of 23 /23
Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii INSPECTORATUL GENERAL DE STAT PENTRU DIRECTIVARE SI CONTROL iN PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR ORDIN Nr. 44 din 23 februarie 1976 PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII", INDICATIV C. 376 Avand in vedere referatul Inspectoratului pentru directivare, norme generale si sinteza nr. 172 E din 10 februarie 1976, in temeiul Decretului nr. 44 din 14 februarie 1973 privind infiintarea, organizarea si functionarea Inspectoratului General de Stat pentru Directivare si Control in Proiectarea si Executarea Constructiilor, se emite urmatorul ORDIN: 1. Se aproba "Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii", avand indicativul C.376. 2. Normativul intra in vigoare pe data de 5 aprilie 1976 si se va publica in Buletinul constructiilor. 3. Pe data intrarii in vigoare a normativului aprobat prin prezentul ordin, inceteaza valabilitatea urmatoarelor prescriptii tehnice: Normativ privind executarea vopsitoriilor cu vopsele pe baza de acetat de polivinil, indicativ C.361, aprobat cu ordinul CSCAS nr. 115/1961; Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, indicativ C.6670, aprobat cu ordinul M.C. Ind. nr. 125 N/1970; Instructiuni tebnice pentru finisarea pe santier a plajelor interioare executate cu placi dure din fibre de lemn, cu desene

Normativ Pentru Executarea Lucrarilor de Zugraveli Si Vopsitorii

Embed Size (px)

Text of Normativ Pentru Executarea Lucrarilor de Zugraveli Si Vopsitorii

Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitoriiINSPECTORATUL GENERAL DE STAT PENTRU DIRECTIVARE SI CONTROL iN PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILORORDIN Nr. 44din 23 februarie 1976PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII",INDICATIV C. 376Avand in vedere referatul Inspectoratului pentru directivare, norme generale si sinteza nr.172 E din 10 februarie 1976,in temeiul Decretului nr. 44 din 14 februarie 1973 privind infiintarea, organizarea si functionarea Inspectoratului General de Stat pentru Directivare si Control in Proiectarea si Executarea Constructiilor, se emite urmatorulORDIN:1. Se aproba "Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii", avand indicativul C.376.2. Normativul intra in vigoare pe data de 5 aprilie 1976 si se va publica in Buletinul constructiilor.3. Pe data intrarii in vigoare a normativului aprobat prin prezentul ordin, inceteaza valabilitatea urmatoarelor prescriptii tehnice: Normativ privind executarea vopsitoriilor cu vopsele pe baza de acetat de polivinil, indicativ C.361, aprobat cu ordinul CSCAS nr. 115/1961; Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, indicativ C.6670, aprobat cu ordinul M.C. Ind. nr. 125 N/1970; Instructiuni tebnice pentru finisarea pe santier a plajelor interioare executate cu placi dure din fibre de lemn, cu desene in relief, indicativ C.9670, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr.127 N/1970; Instructiuni tehnice privind executarea vopsitoriilor cu Vinarom si vopsea decorativa in relief, aplicate direct pe stratul suport sau prin intermediul unui strat de netezire, indicativ C.12472, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 167 N/1972; Instructiuni tehnice pentru folosirea emailului Polilac la vopsitorii in constructii, indicativ C.14372, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 77 N/1972.INSPECTOR GENERAL DE STAT,Ing. EMANOIL FLORESCUNORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII CAIETUL I: PRESCRIPTII GENERALEindicativ C.376 inlocuieste: C.3/61, C. 6670, C. 9670C. 2472 si C. U3 72I. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE1.1. Prezentul normativ este compus din "caiete", fiecare cuprinzand prescriptii pentru executarea solutiilor de zugraveli si vopsitorii asemanatoare din punct de vedere al materialului specific intrebuintat sau al alcatuirii structurii de finisaj.1.2. Continutul caietelor este urmatorul:Caietul I Prescriptii generale, comune tuturor sistemelor de zugraveli si vopsitorii.Caietul II Zugraveli cu lapte de var.Caietul III Zugraveli in culori de apa, zugraveli in relief, finisarea ornamentelor de ipsos.Caietul IV Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac, imitatie lovituri de ciocan,bronzaluminiu, pe baza de derivati celulozici, bituminoase, selac, ceruire.Caietul V Vopsitorii cu vopsea Vinarom si cu vopsea decorativa in relief.Caietul VI Vopsitorii cu vopsele pe baza de acetaj de polivinil, nuantate pe santier.1.3. Normativul de fata stabileste conditiile sl modul de executare, conditiile tehnice de calitate si modul de verificare a acestora, pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii de tipurile indicate la pct. 1.2.1.4. Nu sunt cuprinse in normal vopsitoriile ignifuge, (cu exceptia celor pe baza de var), cele anticorosive cu vopsele epoxidice, clorcauciuc, copolimeri vinilici.De asemenea, nu sunt cuprinse in normativ lucrarile de zugraveli si vopsitorii ornamentale (aurire, ornamentarea stucaturilor, imitatie de diferite esente de lemn, sgrafite, al fresco).1.5. Prezentul normativ se aplica la lucrarile de zugraveli si vopsitorii care se executa atatla cladiri de locuit si socialculturale cat si la constructii industriale si agrozootehnice care nu sint supuse actiunii agresive a agentilor chimici.in cazul cand vopsitor ia trebuie sa joace si rolul de bariera de vapori, se va tine seama de prevederile din "Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea barierelor contra vaporilor", indicativ C. 10870.1.6. