este finanţat prin cel de-al Şaptelea

Program-Cadru al Comisiei Europene (PC7/2007-2013) şi

urmăreşte îmbunătăţirea accesului la medicamentele

controlate în douăsprezece ţări europene. Proiectul este

gestionat de un Consorţiu din care fac parte Organizaţia

Mondială a Sănătăţii (Geneva), Reţeaua Euroasiatică

de Harm Reduction (Lituania), Hospice Casa Speranţei

(România), Agenţia Naţională Antidrog (România),

Help the Hospices (Marea Britanie), Asociaţia

Internaţională de Harm Reduction (Marea Britanie),

Universitatea din Lancaster (Marea Britanie),

Associazione Europea per le Cure Palliative (Italia),

Universitatea din Utrecht (Olanda). Agenţia Naţională

Antidrog este unul dintre cei zece beneficiari ai proiectului

care se derulează în perioada 2010-2015, în baza

Acordului de finanţare nr. 222994 – Accesul la medicaţia opioidă în Europa FP7-HEALTH-2007-B, încheiat între

Comisia Uniunii Europene şi Clinica Universitară Aachen,

care este „coordonator” al consorţiului.

11

Scopul general al proiectului Obiectivele proiectului

asigurarea unei mai bune utilizări a medicamentelor pe bază de opioide şi investigarea motivelor pentru care aceste medicamente destinate tratamentului durerilor uşoare sau severe, precum şi a dependenţei de opioide nu sunt utilizate adecvat în 12 ţări europene ţintă.

elaborarea şi diseminarea de recomandări adaptate fiecărei ţări în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii şi disponibilităţii acestor produse.

iniţierea unei analize în 12 ţări din Uniunea Europeană cu privire la disponibilitatea medicamentelor ce conţin substanţe supuse unui control, inclusiv la consumul raţional şi cauzele consumului redus al acestora;

iniţierea unei analize privind legislaţia din 12 ţări europene privind controlul medicamentele opioide şi recoman-darea, în baza convenţiilor internaţionale, a unor modificări adecvate în vederea îmbunătăţirii accesului la utilizarea legitimă şi raţională a medicamentelor care conţin substanţe aflate sub control,

introducerea unei metodologii de control a consumului de opioide per individ în 12 ţări europene.

În anul 2011, au avut loc la Bucureşti următoarele activităţi:

Denumire activitate Perioada Ţări participante Coorganizatori Educarea avocaţilor şi reprezentanţilor naţionali în vederea revizuirii legislaţiei naţionale privind utilizarea substanţelor stupefiante şi psihotrope.

25-26 februarie

2011

Serbia, Turcia, Slovenia, Slovacia,

Letonia, Cipru, Estonia, Lituania, Ungaria,

Bulgaria, Grecia şi Polonia

Hospice Casa Speranţei şi

Agenţia Naţională Antidrog

Planuri naţionale de acţiune pentru îmbunătăţirea accesului la medicaţia opioidă.

15-17 septembrie

2011

Bulgaria, Cipru, Grecia, Turcia,

Serbia şi Slovenia

Hospice Casa Speranţei şi

Agenţia Naţională Antidrog

Planuri naţionale de acţiune pentru îmbunătăţirea accesului la medicaţia opioidă.

17-19 noiembrie

2011

Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia

Eurasian Harm ReductioN Network şi

Agenţia Naţională Antidrog

12

Atelierele de lucru s-au bazat pe rezultate ştiinţifice şi au încurajat schimbul de bune practici la nivel de experţi, contribuind în subsidiar şi la promovarea sistemului de asistenţă a dependenţei de droguri şi tratament al durerii din România.

Afiş realizat de Radu Naforniţă, sef CRPECA Bacău

Intervenţiile din cadrul atelierului au vizat următoarele aspecte:

legitimitatea accesului la medicaţia controlată în scop medical; rolul medicaţiei opioide în tratarea durerii şi în tratamentul dependenţei de droguri; disponibilitatea medicaţiei opioide (codeină, morfină) în Europa; reducerea daunelor asociate consumului de droguri (harm reduction) şi tratamentul durerii ca elemente ale unei politici echilibrate de control a drogurilor; stadiul tratamentului dependenţei şi al activităţilor de harm reduction la nivel european; cadrul legal internaţional; bariere ale utilizării medicaţiei opioide pentru tratamentul dependenţei de droguri şi al durerii: proceduri şi practici legale restrictive, stereotipuri culturale, costuri prohibitive, nivelul cunoştinţelor/atitudinilor.

De asemenea, în cadrul atelierului de lucru din septembrie 2011 a fost lansat Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru asigurarea echilibrului politicilor naţionale referitoare la substanţele aflate sub control, disponibil pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog, site-ul proiectului www.atome-project.eu şi cel al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (www.who.int).

COMPARTIMENTUL CENTRUL NAŢIONAL DE FORMARE ŞI DOCUMENTARE ÎN DOMENIUL DROGURILOR

13

PRIMA REUNIUNE A CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC AL AGENŢIEI NAŢIONALE ANTIDROG

La nivel naţional, problema drogurilor continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii profunde atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar fenomenele recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, denumite generic şi în mod eronat „etnobotanice”, continuă să genereze preocupări la nivelul decidenţilor politici şi al specialiştilor. Faţă de aceste aspecte, Agenţia Naţională Antidrog, structură cu rol de coordonare în domeniu, urmăreşte să adapteze continuu răspunsul naţional la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri, la condiţiile

socio-economice actuale, la realităţile concrete, nevoile şi posibilităţile de reacţie existente, beneficiind în acest demers de sprijinul factorilor decidenţi şi al actorilor sociali de la nivel naţional şi local, în special al societăţii civile.

În eforturile generalizate ale societăţii de consolidare a unei poziţii ferme împotriva drogurilor, contribuţia lumii academice şi ştiinţifice este esenţială. Experienţa mediilor academice, fundamentată pe dovezi verificate ştiinţific, poate da consistenţa şi eficienţa necesară răspunsului instituţional la fenomenul drogurilor.

Astfel, Agenţia Naţională Antidrog, ca instituţie guvernamentală de coordonare a luptei împotriva drogurilor la nivel naţional, a realizat demersuri, concretizate în plan legislativ, de reînfiinţare a Consiliului Ştiinţific menit să funcţioneze ca un forum de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog.

14

Reînfiinţarea Consiliului Ştiinţific este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 461 din 11 mai 2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, fapt care exprimă asumarea la nivel de politici a acestui demers, ca pe o necesitate şi care imprimă un caracter prioritar stabilirii modului de lucru al consiliului. Conform hotărârii de guvern menţionate, Consiliul Ştiinţific este un for consultativ menit să asigure cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog, în acord cu prevederile actualei Strategii naţionale antidrog 2005-2012.

Importanţa acordată Consiliului Ştiinţific se reflectă în nivelul de reprezentare al membrilor săi, personalităţi marcante şi adevăraţi vectori ai vieţii academice, ştiinţifice şi profesionale din România. Membrii Consiliului Ştiinţific reprezintă instituţii de învăţământ superior renumite ale României din domeniul social, medical, psihologic şi al aplicării legii,

organizaţii profesionale care orientează şi coordonează activitatea specialiştilor din domeniul drogurilor, centre de cercetare, institute cu activitate specifică, unităţi ale Ministerului Sănătăţii, precum şi organizaţii nonguvernamentale cu tradiţie în prevenirea consumului de droguri. Analizele supuse atenţiei acestuia şi dezbaterii în cadrul consiliului au vizat tendinţele actuale ale fenomenului drogurilor, noile provocări, fenomenele emergente, răspunsurile în domeniul prevenirii consumului de droguri şi asistenţei consumatorilor dependenţi de droguri, nevoile de îmbunătăţire a cadrului legal, instrumentele utilizate în monitorizarea principalilor indicatori-cheie epidemiologici şi calitatea cercetărilor întreprinse la nivelul instituţiei. În cadrul reuniunilor viitoare, împreună cu membrii consiliului urmează a fi analizate date concrete rezultate din cele mai recente studii întreprinse în domeniul drogurilor, pentru a stabili tendinţe. De asemenea, vor fi identificate nevoile şi lacunele existente la nivelul sistemului de asistenţă a dependenţei de droguri, iar Agenţia Naţională Antidrog va realiza propuneri pertinente bazate pe date ştiinţifice şi va delimita indicatorii meniţi să evalueze eficienţa şi performanţa răspunsului la fenomenul drogurilor.