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii cuprinse in normativ se executa pe suprafete delemn, PFL, PAL, metal, glet de var, glet de ipsos, glet de nisiparacet, glet de ipsosaracet(Gipac), tencuieli cu mortar de var sau cu mortar de ciment, driscuite; de asemenea se pot executa zugraveli si vopsitorii direct pe fata vazuta a elementelor de beton (prefabricat sau turnat monolit), elemente care rezulta din decorare cu fata plana si neteda.1.7. La lucrari de restaurari si reparatii de cladiri monumentale si la monumente istorice,proiectantul va putea prevedea conditii si detalii tehnologice necesare pentru asigurarea aspectului corespunzator, in functie de specificul cladirii.2. MATERIALE2.1. Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne specificate in caietele respective.3. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE iNAINTE DE iNCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPS1TORIILOR3.1. inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.3.2. in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile sevor executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru al feri de umiditate si de murdarire, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi. in cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibrolemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor executa inainte de montarea stratului suport.3.3. Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriilemetalice la tamplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.3.4. La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luanduse masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.3.5. inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.4. PREGATIREA SUPRAFETELOR Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita4.1. in vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat maifin, astfel ca urmele de drisca sa fie cit mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie sa fie executate ingrijit, terminate si uscate.4.2. in cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu: panouri mari),toti perii ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (in cazul peretilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de cimentvar, dupa ce in prealabil bavurilesi dungile iesinde in relief au fost indepartate, astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea, betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sarma.Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa indeplineasca conditiile de planeitate si netezire prevazute in "Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari" P.4271.Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport.4.3. in cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zugravite direct, se vor curata cu atentie stropii si resturile de mortar, si se vor completa rosturile care prezinta goluriin mortarPregatirea suprafetelor gletuite4.4. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie safie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin14 zile.4.5. Toate fisurile, neregularitatile etc, se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecare rapida (in intervalulde maximum 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 minute).Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsosvar, in proportie de1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare.Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate in Caietul V.4.6. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuiesti cu hartie de slefuit (in cazul peretilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.4.7. in cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuiisa fie de maximum 8%.Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL4.8. Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari, si reparata in ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, este luata in primire de vopsitor.Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.4.9. Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de15%. Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".4.10. Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoresiv si vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.Pregatirea suprafetelor metalice4.11. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc.Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara ; in cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si decapare acida, in instalatii industriale sau paste decapante.Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (whitespirit, terebentina,benzina usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni coroziunea metalului.4.12. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorosiv corespunzator vopselei care se aplica.Pregatirea suprafetelor cu un finisaj vechi4.13. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.4.14. Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi indepartate cu spaclul inainte de rarirea lor. indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu piste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula cateva minute, dupa care se curata cu spaclul.Daca gletul de vopsea este prea crapat sau sa cojit odata cu scoaterea cu spaclul a vopselei, gletul se va reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire se face ca pentruun glet nou.4.15. Vopsitoriile vechi degradate, de pe tamplaria metalica sau de lemn, se curata in mod similar ca de pe suprafetele gletuite.Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, pregatirea suprafetelor se va face la fel ca in cazul unor finisaje noi.5. CONDITII DE EXECUTIE5.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul normativ.5.2. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura aaerului, in mediul ambiant, de cel putin + 5C, in cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin + 15C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 orede la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de asemenea,se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculelor.5.4. inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuita 3% si suprafetele gletuite 8%). Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de60% si temperatura + 18...20X), dupa cea. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa circa 2saptamani de la executarea gletului.Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar(aparatul cu carbid tip C.M.).in cazul cand pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se poate verifica daca stratul suport de mortar sau beton sa uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (cea. 2x5 cm) din suprafata suport 0 solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz suport are o umiditate mai mare de 3%.5.5. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.5.6. La executarea finisajelor se va tine seama de indicatiile date la fiecare caiet, in ceeace priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul suport pe care se aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul.5.7. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a pastrarii ca racteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si normele interne de fabricatie.6. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PCIdin:6.1. La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea in vedere prevederile Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si MinisterulSanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si nr. 60/1975; Norme de protectia muncii (constructiimontaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7N/1970, cap. XVII. B; Norme PCI in vigoare.6.2. Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili vor fi instruiti zilnic. De asemenea, vor fi instruiti si muncitorii care lucreaza temporar in zona respectiva.6.3. in imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele, trebuie sa fie asezate stingatoare de incendiu, in numar suficient, la loc vizibil si usor accesibil.6.4. in jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10 m, trebuie sa fie puse afise usor de citit de la distanta, cu inscriptiile:FUMATUL STRICT INTERZISNU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS NU SUDATINU iMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI6.5. in cazul lucrului in spatii inchise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise,iar in cladirea respectiva este strict interzis sa se lucreze cu loc deschis sau sa se sudeze, la oricare din nivelele cladirii.in cazul imposibilitatii asigurarii ventilatiei naturale se va realiza obligatoriu ventilareaartificiala (cu precadere in spatii inchise).6.6. La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic si inchise in magazii destinate in mod special, acestui fel de materiale, avand scris pe usa.PERICOL DE INCENDIU NU FUMATINU INTRATI CU FOC DESCHIS6.7. La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi inflamabili, acestea trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis si nu vor fuma.6.8. Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu toluen sau alti solventi inflamabili, le transvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa poarte ochelari de protectie si sa efectueze aceste operatii in locuri ferite de surse de loc.6.9. Pentru muncitorii care lucreaza la inaltime se vor verifica si asigura stabilitateapodinelor, scarilor de acces, esafodajelor etc.6.10. La folosirea instalatiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de masura si control necesare functionarii acestora in conditii de securitate.6.11. in cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si in cazulutilizarii lacurilor si vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protectie (in cazul cand se poarta o semimasca).7. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR7.1. Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmarinduse respectarea prevederilor din prezentul normativ.7.2. Pe parcursul executarii lucrarilor zugravelivopsitorii, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru):a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de importanta deosebita consemnanduse acestea in proceseverbale de lucrari ascunse;b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor interne de fabricatie respective,c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet.7.3. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.7.4. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.Zugraveli7.5. Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica urBmatoarele:a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa precum si a celor in calciovechio; eletrebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la pensula sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai daca sint vizibile pana la o distanta de cel mult 1m de la suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m; pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, exceptand cazul cand prin conditiile speciale ale lucrarii sa prescris o repartizare neuniforma;c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau panza de sac; nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; in cazul executiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura a fasii vecine, dar pe o latime de cel mult 1 mm.7.6. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.7.7. Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreaptacu mai mult de 2 mm.Vopsitorii7.8. inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca la vopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri sa format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocnirea usoara a vopselii cu degetul in mai multe puncte.7.9. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avanduse in vedere urmatoarele:a) suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la "perfect curat" adicasa nu prezinte straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomeraride pigmenti, neregularitati cauzate de chituiri sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, fire de par, urme de vopsea insuficient frecata inainte de aplicare etc;b) la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculade vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite in prealabil, se va controlaca accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, olivere etc.) sa nu fie patate de vopsea;c) nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite;d) pentru controlarea pregatirii corecte a suprafetelor de tamplarie inaintea vopsirii(curatirea, slefuirea, chituirea rosturi lor etc.) se vor face verificari prin sondaje in diverse puncte,in laturanduse cu grija vopseaua pana la stratul suport;e) se va examina vizual daca tevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte; cu aceeasi atentie se va controla daca pregatirea fetelor laterale si spatele acestui piese si aparate sunt vopsite pe toate elementele, fara locuri neacoperite, umflaturi etc; pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaje daca este aplicata vopseaua pe suprafetele corect pregatite in prealabil si daca este executata conform proiectului (curatirea de rugina sau mortar, aplicarea succesiva a straturilor prevazute in proiect);f) bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa fie de ai i latime pe toata lungimea, sa nuprezinte curburi sau franturi de acelasi aliniament, iar innadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m;g) separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perele precum si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc; verificarea rectiliniaritatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cat mai mare;la aceasta verificare trebuie ca pe un intreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.7.10. Calitatea lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifica in acelasi mod ca la celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol.8. iNTRETINERE8.1. Zugravelile cu lapte de var si huma, calciovechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretin prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice.8.2. Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supralejele finisate cu calciovechiopatinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata flanelata.Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.8.3. Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitiva in relief se pot spala cu o carpa muiata in apa si stoarsa.Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30zile de la realizarea lor.9. TRANSPORTUL Sl DEPOZITAREAMATERIALELOR PE SANTIER9.1. Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul livrat in saci de hartie se transporta in vagoane inchise.Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si ferite de umezeala.9.2. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate in bidoane de tabla, cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilena la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet.9.3. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitati impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7C si + 200C.9.4. in timpul depozitarii se va urinari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.Elaborat de:INSTITUTULDE CERCETARI iN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC Aprobat de I.G.S.C.cu ordinul nr. 44din 23 feb. 1976NORMATIV PENTRU EXECUTAREALUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII CAIETUL II: ZUGRAVELI CU LAPTE DE VARindicativ:C. 3761. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la modul de preparare si executare a zugravelilor cu lapte din var.1.2. Zugravelile cu lapte de var (spoieli) se aplica la exteriorul si interiorul constructiilorpe suprafete tencuite, pe zidarii aparente, pe glet de var, pe beton, la constructii de locuinte si socialculturale, industriale (cand nu sunt supuse agresivitatii agentilor chimici), agrozootehnicesi lucrari de organizare de santier; pe suprafete de lemn, ca dezinfectant sau pentru ignifugari.1.3. Zugravelile cu lapte de var, colorate, se aplica la exterior sau interior, la fel ca la pct.1.2.2. MATERIALE2.1. Amestecurile preparate pentru zugraveli cu lapte de var trebuie sa fie rezistente la lumina si la actiunea mediului in care se vor gasi suprafetele respective in timpul exploatarii. Compozitiile trebuie sa aiba o astfel de consistenta, incat acoperirea suprafetelor sa se poata face corect, fara ca materialul sa curga si fara sa ramana urme vizibile de bidinea sau pensula; de asemenea trebuie sa aiba pigmentii bine fixati. Pentru aceasta, in compozitii se vor introduce uleiuri.2.2. Materialele utilizate la executarea zugravelilor trebuie sa corespunda prevederilor dinurmatoarele standarde de stat si norme interne ale unitatilor producatoare: Ulei de in sicativat, STAS 1670; Ulei tehnic de in, STAS 1870; Ulei tehnic de rapita, STAS 207870; Ulei tehnic de floareasoarelui, STAS 271070; Var pentru constructii, STAS 14670; Apa pentru mortare si betoane, STAS 79073; Oxizi, pigmenti pentru vopsele, pamanturi decolorante, produse absorbante, standardele din sectorul L "Industria chimica" subgrupa "L 17"; Hartie pentru slefuire uscata, STAS 158161; Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 459368.3. PRESCRIPTII DE EXECUTIE Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var3.1. Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluareapastei de var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in volume) si amestecare pana la perfecta omogenizare. in caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari in volume). Nu se va face preparareain recipiente (butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 35 zile de la preparare.Laptelui de var i se adauga, amestecand continuu, pana la omogenizare, grasimi (ulei dein, de rapita sau de floarea soarelui), in proportie de 1...2% (in volume). Se poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie, care insa se va incalzi pana la topire si se va amesteca numai in cazul prepararii laptelui din var bulgari si anume inainte de racirea amestecului.3.2. in cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pana la nuanta dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare. Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil.3.3. inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cutesatura din sarma de alama, pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins sau de pigment.3.4. La locul de munca, compozitia din zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tabla zincata.Aplicarea zugravelii3.5. Spoielile (preparate din lapte din var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de varse executa in douatrei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura dintre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare.Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel mult dupa 2...4 ore; in caz contrar stergerea de praf se va efectua din nou inainte de aplicarea primului strat de zugraveala.3.6. La zugravirea peretilor se delimiteaza de la incepui suprafetele care trebuie sa fie zugravite diferit, prin trasarea unor linii subtiri intre suprafetele respective (de exemplu inii. tavan si pereti). Trasarea liniilor se va face conform caietului III.Zona imediat invecinata liniei de demarcatie se zugraveste cu o pensula.3.7. Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat (pct. 3.12...3.15). Pentru a asigura o mai buna aderenta de suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua.Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor zugravelii numai pe suprafete mici.3.8. in cazul zugravirii manuale, intinderea straturilor se va face purtanduse bidineaua pe directii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra)iar la pereti in sens orizontal. in timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.3.9. Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.3.10. Zugravirea manuala se va face concomitent de catre doi zugravi, unul executand zugravirea partii superioare a peretelui de pe scara dubla, iar celalalt zugravind de pe pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de imbinare.3.11. in cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei (bai, bucatarii, spalatorii, sali de clase etc), se zugraveste mai intai partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul, iar apoi se executa lambriul in ulei. Limita de demarcatie se trage cu culoare de apa, asi cum sa indicat mai sus.3.12. La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului; cu actiune continua, la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului printrun furtun dintrun vas (recipient) alimentat continuu.3.13. Aparatul cu actiune discontinua folosit curent este aparatul tip "Calimax". (lista de scule, dispozitive, utilaje este data in Anexa).inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare; se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezanduse pe gura rezervorului o sita pentru strecurarea ei; se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pana la 3...5 atmosfere; se deschide robinetul si se regleaza jetul; se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.3.14. Ca aparat de pulverizat cu actiune, continua se poate folosi aparatul electric de zugravit (AEZ1), cu compozitia de zugraveala, strecurata in prealabil, se alimenteaza continuuun recipient (galeata) separat pe masura consumului, de unde este absorbita prin furtun in rezervorul de presiune si respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare: se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incat sa se asigure posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoara prin sita; se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie in acest recipient; se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5...6 atm. si se deschide robinetul pulverizatorului; se verifica buna functionare a aparatului (manometrul, legatura furtunului de absorbtiecu aparatul, legatura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul, starea de functionare a pompei si a pulverizatorului etc); se regleaza jetul.La aparatul electric de zugravit, inainte de punerea in functiune se va face legatura acestuia cu pamantul.3.15. Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizai se procedeaza in felul urmator: se ridica presiunea in pompa pana la cea de lucru (conf. pct. 3.13 si 3.14), se deschide robinetul de la pulverizator si se incepe stropitul; jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropii fini si in unghi drept iata de suprafata care se finiseaza, iar duza sa se afle la o distanta de suprafata de 0,75... 1,00 m, astfel incat compozitia care se pulverizeaza sa nu cada pe jos si sa nu ricoseze; pentru o aplicare uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza pulverizatorului miscari in spirala; fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.3.16. Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atat in interior cat si in exterior precum si furtunul si pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creanduse din nou presiune.3.17. La zugravirea fatadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor,se va evita aplicarea acestora pe boare puternic; aplicarea se va face in primele ore ale diminetiiiu dupa amiaza (in lunile de vara). in cazul cand este necesar sa i lucreze pe timp insorit, suprafata se va uda cu apa in prealabil.Elaborat de:INSTITUTUL DE CERCETARI iN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul nr. 44 din 23 feb. 1976NORMATIV PENTRU EXECUTARE LUCRARILORDE ZUGRAVELI SI VOPSITORII CAIETUL III: ZUGRAVELI IN CULORI DE APA,ZUGRAVELI iN RELIEF, FINISAREA ORNAMENTELOR DE IPSOSIndicativ C. 3761. OBIECT Sl DOMENIU DE APLICARE1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la modul de preparare si executare a zugravelilor in culori de apa, a zugravelilor in relief si la finisarea ornamentelor de ipsos.1.2. Zugravelile in culori de apa, preparate cu huma sau caolina, se aplica la interiorulconstructiilor, in incaperi cu umiditate relativa a aerului sub 60%, pe suprafete gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la cladiri de locuit si socialculturale, constructii industriale (unde nu sint supuse agresivitatii agentilor