COMPARTIMENTUL CENTRUL NAŢIONAL DE FORMARE

ŞI DOCUMENTARE ÎN DOMENIUL DROGURILOR

15

INIŢIATIVE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE ANTIDROG ÎN ABORDAREA ECHILIBRATĂ A REDUCERII OFERTEI ŞI CERERII DE DROGURI

În conformitate cu recomandările europene şi internaţionale de adoptare a unei abordări echilibrate a fenomenului drogurilor, în virtutea statutului său de instituţie coordonatoare la nivel naţional a politicilor în domeniu, Agenţia Naţională Antidrog a organizat, pentru prima dată, în data de 20 decembrie 2011, o întâlnire cu reprezentanţi ai structurilor din Poliţia Română în scopul consolidării cooperării interinstituţionale la nivelul comunităţii locale pentru identificarea modalităţilor de iniţiere şi implementare a unei strategii comune antidrog pe trei domenii principale de acţiune: prevenire, asistenţă şi combatere.

În cadrul întâlnirii, au fost prezenţi reprezen-tanţi ai Brigăzii de Poliţie Rutieră, ai celor şase poliţii de sector, ai secţiilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai Serviciului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, ai Serviciului Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă şi ai Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti. De asemenea, la întâlnire au participat şi factori de decizie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

16

Principalele obiective ale reuniunii au fost: identificarea vulnerabilităţilor sistemului actual de gestionare a problematicii antidrog la nivel local; iniţierea demersurilor pentru identificarea de noi priorităţi şi direcţii de acţiune la nivel local (municipiul Bucureşti) pentru viitoarea strategie naţională antidrog pe segmentul prevenirii infracţionalităţii asociate consumului de droguri în cadrul comunităţii locale;

identificarea modalităţilor de colaborare interinstituţională pentru aplicarea procedurilor specifice managementului de caz în domeniul asistenţei consumatorului de droguri în spaţiile gestionate de către Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă; corelarea activităţilor de prevenire a traficului ilicit de droguri cu cele legate de consumul de droguri şi cu măsurile de asistenţă destinate consumatorilor.

Având în vedere faptul că aproximativ 30% din infracţionalitatea existentă în România este concentrată la nivelul municipiului Bucureşti, s-a conturat necesitatea conceperii unui plan local şi a fost relevată oportunitatea corelării datelor existente, în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, la nivelul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanii, în vederea formulării unor concluzii pertinente pentru abordarea integrată a fenomenului drogurilor. De asemenea, participanţii au convenit asupra necesităţii de a se include noţiunea de management de caz în prevenirea consumului de droguri în structura cursului de management strategic în domeniul ordinii şi siguranţei publice, ce se va desfăşura la sediul Institutului de Studii pentru Ordine Publică, începând cu luna ianuarie a anului 2012. În concluziile formulate la finalul întâlnirii, a fost subliniat rolul Agenţiei Naţionale Antidrog ca vector al cooperării cu structurile de aplicare a legii şi a fost evidenţiată importanţa permanentizării unor astfel de întâlniri în contextul necesităţii aplicării practice a principiului abordării echilibrate şi corelate a reducerii ofertei şi cererii de droguri, aspect subliniat de reprezentantul conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor chestorul Vasile POPA. Întâlnirea a fost apreciată ca binevenită pentru coordonarea activităţii viitoare şi pentru consolidarea cooperării interinstituţionale în acest domeniu, fiind considerată un pas important pentru încheierea unui protocol de colaborare în domeniu.

SERVICIUL MONITORIZAREA REDUCERII OFERTEI DE DROGURI

17

Proiectul „PARTICIPAREA GRUPURILOR VULNERABILE ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”

Proiectul „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” este gestionat de către Agenţia Naţională pentru Romi (aplicant principal), Agenţia Naţională Antidrog având calitatea de partener, alături de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, Fundaţia Reformei Justiţiei Penale, Asociaţia „Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului” (GRADO), Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Romilor „RAMSES” şi Asociaţia „TRANSCENA”. Proiectul a fost aplicat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), axa prioritară 6. „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenţie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale” şi are ca obiectiv general creşterea, la nivelul comunităţilor locale (inclusiv al grupurilor vulnerabile din aceste comunităţi) din întreaga ţară, a capacităţii de a realiza o dezvoltare locală durabilă şi incluzivă. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. Dezvoltarea capacităţii, competenţelor,

cunoştinţelor, stimei de sine şi a suportului social pentru 20.000 de membri ai grupurilor vulnerabile, astfel încât să crească şansele acestor persoane de a participa în economia socială şi de a se integra şi menţine pe piaţa muncii: asigurarea de formare profesională,

pregătire antreprenorială şi dezvoltare

personală pentru membrii grupurilor vulnerabile în vederea integrării pe piaţa muncii;

dezvoltarea serviciilor sociale de suport pentru membrii grupurilor vulnerabile, astfel încât aceştia să se poată integra şi menţine pe piaţa muncii;

promovarea, la nivelul comunităţilor locale, a unor politici de dezvoltare locală, care să ia în considerare asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri şi servicii publice, la acelaşi nivel cu populaţia majoritară şi crearea de oportunităţi de integrare socială pentru grupurile vulnerabile;

asigurarea de pregătire în domeniul serviciilor sociale de suport pentru incluziunea socială pentru specialiştii din organizaţiile publice sau private care oferă asistenţă şi susţin interesele grupurilor vulnerabile.

2. Iniţierea, consolidarea capacităţii,

susţinerea şi promovarea a 30 de structuri ale economiei sociale dezvoltate de grupuri vulnerabile, ca instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi crearea de bunăstare şi de locuri de muncă, la nivel local: stimularea implicării în economie a

asociaţiilor şi fundaţiilor, prin facilitarea parteneriatului public-privat în domeniul

18

economiei sociale, prin oferirea de consultanţă, informare şi oportunităţi pentru schimb de experienţă şi promovare în domeniul economiei sociale;

dezvoltarea şi promovarea unor activităţi generatoare de venit, la nivelul comunităţilor locale, activităţi care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau să se reintegreze pe piaţa muncii şi care contribuie la bunăstarea comunităţii;

facilitarea parteneriatului public-privat în domeniul economiei sociale, facilitarea cooperării dintre organizaţiile din domeniul economiei sociale şi facilitarea comunicării şi cooperării dintre reprezentanţi ai diferitelor grupuri vulnerabile şi dintre grupurile vulnerabile şi comunităţile în care trăiesc;

asigurarea de pregătire antreprenorială în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor vulnerabile şi ai organizaţiilor care susţin interesele acestora;

grupurile-ţintă ale proiectului sunt reprezentate de persoanele inactive, precum şi de persoanele care caută oportunităţi şi suport pentru a-şi menţine şi dezvolta abilităţile şi calificările profesionale şi antreprenoriale, pentru a se integra pe piaţa muncii şi care, în acelaşi timp, aparţin unuia sau mai multora dintre următoarele grupuri vulnerabile: o persoane de etnie romă supuse

excluziunii sociale, care nu au acces, la acelaşi nivel cu majoritatea populaţiei, la serviciile de sănătate şi

educaţie, precum şi la condiţiile de locuire (9.800 persoane);

o persoane aflate în detenţie care se pregătesc pentru eliberare sau care nu beneficiază de suport din partea familiei sau a comunităţii din afara penitenciarului şi care caută să desfăşoare activităţi de muncă în timpul detenţiei, precum şi persoanele anterior aflate în detenţie care se află în căutarea unui loc de munca (7.000 persoane);

o persoane dependente de droguri care au urmat un tratament de dezintoxicare în clinici de specialitate sau în comunităţi terapeutice şi care au nevoie de suport pentru reintegrarea socială (1.200 persoane);

o victime ale violenţei în familie – femei care nu mai beneficiază de aportul financiar al agresorului şi au nevoie de suport pentru întreţinerea unei familii din care agresorul nu mai face parte (1.000 persoane);

o tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului şi care se află în căutarea unui loc de muncă (1.000 persoane).

Durata totală a proiectului este de 3 ani.

În cadrul activităţilor de formare profesională şi dezvoltare personală a persoanelor din cadrul grupurilor-ţintă şi în acord cu obligaţiile operaţionale, Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrele de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog, participă tehnic prin furnizarea a minim o sesiune de consiliere în vederea identificării unui loc de muncă pentru beneficiarii proprii.

SERVICIUL REDUCEREA CERERII DE DROGURI

19

20

COLECTIVUL DE REDACŢIE

scms. Gabriela Trifan p.c. Radu Pop

sinsp. Camelia Dinică p.c. Carmen Căpitănescu

p.c. Adelina Dorache