chimici), agrozootehnice, precum si la lucrari provizorii.2. MATERIALE2.1. Amestecurile preparate cu culori de apa trebuie sa reziste la lumina si la actiunea mediului in care se vor gasi suprafetele respective in timpul exploatarii. Compozitiile trebuie sa aiba o astfel de consistenta, incat acoperirea suprafetelor sa se poata face corect, fara ca materialul sa curga si fara sa ramana urmi vizibile de bidinea sau pensula; de asemenea, trebuiesa aiba pigmentii bine fixati. Pentru aceasta, in compozitiile de zugravii se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele2.2. Materialele utilizate la executarea zugravelilor in culori de apa trebuie sa corespunda prevederilor din urmatoarele standarde de stat si norme interne ale unitatilor producatoare: Ipsos de constructii si ipsos de modelat, STAS 54566; Caolin spalat de Aghires, STAS 23283; Huma, conditiile tehnice prevazute in normele interne ale carierei producatoare; Caolin spalat de Harghita, STAS 488868; Apa pentru mortare si betoane, STAS 79083; Clei de oase, STAS 8873; Clei de piele, STAS 8969; Gelatina tehnica, STAS 254073; Creta macinata de MurfatlarDobrogea, STAS270671; Oxizi, pigmenti pentru vopsele, pamanturi decolorand produse absorbante, standardele din sectorul "L. Industria chimica subgrupa "L 17"; Praf de bronz alb si galben; Praf de matase "Micalux", N.I. 458960 a UCECOM; Hartie pentru slefuire uscata, STAS 158161; Panza pentru slefuire uscata, STAS 158261; Corpuri abrazive cu liant ceramic si mineral, STAS 459366.3. PRESCRIPTII DE EXECUTIEZugraveli in culori de huma. Prepararea compozitiei de zugravit.3.1. La prepararea compozitiei de zugravit se vor folosi: huma muiata in apa, pigmenti si solutie de clei.3.2. inmuierea humei cu apa se face in proportie de 2 litri de apa la 1 kg huma bulgari framantati marunt. Cantitatea de apa poate varia in functie de calitatea humei.Se toarna intai apa, atat cit sa acopere bulgarii de huma; restul de apa se adauga dupa inmuierea acestora.Pentru inmuiere, bulgarii se vor lasa in apa timp de 5...24 ore, dupa care amestecul se va omogeniza bine cu o lopata.3.3. Pigmentii vor fi inmuiati in apa cu 24 ore inainte de prepararea compozitiei.3.4. Solutia de clei se va prepara din clei si apa in proportie de 1 kg clei la 5 litri apa. Placutele de clei sparte in bucati sau cleiul granulat se inmoaie in apa timp de 24 ore. Dupa aceea amestecul se fierbe, introducand vasul cu clei in alt vas cu apa care fierbe.Fundul vasului cu clei nu trebuie sa atinga fundul vasului cu apa.3.5. Prepararea compozitiei de zugraveala se va face astfel:Se toarna in amestecul de huma cu apa solutia de clei, in proportie de 100 g solutie clei la1 litru de huma cu apa; dupa aceea se adauga pigmentii inmuiati in apa, pana la obtinerea nuantei cerute de proiectant.Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se evita variatiile de nuante, in cadrul aceluiasi camp vizibil.intreaga compozitie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.3.6. Concomitent se va prepara si o solutie de sapun cu apa, in proportie de 1 kg sapun la circa 16 litri apa. Se introduce sapunul (pasta sau bucati) intro cantitate mica de apa calda, amestecand pana la dizolvarea completa a sapunului. Se adauga apoi rest vil de apa calda, seomogenizeaza si se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.Aplicarea zugravelii3.7. Se aplica un prim strat de sapun, preparat ca la punctul 3.6, dupa care se face repararea defectelor marunte la tavan si pereti, cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate, dupa care se v;i aplica compozitiade zugraveala in trei straturi, pe intreaga suprafata.Atat sapunul cit si primul strat de zugraveala, se aplica cu bidineaua.Ultimele doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat cu aparate de pulverizat, conform prevederilor din caietul II, cap. II sau in cazuri speciale, pe suprafete mici, tot cu bidineaua.3.8. Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata n solutia de clei, se va intrebuinta in timp de 24...48 ore de la preparare, intrucat se altereaza cu timpul, in special vara.3.9. Toate celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii (modul de aplicare a stratului pe pereti, uneltele necesare etc.) sunt indicate la zugravelile de lapte de var (Caietul II).Zugraveli in culori de apa cu caolina3.10. Se intrebuinteaza de obicei fara pigmenti, pentru obtinerea unei compozitii de zugraveala de culoare alba pentru zugravirea tavanelor. Mai rar, se intrebuinteaza cu diversi pigmenti, la compozitiile de zugravit peretii, in locul humei.3.11. Prepararea se face in mod similar ca la zugravelile cu huma si clei, in aceleasi proportii, huma fiind inlocuita cu caolina.3.12. Zugraveala cu caolina se aplica pe suprafete gletuite; tehnologia de aplicare este aceeasi cala zugraveli pe pereti cu huma si clei.Zugraveli cu desene, liniaturi si stropite3.13. Zugravelile cu desene, liniaturile si zugraveli stropite se vor executa pe suprafete zugravite in prealabil intro singura culoare, care constituie fondul. Zugraveala simpla de fond se executa in conformitate cu prevederile de la pct. 3.1...3.9 de mai sus.Prepararea compozitiei3.14. Compozitia se prepara din solutie de clei cu adaos de apa si pigmenti minerali.Solutia de clei preparata in conformitate cu prevederile de la pct. 3.3 se dilueaza cu apa in proportie de 100 g solutie de clei la 1 litru apa. in locul solutiei de clei se poate folosi lapte animal in aceeasi proportie.Pigmentii se adauga pana la obtinerea nuantei ceruta de proiectant.3.15. Desenele rezultate cu compozitiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen in culoare de bronz (galben sau alb).Compozitia in culoare de bronz se prepara din:bronz 100 g amidon 100 g gelatina 50 gapa 500...600 mlPrepararea se face dizolvand amidonul in putina apa calda si amestecand pana la desfacerea cocoloaselor; dupa aceea se adauga apa pana se obtine o solutie de consistenta laptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolva in restul de 100...200 ml apa calda si se amesteca pana la omogenizare completa.in vasul cu amidon se toarna gelatina, dupa care se toarna bronzul, amestecand continuu.in timpul lucrului, vasul cu compozitia se tine in alt vas cu apa fierbinte, racirea si intarirea trebuind sa se iaca pe suprafete ce se finiseaza.Executarea desenului cu rola3.16. Compozitia de zugraveala se aplica pe cilindrul rolei confectionat din burete, cu ajutorul unei pensule.Aplicarea desenului se face purtand rola pe perete de sus in jos.Se va avea grija ca benzile cu desen obtinute sa fie perfect verticale si sa nu apara zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite intre benzile cu desen.Executarea desenului cu panza de sac, de in sau cu piele de caprioara3.17. Panza de sac, de in sau de piele de caprioara, se inmoaie in prealabil in vasul cu compozitia de zugravit si se stoarce usor, rasucindu-se ca sa formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obtine un desen neregulat, indicat in special pentru lambriuri.Se pot aplica cu acest sistem desene in mai multe culori.Executarea desenului cu sabloane3.18. Pentru folosirea sabloanelor se vor trasa in prealabil linii de reper, una orizontala la partea superioara a peretelui si altele verticale la colturile camerei. Liniile de reper se vor trase cuo sfoara trecuta prin praf de pigmenti.Centrarea sabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne taiate in colturilelor.Sabloanele sunt confectionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in si, dupauscarea acestuia, vopsit cu doua straturi de vopsea de ulei de culoare inchisa.3.19. Modul de lucru cu sablonul este urmatorul: se aplica sablonul pe perete; se aplica culoarea cu ajutorul unei bidinele cu parul fin si scurt, lungime 2...3 cm(speciala pentru lucrari cu sablon), peste locurile taiate ale sablonului, prin miscari circulare ale bidinelei.3.20. Culorile folosite voi fi culori de apa, cu o consistenta marita.3.21. Desenele compuse din cateva culori se realizeaza cu sabloane diferite, cu desene corespunzatoare fiecarei culori.3.22. Sabloanele pot fi folosi ic si la realizate vopsitoriilor in ulei, bidineaua in acest caz fiind inlocuita cu o pensula cu parul moale.3.23. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori incadrarea lucrarilor decorative.Liniile simple sau grupurile de linii trebuie sa corespunda in ceea ce priveste dimensiunile si coloritul detaliului, desenului de zugraveala.3.24. Pozitia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subtiri, bine rasucita, trasa prin prafde creta sau pigment (care nu pateaza suprafata); trasarea se va face pe semne marcate in prealabil.3.25. Liniatura se realizeaza cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior).Tragerea liniilor se face prin sprijinirea si deplasarea pensulei pe un dreptar subtire si elastic (din lemn sau material plastic).3.26. Liniile care despart doua suprafete vopsite in ulei se executa tot in ulei. Liniile ce despart o suprafata acoperita cu o culoare de apa de una vopsita in ulei, se executa in culoare de apa.3.27. in cazul cand detaliul desenului de zugraveala prevede despartirea tavanelor de pereti printro bagheta de lemn, aceasta se va monta dupa o linie trasata in mod similar ca mai sus, prin prindere cu tinte batute in dibluri; diblurile vor fi montate in tencuiala din 50 in 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lacuite in prealabil.Executarea zugravelilor stropite3.28. Zugravelile stropite se executa cu culori de apa, pe suprafete pe care sa aplicat in prealabil o culoare de fond.Pentru zugravirea in mai multe culori stropite, operatiile se executa succesiv, stropirea unei culori facandu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza imitatii de mozaic, granit etc.3.29. Aplicarea zugravelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6 cm) sau cu un dispozitiv spe